Analiza Eco Financiara 3

8/9/2019 Analiza Eco Financiara 3

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-eco-financiara-3 1/26

Analiza economico-financiara 1

2010

MULTIPLE CHOICE

1. Corelatia intre indicele productiei vandute (IQv

) si indicele productiei marfa

fabricate (IQf

):

IQv = IQf - arata mentinerea ponderii imobilizarilor in stocuri de produse

finite;

a. adevarat b. fals

ANS: A

2. Metoda substituirilor in lant se aplica cand intre factorii de influenta exista relatia matematicade produs sau raport.

a. adevarat b. fals

ANS: A

3. Corelatia intre indicele productiei vandute (IQv

) si indicele productiei marfa fabricate (IQf

):

IQv

> IQf

– semnifica tendinta de reducere a ponderii imobilizarilor de produse finite, adica

cresterea gradului de valorificare a productiei obtinute.

a. adevarat b. fals

ANS: A

4. Corelatia intre indicele valorii adaugate (IVA) si indicele productiei exercitiului (IQe):

IVA

> IQe

– exprima reducerea ponderii consumurilor provenite de la terti in volumul total al

activitatii firmei, adica cresterea gradului de valorificare a resurselor materiale.

a. adevarat b. fals

ANS: A

5. O situatie normala a firmei apare astfel:

ICA

≥ IQf

> IQe

< IVA

a. adevarat b. fals

ANS: A



6. Raportul dintre cifra de afaceri si valoarea productiei marfa fabricata

Qf

CA

exprimamodificarile intervenite in stocurile de produse finite si alte venituri, exclusiv cele financiare

si exceptionale.

a. adevarat b. fals

ANS: A

7. Raportul dintre valoarea productiei marfa fabricata si valoarea productiei exercitiului

Qe

Qf

care caracterizeaza evolutia stocurilor si a consumului intern.

a. adevarat b. fals

ANS: A

8. Raportul dintre productia fabricata si productia exercitiului

Qe

Qf

I

I

exprima legatura dintreritmul productiei si ritmul volumului total;

a. adevarat b. fals

ANS: A

9. Raportul dintre valoarea adaugata si productia exercitiului

Qe

VA

I

I

exprima cresterea sau

scaderea gradului de valorificare a resurselor materiale provenite de la terti.

a. adevarat b. fals

ANS: A

10. O situatie normala a firmei apare astfel:

ICA=

IQf

>IVa

>IQf;

a. adevarat b. fals

ANS: B

11. Daca ritmul de crestere a CA este superior ritmului de crestere a productiei marfa fabricate,atunci gradul de valorificare a productiei marfa fabricate creste, determinand si o crestere a

CA:



0>⇔>Qf

CAQf CA

I

I I I

a. adevarat b. fals

ANS: A

12. Daca indicele productiei marfa fabricata devanseaza indicele de crestere a numarului de personal, atunci productivitatea muncii se va reflecta nefavorabil asupra CA:

0>⇔> Ns

Qf

NsQf I

I I I

a. adevarat b. fals

ANS: B

13. Pentru aplicarea metodei substituirilor in lant, asezarea factorilor in relatiile de cauzalitate se face in

urmatoarea ordine:

a. factorii de structura, cantitativi, calitativi

b. factorii cantitativi, de structura, calitativi

c. factorii calitativi, de structura, cantitativi

d. factorii de structura, calitativi, cantitativi

e. factorii cantitativi, calitativi, de structura

ANS: B

14. Gradul de utilizare a capacitatii de productie pentru o intreprindere se afla prin:

a. raportul intre numarul de salariati si capacitatea de productie

b. raportul intre cifra de afaceri si valoarea activelor

c. raportul intre cifra de afaceri si capacitatea de productie

d. raportul intre capacitatea de productie si pasive

e. raportul intre productia realizata si capacitatea de productie

ANS: E

15. Produsul intre pretul de vanzare fara TVA si cantitatea de produse vandute se mai numeste si:

a. productie livrata si neincasata

b. productie neterminata

c. cifra de afaceri realizata

d. cifra de afaceri nerealizatae. productia marfa fabricata

ANS: C

16. Urmatoarea relatie: t1

(sh1

– sh0), unde t = timpul consumat pe unitate de produs si sh = salariul mediu

orar, reprezinta:

a. scaderea cheltuielilor cu salariile



b. influenta productivitatii muncii asupra cheltuielilor cu salariile pe unitatea de produs

c. influenta salariului mediu orar asupra cheltuielilor cu salariile pe unitatea de produs

d. cresterea cheltuielilor salariale

e. modificarea costului pe unitatea de produs

ANS: C

17. Influenta cu semnul plus a pretului de vanzare asupra cheltuielilor la 1.000 lei cifra de afaceri

semnifica:

a. scaderea costurilor pe produse

b. cresterea costurilor pe produse

c. scaderea pretului de vanzare

d. cresterea pretului de vanzare

e. cresterea cheltuielilor la 1.000 lei cifra de afaceri

ANS: C

18. Cheltuielile fixe pe unitatea de produs se modifica odata cu modificarea volumului de activitate astfel:

a. cresc odata cu cresterea volumului de activitate b. scad odata cu cresterea volumului de activitate

c. scad odata cu reducerea volumului de activitate

d. cresc odata cu reducerea ponderii produselor stocate

e. au un caracter relativ constant

ANS: B

19. Raportul dintre cifra de afaceri si valoarea productiei marfa fabricate exprima:

a. modificarile de productivitate b. modificarile intervenite in stocurile de produse finite

c. cresterea datoriilor la furnizori

d. modificarile intervenite in stocurile de materii prime

e. modificarile intervenite in stocurile de consumabile

ANS: B

20. La calculul cifrei de afaceri veniturile financiare si cele exceptionale:

a. se includ neaparat b. se includ in cote diferite

c. se includ doar veniturile financiare

d. se includ doar veniturile exceptionale

e. nu se includ

ANS: E

21. Influenta cu semnul minus a pretului de vanzare asupra cheltuielilor la 1.000 lei cifra deafaceri semnifica:

a. scaderea cheltuielilor la 1.000 lei cifra de afaceri b. cresterea costurilor pe produsec. scaderea pretului de vanzared. cresterea pretului de vanzare



e. cresterea volumului productiei vandute

ANS: D

22. In cazul unei societati pe actiuni, intr-un interval de timp dat, se considera caafiind o situatie

normala daca indicele cifrei de afaceri fata de indicele productiei marfa fabricate este:

a. mai mare sau egal b. mai micc. egald. de trei ori mai mice. mai mic sau egal

ANS: A

23. Cresterea costurilor pe unitatea de produs are ca efect:

a. cresterea ratei rentabilitatii economice b. reducerea cheltuielilor la 1.000 lei cifra de afaceric. cresterea profitului aferent cifrei de afaceri

d. reducerea profitului aferent cifrei de afacerie. cresterea ratei rentabilitatii comerciale

ANS: D

24. Daca din productia globala a exercitiului se scad consumurile intermediare respectiv

cheltuielile cu materialele, atunci se obtine:

a. taxa pe valoarea adaugata b. profitul netc. profitul brutd. valoarea adaugata

e. cifra de afaceri

ANS: D

25. Influenta cu semnul plus a modificarii structurii productiei exercitiului asupra valorii adaugate presupune:

a. cresterea valorii adaugate totale b. scaderea valorii adaugate pe produsec. cresterea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie mai mare

decat media valorii adaugate pe intreprindered.

scaderea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie mai mica decatmedia valorii adaugate pe intreprinderee. scaderea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie mai mare decat

media valorii adaugate pe intreprindere

ANS: C

26. Raportul intre cifra de afaceri si productia exercitiului se numeste:



a. stocul de productie b. gradul de valorificare a productieic. gradul de valorificare a cifrei de afacerid. cota globala de piatae. productivitatea muncii

ANS: B

27. Cheltuielile variabile totale se modifica odata cu modificarea volumului de activitate astfel:

a. cresc odata cu cresterea volumului de activitate b. scad odata cu cresterea volumului de activitatec. scad odata reducerea ponderii produselor stocated. cresc odata cu reducerea volumului de activitatee. au un caracter relativ constant

ANS: A

28. Pe baza relatiei:

,Qf

CA

Qf

CA

s N

Qf s N

0

0

1

1

1

11

−⋅

se determina:

a. influenta numarului de salariati asupra cifrei de afaceri b. influenta gradului de inzestrare a fortei de munca asupra cifrei de afaceric. influenta randamentului mijloacelor fixe productive asupra cifrei de afacerid. influenta gradului de valorificare a productiei marfa asupra cifrei de afacerie. influenta productivitatii muncii asupra cifrei de afaceri

ANS: D

29. In cazul unei societati pe actiuni, intr-un interval de timp dat, se considera ca fiind o situatienormala daca indicele productiei marf fabricate fata de indicele productiei exercitiului este:

a. mai mic sau egal b. egalc. mai mared. mai mice. mai mare sau mic, dar nu egal

ANS: C

30. Modificarea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri cu „– y lei” semnifica:

a. scaderea vanzarilor cu „y” lei b. sporirea eficientei cheltuielilor firmeic. scaderea preturilor unitare de vanzare cu „y” leid. reducerea eficientei cheltuielilor firmeie. cresterea costurilor unitare cu „y” lei

ANS: B



31. Influenta modificarii structurii productiei exercitiului asupra valorii adaugate este de + 500

mil. lei. Aceasta situatie are urmatoarea semnificatie:

a. scaderea valorii adaugate pe produse b. cresterea valorii adaugate pe produsec. cresterea ponderii produselor cu valoare adaugara la 1 leu productie mai mare

decat media valorii adaugate la 1 leu productie pe intreprindered. scaderea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie mai mare decat

media pe intreprinderee. cresterea consumurilor intermediare pe produse

ANS: C

32. In cazul unei societati pe actiuni, intr-un interval de timp dat, se considera ca fiind o situatienormala daca indicele valorii adaugate fata de indicele productiei exercitiului este:

a. mai mare sau mai mic, dar nu egal b. egalc. mai mic sau egald. mai mice. mai mare

ANS: E

33. In cazul unei societati comerciale, raportul intre vanzarile proprii ale unui produs si totalul

vanzarilor aceluiasi produs pe o piata oarecare reprezinta:

a. cota de TVA b. cota globala de piatac. cota de participare la profitd. cota de piata neacoperita

e. cota de vanzari neonorateANS: B

34. Daca influenta structurii vanzarilor asupra profitului este de +20000 mii lei, atunci rezulta:

a. cresterea rentabilitatii pe produs b. cresterea ponderii produselor la care rentabilitatea este mai mare decat media pe

intreprinderec. reducerea costului pe produsd. cresterea ponderii produselor pentru care costul este mai mare decat media pe

intreprindere

e. mentinerea structurii veniturilor

ANS: B

35. Raportul intre productia marfa fabricata si numarul mediu de salariati se numeste:

a. randamentul muncii b. salariu mediu pentru un salariat



c. productivitatea munciid. eficienta activelor fixee. randamentul activelor circulante

ANS: C

36. Cifra de afaceri reprezinta:

a. veniturile din exploatare si financiare b. suma totala a veniturilor din vanzarea marfurilor si produselor intr-o perioada

determinatac. suma totala a veniturilor din prestari de serviciid. productia livrata din activitatea de bazae. suma banilor rulati prin cont

ANS: B

37. In cazul analizei factoriale a cheltuielilor variabile la 1000lei cifra de afaceri, factorii deinfluenta sunt in aceasta ordine:

a. pretul de vanzare, costul pe produs, structura productiei vandute b. costul pe produs, pretul de vanzare, structura productiei vandutec. structura productiei vandute, pretul de vanzare, costul pe produsd. structura productiei vandute, costul pe produs, pretul de vanzaree. pretul de vanzare, structura productiei vandute, costul pe produs

ANS: C

38. Pe baza relatiei valoare adaugata/cifra de afaceri se determina:

a. contributia factorului uman la formarea cifrei de afaceri b. gradul de folosire a capacitatii de productie

c. contributia factorului uman la formarea valorii adaugated. gradul de integrare pe verticalae. gradul de valorificare a productiei fabricate

ANS: D

39. Influenta modificarii structurii productiei exercitiului asupra valorii adaugate este de „–

500.000 mii lei”.Aceasta situatie are urmatoarea semnificatie:

a. cresterea ponderii produselor cu valoarea adaugata unitara mai mare decat media

valorii adaugate pe intreprindere b. scaderea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie mai mare decat

media valorii adaugate la 1 leu productie pe intreprinderec. scaderea valorii adaugate pe produsd. cresterea ponderii produselor cu valoarea adaugara unitara mai mica fata de media

valorii adaugate pe intreprinderee. scaderea ponderii produselor cu valoarea adaugata la 1 leu productie sub media

programata pe intreprindere



ANS: B

40. Cifra de afaceri reprezinta:

a. productia livrata din activitatea de baza b. productia marfa vanduta si incasata din activitatea de baza si alte activitatic. incasari din vanzari de marfuri si prodused. suma totala a veniturilor din vanzarea marfurilor si produselor intr-o perioada

determinatae. veniturile din exploatare

ANS: D

41. Rezultatul exploatarii se afla dupa formula:

a. venituri din exploatare – cheltuieli de exploatare b. venituri din exploatare + cheltuieli de exploatarec. venituri totale – cheltuieli totaled. venituri din exploatare – cheltuieli de exploatare + profit brute. venituri din exploatare – cheltuieli de exploatare – amortizare

ANS: A

42. Influenta modificarii costurilor unitare asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri fata denivelul prevazut este –18 lei. Aceasta reprezinta o:

a. situatie pozitiva, datorita cresterii preturilor produselor fata de nivelul prevazut b. situatie negativa, datorita modificarii costurilor unitare in functie de oferta de pe

piata a materiilor primec. situatie pozitiva, datorita scaderii costurilor unitare fata de nivelul prevazutd. situatie negativa, datorita scaderii costurilor unitare la majoritatea produselor fata

de nivelul prevazute. situatie pozitiva, datorita cresterii costurilor unitare fata de nivelul prevazut

ANS: C

43. Valoarea adaugata se defineste ca fiind:

a. plusul de incasari din vanzarile firmei b. diferenta dintre productia exercitiului si cheltuielile totalec. cresterea (plusul) de bogatie obtinuta prin activitatea tehnico-productiva a firmeid. volumul total de activitate al firmeie. diferenta dintre veniturile de exploatare si cheltuielile de exploatare

ANS: C

44. Influenta cu semnul minus a pretului de vanzare asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de

afaceri semnifica:

a. cresterea pretului de vanzare b. cresterea costurilor pe produsec. cresterea volumului productiei vandute



d. scaderea pretului de vanzaree. scaderea cheltuielilor la 1.000 lei cifra de afaceri

ANS: A

45. Indicele cheltuielilor medii cu personalul este mai mare decat indicele productivitatii muncii

(Iw).Aceasta conduce la:

a. reducerea cheltuielilor la 1000 lei CA b. scaderea ponderii cheltuielilor cu personalul in valoarea adaugatac. cresterea cheltuielilor cu personalul la 1000 lei CAd. cresterea valorii adaugatee. cresterea ponderii cheltuielilor cu personalul in cheltuielile de exploatare

ANS: C

46. Daca coeficientul de sortiment Ks=1 si coeficientul de structura Kst<1 atunci:

a. programul de fabricatie a fost realizat la toate sortimentele in proportie de 100% b. programul de fabricatie a fost realizat la toate sortimentele, dar in proportii diferite

c. programul de fabricatie nu a fost realizat la nici un sortimentd. programul de fabricatie a fost realizat si depasit la toate sortimentele in proportii

egalee. programul de fabricatie nu a fost realizat

ANS: B

47. Influenta modificarii costurilor unitare asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri fata de

nivelul prevazut este de – 20 lei. Aceasta reprezinta:

a. situatie pozitiva, datorita cresterii preturilor produselor fata de nivelul prevazut b. situatie negativa, datorita modificarii costurilor unitare in functie de oferta de pe

piata a materiilor primec. situatie negativa, datorita scaderii costurilor unitare la majoritatea produselor fata

de nivelul prevazutd. situatie pozitiva, datorita scaderii costurilor unitare fata de nivelul prevazute. situatie pozitiva, datorita cresterii costurilor unitare fata de nivelul prevazut

ANS: D

48. Valoarea adaugata se defineste ca fiind:

a. cresterea (plusul) de bogatie obtinuta prin activitatea productiva a firmei b.

diferenta dintre veniturile din exploatare si cheltuielile de exploatarec. volumul total de activitate al firmeid. diferenta dintre productia exercitiului si cheltuielile totalee. plusul de incasari din vanzarile firmei

ANS: A

49. Indicele cheltuielilor medii cu personalul este mai mic decat indicele productivitatii muncii.

Aceasta inseamna:



a. consecinte nefavorabile ale utilizarii timpului de munca b. cresterea cheltuielilor de exploatare pe seama salariilor c. sporirea eficientei utilizarii factorului muncad. ineficienta consumului de munca viee. cresterea cheltuielilor variabilei cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri

ANS: C

50. Daca intre elementele fenomenului studiat exista relatii de tip determinist de natura produsului

sau a raportului, atunci pentru analiza cantitativa se foloseste metoda:

a. calitativa b. substituirilor in lantc. cumulativad. exhaustivae. balantiera

ANS: B

51. La baza determinarii carui coeficient din analiza economico-financiara sta principiulnecompensarii unor nerealizari la unele sortimente cu depasirile inregistrate la alte sortimente:

a. Ks – coeficientul de sortiment b. Kst – coeficientul de structurac. K – coeficientul de exploatared. Kn – coeficientul de nomenclaturae. Kr – coeficientul de ritmicitate

ANS: A

52. Productia obtinuta si destinata livrarii, care cuprinde valoarea produselor finite si a

semifabricatelor destinate vanzarii, valoarea lucrarilor executate si a serviciilor prestate, senumeste:

a. productia exercitiului b. productia la tertic. productia marfa fabricatad. productia de marfa si serviciie. productia in curs de livrare

ANS: C

53.Indicele cheltuielilor medii cu personalul este mai mare decat indicele productivitatii muncii.Aceasta conduce la:

a. cresterea cheltuielilor cu personalul la 1000lei cifra de afaceri si reducerea profitului

b. reducerea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceric. scaderea ponderii cheltuielilor cu personalul in valoarea adaugatad. cresterea valorii adaugate



e. cresterea ponderii cheltuielilor cu personalul in cheltuielile de exploatare

ANS: A

54. Daca indicele salariului mediu este mai mic decat indicele productivitatii muncii, rezulta:

a. consecinte nefavorabile ale utilizarii timpului de munca b. cresterea cheltuielilor de exploatare pe seama salariilor c. cresterea cheltuilelilor variabile cu salariile la 1000lei cifra de afacerid. ineficienta consumului de munca viee. sporirea eficientei utilizarii factorului munca

ANS: E

55. Pe baza relatiei “Valoare adaugata / Cifra de afaceri” se determina:

a. contributia factorului uman la formarea cifrei de afaceri b. contributia factorului uman la formarea valorii adaugatec. gradul de folosire a capacitatii de productied. gradul de integrare pe verticala

e. gradul de valorificare a productiei fabricate

ANS: D

56. Rezultatul curent al exercitiului se afla dupa formula:

a. rezultatul exploatarii - rezultatul financiar b. profitul brut – profitul netc. rezultatul exploatarii + rezultatul financiar d. rezultatul precedent al exercitiului – cota de impozit pe profite. rezultatul exploatarii + rezultatul financiar + rezultatul exceptional

ANS: C

57. Principiile metodei substituirilor in lant numita si metoda itinerari sunt:

a) ordonarea factorilor se face dupa factorii cantitativi, factorii de structura,factorii calitativi;

b)ordonarea se face mai intai dupa factorii calitativi si apoi dupa cei cantitativi si structura.c) substituirea se face in ordinea factorilor: cantitativi, de structura, calitativi.

d) un factor substituit ramane substituit pana la final.

a. a,c,d

b. a,b

c. a,c

d. b,c,d

e. a,b,d

ANS: A

58. Metoda ratelor presupune:

a) rate de structura; b) rate de eficienta (corelatia efect/efort; efort/efect);

c) rate de echilibru financiar (lichiditate, solvabilitate).



d) rate de stabilire a coeficientilor de semnificatie;

e) rate de stabilire a criteriilor de evaluare a firmei;

a. a,b,c,d b. a,c,e

c. a,b,c

d. b,c,e

e. b,c,d

ANS: C

59. Analiza economica financiara studiaza:a. mecanismul de formare si modificare a fenomenelor prin descompunerea lor in elemente

componente, in parti simple;

b. prin stabilirea factorilor de influenta;c. descompunerea se face in trepte, de la complex la simplu, in vederea identificarii cauzelor

finale care explica o anumita stare de fapt, un anumit nivel de performanta sau o evolutie a

lor;d. managementul firmelor si probabilitatea aparitiei riscurilor economice.

a. a,b,c; b. a,b,d;c. b,c,d;d. d.

ANS: A

60. Analiza economica studiaza:a. activitatile si tehnicile manageriale si de performanta economica;

b. activitatile economice din punct de vedere economic:al consumului de resurse si al

rezultatelor obtinute;c. analiza economica poate avea ca obiect nu numai o activitate economica, ci si una tehnica,

sociala, administrativa, financiara, concurentiala;d. aspecte care sunt in directa legatura cu rezultatele finale obtinute de intreprindere si care pot

explica si completa concluziile rezultate in urma anlizei.

a. a,b,c,d; b. b,c,d;c. a,b,d;d. a.

ANS: B

61. Analiza economico-financiarareprezinta un ansamblu de concepte, metode, tehnici, procedeesi instrumente care asigura tratarea informatiilor interne si externe in vederea:

a. formularii unor aprecieri pertinente referitoare la situatia economico-financiare a unei

firme;

b. identificarii factorilor, cauzelor si conditiilor care au determinat acea situatie economica afirmei;

c. identificarii rezervelor interne de imbunatatire a activitatii acesteia, din punct de vedere al

utilizarii eficiente a resurselor umane, materiale si financiare;



d. ajustarii metodelor manageriale la nivelul firmei.

a. d;

b. a,b,c,d;c. a,b,c;d. b,c,d.

ANS: C

62. Analiza economico-financiara se realizeaza:

a. in sensul invers evolutiei reale a fenomenului cercetat;

b. de la rezultatele activitatii economice catre elemente si factori;c. prin metode manageriale si de training.

a. a,b;

b. c;

c. a,c.

ANS: A

63. Analiza post-factum:a. numita si analiza previzionala;

b. numita si analiza post-operativa sau analiza realizarii obiectivelor;

c. aceasta analiza furnizeaza informatii privind gradul de realizare a obiectivelor programate.

a. a;

b. b,c;

c. a,b,c;

d. a,c.

ANS: B

64. Analiza previzionala sau prospectiva presupune:

a. determinarea evolutiei viitoare a unui fenomen economic pe baza cercetarii factorilor deinfluenta (a relatiilor de cauzalitate), a actiunii lor in perspectiva;

b. prin aceasta metoda se stabilesc obiectivele ce trebuie realizate in perioada viitoare;

c. numita si analiza post-operativa sau analiza realizarii obiectivelor.

a. a,b,c;

b. c;c. a,b;

d. a,c.

ANS: C

65. Analiza calitativa:

a. prin care se abordeaza sistemic, cibernetic desfasurarea fenomenelor;

b. se analizeaza fenomenele din punct de vedere cantitativ;c. rolul acestei analize este de a elabora modele in care sunt cuprinse elementele esentiale ale

fenomenului cercetat.

a. b;

b. a,b;



c. a,b,c;

d. a,c.

ANS: D

66. Analiza cantitativa presupune:

a. cercetarea fenomenelor prin determinari cantitative: greutate, grad, suprafata, volum,

numar, durata, etc.; b. analiza cantitativa se preteaza la aplicarea metodelor matematice moderne;

c. analiza cantitativa cerceteaza fenomenele prin abordari calitative.

a. a,b,c;

b. c;

c. a,b;

d. a,c.

ANS: C

67. Analiza microeconomica studiaza:

a. comportamentul individual sau cel al intreprinderilor in activitatea economica si rezultatele

obtinute;

b. releva factorii care determina orientarea in investirea capitalurilor, in utilizarea resurselor sia rezultatelor obtinute la nivelul firmei;

c. releva factorii care determina orientarea investitiilor la nivel macroeconomic.

a. c;

b. a,b,c;

c. a,b;

d. a,c.

ANS: C

68. Analiza mezoeconomica are ca scop:

a. sa evidentieze pozitia firmei pe piata; b. sa evidentieze capacitatea concurentiala a acesteia;

c. sa evidentieze comportamnetul individual al firmei.

a. a,b;

b. b,c;

c. c;

d. a,b,c.

ANS: A

69. Analiza macroeconomica studiaza:a. pozitia firmei pe piata si capacitatea concurentiala;

b. economia nationala si mondiala si are drept scop evidentierea conjuncturii interne si

internationale a factorilor demografici, de cultura, probleme sociale, nivel de dezvoltare;c. operând preponderent cu marimi globale sau agregate (podus intern brut, produs national

brut, rata medie a rentabilitatii pe sector de activitate etc.).

a. a;

b. b,c;



c. a,b,c.

ANS: B

70. Dupa modul de urmarire in timp a fenomenelor se disting:a. analiza statica studiaza fenomenele la un moment dat, relevând relatiile dintre elementele si

factorii care determina o anumita pozitie a fenomenului cercetat;

b. analiza dinamica cerceteaza fenomenele si procesele economice in schimbarea lor, pune inevidenta pozitia lor in diverse momente de timp. Prin aceasta analiza se stabilesc factorii care

eu generat schimbarile si se evidentiaza tendintele evolutiei viitoare;

c. analiza promotionala care studiaza posibilitatile de deschidere in viitor ale firmei catre noi

produse.

a. a,b,c;

b. c;

c. a,b;

d. a,c.

ANS: C

71. Dupa criteriile de studiere a fenomenelor se distinge:a. analiza tehnico-economica imbina abordarea tehnica cu cea economica in analiza

problemelor (cresterea productiei fizice, reducerea costului unui produs sau serviciu, cresterea

rentabilitatii pe produs); b. analiza economico-financiara abordeaza corelatiile dintre activitatea economica (de

exploatare) si cea financiara (analiza riscului financiar corelata cu analiza riscului de

exploatare);

c. analiza financiara studiaza fluxurile financiare care se formeaza la nivelul firmei, modul deformare, gestionare si plasare a capitalului;

d. analiza manageriala si de performanta.

a. d;

b. a,b;c. a,c;

d. a,b,c.

ANS: D

72. In functie de pozitia analistului:

a. analiza financiara studiaza fluxurile financiare care se formeaza la nivelul firmei, modul de

formare, gestionare si plasare a capitalului; b. analiza interna foloseste conducerii firmei pentru cunoasterea nivelului performantelor

economico-financiare realizate de firma in perioadele trecute, modul de realizare a

obiectivelor programate, dar mai ales pentru fundamentarea activitatii viitoare;

c. analiza externa se efectueaza de partenerii externi (furnizori, clienti, statul prin autoritatilelocale, guvern, organele de urmarire penala, instantele judecatoresti) pe baza informatiilor

furnizate de analiza financiara.

a. a,b,c;

b. c;

c. a,b;

d. b,c.



ANS: C

73. Asupra unui fenomen actioneaza:

a. elementele care reprezinta parti componente ale fenomenului analizat; b. factorii care reprezinta fortele motrice care provoaca un fenomen;

c. cauzele care reprezinta fenomene care provoaca si explica aparitia fie a fenomenului

analizat, fie a unui factor care actioneaza asupra acestuia;d. managementul cel care cuantifica efectele factorilor si ale cauzelor reflectate in rezultatele

economice ale firmei.

a. a,d;

b. a,b,c;

c. d;

d. b,c,d.

ANS: B

74. Categorii principale de indicatori economico-financiari:

a. indicatori ai resurselor (umane, materiale, financiare, informationale);

b. indicatori ai consumului de resurse (indicatori ai cheltuielilor);c. indicatori ai potentialului financiar (capitalurile, patrimoniul net, fondul de rulment,

lilichiditatea, autonomia financiara);

d. indicatori de performanta si rezultate (cifra de afaceri, valoarea adaugata profitul);e. indicatori de eficienta, calculati sub forma „ratelor”;

f. indicatori de performanta manageriala.

a. a,b,c,d,f; b. f;

c. a,b,c,d,e;d. a,c, f.

ANS: C

75. Metodele de analiza economico-financiara sunt:

a) metode de analiza calitative (vizeaza esenta fenomenului, surprinderea legaturilor cauzale);

b) metode secventiale de analiza a procesului de productie dar si managerial;c) metode de analiza cantitative (cuantificarea influentelor factorilor).

a. b;

b. a,b;

c. a,c;

d. b,c.

ANS: C

76. Metoda substituirilor in lant se aplica:

a. când intre factorii de influenta exista relatia matematica de produs sau raport; b. cand intre factori este relatia de aditivitate.

a. a;

b. b;



c. a,b.

ANS: A

77. Principiile metodei substituirilor in lant numita si metoda iterarii:a. ordonarea factorilor se face dupa: factorii cantitativi, factorii de structura, factorii calitativi;

b. substituirile se fac succesiv, in ordinea factorilor: cantitativi, de structura, calitativi;

c. un factor substituit ramâne substituit pâna la final;d. ordonarea factorilor se face dupa dorinta celui care face analiza.

a. a,b,c;

b. d;

c. a,c,d;

d. a,b,c,d.

ANS: A

78. Elementele reprezinta:a. parti componente ale fenomenului analizat;

b. fortele motrice care provoaca un fenomen.

a. a;

b. b;

c. a,b.

ANS: A

79. Metoda ratelor:a. rata este un raport intre doua marimi comparabile logico-economic;

b. cu o valoare informationala si operationala mai mare decât a celor doi indicatori judecati

separat;c. aceste rate sunt folosite cu preponderenta in diagnosticarea si evaluarea activitatii

intreprinderilor;

d. rata este o suma de marimi comparabile in timp si spatiu.

a. a,b,c,d;

b. d;

c. a,b,d;

d. a,b,c.

ANS: D

80. Dupa continut ratele pot fi:

a. rate de structura;

b. rate de eficienta (corelatia efect/efort; efort/efect);c. rate de echilibru financiar (ratele de lichiditate, rata solvabilitatii globale);

d. rate de substitutie si competenta manageriala.

a. a,b,c,d;

b. a,d;

c. d;

d. a,b,c.



ANS: D

81. Cerinele fundamentale ale informatiei economice sunt:

a. utilitate;

b. exactitate;c. profunzime;

d. actualitate;

e. valoarea informatiei;

f. redundanta;g. costul informatiei.

a. a,b,c,d,f; b. f;

c. a,b,c,d,e,g;d. a,b,c,d,e,f.

ANS: C

82. Principalii utilizatori ai informatiilor furnizate de analizele economico-financiare sunt:

a. furnizorii de capital (actionarii, investitorii, bancile);

b. partenerii de afaceri (furnizorii, clientii, angajatii, sindicatele);c. mass media si institutiile de cultura si militare;

d. statul (fiscul, guvernul, autoritatile locale);

e. alti utilizatori (managementul firmei, analistii si consultantii, auditorii, publicul).

a. a,b,c,d; b. c;

c. a,b,c,d,e;d. a,b,d,e.

ANS: D

83. Cifra de afaceri (CA) reflecta:

a. performanta comerciala a intreprinderii; b. reprezinta suma veniturilor realizate din: vânzarile de marfuri, executarea de lucrari si

prestari servicii;

c. performanta fiscala a intreprinderii.

a. c;

b. a,b;

c. a,b,c.

ANS: B

84. Productia marfa fabricata (Qf) exprima:

a. valoarea produselor fabricate, lucrarilor executate si serviciilor prestate destinate vanzarii;

b. performanta fiscala a intreprinderii.

a. b;

b. a,b;

c. a.



ANS: A

85. Valoarea adaugata (VA) reprezinta:

a. surplusul de venituri peste valoarea consumurilor provenind de la terti;

b. bogatia creata prin valorificarea resurselor tehnice, umane si financiare ale intreprinderii;c. VA este un indicator de performanta al firmei;

d. un indicator in sistemul fiscalitatii;

e. principalul indicator care exprima volumul de capital.

a. a,b,c,e;

b. e;

c. a,b,c,d,e;

d. a,b,c,d.

ANS: D

86. Raportul dintre cifra de afaceri si valoarea productiei marfa fabricata

Qf

CA

exprima:a. modificarile intervenite in stocurile de produse finite si alte venituri din activitatea de baza;

b. se considera favorabila situatia firmei care prezinta valoarea acestui raport mai mare sauegala cu 1;

c. se considera favorabila situatia firmei care prezinta valoarea acestui raport mai mare sauegala cu 10.

a. a,b,c;

b. a,b;

c. b,c;

d. c.

ANS: B

87. Raportul dintre valoarea productiei marfa fabricata si valoarea productiei exercitiului

QeQf

:

a. caracterizeaza evolutia stocurilor de productie neterminata si a consumului intern;

b. situatie favorabila este in cazul in care

Qe

Qf

mai mare sau egal cu 1;

c. situatie favorabila este in cazul in care

Qe

Qf

mai mare sau egal cu 10.

a. a.b;

b. c;c. a,b,c.

ANS: A

88. Raportul dintre valoarea adaugata si valoarea productiei exercitiului evidentiaza:

a. modificarea consumurilor provenite de la terti; b. situatia favorabila este când valoarea acestui raport este mai mare sau egala cu 1;

c. situatia favorabila este când valoarea acestui raport este mai mare sau egala cu 10.



a. a,b;

b. a,b,c;

c. a,c;d. c.

ANS: A

89. Raportul dintre cifra de afaceri si productia fabricata

Qf

CA

I

I

evidentiaza:

a. raportul intre ritmul vânzarilor (livrarilor) si ritmul fabricatiei;

b. situatia favorabila este când valoarea acestui raport este mai mare sau egala cu 1;

c. situatia favorabila este când valoarea acestui raport este mai mare sau egala cu10.

a. a,b;

b. c;

c. a,b,c;

d. a,c.

ANS: A

90. Raportul dintre productia fabricata si productia exercitiului

Qe

Qf

I

I

:

a. exprima legatura dintre ritmul productiei si ritmul volumului total;

b. valoarea indicatorului mai mare sau egala cu 1 indica o situatie normala desfasurariiactivitatii intreprinderii;

c. valoarea indicatorului mai mare sau egala cu 10 indica o situatie normala desfasurarii

activitatii intreprinderii.

a. a,b,c; b. a,b;

c. b,c;

d. c.

ANS: B

91. Raportul dintre valoarea adaugata si productia exercitiului

Qe

VA

I

I

exprima:

a. cresterea sau scaderea gradului de valorificare a resurselor materiale provenite de la terti; b. situatia este pozitiva când valoarea rapotului este mai mare sau egala cu 1;c. situatia este pozitiva când valoarea rapotului este mai mare sau egala cu 10.

a. a,b,c;

b. a,c;

c. a,b;

d. c.



ANS: C

92. Modele de analiza a cifrei de afaceri:

1. f

f

Q

CA

Ns

Q NsCA ⋅⋅=

;

2. Wh Nh Nz NsCA ⋅⋅⋅= ;

3. f

f

Q

CA

Mf

Q

Ns

Mf NsCA ⋅⋅⋅=

;

4. f

f

Q

CA

Mf

Q

Mf

Mf

Ns

Mf NsCA ⋅⋅⋅=

'

'

;

5. t

t

S

CA

Ns

S NsCA ⋅⋅=

;

6. CA=VA x Ip.

a. 6;

b. 1,2,3,6;c. 1,2,3,4,5;

d. 1,3,6.

ANS: C

93. Pentru a reflecta o situatie normala cifra de afaceri trebuie sa indeplineasca unele conditii:

a. nivelul CA sa acopere cheltuielile de exploatare si sa permita realizarea de profit;

b. sa detina o pondere de minimum 85% din venitul de exploatare, respectiv 75% din

veniturile totale;c. sa detina o pondere de minimum 50% din venitul de exploatare, respectiv 50% din

veniturile totale;

d. in dinamica sa prezinte o tendinta de crestere reala pentru a asigura o crestere reala avolumului de afaceri al firmei;

e. sa fie realizata corespunzator cu specificul activitatii pe elementele sale componente de

venituri.

a. c; b. a,b,c,d,e;

c. a,b,c,e;

d. a,b,d,e.

ANS: D

94. Metode de calcul a valorii adaugate:a. Metoda sintetica prin care din volumul total al activitatii de productie si comercializare afirmei se scad consumurile intermediare de la terti.

- când firma desfasoara numai activitati de productie:M QVA e −=

b. Metoda de repartitie prin care VA este rezultatul insumarii urmatoarelor elemente:

- salarii si contributii pentru asigurarile si protectia sociala;- amortizare;

- provizioane aferente exploatarii;



- dobânzi, impozite si taxe (exclusiv impozitul pe profit);

- rezultatul exploatarii recalculat (rezultatul aferent CA din care se scad dobânzile).c. Metoda de detreminare a influentei factorilor.

a. a,b,c;

b. a,b;

c. a,c;d. c.

ANS: B

95. Modele de analiza a valorii adaugate:

a.

vaQQ

M QVA e

e

e ⋅=

−⋅= 1

;

b.

vaWa NsQ

VA

Ns

Q NsVA

e

e ⋅⋅=⋅⋅=;

c.

vaWht NsvaWhT Q

VA

T

QT VA

e

e ⋅⋅⋅=⋅⋅=⋅⋅=;

d. e

e

Q

VA

Mf

Q

Mf

Mf

Ns

Mf NsVA ⋅⋅⋅⋅=

'

'

;e. VA = CA - M.

a. e;

b. a,b,c,d;

c. a,e;d. b,c,d,e.

ANS: B

96. Coeficientul mediu de sortiment (K s) se stabileste:

a. având in vedere principiul de baza conform caruia nu se accepta compensarea

nerealizarilor la anumite sortimente de catre depasirile de la alte sortimente; b. avand in vedere principiul de baza conform caruia se accepta compensarea nerealizarilor

la anumite sortimente de catre depasirile de la alte sortimente.

a. a,b;

b. b;

c. a.

ANS: A

97. Coeficientul de nomenclatura conform caruia:a. se acorda aceeasi importanta tuturor produselor, indiferent de ponderea lor in volumul

productiei;

b. nu se acorda aceeasi importanta tuturor produselor, indiferent de ponderea lor in volumul productiei;

c. valoarea informationala a acestui indicator este mai limitata decât coeficientul mediu de

sortiment.



a. a,b,c;

b. b;

c. a,c;d. b,c.

ANS: C

98. Caracterizarea ritmicitatii se poate realiza cu ajutorul urmatorilor indicatori:

a. indicii productiei pe subdiviziuni de timp; b. structura productiei si a vânzarilor;c. coeficientul mediu al ritmicitatii;

d. coeficientul de nomenclatura.

a. d;

b. a,b,c,d;

c. a,b,c;

d. b,c,d.

ANS: C

99. Cheltuielile reprezinta sumele sau valorile platite sau de platit pentru:a. consumuri, lucrari executate si serviciile prestate de terti;

b. remunerarea personalului;

c. executarea unor obligatii legale sau contractuale;d. constituirea amortizarilor si provizioanelor;

e. consumuri exceptionale;

f. ritmicitatea si structura productiei.

a. a,b,c; b. f;

c. a,b,c,d,e,f;

d. a,b,c,d,e.

ANS: D

100. Cheltuielile de exploatare cuprind urmatoarele elemente:

a. Consumurile de materii si materiale; b. Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti;

c. Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate;

d. Cheltuieli cu personalul;e. Cheltuieli cu amortizarile simprovizioanele aferente exploatarii;

f. Alte cheltuieli de exploatare;

g. Veniturile extraordinare.

a. a,e,f;

b. g;c. a,b,c,d,e,f;

d. a,f;g

ANS: C

101. Cheltuieli fixe:



a. sunt constante, pe termen limitat, in raport cu volumul de activitate;

b. sunt dependente de capacitatea de productie si distributie, formate in principal din:- amortizare;

- cheltuieli cu caracter fix (materiale, cheltuieli salariale);

c. sunt variabile in functie de volumul productiei.

a. c; b. a,b;

c. b,c;d. a,c.

ANS: B

102. Rata de eficienta a cheltuielilor totale sau cheltuieli la 1000 u.m. venituri totale:

a.

10001000 ⋅=

i

ii

V

ChC

;

unde:

1000

ic = rata de eficienta a cheltuielilor pe structura;Ch

i= cheltuielile pe structura (exploatare, financiare);

Vi= venituri pe structura.

b. C1000=V/Ch x 1000.

a. a,b;

b. b;

c. a.

ANS: A

103. Urmatorii indicatori exprima:

a. Indicatorul N

M

- exprima efortul investitional al firmei;

b. Indicatorul Nh Nz NsT ⋅⋅= - exprima fondul total de timp de munca al firmei (ore-om);

c. Indicatorul Nh Nz t ⋅= exprima timpul mediu de munca al unui salariat (ore);

d. Indicatorul T

CAWh =∆

- productivitatea medie orara a unui salariat;

e. Indicatorul N

M

- gradul de inzestrare tehnica a muncii si exprima efortul investitional alfirmei;

f. Indicatorul Mf

Mf '

- compozitia tehnologica a mijloacelor fixe exprima ponderea mijloacelor

fixe direct productive in totalul mijloacelor fixe;



g. Indicatorul'M

Q f

- randamentul mijloacelor fixe direct productive;

h. Indicatorul T

CAWh =∆

- productivitatea mijloacelor fixe.

a. b,c,d,e,f,g,h;

b. a,b,c,d,e,f,g;c. a,b,c,d,e,f,h;

d. c,d,e,g,h;

e. h.

ANS: B

Analiza Eco Financiara 3

Documents

Transcript of Analiza Eco Financiara 3