Raport A1.1 Audit Institutional, Financiar si Operational Mare_second_draft_rom.… · 5.2...

Guvernul RomanieiGuvernul RomanieiGuvernul RomanieiGuvernul Romaniei MinisterMinisterMinisterMinisterul Mediului si Gospodaririi Apelorul Mediului si Gospodaririi Apelorul Mediului si Gospodaririi Apelorul Mediului si Gospodaririi Apelor

Ministerul Administratiei si InternelorMinisterul Administratiei si InternelorMinisterul Administratiei si InternelorMinisterul Administratiei si Internelor

Proiect finantat de

Uniunea EuropeanaUniunea EuropeanaUniunea EuropeanaUniunea Europeana

Masura ISPA 2003 RO 16 P PA 012 EuropeAid/119629/D/SV/RO

Task A: Program pentru Imbunatatirea

Performantelor Financiare si Operationale (FOPIP)

Raport A1.1 Audit Institutional, Financiar si

Operational

S.C. Apaserv Satu Mare S.A.

Draft V2

- Aprilie 2006 -

Audit Institutional, Financiar si Operational SC Apaserv Satu Mare SA Raport A1.1 – Versiunea Draft V2

2

Cuprins

Nota .................................................................................................................................................................. 6 Abrevieri........................................................................................................................................................... 7 1 Sumar executiv ....................................................................................................................................... 10 2 Introducere.............................................................................................................................................. 14

2.1 Scopul raportului......................................................................................................................... 14 2.2 Metodologia adoptată.................................................................................................................. 14 2.3 Cadrul general al proiectului....................................................................................................... 16 2.4 Riscurile proiectului.................................................................................................................... 18 2.5 Legislatia aplicabila serviciilor publice de apă şi canalizare....................................................... 19 2.6 Surse de informaţii ...................................................................................................................... 20 2.7 Scurtă descriere a judeţului Satu Mare........................................................................................ 21

3 Analiza cadrului institutional şi managerial ........................................................................................... 23 3.1 Scurtă descriere a municipiului Satu Mare ................................................................................. 23 3.2 Aspecte juridice .......................................................................................................................... 24

3.2.1 Statutul juridic al operatorului ..........................................................................................24 3.2.2 Contractele cu utilizatorii .................................................................................................26 3.2.3 Raporturile intre autoritatea publica si operator ...............................................................26 3.2.4 Contracte de investitii .......................................................................................................27

3.3 Analiza institutionala .................................................................................................................. 29 3.3.1 Structura organizationala si de management ....................................................................29 3.3.2 Analiza de Personal ..........................................................................................................36 3.3.3 Regionalizare ....................................................................................................................41

3.4 Analiza SWOT............................................................................................................................ 42 3.5 Concluzii si recomandari ............................................................................................................ 43

4 Analiza infrastructurii de apă-canal şi managementul acesteia .............................................................. 45 4.1 Managementul infrastructurii...................................................................................................... 45 4.2 Resursele de apă.......................................................................................................................... 46 4.3 Instalaţiile de captare şi aducţiunea apei brute............................................................................ 47 4.4 Staţiile de tratare a apei ............................................................................................................... 48

4.4.1 Staţia de tratare a pei potabile Martinesti .........................................................................48 4.4.2 Staţia "Veche" de tratare a apei potabile...........................................................................53

4.5 Capacităţi de înmagazinare ......................................................................................................... 54 4.6 Reţeaua de distribuţie.................................................................................................................. 54 4.7 Reţelele de canalizare.................................................................................................................. 55 4.8 Staţia de epurare.......................................................................................................................... 56 4.9 Investiţii în derulare pentru reabilitarea sistemului ..................................................................... 59 4.10 Reabilitarea facilităţilor de producere a apei potabile................................................................. 59

4.10.1 Modernizarea sistemului de alimentare cu apă brută........................................................59 4.10.2 Reabilitarea staţiei de tratare a apei potabile Martineşti ...................................................60

4.11 Reabilitarea colectării şi epurării apelor uzate ............................................................................ 60 4.11.1 Reabilitarea reţelei de canalizare ......................................................................................60 4.11.2 Reabilitarea staţiei de epurare...........................................................................................60

4.12 Aspecte de mediu........................................................................................................................ 61 4.12.1 Hidrologie.........................................................................................................................61 4.12.2 Autorizaţii şi Licenţe ........................................................................................................61 4.12.3 Sănătate şi siguranţă .........................................................................................................62 4.12.4 Calitatea apei şi a efluentului............................................................................................62 4.12.5 Deversări importante în reţeaua de canalizare ..................................................................62 4.12.6 Reglementări speciale .......................................................................................................63 4.12.7 Probleme de mediu ...........................................................................................................63 4.12.8 Parametrii cheie pentru calitatea apei ...............................................................................63 4.12.9 Măsuri şi acţiuni propuse..................................................................................................64

4.13 Comentarii asupra calităţii datelor .............................................................................................. 64 4.14 Nivelele de servicii pentru alimentare cu apă şi canalizare (LOS).............................................. 65

4.14.1 Nivele de performanţă ......................................................................................................65 4.14.2 Indicatori fizici de calitate şi balanţa apei.........................................................................71

4.15 Analiza SWOT............................................................................................................................ 73


3

4.16 Concluzii şi recomandări ............................................................................................................ 76 5 Analiza managementului financiar si a sistemului de relatii cu clientii.................................................. 78

5.1 Analiza financiara ....................................................................................................................... 78 5.1.1 Metode contabile si management financiar ......................................................................78 5.1.2 Analiza pe baza bilantului ................................................................................................79 5.1.3 Analiza contului de profit si pierdere ...............................................................................83 5.1.4 Analiza tarifului ................................................................................................................88 5.1.5 Analiza creantelor neincasate si a obligatiilor neplatite....................................................90 5.1.6 Imprumuturi......................................................................................................................91 5.1.7 Analiza fluxului de numerar .............................................................................................92 5.1.8 Conditionalitati financiare legate de proiectul ISPA ........................................................93 5.1.9 Indicatori financiari ..........................................................................................................94

5.2 Managementul clientilor ............................................................................................................. 99 5.3 Analiza SWOT.......................................................................................................................... 102 5.4 Concluzii si recomandari .......................................................................................................... 102

6 Evaluarea sistemului informatic si a fluxurilor informationale ............................................................ 104 6.1 IT /hardware/ infrastructura ...................................................................................................... 104 6.2 Arhictectura Software ............................................................................................................... 105 6.3 Fluxul Informational ................................................................................................................. 105 6.4 Sistem Informatic Integrat ........................................................................................................ 105 6.5 IT - Resurse Umane .................................................................................................................. 106 6.6 Activitatile IT externalizate....................................................................................................... 106 6.7 Analiza SWOT.......................................................................................................................... 106 6.8 Concluzii si recomandari .......................................................................................................... 107

7 Comparea indicatorilor de performanta cu cei inregistrati de beneficiarii MUDP ............................... 108 7.1 Indicatori de performanţă operaţională ..................................................................................... 108 7.2 Analiza fondului de rulment ..................................................................................................... 109

8 Analiza financiara a Municipalitatii Satu Mare .................................................................................... 115 8.1 Modificari intervenite in legislatie intre 2004 - 2005 cu efect asupra veniturilor bugetelor locale 115

8.1.1 Modificarile Codului fiscal.............................................................................................115 8.1.2 Finante publice locale .....................................................................................................117

8.2 Analiza financiara a Consiliului Local.......................................................................................119 8.2.1 Detalierea veniturilor ......................................................................................................122 8.2.2 Detalierea cheltuielilor....................................................................................................125 8.2.3 Serviciul datoriei.............................................................................................................126 8.2.4 Indicatori financiari ........................................................................................................127

8.3 Calcularea capacitatii de indatorare a Consiliului Local ........................................................... 127 9 Concluzii .............................................................................................................................................. 130

9.1 Organizarea companiei ............................................................................................................. 130 9.2 Instruirea personalului companiei ............................................................................................. 131 9.3 Activele companiei de apa si canalizare ................................................................................... 131 9.4 Situatia financiara a companiei ................................................................................................. 133 9.5 Tehnologia informationala din cadrul companiei...................................................................... 134 9.6 Autoritati locale ........................................................................................................................ 135 9.7 Regionalizarea........................................................................................................................... 135


4

Tabele Tabelul 1 Structura Capitalului....................................................................................................................... 24 Tabelul 2: Gradul de indeplinire al obiectivelor bugetului consolidat............................................................ 30 Tabelul 3: Perioada contractelor de munca .................................................................................................... 36 Tabelul 4:Nr. Total de Personal...................................................................................................................... 37 Tabelul 5: Structura Personalului in functie de varsta la 30 Iunie 2005 ......................................................... 37 Tabelul 6: Nivelul de Pregatire din SC Apaserv Satu Mare S.A. ................................................................... 38 Tabelul 7: Experienta personalului angajat (ani de munca) la 30 Iunie 2005................................................. 38 Tabelul 8: Structura Capitalului 2004 – 2005................................................................................................. 41 Tabelul 9: Descrierea frontului de captare Martinesti-Micula........................................................................ 46 Tabelul 10: Inventarul tronsoanelor conductei de aducţiune. ......................................................................... 47 Tabelul 11: Avarii pe conducta de aducţiune în ultimii 5 ani. ........................................................................ 48 Tabelul 12: Rezervoarele din STAP Martinesti.............................................................................................. 52 Tabelul 13: Descrierea reţelei de distribuţie. .................................................................................................. 54 Tabelul 14: Descrierea sistemului de canalizare............................................................................................. 55 Tabelul 15: Debite de apă uzată epurată. ........................................................................................................ 58 Tabelul 16: Date introduse pentru apă............................................................................................................ 67 Tabelul 17: Date introduse pentru ape uzate .................................................................................................. 68 Tabelul 18: Indicatorii de performanţă calculaţi............................................................................................. 68 Tabelul 19: Tendinţe ale indicatorilor de performanţă ................................................................................... 70 Tabelul 20: Calitatea apei potabile – probleme ale principalilor parametri.................................................... 71 Tabelul 21: Balanţa apei. ................................................................................................................................ 73 Tabelul 22: Bilant 2004 – 2005 ...................................................................................................................... 79 Tabelul 23: Mijloace fixe 2004 – 2005........................................................................................................... 80 Tabelul 24: Stocuri 2004 – 2005 .................................................................................................................... 80 Tabelul 25: Clienti si conturi asimilate 2004-2005 ........................................................................................ 80 Tabelul 26: Alte active curente 2004 – 2005.................................................................................................. 81 Tabelul 27: Datorii si alte conturi asimilate 2004 – 2005............................................................................... 82 Tabelul 28: Obligatii pe termen scurt 2004 – 2005 ........................................................................................ 82 Tabelul 29: Capital propriu 2004 – 2005........................................................................................................ 83 Tabelul 30: Structura Capitalului Social 2004 – 2005.................................................................................... 83 Tabelul 31: Contul de profit si pierdere 2004 – 2005..................................................................................... 83 Tabelul 32: Rezultat operational 2005............................................................................................................ 84 Tabelul 33: Evolutia productiei fizice 2002 – 2005 ....................................................................................... 85 Tabelul 34: Costuri operationale 2005 ........................................................................................................... 86 Tabelul 35: Costuri cu energia pentru activiatea de apa (2002-2005) ............................................................ 86 Tabelul 36: Costuri cu energia pentru activitatea de canalizare (2002-2005) ................................................ 86 Tabelul 37: Costurile medii de personal pentru activiatea de apa (2004-2005).............................................. 87 Tabelul 38: Costurile medii de personal pentru activiatea de canalizare (2004-2005) ................................... 87 Tabelul 39: Costurile medii de personal pentru alte activitati (inclusiv personalul administrativ) (2004-2005)........................................................................................................................................................................ 87 Tabelul 40: Rezultat operational 2005............................................................................................................ 88 Tabelul 41: Structura ultimelor tarife: ............................................................................................................ 89 Tabelul 42: Analiza conditionalitatii tarifului ................................................................................................ 90 Tabelul 43: Soldul clientilor neincasati .......................................................................................................... 91 Tabelul 44: Vechimea soldului clientilor neincasati la 30 iunie 2005............................................................ 91 Tabelul 45: Situatia fluxului de numerar (2004-2005) ................................................................................... 92 Tabelul 46: Indicatori financiari 2005 ............................................................................................................ 95 Tabelul 47: Veniturile medii ale gospodariilor la nivel national (2004)......................................................... 96 Tabelul 48: Veniturile medii ale gospodariilor la nivel national (2005)......................................................... 96 Tabelul 49: Calculul ajustarii ......................................................................................................................... 97 Tabelul 50: Taxe, contributii, elemente similare (2004)................................................................................. 97 Tabelul 51: Taxe, contributii, elemente similare (2005)................................................................................. 97 Tabelul 52: Venituri medii disponibile gospodarii ......................................................................................... 97 Tabelul 53: Estimarea factorului de corectare ................................................................................................ 98 Tabelul 54: Venitul disponibil mediu al gospodariilor in judetul Satu Mare ................................................. 98 Tabelul 55: Analiza de suportabilitate............................................................................................................ 99


5

Tabelul 56: Structura Computerelor ............................................................................................................. 104 Tabelul 57: Compararea indicatorilor de performanţă: Lista scurtă ............................................................. 108 Tabelul 58: Indicatori internationali privind fondul de rulment ................................................................... 110 Tabelul 59: Modificari in legislatie care afecteaza Bugetul Local ............................................................... 115 Tabelul 60: Modificarile Ordonantei de Urgenta nr. 45 din 05/06/2003 ...................................................... 117 Tabelul 61: Bugetul Consiliului Local Satu Mare 2002 – 2005 ................................................................... 120 Tabelul 62: Modificarile in veniturile Consiliului Local Satu Mare ............................................................ 123 Tabelul 63: Evolutia cotei din impozitul pe venit a Consiliului Local ......................................................... 124 Tabelul 64: Partea din suma de echilibrare primita de catre CL de la CJ..................................................... 125 Tabelul 65: Schimbarile in cheltuielile Consiliului Local Satu Mare........................................................... 125 Tabelul 66: Indicatorii referitori la performanta financiara a Consiliului Local Satu Mare ......................... 127 Tabelul 67: Proiectia privind evolutia indicatorilor macroeconomici .......................................................... 129 Tabelul 68: Calculation of the Satu Mare LC legal debt carrying capacity.................................................. 129

Figuri Figura 1: Harta Judetului Satu Mare............................................................................................................. 22 Figure 2: Zona de protecţie sanitară de la frontul de captare Martinesti-Micula. ......................................... 47 Figura 3: Bazinul de aerare – STAP Martinesti............................................................................................ 49 Figura 4: Cuvă filtru – ST Martinesti. .......................................................................................................... 50 Figura 5: Staţia de clorare – STAP Martinesti.............................................................................................. 51 Figura 6: Bazine de recuperare apă de spălare – STAP Martinesti. ............................................................. 51 Figura 7: Staţia de pompare – ST Martinesti................................................................................................ 53 Figura 8: Decantoarele primare (stânga) şi îngroşătoarele de nămol şi bazinele de fermentare (dreapta). .. 57 Figura 9: Bazinul cu nămol activ.................................................................................................................. 58 Figura 10: Evolutia Tarifului (2002-2005) ................................................................................................... 89 Figura 11: Evolutia indicatorului DSO pentru operatorii de apa beneficiari ai programului MUDPDP .... 110 Figura 12: Evolutia indicatorului DPO pentru operatorii de apa beneficiari ai programului MUDP ......... 111 Figura 13: Evolutia indicatorului DIO pentru operatorii de apa beneficiari ai programului MUDP.......... 111 Figura 14: Comparatia indicatorului DSO.................................................................................................. 112 Figura 15: Comparitia indicatorului DPO .................................................................................................. 113 Figura 16: Comparitia indicatorului DIO ................................................................................................... 113 Figure 17: Comparitia indicatorului DWC ................................................................................................. 114 Figura 18: Tendinta veniturilor Consiliului Local Satu Mare .................................................................... 123 Figura 19: Schema distributiei impozitului pe venit................................................................................... 124 Figura 20: Tendinta cheltuielilor Consiliului Local Satu Mate .................................................................. 126

Anexe Anexa 1: Echipele implicate in pregatirea raportului ................................................................................. 136 Anexa 2: Organigrama ............................................................................................................................... 139 Anexa 3: Indicatori de performanta comparati – lista completa................................................................. 141 Anexa 4: Indicatori de performanta comparati - formule ........................................................................... 143


6

Nota Acest raport face parte din proiectul intitulat “Asistenţă tehnică pentru întărirea capacităţii instituţionale a beneficiarilor finali ai programului ISPA în sectorul de apă şi apă uzată din România – Măsura ISPA nr. 2003 RO 16 P PA 012”. El a fost redactat de Consorţiul care acordă prin contract asistenţă tehnică. Punctele de vedere exprimate în acest raport rămân doar ale consultanţilor şi nu neapărat ale Comisiei Europene, Guvernului României sau al altor Beneficiari Finali (BF). Conţinutul acestui raport se bazează pe informaţiile obţinute de la terţi, informaţii care sunt deţinute şi furnizate de către terţi şi asupra cărora Consorţiul nu deţine controlul. Consorţiul a făcut tot posibilul să se asigure că informaţiile cuprinse în raport au fost obţinute din surse de încredere. Cu toate că analiza şi raportul s-au făcut cât mai meticulos posibil, Consorţiul nu poate da garanţii privind acurateţea informaţiilor cuprinse în raportul de audit.


7

Abrevieri

Termenul abreviat Detaliere

ANRSC Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală

AM Asociaţia Municipalităţilor din Romania

CF Cont Furnizori

CC Cont Clienţi

ARA Asociaţia Română a Apei

CBO Consumul Biochimic de Oxigen

CJ Consiliul Judeţean

CITV Circuit Închis de Televiziune

CFCU Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE

CNSLR Fratia Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din sfera Serviciilor Publice

DIO Perioada de Rotatie a Inventarului

DPO Perioada de Plata a Furnizorilor

DSO Perioada de Incasare a Clientilor

DWC Perioada de Rotatie a Capitalului Circulant

EBDIT Profit Inainte de Amortizare, Dobanzi si Taxe

BERD Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare

Delegaţia CE Delegaţia de la Bucureşti a Comisiei Europene

EIM Evaluarea Impactului asupra Mediului

BEI Banca Europeană de Investiţii

UE Uniunea Europeană

BF Beneficiari Finali

FIDIC Federaţia Internaţională a Inginerilor Consultanţi

FOPIP Programul de Îmbunătăţire a Performanţelor Financiare şi Operaţionale

PIB Produs Intern Brut

GIS Sistem Informaţional Geografic

GR Guvernul României

IFI Instituţii de finanţare internaţionale

ISO Organizaţia Internaţională pentru Standardizare

ISPA Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare


8


IT Tehnologia informaţiilor

Kg Kilogram

Kg/h Kilogram pe oră

Km Kilometru

kW Kilowatt

kWh Kilowatt oră

AL Autoritatea Locală

CL Consiliul Local

l/h/d, l/c/d sau lpcd litri pe cap de locuitor şi zi – termen folosit de obicei în legătură cu consumul de apă

NS Nivelul Serviciilor

l/s litri pe secundă

M Metri

m2 metri pătraţi

m3/d metri cubi pe zi

m3/h metri cubi pe oră

m3/y metri cubi pe an

MAI Ministerul Administraţiei şi Internelor

MIE Ministerul Integrării Europene

MMGA Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor

MFP Ministerul Finanţelor Publice

Fondul IID Fondul pentru întreţinere, investitii şi dezvoltare

MUDP Programul de Dezvoltare a Utilităţilor Municipale

PND Plan Naţional de Dezvoltare

ANF Apă nefacturată

CNC Comitetul Naţional de Coordonare

NTPA Norme tehnice de protecţie a apelor

SSPM Standardul pentru sănătate şi protecţia muncii

UCP Unitatea de coordonare a proiectului

PHARE Polonia şi (H)Ungaria Asistenţă pentru Restructurarea Economiei

IP Indicator de Performanţă

UIP Unitatea de implementare a proiectului

SRC Standarde româneşti de contabilitate


9


ADR Agenţie sau autoritate de dezvoltare regională

COR Companie operaţională regională

ROF Reglementări privind organizarea firmei

SAMTID Dezvoltare infrastructură oraşe mici şi mijlocii

SCADA Control de supervizare şi achiziţie de date

SS Suspensii solide

AT Asistenţă Tehnică

TR Termeni de Referinţă

SST Suspensii solide totale

NptA Netarifat pentru apă

DTAUO Directiva pentru tratarea apei uzate orăşeneşti

TVA Taxa pe valoarea adăugată

DCA Directiva cadru pentru apă

STA Staţie de tratare a apei

SEAU Staţie de epurare a apelor uzate


10

1 Sumar executiv Acest raport este pregătit ca parte a proiectul intitulat “Asistenţă tehnică pentru întărirea capacităţii instituţionale a beneficiarilor finali ai programului ISPA în sectorul de apă şi apă uzată din România – Măsura ISPA nr. 2003 RO 16 P PA 012 Termenii de Referinţă ai proiectului cer consultantului, în cadrul „Sarcinii A1”, să auditeze cadrul instituţional existent, nivelul de performanţă al companiilor de apă din punct de vedere financiar şi operaţional, în scopul detectării slăbiciunilor existente. Acest raport se referă la operatorul de apa si canalizare din Satu Mare. APASERV SATU MARE a fost înfiinţată în 2004 şi este organizată ca Societate Comercială pe Acţiuni, acoperind următoarele oraşe din judeţul Satu Mare: Satu Mare, Odorehei, Abrud, Micula şi Dobra. Societatea Apaserv Satu Mare este înregistrată la ANRSC sub codul de operare SM16844952 şi deţine o licenţă Gradul 2 pentru furnizarea serviciilor publice de apă şi canalizare valabilă până la 28.09.2006. Conform prevederilor în vigoare licenţa Gradul 2 se acordă companiilor care pot demonstra că sunt capabile să furnizeze servicii şi să presteze lucrări de gospodărie comunală pentru oraşe având între 51.000 – 300.000 de locuitori. La data actuală au fost încheiate două contracte de concesiune cu autorităţile publice locale din judeţul Satu Mare: • contractul de concesiune nr. 23320/19.11.2004, pentru servicii de alimentare cu apă şi

canalizare, a fost încheiat de APASERV SATU MARE cu municipalitatea Satu Mare, fiind valabil până la 15.12.2028.

• contractul de concesiune nr. 554/01.04.2005, pentru servicii de alimentare cu apă, a

fost încheiat de APASERV SATU MARE cu municipalitatea Odorheu, fiind în vigoare până la 15.12.2028.

Municipiului Satu Mare i s-a acordat programului ISPA Măsura nr. 2002 RO 16 P PE 019 privind „Îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, colectare a apelor uzate şi a staţiei de epurare în Municipiul Satu Mare”, care se derulează până pe 31.12.2008. Contribuţia maximă a ISPA este de 37,355,000 Euro. Procentul de participare comunitară alocat Măsurii este de 71 % din costul total al proiectului. Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă potabilă şi a sistemului de canalizare şi epurare a apelor uzate, care va avea următoarele componente: • Reabilitarea conductelor de aducţiune şi a puţurilor. • Reabilitarea Staţiei de Tratare Martinesti. • Reabilitarea sistemului de colectare şi epurare a apelor uzate. • Reabilitarea reţelei de canalizare. • Retehnologizarea Staţiei de epurare.


11

Aşa cum declară conducerea, dorinţa companiei este să “deţină pe plan regional prima poziţie în serviciile publice de apă-canal, să îmbunătăţească în permanenţă serviciile oferite, să adopte schimbările şi ajustările cerute de actualele tendinţe având angajaţi responsabili şi orientaţi spre performanţă”. În acest context Societatea a pregătit un plan general pentru municipiul Satu Mare şi un plan de investiţii pe termen scurt care să acopere principalele necesităţi. Societatea este conştientă că trebuie să îndeplinească cerinţele enunţate în capitolul 22 pentru a se conforma standardelor UE privind apa şi canalizarea. Din analiza situaţiei existente în sectorul de apă-canal se poate trage concluzia că în prezent există un anume nivel de experienţă în exploatare, şi că infrastructura existentă este funcţională, dar nu este utilizată la întregul potenţial. O analiză a situaţiei existente la compania operatoare din Satu Mare a arătat că exploatarea poate fi îmbunătăţită, pe termen scurt, fără investiţii de capital considerabile. Prin examinarea infrastructurii şi a sistemelor administrativ şi financiar şi prin îmbunătăţirea modului în care este utilizată infrastructura existentă a societăţii. Cele mai importante probleme care necesită atenţie, şi care sunt relativ uşor de rezolvat, sunt următoarele: • reducerea volumului de apă nefacturată (ANF) • creşterea responsabilităţii locale prin creşterea eficienţei în exploatare prin examinarea

următoarelor elemente: � rata de exploatare a companiei; � reducerea cheltuielilor cu manopera pe unitatea de consumator.

Deşi sistemul din Satu Mare face obiectul măsurilor de reabilitare propuse prin proiectul ISPA în derulare, pe termen lung vor mai fi necesare şi alte investiţii de capital pentru creşterea eficienţei în exploatare. Aceasta va include: • reabilitarea reţelei de distribuţie a apei, care va conduce la reducerea pierderilor şi a

riscului de îmbolnăvire; • trebuie realizată contorizarea în totalitate pentru a avea o imagine clară a debitelor

transportate în sistem şi a reduce nivelul pierderilor de apă; • măsurători on-line ale diverşilor parametri din sistem (calitatea apei potabile, debite,

presiuni, etc.) vor duce la îmbunătăţirea înregistrărilor de date şi vor conduce la reducerea timpilor de intervenţie; un sistem GIS poate fi o soluţie eficientă;

• înlocuirea în mod regulat a echipamentelor învechite şi perimate; • îmbunătăţirea metodelor de întreţinere inclusiv realizarea unei planificări sistematice a

intervenţiilor; • un mai bun control al efluenţilor industriali incluzând neapărat aplicarea principiului

„poluatorul plăteşte”; • reţeaua de canalizare trebuie extinsă în scopul acoperirii întregii populaţii a

municipiului. Analiza performanţelor financiare ale S.C. Apaserv Satu Mare S.A este afectată de perioada limitată de timp în care a funcţionat în actuala structură organizatorică. Compania a început să funcţioneze la 1 octombrie 2004 în urma reorganizării fostei Regii Autonome Comunale RAC Satu Mare care era o companie multi-funcţională care se ocupa şi de transportul public local şi de încălzirea centrală.


12

Aproximativ 56% din veniturile din exploatare provin din alimentarea cu apă şi 38% din canalizare, în timp ce alte venituri din exploatare reprezintă 5%. Veniturile au crescut în mod semnificativ în 2005 ca rezultat al importantelor ajustări de tarif implementate la 1 ianuarie 2005. S.C. Apaserv Satu Mare S.A a înregistrat profit la toate activităţile. Scăderea producţiei de apă potabilă pentru consum casnic este rezultatul contorizării consumurilor. Datorită contorizării, consumul fiecărei gospodării a fost evaluat mai exact şi în consecinţă consumatorii au urmărit mai atent consumul de apă. Trebuie notat că Satu Mare este printre putinele oraşe din România în care toate apartamentele de bloc sunt racordate individual la sistemul de apă şi sunt contorizate. SC Apaserv Satu Mare SA nu a încheiat vreun acord de imprumut pe termen lung. Oricum, ca o condiţie a proiectului ISPA, Municipalitatea trebuie să încheie un acord de împrumut pentru co-finanţarea investiţiei. Performanţa financiară a companiei a fost bună în 2005 în principal datorită creşterilor de tarife de la începutul lui 2005 combinate cu managementul eficienţei costurilor. Oricum, deşi situaţia generală a încasărilor companiei pentru 2005 este bună, veniturile din exploatare pe perioada respectivă, deşi îmbunătăţite faţă de anul precedent, nu au generat un suficient surplus din exploatare care să ne facă încrezători pentru viitor. Perioada de colectare poate fi considerată medie luând în considerare situaţia existentă în România în domeniul apei şi are o valoare în jur de 85 de zile. Compania este în curs de implementare a unor măsuri care să ducă la creşterea satisfacerii consumatorilor, la îmbunătăţirea relaţiilor cu consumatorii şi a gradului de informare a acestora precum şi a managementului reclamaţiilor. Mai sunt încă de făcut paşi pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu consumatorii. Compania trebuie să fie conştientă că educaţia consumatorilor în relaţia cu companiile de utilităţi publice a crescut şi că acest lucru conduce la o presiune crescută asupra companiei. SC Apaserv Satu Mare SA trebuie să ţină seama de faptul că managementul relaţiilor cu consumatorii devine tot mai important şi că firma trebuie să continue procesul de implementare al unei strategii eficiente şi transparente privind relaţia cu clienţii. Din analiza tehnicii de calcul se poate trage concluzia că achiziţionarea de programe soft trebuie să vină în sprijinul ţinerii contabilităţii, a unităţilor de facturare a consumatorilor şi acolo unde este posibil trebuie achiziţionate pentru eficientizarea costurilor programe specializate, servicii şi/sau sprijine din străinătate. Relativa eficienţă a SC Apaserv Satu Mare SA este rezultatul efectelor cumulate ale: • managementului financiar prudent; • faptului că societatea a fost înfiinţată fără preluarea activelor şi pasivelor vechi. Aceasta a condus la o îmbunătăţire semnificativă indicatorilor analizaţi în comparaţie cu vechea Regie. Dacă activele şi pasivele de la fosta Regie ar fi fost transferate la SC Apaserv Satu Mare SA, indicatorii de performanţă ar fi fost mai slabi. Echipa de conducere trebuie să fie conştientă că a avut un start bun în privinţa capitalului de lucru, dar dacă nu menţine un nivel corespunzător al colectării veniturilor, performanţa capitalului de lucru va scădea. Menţinerea nivelului de performanţă a indicatorilor de


13

investiţii este cea mai mare provocare căreia va trebui să-i facă faţă pe viitor echipa de conducere a companiei. Analiza financiară arată că Municipalitatea nu va putea contracta împrumuturi adiţionale datorită limitărilor legale existente. Legea finanţelor publice locale stabileşte o limită superioară a obligaţiilor de plată ale consiliilor locale şi judeţene, în sensul că serviciul datoriei nu poate depăşi 20% din veniturile lor proprii, aşa cum prevede legea română. Conformarea cu această limită va impune necesitatea ca fiecare nou împrumut pe care Consiliul Local îl va contracta sau îl va garanta să fie supus aprobării unei comisii inter-ministeriale. În acest sens municipalitatea poate întâmpina dificultăţi în primirea de finanţări UE, ţinând cont că aceste investiţii necesită co-finanţare.


14

2 Introducere

2.1 Scopul raportului Prin proiectul “Asistenţă tehnică pentru întărirea capacităţii instituţionale a beneficiarilor finali ai programului ISPA în sectorul de apă şi apă uzată din România – Măsura ISPA nr. 2003 RO 16 P PA 012” se intenţionează realizarea unei îmbunătăţiri a eficienţei, rentabilităţii şi a unei dezvoltări durabile a serviciilor de apă din România. Termenii de Referinţă ai proiectului cer consultantului, în cadrul „Sarcinii A1”, să auditeze cadrul instituţional existent, nivelul de performanţă al companiilor de apă din punct de vedere financiar şi operaţional, în scopul detectării lipsurilor şi slăbiciunilor existente. Acest raport este unul dintr-un număr de materiale care vor fi realizate în cadrul Sarcinii A1, şi care au ca scop:

• o analiză critică a companiei de apă şi a nivelului actual al serviciilor. • să furnizeze recomandări pentru îmbunătăţiri institutionale care trebuie luate în

considerare în Planul de Acţiune care se va realiza ulterior în cadrul Sarcinii A2.

2.2 Metodologia adoptată Pentru realizarea acestui proiect a fost constituit un Consorţiu format din Haskoning Nederland B.V, Louis Berger SAS şi BDO Conti Audit. Practic, activitatea efectivă a Consorţiului a fost desfăşurată de o serie de echipe, sprijinite fiecare de un reprezentant al Unităţii de Coordonare a Proiectului (UCP). Datorită numărului mare de potenţiali Beneficiari finali (BF) ai proiectului, ca şi timpului limitat permis pentru realizarea sa, culegerea de date s-a făcut sub forma unui chestionar predefinit. Chestionarul acoperă următoarele domenii:

- aspecte instituţionale şi juridice; - probleme operaţionale; - comercial şi financiar; - IT/ MIS - aspecte financiare legate de Autoritatea Locală.

Chestionarul a fost distribuit spre completare după un grafic stabilit. Consultantul a distribuit împreună cu chestionarele o notă explicativă privind furnizarea datelor. Acest mod de abordare a fost apoi subliniat printr-o serie de vizite pe teren la fiecare dintre BF, ale Echipelor de Culegere de date, Tehnică şi de Coordonare. Acest mod de abordare a avut scopul monitorizării stadiului completării chestionarelor, de a răspunde la eventualele întrebări şi de a lămuri orice neclaritate, dar şi de a verifica direct datele fizice. Echipa de consultanţi a cercetat şi adus la zi studiile existente (puse la dispoziţie de UCP din cadrul MMGA). În faza de audit au fost acoperite următoarele aspecte:


15

Studierea/actualizarea cadrului instituţional şi managerial: a) Pregătirea unei analize cuprinzătoare a cadrului instituţional general al societăţii de apă şi al celorlalte părţi implicate în serviciile de apă şi canalizare cu descrierea modului actual de organizare, a rolurilor şi responsabilităţilor lor; b) Analiza sistemelor de conducere adoptate, definirea unei direcţii strategice şi implicarea în managementul de zi cu zi al serviciilor de apă-canal; c) Analiza acordurilor contractuale dintre administraţia publică şi compania de apă şi a altor obligaţii contractuale ale companiei; d) Elaborarea unei descrieri cuprinzătoare a structurii actuale a companiei de apă, cuprinzând descrierea structurii interne de conducere, reglementările privind personalul şi veniturile din ultima perioadă; e) Analiza structurii resurselor umane ale companiei; analiza sistemului de management, sistemului de stimulente şi a politicilor specifice privind resursele umane (inclusiv nivelul de competenţe şi de capabilitate managerială, financiară, de IT, operaţională şi tehnică). Analiza infrastructurii de apă-canal şi a conducerii sale aşa cum este detaliat mai jos: a) Inventarul, situaţia şi dreptul de proprietate al infrastructurii de apă-canal; b) Politici şi practici de management al infrastructurii; c) Exploatarea şi întreţinerea sistemelor, bugete, standarde şi practici; d) Nivelul serviciilor de apă (NS – siguranţă şi calitate a alimentării cu apă) şi bilanţul apei; e) Evaluarea capacităţii instituţionale de exploatare pe o bază solidă şi eficientă de recuperare a costurilor luând în considerare necesarul de investiţii viitoare;

Analiza managementului financiar şi a sistemului de relaţii cu clienţii:

a) contorizare, sistem de facturare, politica de colectare a veniturilor, practici şi mecanisme privind conturile client;

b) analiza politicilor actuale pentru reducerea costurilor de exploatare; c) analiza instalării, verificării şi întreţinerii apometrelor, a stabilirii sistemelor de

păstrare a înregistrărilor, a instalării şi exploatării instalaţiilor de testare a apometrelor care vor fi furnizate în cadrul programului de investiţii;

d) evaluarea metodelor contabile, a balanţelor şi a declaraţiilor de venituri cu analiza situaţiei financiare actuale;

e) evaluarea mecanismelor de stabilire a tarifelor, şi a practicilor actuale; analiza gradului în care consumatorii îşi permit tarifele actuale;

f) evaluarea structurii tarifelor; g) evaluarea fluxului bănesc şi a componentelor sale, indicatori financiari, previziuni

SWOT şi financiare luând în considerare tendinţa consumului (scăderea consumului de apă)

h) analiza orientărilor consumatorilor şi politici de servicii pentru consumatori; analiza calităţii şi continuităţii serviciilor de furnizare a apei în legătură cu reducerea costurilor şi întreţinerea apometrelor.

Evaluarea sistemului informatic şi a fluxului de informaţii incluzând: a) verificarea sistemelor informaţionale actuale (manual şi electronic) din cadrul fiecărei

companii de apă; b) verificarea cerinţelor informaţionale ale companiei de apă punând accent pe

implementarea corectă a proiectelor sale şi încheierea cu succes a Programului FOPIP.


16

Compararea indicatorilor cheie de performanţă ai beneficiarilor PDUM cu practica

internaţională (pierderi de apă, consum, eficienţă, etc.) A fost proiectat pentru companie un sistem de indicatori de performanţă pentru a permite analizarea stadiului de progres; Pentru a permite analiza menţionată mai sus consultanţii au realizat instrumente model specifice, pentru:

- nivelul serviciilor; - performanţa financiară; - IT/ MIS;

Pentru a verifica acurateţea datelor, s-a folosit o abordare de verificare încrucişată inter-disciplinară. Principalele rezultate ale acestor activităţi s-au materializat în analiza SWOT făcută pentru fiecare arie de activitate, care permite tragerea concluziilor şi contribuie la crearea unei baze solide pentru planurile de acţiune care vor fi făcute în faza următoare. În Anexa 1 sunt prezentate detalii privind echipele implicate în pregătirea acestui raport împreună cu reprezentanţii BF implicaţi.

2.3 Cadrul general al proiectului Cadrul proiectului Aşa cum s-a arătat mai sus, proiectul se intitulează “Asistenţă tehnică pentru întărirea capacităţii instituţionale a beneficiarilor finali ISPA în sectorul de apă potabilă şi apă uzată din România – Măsura ISPA nr. 2003 RO 16 P PA 012”. El se derulează în cadrul ISPA (Instrument pentru politici structurale de pre-aderare) care este un instrument financiar ne-rambursabil al Comisiei Europene creat în scopul ajutorării ţărilor candidate din Europa Centrală şi de Est în pregătirea pentru intrarea în UE. Programul acoperă perioada 2000-2006 şi este destinat finanţării proiectelor majore de infrastructură pentru mediu şi transport. Majoritatea beneficiarilor finali ai măsurilor ISPA aprobate din domeniul sectorului de apă-canal au beneficiat, înainte de ISPA, de întărirea capacităţii instituţionale prin Programul de Dezvoltare a Utilităţilor Municipale (MUDP) I şi II. Programul a fost cofinanţat de BERD, UE şi Guvernul Român şi a cuprins 15 beneficiari iar ca proiect de sine-stătător serviciile publice de apă din Valea Jiului. Scopul a fost atât o mai bună implementare a investiţiilor finanţate cât şi, mai important, consolidarea acestora prin căutarea de a îmbunătăţi performanţele financiare şi operaţionale ale acestor companii de servicii publice. Companiile care nu au fost cuprinse în MUDP sunt dezavantajate şi sunt, evident, într-un stadiu mai puţin avansat în privinţa parcurgerii drumului spre atingerea standardelor aşteptate de la un serviciu public modern. Această Măsură ISPA caută, de aceea, să clădească pe bazele bunei practici instituţionale câştigate prin programul FOPIP desfăşurat sub MUDP şi să dezvolte această practică


17

pentru acei beneficiari finali ai ISPA care nu au beneficiat mai întâi de această iniţiativă. Această Măsură recunoaşte faptul că viabilitatea financiară şi bunele performanţe în exploatare sunt o precondiţie pentru soliditatea şi succesul pe termen lung al investiţiilor ISPA. Sub această asistenţă tehnică se va realiza un program complet de îmbunătăţire a performanţelor financiare şi operaţionale pentru un grup de 10 oraşe/regiuni care nu au fost cuprinse înainte în programele MUDP I şi II, dar care au primit sau vor primi sprijin prin ISPA. Această componentă este numită în Termenii de referinţă ai proiectului FOFIP TA. Obiectivele proiectului (FOPIP TA) Obiectivul general al acestui proiect este să asigure ca serviciile oferite populaţiei din zonele ţintă în domeniul apei să fie eficiente din punct de vedere al costurilor. Pentru implementarea în mod practic a proiectului acest obiectiv principal a fost împărţit în trei obiective specifice, după cum urmează: o FOPIP, o Pre-FOPIP, o Asistenţă UCP. Acest raport se referă la obiectivul FOPIP al cărui scop este să sprijine companiile de apă selectate în a deveni organizaţii mai competente şi eficiente şi se le furnizeze baza necesară pentru a deveni unităţi atractive şi stabile din punct de vedere comercial prin asigurarea formei adecvate a restructurării şi reorganizării. Pentru a atinge aceste obiective specifice proiectul caută să realizeze următoarele: o creşterea capacităţii profesionale a personalului o să proiecteze şi să stabilească o politică de tarife eficientă bazată pe recuperarea

integrală a costurilor; pentru aceasta se va acorda o atenţie specială costurilor reale ale exploatării, întreţinerii şi cerinţelor viitoare de investiţii;

o îmbunătăţirea auto-evaluării performanţelor prin alegerea indicatorilor de performanţă adecvaţi;

o realizarea transparenţei operaţiilor contabile; o identificarea factorilor ce ar putea împiedica independenţa politică a conducerii

companiei de apă în conformitate cu criteriile de eficienţă a costurilor. Ca rezultat al acestui proiect FOPIP se aşteaptă ca toate companiile de apă să îşi dezvolte şi implementeze Planuri de acţiune proprii, care să reflecte în toate aspectele un management modern al serviciilor publice. Aceasta va include un nivel sporit şi perfecţionat al planificării performanţelor tehnice, financiare, manageriale şi comerciale. Obiectivele proiectului (Beneficiarii şi Părţile interesate) Acest proiect FOPIP TA are în principal trei grupuri ţintă, şi anume: o factorii de decizie şi personalul tehnic de la nivel naţional responsabili de

managementul FOPIP/Pre-FOPIP ca şi de implementarea şi diseminarea informaţiilor ce rezultă din această însărcinare. Pe baza celor descoperite în faza de audit, consultanţii vor pregăti o strategie privind restructurările instituţionale necesare.


18

o autorităţile care deţin mijloacele fixe exploatate de companiile de servicii publice de apă, Beneficiarii Finali ai acestei asistenţe tehnice şi responsabilii furnizării serviciilor.

o personalul companiilor locale sau regionale de servicii publice care au contractat cu autorităţile publice exploatarea sistemelor lor de apă-canal.

Pe lângă cele trei grupuri ţintă menţionate mai sus, şi Consiliile locale joacă în prezent un rol important în coordonarea planificării urbane locale în scopul de a crea un cadru integrat de dezvoltare regională. Într-un mare număr de cazuri comunităţile mai mici au încredinţat conducerea serviciilor de apă chiar consiliului local; aceştia se pot reuni într-un grup de autorităţi locale care intenţionează să încredinţeze în comun serviciile de apă unei companii de operare regionale (COR). Părţile interesate cheie de la nivel central sunt Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor (MMGA) şi Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI). Proiectul este condus la centru de o Unitate de Coordonare a Proiectului (UCP) ce implică personal atât de la MMGA cât şi de la MAI. MMGA răspunde de programarea şi monitorizarea tehnică a măsurilor ISPA în dectorul legat de mediu. MAI răspunde de monitorizarea nivelului serviciilor municipale şi de dezvoltarea strategiilor şi politicilor de îmbunătăţire a calităţii acestor servicii.

2.4 Riscurile proiectului Orice proiect va fi supus anumitor riscuri care trebuie anticipate pentru a face ca efectele lor să fie ameliorate limitându-se astfel orice influenţă contrară asupra atingerii obiectivelor proiectului. Analiza riscurilor va sta la baza managementului acestor riscuri. Riscurile de natură generală care sunt relevante pentru toate proiectele pot fi clasificate după cum urmează:

• compatibilitatea resurselor cu atingerea obiectivelor stabilite, de exemplu dacă managementul a identificat resursele necesare pentru atingerea obiectivelor;

• riscuri legate de: - sursele de apă; la Satu Mare este o problemă cu sursa principală de apă,

frontul de captare de la Martinesti Micula. Aducţiunea spre staţia de pompare este în stare proastă necesitând reparaţii frecvente. Avariile periclitează alimentarea cu apă a oraşului, de aceea nu există siguranţa alimentării.

- întreţinerea se face mai degrabă în funcţie de necesităţi decât în mod planificat.

- modernizarea tehnologiei; lipsa de instruire a personalului şi de fonduri pentru a beneficia pe deplin de aceste schimbări.

- reglementările. Introducerea reglementărilor UE privind protecţia sănătăţii oamenilor şi protecţia muncii. Monitorizarea calităţii în România devine şi mai stringentă.

• din surse interne: - resursele umane, de exemplu păstrarea personalului de conducere cheie

care poate afecta capacitatea de funcţionare eficientă;


19

- sursele de finanţare ca şi disponibilitatea fondurilor pentru iniţiative noi sau continuarea programelor cheie;

- relaţiile de muncă, cum ar fi compensaţiile şi programele de beneficii pentru a menţine competitivitatea BF faţă de alte programe internaţionale;

- sistemele informatice, de exemplu caracterul adecvat al sistemelor de copii de siguranţă pentru eventualitatea unei căderi a sistemului care ar putea afecta în mod semnificativ buna funcţionare.

Riscuri specifice proiectelor de acest fel:

• măsura în care obiectivele BF sunt aduse la cunoştinţa angajaţilor şi autorităţilor. De exemplu a se cerceta dacă materialul informativ despre obiectivele majore ale BF a fost distribuit către angajaţii proprii sau autorităţi.

• întârzieri în procesul de luare a deciziilor. • aparenta lipsa de coerenţă între participanţii la program.

Riscuri specifice BF descrişi în acest raport:

• potenţială rezistenţă la schimbări la toate nivelele. • lipsă de experienţă în managementul proiectelor mari. • instalaţii uzate fizic şi moral. • protecţie sanitară inadecvată a surselor putând duce la poluarea apei subterane. • conţinutul acestui raport se bazează pe informaţii obţinute de la terţi, deţinute şi

furnizate de terţi, şi asupra cărora Consorţiul nu deţine controlul.

2.5 Legislatia aplicabila serviciilor publice de apă şi canalizare Principalele norme legale aplicabile serviciilor de apă şi canalizare sunt Legea nr. 326/2001 (“Legea 326”) şi Ordonanţa Guvernului nr. 32/2002 (“Ordonanţa 32”). Legea 326 stabileşte cadrul legal general aplicabil înfiinţării, organizării, monitorizării şi gestiunii serviciilor publice de gospodărie comunală, în vreme ce Ordonanţa 32 stabileşte cadrul legal specific aplicabil serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare. În afară de acestea, există reglementări secundare, necesare implementării Ordonanţei 32, adică:

� Hotărârea Guvernului nr. 1591/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare.

� Hotărârea Guvernului nr. 1353/2003 pentru aprobarea Regulamentului-cadru şi a Contractului-cadru de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare.

De asemenea, printre principalele acte normative, aplicabile în această materie, se numără:

� Legea nr. 215/2005 privind administraţia publică locală, � Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, � Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, � Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 45/2003 privind finanţele publice locale.

Legea 326 înfiinţează Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală (“A.N.R.S.C.”), ca instituţie publică, aflată coordonarea Primului Ministru.


20

A.N.R.S.C. îşi exercită competenţele şi atribuţiile faţă de toţi operatorii furnizori/prestatori de servicii publice de gospodărie comunală. Sunt incluşi printre aceştia acei operatori care furnizează servicii publice de gospodărie comunală care nu sunt subordonaţi autorităţilor administraţiei publice locale conform legii, indiferent de forma de proprietate sau de organizare ori de metoda de organizare şi gestiune adoptată pentru serviciile publice de gospodărie comunală. Cerinţele referitoare la indicatorii de performanţă sunt aprobate prin hotărâre a autorităţilor publice locale, pe baza unui studiu care urmăreşte nevoile consumatorilor, condiţiile tehnice şi de eficienţă ale sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare. Aceşti indicatori de performanţă sunt stabiliţi de reglementările la nivel local privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare. A.N.R.S.C. este singura autoritate competentă să ateste/autorizeze operatorii de servicii, astfel încât aceştia să poată obţine contracte de delegare de gestiune.

2.6 Surse de informaţii Principalele surse de informaţii folosite în auditul instituţional, financiar şi operaţional au fost: o răspunsurile la chestionarele pregătite pentru acest proiect. S.C. Apaserv Satu Mare

S.A. a furnizat răspunsuri la chestionar separat pe fiecare secţiune acoperind următoarele domenii: instituţional, juridic, managementul mijloacelor, operaţional, financiar, IT şi autorităţi locale.

o documentele legate de proiectul ISPA care e implementat de S.C. Apaserv Satu Mare S.A.: Aplicatia ISPA şi Memorandumul de Finanţare;

o intervievarea specialiştilor S.C. Apaserv Satu Mare S.A. Specialiştii Consorţiului au făcut mai multe vizite la Operator şi au purtat discuţii extinse cu specialiştii din toate principalele departamente.

o vizite în teren la principalele mijloace tehnice pentru a evalua starea lor şi structura sistemului. Pe parcursul acestor vizite experţii tehnici ai Consorţiului au purtat discuţii cu specialiştii de la S.C. Apaserv Satu Mare S.A. pentru a afla problemele sensibile.

o Discuţii cu autorităţile locale. Echipa de coordonare a proiectului a purtat discuţii extinse cu reprezentanţii autorităţilor locale implicate în proiect.

o Date statistice de la Institutul Naţional pentru Statistică pentru anii 2002-2005);


21

2.7 Scurtă descriere a judeţului Satu Mare Judeţul Satu Mare este situat în nord-vestul României, în zona de graniţă cu Ungaria şi Ucraina. Judeţul Satu Mare are o arie totală de 4.418 km2 (1.4 % din suprafaţa ţării). Utilizarea terenurilor: - 72% terenuri agricole; - 18% păduri; - 3% râuri; - 7% alte suprafeţe; Judeţele învecinate sunt Bihor, Sălaj şi Maramureş. Relieful : înălţimi de la 120 m până la 1240 m o câmpie (63%) o dealuri (20%) o munţi (17%) Reţeaua hidrografică o Râul Someş (60 km în judeţ); o Râul Tur (66 km în judeţ); o Râul Crasna (57 km în judeţ); Populaţia Populaţia totală a judeţului: 369.096 locuitori. • 44% populaţie urbană • 56% populaţie rurală Judeţul este pe locul 29 între cele 41 de judeţe din România. Densitatea: 83.5 locuitori pe km2 Structura administrativă a judeţului este următoarea: o două municipii:

- Satu Mare (115.630 locuitori). - Carei (23.268 locuitori).

o două oraşe: - Negreşti Oaş (13.956 locuitori) - Tăşnad (9.649 locuitori).

o 57 de comune (având 226 de sate – 206,593 locuitori).


22

Figura 1: Harta Judetului Satu Mare

Aspecte economice Economia judeţului poate fi caracterizată ca o economie industrial-agricolă, specializată în industria alimentară şi în producţia de mobilă. Produsul intern brut pe cap de locuitor al judeţului Satu Mare îl situează între primele 20 de judeţe româneşti. Sectorul industrial şi construcţiile reprezintă 36% din produsul intern brut pe cap de locuitor. Sectorul serviciilor reprezintă 34% din PIB pe locuitor. Sectorul agricol şi forestier reprezintă 30% din PIB pe locuitor. Judeţul Satu Mare realizează: o 1% din producţia industrială totală a României (locul 33 din 41 de judeţe). o 2.1% din producţia agricolă totală a României (locul 30 din 41 de judeţe). o 1.5% din totalul comerţului din România (locul 26 din 41 de judeţe). o 1.3% din totalul investiţiilor din România (locul 30 din 41 de judeţe). Investiţii străine: 928 companii cu capital străin (Germania, Marea Britanie, Italia, etc.) au făcut investiţii de 50,7 milioane $ (2002).


23

3 Analiza cadrului institutional şi managerial

3.1 Scurtă descriere a municipiului Satu Mare

Municipiul Satu Mare se află în nord-vestul extrem al României, lângă graniţa cu Ungaria, pe malul râului Someş care este un afluent al Râului Tisa, care se varsă în fluviul Dunărea şi în cele din urmă în Marea Neagră. Satu Mare poate fi considerat un oraş de graniţă, având o poziţie favorabilă care permite să se ajungă la el din Ungaria ca şi de la graniţa cu Ucraina. Satu Mare este un oraş cu un trecut istoric şi care şi-a serbat în 1972 un mileniu de existenţă. Municipiuul şi-a păstrat îndelungatele tradiţii civice care sunt reflectate nu numai în arhitectura sa veche ci şi în obiceiurile şi practicile locuitorilor săi. Satu Mare are o populaţie de 115.630 locuitori. (Conform ultimului recensământ din 2002). Structura populaţiei în funcţie de naţionalitate este prezentată mai jos: o 57,9% - români; o 39,3 % - unguri; o 2,8 % - alte naţionalităţi. Satu Mare este de asemenea centrul educaţional şi cultural al judeţului. Are o reţea de învăţământ dezvoltată, pe lângă cele 16 licee şi 2 şcoli profesionale existând şi trei instituţii de învăţământ superior. Principalele companii multinaţionale prezente deja în Satu Mare şi împrejurimi1: o producţie fibre optice şi cabluri electronice: DRM DRAEXLMAIER ROMANIA -

Germania o industria procesării lemnului: VICTORIA MOB – Marea Britanie, FIROC INVEST -

Franţa o electronice de uz casnic: ELECTROLUX - Suedia o industria textilă: STEILMANN - Germania, SIHA ROMANIA -Germania, TEXTILA

ARDELEANA - Germania, TAPESTRY ROMANIA – Marea Britanie, LA GALEA TRADE - Danemarca

o procesare cereale: NUTRISAM - Ungaria o industrie alimentară: FRIESLAND - Olanda, BERE - Germania o fabricare anvelope: PHOENIX - Germania o industrie auto: WOCO AVS - Germania o Electronice: ZOLLNER - Germania

1 www.satu-mare.ro (site-ul web al Municipalităţii Satu Mare)


24

3.2 Aspecte juridice

3.2.1 Statutul juridic al operatorului

APASERV SATU MARE, a fost înfiinţată în 2004, este organizată ca o societate comercială pe acţiuni. Conform Actului Constitutiv, principalul obiect de activitate al Societăţii este constituit din colectarea, purificarea şi distribuţia apei. Ca obiect secundar de activitate, Societatea realizează colectarea, transportul şi epurarea apei uzate, colectarea şi tratarea altor reziduuri, operaţii mecanice generale, întreţinerea şi repararea vehiculelor, import-export de bunuri specifice în legătură cu activitatea sa, depozitarea, alte activităţi de educaţie, consultanţă şi măsurători. Autorităţile publice din judeţul Satu Mare deţin întregul capital social al Societăţii după cum urmează: Tabelul 1 Structura Capitalului Structura Capitalului Valoarea în RON % Municipiul Satu Mare 1,340,000 95.17% Judeţul Satu Mare 15,000 1.06% Odoreu 1,000 0.07% Abrud 1,000 0.07% Micula 1,000 0.07% Dobra 50,000 3.56% Total 1,408,000 100,00% Sursa: S.C. Apaserv Satu Mare S.A Se menţionează în Actul Constitutiv al Societăţii că Municipiul Satu Mare deţine majoritatea capitalul social, pe durata existenţei Societăţii. Conform Regulamentului de Organizare şi Funcţionare, societatea îşi exercită drepturile sale de proprietate prin faptul că posedă, foloseşte şi dispune în mod autonom de bunurile pe care le are în patrimoniu, în vederea realizării obiectului său de activitate. După cum se stipulează în documentele analizate, Societatea detine majoritatea permiselor şi autorizaţiilor eliberate de autorităţile naţionale competente conform legii, după cum urmează: • Licenţa de operare a Serviciilor de Apă nr. 356/26.09.2005 eliberată de Administraţia

Naţională „Apele Române” Departamentul Someş – Tisa , valabilă până la data de 26.09.2006;

• Autorizaţia de Mediu nr. 5/28.01.2005 eliberată de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor – Direcţia de Protecţie a Mediului a judeţului Satu Mare, valabilă până la data de 28.01.2008, cu conditia avizarii anuale;

• Permisul de Depozitare şi Utilizare a Substanţelor Toxice nr. 10/16.03.2005 şi nr. 16/08.04.2005 eliberate de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei – Inspecţia Muncii – Inspectoratul Teritorial al Muncii al judeţului Satu Mare pentru prima Uzină de Apă şi înregistrate cu nr. 115240/09.05.2005 la Direcţia Teritorială de Poliţie a judeţului Satu Mare,


25

• Permisul de Depozitare şi Utilizare a Substanţelor Toxice nr. 11/16.03.2005 şi nr. 17/08.04.2005 eliberate de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei – Inspecţia Muncii – Inspectoratul Teritorial al Muncii al judeţului Satu Mare pentru Uzina de Epurare şi înregistrate cu nr. 115239/09.05.2005 la Direcţia Teritorială de Poliţie a judeţului Satu Mare,

• Permisul de Depozitare şi Utilizare a Substanţelor Toxice nr. 12/16.03.2005 şi nr. 18/08.04.2005 eliberate de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei – Inspecţia Muncii – Inspectoratul Teritorial al Muncii al judeţului Satu Mare pentru a doua Uzină de Apă şi înregistrate cu nr. 115241/09.05.2005 la Direcţia Teritorială de Poliţie a judeţului Satu Mare;

• Certificatul de la Registrul Comerţului Satu Mare eliberat la data de 03.12.2004 atestând înregistrarea declaraţiei pe proprie răspundere din partea societăţii privind îndeplinirea tuturor condiţiilor legale de funcţionare pentru activităţile de colectare, tratare şi distribuţie a apei pentru cartierele secundare din Satu Mare - Fagului, Satu Mare – Gradina Romei, Satu Mare – Odoreului, Noroieni;

• Certificatul de la Registrul Comerţului Satu Mare eliberat la data de 03.12.2004 atestând înregistrarea declaraţiei pe proprie răspundere din partea societăţii privind îndeplinirea tuturor condiţiilor legale de funcţionare pentru activităţile de colectare, tratare şi distribuţie a apei pentru cartierele secundare din Satu Mare – str. G. Georgescu, Satu Mare – str. Mal Stâng Someş, Satu Mare – str. Delteni, Satu Mare – str. Fabricii, Satu Mare – zona de agrement, Satu Mare – sectorul Carpaţi II, Satu Mare – sectorul Micro 17, Satu Mare – sectorul Soarelui, Satu Mare – str. Vulturului, Satu Mare – str. Aurel Vlaicu;

• Certificatul de la Registrul Comerţului Satu Mare eliberat la data de 03.12.2004 atestând înregistrarea declaraţiei pe proprie răspundere din partea societăţii privind îndeplinirea tuturor condiţiilor legale de funcţionare pentru activităţile de birou la sediul social al Societăţii din Satu Mare, str. Gara Ferastrau; nr. 9/A;

• Certificatul de la Registrul Comerţului Satu Mare eliberat la data de 03.12.2004 atestând înregistrarea declaraţiei pe proprie răspundere din partea societăţii privind îndeplinirea tuturor condiţiilor legale de funcţionare pentru activităţile de birou la sediul secundar din Satu Mare, str. Mihai Viteazu nr. 1.

Societatea, Apaserv Satu Mare, este înregistrată la ANRSC cu codul de operare SM16844952 şi deţine licenţa gradul 2 pentru serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare până la data de 28.09.2006. Conform prevederilor în vigoare licenţa gradul 2 se acordă societăţilor de utilităţi care pot elabora documentaţia în acest domeniu şi pot furniza lucrări şi servicii de gospodărie comunală, pentru localităţi cu o populaţie de 51.000 – 300.000 locuitori. Conform dării de seamă prezentate de reprezentanţii societăţii litigiile aflate pe rol sunt unele minore şi aceşti reprezentanţi ne-au comunicat că listele furnizate includ toate problemele litigioase existente în acest moment. Acestea se referă la petiţii în materie contravenţională, procedura concilierii sau proceduri de somaţii de plată. Este de asemenea specificat că nu sunt înregistrate pe rolul instanţelor nici un fel litigii arbitrale sau proceduri administrativ-fiscale.


26

3.2.2 Contractele cu utilizatorii

In respect of this aspect the company is using the contract proposed by the Framework Regulation regarding the organization and management of water and wastewater public services approved by Government Decision no. 1591/2002. The contract establishes the conditions for developing the onerous relationships between Apaserv Satu Mare and customers. There are stated rights and obligations of the parties, establishment of the water consumed and wastewater debits, tariffs, invoicing and payments etc. The contract also presents an Annex that includes the required wastewater quality indicators.

3.2.3 Raporturile intre autoritatea publica si operator

Conform documentelor analizate, au fost încheiate două contracte de concesiune cu autorităţile publice locale din judeţul Satu Mare. Contractul de concesiune nr. 23320/19.11.2004 pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi a fost încheiat de APASERV SATU MARE cu Municipiul SATU MARE, fiind în vigoare până la data de 15.12.2028. Conform Capitolului IV- Redevenţa, Operatorul nu plăteşte redevenţă pentru perioada noiembrie - decembrie 2004. Pentru perioada ianuarie – decembrie 2005, redevenţa anuală a fost fixată la 2.6 miliarde ROL. Redevenţa va fi destinată dezvoltării (reparaţii capitale, investiţii) serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare. Redevenţa se negociază anual de părţi şi va deveni aplicabilă la momentul introducerii noii valori în structura tarifului. Nu există reguli indicate privind regulile de negociere a redevenţei. Tarifele iniţiale sunt prezentate în Contractul de Concesiune (fără TVA): • Tariful pentru apă: 14.232 ROL/m3; • Tariful pentru canalizare: 7.040 ROL/m3; Ajustările sau modificările acestor tarife iniţiale se vor efectua conform Legii (cu aprobarea Consiliului Local şi avizul ANRSC). Conform Capitolului IX – Obligaţiile Părţilor, art 14, rândul 10, concedentul (Autoritatea Locală) este obligată ca în termen de 45 zile de la avizarea tarifelor de către ANRSC să supună aceste tarife aprobării. În cazul în care tarifele aprobate sunt inferioare celor avizate de ANRSC, concedentul (Autoritate Locală) trebuie să identifice sumele care vor acoperi această diferenţă. Conform Capitolului IX – Obligaţiile Părţilor, art 13, alineatul 4, operatorul este obligat să finanţeze, din surse proprii, instalarea contoarelor la fiecare consumator casnic (contorizare primară) conform programului de contorizare aprobat de Consiliul Local. Conform Capitolului IX – Obligaţiile Părţilor, art 17, orice investiţie finanţată din surse proprii de către operator va rămâne în proprietatea sa pe perioada contractului de concesiune.


27

În Capitolul XII se prevede că Autoritatea Locală (concedentul) va suporta toate costurile, în legătură cu programele de conformare de mediu. Conform art. 20 din Capitolul XIV, operatorul este obligat să menţine un personal de minim 300 de angajaţi pe o perioadă de un an de la data contractului de concesiune. În caz de concedieri, operatorul este obligat să plătească următoarele sume compensatorii: • Plata a 2 salarii lunare în cazul concedierii cu preaviz; • Plata a 3 salarii lunare în cazul concedierii fără preaviz; Data semnării Contractului de Concesiune este 19.11.2004, astfel încât această prevedere nu mai este aplicabilă după data de 19.11.2005 . Contractul de concesiune nr. 554/01.04.2005, pentru serviciul de alimentare cu apă a fost încheiat de APASERV SATU MARE cu Municipiul ODOREHU, fiind în vigoare până la data de 15.12.2028. Valoarea redevenţei este fixată la nivelul lunar al amortizării patrimoniului concedat şi se renegociază anual. Tarifele iniţiale sunt prezentate în Contractul de Concesiune (fără TVA): • Tariful pentru apă: 13,203 ROL/m3; Ajustările sau modificările acestor tarife iniţiale se vor efectua conform Legii (cu aprobarea Consiliului Local şi avizul ANRSC). Conform Capitolului IX – Obligaţiile Părţilor, art 14, rândul 14, concedentul (Autoritatea Locală) este obligată ca în termen de 45 zile de la avizarea tarifelor de către ANRSC să supună aceste tarife aprobării. În cazul în care tarifele aprobate sunt inferioare celor avizate de ANRSC, concedentul (Autoritate Locală) trebuie să identifice sumele care vor acoperi această diferenţă. Conform Capitolului IX – Obligaţiile Părţilor, art 13, alineatul 4, operatorul este obligat să finanţeze, din surse proprii, instalarea contoarelor la fiecare consumator casnic (contorizare primară). Conform Capitolului IX – Obligaţiile Părţilor, art 17, orice investiţie finanţată din surse proprii de către operator va rămâne în proprietatea sa pe perioada contractului de concesiune. În Capitolul XII se prevede că Autoritatea Locală (concedentul) va suporta toate costurile în legătură cu programele de conformare de mediu. Conform art. 20 din Capitolul XIV, operatorul este obligat să menţine un personal de minim 2 de angajaţi pe o perioadă de un an de la data contractului de concesiune. În caz de concedieri, operatorul este obligat să plătească următoarele sume compensatorii: • Plata a 2 salarii lunare în cazul concedierii cu preaviz; • Plata a 3 salarii lunare în cazul concedierii fără preaviz;

3.2.4 Contracte de investitii

Municipiului Satu Mare beneficiază de Măsura ISPA nr. 2002 RO 16 P PE 019 “


28

Îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, colectare a apelor uzate şi a staţiei de epurare în municipiul Satu Mare, Regiunea de Nord-Vest, România” aprobată prin Legea nr. 371/2003, în vigoare până la data de 31.12.2008; Instrumentul de Politici Structurale de Preaderare va contribui, prin intermediul asistenţei financiare nerambursabile, la finanţarea proiectului care are următoarele caracteristici: Măsura nr,: 2002 RO 16 P PE 019 Titlu: Îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă,

colectare a apelor uzate şi a staţiei de epurare în municipiul Satu Mare, Regiunea de Nord-Vest, România

Durata: Data începerii: Data semnării Memorandumului de Finanţare de către Comisie

Data încetării: 31 decembrie 2008 Locaţia: Municipiul Satu Mare, Judeţul Satu Mare, Regiunea de

Nord-Vest Grupul: Bazinul râului Someş

Cheltuielile publice sau echivalente care pot fi luate în considerare în scopul calculării asistenţei pot fi de cel mult 37.355.000 Euro. Cota-parte a asistenţei comunitare acordate acestei măsuri este de 71 % din totalul cheltuielilor publice sau echivalente. Valoarea maximă a asistenţei prin intermediul Instrumentului de Politică Structurală de Preaderare (ISPA) este fixat la 26.522.050 EURO.

Conform unui act adiţional la Memorandumul de Finanţare, una dintre condiţiile care trebuie îndeplinite anterior plăţii celei de-a doua tranşe a avansului menţionează este semnarea un acord de împrumut cu Banca Europeană de Investiţii pentru investiţiile co-finanţate incluse în această măsură. Municipiul Satu Mare a demarat deja procedurile pentru contractarea împrumutului. La data efectuării acestei analize nici un contract nu a fost încă semnat. În ceea ce priveşte Împrumutul EIB, entitatea care va contracta împrumutul va fin România (Guvernul roman) prin Ministerul Finanţelor Publice. Împrumutul - în toate etapele sale – va fi alocat doar de către Ministerul Finanţelor Publice prin Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE (Central Financial Contracting Unit). Ministerul Finanţelor Publice va trebui să încheie un contract cu autoritatea locală implicată care să stipuleze condiţiile în care va fi rambursat creditul Ministerului. De asemenea Ministerul Finanţelor Publice va trebui să confirme eligibilitatea beneficiarului final, pentru a obţine creditul EIB.


29

3.3 Analiza institutionala

3.3.1 Structura organizationala si de management

Managementul Strategic Viziune si Misiune

Viziunea companiei, definite de conducere, este sa “detina pozitia de leader in sectorul de servicii publice de apa si canalizare, imbunatatirea continua a serviciilor, adaptarea la schimbare si la noile tendinte prin recrutarea de persoane responsabile si orientate spre performanta”. Mai mult, misiunea SC Apaserv Satu Mare S.A “este sa raspunda nevoilor clientilor sai din sectorul de servicii publice de apa si canalizare, respectand continuu propriile principii si credinte, reusind sa mentina prestigiul si succesul in furnizarea de servicii prin initiativa si efort in pastrarea clientilor, angajatiilor si actionarilor, concentrandu-se astfel pe satisfacerea intereselor partilor implicate.

Analiza globala a managementului

Deoarece Apaserv Satu Mare nu presteaza alte activitati decat furnizarea de apa si canalizarea, momentan compania nu are un plan de afaceri conceput pentru activitatile sale. Activitatile externalizate sunt urmatoarele:

- Transport intern - Curatarea conductelor - Asfaltarea in urma reparatiilor - Repararea contoarelor - Securitatea - Verificarea electrica si certificarea - Servicii medicale

Beneficiile activitatilor externalizate variaza de la reducerea costurilor la evitarea amenzilor sau plangerilor, evitarea controalelor, evitarea furturilor, reducerea responsabilitatii directe a companiei sau furnizarea de training mai specializat (in zonele securizate). Desi avantajele activitatilor externalizate sunt evidente, se pare ca nu a fost analizata eficienta acestora prin mijloace de analiza financiare. Pe viitor, compania preconizeaza ca va externaliza urmatoarele activitati:

- Trimiterea facturilor ( pentru a reduce costurile si timpul de livrare) - Intretinerea pompelor

In ceea ce priveste factorul politic, conducerea companiei sustine ca nu intervine in activitatile curente ale companiei.


30

Indicatori de performanta

Indicatorii de performanta din 2005, pana la data de 30 septembrie, sunt prezentati mai jos: Tabelul 2: Gradul de indeplinire al obiectivelor bugetului consolidat

Nr. Indicator UM Standard Realizat % 1 Profit Net RON 15,000 160,447.7 1,069.65 2 Creante totale RON 270,000 330,533.2 77.58 3 Datorii totale RON 50 - 100 4 Gradul de indeplinire al criteriile de

performanta % 100 429.24 429.24

5 Salarii brute RON 284,220 423,715.1 50.92 Sursa: Rapoartele companiei

Pe cand o analiza pe 9 luni nu este in intregime relevanta, poate fi mentionat ca indicatorul creante nu este incurajator. Deasemenea, indicatorul salarii brute este considerabil mai mare comparativ cu cresterile de personal din aceeasi perioada. Structura Organizationala si Echipa de Conducere Organigrama pentru Satu Mare este prezentata in Anexa 1. Structura echipei de conducere

Structura organizatorica existenta a fost adoptata in August 2004 (prin Decizia Consiliului Local nr.16/25.08.2004), in urma numirii domnului Leitner Ioan in functia de Director General. Initial, numirea sa a fost pe o perioada pana pe 31 Decembrie 2005. Dupa aceasta data, s-a initiat un proces de selectie pentru un candidat corespunzator. Numirea in functie a domnului Leitner a fost confirmata prin incheierea cu Consiliul Local a unui contract de performanta (in Aprilie 2004); acest contract include criteriile de performanta cu scopul de a creste eficienta si eficacitatea societatii SC Apaserv Satu Mare S.A. Compania este structurata pe 4 nivele ierarhice, dupa cum urmeaza:

- Nivelul 1: Director General - Nivelul 2: Director Tehnic, Inginer Sef si Contabil Sef - Nivelul 3: Sef de departamente - Nivelul 4: Sef de birou/sectie

Conducerea executiva, condusa de Directorul General (care este si presedintele Consiliului de Administratie), se compune din Director Tehnic, Inginer Sef si Contabil Sef. Principalele responsabilitati ale departamentelor, conform structurii organizatorice, sunt urmatoarele: Subordonat Directorului General:

- Oficiul Juridic - Birou de Resurse Umane - Sectia de Control Financiar Operational, Control Intern si Analiza Pretului - Sectia IT - Sectia Administrativa si Dispecerat - Protectia Muncii, Protectia Civila si Prevenirea Incendiilor


31

- Ofiterul de Relatii cu Publicul - Biroul de Implementare ISPA

Subordonat Directorului Tehnic:

- Biroul Mecano-Energetic - Biroul Proiecte cu Finantare Externa - Investitii si Sistemul Informational Geografic - G.I.S. - Sectia de Productie, Calitatea Apei si Protectia Mediului Inconjurator - Sectia de Verificare a Instalatiilor si Monitorizare a Pierderilor - Laboratorul de Analiza a Apei Potabile - Laboratorul de Analiza a Apelor Uzate

Subordonat Inginerului Sef:

(a) Sud-departament Apa Potabila - Conducte de Distributie a Apei - Uzina de Tratare a Apei nr.1 si Sursa de Apa - Uzina de Tratare a Apei nr.2 - Pompe si Furnizarea Apelor pentru Comune

(b) Sub-departament Canalizare si Epurare - Retele de Canalizare si Statii de Pompare a Apelor Uzate - Uzina de Tratare a Apelor Uzate, Pomparea Apelor Uzate

Subordonat Contabilului Sef:

- Biroul de Marketing, Distributie si Depozitare - Birou Financiar – Contabil - Biroul Contractare Facturare - Relatii cu Publicul Incasari

Conform conducerii, se estimeaza ca aproximativ 5% din timpul managerilor este dedicat sedintelor conducerii. Responsabilitatile Conduceri Rolul si responsabilitatile conducerii sunt conforme cu Regulamentul de Organizare si Functionare, aprobat de Decizia Consiliului Local Satu Mare nr.26/11.03.2004. Consiliul de Administratie Consiliul de Administratie este compus din 7 membrii numiti de Adunarea Generala a Actionarilor, dintre care unul este Directorul General care este si Presedintele Consiliului de Administratie. Statutul companiei, care reglementeaza numirea membriilor Consiliului de Administratie si rolul si responsabilitatile acestora, a fost aprobat prin vot unanim prin urmatoarele decizii:

- Decizia Consiliului Judetean Satu Mare nr. 159/2005 - Decizia Consiliului Local Satu Mare nr. 16/2004 - Decizia Consiliului Local Ardud nr. 25/2004 - Decizia Consiliului Local Odoreu nr. 21/2004 - Decizia Consiliului Local Micula nr. 20/2004


32

- Decizia Consiliului Local Dobra nr. 20/2004 In prezent, membrii Consiliului de Administratie, aprobat prin Statut, sunt urmatorii:

- Domnul Ioan Leitner, Presedinte - Domnul Grigore Ciupac, Membru - Domnul Vasile Fernes, Membru - Domnul Pandi Istvan, Membru - Domnul Mate Ioan, Membru - Domnul Augustin Istoc, Membru - Domnul Romeo Nicoara, Membru

Consiliul de Administratie este, in principal, responsabil pentru: - Stabilirea strategiilor companiei - Aprobarea planurilor companiei - Aprobarea activitatilor cu implicatii patrimoniale - Avizarea regulamentelor interne - Avizarea bugetului companiei - Avizarea documentatiei de preturi si tarifuri - Aprobarea investitiilor - Numirea directorilor executivi - Aprobarea contractului colectiv de munca

In ceea ce priveste pozitiile de conducere, se pare ca nu a fost propusa sau aprobata nici o fisa a postului. Totusi, rolul si responsabilitatile conducerii sunt descrise pe larg in Regulamentul de Organizare si Functionare (ROF), dupa cum urmeaza: Director General In principiu, Directorul General care este si presedintele Consiliului de Administratie are urmatoarele atributii: - Elaborarea de strategi si politici pentru companie - Asigura conducerea zilnica a companiei - Angajarea/concedierea personalului - Mentinerea relatiilor cu sindicatele

Director Tehnic In principiu, Directorul Tehnic are urmatoarele responsabilitati: - Revizuirea rapoartelor tehnice de analiza - Monitorizarea aprobarii studiilor de fezabilitate si avizele corespunzatoare - Monitorizarea programelor de investitii - Coordonarea activitatii de metrologie

Inginer Sef Inginerul Sef este responsabil atat pentru activitatile de apa potabila cat si de canalizare si epurare. Astfel, principalele lui responsabilitati sunt de coordonare si control al activitatilor referitoare la: - Captarea apei, epurare si distributie in concordanta cu parametrii standard - Intretinerea sistemului de furnizarea a apei in concordanta cu standardele impuse


33

- Colectarea apelor de ploaie si apelor uzate in reteaua de canalizare - Epurarea apelor uzate - Coordonarea activitatilor de contorizare - Monitorizarea investitiilor in sistemele de apa potabila si apa - Aspecte legate de protectia muncii

Contabil Sef Principalele responsabilitati ale Contabilului Sef sunt referitoare la: - Managementul activelor (impreuna cu Directorul General) - Management Financiar - Relatiile cu terte parti, banci si autoritati fiscale - Plati catre angajati - Control financiar preventiv - Contabilitate - Incheierea contractelor (beneficiarii serviciilor) - Colectarea creantelor - Inlocuirea contoarelor

Structura si Responsabilitatilor Managementului

Dupa cum se arata si in organigrama, conducerea SC Apaserv Satu Mare este formata din 4 departamente principale, si anume:

- Departamentul condus de Directorul General (nu este definit astfel) - Departamentul Tehnic - Departmentul Economic - Departmentul de Productie

In interiorul companiei nu exista centre de cost sau profit. Principalele atributii ale departamentelor mentionate mai sus, dupa cum sunt descrise in Regulamentul de Organizare si Functionare si Regulamentul de Ordine Interioara, pot fi sintetizate dupa cum urmeaza: (a) Departamentele conduse de Directorul General

Dupa cum a fost precizat anterior, in subordonarea directa a Directorului sunt un numar de Sectii care pot fi considerate ca un department cu atributii precise in urmatoarele domenii: • Aspecte juridice • Resurse Umane • Control Financiar Operational • Control Intern (precum si verificari la fata locului) • Analiza preturilor • Analiza tarifelor si a propunerilor de modificare • Tehnologia Informatiei • Aspecte Administrative

- Activitati de secretariat - Administarea Patrimoniului - Tranducerea Documentelor - Arhiva


34

- Securitatea companiei • Functionarea Dispeceratului (inclusiv plangerile) • Protectia Muncii • Protectie Civila • Prevenirea Incendiilor • Relatii Publice • Implementarea Proiectului ISPA Dupa cum se observa din aceste atributii precise, acest department are atat rol administrative cat si functia de management strategic a companiei. Astfel, in timp ce resursele umane, relatiile publice, juridice, analiza preturilor si functiile de control pot fi considerate ca sectii strategice pentru companiei, tehnologia informatiei, aspectele administrative, dispeceratul, protectia muncii/civila si prevenirea incendiilor sunt functiuni pur administrative. In afara de acestea, partea legata de implementarea proiectului ISPA este intre domeniul investitional si cel strategic. Chiar daca domeniul investitiilor pare sa fie asemanator de proiectil ISPA, prezenta subordonarea fata de Directorul General pare sa fie mai potrivita, luand in considerare dimensiunea programelor de investitii si felul de coordonare al sectiei. Mai mult, trebuie mentionat faptul ca functia de management strategic a companiei este impartita cu alte departamente, mai ales in privinta deciziilor tehnice si financiare.

(b) Departamentul Tehnic

Principalele responsabilitati ale Departamentului Tehnic, definite pentru cele 7 sectii, sunt: - Intretinerea electrica si mecanica a echipamentelor, instalatiilor si a dispozitivelor

automate (cu metodologia aferenta) - Monitorizarea sigurantei operatiilor si analiza accidentelor tehnice - Implementarea proiectelor cu finantare externa - EBRD, PHARE, etc.(de la oferta la

monitorizare si raportare) - Managementul investitiilor (programare anuala, oferta, contractarea, autorizatiile,

monitorizarea implementarii, preluari si achizitii, etc) - Monitorizarea calitatii apei - Protectia mediului (analiza influentelor, verificari la fata locului, planuri de actiune

pentru accidente/catastrofe naturale, raportare, etc.) - Monitorizarea la fata locului a retelelor de apa si canalizare, si analiza datelor - Monitorizarea pierderilor de apa ( precum si planuri de diminuare a pierderilor) - Monitorizarea cantitatilor de apa distribuita prin retea - Laborator de analiza a apei potabile - Laborator de analiza a apelor uzate


35

(c) Departamentul de Productie

Departamentul de Productie este de departe cel mai cuprinzator din companie, detinand peste 80% din totalul angajatilor. Departamentul consta in Sub-departamentul de Apa Potabila si Sub-departamentul de Canalizare. Principalele responsabilitati ale Sub-departamentului de Apa sunt: - Captarea apei ( facilitate de captare) - Epurarea apei - Distributia Apei - Testarea personalului in vederea recrutarii - Organizarea de activitati de instruire in domeniu

Sub-departamentul de Canalizare are drept responsabilitati urmatoarele: - Colectarea Apelor uzate - Epurarea apelor uzate si a apelor de ploaie - Pomparea apelor epurate in Raul Somes - Activitati metrologice

(d) Departamentul Economic

- Managementul Resurselor - Materiale, echipamente, depozitarea instalatiilor - Managementul stocurilor - Management financiar (planificare bugetara, plata salariilor, imprumuturi, ordine de

plata, etc) - Raportare Financiara - Contabilitate - Activitati de casierie - Activitati legate de facturare - Solutionarea plangerilor - Managementul Relatiilor Publice (si publicarea informatiilor publice) - Propunere de inlocuire a activelor sau dispozitii in colaborare cu departamentele

implicate - Proces verbal de predare-primire a echipamentelor si instalatiilor - Monitorizarea contractelor - Intocmirea planurilor anuale de intretinere si de reparatii echipamentelor si

instalatiilor

Restucturarea/Reorganizarea Companiei

Avand in vedere ca societatea a trecut de curand printr-o reorganizare semnificativa, in prezent nu exista planuri pentru restructurare sau reorganizare.


36

3.3.2 Analiza de Personal

Cadrul Relatiilor de Munca Relatiile de Munca

Relatiile de Munca ale companiei sunt reglementate printr-un Contract Colectiv de Munca, Contract Individual de Munca si Regulamentul de Ordine Interioara. Ultimul contract colectiv de munca a fost incheiat pentru perioada 1.11.2004 – 31.12.2005. Modificari ale Contractului Colectiv de Munca pot fi realizate cu acordul societatii si al sindicatului. Contractul Colectiv de Munca prevede ca drepturile minime garantate ale personalului Companiei precum si drepturile si obligatiile acestora referitoare la:

- Incheierea, executie, modificarea, suspendarea si terminarea contractelor individuale de munca

- Conditiile de munca, protectia muncii si prevenirea incendiilor; - Salariile si alte drepturi asemanatoare; - Programul de munca si vacantele; - Alte masuri de protectie si facilitati acordate angajatiilor; - Training; - Alte drepturi si obligatii.

Contractele Individuale sunt complentare Contractului Colectiv de Munca si nu pot avea mai putine drepturi decat cele garantate de ultima versiune a Contractului. Regulamentul de Ordine Interioara este obligatoriu pentru toti angajatii companiei si este complementar Contractului de Munca Colectiv si Individual. Regulamentul intern stabileste drepturile si obligatiile referitoare la :

- Obligatiile Directorului General in vederea pastrarii disciplinei in interiorul companiei

- Semnarea/incetarea contractului individual de munca - Drepturile si obligatiile angajatiilor - Salariu si Promovare - Programul de Munca, vacante si invoiri. - Securitatea si responsabilitatea materiala - Recompense si penalitati - Masuri de protectie sociala

In prezent, toti angajatii companiei sunt angajati pe baza de contract permanent cu exceptia unuia singur care are contract pe perioada determinata de 18 luni. Tabelul 3: Perioada contractelor de munca

Categoria Personal Contract pe perioada nedeterminata 309 Contract pe perioada determinate 1 - (18 luni.) Contracte prin reprezentare sau de alta natura -

Sursa: Resursele Umane ale SC Apaserv Satu Mare S.A.


37

Sindicate

Sindicatul a fost infiintat in Martie 1990 ca si Sindicatul Liber „Comunala” Satu Mare, prin ordonanta nr. 68/06.03.1990. Mai mult, in Aprilie 2001, Sindicatul a fost afiliat Federatiei Sincatelor Libere din Servicii Publice „CNSLR Fratia”. In ceea ce priveste relatiile cu sindicatele, conducerea companiei sustine ca exista un dialog deschis si un proces de mediere continua pentru adoptarea solutiilor convenabile ambelor parti. Totusi, in urma bunei cooperari declarate cu sindicatul, se pare ca problemele importante, ca si programul de investitii propus si impactul lui asupra angajatiilor, nu au fost luate in considerare de catre conducerea companiei. Personalul Nivele de personal

O analiza a structurii personalului societatii SC Apaserv Satu Mare SA este prezentata in tabelele urmatoare: Tabelul 4:Nr. Total de Personal

31.12.2002 31.12.2003 31.12.2004 30.06.2005 Categorie Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %

Manageri - - - - 2 0,6 2 0,6 Specialisti si personal administrativ

- - - - 78 24,76 76 24,51

Muncitori – calificati - - - - 199 63,17 197 63,55 Muncitori - necalificati - - - - 36 11,43 35 11,29 Total - - - - 315 100 310 100

Sursa: Sectia de Resurse Umane a SC Apaserv Satu Mare S.A.

Tabelul 5: Structura Personalului in functie de varsta la 30 Iunie 2005

Nr. Total Personal

Mai tineri de 30 de ani 26 Intre 30 si 40 de ani 104 Intre 41 si 50 de ani 110 Intre 51 si 60 de ani 67 Peste 60 de ani 3 Total 310

Sursa: Sectia de Resurse Umane a SC Apaserv Satu Mare S.A.

Din tabelele de mai sus putem observa ca 42% din angajati sunt mai tineri de 40 de ani. Acest lucru arata ca exista un echilibru intre entuziasm si experienta. Pregatirea personalului

Structura personalului societatii SC Apaserv Satu Mare S.A, in functie de pregatirea academica este prezentata in tabelul de mai jos:


38

Tabelul 6: Nivelul de Pregatire din SC Apaserv Satu Mare S.A. 30.06.2005 Nivel educatie

Nr. %

Facultate 55 17,74

Liceu 1 0,32

Scoala primara 243 78,39

Fara a termina scoala primara 11 3,54

Total 310 100 Sursa: Sectia de Resurse Umane a SC Apaserv Satu Mare S.A Nivelul de competente din companie este considerat adecvat pentru nevoile sale curente, dar este recunoscuta necesitatea de a ridica standardele in viitor Tabelul 7: Experienta personalului angajat (ani de munca) la 30 Iunie 2005

Personal Experienta personalului

Nr. %

Mai putin de 5 ani 34 11%

Intre 6-10 ani 92 30%

Intre 11- 15 ani 64 21%

Intre 16-20 ani 47 15%

Mai mult de 21 de ani 72 23%

Total 309* 100% Sursa: Sectia de Resurse Umane a SC Apaserv Satu Mare S.A *Se exclud persoanele angajate temporar.

Luand in considerare structura in functie de varsta a personalului companiei, aceasta indica o societate stabila. Pregatire conducerii

Directorul General, Directorul Tehnic si Inginerul Sef au studii superioare in domeniul tehnic, pe cand Contabilul Sef are studii superioare economice. Chiar daca exista un nivel inalt de competente tehnice, sunt anumite parti ale conducerii care trebuie imbunatatite. Principala problema tine de anumite deficiente in delegarea responsabilitatilor, avand ca rezultat faptul ca managerii sunt prinsi in treburile zilnice, ceea ce limiteaza abilitatea lor de a se concentra pe aspecte strategice. Mai mult decat atat, nici un manager nu are delegat un asistent. In plus, atat comunicarea in plan vertical cat si cea in plan orizontal trebuiesc imbunatatite, pentru o mai buna coordonare a activitatilor. In ultimul rand, chiar daca in prezent SC Apaserv Satu Mare S.A. implementeaza proiecte mari de investitii, finantate de Uniunea Europeana, compania nu a evaluat inca abilitatea pesonalului de a aplica aceste sarcini.


39

Managementul Resurselor Umane Dezvoltarea carierei

In prezent, compania nu are proceduri speciale de dezvoltare a carierei, cu exceptia unei precizari despre promovare, din Regulamentul de Ordine Interioara. O evaluare a nevoilor de training nu a fost efectuata pentru companie, nici nu a existat un interes in a dezvolta un program de training pentru companie. Mai mult, nu s-au analizat nici rezultatele training-urilor realizate, pentru a le masura gradul de realizare/success. Sistemul de motivare

Precum este definit in regulamentul de Ordine Interioara, sistemul de motivare a SC Apaserv Satu Mare S.A este sustinut de patru mari instrumente:

- Felicitare scrisa si verbala - Marire de salariu - Promovare - Recompense si prime

Schema de prime a companiei este disponibila pentru toti angajatii, si acopera:

- Bonusuri dintr-un fond special creat, bazat pe un nivel minim de 15% din salariile totale cumulate lunare

- Cota din profit, pana la nivelul maxim de 10% - Salariu aditional (numit al 13-lea salariu), in functie de starea financiara a

companiei - Bonusuri de Pasti si Craciun, in functie de starea financiara a companiei

Chiar daca schema de prime este destul de ampla, sistemul de evaluare a personalului trebuie sa fie imbunatatit, luand in considerare urmatoarele criterii:

- Gradul de cunoastere al muncii prestate (ex. abilitatile si competentele sunt conforme cu cerintele pozitiei respective)

- Calitatea muncii prestate de angajat - Productivitatea angajatului - Receptivitatea la schimbare - Adaptabilitatea la noi conditii de munca - Prezenta inregistrata - Initiativa

Acesti parametrii trebuie sa fie utilizati pentru a furniza un alt “bonus” peste salariul de baza al salariatilor, dar trebuie subliniat ca sistemul este subiectiv. Ideal ar fi ca bonusul sa fie corelat cu o schema de Analiza si Dezvoltare a Performantei (PRD), in care performanta unui angajat este legata si monitorizata conform nevoilor Companiei in mod continuu.


40

Munca in echipa

In prezent, compania nu are proceduri speciale referitoare la munca in echipa. Masuri diciplinare

Masurile disciplinare sunt definite de Legea Muncii, Contractul Colectiv de Munca, Contractul Individual de Munca si Regulamentul de Ordine Interioara. Mai mult, Regulamentul de Ordine Interioara a SC Apaserv Satu Mare S.A., in afara de a defini termenii, se concentreaza pe masurile disciplinare, cat si pe procedurile si pasii care trebuie urmati in aplicarea sanctiunilor. Sanctiunile corespunzatoare incalcarilor disciplinare, asa cum sunt definite de companie, pot fi:

- Avertisment scris - Suspendarea contractului individual de munca (nu mai mult de 10 zile lucratoare) - Retrogradarea pentru maximum 60 de zile (prin reducerea salariului conform cu

noul grad) - Reducerea salariului de baza cu 5-10%, pentru o perioada cuprinsa intre 1 si 3 luni - Reducerea salariului de baza si/sau, daca este cazul, reducerea indemnizatiei de

conducere pentru o perioada cuprinsa intre 1 si 3 luni - Desfacerea contractului de munca

Proceduri in caz de desfacere a contractului de munca

Compania nu are proceduri sau planuri de consiliere si sustinere a personalului care va fi concediat in viitor. Asigurari de sanatate Conducerea companiei crede ca starea de sanatate a angajatiilor din Departamentul de Productie (atat din activitatea de apa cat si canalizare si epurare) este satisfacatoare. Acest lucru a fost confirmat printr-un control medical regulat, printr-un contract incheiat de companie cu un doctor specialist. Nivelul de imbolnavire este considerat ca fiind in limitele normale, cu doar 1.776 de zile de concediu medical pe an, calculate in perioada noiembrie 2004 – octombrie 2005, reprezentand aproape 2,5% din total. In cazul salariatiilor care lucreaza in statia de tratare a apelor uzate, reteaua de canalizare si statia de pompare a apelor uzate, avand in considerare faptul ca exista un risc direct sau indirect de contaminare, compania a luat masuri adecvate, cum ar fi:

- Furnizarea echipamentelor de protectie - Servicii de curatare a echipamenului de protectie (masini de spalat) - Livrarea gratuita de detergent si sapun pentru spalarea echipamentului de

protectie - Livrarea gratuita de mancare (lapte)

Indata ce noile facilitati ISPA devin functionale, compania va avea conditii sanitare mai bune, prin evitarea contactului angajatilor cu apa uzata.


41

3.3.3 Regionalizare

Compania si-a inceput activitatea in octombrie 2004, fiind rezultatul reorganizarii fostei Regii Autonome Comunale RAC Satu Mare, o companie de utilitati care se ocupa si cu transportul public si serviciul de incalzire centrala. Compania nou creata (SC Apaserv Satu Mare SA) are urmatoarea structura a actionariatului: Tabelul 8: Structura Capitalului 2004 – 2005 Structura capitalului Sume in RON % Municipiul Satu Mare 1,340,000 95.17% Judetul Satu Mare 15,000 1.06% Odoreu 1,000 0.07% Abrud 1,000 0.07% Micula 1,000 0.07% Dobra 50,000 3.56% Total 1,408,000 100,00% Sursa: S.C. Apaserv Satu Mare S.A Luand in considerare aceasta structura a actionariatului si faptul ca zona de servicii a companiei acopera si anumite zone rurale, putem afirma ca societatea a indeplinit cativa pasi in a deveni regionala. In noiembrie 2005 a fost semnata o conventie (contract) de cooperare, in ceea ce priveste regionalizare serviciilor de apa si canalizare la nivelul judetului Satu Mare de catre umatoarele Autoritati Locale: • Consiliul Local Satu Mare; • Consiliul Local Carei; • Consiliul Local Negresti Oas; • Consiliul Local Tasnad; • Consiliul Local Ardud; • Consiliul Judetean Satu Mare; Discutiile purtate cu echipa de conducere au reliefat faptul ca deocamdata nu a fost facuta o analiza detaliata in ceea ce priveste extinderea zonei de servicii si in alte zone rurale si urbane din judet. Bazat pe rezultatele auditului si pe situatia financiara curenta acceptabila, nu se observa obstacole majore operationale sau financiare pentru ca SC Apaserv SA sa devina Companie Regionala. Disponibilitatea politica de a sustine procesul de regionalizare cat si masurile complementare de sustinere a acestei Companii Regionale sunt, in acest sens esentiale.


42

3.4 Analiza SWOT Structura Organizatorica:

Puncte Tari Puncte Slabe � Exista o structura aprobata a

managementului � Cultura organizationala traditionala; � Echipa de management este receptiva la

schimbarile ce pot duce la imbunatatirea activitatii;

� Forta de munca stabila

� Este necesara imbunatatirea comunicarii echipei de conducere in directia strategica

� Munca in echipa limitata la fel si comunicarea intre angajati.

� Lipsa de responsabilitati delegate adecvat.

� Aria responsabilitatilor ce revin managerilor de Productie si obligatiile conducerii sunt disproportionate fata de ale celorlalte echipe de conducere.

� Absenta unui Plan de Afaceri dezvoltat � Nu exista o analiza a efectelor produse

de activitatile externalizate � Imbinari frecvente intre rolul si

responsabilitatile dintre sectii/departamente.

� Nu exista Director Comercial pentru a imbunatatii aspectele legate de afaceri.

Oportunitati Amenintari � Cresterea eficientei sistemelor

procedurale. � Imbunatatiri operationale si

organizationale in urma proiectului ISPA;

� Extinderea zonei de distributie. � Introducerea de metode si infrastructura

moderne.

� Rezistenta la schimbare la toate nivelurile.

� Lipsa de experienta in proiecte mari de investitii.

Personal:

Puncte Tari Puncte Slabe � O mare parte a angajatilor sunt motivati de

stabilitatea organizatiei. � O structura echilibrata a personalului in

functie de varsta. � Forta de munca stabila si calificata. � Sistem amplu de prime.

� Schema de evaluare a personalului este aproape operationala;

� Lipsa de training specializat pentru muncitori;

� Slaba corelare a strategiei departamentului de Resurse Umane cu tendintele economiei de piata;

� Trebuie imbunatatita comunicarea orizontala cat sic ea verticala;

� Comunicare relativ slaba cu sindicatul in privinta efectului proiectului de investitii;

� Nu exista proceduri de dezvoltare profesionala


43

� Nu s-a realizat o evaluare a nevoii de training

� Nu exista proceduri sau planuri pentru personalul concediat

Oportunitati Amenintari � Precizare in ROF de eventuale

training-uri in functie de Analiza si Dezvoltarea Performantei si nevoile Companiei.

� Imbunatatirea oportunitatilor de cariera.

� Pierderea personalului bine calificat in favoarea altor companii.

� Rezistenta la schimbare.

3.5 Concluzii si recomandari

Comentarii/Recomandari „Management si Organizatie”: [1] Aparent, plangerile sunt primite la Dispecerat dar sunt rezolvate de Sectia de relatii cu Publicul. Se recomanda ca in viitor, functiunea de Dispecerat sa fie incorporate in Sectia de Relatii cu Publicul. [2] Proiectele de investitii PHARE se afla sub coordonarea Directorului Tehnic.Trebuie sa se analizeze oportunitatea de a avea ISPA PIU sub coordonarea Directorului General. [3] In interiorul Departamentului Tehnic este o separare intre proiectele cu finantare externa si alte investitii ale companiei (inafara de ISPA). In mod normal este o singura sectie pentru a acoperi acest tip de actiuni. [4] Aparent, Conductele si Laboratorul de Monitorizare a Pierderilor se ocupa si de plangerile referitoare la presiunea apei, in ciuda faptului ca exista un department specializat – Relatii Publice – responsabil cu acest lucru. [5] Aparent plangerile sunt rezolvate atat de Ofiterul de Relatii cu Publicul si de Dispecerat, in subordinea Directorului General cat si de departamentul Relatii Publice si Biroul de Colectari in subordinea Contabilului Sef. Acelasi lucru ar trebui sa fie considerat pentru Laboratorul de Conducte si Monitorizare Pierderilor care este direct implicat in rezolvarea plangerilor. Este de preferat ca, pe viitor, sa se considere o separare clara intre responsabilitatile partilor implicate in rezolvarea plangerilor. [6] In timp ce activitatile casieriei sunt in principal responsabilitatea Biroului Financiar si Contabil, se pare ca Biroul de Relatii Publice si Colectari este implicat si in verificarea activitatilor de plata zilnice. De aceea, noi recomandam conturarea clara a responsabilitatilor casieriei intre partile implicate. [7] In colaborare cu alte departamente, Biroul de Relatii Publice si Colectii este implicat in gestionarea iesirilor de active, reducerea consumului, procese de predare primire a echipamentelor si instalatiilor, constituirea planurilor anuale de intretinere si reparatii a echipamentului si instalatiilor si alte activitati care par sa nu fie legate direct de principala activitate a biroului. Recomandam ca rolul si responsabilitatile biroului mai sus mentionat


44

sa fie revizuite in intregime, luand in considerare si activitatile celorlalte sectii/departamente.

[8] Sub-Departamentele de Apa si Canalizare se ocupa de activitatile de dispecerat pentru problemele referitoare la productia si distributia de apa. Se pare ca Administrativul, Secretariatul si Dispeceratul indeplinesc aceeasi functie, care este in subordinea Directorului General. Aceste responsabilitati se imbina si trebuie sa fie revizuite pentru a asigura ca se face distinctie intre functiile diverselor departamente/sectii.

[9] Se pare ca Sub-departamentele de Apa si Canalizare functioneaza ca si “centre de profit” prin implementarea partiala a functiunilor resurselor umane (selectie, instruire si are activitati de Resurse Umane), o functie administrativa (administrarea distributiei, plan de securitate a uzinei de epurare a apei, etc.).

[10] In Regulamentul de Ordine Interioara se specifica faptul ca Sub-departamentul de Canalizare este direct responsabil de prevenire a incendiilor. In timp ce se cunoaste faptul ca Sub-departamentul de Canalizare este implicat in aceasta activitate, principalul responsabil ar trebui sa fie Sectia de Protectia Muncii, Protectie Civila si Prevenirea Incendiilor sub coordonarea Directorului General.

[11] Sub-departamentul de Canalizare asigura dispeceratul pentru diverse activitati de canalizare si epurare. Se pare ca Biroul Administrativ, Secretariat si Dispecerat sub coordonarea Directorului General au aceleasi functii. Aceste responsabilitati se impletesc si trebuie sa fie revizuite pentru a asigura ca se face distinctie intre functiile diverselor departamente/sectii.

Comentarii si recomandari pentru “Personal” [1] Imbunatatirea comunicarii cu sindicatul, mai ales in ceea ce priveste proiectele de investitii contractate de companie si schimbarea in organizatie pe care acestea o impun. [2] Compania ar trebui sa adopte proceduri de dezvoltare a carierei. [3] Compania ar trebui sa realizeze o Evaluare a Nevoii de Training. [4] Dezvoltarea programelor de training. [5] Dezvoltarea procedurilor in cazul concedierii. Comentarii si recomandari pentru “Regionalizare [1] Sa demareze discutiile cu autoritatile locale in vederea implementarii Strategiei Nationale pentru Serviciile de Apa. [2] Sa conceapa programe de training in functie de standardele si cerintele din Romania si din Uniunea Europeana.


45

4 Analiza infrastructurii de apă-canal şi managementul acesteia

4.1 Managementul infrastructurii

Infrastructura include toate construcţiile şi echipamentele legate de captarea apei, tratare, înmagazinare, sistemul de distribuţie, reţeaua de canalizare şi epurarea apei uzate. Ultima evaluare a infrastructurii s-a făcut în anul 2004. Actualele proceduri de întreţinere se aplică numai pentru a menţine sistemul de alimentare sau sistemul de canalizare în stare de funcţionare. În prezent nu există proceduri clare de întreţinere, ci doar reguli de serviciu. Nu există proceduri de planificare a intervenţiilor de întreţinere majore. Toate sistemele vor fi reabilitate prin implementarea măsurii ISPA. Ultima evaluare a stării infrastructurii şi a necesităţilor de reabilitare sau reparaţii s-a făcut în august 2002 când s-a pregătit documentaţia ISPA. Nu sunt disponibile date despre frecvenţa şi întârzierile reparaţiilor, gradul înlocuirilor şi extinderilor. În ultimii 5 ani s-au înregistrat peste 200 de avarii majore pe conducte. Aceasta subliniază starea necorespunzătoare a conductelor. Captarea subterană din Grădina Romană a fost construită acum 70 de ani. Alte 3 puţuri au fost realizate între 1977 – 1979 şi alte 4 au fost săpate între 1994 – 1999. Frontul de captare Martinesti-Micula are un total de 64 de puţuri. Aceste puţuri au fost construite în ultimii 30 de ani. Staţia de tratare Martinesti a fost înfiinţată în 1970 cu o capacitate iniţială de 800 l/s. „Vechea" ST a fost construită acum aproximativ 70 de ani şi are o capacitate apreciată la 100 l/s. Cea mai mare parte a reţelei de distribuţie (50%) a fost instalată acum 25-35 de ani, iar 20% din ea s-a instalat acum peste 35 de ani. Lungimea totală a reţelei de canalizare este de 77 km. Cam 16 km din canale au peste 40 de ani vechime. Staţia de epurare, având numai treapta mecanică, a fost înfiinţată în 1971 (cu o capacitate de 175 l/s în prezent). Capacitatea staţiei a fost suplimentată între 1983-1986 pentru a include o treaptă mecanică de 800 l/s şi o treaptă biologică de 200 l/s.


46

4.2 Resursele de apă Principalele surse de apă din municipiul Satu Mare sunt surse de adâncime. Apa este captată prin cele două fronturi de captare de la Grădina Romană, din centrul oraşului şi prin frontul Martinesti- Micula, care se află în nord-estul oraşului. Sistemul iniţial de la Grădina Romană a fost construit acum 70 de ani. Acum are 7 puţuri în funcţiune cu o capacitate totală de 45 l/s. Două alte puţuri, de 60 m adâncime, construite iniţial în 1930 şi renovate în 1966 sunt acum abandonate. Trei puţuri de 320 mm diametru, la adâncime medie (100 – 125 m), construite între 1977 – 1979, sunt în funcţiune, ca şi cele patru puţuri de adâncime medie de 400 mm diametru din ţeavă PVC forate între 1994 – 1999. Sursa principala de apă este frontul de captare Martinesti - Micula din nord-estul oraşului. El este compus din 65 de puţuri, dintre care 49 sunt în funcţiune. Debitul total capabil al puţurilor operaţionale este în prezent de 680 l/s. Frontul de captare Martinesti-Micula se află între râurile Someş şi Micula, întinzându-se pe o distanţă de aproximativ 15 km. El reprezintă cea mai mare sursă de adâncime din această zonă a ţării. Frontul de captare Martinesti-Micula cuprinde un total de 64 de puţuri (P2 la P65) forate la distanţa de 250 la 300 m între ele. Fiecare puţ are diametrul de 320 mm (12¾”) şi o adâncime medie de 100 – 125 m. Aceste puţuri au fost construite în decursul ultimilor 30 de ani, aşa cum se arată în tabelul următor. Tabelul 9: Descrierea frontului de captare Martinesti-Micula.

Numărul puţului Numărul de bucăţi Anul forării P2 – P8 7 1971 P9 – P11 3 1973 P12 – P21 10 1974 – 1977 P22 – P37 16 1978 – 1982 P38 – P53 16 1983 – 1988 P54 – P56 3 1991 P57 – P60 4 1994 P61 – P65 5 1994 – 1995

Se poate constata că debitul puţurilor depinde în mod direct de vechimea lor. Puţurile mai vechi (P3 la P37) captează în general între 30 şi 50 m3/h, în timp ce puţurile mai recente captează până la 70 m3/h. O parte din puţuri sunt scoase din uz datorită coroziunii, prăbuşirii coloanei de oţel şi/sau înnisipării. Există o zonă de protecţie sanitară, prevăzută cu gard, care înconjoară zona frontului de captare.


47

Figure 2: Zona de protecţie sanitară de la frontul de captare Martinesti-Micula.

4.3 Instalaţiile de captare şi aducţiunea apei brute Apa este pompată direct de la puţuri către staţia de tratare printr-o conductă de aducţiune de aproximativ 26 km. Majoritatea tronsoanelor sunt din conductă de beton precomprimat (PREMO), tronsoane de oţel fiind montate la subtraversările de râuri, drumuri şi căi ferate şi pe tronsoanele de legătură dintre puţuri şi conducta de aducţiune. Ramurile mai vechi au şi porţiuni de conducte din azbociment şi fontă. Tronsoanele de oţel ale aducţiunii nu sunt protejate şi sunt rău afectate de corodare de către apa brută. Aducţiunea a suferit frecvente avarii şi uneori staţia de tratare a trebuit să fie închisă până la trei zile pentru a se putea face reparaţiile. În dese rânduri au trebuit făcute reparaţii temporare pentru a evita întreruperea alimentării cu apă. Calitatea necorespunzătoare a materialelor şi proasta instalare au condus de asemenea la avarii pe tronsoanele nemetalice. În decursul ultimilor 5 ani s-au înregistrat avarii în aproximativ 100 de porţiuni ale conductei de aducţiune. În multe din aceste locuri au avut loc avarii repetate, în parte datorită faptului că nu s-au putut face reparaţii adecvate fără sistarea alimentării cu apă. Numărul total de avarii din sistem din ultimii 5 ani este de peste 220. Conducta de aducţiune este o verigă critică în sistemul de alimentare cu apă al oraşului şi dacă nu se iau măsuri urgente de acţiune pentru depăşirea actualelor defecte, trebuie să ne aşteptăm în viitor la o creştere serioasă a întreruperilor în alimentare. În tabelul următor este rezumată situaţia conductelor pe materiale, diametre şi lungimi. Tabelul 10: Inventarul tronsoanelor conductei de aducţiune.

Secţiunea Sectorul Materialul conductei

Diametrul (mm)

Lungimea (m)

A P2 – P6 Azbociment 150 - 300 1060

B ST – P13 P13 – P21

Azbociment Azbociment

500 200 - 500

1700 2160

C P7 – P12 Fontă 250 - 400 1600

D WTW - P22 Premo (beton precomprimat)

800 3990

E P22 – P65 Premo 600 - 800 3730

F P26 – P44 Premo 800 3400

G P45 – P56 Premo 500 – 600 4850


48

În ultimii cinci ani s-au înregistrat numeroase avarii ale conductei de aducţiune. Majoritatea acestora au avut loc pe conductele de oţel (folosite pentru legarea tronsoanelor făcute din alte materiale) şi pe porţiunile din fontă. În tabelul următor sunt rezumate avariile pe diferitele secţiuni ale aducţiunii. Tabelul 11: Avarii pe conducta de aducţiune în ultimii 5 ani.

Secţiunea Principalul material al conductei

Lungimea (m)

Lungimea conductei de

oţel (m)

Numărul total de avarii

Numărulde avarii pe

segmentele de oţel

A Azbociment 1060 62 11 10 B Azbociment

Azbociment 1700 2160

20 233

5 7

5 6

C Fontă 1600 70 24 2 D Premo 3990 415 40 36 E Premo 3730 196 60 57 F Premo 3400 205 30 26 G Premo 4850 486 34 28

Se poate observa că multe avarii au avut loc pe conducta de diametru 800 mm dintre staţia de tratare şi puţul P22 (Secţiunea D). În plus, multe din avariile de pe Secţiunea E au avut loc pe porţiunea dintre puţul P22 şi legătura cu Secţiunea F. Orice avarie majoră de pe aceste secţiuni ale aducţiunii face ca sistemul să se bazeze doar pe puţurile cu debit mic de legate de conductele vechi de azbociment şi fontă, care au în total un debit mai mic de 150 l/s, faţă de un necesar de peste 500 l/s. Pentru a menţine în funcţiune alimentarea cu apă potabilă a municipiului Satu Mare, este esenţial să se asigure siguranţa aducţiunii între puţurile P26 şi P65.

4.4 Staţiile de tratare a apei În prezent există două staţii de tratare a apei potabile: ST Martinesti şi ST Veche. În cele ce urmează sunt descrise aceste staţii de tratare.

4.4.1 Staţia de tratare a pei potabile Martinesti

Cea mai mare parte din apa brută este tratată la ST Martinesti. Staţia de tratare se află la graniţa dintre oraşul Satu Mare şi satul Martinesti (în zona de nord-est) şi produce aproape 95% din necesarul de apă potabilă al municipiului. Staţia a fost construită în 1970 având o capacitate iniţială de 800 l/s. Capacitatea actuală a staţiei este evaluată la 1300 l/s. Staţia de tratare este proiectată să reţină fierul şi manganul prin aerare urmată de două trepte de filtrare (filtre gravitaţionale rapide) şi în final clorare.


49

4.4.1.1 Aerarea Aerarea este realizată în două bazine, care funcţionează în parale, având fiecare 7,2 x 10,0 x 3,0 m, asigurând un timp de retenţie de aproximativ 7,2 minute la un debit de 1000 l/s. Aerul este injectat în apa brută prin tuburile Venturi. Sistemul original al distribuţiei aerului folosea aerarea prin pulverizare într-un rezervor înălţat. Problemele apărute cu înfundarea duzelor de pulverizare au condus la abandonarea acestei instalaţii odată cu extinderea staţiei din 1989. Rezervorul înălţat pare a fi în stare bună dar toate conductele şi duzele interioare au fost îndepărtate.

Figura 3: Bazinul de aerare – STAP Martinesti.

4.4.1.2 Filtrele primare Există opt filtre gravitaţionale rapide primare, fiecare având câte două cuve de filtrare. Fiecare din cele două cuve ale tuturor celor cinci filtre iniţiale are o suprafaţă efectivă ce măsoară 2,5 x 10 m, rezultând o suprafaţă totală de 250 m2. Mediul de filtrare constă dintr-un strat de 1,1 m de nisip cuarţos având mărimea granulelor de 1 până la 2.5 mm şi un grad de uniformitate de 1,4 la 1,6. Viteza de filtrare este între 13 şi 15 m/h. Cele trei filtre noi au cuve ce măsoară 2,9 x 10 m totalizând o suprafaţă de 174 m2. Mediul de filtrare constă dintr-un strat de 1,2 m de nisip cuarţos cu mărimea granulelor între 1 şi 2,5 mm şi gradul de uniformitate de 1,4 la 1,6. Viteza de filtrare este a acestor filtre este de m/h.

4.4.1.3 Filtrele secundare Există în total 19 filtre secundare, având fiecare câte două cuve. Cele 15 filtre iniţiale au paturi individuale de filtrare de 1,9 x 10,5 m ce totalizează o suprafaţă de 600 m2. Cele patru filtre noi au cuvele de 2,9 x 10 m totalizând o suprafaţă de 232 m2. Pentru toate filtrele mediul de filtrare consistă dintr-un strat cu adâncimea de 0,7 până la 0,8 m din


50

nisip cuarţos cu mărimea granulelor de 0,5 la 1,6 mm şi gradul de uniformitate de 1,3 până la 1,5. Viteza de filtrare de calcul este de 6,0 m/h la 900 l/s. Filtrele sunt spălate în contracurent la fiecare 72 de ore folosind aer de curăţire şi apă.

Figura 4: Cuvă filtru – ST Martinesti.

4.4.1.4 Clorinarea Staţia de clorinare este proiectată la capacitatea maximă de 4 kg/h. Clorul lichid este păstrat în recipiente de 800 kg. În mod normal se asigură în apa tratată o cantitate de clor rezidual de 0,5 mg/l şi se verifică prin prelevare de probe la fiecare oră. După cum s-a constatat, măsurile de siguranţă şi protecţie sunt destul de slabe. Practic nu este prevăzută neutralizarea scăpărilor accidentale de clor, ceea ce reprezintă un risc major pentru personalul de întreţinere.


51

Figura 5: Staţia de clorare – STAP Martinesti

4.4.1.5 Recuperarea apei de spălare filtre Toate filtrele sunt spălate folosind aer şi apă. Există cinci bazine de recuperare a apei de spălare de la filtre, din beton armat, având fiecare o capacitate de 590 m3 folosite pentru tratarea apei de spălare. Proiectul iniţial a constat din tratarea cu 60 mg/l sulfat de aluminiu, 40 mg/l var şi 2 până la 3 mg/l clor. În mod curent însă se foloseşte numai sulfatul solid de aluminiu. După un timp de retenţie de 4 până la 6 ore, apa supernatantă este pompată înapoi la filtrele secundare. Nămolul de la bazine este pompat spre paturile de uscare. Sunt cinci paturi de nămol cu o suprafaţă totală de 1000 m2. Nămolul îngroşat este ridicat de anumite firme cu care sunt încheiate contracte pentru a fi folosit ca materie primă în industria vopselurilor sau este descărcat la groapa de gunoi.. Figura 6: Bazine de recuperare apă de spălare – STAP Martinesti.


52

4.4.1.6 Rezervoare de înmagazinare În cadrul staţiei există şapte rezervoare cu o capacitate totală de 31.000 m3. Acestea sunt prezentate în tabelul următor. Tabelul 12: Rezervoarele din STAP Martinesti.

Nr. Capacitatea rezervorului (m3)

Amplasare

1 2.000 Sub filtrele primare iniţiale 2 5.500 Sub filtrele secundare vechi 3 1.100 Sub noile filtre primare 4 1.600 Sub noile filtre secundare 5 800 Sub bazinele de aerare 6 10.000 Vechiul rezervor principal 7 10.000 Noul rezervor principal

Apa tratată din staţia de tratare de la Martinesti este înmagazinată în două rezervoare supraterane cu o capacitate totală de 20 000 m3.

4.4.1.7 Staţiile de pompare La staţia de tratare a apei potabile de la Martineşti există două staţii de pompare (Nr. 1 şi Nr.2). Staţia de pompare Nr. 1 este destinată pentru spălarea filtrelor dar şi pentru pomparea apei tratate spre oraş şi cuprinde următoarele pompe: • pentru apa tratată: şase pompe 12 NDS fiecare cu capacitatea de 1 260 m3/h. • pentru spălarea filtrelor: două pompe Brateş 400 fiecare cu capacitatea de 1 300 m3/h. • pentru aer: patru suflante SRD 40 fiecare cu capacitatea de 1 300 m3/h şi două suflante

Delta fiecare cu capacitatea de 1 370 m3/h. Staţia de pompare Nr. 2 este destinată numai pentru pomparea apei tratate spre oraş şi cuprinde următoarele pompe: • pentru apa tratată: trei pompe 12 NDS fiecare cu capacitatea de 900 m3/h şi trei pompe

Salmson cu panouri de control Danfoss. Pe lângă staţiile de pompare principale de mai sus, există în subsolul clădirii noilor filtre secundare trei pompe Brateş cu capacitatea de 1 000 m3/h fiecare şi patru suflante SRD 40 de 1 300 m3/h fiecare pentru spălarea noilor filtre secundare. Apa tratată nu îndeplineşte criteriile cerute de standardele româneşti de calitate a apei în privinţa fierului, manganului, oxigenului dizolvat şi dioxidului de carbon.


53

Figura 7: Staţia de pompare – ST Martinesti

4.4.2 Staţia "Veche" de tratare a apei potabile Vechea ST este amplasată în centrul oraşului lângă Grădina Romei. Staţia a fost construită acum aproximativ 70 de ani şi are o capacitate de calcul de 100 l/s. Staţia este exploatată între 18 şi 20 ore pe zi la o capacitate de 50 până la 80 l/s. Ea cuprinde procesele tehnologice descrise în cele ce urmează.

4.4.2.1 Aerarea Există patru bazine de aerare cu suprafaţa de 29 m2 (2,4 x 12,0 m). Apa este pulverizată peste un pat de cărbune cu adâncimea de 0,8 la 0,9 m. Granulele de cărbune au diametrul de 4 până la 12 cm. Paturile de cărbune permit aerarea şi constituie suprafaţa pentru oxidarea fierului şi manganului. Aceste bazine sunt spălate o dată sau de două ori pe an.

4.4.2.2 Filtrarea Există şase filtre gravitaţionale. Patru filtre au dimensiunile de 11,75 x 2,45 m fiecare (suprafaţa 28,78 m2) şi se află direct sub paturile de cărbune. În 1966 au fost adăugate încă două filtre cu suprafaţa de 30 m2. Mediul de filtrare constă din 0,2 m de piatră spartă, 0,3 m de pietriş şi 0,5 m de nisip cuarţos. Filtrele sunt spălate manual (folosind în general o echipă de două persoane) la fiecare două zile. Apa de spălare este vărsată într-un decantor de unde se pompează la canalizare. Nămolul din decantor este ori vândut unui contractor pentru recuperarea fierului ori aruncat la groapa de gunoi.


54

4.4.2.3 Clorarea Staţia de clorare are capacitatea maximă proiectată de 2 kg/h. Clorul lichid este păstrat în recipiente de 800 kg.

4.4.2.4 Rezervoarele de înmagazinare În cadrul staţiei există trei rezervoare având în total o capacitate de 4000 m3. Două rezervoare sunt subterane şi au fiecare 750 m3 iar rezervorul suprateran are o capacitate de 2500 m3.

4.4.2.5 Staţia de pompare a apei potabile Este dotată cu cinci pompe. Patru pompe Lotru cu debitul de 160 m3/h fiecare şi o pompă NDS cu debitul de 125 m3/h.

4.5 Capacităţi de înmagazinare Pe lângă rezervoarele de apă tratată din staţiile de tratare, în sistemul de distribuţie mai există două rezervoare tampon la staţia de repompare de pe strada Fagului, având fiecare o capacitate de 5000 m3. Capacitatea adunată de înmagazinare a tuturor rezervoarelor din sistem este de 45000 m3 (capacitate ST Martinesti 31000 m3, capacitate ST „Veche” 4000 m3 şi capacitate strada Fagului 10000 m3).

4.6 Reţeaua de distribuţie 96% din populaţie este alimentată cu apă, adică 128640 de persoane din totalul de 134000 de locuitori. Aproximativ 75% din apa furnizată la consumatori este contorizată. La nivel de consumator apa are un conţinut de fier care depăşeşte în mod constant limitele admise de standardele româneşti. Apa se distribuie prin 173 km de conductă din care 133 km sunt din azbociment; restul sunt din fontă, oţel, beton precomprimat (PREMO), PVC şi PEHD. Se pare că apa antrenează o cantitate semnificativă de fier din conductele metalice din sistemul de distribuţie. În tabelul următor se prezintă detalii privind vechimea, dimensiunile şi materialul reţelei de distribuţie. Tabelul 13: Descrierea reţelei de distribuţie.

Material Vechime (ani)

Lungime totală (km)

Fontă Oţel Azbociment PREMO PEHD PVC

<8 20.776 - 1.335 6.525 - 11.561 1.355 8-15 29.915 - 4.735 21.150 4.030 - -

15-25 85.300 0.180 1.540 80.060 3.520 - - 25-35 4.090 0.450 - 3.640 - - - >35 33.300 10.160 0.540 22.600 - - -

TOTAL 173.381 10.790 8.045 133.975 7.550 11.561 1.355


55

Apa tratată este introdusă în sistemul de distribuţie prin trei puncte, unul la Martinesti şi două la vechea staţie de tratare. Rezervoarele de pe strada Fagului „flotează” în sistem, nivelul din rezervoare variind în funcţie de presiunea din reţea. Presiunea minimă din sistem este în mod normal de 2,5 bari. Când scade presiunea în reţea, operatorul de la staţia din strada Fagului porneşte pompele care trag apa din rezervoare alimentând sistemul şi restabilind presiunea în reţea.

4.7 Reţelele de canalizare Aproximativ 94% din suprafaţa urbană este acoperită de sistemul de canalizare, dar există în zona deservită şi case care nu sunt racordate la canalizare şi deci numai aproximativ 85% din populaţie, adică 113900 dintr-o populaţie totală de 134000 sunt efectiv racordaţi la reţeaua de canalizare. Cu excepţia unei mici zone a oraşului, sistemul de canalizare este unitar, pentru ape uzate menajere şi meteorice. Lungimea totală a canalelor este de 177 km. Cam 16 km din canale au peste 40 de ani vechime. În tabelul următor este prezentată situaţia canalelor existente pe vechime şi dimensiuni. Tabelul 14: Descrierea sistemului de canalizare.

DN (cm)

Înainte de 1960

Între 1960 - 1980

Între 1980 - 1987

După 1988

Lungime totală (km)

20 - 0.730 8.960 11.074 20.764

25 0.150 1.850 0.200 - 2.200

30 4.920 31.100 31.930 19.661 87.611

40 4.930 8.900 1.890 4.281 20.001

50 2.490 2.950 4.400 4.309 14.149

60 0.100 0.300 0.280 0.400 1.080

80 0.510 1.990 0.980 0.405 3.885

100 0.230 - 0.870 0.723 1.823

50/75 - 1.990 1.130 - 3.120

60/90 - 4.080 1.020 0.045 5.145

70/105 0.170 2.770 0.410 - 3.350

80/120 - 0.450 - - 0.450

90/135 2.120 - 1.230 - 3.350

>100 0.370 5.610 4.290 - 10.270

31,15 (PVC) - - - 0.060 0.060

TOTAL 15.990 62.720 57.590 40.958 177.258

Majoritatea conductelor de canalizare sunt din beton. Calitatea materialului este slabă şi mortarul de ciment original pentru umplerea rosturilor este în multe locuri deteriorat, ducând la scurgerea apei din sau în canale în funcţie de nivelul apei freatice în locul respectiv. Probleme majore apar la colectorul de canalizare C400 care merge de-a lungul malului sudic al râului. O expertiză făcută de Vituki a dezvăluit fisuri importante în canal şi nivele ridicate de infiltraţii. Acolo unde conducta de canalizare se află în nisip fin, acesta este


56

antrenat în canal de apa care se infiltrează, cauzând probleme la staţia de epurare şi prăbuşirea stratului de pământ acoperitor. Dacă procesul este lăsat să continue, el va ameninţa îndiguirea râului, ceea ce poate conduce la inundarea caselor din apropiere. Orice prăbuşire de teren mai mare poate ameninţa colectorul însuşi. În acest caz apa de pe întreg malul sudic al râului nu va mai putea fi pompată la epurare şi nici nu ar putea fi pompată neepurată în râu. O parte din apa uzată ar putea fi deversată în râuleţe mici, dar acest fapt ar avea consecinţe serioase asupra mediului datorită debitelor naturale mici ale acestor râuleţe.

4.8 Staţia de epurare În anul 1971 a fost construită o staţie de epurare cu o singură treaptă mecanică (avand la vremea respectivă o capacitate de 175 l/s), dar au continuat să se facă şi deversări de apă uzată direct în râul Someş. Capacitatea staţiei a fost extinsă în 1983-1986 prin includerea unei trepte mecanice de 800 l/s şi a unei trepte biologice de 200 l/s. Deversările directe în râu au fost blocate şi apa uzată din cartierele de pe partea stângă a râului Someş a fost pompată prin intermediul Staţiei de Pompare Sud (SP Sud) spre staţia de epurare, supra-traversând râul cu un pod din conductă. Capacitatea staţiei de epurare a fost din nou extinsă în 1998 prin adăugarea unei trepte mecanice de 150 l/s şi a unei trepte biologice de 550 l/s. capacitatea actuală de vârf a staţiei este de 750 l/s, sistemul de canalizare unitar totalizănd 174.8 km lungime şi cuprinzând nouă staţii de ridicare a presiunii. La momentul construirii sale staţia de epurare era modernă comparativ cu standardele vremii, proiectată a avea o treaptă mecanică şi o treaptă biologică şi a prelua printr-un sistem unitar de canalizare apele uzate menajere şi industriale din oraş şi a deversa apa epurată în emisar, râul Someş. Construcţiile s-au deteriorat. Echipamentul mecanic este uzat fizic şi moral. Tehnologia staţiei constă dintr-o treaptă primară mecanică şi o treaptă secundară biologică cu nămol activ. După fermentarea anaerobă nămolul îngroşat este descărcat pe paturile de uscare. Paşii tehnologici sunt:

• deversor, pompă evacuare ape pluviale; • grătar rar şi grătar fin; • staţie de pompare; • deznisipator (175 m3, 100 m2); • debitmetru Venturi; • separator de grăsimi (296 m3); • decantoare primare (patru, cu diametrul 25 m); • bazine de aerare cu nămol activ; • decantoare secundare (două de 35 m diametru şi unul de 45 m diametru); • staţii de pompare a efluentului; • pompe pentru nămolul de recirculare şi în exces; • îngroşătoare de nămol (două rezervoare de 12 m diametru); • bazine de fermentare anaerobă (şase, 150 m3 fiecare); • paturi de uscare nămol (23 000 m2).


57

Instruirea personalului staţiei până la nivelul actual s-a făcut în mod gradual, în mai multe etape. În 1971 a fost construită o staţie de epurare mecanică cu capacitatea de 175 l/s care a fost extinsă în 1986 la 400 l/s. Deznisipatorul, separatorul de grăsimi şi două decantoare primare au fost construite în prima etapă, împreună cu două bazine de fermentarea a nămolului şi un metantanc. În 1986 capacitatea staţiei de epurare mecanică a fost extinsă până la 400 l/s prin adăugarea a două decantoare primare. Tot atunci a fost construită treapta biologică de 200 l/s cu două bazine de aerare, două decantoare secundare şi în plus două bazine de fermentare anaerobă. A fost construită de asemenea o conductă peste Someş care să transporte apa uzată colectată din cartierele de pe malul stâng al râului către deznisipatorul din staţia de epurare. Capacitatea actuală a treptelor mecanică şi biologică de 950 l/s a fost atinsă în 1987-89, când au fost adăugate un bazin de aerare, un decantor secundar, un îngroşător de nămol şi un metantanc. Suprafaţa paturilor de uscare a nămolului a crescut odată cu creşterea capacităţii staţiei. Tehnologia de tratare a rămas în esenţă aceeaşi până astăzi. Datorită avariilor la echipamentele uzate fizic şi moral, deteriorării construcţiilor şi consumului mare de energie pentru pompare în timpul inundaţiilor, o parte din linia de tratare a trebuit închisă. Imaginile următoare prezintă situaţia existentă a staţiei de epurare. Figura 8: Decantoarele primare (stânga) şi îngroşătoarele de nămol şi bazinele de fermentare (dreapta).


58

Figura 9: Bazinul cu nămol activ. În ultimii ani s-au înregistrat următoarele debite de apă uzată tranzitată. Tabelul 15: Debite de apă uzată epurată.

Tip debit l/s m3/h m3/zi Mediu 650-700 2.340-2.520 56.160-60.480 De vârf 800-850 2.880-3.060 69.120-73.440 Scăzut 100-150 360-540 8.640-12.960

Staţia de epurare a fost proiectată la următorii parametri: debit pe timp uscat de până la 1000 l/s, debit pe timp de ploaie de 2100 l/s, dar în prezent nu poate prelua mai mult de 700 l/s datorită condiţiilor hidraulice pe canalul dintre decantoarele primare şi bazinele de aerare şi stării necorespunzătoare a multora dintre echipamente. Ea produce un efluent care în mod normal abia satisface criteriile româneşti de proiectare iniţiale de 37 mg/l pentru CBO5 şi 35 mg/l pentru total suspensii solide (TSS). Însă în mod frecvent nu satisface standardele UE de 25 mg/l pentru CBO5 şi 35 mg/l pentru TSS. Conform parametrilor privind calitatea apei din Râul Someş comunicaţi de autorităţile locale competente, Staţia de epurare este sursa cea mai importantă de poluare din apropiere. La debite scăzute ale râului factorul de diluţie este sub 6 şi nu depăşeşte 200 la debit mediu. Impactul poluării cu CBO5, azot şi bacterii este de aceea foarte nefavorabil. Exploatarea eficientă a treptei biologice va îmbunătăţi de asemenea şi calitatea apei efluentului.


59

4.9 Investiţii în derulare pentru reabilitarea sistemului Trebuie menţionat că în municipiul Satu Mare se derulează un Program ISPA (2002 RO 16 P PE 019). Obiectivul general al Măsurii este să perfecţioneze infrastructura de mediu din Satu Mare, România. Măsura trebuie să realizeze următoarele obiective: În domeniul apei potabile:

• furnizarea de servicii demne de încredere în domeniul apei pentru locuitorii municipiului Satu Mare apa potabilă îndeplinind cerinţele Directivei privind Apa Potabilă 98/83/EC;

• furnizarea continuă a apei cu presiune pentru a se evita contaminarea reţelei de apă potabilă;

• reducerea risipei şi a pierderilor de apă; • impact pozitiv asupra sănătăţii locuitorilor oraşului; • reducerea costurilor de exploatare, întreţinere şi reparaţii din sistamul de

alimentare cu apă. În privinţa canalizării:

• conformare cu standardele de epurare (la nivelul treptei secundare) ale Directivei 91/271/EEC privind epurarea apei uzate;

• îmbunătăţirea calităţii apei din emisar, râul Someş; • deversarea corectă a nămolului conform Directivei UE 86/278/EEC; • eliminarea infiltraţiilor de apă freatică în canale; • reducerea exfiltraţiilor din canalizare în pânza de apă freatică şi a inundaţiilor cu

apă murdară din anumite cartiere; • eliminarea deversărilor din canalizare în cursurile mici de apă din vecinătatea

oraşului. În cadrul obiectivelor Măsurii ISPA s-a acordat prioritate următoarelor activităţi principale.

4.10 Reabilitarea facilităţilor de producere a apei potabile

4.10.1 Modernizarea sistemului de alimentare cu apă brută

În măsura ISPA se vor include următoarele:

• S-au investigat mai multe opţiuni cu privire la reabilitarea aducţiunii. Cea care s-a reţinut, şi care ia în considerare estimări reduse pentru viitorul necesar de apă, constă în montarea a cca 7 km de conductă nouă de 600 mm pentru a dubla aducţiunea existentă de 800 mm în anumite secţiuni critice. În completare, cele două aducţiuni paralele vor oferi un înalt grad de siguranţă. Când vor apărea avarii majore, repararea aducţiunii existente va fi realizată de S.C. Satu Mare S.A. din veniturile curente;


60

• Înlocuirea unui număr de conducte, valve şi fitinguri din oţel de diferite diametre, în diverse secţiuni ale aducţiunii;

• 15 puţuri care în prezent nu funcţionează vor fi forate din nou şi reechipate. Acestea vor furniza un debit de apă brută de 63.000 m³/zi (cca.730 l/s). Astfel se va asigura un volum de rezervă pentru 50% din necesarul de vârf previzionat.

4.10.2 Reabilitarea staţiei de tratare a apei potabile Martineşti

Luând în consideraţie un necesar redus, s-a luat în considerare o reabilitare parţială. Capacitatea de tratare se va reduce la 600 l/s (52.000 m3/zi) şi se propune să se înlocuiască componentele deteriorate ale filtrelor, suportul filtrelor, conductele serios corodate, valvele şi mecanismele de ghidare care nu funcţionează şi vechea staţie de pompare. Se vor îmbunătăţi facilităţile de dozare a reactivilor.

4.11 Reabilitarea colectării şi epurării apelor uzate

4.11.1 Reabilitarea reţelei de canalizare

În măsura ISPA se vor include următoarele:

• Studiul complet de fezabilitate pentru modernizarea sistemului de canalizare. Acesta va include o trecere în revistă a studiului CCTV anterior şi un nou studiu în special asupra colectoarelor care se află sub nivelul apei subterane, care se ştie că sunt într-o stare proastă şi reprezintă sursa unor infiltraţii semnificative; o analiză hidraulică a sistemului pentru a determina vîrfurile de debit în colectoarele principale, o evaluare a metodelor alternative de reabilitare, selectarea celei mai bune abordări din punct de vedere al eficienţei costurilor, prioritizarea lucrărilor de reabilitare şi a proiectării detaliate;

• Reabilitarea secţiunilor cheie ale sistemului de canalizare, în conformitate cu constatările din studiul de fezabilitate menţionat mai sus. Pentru această reabilitare s-a alocat o sumă totală de 6 milioane Euro;

• Reabilitarea staţiilor de pompare de canalizare, înlocuirea echipamentelor de pompare cu vechime de 20 până la 30 ani.

4.11.2 Reabilitarea staţiei de epurare

În general, lucrările implică reînnoirea completă a tuturor elementelor mecanice şi electrice ale staţiei şi înlocuirea tuturor elementelor/structurilor din oţel. Sunt necesare reparaţii minore la construcţiile civile şi clădiri. Se propune înlocuirea instalaţiilor mecanice şi electrice deteriorate de la gura de intrare, bazinele de decantare, bazinele de aerare şi fermentatoarele de nămol. Pentru a facilita depozitarea nămolului într-o manieră acceptabilă pentru mediu, se vor instala noi prese de nămol, un nou îngroşător de nămol şi o pompă suplimentară de nămol. Va exista de asemenea o nouă instalaţie de generare de curent din surplusul de gaz de la fermentatoarele de nămol. În prezent, staţia de epurare de la Satu Mare este operată manual şi nu are o facilitate de monitorizare centrală. Se va instala un nou sistem SCADA pentru monitorizarea şi automatizarea unor componente din staţia de epurare.


61

Staţia de epurare reabilitată va atinge standardele stabilite de UWWTD pentru evacuare în ape non-sensibile (epurare secundară). În prezent nu se propune o epurare suplimentară pentru îndepărtarea nutrienţilor. Reabilitarea staţiei va include prevederi pentru a permite ca îmbunătăţirea procesului de eficientizare a costului să îndeplinească cerinţele descărcării în ape sensibile, dacă se va cere în viitor. În particular, există suficient spaţiu pentru extinderea treptei biologice a staţiei pentru a realiza nitrificarea şi de-nitrificarea necesară pentru a reduce în viitor nitrogenul total. Fosforul poate fi redus prin tratare chimică. Se vor îmbunătăţi de asemenea şi instalaţiile de nămol. Date fiind anumite incertitudini cu privire la cantitatea şi calitatea apelor uzate (datorită necesităţii elaborării studiului de fezabilitate complet pentru reţeaua de canalizare, aşa cum s-a arătat mai sus), înainte de elaborarea documentaţiilor de licitaţie se va realiza o analizare a hidraulicii şi încărcării poluante a staţiei.

4.12 Aspecte de mediu

4.12.1 Hidrologie

Situaţia hidrografică în zona urbană a municipiului Satu Mare este reprezentată de:

• râul Someş, care traversează oraşul de la est la vest; • pârâul Sar la nord; • pârâul Homorod la sud.

Înfiinţarea şi evoluţia oraşului Satu Mare este strâns legată de râul Someş, care oferă pe de o parte condiţii favorabile pentru pescuit, agricultură, sport, dar pe de altă parte reprezintă un risc permanent de inundare.

4.12.2 Autorizaţii şi Licenţe

Toate activităţile companiei SC APASERV SATU MARE SA, condiţiile şi paramentri de operare sunt stabilite prin autorizaţii emise de următoarele autorităţi: • Autorizaţia de gospodărire a apelor nr 356/26.09.2005, emisă de Administraţia

Naţională “Apele Romane “, Direcţia Someş – Criş, valabilă până pe 26.09.2006; • Autorizaţia de mediu nr. 5/28.01.2005, emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului

Satu Mare, valabilă până pe 28.01.2008, cu condiţia obţinerii unei vize anuale. Conformarea cu condiţiile impuse în autorizaţiile menţionate mai sus este verificată periodic de către instituţiile abilitate, cum ar fi: Inspectoratul pentru apă, Inspectoratul de sănătate publică, Garda de Mediu, Protecţia Consumatorului etc. Pentru a asigura un înalt nivel de conformare cu condiţiile impuse de regulamente şi autorizaţii, SC APASERV SATU MARE a înfiinţat propriul sistem de monitorizare şi aplică toate procedurile. Pe parcursul analizării, compania a confirmat faptul că în prezent, în aria lor de operare, nu există situri de interes naţional (situri arheologice) sau zone istorice. Ca o consecinţă, în presznt nu deţin autorizaţii de operare pe asemenea situri.


62

4.12.3 Sănătate şi siguranţă

În prezent există în cadrul companiei un departament, Biroul de protecţia muncii şi protecţie civilă, care are un singur angajat ce raportează direct directorului general. Acest department este responsabil cu: • Elaborarea procedurilor companiei cu privire la probleme de sănătate şi mediu. • Monitorizarea conformării cu aceste proceduri. • Instruirea personalului cu privire la cerinţele privind sănătatea şi mediul. • Trecerea în revistă a amplasamentelor companiei şi raportarea acelor zone care sunt

considerate periculoase. • Emiterea de instrucţiuni cu privire la contactele şi procedurile pentru cazul de urgenţă. • Legătura cu medicul companiei, sarcină ce va fi acoperită printr-un contract cu un

medic local. • Inregistrarea tuturor accidentelor care apar.

4.12.4 Calitatea apei şi a efluentului

Apa din sursele subterane, folosită ca apă potabilă, este tratată pentru eliminarea fierului şi a manganului. Etapele tratării apei sunt: aerare, două filtrari prin filtre rapide cu nisip şi clorinare. Staţia de tratare include şi 2 staţii de pompare, preparare chimică şi reciclarea apei pentru spălare inversă. Se acordă atenţie specială nămolului cu conţinut de fier-mangan, care este uscat pe paturi de uscare şi apoi depozitat la gropile de gunoi municipale. Apa potabilă respectă parametrii impuşi de reglementările curente (Legea 458/2002 şi Legea 11/2004). Indicatorii sunt permanent monitorizaţi prin Planul de Monitorizare aprobat de către Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică Satu Mare. Apele uzate epurate respectă condiţiile impuse de HG 188/2002 cu privire la calitatea apelor uzate descărcate în ecosistemul acvatic al râului Someş. Valorile permise pentru 26 de indicatori sunt incluse în Autorizaţia de gospodărire a apelor. Pentru a realiza aceste limite, în staţia de epurare există următoarele componente: grătare, separator de nisip, separator de grăsimi, sedimentatre primară, aerare, sedimentare secundară. Nămolul este procesat în îngroşătoare de nămol şi fermentatoare de nămol, urmate de paturi de uscare a nămolului. Compania, ca şi alte instituţii locale (agenţii de apă, mediu şi sănătate) monitorizează calitatea cu o frecvenţă standard şi cu recoltări de probe în punctele critice din sistemele de alimentare cu apă şi canalizare.

4.12.5 Deversări importante în reţeaua de canalizare

În afară de populaţie, toate unităţile industriale sunt racordate la reţeaua de canalizare, care colectează şi transportă un debit zilnic mediu de 33.679 m3 şi un debit maxim zilnic de 82.000 m3, iar din staţia de epurare întregul debit este deversat în râul Someş. Aşa cum s-a menţionat mai sus, calitatea apelor uzate deversate este controlată din punct de vedere al tuturor parametrilor incluşi în autorizaţia de protejare a ecosistemului acvatic.


63

Ţinând cont de influenţa pe care o au anumite unităţi industriale locale asupra calităţii apelor uzate, pentru câteva din aceste unităţi s-a instalat un program special de monitorizare. Această monitorizare se face la punctele critice (de obicei punctele de deversare în sistemul de canalizare). Frecvenţa măsurătorilor este lunară, bilunară, trimestrială şi anuală. Principalii poluatori sunt: • SC FREISLAND SA ; • SC ARDELEANA SA ; • SC SAMCAR SA ; • SC DANTEX SA ; • DEPOUL DE LOCOMOTIVE.

4.12.6 Reglementări speciale

SC APASERV SA aplică şi respectă în domeniul ei de activitate toate legislaţiile aplicabile (primară, secundară şi terţiară) în serviciile de alimentare cu apă şi canalizare, ca servicii publice de interes general. În esenţă acestea se referă la: • Calitatea apei la sursă, a apei potabile, a apelor uzate, a apelor deversate în emisar; • Aplicarea celor mai bune practici de mediu în toate activităţile; • Conformarea cu toţi indicatorii de performanţă (cantitativi şi calitativi) ca şi cu

condiţiile impuse prin autorizaţii;

• Promovarea tarifelor care asigură acoperirea costului producţiei de apă, dar care asigură de asemenea şi disponibilitatea populaţiei;

4.12.7 Probleme de mediu

Problemele de mediu sunt create de tehnologiile vechi care sunt încă în funcţiune şi de vechimea echipamentelor. O parte din ele sunt după cum urmează: • Colmatarea şi secarea puţurilor; • Deteriorarea anumitor echipamente tehnologice din staţia de tratare a apei • (costuri operaţionale mari, pierderi de resurse, inclusiv de energie); • pierderi de apă foarte mari (35 -40 %) în reţeaua de transport şi distribuţie; • (infiltraţii în subsol şi pierderi de resurse) • deteriorarea anumitor secţiuni din canalizare (infiltraţii în subsol); • deteriorarea echipamentelor din staţia de epurare (performanţă tehnologică şi

economică scăzută care rezultă în neconformarea cu standardele); • proces tehnologic învechit (depozitarea nămolului are efect negativ de poluare asupra

solului şi subsolului);

4.12.8 Parametrii cheie pentru calitatea apei

Pentru apa potabilă, ţinând cont de specificul surselor de apă, cum ar fi ape subterane cu concentraţii mari de fier şi mangan, parametrii cheie sunt legaţi de indicatorii menţionaţi în Legea nr. 458/2002 şi Legea nr. 311/2004, care pun accentul pe controlul apelor cu conţinut ridicat de fier şi mangan.


64

Pentru apele uzate şi apele uzate epurate descărcate în râul Someş, se aplică parametrii menţionaţi în Normele tehnice pentru protecţia apei (NTPA). La nivelul companiei se aplică un set de reguli pentru operare, proceduri şi tehnici pentru control şi planuri de monitorizare, iar toate trei au fost aprobate de instituţii de mediu şi sănătate publică. Pentru îmbunătăţirea monitorizării performanţei compania de apă are nevoie să-şi doteze laboratoarele cu echipament adecvat, produse chimice etc. necesare pentru analizele fizice, chimice, biologice şi bacteriologice, aşa cum sunt menţionate în standardele pentru analiza apei. În plus, este necesar ca compania de apă să implementeze: • Un sistem de management al calităţii – ISO 9001; • Un sistem de management al mediului – ISO 14001; • Un sistem de management al riscului şi evaluare a securităţii ocupationale – OHASAS

4.12.9 Măsuri şi acţiuni propuse

Punctele slabe ale sistemului de alimentare cu apă au ca rezultat dificultăţi în atingerea performanţelor adecvate. Pentru rezolvarea acestei situaţii sunt necesare investiţii semnificative în următoarele domenii:

• Reabilitarea captării – să se deschidă şi echipeze noi puţuri; • Reabilitarea tratării apei şi ajustarea capacităţii de tratare la cerinţele actuale de

debit; • Execuţia unei noi conducte de transport pentru apa subterană, pentru a asigura

siguranţa alimentării • Reabilitarea anumitor echipamente din staţia de epurare şi introducerea epurării

terţiare; • Reabilitare a diverse secţiuni din reţeaua de canalizare şi staţiile de pompare; • Instalarea echipamentelor de monitorizare a parametrilor cantitativi şi calitativi în

punctele critice din reţeaua de alimentare cu apă şi sistemul de canalizare şi laboratoare.

4.13 Comentarii asupra calităţii datelor O parte din datele colectate de la beneficiar par a avea un grad redus de acuratete. Datele privitoare la cantităţile de apă sunt inexacte. Nu se poate face o balanţă de încredere a apei, deoarece nu se poate face o evaluare a scurgerilor reale şi aparente. Multe date sunt încă estimate şi nu măsurate în realitate. Datele prezentate nu conţin informaţii despre numărul total de avarii din reţeaua de distribuţie şi spărturi majore din sistemul de canalizare. Numărul total de avarii din reţeaua de distribuţie şi timpul de intervenţie pentru repararea acestora au o influenţă directă asupra cantităţii de apă pierdută. De asemenea, avariile au o influenţă directă asupra calităţii apei distribuite. Oricum, sunt disponible date pentru mai mulţi ani, iar dacă aceeaşi inconsistenţă apare în fiecare an, chiar dacă sunt sau nu corecte, se pot accepta schimbări relative ca indicaţie a tendinţei care are loc în operarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare. Prin urmare, utilizarea datelor furnizate, chiar dacă nu sunt pe deplin exacte, sunt considerate justificate în modelul de calcul al IP.


65

4.14 Nivelele de servicii pentru alimentare cu apă şi canalizare (LOS)

4.14.1 Nivele de performanţă

Dintr-o listă lungă de IP deja folosite în întreaga lume, următoarele categorii par să fie cele mai folositoare şi aplicabile pe termen scurt şi mediu. Ele identifică măsurile necesare pentru îmbunătăţirea eficienţei operaţionale şi financiare în cadrul companiilor de utilităţi de alimentare cu apă şi canalizare şi o metodă de identificare relativ uşoară a nivelului de serviciu realizat de companiei sau oferit de către o companie de utilităţi, şi anume:

• Consumul şi producţia de apă (Toate categoriile de consumatori, cerere/consumator/zi)

• Apă care nu aduce venit (NRW) (%) care implică managementul presiunii, viteza şi calitatea reparaţiilor, control activ al scurgerilor şi management eficient al bunurilor

• Acoperirea cu contori de apă

- Proporţia consumatorilor care sunt contorizaţi (%)

- Proporţia de apă vândută care este contorizată (%)

• Performanţa reţelei de conducte

- Spărturi în conducte (Nr/km/an)

- Infundări ale conductelor din sistemul de canalizare (Nr/km/an)

- Pierderi pe lungime de aducţiune (m³/km/zi)

• Cost şi personal

- Forţă de muncă la 1000 locuitori cărora li se furnizează serviciul (Nr/’000)

- Costurile cu forţa de muncă ca proporţie din costurile de operare (%)

• Facturare şi încasare

- Acoperire: facturare (%)

- Eficienţa încasării facturilor (%)

• Performanţă financiară

- Rata de operare

- Costul electricităţii faţă de costurile de operare

- Costul unitar al apei tratate (apă şi apă uzată)

Categoriile de mai sus de indicatori de performanţă (IP) de bază sunt în mod normal suficiente pentru identificarea măsurilor adecvate necesare pentru îmbunătăţirea eficienţei.

Ulterior, datele colectate de la autoritatea locală din Satu Mare în legătură cu operarea


66

serviciilor sale de alimentare cu apă şi evacuare a apelor uzate, au fost introduse într-un model simplu formulat de către consultant pentru a calcula rapid indicatorii de performanţă menţionaţi mai sus. Datele introduse şi IP rezultaţi sunt incluşi mai jos. Trebuie examinate două aspecte. Primul, o comparare de către compania de utilităţi an-de-an a propriei performanţe şi al doilea, o comparare a indicatorilor de performanţă similari calculaţi pentru mai multe oraşe evaluate pe parcursul MUDP 2, program pe parcursul căruia IP au fost folosiţi în mod considerabil pentru compararea performanţelor şi pentru nivelul de serviciu. Prima categorie, şi anume compararea performanţei an-de-an, este indicată în tabelul de mai jos. În Anexa 3 este prezentată o listă a formulelor folosite la calcularea Indicatorilor de performanţă (IP), folosind datele de intrare din tabelul 18 (pentru apă) şi tabelul19 (pentru apă uzată), şi rezultând IP din tabelul 20.


67

Tabelul 16: Date introduse pentru apă

Nr Parametru Unitati 2003 2004 2005

1 Populatia totala a orasului # 133200 133600 134000 APA

2 Productia totala m³/an 18723400 18119000 17839000

3 Pierderi in productie m³/an 1825000 1825000 1825000

4 Nr de persoane carora li se furnizeaza apa # 127872 128256 128640

5 Total vol furnizat catre consumatori (pt de vanzare)m³/an 12070600 11458400 11438200

6 Vol furnizat catre locuinte m³/an 8868000 8246400 8217000

7 Vol furnizat catre industrie m³/an 1432000 1436000 1440000

8 Vol furnizat catre ag.comerciali m³/an 1770600 1776000 1781200

9 Vol furnizat catre altii m³/an 0 0 0

10 Vol vandut la locuinte m³/an 8868000 8426400 8217000

11 Vol vandut la industrie m³/an 1432000 1436000 1440000

12 Vol vandut la ag. Comerciali m³/an 1770600 1776000 1781200

13 Vol vandut la altii m³/an 0 0 0

14 Total vol vandut m³/an 12070600 11638400 11438200

15 Vol vandut & contorizat - case m³/an 8513280 8089344 7888320

16 Vol vandut & contorizat - Blocuri m³/an 0 0 0

17 Vol vandut & contorizat - Industrie m³/an 1331760 1335480 1339200

18 Vol vandut & contorizat - ag. Comerciali m³/an 1699776 1704960 1709952

19 Vol vandut & contorizat - altii m³/an 0 0 0

20 Total Vol apa vanduta & contorizata m³/an 11544816 11129784 10937472

21 Sparturi de conducte #/an n/a n/a 467

22 Lungimea retelei km 173 173 173

23 Personal # 102 102 110

24 Total racordari # n/a n/a 14768

25 Racordari la case # n/a n/a 11352

26 Racordari la blocuri # n/a n/a 1402

27 Racordari la industrie # n/a n/a 376

28 Racordari la altii # n/a n/a 1638

29 Costuri totale de operare RON/an n/a n/a 8749308

30 Total venituri RON/an n/a n/a 9735558

31 Total electricitate folosita kWh/an 8015757 7889862 7734980

32 Cost total cu electricitatea RON/an n/a n/a 1715532

33 Total cost forta de munca RON/an n/a n/a 3381189

34 Nr de locuitori facturati # n/a n/a n/a


68

Tabelul 17: Date introduse pentru ape uzate

Parametru Unitati 2003 2004 2005 Page 2

Ape uzate

36 Nr. Total populatie deservita # 113220 113560 113900

37 Volum total colectat m³/year 12234455 11898235 11746450

38 Vol colectat de la locuinte m³/year 7066765 6714900 6547750

39 Vol colectat de la industrie m³/year 3574100 3585000 3595600

40 Vol colectat de la ag. comerciali m³/year 1593590 1598335 1603100

41 Vol colectat de la altii m³/year 0 0 0

42 Total volum tratat (descarcat in efluent) m³/year 16278270 16126800 14524450

43 Infundari sau sparturi #/year 317 379 364

44 Lungimea retelei km 177 177 177

45 Personal # n/a 97 97

46 Total racordari # n/a n/a 12548

47 Racordari la case # n/a n/a 9350

48 Racordari la blocuri # n/a n/a 1402

49 racordari la industrie # n/a n/a 331

50 Racordari la ag. comerciali # n/a n/a 1092

51 Racordari la altii # n/a n/a 373

52 Total costuri de operare RON/yr n/a n/a 5866137

53 Total venituri RON/yr n/a n/a 6660642

54 Total consum de electricitate kWh/year 1602909 1579726 1296805

55 Total cost electricitate RON/yr n/a n/a 452286

56 Total cost cu forta de munca RON/yr n/a n/a 2385130

57 No persoane facturate # n/a n/a n/a

58 No facturi incasate # n/a n/a n/a

Pe pagina următoare sunt prezentaţi indicatorii de performanţă calculaţi. Tabelul 18: Indicatorii de performanţă calculaţi


69

Rezultate Page 3

INDICATOR Unitati 2003 2004 2005

APA

Consum si productie de apa

1 Acoperirea cu alim. % 96.0 96.0 96.02 Consum casnic l/loc/zi 190.0 176.2 175.03 Consum industrial ca % din total % 11.9 12.5 12.64 Consum comercial ca % din total % 14.7 15.5 15.65 Alte consumuri ca % din total % 0.0 0.0 0.0

6 Energie consumata pe m³ de apa produsa kWh/m³ 0.4 0.4 0.4Apa care nu aduce venituri (NRW)

7 NRW (Total) % 45.3 46.8 46.18 NRW (retea) % 35.5 36.8 35.99 NRW/km/zi m³/km/zi 105.4 105.5 101.4

Performanta conductelor din retea

10 Sparturi de conducte pe lungimea conductei #/km/an n/a n/a 2.711 Acoperirea cu contori % 95.6 97.1 95.612 Vol contorizat vs Vol vandut % 95.6 95.6 95.6

Costuri si personal

13Personal la '000 consum. deserviti cu alim. cu apa #/'000

consumatori 0.8 0.8 0.914 Nr. loc. deserviti pe angajat # 1254 1257 1169

Facturare si incasare

15 Acoperire Facturare - apa case % 0.0 0.0 0.016 Eficienta incasarii - apa % n/a n/a n/a

Performanta financiara

17 Cost cu forta de munca vs cost operare Rata n/a n/a 0.418 Rata de operare Rata n/a n/a 1.1

19 Cost cu electricitatea vs cost de operare Rata n/a n/a 0.220 Cost unitar de operare - apa RON/m³ 0.0 0.0 0.5

INDICATOR Unitati 2003 2004 2005

APE UZATE

Cantitati si epurare

21 Acoperirea retelei de canalizare % 85.0 85.0 85.022 Cantitatea de ape uzate de la case l/loc/zi 171.0 162.0 157.5

23

Cantitatea de ape uzate de la industrie ca %

din total % 29.2 30.1 30.6

24

Cantitatea de ape uzate de la ag. comerciali

ca % din total % 13.0 13.4 13.625 Cantitati de la alte parti ca % din total % 0.0 0.0 0.0

26

Energie consumata pe m³ de apa uzata

epurata kWh/m³ 0.1 0.1 0.1Performanta conductelor din retea

27 Infundari de conducte pe lungimea conductei #/km/an 1.79 2.14 2.06Cost si personal

28Personal pe '000 consumatori deserviti #/'000

consumatori 0.86 0.85 0.8529 No de locuitori deserviti pe angajat # 1167 1171 1174

Facturare si incasare

30 Acoperire: Facturare - ape uzate % n/a n/a n/a

31 Eficienta incasarii facturilor - ape uzate % n/a n/a n/aPerformanta financiara

32 Costuri cu forta de munca vs costuri de operare Rata n/a n/a 0.4133 Rata de operare Rata n/a n/a 1.1434 Cost cu electricitatea vs cost de operare Rata n/a n/a 0.08

35 Cost unitar de operare - ape uzate RON/m³ n/a n/a 0.40

APA si APE UZATE Combinat

36 Costuri cu forta de munca vs costuri de operare Rata n/a n/a 0.3937 Rata de operare Rata n/a n/a 1.12

38 Costuri cu electricitatea vs costuri de operare Rata n/a n/a 0.15

AN

Tendinţele şi interpretarea performanţei. Pe baza datelor obţinute pe parcursul vizitelor pe teren şi a aplicării modelului de calcul al IP, s-au calculat următoarele tendinţe relative:


70

Tabelul 19: Tendinţe ale indicatorilor de performanţă

Nr Indicator de performanţă Tendinţă

APĂ 1 Acoperire Corespunzător la 96% 2 Consum casnic În scădere (În prezent 175 l/loc/zi) 3 Consum industrial & ag. comerciali Corespunzător 4 Consum de energie pentru productie Corespunzător la 0,4 kWh/m3 5 NRW (apă care nu aduce venit) Corespunzător, dar ridicat la aprox. 46% 6 Contorizare Corespunzător la aprox. 96% 7 Personal/’000 consumatori În creştere 8 Costuri cu forţa de muncă (numai 2005) 40% din costurile de operare 9 Rata de operare (numai 2005) Pozitivă

10 Costuri cu electricitatea (numai 2005) 20% din costurile de operare 11 Cost unitar de operare (numai 2005) 0,5 RON/m3 (€ 0,14/ m3)

APE UZATE 1 Acoperire Corespunzător la 85% 2 Cantitate ape uzate menajere În scădere 3 Cantitate ape uzate industriale şi de la ag.

comerciali Corespunzător

4 Consum de energie pentru producţie Corespunzător la 0,1 kWh/m3 5 Spărturi şi înfundări pe lungime de conductă Corespunzător, dar fără îmbunătăţire 6 Personal/’000 consumatori deserviti Corespunzător 7 Costuri cu forţa de muncă (numai 2005) 41% din costurile de operare 8 Rata de operare (numai 2005) Pozitivă 9 Costuri cu electricitatea (numai 2005) 8% din costurile de operare

10 Cost unitar operational (numai 2005) 0,4 RON/m3 (€ 0,11/ m3) COMBINAT

1 Costuri cu forţa de muncă (numai 2005) 39% din costurile de operare 2 Rata de operare (numai 2005) Pozitivă 3 Costuri cu electricitatea (numai 2005) 15% din costurile de operare

Comentarii: Servicii de alimentare cu apă: Rezultatele caculării IP pentru majoritatea problemelor indică o consistenţă care este în limitele acceptate pentru aceste probleme. Un rezultat agreabil este acela de a observa faptul că cererea domestică indică o scădere consistentă, cu toate că cererea actuală (2005) de 175 l/loc/zi este încă mai mare decât valoarea acceptată internaţional de 150 l/loc/zi. Oricum tendinţa este mai scăzută, ceea ce este un lucru bun. Procentul apei neprofitabile rămâne mare (46%) şi reprezintă o mare îngrijorare. Trebuie acordată atenţie imediată reducerii pierderilor reale şi aparente prin aplicarea celor 4 principii ale managementului reţelei de apă, şi anume: - managementul presiunii, - viteza şi calitatea reparaţiilor, - controlul activ al pierderilor, şi - managementul eficient al bunurilor. Se observă o tendinţă foarte uşor crescătoare a numărului de angajaţi la 1000 de clienţi. Cu toate că nu este semnificativă, reprezintă o problemă care necesită o atenţie mai mare în viitor.


71

Servicii de canalizare Din punctul de vedere al serviciilor de canalizare, rezultatul calculării IP pentru majoritatea problemelor indică o consistenţă care este în limitele acceptate pentru aceste probleme. În plus, nu există o tendinţă crescătoare cu privire la numărul de spărturi şi infundări în reţeaua de evacuare a apelor uzate. Este clar ca compania de utilităţi nu a fost capabilă să reducă acest număr în timp, ceea ce indică faptul că există o anume ineficienţă a reparaţiilor şi procedurilor de reparaţii în ciuda faptului că nu s-a extins reţeaua. Examinând lista IP din tabel, este clar că se poate îmbunătăţi mult eficienţa la utilitatea de apă şi canal din Satu Mare. Este adevărat că pentru îmbunătăţirea infrastructurii sunt necesare cheltuieli capitale, iar într-un fel acestea vor duce la îmbunătăţirea nivelului serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare pentru comunitate. Oricum, ar trebui avut în vedere că asemenea investiţii în infrastructură nu vor elimina problemele operaţionale, nici nu vor îmbunătăţi major eficienţa fără o atenţie sporită acordată imbunătăţirii operaţionale printr-o auto-măsurare constantă a performanţei companiei an-de-an. Pînă acum, cea mai folositoare unealtă o reprezintă calcularea IP de bază. În privinţa nivelului serviciilor existente şi acţiunilor planificate pentru îmbunătăţirea serviciilor in Satu Mare, trebuie menţionat faptul că in municipiul Satu Mare este în derulare un program ISPA (2002 RO 16 P PE 019).

4.14.2 Indicatori fizici de calitate şi balanţa apei

4.14.2.1 Apa tratată Cele două lucrări de tratare a apei care alimentează Satu Mare au fost proiectate ca staţii de eliminare a fierului şi manganului. Etapele de tratare selectate pentru îndeplinirea acestor sarcini folosesc tehnologia convenţională şi s-au arătat capabile pentru producerea apei tratate în conformitate cu reglementările UE cu privire la apa potabilă. Oricum, ambele lucrări s-au deteriorat pe parcursul anilor, iar acum sunt într-o stare în care nu mai pot asigura un tratament eficient şi de încredere pe o bază continuă. Mai mult decât atât, aducţiunea de apă brută către staţia de la Martinesti prezintă coroziuni severe ale secţiunilor din oţel, iar reparaţii trebuie făcute aproape încontinuu. Datele privind calitatea apei brute şi a apei tratate pentru anii 2000 şi 2001 sunt rezumate în tabelul de mai jos. Tabelul include de asemenea şi limitele impuse de Legea românească în vigoare nr. 458/2002 cu privire la apa potabilă. Tabelul 20: Calitatea apei potabile – probleme ale principalilor parametri.

Parametru Unitate Apă brută Apă tratată Legea 458/2002 Fier (Fe) Maximum Medie

mg/l mg/l

6.7 3.2

0.28 0.05

0.2

Mangan Maximum Medie

mg/l mg/l

0.60 0.55

0.17 0.05

0.05

Sursa: Apaserv Satu Mare


72

Din valorile de mai sus, reiese clar că în mod frecvent calitatea apei tratate este peste limitele prescrise cu privire la concentraţiile de fier şi mangan. Valorile calităţii apei din diferite puncte din sistemul de distribuţie indică faptul că fierul din aducţiune este dizolvat, dar în schimb apa tratată este potenţial agresivă. Deasemenea, ocazional, nici apa tratată nu este în conformitate cu standardele româneşti cu privire la valorile amoniacului, nitriţilor şi oxigenului dizolvat. Dacă lucrările de tratare continuă să se deterioreze, calitatea apei tratate se va înrăutăţi. În viitorul apropiat, ca urmare a corodării conductelor de apă brută şi a conductelor de transfer din cadrul lucrărilor, este probabil să apară o deteriorare catastrofală. O asemenea deteriorare va cauza închiderea totală şi îndelungată a întregii lucrări. Valvele defectuoase, eşecul drenajelor subterane şi performanţa foarte slabă a spălării inverse a condus la reducerea serioasă a eficienţei filtrelor primare şi secundare. Toate controloarele de debit de filtru sunt în prezent inoperante, conducând la situaţia că fiecare filtru lucrează inundat. Eficienţa etapei de filtrare este de asemenea compromisă de slaba performanţă a etapei existente de aerare. Este esenţial ca aceste probleme semnificative să fie rectificate cât mai curând posibil.

4.14.2.2 Apa uzată epurată Din analizarea înregistrărilor calităţii apei la intrare şi a efluentului pe ultimii 10 ani, a rezultat că în majoritatea cazurilor efluentul nu poate atinge limitele pentru CBO şi suspensii solide, ceea ce determină necesitatea ca reparaţiile să se facă în cadrul măsurii ISPA. Alte constatări sunt următoarele:

• sarcina hidraulică medie este de 700 l/sec, sarcina cea mai mare corespunde cu 1/18 din vârful orar al comunităţilor de mărime similară, iar valoarea cea mai scăzută corespunde cu cea de noapte;

• Din compararea datelor privind CBO5 şi TSS ale debitului de intrare de apă brută şi ale efluentului epurat, rezultă faptul că nu are loc o epurare biologică. O etapă biologică ce operează asupra unei încărcări de 700 l/s ar trebui să fie capabilă să scadă concentraţia de CBO5 la mai puţin de 20 mg/l. În mod similar, un TSS mediu al efluentului de 53 mg/l implică faptul că operează doar unităţile primare de sedimentare, sau că unităţile secundare sunt supraîncărcate din punct de vedere hidraulic. Eficienţa eliminării amoniacului este de asemenea scăzută, ca şi a procesului de nitrificare care produce nitrat detectabil;

• Conform parametrilor de calitate a apei din râul Someş, raportaţi de autoritatea locală competentă de apă, staţia de tratare reprezintă cea mai importantă sursă de poluare din împrejurimi. În perioada nivelului scăzut al apei, factorul de diluţie este 6 şi nu depăşeşte 200 în perioada debitului mediu. Prin urmare, impactul CBO5, al azotului şi al poluării bacteriene este defavorabil în cel mai înalt grad.

4.14.2.3 Balanţa apei Balanţa apei este prezentată în tabelul următor, inclusiv previziuni până în anul 2020. Într-un fel sau altul, datele par inconsecvente.


73

Tabelul 21: Balanţa apei. An 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2020 Total Populaţie 132.000 132.400 132.800 133.200 133.600 134.000 147.000

Populaţie deservită

- alim. cu apă 126.720 127.104 127.488 127.872 128.256 128.640 147.000

- canalizare 112.200 112.540 112.880 113.220 113.560 113.900 147.000

Cerere de apă (m3/zi)

- case (contori individuali) 4.499 4.192 25.498 24.296 23.086 22.512 23.520

- case (asociaţii) 30.627 23.680

- comerciali/instituţionali 4.688 4.822 4.837 4.851 4.866 4.880 5.354

- Industrie 4.112 3.899 3.911 3.923 3.934 3.946 4.329

- CONSUM TOTAL 43.926 36.593 34.245 33.069 31.886 31.338 33.203

- Pierderi estimate 16.430 14.093 13.698 13.228 12.754 12.535 8.301 - TOTAL DISTRIBUŢIE, debit mediu zilnic (m3/zi) 60.356 50.686 47.943 46.297 44.641 43.874 41.503 - Pierderi tehnologice în lucrările de tratare 5.080 5.000 5.000 5.000 5.000 5.000 2.075 - TOTAL APĂ BRUTĂ, debit mediu zilnic (m3/zi) 65.435 55,686 52.943 51.297 49.641 48.874 43.579 - TOTAL APĂ BRUTĂ, debit de vârf zilnic (m3/zi) 72.930 61,743 58.526 56.641 54.744 53.864 48.818

Debite ape uzate (m3/zi)

- casnic 27.991 22,211 20.318 19.361 18.397 17.939 21.168

- comercial/instituţional 4.219 4,340 4.353 4.366 4.379 4.392 4.818

- Industrial 9.734 9,734 9.763 9.792 9.822 9.851 10.807 - debit mediu TOTAL zilnic ape uzate (m3/zi) 41.944 36,284 34.434 33.519 32.598 32.183 36.793 - Infiltrări estimate - colectorul principal (m3/zi) 12.000 12,000 12.000 12.000 12.000 12.000 3.000 - debitul TOTAL influent în staţia de epurare (medie zilnică) (m3/zi) 53.944 48,284 46.434 45.519 44.598 44.183 39.793 - debitul TOTAL influent în staţia de epurare (vârf) (m3/zi) 59.542 52,726 50.498 49.391 48.277 47.771 44.027

Cerere de apă pe locuitor 277 219 200 190 180 175 160

4.15 Analiza SWOT O analiza SWOT a performanţei operaţionale trebuie să evalueze următoarele: • Nivelul întreţinerii; • Producţia de apă; • Distribuţia de apă; • Colectarea apelor uzate; • Epurarea apelor uzate. Prin concentrarea pe punctele slabe şi ameninţările fiecărui obiect operaţional, în viitoarea planificare pot fi incorporate îmbunătăţiri specifice cu mai multă exactitate. Pentru situaţia din Satu Mare, este adecvată următoarea analiză.


74

Nivelele de întreţinere

Puncte tari Puncte slabe • Nivel bun de monitorizare. • Capacitate bună din punct de vedere al

atelierelor şi forţei de muncă de a rezolva majoritatea tipurilor de lucrări de întreţinere.

• Calitate slabă şi eficienţă scăzută a echipamentelor electrice şi mecanice.

• Accesibilitate scăzută la întreţinere. • Costuri de întreţinere mai mari decât este

necesar. • În prezent nu este adecvată legătura între

înlocuirea mijloacelor şi necesarul de investiţii.

• Investiţii scăzute în trecut. • Prevederi slabe pentru sănătate şi siguranţă. • Întreţinerea planificată întreruptă de cerinţe

de reparaţii urgente. • Cerinţe de transport în exces, datorită

centralizării atelierelor. • Datorită vechimii şi calităţii slabe a

echipamentelor, nivelul forţei de muncă este ridicat.

• Lipsa fondurilor pentru prevenire şi întreţinere regulată.

Oportunităţi Ameninţări • Considerarea contractării unor activităţi de

întreţinere. 1. Legislaţia privind sănătatea şi siguranţa.

Recomandări 1. Continuarea practicii de a utiliza contractori pentru activităţile de întreţinere şi

considerarea unei viitoare extinderi în domeniul întreţinerii. 2. Avansarea înlocuirii echipamentului de pompare ineficient şi reabilitarea staţiilor de

pompare, asigurarea faptului că nevoile viitoare de întreţinere şi sănătate sunt acoperite.

Producţia de apă Puncte tari Puncte slabe • Resurse de apă adecvate. • Sursele importante sunt acum contorizate. • Calitatea apei subterane este în general

bună. • Investiţiile sunt planificate prin programul

ISPA • Capacitate de înmagazinare suficientă

• Consum mare de energie/eficienţă scăzută. • Laboratoare echipate necorespunzător. • Protecţie sanitară scăzută a sursei • Instalaţii vechi şi degradate • Lipsa fondurilor pentru o întreţinere

adecvată.

Oportunităţi Ameninţări • Extinderea alimentării datorită supra-

capacităţii curente disponibile. • Prevederi privind acreditarea

laboratoarelor.

• O monitorizare mai exactă a calităţii va identifica probabil mai mulţi parametrii care nu sunt conform cu standardele româneşti şi ale UE.

• Poluarea apei subterane

Recomandări 1. Acreditarea laboratoarelor disponibile. 2. Înlocuirea echipamentelor de pompare cu unităţi mai eficiente.


75

Distribuţia apei Puncte tari Puncte slabe • Apa este furnizată 24 ore pe zi. • Nivel rezonabil de înmagazinare în sistem. • Scop de a reduce scurgerile şi cererea.

• Calitate slabă a reţelei de apă. • Nivel foarte mare al pierderilor în reţea. • Număr mare de reparaţii pe reţea. • Utilizarea a diferite materiale pentru

conducte în reţeaua de apă. • Lipsa cunoştinţelor şi a experienţei în

departamentul de apă. • Calitate slabă şi ineficienţă a staţiilor de

pompare. • Lucrări de racordare la conducte în stare

proastă. • Înregistrări slabe.

Oportunităţi Ameninţări • Adresarea nevoilor de instruire pentru

îmbunătăţirea cunoştinţelor şi performanţelor.

• Întocmirea înregistrărilor şi introducerea GIS.

• Creşterea acoperii la 100%

• Contaminare datorită depresurizării în cazul penelor de current.

• Creşteri de tarif • Lipsa fondurilor pentru îmbunătăţirea

infrastructurii.

Recomandări 1. Treebuie extinsă utilizarea contractorilor pentru reparaţii în reţea, pentru a reduce

perioada de timp în care se produc scurgerile înainte de reparaţii. 2. Trebuie îmbunătăţit nivelul de experienţă şi cunoştinţe în funcţia de distribuţie. 3. Trebuie îmbunătăţite înregistrările de pe aducţiuni, iar compania va beneficia de pe

urma implementării GIS. Colectarea apelor uzate

Puncte tari Puncte slabe • Viteza de răspuns la incidente. • Programe majore de investiţii ISPA.

• Starea colectoarelor este proastă. • Număr mare de reparaţii şi înfundări. • Staţii de pompare ineficiente şi în stare

proastă din punct de vedere al reparaţiilor. • Conformarea calităţii efluentului este slabă. • Penalităţi inadecvate pentru poluatorii

colectoarelor. • Lipsa fondurilor pentru investiţii şi

întreţinere adecvată Oportunităţi Ameninţări • Extinderea numărului de străzi cu

colectoare. • Îmbunătăţire generală a mediului. • Creşterea acoperirii la 100%

• Incidente importante de poluare. • Risc de îmbolnăvire a locuitorilor şi

vizitatorilor. • Risc de îmbolnăvire a muncitorilor. • Sancţiuni de la Autoritatea de control pentru

poluarea mediului.

Recomandări 1. Trebuie urgent acordată atenţie investiţiilor în reabilitarea colectorului de ape uzate,

având în vedere starea sa de degradare.


76

2. Trebuie luată în considerare poziţia deversărilor din industrie în reţeaua de colectare. Metoda curentă de aplicare a penalităţilor este ineficientă şi ar trebui acordată atenţie corelării între tarife şi concentraţia efluentului.

Epurarea apelor uzate Puncte tari Puncte slabe • Investiţii majore planificate prin ISPA. • Conformare slabă a efluentului.

• Instalaţii deteriorate • Lipsa fondurilor pentru o întreţinere adecvată • Influent diluat în staţia de epurare, datorită

infiltraţiilor în colectoare Oportunităţi Ameninţări • Să furnizeze facilităţi de laborator acreditate • Îmbunătăţirea laboratoarelor. • Îmbunătăţirea generală a mediului.

• Incidente importante de poluare. • Risc de îmbolnăvire a locuitorilor şi

vizitatorilor. • Risc de îmbolnăvire a muncitorilor. • Sancţiuni de la Autoritatea de control datorită

neconformării efluentului

4.16 Concluzii şi recomandări Măsuri pe termen scurt În prezent există un anumit nivel de experienţă în domeniul operării şi există bunuri care sunt funcţionale, dar care probabil nu sunt folosite la întregul lor potenţial. O analiză a situaţiei prezente a companiei operaţionale din Satu Mare a dezvăluit faptul că operarea poate fi îmbunătăţită în scurt timp, şi aceasta fără investiţii capitale considerabile în infrastructură şi sistemele de administraţie/financiare, ci prin îmbunătăţirea modului în care se folosesc bunurile pe care le deţine deja compania. Cele mai importante probleme care necesită atenţie şi care sunt relative uşor de pus, sunt următoarele: 1. Reducerea cantităţii de apă nefacturate (NRW) prin rezolvarea: o Risipei în timpul producţiei, prin spălare inversă eficientă, instalarea de robinete de

scurgere şi fitinguri (cum ar fi înlocuirea garniturilor) o Scurgerilor în reţea imediat ce au fost raportate, prin scurtarea timpului de răspuns

pentru reparaţii o Controlului presiunii pentru a reduce scurgerile din conductele vechi şi care deja au

scurgeri o Întreţinere preventivă în loc de managementul de criză o Calibrarea regulată a contorilor (contori la consumatori sau contori mari)

2. Îmbunătăţirea transparentei locale prin o Îmbunătăţirea atitudinii personalului faţă de calitatea serviciilor şi faţă de mediu

(instruirea personalului pe o bază regulată, ceea ce conferă încredere acestuia şi prin urmare îmbunătăţeşte imaginea companiei)

o Impunerea regulamentelor existente privind siguranţa, ca un efort de a reduce numărul de accidente de muncă, şi prin urmare timpul pierdut


77

o Impunerea de sancţiuni pentru încălcările privind protecţia mediului, cum ar fi calitatea efluentului sub standarde, deversări ilegale de ape uzate etc. (în special pentru poluatorii industriali, cu privire la grăsimi, caz în care este necesară o epurare primară, trebuie aplicat principiul ‘poluatorul plăteşte’ etc)

3. Îmbunătăţirea eficienţei operaţionale prin examinarea următoarelor:

a. Rata de operare a companiei, după cum urmează: o Reducerea consumului de curent electric, de exemplu operarea în perioade de

timp cu tarif scăzut o Utilizare mai eficientă a pompelor pentru puţuri o Reducerea folosirii substanţelor chimice în procesul de tratare a apei (de ex.

obţinerea de la furnizori cu preţuri mai mici) o Reducerea personalului unde este posibil (vezi rata personalului la 1000

consumatori deserviţi) o Reducerea facturilor de încălzire prin izolarea ferestrelor şi uşilor pe timpul

iernii şi reducerea temperaturii în mediul de lucru la max 200 C în toate clădirile companiei.

b. Reducerea cheltuielilor de muncă pe racord client prin: o Reducerea timpului şi materialelor pentru reparaţii o Reducerea costurilor de operare a echipamentelor prin vânzarea surplusului de

vehicole şi echipament Măsuri pe termen lung Chiar dacă sistemul din Satu Mare face parte din măsurile de reabilitare prin măsura ISPA care este în aşteptare, pe termen lung vor fi necesare mai multe investiţii capitale pentru îmbunătăţirea eficienţei operaţionale. Acestea vor include: o reabilitarea reţelei de distribuţie a apei, care va determina scăderea pierderilor şi a

riscului pentru sănătate; o contorizarea totală, pentru a avea o imagine clară a debitelor transportate în sistem şi îmbunătăţirea nivelului pierderilor de apă;

o măsurătorile directe ale diverşilor parametrii din sistem (calitatea apei potabile, debite, presiuni etc.) vor determina îmbunătăţirea înregistrărilor de date şi vor reduce timpul de intervenţie; o soluţie eficientă poate fi GIS;

o înlocuirea în mod regulat a echipamentelor vechi şi uzate; o îmbunătăţirea procedurilor de întreţinere, inclusiv dezvoltarea planificării

intervenţiilor sistematice; o un control mai bun al descărcărilor industriale, trebuind aplicat de asemenea

principiul poluatorul plateste; o extinderea reţelei de canalizare pentru a putea acoperi întreaga populaţie a

municipiului.


78

5 Analiza managementului financiar si a sistemului de relatii cu clientii

5.1 Analiza financiara

5.1.1 Metode contabile si management financiar

SC Apaserv Satu Mare S.A. pregateste inregistrarile contabile (“Situatiile Fiannciare”) in conformitate cu legile romane si Standardele Romanesti de Contabilitate (“RAS”), in moneda romana (“RON”). Contabilul Sef are in raspundere urmatoarele birouri:

o Biroul de Marketing o Biroul financiar – contabil o Biroul de contractare si facturare o Biroul incasari si Relatii cu Publicul

Biroul de Marketing se ocupa de relatia cu furnizorii (ofertare, contractare, facturare, plata), colaboreza cu celelalte departamente in realizarea activitatilor de intretinere si reparatii, gestioneaza licitatiile si contractele si de asemenea se ocupa de stocuri. Biroul de marketing are 5 angajati. Biroul financiar-contabil inregistreaza atat tranzactiile legate de creante, cat si cele legate de obligatii. Cei 5 angajati ai biroului financiar-contabil executa efectiv toate sarcinile contabile operationale zilnice legate de creante si obligatii, plati salariale si administrare a acordurilor de imprumut. Mai mult de atat, acest departament preda informatiile pentru intocmirea rapoartelor contabile. Biroul de contractare si facturare administreaza relatia cu clientii si, pe langa asta, se mai ocupa si de o parte din inregistrarile contabile legate de creante si de creantele neincasate. In acest departament lucreaza 23 de angajati. Biroul incasari si relatii cu publicul are 16 angajati si se ocupa cu rezolvarea reclamatiilor primite de catre companie, intretinerea relatiei cu entitatile exterioare care cer informatii publice de la companie, verificarea (auditarea) activitatii de colectare(atat a casierilor de la sediul central, cat si a celor de pe teren). Desi S.C. Apaserv Satu Mare S.A. a inregistrat performante financiare bune anul trecut, se pot realiza imbunatatiri in aria managementului financiar. Software-ul folosit pentru contabilitate si management financiar este depasit, fiind necesara inlocuirea sa cu unul mai modern. Echipa de conducere a operatorului a initiat o licitatie pentru achizitionarea unui software integrat, dar aceasta a fost anulata dupa discutiile cu expertii IT ai Consortiului, care au informat compania ca proiectul va furniza, printre altele, si un software pentru management financiar.


79

Contabilul Sef este responsabil de procedura de calculare a structurii tarifelor, cu toate ca biroul ce se ocupa de aceasta procedura este subordonat direct Directorului General, si nu Contabilului Sef.

In timpul procedurii de colectare a datelor au fost observate unele lacune de comunicare intre compatimente. Au fost cazuri in care, desi o anumita informatie ar fi trebuit sa ajunga atat in sectia financiara cat si in cea tehnica, datorita lipsei comunicarii si a procedurilor, in cadrul celor doua sectii ajungeau forme diferite ale acestei informatii. Luand in considerare acest lucru, la acest moment se pare ca exista o lipsa de comunicare structurala intre diferitele departamente ce se ocupa cu realizarea planificarii financiare. O planificare financiara buna depinde de o buna relatie intre veniturile si costurile bugetate si ea ar trebui sa se potriveasca cu strategia generala a companiei.

5.1.2 Analiza pe baza bilantului

Analiza performantelor financiare ale S.C. Apaserv Satu Mare S.A este influentata de perioada limitata de activitate a companiei in actuala forma de organizare. Compania a inceput sa functioneze in octombrie 2004 ca rezultat al reorganizarii fostei Regii Autonome Comunale RAC Satu Mare, companie care realiza si alte servicii publice, cum ar fi transportul public sau incalzirea. Luand in considerare situatia prezentata mai sus si incapacitatea operatorului de a prezenta date istorice relevante in legatura cu activitatea de apa si canalizare a fostei regii, am realizat o analiza financiara a activitatii care incepe odata cu infiintarea noii companii.

Tabelul 22: Bilant 2004 – 2005 Bilant Sume in RON

31 Decembrie 2004

30 Decembrie 2005

31 Decembrie 2005

Mijloace fixe 1.641.964 82.815.592 88.337.064

Stocuri 34.369 75.348 26.262 Clienti si conturi asimilate 1.462.812 3.404.400 4.042.051 Alte active curente 4.956 3.380 7.017 Casa si echivalente numerar 823.777 1.525.277 2.687.199

Furnizori si conturi asimilate (666.173) (6.073.452) (11.951.313) Alte obligatii pe termen scurt (301.240) (607.565) (657.091)

Total Active 3.967.877 87.823.998 95.099.593 Datorii pe termen lung - - - Concesiune - (75.685.287) (75.685.287)

Activ minus obligatii 3.000.464 5.457.694 6.805.902

Capital social (1.408.000) (1.408.000) (1.408.000) Rezerve - (807) (1.842.827) Rezultat reportat 0 (11.468) - Rezultat curent (12.275) (1.439.750) (2.248.143) Granturi si subventii (1.580.189) (2.597.669) (1.306.932)

Total Capitaluri proprii (3.000.464) (5.457.694) (6.805.902)

Sursa: Departamentul Financiar, S.C. Apaserv Satu Mare S.A


80

Mijloace fixe Valoarea mijloacelor fixe este influentata de Legea 213/1998 privind Proprietatea publica si regimul juridic al acesteia. Conform acestei legi a fost decisa impartirea mijloacelor fixe in patrimoniul public si privat. In conformitate cu acesta decizie, toate mijloacele fixe care sunt direct implicate in activitatea de apa si canalizare sunt considerate patrimoniu public si celelalte patrimoniu privat. In conformitate cu reglementarile romane toate mijloacele fixe din patrimoniul public nu sunt amortizate. Situatia mijloacelor fixe este prezentata in tabelul de mai jos:

Tabelul 23: Mijloace fixe 2004 – 2005 Mijloace fixe Sume in RON

31 Decembrie 2004

30 Iunie 2005 31 Decembrie 2005

Imobilzari necorporale (concesiuni) - 75.685.287 75.692.631

Terenuri - - -

Mijloace fixe 1.688.518 1.983.215 2.194.314 Mijloace fixe in curs - 5.345.825 10.815.543 Alte mijloace fixe - 24 -

Amortizare si provizioane (46.555) (198.759) (365.424) Total Mijloace Fixe 1.641.964 82.815.592 88.337.064 Sursa: Departamentul Financiar, S.C. Apaserv Satu Mare S.A

Stocuri Nivelul stocurilor este scazut (76.000 RON in 31 Decembrie 2005). Viteza de rotatie a stocurilor este ridicata (7 zile in 2005). Situatia stocurilor este prezentata in tabelul de mai jos: Tabelul 24: Stocuri 2004 – 2005 Stocuri Sume in RON

31 Decembrie 2004


Materiale consumabile 32.829 75.348 22.309 Materiale de inventar 1.540 - 3.953 Total Stocuri 34.369 75.348 26.262 Sursa: Departamentul Financiar, S.C. Apaserv Satu Mare S.A

Clienti si conturi asimilate Situatia clientilor si a conturilor asimilate este prezentata in tabelul de mai jos:

Tabelul 25: Clienti si conturi asimilate 2004-2005 Clienti si conturi asimilate Sume in RON

31 Decembrie 2004


Clienti 1.462.812 3.404.400 4.042.051 Clienti nefacturati - - - Avansuri acordate furnizorilor - - - Altele - - - Total clienti si conturi asimilate 1.462.812 3.404.400 4.042.051 Sursa: Departamentul Financiar, S.C. Apaserv Satu Mare S.A

Transferul activitatii de apa si canalizare a fostei Regii catre S.C. Apaserv Satu Mare S.A. a fost facut fara a fi transferate datoriile pe termen scurt sau creantele pe termen scurt.


81

Datorita acestui motiv, in decembrie 2004 nivelul creantelor este relativ scazut (operatorul avea numai 2-3 luni de activitate), dar el a crescut in 2005. Alte active curente Nivelul altor active curente este scazut, in aceasta categorie nefiind inregistrate sume importante. Situatia detaliata este prezentata in tabelul de mai jos:

Tabelul 26: Alte active curente 2004 – 2005 Alte active curente Sume in RON

31 Decembrie 2004


Avansuri catre angajati - 3.000 1.680 Debitori diversi - 100 - Cheltuieli inregistrate in avans 636 280 5.337 Tranzactii in curs de clarificare - - - TVA de incasat 4.319 - - Altele - - - Total Alte active curente 4.956 3.380 7.017 Sursa: Departamentul Financiar, S.C. Apaserv Satu Mare S.A

Contul de numerar Pozitia pe numerar a S.C. Apaserv Satu Mare S.A. este buna. La infiintarea companiei, principala sursa de numerar era constituita de capitalul social. Compania nu a preluat creantele sau obligatiile pe termen lung ale fostei regii. O conditie a Memorandumului de Finantare este infiintarea unui fond de Intretinetre, Inlocuire si Dezvoltare (Fondul MRD). Desi pana acum nu exista un cadru legal pentru acest proces (ordonanta care reglementeaza Fondul MRD a fost aprobata in 2005), operatorul a avut o intelegere cu Cosiliul Local Satu Mare prin care cel din urma implementa prevederi similare principiilor Fondului MRD, prevederi legate de programul MUDP II. Conform Deciziei 17/25.08.2004 Art 2, a Consiliului Local Satu Mare taxa de concesiune, dividendele si profitul net al S.C. Apaserv Satu Mare S.A va fi platit operatorului si va fi folosit pentru finantarea investitiilor legate de proiectul ISPA. Pe baza prevederilor noii ordonante legata de MRD, se pare ca Fondul MRD va fi creat si administrat de catre Autoritatea Locala. Compania va purta in perioada urmatoare discutii cu Autoritatea Locala privind infiintarea acestui fond in concordanta cu legile aflate in vigoare. Datorii si alte conturi asimilate Transferul activitatii de apa si canalizare a fostei regii catre S.C. Apaserv Satu Mare S.A a fost realizat fara a se fi transfera si datoriile si creantele pe termen scurt. Datorita acestui motiv, in decembrie 2004 nivelul datoriilor este relativ scazut (operatorul avea doar 3 luni de activitate), acesta crescand in 2005.


82

Tabelul 27: Datorii si alte conturi asimilate 2004 – 2005 Datorii si alte conturi asimilate Sume in RON

31 Decembrie 2004


Furnizori 666.173 727.724 922.915 Furnizori de mijloace fixe - 5.345.728 10.798.240 Altele - - 230.158 Total Datorii si alte conturi asimilate 666.173 6.073.452 11.951.313 Sursa: Departamentul Financiar, S.C. Apaserv Satu Mare S.A

Obligatii pe termen scurt Situatia altor datorii curente este prezentata in tabelul de mai jos:

Tabelul 28: Obligatii pe termen scurt 2004 – 2005 Obligatii pe termen scurt Sume in RON

31 Decembrie 2004


Obligatii in relatia cu personalul 119.004 125.706 153.667 Asigurari sociale 125.895 147.623 205.641 Ajutor somaj 10.188 6.547 11.291 Impozit pe profit 3.874 95.795 29.451 TVA de plata - 171.871 191.654 Impozit pe salarii 30.006 26.054 47.044 Fonduri speciale - taxe si varsaminte asimilate 4.039 4.023 1.751 Alte obligatii la bugetul de stat - - - Diversi creditori 7.831 29.945 16.592 Provizioane - - - Altele 403 1 - Total Obligatii pe termen scurt 301.240 607.565 657.091 Sursa: Departamentul Financiar, S.C. Apaserv Satu Mare S.A

Nivelul obligatiilor pe termen scurt este relativ scazut si este in mare parte compus din obligatii referitoare la luna precedenta. Datorita faptului ca transferul activitatii de apa si canalizare de la regie la noua companie nu a implicat si transferul datoriilor pe termen scurt, combinat cu faptul ca lichiditatea companiei este relativ buna, compania nu a inregistrat intarzieri in plata obligatiilor curente. Obligatii pe termen lung In aceasta pozitie este inregistrata concesiunea. Companiei i s-a concesionat dreptul de a presta activitatea de apa si canalizare pentru municipiul Satu Mare si pentru imprejurimi (Odoreu, Abrud, Micula, Dobra). Contractele de concesiune sunt prezentate detaliat in sectiunea institutionala. Capitalul propriu Capitalul propriu, conform modelului de prezentare al bilantului, contine: • Capitalul social; • Rezerve • Rezultatul reportat; • Rezultatul curent; • Granturi si subventii;


83

Situatia capitalului propriu este prezentata in tabelul de mai jos: Tabelul 29: Capital propriu 2004 – 2005 Capital propriu Sume in RON

31 Decembrie 2004


Capital social 1.408.000 1.408.000 1.408.000 Rezerve - 807 1.842.827 Rezultat reportat 0 11.468 - Rezultat curent 12.275 1.439.750 2.248.143 Granturi si subventii 1.580.189 2.597.669 1.306.932 Total Capital propriu 3.000.464 5.457.694 6.805.902 Sursa: Departamentul Financiar, S.C. Apaserv Satu Mare S.A Capitalul social este constituit din: Tabelul 30: Structura Capitalului Social 2004 – 2005 Capital structure Amounts in RON % Municipalitetea Satu Mare 1,340,000 95.17% Judetul Satu Mare 15,000 1.06% Odoreu 1,000 0.07% Abrud 1,000 0.07% Micula 1,000 0.07% Dobra 50,000 3.56% Total 1,408,000 100,00% Sursa: S.C. Apaserv Satu Mare S.A Rezervele si rezultatul reportat inregistrate in iunie 2005 reprezinta distribuirea profitului din 2004. In categoria granturi si subventii sunt inregistrate granturile si subventiile primite pentru investitii.

5.1.3 Analiza contului de profit si pierdere

Analiza contului de profit si pierdere a S.C. Apaserv Satu Mare S.A pe anii 2004 si 2005 (6 luni) reflecta atat evolutiile productiei fizice cat si ajustarile de tarife. O analiza mai detaliata este prezentata in tabelul de mai jos: Tabelul 31: Contul de profit si pierdere 2004 – 2005 Contul de profit si pierdere Sume in RON

2004 (ultimele 3 luni)

2005 (6 luni)

2005 (12 luni)

Profit inainte de amortizare, dobanda si impozit EBDIT 64.644 1.865.561 2.903.274 Amortizare (53.184) (176.129) (353.375) Profit Operational 11.460 1.689.432 2.549.899 Venituri financiare 4.689 9.466 16.388 Cheltuieli financiare - (2) (96) Profit extraordinar (pierdere) - - - Profit brut 16.149 1.698.896 2.566.191


84

Impozit pe profit (3.874) (259.146) (318.048) Profit net 12.275 1.439.750 2.248.143 Sursa: Departamentul Financiar, S.C. Apaserv Satu Mare S.A Contul de profit si pierdere prezinta rezultatele financiare pentru numai 3 luni din 2004 (octombrie-decembrie) datorita faptului ca operatorul a fost infiintat in octombrie 2004. Datorita acestui motiv, rezultatele financiare pe 2004 nu au un echivalent de comparatie si, luand acest lucru in considerare, vom continua sa analizam doar rezultatele financiare pentru 2005. Compania a inregistrat profit net in 2005. Profitul a crescut datorita ajustarilor semnificative de tarife care au intrat efectiv in vigoare in 1 ianuarie 2005. O situatie detaliata a rezultatului operational pe 6 luni din 2005 este prezentata mai jos: Tabelul 32: Rezultat operational 2005 Rezultat operational 2005 2005 Sume in RON (6 luni) (12 luni)

Rezultat operational 1.689.432 2.549.899 Activitatea de apa 891.812 1.110.761 Activitatea de canalizare 597.762 794.505 Alte activitati 199.858 644.633 Total Venituri Operationale 8.299.410 17.329.042 Apa furnizata 4.719.229 9.735.558 Servicii de canalizare 3.264.221 6.660.642 Alte activitati 315.960 932.842 Total Cheltuieli Operationale 6.609.978 14.779.143 Cheltuieli materiale 527.552 1.322.620 Energie 1.169.554 2.228.315 Personal 2.411.255 5.766.319 Amortizare 176.128 353.375 Intretinere si reparatii 131.507 619.691 Taxe de concesiune 1.560.000 3.120.000 Alte cheltuieli 633.982 1.368.823 A. Activitaea de apa 3.827.417 8.624.797 Cheltuieli cu apa bruta 117.209 340.661 Cheluieli materiale 242.900 609.072 Energie 914.075 1.715.532 Personal 1.410.899 3.381.189 Amortizare 43.517 69.860 Intretinere si reparatii 100.939 475.613 Taxe de concesiune 690.000 1.380.000 Alte cheltuieli 307.878 652.870 B. Activitatea de canalizare 2.666.459 5.866.137 Cheltuieli materiale 167.443 372.887 Energie 230.461 452.286


85

Rezultat operational 2005 2005 Sume in RON (6 luni) (12 luni) Personal 1.000.356 2.385.130 Amortizare 41.527 55.803 Intretinere si reparatii 30.568 144.078 Taxe de concesiune 870.000 1.740.000 Alte cheltuieli 326.104 715.953 C. Alte cheltuieli 116.102 288.209 Sursa: Departamentul Financiar, S.C. Apaserv Satu Mare S.A Venituri Aproximativ 56% din veniturile operationale provin din furnizarea apei potabile si circa 38% din serviciile de canalizare, in timp ce veniturile din alte activitati reprezinta 5%. Veniturile au crescut semnificativ in 2005 ca urmare a ajustarilor importante a tarifelor, implementate incepand cu 1 ianuarie 2005. Incepand cu 2005 va avea loc o crestere a ponderii veniturilor din activitatea de canalizare ca urmare a unei alte ajustari semnificative a tarifului pentru canalizare ce va avea loc in ianuarie 2005. In ianuarie 2005 tariful la apa a crescut cu 48% iar cel la canalizare a crescut cu 142.5%. Evolutia productiei fizice este prezentata in tabelul de mai jos: Tabelul 33: Evolutia productiei fizice 2002 – 2005 Evolutia productiei fizice 2002 2003 2004 2005 ‘000 m3 ‘000 m3 % ‘000 m3 % ‘000 m3 %

A. Activitatea de apa 8.508 7.665 -9,9% 7.885 2,9% 7.334 -7,0% Apa livrata la populatie 5.562 4.898 -11,9% 5.224 6,6% 4.703 -10,0% Apa livrata la societati si institutii 2.946 2.767 -6,1% 2.662 -3,8% 2.631 -1,2%

B. Activitatea de canalizare 12.537 10.681 -14,8% 10.787 1,0% 9.502 -11,9% Canalizare livrata catre populatie 6.142 4.725 -23,1% 5.029 6,4% 4.490 -10,7% Canalizare livrata catre societati si institutii

6.395 5.956 -6,9% 5.757 -3,3% 5.012 -12,9%

Sursa: Departamentul Financiar, S.C. Apaserv Satu Mare S.A Diminuarea cantitatii facturate catre populatie este rezultatul contorizarii consumului. Datorita contorizarii, consumul de apa este mai bine administrat de catre gospodarii, astfel ajungandu-se ca acesta sa scada. Trebuie mentionat ca Satu Mare este singurul oras din Romania in care toate apartamentele din blocuri sunt conectate individual la sistem si contorizate. Consumul individual al persoanelor fizice a atins o valoare de 3.4 m3/persoana/lunar, lucru care ne arata ca scaderea consumului de apa se apropie de sfarsit iar evolutia sa se va stabiliza.

Costuri

Evolutia costurilor operationale este prezentata in tabelul de mai jos:


86

Tabelul 34: Costuri operationale 2005 Costuri operationale 2005 2005 % (6 luni) (12 luni)

Total costuri operationale 100,0% 100,0%

Cheltuieli materiale 8,0% 8,9% Energie 17,7% 15,1% Personal 36,5% 39,0% Amortizare 2,7% 2,4% Intretinere si reparatii 2,0% 4,2% Taxa de concesiune 23,6% 21,1% Alte cheltuieli operationale 9,6% 9,3%

Sursa: Departamentul Financiar, S.C. Apaserv Satu Mare S.A � Costurile cu energia Costurile cu energia reprezinta circa 15% din total. Impartirea costurilor cu energia pe activitati este prezentata in urmatoarele tabele: Tabelul 35: Costuri cu energia pentru activiatea de apa (2002-2005) Costuri cu energia pentru activitatea de apa

u.m. 2002 2003 2004 2005

Cantitate KwH 9.465.832 8.014.757 7.889.862 7.734.980 Pret mediu unitar RON/KwH 0.1388 0.1592 0.2078 0.2282

Sursa: S.C. Apaserv Satu Mare S.A Tabelul 36: Costuri cu energia pentru activitatea de canalizare (2002-2005) Costuri cu energia pentru activitatea de canalizare

u.m. 2002 2003 2004 2005

Cantitate KwH 2.303.171 1.602.909 1.579.726 1.296.805 Pret mediu unitar RON/KwH 0.1669 0.2073 0.2740 0.3441

Sursa: S.C. Apaserv Satu Mare S.A

Descresterea consumului de energie observata in ultimii ani se datoreaza in principal diminuarii cantitatilor facturate de apa si canalizare (costurile cu energia sunt costuri directe). Evolutia costurilor cu electricitatea este rezultatul cumulat al scaderii cantitatii de electicitate si a cresterii pretului acesteia. � Costurile de personal Costurile de personal (inclusiv taxele aferente) reprezinta 39% din totalitatea costurilor operationale. Impartirea costurilor de personal pe activitati este prezentata in tabelele de mai jos:


87

Tabelul 37: Costurile medii de personal pentru activiatea de apa (2004-2005) Costuri de personal pentru activitatea de apa

u.m. 2004 2005 (6 luni) 2005 (12 luni)

Numar de angajati No. 102 112 110 Salariul mediu RON 813 875 1,273 Taxe aferente (total) RON 56,557 204,972 255,520

Sursa: S.C. Apaserv Satu Mare S.A Tabelul 38: Costurile medii de personal pentru activiatea de canalizare (2004-2005)

u.m. 2004 2005 (6 luni) 2005 (12 luni) Costuri de personal pentru activitatea de canalizare

Numar de angajati No. 97 98 97 Salariul mediu RON 815 815 1,163 Taxe aferente (total) RON 61,569 185,185 268,280

Sursa: S.C. Apaserv Satu Mare S.A Tabelul 39: Costurile medii de personal pentru alte activitati (inclusiv personalul administrativ) (2004-2005)

u.m. 2004 2005 (6 months) 2005 (12 months) Costuri de personal pentru alte activitati Numar de salariati No. 83 104 104 Salariu mediu RON 1,077 1,111 1,507 Taze aferente (total) RON 60,529 240,367 302,300

Sursa: S.C. Apaserv Satu Mare S.A � Amortizarea Costurile cu amortizarea au o pondere de 2.4% din totalul costurilor operationale.Politica de amortizare este influentata de Legea 213/1998 privind Proprietatea publica si regimul juridic al acesteia. Conform acestei legi a fost decisa impartirea mijloacelor fixe in patrimoniul public si privat. In conformitate cu aceasta decizie, toate mijloacele fixe care sunt direct implicate in activitatea de apa si canalizare sunt considerate patrimoniu public si celelalte patrimoniu privat. In conformitate cu reglementarile romane toate mijloacele fixe din patrimoniul public nu sunt amortizate. � Taxele de concesiune Taxele de concesiune reprezinta 21% din costurile operationale din anul 2005. Acest element de costuri poate fi considerat ca o resursa financiara pentru investitii viitoare deoarece, in conformitate cu Decizia 17/25.08.2004, Art.2 a Consiliului Local Satu Mare, concesiunea va fi platita operatorului si va fi folosita pentru finantarea investitiilor legate de proiectul ISPA. Pe baza prevederilor noii ordonante legate de MRD, se pare ca acest fond va fi creat si administrat de autoritatea locala. Compania va purta discutii cu autoritatea locala in vederea infiintarii Fondului MRD in concordanta cu legile aflate in vigoare. Conform prevederilor mentionate mai sus Fondul MRD va fi administrat de autoritatea locala.


88

� Intretinere si reparatii In ultimii ani, datorita resurselor financiare limitate, nivelul costurilor de intretinere si reparatii a fost limitat. � Alte costuri operationale Celelate costuri operationale reprezinta numai 9.3% din totalul costurilor operationale si sunt constituite in mare parte din servicii prestate de terti si cheltuieli legate de transport. Rezultatul operational S.C. Apaserv Satu Mare S.A a inregistrat profit operational pentru toate activitatile. Situatia detaliata a profitului operational este prezentata in tabelul de mai jos:

Tabelul 40: Rezultat operational 2005 Rezultatul operational 2005 2005 Sume in RON (6 luni) (12 luni)

Rezultat operational 1.689.432 2.549.899 Activitatea de apa 891.812 1.110.761 Activitatea de canalizare 597.762 794.505 Alte activitati 199.858 644.633 Sursa: Departamentul Financiar, S.C. Apaserv Satu Mare S.A

Compania a inregistrat profit operational in 2005 ca urmare a unei importante cresteri a tarifelor in ianuarie 2005 si a unei bune gestiuni a costurilor operationale.

5.1.4 Analiza tarifului

Tarifele pentru serviciile de apa si canal sunt stabilite conform Hotararii de Guvern nr. 1591/2002 cu privire la aprobarea Regulamentului Cadru pentru organizarea si administrarea serviciilor publice de apa si canal. Tarifele sunt calculate pe baza costurilor operationale si de productie, de intretinere si reparatii, a costurilor derivate din contracte de concesiune si ele pot contine o componenta de dezvoltare si una de profit. Structura tarifelor ar trebui sa fie in concordanta cu metodologia din anexa III din Regulamentul Cadru pentru organizarea si administrarea serviciilor publice de apa si canal. Tarifele trebuie aprobate de catre ANRSC si Cosiliul Local. Structura ultimelor tarife aprobate este prezentata in tabelul de mai jos:


89

Tabelul 41: Structura ultimelor tarife: Structura tarifului u.m. Tarif apa Tarif canalizare Medie lunara Tarif unitar

(RON/m3) Medie lunara Tarif unitar

(RON/m3)

Costuri materiale RON 440.933 0,7874 328.068 0,4153 Apa bruta RON 19.783 0,0353 - - Electricitate RON 186.707 0,3334 77.843 0,0985 Taxa de

concesiune RON 115.000 0,2054 145.000 0,1835 Alte costuri RON 119.443 0,2133 105.225 0,1332

Costuri de personal RON 262.216 0,4682 218.243 0,2763 Salarii RON 181.916 0,3249 148.173 0,1876 Taxe aferente RON 59.396 0,1061 52.606 0,0666 Bonuri de masa RON 20.903 0,0373 17.464 0,0221

Costuri financiare RON 1.000 0,0018 1.214 0,0015 Profit RON 35.207 0,0629 16.426 0,0208 Cota de dezvoltare RON - - - - Cantitate m3 560.000 790.000 Tarif RON/m3 1,3203 1,3203 0,7139 0,7139

Sursa: S.C. Apaserv Satu Mare S.A Evolutia tarifului din ultimii ani a fost influentata de evolutia inflatiei si de modul in care compania a obtinut aprobarile legate de cresterea tarifelor de la autoritatile competente. Evolutia tarifului e prezentata mai jos (in termeni nominali): Figura 10: Evolutia Tarifului (2002-2005)

Tariff Evolution

-

0,2000

0,4000

0,6000

0,8000

1,0000

1,2000

1,4000

Jul-0

2

Sep-0

2

Nov

-02

Jan-

03

Mar

-03

May

-03

Jul-0

3

Sep-0

3

Nov

-03

Jan-

04

Mar

-04

May

-04

Jul-0

4

Sep-0

4

Nov

-04

Jan-

05

Date of Approval

RO

N/m

3

Water tarif f

Sew erage tarif f

Sursa: S.C. Apaserv Satu Mare S.A In ultimii ani, compania a modificat tariful in general o data pe an. Ultima modificare a tarifului a avut loc la 1 ianuarie 2005 si a constat in cresterea tarifului la apa cu 48% si cresterea tarifului la canalizare cu 142.5%.


90

Conform Memorandumului de Finantare, exista o singura conditionalitate legata de ajustarile de tarif care trebuie implementata de companie inaintea platii celei de-a doua transe a platii in avans: “Beneficiarul final a adus dovada ca a marit tarifele pentru apa si canal cu 45% in termeni reali fata de “Tariful initial” ajustat cu inflatia. “Tariful initial”este considerat cel de la 1 iulie 2002”. Pentru a verifica daca aceasta conditionalitate a fost respectata la data analizei, am realizat urmatoarul calcul. Am ajustat tariful de la 1 iulie 2002 (cel initial) cu inflatia de pana la 31 decembrie 2005, si am comparat rezultatul cu tariful existent. Rezultatele calculului sunt prezentate in tabelul de mai jos: Tabelul 42: Analiza conditionalitatii tarifului Rezultat operational Tarif initial Tarif actual Crestere in termeni

reali Tarif la apa 0,7160 1,4344 100,33% Tarif la canalizare 0,2338 0,7756 231,73% Tarif cumulat 0,9498 2,2100 132,67% Rezultatul calculului arata ca ajustarile tarifului au indeplinit conditionalitatile existente la momentul intocmirii raportului. Mai exista o alta conditionalitate din Memorandumul de Finantare legata de tarife, care trebuie indeplinita pana la 31 decembrie 2005: “Vor fi introduse tarife potrivite pentru canalizare pentru clientii industriali, bazate pe cantitatea si calitatea efluentului produs si pe costul epurarii”. Statutul implementarii acestei conditionalitati este descris mai jos (date la nivelul lunii noiembrie 2005):

• Compania a obtinut aprobarea de la ANRSC pentru tarife speciale aplicate companiilor poluante aflate sub monitorizare, aceste tarife fiind in curs de aprobare de catre Consiliul Local.

• In cazul in care clientii industriali nu vor respecta conditiile calitative pentru apa reziduala stipulate in contact sau in regulamente, compania va calcula o taxa aditionala constand in 100% din taxa de canalizare pentru perioada pentru care SC Apaserv Satu Mare SA a realizat controlul.

Compania a obtinut aprobarile pentru tarife noi incepand cu 1 ianuarie 2006. Noile tarife sunt (fara TVA):

• Tarif apa: 1.3900 RON/m3 – crestere cu 5.3%; • Tarif canalizare: 0.7400 RON/m3 – crestere cu 3.7%;

5.1.5 Analiza creantelor neincasate si a obligatiilor neplatite Majoritatea companiilor de apa din Romania se confrunta cu o mare problema: nivelul creantelor neincasate de la clienti. Evolutia acestora pentru SC Apaserv Satu Mare SA este prezentata in tabelul de mai jos:


91

Tabelul 43: Soldul clientilor neincasati Decembrie 2004 Martie 2005 Iunie 2005 Sold clienti neincasati

Mii RON Mii RON Mii RON Locuitori la case 26.5 727.3 660.5 Locuitori la blocuri 576.7 1,410.1 1,108.2 Institutii 132.2 272.1 319.8 Agenti economici 408.1 1,048.3 1,263.8 Total 1,143.5 3,457.8 3,352.5 Sursa: Departamentul Financiar, S.C. Apaserv Satu Mare S.A Cele mai importante valori se inregistreaza pentru clientii locatari la blocuri si pentru agentii economici. Transferul activitatii de apa si canal catre SC Apaserv Satu Mare SA a fost facut fara predarea creantelor pe termen scurt. Din acest motiv, in decembrie 2004, nivelul creantelor este relativ scazut (operatorul avea numai 2-3 luni de activitate), acesta crescand in primele 6 luni ale lui 2005. Din tabelul de mai jos se observa ca, dupa luna martie 2005, nivelul creantelor s-a stabilizat la circa 3.3 milioane RON generand o perioada medie de incasare a creantelor de circa 75 de zile. Structura pe vechime a creantelor neincasate a SC Apaserv Satu Mare SA la 30 iunie 2005 este prezentata in labelul de mai jos: Tabelul 44: Vechimea soldului clientilor neincasati la 30 iunie 2005

Locuitori la case

Locuitori la blocuri

Institutii Companii Total Vechime sold clienti neincasati

RON RON RON RON RON < 3 luni 534,418 949,199 276,941 813,653 2,574,213 3 - 6 luni 116,804 152,998 31,209 399,645 700,658 6 - 12 luni 9,288 6,097 11,716 50,543 77,646 > 12 luni - - - - - Total 660,513 1108,295 319,867 1263,842 3,352,518 Sursa: Departamentul Financiar, S.C. Apaserv Satu Mare S.A Principala categorie de creante neincasate de la clienti e reprezentata de cele mai mici de 3 luni, acestea putand fi considerate creante curente. Compania nu a inregistrat obligatii neplatite catre furnizori sau catre bugetele locale.

5.1.6 Imprumuturi

SC Apaserv Satu Mare SA nu a incheiat acorduri pentru imprumuturi pe termen lung. Totusi, ca o conditionalitate a proiectului ISPA, municpalitatea a trebuit sa incheie o intelegere pentru cofinantarea investitiilor. Municipalitatea a initiat deja procedurile necesare pentru obtinerea aprobarilor de la Ministerul de Finante. Conform Deciziei nr. 158 a Comisiei pentru Autorizarea Imprumuturilor Locale, municipalitatea Satu Mare este autorizata sa incheie o intelegere privind un imprumut subsidiar cu Ministerul de Finante privind un imprumut de 11.432.046 Euro contractat de la Banca Europeana de Investitii(BEI). Imprumutul subsidiar nu a fost inca semnat, dar se asteapta ca el sa fie incheiat in cursul acestui an.


92

5.1.7 Analiza fluxului de numerar

Ca o companie nou-creata, SC Apaserv Satu Mare SA a avut ca resure initiale de numerar contributiile de la autoritaile locale fondatoare, sub forma capitalului social. Principala sursa de numerar operational este reprezentata de profitul inainte de amortizare, dobanzi si taxe (EBDIT). In ultimul an, SC Apaserv Satu Mare SA a adoptat o politica prudenta a cheltuielilor ca rezultat al unui management financiar eficient. Situatia fluxului de numerar pe ultimele 3 luni ale lui 2004 si pe primele 6 luni ale lui 2005 este prezentata in tabelul de mai jos: Tabelul 45: Situatia fluxului de numerar (2004-2005)

2004 2005 2005 Situatia fluxului de numerar Sume in RON (Oct-Dec) (6 luni) (12 luni) Profit inainte de amortizare, dobanzi si taxe

EBDIT 64.644 1.865.561 2.903.274 Rezultat financiar 4.689 9.464 16.292 Impozite - (351.067) (343.625) Crestere/(Descrestere) in capitalul circulant (538.597) (1.521.196) (1,704,866) Crestere/Descrestere in furnizori mijloace fixe Flux de numerar operational (469.264) 2,762 871,075 Cheltuieli de capital pentru proiect (1.695.148) (5.664.470) (11.363.188) Plati legate de imprumuturi - - - Plati legate de granturi si subventii 1.580.189 1.017.480 - Variatia capitalului social 1.408.000 0 0 Variatia altor elemente de capital social - - 1.557.295 Crestere/Descrestere in furnizori mijloace fixe - 5.345.728 10.798.240 Numerar disponibil pentru serviciul datoriei 823.777 701.499 1.863.422 Serviciul datoriei - - - Alte cheltuieli de capital - - - Flux de numerar net generat 823.777 701.499 1.863.422 Cash la inceputul perioadei - 823.777 823.777 Cash la finele perioadei 823.777 1.525.277 2.687.199 In ultimele 3 luni ale lui 2004 se poate observa ca deficitul fluxului de numerar operational a fost acoperit de numerarul disponibil din varsarea capitalului social. In 2005, investitiile au fost finantate in principal din credite de la furnizorii de mijloace fixe. Chiar daca per ansamblu pozitia pe numerar a companiei e relativ buna la nivelul lui iunie 2005 sau decembrie 2005, fluxul de numerar operational pentru aceasta perioada nu a generat resursele financiare necesare pentru finantarea investitiilor din surse proprii. Compania era totusi in primul sau an de activitate, situatia imbunatatindu-se catre sfarsitul lui 2005.


93

5.1.8 Conditionalitati financiare legate de proiectul ISPA

Conform Memorandumului de Finantare pentru proiectul ISPA, urmatoarele conditionalitati vor trebui indeplinite:

• Conditii ce trebuie indeplinite inaintea platii celei de-a doua transe a platii in avans (Sunt prezentate numai partile referitoare la probleme financiare, pastrand principalele subpuncte)

(a)Se va semna un acord de imprumut cu Banca Europeana de Investitii pentru cofinantarea investitiilor. Statutul respectarii: Municipalitatea a initiat deja procedurile de obtinere a aprobarilor necesare de la Ministerul de Finante. Conform deciziei nr. 158 a Comisiei de Autorizare a Imprumuturilor Locale, Municipalitatea Satu-Mare este autorizata sa incheie o intelegere pentru un imprumut subsidiar cu Ministerul de Finante privind un imprumut de 11.432.046 Euro contractat cu Banca Europeana de Investitii (BEI). Imprumutul subsidiar nu a fost inca semnat, dar se preconizeaza ca acest luru se va intampla in cursul acestui an. (b) Se va infiinta un Fond pentru Intretinere, Inlocuire si Dezvoltare sub conditiile acceptabile de catre Comisie si de catre Banca Europeana de Investitii. Statutul respectarii: Pe baza prevederilor noii ordonante referitoare la Fondul MRD, se pare ca acesta va fi creat si adiministrat de catre autoritatea locala. In perioada urmatoare, compania va purta discutii cu autoritatea locala in vederea infiintarii Fondului MRD in conformitate cu legile aflate in vigoare. (c) Beneficiarul final va prezenta dovada ca a crescut tarifele pentru apa si canal cu cel putin 45% in termeni reali, fata de “tariful initial” ajustat cu inflatia. “Tariful initial” este considerat cel din 1 iulie 2002; Statutul respectarii: Analiza realizata in sectiunea referitoare la tarif arata ca la data efectuarii prezentului raport conditionalitatea de mai sus este respectata.

• Conditii ce trebuie indeplinite inaintea platilor intermediare ulterioare (sunt prezentate numai partile referitoare la probleme financiare, pastrand principalele subpuncte)

(a) Comisia va primi pana la 31 decembrie 2005 dovada ca vor fi introduse taxe de canalizare pentru clientii industriali, bazate pe efluentul produs si pe costul epurarii. Statutul implementarii acestei conditionalitati este urmatorul: (date furnizate in noiembrie 2005)

• Compania a obtinut aprobarea de la ANRSC pentru implementarea de tarife speciale pentru companiile monitorizate, si este pe cale de a obtine aprobarile necesare de la Consiliul Local;

• In cazul in care clientii agenti economici nu vor respecta indicatorii calitativi pentru apa reziduala stipulate in contract si in regulamente, compania va calcula o taxa aditionala


94

reprezentatnd 100% din tariful de canalizare pentru perioada in care SC Apaserv Satu Mare SA a realizat controlul

(b). Rapoarte anuale de audit, realizate de catre auditori recunoscuti international, confirma faptul ca exista sisteme contabile separate pentru activiatile de apa si canalizare, incalzire centrala si activitati de transport, si ca nu exista subsidii acordate in mod comun pentru aceste servicii. Aceste rapoarte vor fi prezentate Comisiei si Bancii Europene de Investitii la sfarsitul fiecarui an calendaristic pana la 31 decembrie 2007 sau, daca va avea loc pana la aceasta data, pana la infiintarea unei entitati legale autonome ce se ocupa de activitatea de apa si canalizare. Statutul respectarii: SC Apaserv Satu Mare SA a inceput sa functioneze in octombrie 2004 ca urmare a reorganizarii foste Regii Autonome Comunale RAC Satu Mare care era o companie care avea in raspundere mai multe servicii publice, printre care si incalzirea centrala si transportul public. SC Apaserv Satu Mare SA se ocupa numai de activitatile de apa si canalizare.

5.1.9 Indicatori financiari

Analiza indicatorilor financiari ai SC Apaserv Satu Mare SA este influentata de perioada limitata de activitate in actuala structura organizationala. Compania a inceput sa functioneze in octombrie 2004 ca urmare a reorganizarii fostei Regii Autonome Comunale RAC Satu-Mare, care era o companie ce raspundea de mai multe servicii publice, printre care incalzirea centrala si transportul public. Luand in considerare faptele prezentate mai sus si incapacitatea operatorului de a ne furniza date istorice financiare relevante legate de activitatile de apa si canalizare ale fostei companii, am realizat o analiza a indicatorilor financiari ai activitatii incepand cu infiintarea noii companii. Tabelul cu indicatorii financiari este prezentat mai jos:


95

Tabelul 46: Indicatori financiari 2005 Indicatori 2005 2005 Sume in RON (6 luni) (12 luni) Profitul operational ca procent din vanzari EBDIT (A) 3.731.122 2.903.274 Vanzari (B) 16.598.820 17.329.042 A/B 22,5% 16,8%

Levierul financiar Capitalul propriu (A) 5.457.694 6.805.902 Active totale (B) 87.743.998 95.099.593 A/B 0,06 0,07

Raportul curent Active curente (A) 3.483.129 4.075.330 Obligatii curente (B) 1.335.289 1.810.164 A/B 2,61 2,25

Testul acid Active curente (A) 3.483.129 4.075.330 Stocuri (B) 75.348 26.262 Obligatii curente (C) 1.335.289 1.810.164 (A-B)/C 2,55 2,24

A/C perioada de incasare a creantelor Creante (A) 3.404.400 4.042.051 Vanzari (B) 8.299.410 17.329.042 (A/B)*365- zile 75 85

Viteza de rotatie a stocurilor Stocuri (A) 75.348 26.262 Cheltuieli cu materii prime, materiale si marfuri (B) 527.552 1.322.620 (A/B)*365- zile 26 7

A/C perioada de plata a obligatiilor Datorii (A) 727.724 1.153.073 Cheluieli cu materii prime, materiale si marfuri (B) 1.697.106 3.550.935 (A/B)*365- zile 78 119 Profitul operational (EBDIT) ca procent din vanzari prezinta o valoare medie in 2005. Cresterea este o urmare a ajustarilor tarifului incepand cu 1 ianuarie 2005, lucru ce a dus la o crestere mai mare a veniturilor operationale decat scaderea cantitatilor facturate. Datorita perioadei infiintarii, o parte importanta din aceasta suma nu este incasata si este inregistrata ca creanta de incasat. Nivelul levierului financiar se apropie de 0.07, confirmand faptul ca majoritatea activelor companiei nu sunt proprietatea acesteia, ci ele sunt primite prin concesiune. Indicatorii de lichiditate au valori relativ bune. Aceste valori nu sunt insa foarte relevante deoarece compania se afla inca in primul an de activitate iar nivelul activelor curente si al datoriilor curente nu este stabilizat complet. Perioada de colectare poate fi caracterizata ca medie, luand in considerare mediul afacerilor privind apa in Romania, ea insumand circa 85 de zile. Avand in vedere faptul ca operatorul a fost infiintat de curand si ca nu inregistreaza creante istorice, ar fi trebuit sa


96

intalnim o valoare mai mica a acestui indicator. O posibila explicatie a valorii inregistrate poate fi data de cresterea semnificativa a tarifelor din ianuarie 2005, care a avut un impact major asupra gospodariilor. Dupa cum am mentionat inainte, echipa de conducere ar trebui sa se ocupe atent de aceasta probleme, limitand nivelul acestui indicator, deoarece orice crestere a tarifelor trebuie secondata de o buna rata a colectarii, pentru a asigura o eficienta ridicata. De asemenea perioada de plata a obligatiilor poate fi considerata drept medie, fiind relativ mare daca ne uitam le mediul afacerilor privind apa din Romania, ajungand la circa 119 zile. Nivelul acestui indicator este echilibrat de nivelul perioadei de incasare, aratand o buna administrare a activelor pe termen scurt si a obligatiilor la nivelul lui iunie 2005, dar gap-ul a inceput sa creasca spre sfarsitul anului.

5.1.9.1 Analiza de suportabilitate Economia judetului Satu Mare poate fi caracterizata ca una industriala si agricola, specializata in industria alimentara si cea producatoare de mobila. Nivelul PIB-ului pe locuitor plaseaza judetul in primele 20 din Romania. Sectoarele industriale si de constructii reprezinta 36% din PIB. Setorul de servicii reprezinta 34% din PIB, iar cel agricol si forestier reprezinta 30% din PIB. Dezvoltarea previzionata in veniturile gospodariilor

Situatia veniturilor medii ale gospodariilor la nivel national este prezentata in urmatoarele tabele: Tabelul 47: Veniturile medii ale gospodariilor la nivel national (2004)

Venituri gospodarii 2004 Sume in ROL Trimestrul 1 Trimestrul 2 Trimestrul 3 Trimestrul 4 Medie Venituri medii ale gospodariilor 10.285.819 10.133.782 10.410.221 12.767.243 10.857.949 Zona urbana 10.811.391 11.189.161 11.400.872 12.807.757 11.550.244 Zona rurala 9.620.748 8.824.129 9.118.220 12.715.424 9.985.632

Sursa: INSSE, “Veniturile si consumul populatiei”, trimestrul IV 2004, Bucuresti, 2005 Tabelul 48: Veniturile medii ale gospodariilor la nivel national (2005)

Venituri gospodarii 2005 Sume in ROL Trimestrul I Trimestrul 2 Trimestrul 3 Trimestrul 4* Medie Venituri medii gospodarii 11.673.229 11.905.300 11.842.600 12.725.412 12.036.635 Zona urbana 12.922.740 13.423.500 13.183.100 14.165.840 13.423.795 Zona rurala 10.071.603 9.953.700 10.085.200 10.837.006 10.236.877

Sursa: INSSE, “Veniturile si consumul populatiei”, trimestrul III 2005, Bucuresti, 2006 * Aceste cifre sunt estimate

Estimarea venitului mediu al gospodariilor pe al patrulea trimestru al lui 2005 a fost realizata prin ajustarea venitului mediu din trimestrul 3 cu cresterea salariilor nete in trimestrul 4 fata de trimestrul 3. Calculul factorului de ajustare este prezentat in tabelul de mai jos:


97

Tabelul 49: Calculul ajustarii Cresterea salariului net RON Trimestrul 3 – Medie 733 Iulie 730 August 734 Septembrie 736 Trimestrul 4 – Medie 788 Octombrie 742 Noiembrie 774 Decembrie 848 Factor de ajustare 1,07

Pentru a calcula venitul disponibil, sumele platite din bugetul gospodariilor ca taxe, contributii sau elemente similare sunt prezentate in tabelul de mai jos: Tabelul 50: Taxe, contributii, elemente similare (2004)

Taxe, contributii, elemente similare 2004 Sume in ROL Trimestrul 1 Trimestrul 2 Trimestrul 3 Trimestrul 4 Medie Venituri medii gospodarii 1.222.933 1.282.826 1.331.963 1.426.650 1.316.093 Zona urbana 1.801.786 1.885.540 1.924.230 2.082.707 1.923.566 Zona rurala 490.439 534.899 559.532 587.531 543.100

Sursa: INSSE, “Veniturile si consumul populatiei”, trimestrul IV 2004, Bucuresti, 2005 Tabelul 51: Taxe, contributii, elemente similare (2005)

Taxe, contributii, elemente similare

2005

Sume in ROL Trimestrul 1 Trimestrul 2 Trimestrul 3 Trimestrul 4 Medie Venituri medii gospodarii 1.375.700 1.414.300 1.418.700 1.524.458 1.433.289 Zona urbana 1.985.388 2.063.800 2.055.700 2.208.943 2.078.458 Zona rurala 594.201 579.500 583.700 627.212 596.153

Sursa: INSSE, “Veniturile si consumul populatiei”, trimestrul III 2005, Bucuresti, 2006

Veniturile medii disponibile ale gospodariilor au fost calculate la nivelul anilor 2004 si 2005 prin scaderea din nivelul veniturilor medii a taxelor, contributiilor si elementelor similare. Veniturile medii disponibile ale gospodariilor sunt prezentate in urmatorul tabel: Tabelul 52: Venituri medii disponibile gospodarii

Venituri medii disponibile gospodarii 2004 2005 Sume in ROL Venituri medii gospodarii 9.545.125 10.603.346 Zona urbana 9.624.444 11.345.337 Zona rurala 9.445.180 9.640.724

Veniturile calculate in tabelul de mai sus reprezinta veniturile medii ale gospodariilor la nivel national. Estimarile la nivel national vor fi ajustate cu diferentele dintre salariul mediu la nivel national si salariul mediu din judetul Satu Mare. Calculul factorului de ajustare este prezentat in tabelul de mai jos:


98

Tabelul 53: Estimarea factorului de corectare Factor de corectie 2000 2001 2002 2003 Media nationala (ROL) 2.139.138 3.019.424 3.789.202 4.839.648 Judetul Satu Mare (ROL) 1.769.881 2.461.389 3.169.704 4.397.078 Factor anual de corectie 82,7% 81,5% 83,7% 90,9% Factor de corectie selectat 90,9%

Source: National Institute of Statistics Conform factorului de corectie, veniturile medii ale gospodariilor din judetul Satu Mare reprezinta 91% din veniturile medii ale gospodariilor la nivel national. In calculul indicatorului de suportabilitate pentru municipalitatea Satu Mare am folosit veniturile nationale ajustate ale gospodariilor pentru zonele urbane. Calculul este prezentat in tabelul de mai jos: Tabelul 54: Venitul disponibil mediu al gospodariilor in judetul Satu Mare

Venit disponibil mediu gospodarii 2004 2005 Sume in RON Venituri medii gospodarii 868 964 Zona urbana 875 1.031 Zona rurala 859 876

Numarul de persoane per gospodarie folosit in analiza este prezentat in tabelul de mai jos: Zona urbana 2,866 Zona rurala 3,101 Sursa: INSSE, “Veniturile si consumul populatiei”, trimestrul III 2005, Bucuresti, 2006

Studiul de suportabilitate Suportabilitatea depinde de doi factori: pretul serviciului si abilitatea gospodariilor de a plati acest serviciu. Astfel, tarifele pentru apa si canalizare pot deveni mai suportabile prin reducerea costului serviciului, cresterea posibilitatii de plata a utilizatorilor, sau prin ambele. O distinctie importanta, legata de suportabilitate, este diferenta dintre dorinta de a plati si capacitatea de a plati. Dorinta de a plati arata preferinta consumatorului de a achizitiona o cantitate de bunuri sau servicii in functie de preturile lor. Daca, la un moment dat, vor exista alternative, consumatorii nu vor mai accepta sa plateasca tarifele crescute ale serviciului de apa. Abilitatea de a plati se concenteaza nu asupra acceptului consumatorului de a plati serviciul, ci daca acesta este capabil sa il plateasca. Abilitatea de a plati este in principiu o functie legata de venit si de costul vietii. Nivelul indicatorului de suportabilitate pentru Satu Mare este prezentat in tabelul de mai jos:


99

Tabelul 55: Analiza de suportabilitate Analiza de suportabilitate u.m. 2002 2003 2004 2005

Venituri medii gospodarii Zona urbana RON 656 785 875 1.031

Numar persoane per gospodarie

Zona urbana Persoane 2,87 2,87 2,87 2,87 Consum mediu Apa Zona urbana m3/pers./luna 4,01 3,53 3,76 3,39 Canalizare m3/pers./luna Zona urbana m3/pers./luna 4,71 3,62 3,86 3,44 Tarif mediu Apa RON/m3 0,4150 0,6250 0,8181 1,3203 Canalizare RON/m3 0,1400 0,2050 0,2696 0,7139 Suma medie facturata per gospodarie (inclusiv TVA) Zona urbana RON 7,9 10,1 14,0 23,6 Indicator suportabilitate Zona urbana % 1,21% 1,28% 1,61% 2,29%

Indicatorul de suportabilitate a crescut semnificativ in 2005, in mare parte ca rezultat al cresterii de tarif din ianuarie 2005. Chiar si dupa aceasta crestere, indicatorul inregistreaza in 2005 valorea de 2.29%, care se situeaza sub nivelul acceptat pentru acest sector (3-3.5%). In opinia noastra, compania are posibilitatea, din punct de vedere al suportabilitatii, de a mai creste tarifele pana cand nivelul de suportabilitate va ajunge la 3 %.

5.2 Managementul clientilor Inauntrul structurii organizationale a S.C. Apaserv Satu Mare S.A. exista un departament pentru relatiile cu clientii, subordonat Contabilului Sef. In acest departament sunt 4 angajati care au urmatoarele atributii, competente si responsabilitati:

• primesc, inregistreaza, rezolva si raspund, in functie de caz, la toate petitiile trimise catre S.C. Apaserv S.A. sub forma cererilor scrise, clauzelor sau a propunerilor, in conformitate cu ordonanta nr. 27/30.01.2001;

• primesc, inregistreaza si distribuie catre diferitele departamente cererile scrise, clauzele sau propunerile venite dinspre cetateni sau persoane juridice;

• reprezinta compania in: • informarea publica directa a persoanelor fizice; • informarea directa a personalului; • informarea dintre diverse institutii

• comunica, ex officio, informatii de interes public • furnizeaza consumatorilor individuali, la cererea acestora, informatii de interes

public, cerute in scris sau oral, in termenele limita si in conditiile stipulate in prevederile legale

• efectueaza analize, ulterior primirii si inregistrarii cererilor. Informatia este


100

analizata astfel incat sa se concluzioneze daca informatiile cerute sunt informatii ce trebuie trimise in afara biroului, daca ele pot fi eliberate la cerere sau daca ele nu pot fi eliberate conform prevederilor legale

Referitor la managementul activitatii comerciale, SC Apaserv Satu Mare S.A a implementat urmatoarele proceduri:

• Contorizare: procedura de citire a contoarelor difera in functie de diferitele categorii de clienti, dupa cum urmeaza:

• pentru locuitorii la case si blocuri, citirea contoarelor se face la fiecare 3 luni, iar facturarea se face lunar, consumul pe urmatoarele doua luni fiind estimat;

• pentru agentii economici, asociatii sau institutii publice, atat citirea contoarelor cat si facturarea se fac lunar;

• Facturare: Departamentul de facturare emite liste (care contin numele si adresa

clientului, inclusiv seria contorului) pentru departamentul citirilor de contoare; cititorii de contoare merg pe teren, isi noteaza rezultatele citirii si apoi aduc lista completata inapoi la departamentul de facturare. Pe baza informatiilor adunate pe teren, departamentul de facturare introduce noile citiri intr-o baza de date, pe baza careia se emit noi facturi ce sunt trimise la departamentul de relatii cu clientii, care este responsabil de distribuirea acestor facturi catre consumatori.

• Incasare: Facturile pot fi platite in mod direct la casieria companiei, sau la oficiile de plata din cadrul Bancii Transilvania sau Bancii Romexterra.

• Colectarea creantelor neincasate: metodele folosite de companie pentru colectarea crantelor neincasate sunt prezentate mai jos:

• compania trimite un avertisment consumatorului • consumatorul este debransat de la sistemul de furnizare a apei • consumatorul poate fi dat in judecata

• Managementul contorizarii (instalare, verificare, inregistrare, etc.): Contoarele de apa sunt instalate pe teava de apa, in camera contorului sau intr-un loc amenajat special, avand urmatoarele piese:

• Contorul de apa • Adaptorul pentru contorul de apa – 2 bucati • Cep sferic – 2 bucati • Racord PE - 2 bucati • Sigilii metalice

O nota care contine toate detaliile contorului de apa este intocmita, ea fiind inregistrata si apoi trimisa catre departamentul de facturare. Verificarea si intretinerea contoarelor instalate se face periodic sau de fiecare data cand este necesara. Companiile care au castigat licitatiile pentru intretinerea si instalarea contoarelor, prezentate mai jos, se ocupa de aceste verificari periodice:

• Compania FGH din Carei realizeaza verificarea contoarelor cu diametrele: Dn 15, Dn 20, Dn 25 si Dn 100;

• Compania Zenner din Cluj realizeaza verificari pentu contoarele cu diametrele: Dn 30 si Dn 40

• Compania AQVA TERMO SANIT din Curtea de Arges realizeaza verificari pentru contoarele cu diametrul Dn 50.


101

Compania nu a implementat politici specifice cu privire la tratamentul unor anumite grupuri de clienti sau a clientilor importanti legat de tarife, facturare sau incasare. Cei mai importanti clienti ai S.C. APASERV SATU MARE S.A. sunt prezentati mai jos:

• S.C. Saturn S.A. 20,559 m3

• S.C. IMEX PITESTI 14,805 m3

• S.C. AVE IMPEX S.R.L. 12,925 m3

• S.C. FRIESLAND ROMANIA 11,687 m3

• S.C. ELECTROLUX 4,700 m3

• S.C. MONDIALA 4,000 m3

• S.C. REBEL S.R.L. 3,971 m3

• S.C. AUTONOVA 3,266 m3

• OMV 2,403 m3

• SNTFC Depot Cluj 2,233 m3 Pentru gospodariile necontorizate exista o rata fixa pentru apa consumata, de 7 m3/luna/persoana, iar pentru canalizare aceasta este 100% din apa facturata. Compania furnizeaza urmatoarele informatii publice:

• informatii frivind tarifele • informatii privind reparatiile • numere de telefon utile • informatii privind investitiile cu finantare europeana

Referitor la managementul clientilor si a plangerilor acestora, compania se afla in plin proces de implementare a unor proceduri care vor imbunatati relatia cu clientii. In aceasta directie, in 2005 au fost implementati urmatorii pasi:

• un birou specializat care sa se ocupe de plangerile clientilor • achizitia de calculatoare interconectate pentru personal • program de lucru care sa satisfaca clientii • folosirea de chestionare standardizate in functie de tipul plangerii • acceptarea plangerilor prin intermediul telefonului

In 2006, mai multe masuri vor fi luate cu scopul imbunatatirii managementului plangerilor, dupa cum urmeaza:

• Determinarea intr-o maniera mai stricta a responsabilitatilor si a termenilor limita pentru rezlovarea plangerilor

• Constituirea unei linii telefonice Tel-Verde pentru primirea plangerilor • Rezolvarea pe loc a unor plangeri, unde este posibil, prin folosirea software-

ului mentionat mai sus • Imprimarea facturilor cu coduri de bare, pentru a se evita erorile ce pot aparea

la incasarea banilor


102

5.3 Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe � Tarife relativ mari; � Rezultate financiare bune in 2005; � Un proiect ISPA este in proces de

implementare, avand un impact pozitiv asupra calitatii servciilor si satisfactiei clientilor

� O buna relatie cu clientii; � Existenta unei strategii si a unui plan

de actiune pentru imbunatatirea relatiei cu clientii.

� Software-ul existent pentru management financiar nu este eficient(e depasit), iar diferitele module nu sunt interconectate

� O parte din facturi inca este introdusa manual

� Numar limitat de angajati instruiti pentru masurarea si monitorizarea nivelului serviciilor

Oportunitati Amenintari � Compania a fost infiintata fara a prelua

creantele si obligatiile istorice � Compania are ocazia de a-si imbunatati

sistemul informatic de facturare si incasare

� Posibilitatea de a mari zona serviciilor prin dezvoltarea ca operator regional si finantarea primita de la UE ca urmare a aderarii

� Un procent semnificativ al populatiei lucreaza in strainatate si trimite bani familiilor, lucru ce duce la cresterea veniturilor gospodariilor

� Presiunile din partea autoritatii locale privitoare la cresterea transparentei si a eficientei vor creste in perioada urmatoare

� Nivelul educarii consumatorilor in relatia cu companiile de utilitati publice a crescut, lucru ce va duce la cresterea asteptarilor acestora, iar aceasta ar putea pune o presiune suplimentara pe companie

5.4 Concluzii si recomandari Performantele financiare ale companiei in 2005 au fost bune, in mare parte datorita cresterii tarifelor de la inceputul lui 2005, combinata cu un management al costurilor eficient. Desi pozitia pe numerar a fost relativ buna in 2005, fluxul de numerar operational petru aceasta perioada, desi imbunatatit fata de anul precedent (ultimele 3 luni ale lui 2004), nu a generat un surplus operational semnificativ. Perioada de incasare poate fi consderata medie, avand in vedere mediul economic al activitatii de apa din Romania, avand o valoare de 85 de zile. Luand in considerare faptul ca operatorul este nou constituit si ca nu a inregistrat creante istorice, ar fi fost de asteptat ca valoarea acestui indicator sa fie ceva mai mica. O explicatie a acestei valori mai mari decat cea anticipata ar putea fi data de cresterea semnificativa a tarifului in ianuarie 2005, care a avut un impact notabil asupra consumatorilor individuali. Dupa cum am mai mentionat si inainte, echipa de conducere ar trebui sa se ocupe atent de aceasta problema, limitand nivelul creantelor de incasat, deoarece cresterile tarifelor pot fi eficiente numai in masura in acre acestea sunt dublate de o foarte eficienta incasare a banilor datorati. Indicatorul de suportabilitate a crescut semnificativ in 2005, in mare parte datorita cresterii


103

tarifului in ianuarie 2005. Chiar si cu aceasta importanta crestere, indicele de suportabilitate are in 2005 o valoare de 2.29%, care este sub nivelul acceptat in acest sector (3-3.5%). In opinia noastra, compania are posibilitatea, din punct de vedre al suportabilitatii, de a creste tariful pana cand nivelul indicelui de suportabilitate ajunge la limita maxima de 3%. Compania este in plin proces de implementare a unor masuri ce vor duce la imbunatatirea satisfactiei clientilor, relatiilor cu clientii si a managementului plangerilor si informatiilor. Exista pasi ce inca trebuie implementati pentru imbunatatirea relatiilor cu consumatorii. Compania trebuie sa fie constienta ca nivelul de educatie a clientilor in relatiile cu companiile de utilitati publice este intr-o continua crestere, iar acest lucru va duce la cresterea presiunilor exercitate asupra companiei. SC Apaserv Satu Mare SA trebuie sa realizeze ca managementul clientilor devine din ce in ce mai important pe zi ce trece, si sa continue procesul de implementare a unei strategii eficiente si transparente legate de aceasta activitate.


104

6 Evaluarea sistemului informatic si a fluxurilor informationale

6.1 IT /hardware/ infrastructura Numarul total de PC-uri din S.C. Apaserv Satu Mare S.A este de 55 (45+10). Structura computerelor pe departamente este urmatoarea: Tabelul 56: Structura Computerelor

Department /sub-department Numarul de calculatoare

Management 4 Contabilitate 2 Departamentul de Colectii 4 Contractare si PR 4 Facturare 4 (1**) Achizitii 3 Investitii 2 (1) GIS 2 Mecanic-energetic 3 Plati 2 (1*) -PHARE Resurse Umane 2 Productie 2 (1) Juridic 1 Audit intern 2 IT 2 Proiecte de Investitii 1 (1***) Departamentul de Apa 2 (1) Departamentul de Canalizare 1 WWTP 2 (1) WTP 1 (1) Email si server intern 1 (1*) Server de date 1 (1) PIU 10

Toate calculatoarele sunt Pentium IV cu exceptia celor notate cu:

• () - Pentium II; • (*) - Pentium 3; • (**) - Pentium IV • (***) Laptop

Calculatoarele/statiile sunt de aproximativ un an si sunt conectate prin Retea Locala (LAN). Reteaua locala are 3 sub-retele:

• Reteaua APASERV formata din 33 de calculatoare; • Reteaua UIP si GIS formata din 19 calculatoare; • Reteaua de Contractare formata din 3 calculatoare;

Sub-retelele nu sunt interconectate. Exista conexiune la Internet care se realizeaza prin fibra optica (100 Mbps). Sub-retelele APASERV si UIP si GIS au conexiuni la internet, dar reteaua de contractare nu are.


105

Urmatoarele servere dedicate din companie sunt: 1 Server de Mail, unul de internet, si unul de Documente.

6.2 Arhictectura Software

Programele dezvoltate din surse proprii:

• Contabilitate; • Managementul Resurselor Umane (salariile si taxele aferente); • Managementul inventarului; • Contabilitatea & facturarea clientilor, este un sistem separat dezvoltat in Fox

Pro; • Program de gestionare al activelor.

Aceste programe functioneaza ca si module separate si au fost dezvoltate in Fox Pro. Programe achizitionate:

• Program legislativ (LEGIS); • Program GIS implementat ca parte a proiectului ISPA; • MS Office; • Program de planificare a bugetului de investitii; • Programe descarcate de pe site-ul Ministerului de Justitie. • Datele referitoare la contorizare sunt introduse manual si contabilitatea

clientilor si facturarea implica un efort considerabil pentru calcularea manuala a facturilor lunare si introducerea datelor in sistemul de contabilitate.

Nu sunt interfete obisnuite intre sisteme de software diferite. Singurul mod prin care se introduc datele in sistemul de contabilitate este cel manual. Societatea are 45 de licenta pentru MS Office. Sistemul de operare folosit pe statii este Windows XP.

6.3 Fluxul Informational

Fluxul informational din interiorul sau exteriorul Operatorului nu este formalizat printr-un document scris. Fluxurile informationale sunt majoritatea pe hartie sau verbale, rareori in format electronic. Exista reguli de raportare in interiorul companiei, definite prin organigrama si ROI dar fluxul informational nu este definit printr-o schema detaliata sau proceduri scrise. Specialistii Operatorului au furnizat scheme ale fluxului de informatii dintre diferite departamente dar acestea nu au fost integrate la nivelul Companiei.

6.4 Sistem Informatic Integrat Nu exista un Sistem Informatic Integrat. In timpul primei noaste vizite, societatea era in procesul de studiere a ofertelor pentru achizitia unui sistem integrat. Echipa de conducere


106

a operatorului a purtat discutii cu experti in domeniu referitoare la un pachet de programe care sa fie furnizate de Proiect si, bazat pe acele discutii, au hotarat sa refuze ofertele anterioare.

6.5 IT - Resurse Umane Societatea are un department IT format din 2 specialisti IT subordonati Directorului General:

• Un angajat cu studii superioare in IT; • Un angajat cu studii superioare in curs de finalizare.

Departamentul colaboreaza cu celelalte departamente.

6.6 Activitatile IT externalizate Sunt externalizate urmatoarele activitati:

• Administrarea retelei; • Asistenta IT.

6.7 Analiza SWOT Puncte tari Puncte slabe

• Infrastructura hardware relativ buna • Programul existent este depasit si nu

mai indeplineste necesitatile echipei de conducere

• Conexiune la internet buna • Disponibilitatea echipei de conducere

de a implementa Sistemul Informatic Integrat

• Implementarea GIS este in curs Oportunitati Amenintari

• Asistenta tehnica pentru proiectul ISPA ofera si asistenta in implementarea GIS

• Proiectul de program furnizat de FOPIP va deveni functional intr-un an, urmat de o perioada de implementare, aceasta reprezentand o piedica in imbunatatirea performantelor manageriale pe termen scurt.

• Programul care va fi furnizat de proiectul FOPIP creeaza premizele implementarii unui sistem MIS eficient. Acest lucru va conduce la imbunatatirea performantelor manageriale pe termen lung


107

6.8 Concluzii si recomandari Bazat pe situatia curenta a comunicatiilor/harware IT si infrastructura programelor putem trage urmatoarele concluzii:

� Cu un personal administrativ total de 76 de persoane pe statul de plata, cele doua persoane din departamentul IT, cu specializare in IT, nu sunt suficiente pentru a indeplini toate sarcinile si activitatile zilnice referitoare la IT, intretinere si suport IT. Tocmai de aceea se recomanda solutii moderne in ceea ce priveste externalizarea

� Introducerea datelor si procesarea lor sunt predominant manuale si ar trebui luate in considerare solutii IT moderne si rentabile.

� Achizitia de programe ar trebui sa sustina contabilitatea clientilor si facturare si, unde este posibil, si expertize IT externe si rentabile, iar pe viitor ar trebui achizitionat service si suport tehnic.

� Poate fi subliniata necesitatea acuta de imbunatatire a abilitatilor IT ale personalului.


108

7 Comparea indicatorilor de performanta cu cei inregistrati de beneficiarii MUDP

7.1 Indicatori de performanţă operaţională

Pentru finalizarea acestei secţiuni s-a alcătuit o listă lungă şi completă a IP, folosind datele obţinute de la ARA pentru oraşele din programul MUDP 2 şi date obţinute de la operatorul din Satu Mare. Această listă lungă, care furnizează suficiente informaţii pentru o comparaţie rezonabilă între Satu Mare, oraşul analizat, şi oraşele din MUDP 2 se găseşte în Anexa 3 a acestui raport. Ca o scurtă comparaţie, în tabelul de mai jos se găseşte o listă scurtă sau un “rezumat” cu 5 IP, care sunt cei mai cunoscuţi şi cei mai folosiţi cu privire la alimentarea cu apă, şi au fost aleşi dintr-o listă lungă. Tabelul 57: Compararea indicatorilor de performanţă: Lista scurtă

ORAŞ INDICATOR1 Populaţie

deservită pe nr de angajaţi (Pop/angajat)

Nivelul apei neprofitabile (%)

Nr de reparaţii pe km dereţea de apă (Nr/km)

Consumul de apă pe locuitor (l/loc/zi)

Cost de operare pe m3 de apă vândută (ROL/m3)

MUDP 2 Arad 485 25 0,99 142 5250 Bacau nu e disponibil nu e disponibil nu e disponibil nu e disponibil nu e disponibil Bistrita 500 42 1,6 90 6000 Braila 1142 16 9,4 84 6750 Botosani 289 38 0,86 86 6250 Cluj 820 15 2,06 113 5000 Constanta 401 65 4,57 121 9000 Focsani 823 31 1,17 134 10250 Oradea 365 48 4,96 83 7250 Targoviste 366 23 5,21 124 nu e disponibil MUDP Max 1142 65 5,21 142 10250 MUDP Min 289 15 0,86 84 5000 MUDP Mediu 577 33,67 3,42 109 6969 FOPIP Satu Mare 1169 46 2,7 175 5000

1 Indicatorii pentru oraşele din MUDP 2 se referă la 2004. Cei pentru FOPIP se referă la 2005.

Din tabelul de mai sus reiese clar că în prezent, comparaţia dintre indicatorii pentru Saturu Mre şi cei pentru oraşele din MUDP 2 (cei din 2004) este favorabilă pentru Satu Mare, ţinând cont de 3 indicatori comparaţi din 5, şi anume: - Populaţie deservită pe nr. de angajaţi : mai mult decât dublul mediei MUDP 2 - Nr de reparaţii pe km de reţea de apă : mai puţin decât media MUDP 2 - Cost de operare pe m3 de apă vândută : mai mic decât tariful mediu pentru MUDP 2 şi egal cu cel mai mic tarif din aceste oraşe Comparaţia este mai puţin favorabilă pentru Satu Mare pentru următorii 2 indicatori, şi anume: - Nivelul apei ne-profitabile: mai mare decât media MUDP 2 - Consumul de apă pe cap de locuitor: mult mai mare decât media MUDP 2, dar din


109

ezultatele de mai sus reiese o tendinţă descrescătoare la consumul casnic, ceea ce reprezintă un fapt pozitiv.

Oricum, nu are valoare mare compararea costurilor de operare pe m3 de apă vândută, dacă oraşele comparate nu prezintă similarităţi din mai multe puncte de vedere, cum ar fi topografia, sursa de apă, calitatea apei brute etc. Compararea nu are sens dacă nu există nişte asemenări de bază. Astfel, legat de indicatorii de performanţă comparabili comparaţi, Satu Mare pare să opereze la un nivel mai mult det favorabil decât majoritatea oraşelor din MUDP 2. Nu se fac comentarii asupra comparării cu alţi indicatori, deoarece aceste date se regăsesc în lista completă a IP din Anexa 3, cu excepţia menţionării faptului că rata de operare în Satu Mare este mai mare decât rezultatul mediu pentru oraşele MUDP 2, cu toate că este mai mare decât în doar 4 oraşe din cele 10 ale MUDP 2. Atâta timp cât acest rezultat este pozitiv, ilustrează faptul că există clar loc pentru îmbunătăţirea operării în Satu Mare.

7.2 Analiza fondului de rulment In scopul de a compara performantele indicatorilor fondului de rulment ai companie SC Apaserv Satu Mare SA cu performantele beneficiarilor MUDP, am definit cei patru indicatori de mai jos: Perioada de recuperare a creantelor (DSO) = Clienti si creante asimilate /(vanzari/365) Perioada de plata a datoriilor (DPO) = Furnizori si datorii asimilate/(vanzari/365) Durata de rotatie a stocurilor (DIO) = Stocuri/(vanzari/365) Durata de rotatie a fondului de rulment (DWC) = (Clienti si creante asimilate + stocuri – furnizori si datorii asimilate)/(vanzari/365) Am identificat un numar reprezentativ de companii de utilitati internationale cu scopul de a compara valorile indicatorilor de mai sus obtinuti pentru Satu Mare cu valorile acelorasi indicatori pentru companiile internationale. Sursa datelor o constituie “CFO Europe”, o revista financiara lunara ce realizeaza anual un sondaj international asupra indicatorilor privitori la fondul de rulment. Valorile acestui sondaj pentru un numar reprezentativ de companii de utilitati publice internationale sunt redate in tabelul de mai jos:


110

Tabelul 58: Indicatori internationali privind fondul de rulment Operatori de apa si canalizare 2004

DSO DIO DPO DWC

KELDA GROUP (UK) 31 0 27 4

AGBAR (Spain) 92 6 92 6

PENNON GROUP (UK) 48 3 41 10

INTERSEROH (Germany) 46 14 20 41

SEVERN TRENT (UK) 50 15 13 52

VEOLIA ENVIRONMENT (France) 126 11 74 62

Media sectorului 96 11 59 48

Sursa: Raportul “Fondul de rulment”, CFO Europe, Septembrie 2005

Cu scopul de a observa imbunatatirile performantelor indicatorilor fondului de rulment in timpul proiectului MUDP, am calculat acesti indicatori pentru un numar de operatori de apa in anii 1999 si 2004. Rezultatele sunt redate in graficele urmatoare: Figura 11: Evolutia indicatorului DSO pentru operatorii de apa beneficiari ai programului MUDPDP

Perioada de recuperare a creantelor

-

50

100

150

200

250

300

350

Tg. M

ures

Braso

v

Arad

Bacau

Braila Ia

si

Timisoa

raClu

j

Con

stan

ta

Ora

dea

Bistri

ta

Focsa

ni

Targo

viste

Botos

ani

Operatorii de apa

Zile 1999

2004

Sursa: Rapoartele trimestriale pregatite de catre opertaorii de apa, 1999-2004 Indicatorul a cunoscut in general o imbunatatire in timpul perioadei analizate, inregistrand doar cateva exceptii. Cea mai scurta perioada de recuperare in 2004 s-a inregistrat la Arad si Bacau si s-a datorat, in special, unui management financiar eficient in ceea ce priveste colectarea.


111

Figura 12: Evolutia indicatorului DPO pentru operatorii de apa beneficiari ai programului MUDP

Perioada de plata a datoriilor

-

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

Tg. M

ures

Bra

sov

Arad

Bacau

Braila Ia

si

Timisoa

raCluj

Con

stan

ta

Oradea

Bistrita

Focsa

ni

Tar

goviste

Botos

ani

Operatorii de apa

Zile 1999

2004

Sursa: Rapoartele trimestriale pregatite de catre opertaorii de apa, 1999-2004 Exceptand operatorii de apa din Braila si Botosani, toti ceilalti operatori de apa au inregistrat perioade de plata a datoriilor bune datorate, in special, unui management financiar eficient. Figura 13: Evolutia indicatorului DIO pentru operatorii de apa beneficiari ai programului MUDP

Durata de rotatie a stocurilor

-

5

10

15

20

25

30

Tg. M

ures

Braso

v

Arad

Bacau

Braila Ia

si

Timisoa

raClu

j

Con

stan

ta

Oradea

Bistrita

Focsa

ni

Targo

viste

Botos

ani

Operatorii de apa

Zile 1999

2004

Sursa: Rapoartele trimestriale pregatite de catre opertaorii de apa, 1999-2004


112

Figura 13: Evolutia indicatorului DWC pentru operatorii de apa beneficiari ai programului MUDP

Durata de rotatie a fondului de rulment

-

50

100

150

200

250

300

Tg. M

ures

Braso

v

Arad

Bacau

Braila Ia

si

Timisoa

raClu

j

Con

stan

ta

Oradea

Bistrita

Focsa

ni

Targo

viste

Botos

ani

Operatorii de apa

Zile 1999

2004

In graficele urmatoare vom compara datele pentru SC Apaserv Satu Mare SA pentru anul 2005 cu datele disponibile ale beneficiarilor MUDP. Cu toate ca pentru MUDPII am avut date doar pentru anii 2003 si 2004, am considerat ca nu au intervenit modificari majore in anul 2005 si ca datele sunt comparabile cu cele inregistrate de catre SC Apaserv Satu Mare SA in 2005. Figura 14: Comparatia indicatorului DSO

Perioada de recuperare a creantelor

-

25

50

75

100

125

150

175

200

225

250

275

300

Tg. M

ures

Braso

v

Arad

Bacau

Braila Ia

si

Timisoa

ra

Sibiu

Clu

j

Con

stan

ta

Ora

dea

Bistrita

Focsa

ni

Targo

viste

Botos

ani

Operatorii de apa

Zile

2003

2004

Media int.

Satu

Mare


113

Figura 15: Comparitia indicatorului DPO

Perioada de plata a datoriilor

-

20

40

60

80

100

120

Tg. M

ures

Braso

v

Arad

Bacau

Braila Ia

si

Timisoa

ra

Sibiu

Clu

j

Con

stan

ta

Ora

dea

Bistri

ta

Focsa

ni

Targo

viste

Botos

ani

Operatorii de apa

Zile

2003

2004

Media int.

Satu

Mare

Figura 16: Comparitia indicatorului DIO

Durata de rotatie a stocurilor

-

5

10

15

20

25

30

35

40

Tg. M

ures

Braso

v

Arad

Bacau

Braila Ia

si

Timisoa

ra

Sibiu

Clu

j

Con

stan

ta

Ora

dea

Bistri

ta

Focsa

ni

Targo

viste

Botos

ani

Operatorii de apa

Zile

2003

2004

Media

int.

Satu

Mare


114

Figure 17: Comparitia indicatorului DWC

Durata de rotatie a fondului de rulment

-

50

100

150

200

250

300

Tg. M

ures

Bra

sov

Arad

Bacau

Bra

ila Iasi

Timisoa

ra

Sibiu

Cluj

Con

stan

ta

Oradea

Bistrita

Focsa

ni

Targo

viste

Bot

osan

i

Operatorii de apa

Zile

2003

2004

Media

int.Satu

Mare

Comparatia valorilor indicatorilor fondului de rulment ai SC Apaserv Satu Mare SA atat cu valorile internationale cat si cu cele inregistrate in programul MUDP a condus la urmatoarele concluzii:

• Nivelul inregistrat de perioada de recuperare a creantelor (DSO) este destul de apropriat de nivelul mediu international cat si de nivelul mediu inregistrat in cadrul programului MUDP.

• Nivelul atins de perioada de plata a datoriilor (DSO) se situeaza sub nivelul mediu international insa peste nivelul mediu inregistrat in cadrul programului MUDP. Situatia numeralului principalilor operatori beneficiari ai programului MUDP s-a imbunatatit, acest fapt conducand la o imbunatatire a indicatorului.

• Nivelul atins de durata de rotatie a fondului de rulment (DWC) este apropiat atat celui mediu international cat si celui mediu atins in programul MUDP.

Nivelul bun al indicatorilor companiei din Satu Mare se datoreaza efectului cumulat al: • managementului financiar prudent; • faptului ca operatorul a fost infiintat fara a se prelua activele circulante si datoriile

pe termen scurt istorice. Acest fapt a condus la o imbunatatire semnificativa a indicatorilor analizati fata de cei anteriori ai Regiei. Daca activele circulante si datoriile fostului Operator ar fi fost transferate SC Apaserv Satu Mare SA, indicatorii ar fi aratat mult mai rau.

Echipa manageriala trebuie sa fie constienta de faptul ca SC Apaserv Satu Mare SA a avut un inceput bun in ceea ce priveste fondul de rulment, dar daca nu va mentine un grad de colectare bun, valoarea fondului de rulment se va inrautati rapid. Mentinerea unor valori bune ale fondului de rulment reprezinta una din marile provocari careia echipa manageriala a Companiei va trebuie sa-i faca fata.


115

8 Analiza financiara a Municipalitatii Satu Mare

8.1 Modificari intervenite in legislatie intre 2004 - 2005 cu efect asupra veniturilor bugetelor locale

In perioada analizata, codul fiscal si legea finantelor publice locale au fost modificate suferind o serie de schimbari ce au avut ca scop corelarea unor prevederi din legislatia fiscala. Cadrul legal de administrare a impozitelor si taxelor reglementate de codul fiscal este stabilit prin legislatia referitoare procedurile fiscale. In materie fiscala, dispozitiile codului fiscal prevaleaza asupra oricaror prevederi din alte acte normative, in caz de conflict intre acestea aplicandu-se dispozitiile Codului fiscal. Daca orice prevedere a codului fiscal contravene unei prevederi a unui tratat la care Romania este parte, se aplica prevederea acelui tratat. In scopul respectarii principiului aplicarii unitare a codului fiscal este interzisa instituirea unor taxe si impozite locale fata de cele reglementate in Titlul IX din Codul fiscal. Domeniile in care consiliile judetene pot adopta taxe speciale pentru serviciile publice locale, precum si cuantul acestora se stabilesc in conformitate cu prevederile OUG 45/2003 privind finantele publice locale.

8.1.1 Modificarile Codului fiscal

In perioada 2004-2005 Codul fiscal roman s-a modificat si completat prin numeroase legi. Unele din prevederi au efect asupra bugetelor locale si judetene. Modificarile din legislatie care afecteaza aceste bugete sunt prezentate in tabelul urmator: Tabelul 59: Modificari in legislatie care afecteaza Bugetul Local

Actul normativ

Tipul actului

Data modificarii

Natura modificarii Impactul general (impactul asupra Consiliului

Judetean ) Codul fiscal OG 83 19.08.2004 Impozitul pe cladirile

ne-reevaluate In cazul unei cladiri care nu a fost reevaluat in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinta, cota impozitului se stabileste de Consilul Local intre 5% si 10% si se aplica la valoarea de inventar a cladirii inregistrata in contabilitatea persoanelor juridice pana la sfarsitul lunii in care s-a efectuat prima reevaluare. Initial articolul s-a referit la cladirile intrate in proprietate inainte de 1 ianuarie 1989 si care nu au fost reevaluate.

Facilitate fiscala S-a introdus posibilitatea ca consiliul local sa poata acorda


116

Actul normativ

Tipul actului

Data modificarii


Judetean ) scutire la plata impozitului pe cladiri si a impozitului pe teren sau o reducere a acestora pentru persoanele a caror venituri lunare sunt mai mici decat salariul minim brut pe tara ori constau in exclusivitate din indemnizatie de somaj sau ajutor social.

Facilitate fiscala Consiliul local poate acoda scutirea de la laplata impozitului pe teren sau reducerea acestuia pentru terenul aferent investitiilor derulate in conformitate cu Legea 332/2001 (privind promovarea investitiilor directe cu impact semnificativ in economie, cu modificarile ulterioare, pe toata perioada executarii acestora, pana la punerea in functiune, dar nu mai mult de 3 ani de la data inceperii lucrarilor si nu mai tarziu de 31 decembrie 2006.

Facilitate fiscala Este scutit de la plata impozitului pe teren, orice teren proprietate a statului, a unitatilor administrative-teritoriale sau a altor institutii publice, aferent unei cladiri al carui titular este oricare din aceste categorii de proprietari, exceptand suprafetele acestuia folosite pentru activitati economice (art 257 al 1).

Legea 494

12.11.2004 Alte taxe locale Consiliile locale si judetene pot institui taxe pentru utilizarea temporara a locurilor publice si pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice de arhitectura si arheologice si alte asemenea. De asemenea pot institui taxe pentru detinerea sau utilizarea echipamentelor si utilajelor destinate obtinerii de venituri care folosesc infrastructura publica locala, pe raza localitatii unde acestea sunt utilizate, precum si taxe pentru activitatile cu impact asupra mediului inconjurator. (Art. 283. – al. 1)

Cresterea taxelor si impozitelor locale de catre consiliile locale si judetene

Consiliile pot decide anual modificarea taxelor si impozitelor locale, peste nivelul stabilit de codul fiscal, fara discrimnare insa intre categoriile de platitori. Aceasta poate fi facuta pana la 13 mai inclusiv, a anului precedent, in functie de conditile specifice zonei, cu exceptia taxelor prevazute pentru vehiculele cu tractiune mecanica si remorci inregistrate reglementate


117

Actul normativ

Tipul actului

Data modificarii


Judetean ) prin art.263 alin. (4) si (5), si taxele de timbru, judiciare si extrajudiciare reglementate prin legi speciale (art. 295 alin. (11) lit. b- d).

Hotarari ale consiliilor locale si judetene cu privire la taxele si impozitele locale

Conform art. art. 288. (1) consiliile locale si judetene adopta hotarari privind impozitele si taxele locale pentru anul fiscal urmator in termen de 45 de zile lucratoare de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, a hotararii Guvernului emisa pana la 30 aprilie inclusiv a fiecarui an. Modificarea practic prelungeste termenul limita pentru aprobarea hotararilor cu 15 zile.

OUG 138

29.12.2004 Venituri neimpozabile

Ordonanta completeaza lista veniturilor neimpozabile cu ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala acordate din bugetul de stat, din bugetul asigurarilor sociale, din bugetele fondurilor speciale, bugetele locale si din alte fonduri publice, inclusiv indemnizatia de maternitate si pentru cresterea copilului, precum si cele de aceeasi natura primite de la alte personae, cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca.(art 42)

8.1.2 Finante publice locale

Ordonanta de Urgenta nr. 45 din 05/06/2003 referitoare la finantele publice locale stabileste principiile, cadrul general si procedurile referitoare la formarea, administrarea, angajarea si utilizarea fondurilor publice si responsabilitatile administratiei publice locale si ale institutiilor publice implicate in domeniul finantelor publice locale. In perioada analizata ordonanta a suferit patru modificari dupa cum urmeaza: Tabelul 60: Modificarile Ordonantei de Urgenta nr. 45 din 05/06/2003

Actul normativ Tipul actului

Data modificarii

Natura modificarii

Impactul general (impactul asupra Consiliului

Judetean )

OUG 45/05.06.2003

Legea 108 07.04.2004 Activitati de natura economica

Art 27 al (2) a fost modificat si prevede ca sumele reprezentand


118


Data modificarii

Natura modificarii


Judetean ) privind finantele publice locale

amortizarea calculate pentru aceste mijloace fixe se colecteaza intr-un cont distrinct deschis la unitatile Trezoreriei Statului si nu extrabugetar asacum se reglementa prin OUG 45/2003. Sumele sunt folosite exclusive pentru investitii.

Legea 313 28.06.2004 Imprumuturi externe

Prevederile legii au anulat pe cele ale art. 57, (3), (4) din ordonanta care prevedeau ca consiliile locale si judetene pot aproba imprumuturi interne fara garantia statului, dar cu informarea prealabila a Ministerului de Finante Publice. De asemenea imprumuturile externe urmeaza afi aprobate de autoritatile publice locale si autorizate de o comisie insarcinata cu aceasta. Aceasta comisie este formata si functioneaza cu aprobarea Guvernului.

OUG 9 24.02.2005 Cote defalcate din impozitul pe venit

Conform art.28, (1), (2), (3) modificat, cota defalcate din impozitul pe venit de 63% a crescut la 82% pentru autoritatile locale si impartita dupa cum urmeaza: -bugetul local de la 36% la 47% -bugetul propriu al judetului de la 10% la 13% -consiliul judetean – granturi de de echilibrare de la 17% la 22%.

Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale

Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, aprobate annual prin legea bugetului de stat si din cota de 22%, o cota de 25% se aloca bugetului propiu al judetului, iar diferenta se repartizeaza pentru bugetele locale prin hotarare a consiliului judetean, in functie de urmatoarele criterii: a) capacitatea financiara calculate in baza impozitului pe venit incasat pe locuitor, in proportie de 30%; b)suprafata unitatii administrative-teritoriale, in proportie de 30% c) populatia unitatii administrative-teritoriale, in proportie de 25%; d) alte criterii stabilite prin hotarare a consiliului judetean, in proportie de 15%, care sa asigure


119


Data modificarii

Natura modificarii


Judetean ) cu prioritate sustinerea programelor cu finantare externa, care necesita cofinantare locala

Legea 114 05.05.2005 Nulitatea de drept a hotararilor adoptate deconsiliile judetene

Nerespectarea criteriilor si cotelor de repartizare sumelor defalcate din unele venituri ale gugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale atrage nulitatea de drept a hotararilor adoptate de consiliile judetene.

Prevederile de mai jos ale ordonantei sunt in vigoare din 2003 si ele nu au fost modificate si completate, dar sunt importante pentru bugetele locale si judetene. Conform art. 28 (7) platitorii de taxe si impozite care au organizate puncte de lucru cu minimum 5 angajati sunt obligati sa solicite inregistrarea fiscala a acestora, ca platitori de impozit pe venituri din salarii, la organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla punctul de lucru. Art 59. - (1) prevede ca imprumuturile contractate de unitatile administrative-teritoriale, precum si cele cntractate de agentii economici si serviciilepublice din subordinea acestora pot fi garantate de catre acestea prin veniturile proprii prevazute la art. 5 alin (1) lit.a) din ordnanta. Orice garantare prin venituri devine valabila si se aplica din momentul acordarii garantiei. Veniturile care se constituie in garantie si sunt incasate la bugetul local vor fi supuse conditiilor acordului de garantare respectiv care se va aplica cu prioritate fata de orice revendicari ale unor terti catre autoritatea administratiei publice locale. Aceasta se aplica indifferent daca acesteterte particunosc sau nu acordul de garantare Alte prevederi incluse in codul fiscal care influenteaza veniturile bugetelor locale Art 34 al 10 prevede ca obligatiile fiscale reglementate in Titlul II (Impozitul pe profit) sunt venituri ale bugetului de stat. Ca exceptie, impozitul pe profit, dobanzile/majorarile de intarziere si amenzile datorate de regiile autonome din subordinea consiliilor locale si a consiliilor judetene, precum si cele datorate de societatile comerciale in care consiliile locale si/sau judetene sunt actionari majoritari sunt venituri ale bugetelor locale respective.

8.2 Analiza financiara a Consiliului Local

Urmatorul tabel prezinta situatia financiara a Consiliului Local Satu Mare in anii 2003-2005. Cifrele sunt redate in RON si sunt cifre reale la sfarsitul perioadei.


120

Tabelul 61: Bugetul Consiliului Local Satu Mare 2002 – 2005

Contul de venituri si cheltuieli 2003 2004 2005 Sumele sunt in mii RON nominali Venituir recurente 54,548.4 64,176.1 79,514.0 dintre care: Venituri recurente proprii 26,401.0 32,038.8 38,141.6 - Impozite si taxe locale directe 12,204.2 13,517.7 14,656.3 - Venituri din chirii 651.1 290.4 1,817.8 - Cote defalcate din impozitul pe venit 13,545.7 18,230.6 21,667.6 - Alte venituri recurente proprii - - - Transferuri de la bugetul de stat sau de la alte bugete centrale 28,147.4 32,137.4 41,372.3 - Subventii cu destinatie speciala - - - - Sume defalcate din TVA 28,147.4 32,137.4 41,372.3 Cheltuieli operationale 61,772.1 66,250.5 84,541.2 dintre care, conform clasificarii economice: - Personal 29,809.9 38,043.6 50,422.1 - Materiale si servicii 17,003.9 23,063.6 24,021.2 - Subventii acordate institutiilor subordonate 5,494.4 1,982.0 4,833.7 - Transferuri catre persoane fizice 9,463.8 3,161.3 5,264.2 dintre care,conform clasificarii functionale: - Autoritati Executive 2,852.7 3,653.1 5,211.0 - Invatamant 33,021.9 39,683.9 50,341.8 - Sanatate 466.0 587.3 744.4 - Cultura & Sport 767.0 1,126.0 3,383.4 - Asistenta Sociala 5,388.6 4,816.5 5,582.9 - Servicii de Dezvoltare Publica si Locuinte 15,563.2 7,789.6 9,754.2 - Agricultura & Silvicultura - - - - Transporturi & Comunicatii 3,650.1 8,305.4 7,146.8 - Alte Activitati Economice - - 100.0 - Alte Activitati 62.6 288.8 2,276.8 Excedent (Deficit) Recurent (7,223.7) (2,074.4) (5,027.3) Alte Venituri Operationale 9,107.3 8,468.8 9,515.3 dintre care: Venituri Operationale Proprii 5,671.4 6,102.1 6,023.1 - Impozite si taxe locale indirecte 4,027.3 4,914.1 4,492.2 - Incasari de la companiile subordonate (referitoare la profit)

683.0 139.6 187.4

- Incasari de la institutiile publice (referitoare la servicii si surplusuri) 961.1 1,048.5 1,343.4

Sume de echilibrare de la consiliul judetean 250.0 80.0 - Sume de echilibrare de la stat sau alte bugete centrale 3,186.0 2,286.6 3,492.2 Excedent (Deficit) Operational 1,883.6 6,394.4 4,488.0 Venituri Curente 1,756.5 94.7 45.1 dintre care: Venituri Curente Proprii 1,756.5 - - Donatii si Sponsorizari - 94.7 45.1 Diferite subventii de la bugetul de stat - - - Imprumuturi pe termen scurt - - -


121

Contul de venituri si cheltuieli 2003 2004 2005 Sumele sunt in mii RON nominali Cheltuieli Curente 1,860.1 4,262.9 417.9 dintre care: Rambursari de Imprumuturi 1,663.8 4,262.9 417.9 - Dobanzi si comisioane 263.8 879.4 417.9 - Rate de capital 1,400.0 3,383.5 - Contributia la Fondul de Garantii - - - Transferuri catre alte bugete - - - Cheltuieli cu destinatie speciala 196.3 - - Excedent (Deficit) Curent 1,780.0 2,226.2 4,115.2 Alte surse de finantare a investitiilor 4,352.5 3,189.4 6,653.4 dintre care: Surse proprii 102.5 2,689.4 6,653.4 Subventii/ Granturi de la bugetul de stat sau de la alte bugete centrale/ diferite organizatii internationale - 500.0 - Imprumuturi 4,250.0 - - Fonduri pentru Investitii 6,132.5 5,415.6 10,768.6 Cheltuieli de Capital 4,946.3 4,744.6 4,186.7 dintre care,conform clasificarii functionale: - Autoritati Executive 225.7 284.1 684.5 - Invatamant 3,137.8 4,016.3 1,612.8 - Sanatate 107.9 - - - Cultura & Sport - - - - Asistenta Sociala - 32.1 416.3 - Servicii de Dezvoltare Publica si Locuinte - - - - Agricultura & Silvicultura - - - - Transportat & Comunicatii - 356.5 1,082.7 - Alte Activitati Economice - - - - Alte Activitati 56.6 55.7 390.5 - Cheltuieli cu destinatie speciala 1,418.3 - - Alte Surse de Venit - - - Alte Cheltuieli - - - Excedent (Deficit) Total 1,186.2 670.9 6,581.8 Venituri Totale 69,764.8 75,929.0 95,727.7 dintre care, venituri proprii 33,931.3 40,830.3 50,818.1 Cheltuieli Totale 68,578.6 75,258.1 89,145.8

In urma executiei bugetului Consiliului Local Satu Mare s-au inregistrat surplusuri totale in fiecare an, aceste surplusuri fiind acumulate ca fond de rezerva pentru finantarea nevoilor de investitii din anii urmatori. Analizand structura contului de venituri si cheltuieli se observa ca aceste surplusuri provin in mare parte din veniturile operationale, in vreme ce rezultatul recurent este mereu


122

negativ. Acest fapt ar putea explica fluctuatia rezultatului total, din moment ce veniturile care contribuie semnificativ la obtinerea acestui rezultat nu sunt constante si previzibile. De asemenea, lipsa unei corelatii intre fondurile disponibile pentru investitii si cheltuielile de capital contribuie la aceasta situatie. Tinand cont de faptul ca scopul Autoritatii Locale nu este sa acumuleze surplusuri ci sa optimizeze alocarea resurselor existente si de faptul ca bugetele locale se intocmesc echilibrat, valoarea mica atinsa de surplusuri in comparatie cu veniturile reprezinta o situatie normala. Asa cum este firesc pentru o institutie publica ce utilizeaza contabilitatea de trezorerie, cheltuielile au aceeasi tendinta ca si veniturile. Conform legislatiei, bugetul unei institutii publice trebuie sa fie intocmit echilibrat. Mai mult, in timpul anului, bugetul este modificat de mai multe ori, chiar si cu o luna inainte de finalul anului.

8.2.1 Detalierea veniturilor

Cu scopul de a realiza o mai buna comparatie si estimare a tendintelor, veniturile Consiliului Local sunt redate in termeni reali in tabelele si graficele urmatoare. Cifrele analizate arata urmatoarele:

- veniturile totale indica o tendinta pozitiva, datorata cresterii atat a veniturilor proprii cat si a transferurilor;

- apreciem ca evolutie buna a cotelor defalcate din impozitul pe venit, ce reprezinta principala sursa a veniturilor proprii, este contrara schimbarilor majore din legislatia de profil. Deoarece cotele defalcate reprezinta parti din impozitul pe venit, aceasta evolutie indica de asemenea o tendinta buna in ceea ce priveste indicatorii socio-economici locali, (a se vedea tabelul al doilea de mai jos);

- evolutia oscilanta a subventiilor generale, ce reprezinta de fapt sume de echilibrare primite fie de la bugetul de stat fie de la consiliile locale, afecteaza rezultatele si predictibilitatea bugetului consiliului local (a se vedea tabelul trei de mai jos). Acestea au un nivel foarte scazut in structura bugetului total;

- imprumuturile nu au fost utilizate extensiv ca sursa de finantare, ci pentru proiecte de investitii specifice.

- Consiliul local a putut pastra tot timpul un procent de venituri proprii de aproximativ 50% din veniturile totale, aceasta situatie fiind foarte buna in conditiile unui mediu dinamic a finantele publice locale si asigurand un nivel cert al autonomiei la nivel local;

- Pe de alta parte, procentul mare al transferurilor cu destinatie speciala de la diferite bugete centrale afecteaza de asemenea autonomia locala, dar intr-un mod negativ; aceasta situatie fiind insa normala la nivel national.


123

Tabelul 62: Modificarile in veniturile Consiliului Local Satu Mare Evolutia veniturilor 2003 2004 2005 2003/ 2002 2004/ 2003 2005/ 2004 Sume in mii RON constanti 2005

% Modificare

% Modificare

% Modificare

Venituri Totale 88,179.7 85,954.1 99,621.2 N/a -3% 16% Dintre care: Venituir proprii, dintre care 42,887.8 46,221.2 52,885.0 N/a 8% 14% Impozite sit axe locale 21,338.9 21,194.2 21,819.1 N/a -1% 3% Cote defalcate 17,121.1 20,637.7 22,548.8 N/a 21% 9% Incasari de la companii si institutii subordonate 2,078.1 1,344.9 1,593.1 Vanzarea bunurilor 129.6 3,044.4 6,924.0 Alte venituri 2,220.2 - - Transferuri, dintre care 39,920.1 39,625.7 46,689.3 N/a -1% 18% Generale 4,342.9 2,679.1 3,634.2 N/a -38% 36% Cu destinatie speciala 35,577.2 36,946.6 43,055.1 N/a 4% 17% Alte surse, dintre care 5,371.8 107.2 46.9 N/a -98% -56% Imprumuturi 5,371.8 - - N/a -100% N/a Altele - 107.2 46.9 N/a N/a -56% Venituri proprii/ Total 49% 54% 53% Transferuri/ Total 45% 46% 47% Transfeuri cu destinatie speciala/ Total 40% 43% 43% Imprumuturi/ Total 6% 0% 0%

Figura 18: Tendinta veniturilor Consiliului Local Satu Mare

Conform legii finatelor publice locale, fiecare autoritate locala primeste un procent din impozitul pe venit colectat in aria sa de jurisdictie, conform urmatoarei scheme:

Tendinta veniturilor

(10,000.0)

-

10,000.0

20,000.0

30,000.0

40,000.0

50,000.0

60,000.0

2003 2004 2005

Lineara (Venituri propri)

Lineara (Transferuri de la diferite bugete)

Lineara (Imprumuturi)

Lineara (Altele)


124

Figura 19: Schema distributiei impozitului pe venit Deoarece codul fiscal s-a modificat in Romania incepand cu 2005, impozitul pe venit s-a schimbat, de asemenea. Astfel, de la un sistem de impozitare bazat pe diferite cote de impunere aplicate la diferite nivele de venit, incepand cu 2005, a fost introdusa cota unica de 16%. Acest fapt a condus la o scadere a sumelor colectate din impozitul pe venit. Pentru a compensa aceasta scadere a impozitului pe venit si totodata a cotei corespunzatoare alocata autoritatilor locale, incepand cu luna martie 2005, guvernul a schimbat procentele de distributie a impozitului pe venit. In scema de mai sus, numerele din paranteza reprezinta procedentele alocate conform legislatiei anterioare, iar restul reprezinta pe cele corespunzatoare actualei legislatii. Tabelul de mai jos prezinta evolutia lunara a cotei alocate din impozitul pe venit. Evolutia cotei alocate din aprilie pana in decembrie, in perioada cand noile procente s-au aplicat efectiv, arata impactul pozitiv la nivel local al schimbarilor din legislatie. Tabelul 63: Evolutia cotei din impozitul pe venit a Consiliului Local Cota din impozitul pe venit 2004 2005 2003/ 2002 Sume in ROL nominali % Modificare Ianurie 1,566,461 2,291,243 46% Februarie 1,759,463 1,852,987 5% Martie 2,073,147 1,709,761 -18% Aprilie 1,062,424 1,705,242 61% Mai 1,262,823 1,532,676 21% Iunie 1,569,403 2,033,205 30% Iulie 1,704,885 2,024,167 19% August 1,292,938 1,511,132 17% Septembrie 1,336,274 1,781,942 33% Octombrie 1,446,302 1,851,691 28%

Contribuabili, Persoane fizice sau companii

Impozit pe venit

TREZORERIE

Distributia impozitului pe venit

Bugetul de stat

Consiliul Local

Consiliul Judetean

Fondul de echilibrare de la Consiliul Judetean

18% (37,5%)

47% (36.5%)

13% (10%)

16% (22%)

Sume de echilibrare dstribuite de catre CJ

Max. 25% din fondul total

Min. 75% din fondul total


125

Cota din impozitul pe venit 2004 2005 2003/ 2002 Sume in ROL nominali % Modificare Noiembrie 1,375,592 1,789,377 30% Decembrie 1,780,921 1,584,142 -11% Total 18,230,633 21,667,564 19%

Dupa cum se poate observa in schema de mai sus, o cota din impozitul pe venit este alocata intr-un fond special care este distribuit de catre Consililul Judetean ca sume de echilibrare bugetelor Consiliilor locale din judetul respectiv. Tabelul de mai jos arata ca, Consiliul Local Satu Mare primeste sume foarte mici sau chiar zero din fondul de echilibrare creat prin contributia populatiei Municipiului Satu Mare. Aceasta nu este o practica anormala deoarece Consiliul Judetean foloseste de obicei acest fond pentru nevoile proprii, legea permitandu-i sa pastreze maxim 25%, sau sa-l distribuie Consiliilor Locale din judet care au probleme in finantarea operatiilor lor, cum ar fi comunele si orasele mici. Cu toate acestea, acest procent poate fi considerat ca fiind foarte scazut, practic cetatenii din Satu Mare fiind singurii contribuabili, tinand cont de principiul solidaritatii la nivel judetean. Tabelul 64: Partea din suma de echilibrare primita de catre CL de la CJ Evolutia veniturilor 2003 2004 2005 % Procentul din impozitul pe venit reintors la autoritatea locala ca suma de echilibrare de la CJ 4% 1% 0%

8.2.2 Detalierea cheltuielilor

La fel ca in cazul veniturilor, prezentam structura cheltuielilor exprimata in termeni comparabili, RON constanti 2005. Cifrele exprimate in acest mod arata ca, cheltuielile Consiliului Local Satu Mare prezinta urmatoarele caracteristici: - o tendinta crescatoare a cheltuielilor operationale, acest fapt conducand la - o tendinta descrescatoare a investitiilor. Acest fapt are un impact negativ asupra

infrastructurii generale a municipiului, deoarece nivelul scazut al investitiilor nu este determinat de absenta nevoilor, ci de bugetul limitat in comparatie cu nevoile operationale.

Tabelul 65: Schimbarile in cheltuielile Consiliului Local Satu Mare Evolutia cheltuielilor 2003 2004 2005 2003/ 2002 2004/ 2003 2005/ 2004 Sume in mii RON constanti 2005

% Modificari

% Modificari

% Modificari

Cheltuieli Totale 86,680.4 85,194.6 92,771.7 N/a -2% 9% dintre care:

Cheltuieli Operationale 78,077.4 74,997.8 87,979.8 N/a -4% 17%

Cheluieli de Capital 6,252.0 5,371.1 4,357.0 N/a -14% -19%

Rambursarea Imprumuturilor 2,103.0 4,825.7 434.9 N/a 129% -91%

Alte Cheltuieli 248.1 - - N/a -100% N/a

Cheltuieli Operationale/ Total 90% 88% 95%


126

Evolutia cheltuielilor 2003 2004 2005 2003/ 2002 2004/ 2003 2005/ 2004 Sume in mii RON constanti 2005

% Modificari

% Modificari

% Modificari

Cheltueili de Capital/ Total 7% 6% 5% Rambursarea Imprumuturilor/ Total 2% 6% 0% Altele/ Total 0% 0% 0%

Figura 20: Tendinta cheltuielilor Consiliului Local Satu Mate

8.2.3 Serviciul datoriei

Municipalitatea a contractat trei imprumuturi pe termen lung: • Un imprumut de investitii contractat de la Raiffeisen Bank cu urmatoarele specificatii:

o Valoarea imprumutului: 4,000,000 Euro; o Perioada de gratie: pana la 31 decembrie 2006; o Perioada de rambursare: 1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2010; o Rata dobanzii: EURIBOR (1 luna)+2.5%; o Comisioane: 0.2% - comisin de administrare si 0.5% - comision initial.

• Un imprumut de invetitii contractat de la Banca Comerciala“Ion Tiriac” cu urmatoarele specificatii: o Valoarea imprumutului: 700,000,000 RON; o Perioada de gratie: pana la 31 decembrie 2009; o Perioada de rambursare: 1 ianuarie 2010 – 31 decembrie 2024; o Rata dobanzii: BUBOR (1luna)+0.95%; o Comisioane: 0.2% - comisin de administrare si 0.4% - comision de risc.

• Un imprumut de investitii contractat printr-un Acord de Imprumut Subsidiar de la Ministerul de Finante (imprumutul de cofinantare de la Banca Europeana de Investitii pentru proiectul ISPA). Acordul de Imprumut Subsidiar nu a fost semnat inca. Primaria a demarat deja procedurile necesare in vederea obtinerii tuturor aprobarilor de la Ministerul de Finante. Conform Deciziei 158 a Comisiei Interministeriale pentru Autorizarea Imprumuturilor Locale, Primaria Satu Mare este autorizata sa incheie un

Tendinta cheltuielilor

(10,000.0)

-

10,000.0

20,000.0

30,000.0

40,000.0

50,000.0

60,000.0

70,000.0

80,000.0

90,000.0

100,000.0

2003 2004 2005

Lineara (Cheltuieli Operationale)

Lineara (Cheltuieli de Capita)

Lineara (Rambursarea Imprumuturilor)

Lineara (Alte Cheltueili)


127

Acord de Imprumut Subsidiar cu Ministerul de Finante pentru un imprumut de 11.432.046 Euro contractat de la Banca Europeana de Investitii (BEI). Acordul de Imprumut Subsidiar nu a fost inca semnat dar se asteapta ca el sa se incheie in cursul acestui an. Imprumutul are urmatoarele specificatii: o Valoarea imprumutului: 11,432,046 Euro; o Perioada de gratie: pana la 31 mai 2010; o Perioada de rambursare: 1 iunie 2010 – 1 decembrie 2028; o Rata dobanzii: 4.5%; o Comisioane: 0.5% - comision initial.

8.2.4 Indicatori financiari

Indicatorii financiari calculati pentru Consiliul Local Satu Mare sunt redati in tabelul urmator: Tabelul 66: Indicatorii referitori la performanta financiara a Consiliului Local Satu Mare

Indicatorii privind performanta financiara 2003 2004 2005

Venituri Totale pe cap de locuitor (RON) 603.3 656.7 827.9

Venituri Proprii pe cap de locuitor (RON) 293.4 353.1 439.5

Cheltuieli Operationale/ Cheltuieli Totale (%) 90% 88% 95%

Cheltuieli de capital/ Venituri Totale (%) 7% 6% 4%

Excedent (Deficit) Recurent/ Venituri Recurente (%) -13% -3% -2% Excedent (Deficit) Operational/ Serviciul Datoriei (ori) 1.1 1.5 10.7

Indicatorii arata urmatoarele: - plusuri:

- dublarea veniturilor proprii pe cap de locuitor intr-o perioada de trei ani; - tendinta descrescatoare a deficitului recurent;

- minusuri: - un nivel foarte scazut al investitiilor in comparatie cu veniturile totale; - cu exceptia anului 2005, acoperiea incompleta a serviciului datoriei din surplusul

operational.

8.3 Calcularea capacitatii de indatorare a Consiliului Local

Legea finantelor publice locale fixeaza o limita superioara a capacitatii de indatorare a consiliilor locale si judetene, astfel incat rambursarea serviciului datoriei sa nu depaseasca 20% din veniturile proprii. Respectarea acestei limite va face obiectul unei analize a Comisiei Interministeriale pentru orice forma de indatorare viitoare pe care Consiliul Local o va contracta sau garanta. Vom calcula gradul de indatorare contractat sau garantat al Consiliului Local, existent sau planificat, si sumele disponibile pentru noi imprumuturi sau sumele aditionale cu care trebuie completate veniturile pentru a se respecta legislatia in vigoare.


128

Pentru a calcula capacitatea de indatorare a Consiliului Local Satu Mare s-a facut o previziune financiara bazata pe urmatoarele ipoteze: o S-a folosit o proiectie privind evolutia unor indicatori macroeconomici, precum

inflatia si modificarea salariilor reale (a se vedea tabelul de mai jos); o Cifrele reale nominale din 2005 s-au folosit ca baza a proiectiei; o Categoriile de venituri au fost ajustate cu inflatia; o Pe langa inflatie, cotele din impozitul pe venit au fost ajustate cu cresterea salariilor in

termeni reali; o In categoria Incasarilor de la companiile subordonate a fost inclus un comision de

concesionare egal cu serviciul datoriei pentru imprumutul de cofinantare al programului ISPA. In concordanta cu noua Ordonanta a Guvernului nr. 198/2005 privind contul IID (Intretinere, Inlocuire, Dezvoltare), Consiliile Locale care primesc imprumuturi de cofinantare pentru programele UE trebuie sa primeasca de la operatorul ce presteaza serviciul ce a beneficiat de investitii finantate de catre UE, un comision de concesionare cel putin egal cu serviciul datoriei pentru imprumutul respectiv;

o Previziunea rambursarilor imprumuturilor a fost facuta in conformitate cu planul prezentat in capitolul referitor la Serviciul Datoriei.

Rezultatele previziunii sunt redate in Tabelul 68. Analiza arata ca cel mai dificil an va fi 2010 cand serviciul datoriei va depasi limita de 20%, si o suma suplimentara de 7.3 mil RON este necesara pe partea veniturilor proprii pentru a respecta reglementarile legale. Analiza arata ca Primaria nu va putea contracta imprumuturi suplimentare tinand cont de limitarea legala existenta. Acest fapt ar putea ridica un semn de intrebare asupra capacitatii de a accesa fonduri UE, tinand cont ca aceste investitii cer de asemenea cofinantare ce se asigura de obicei prin imprumuturi contractate sau garantate de catre autoritatea locala respectiva.


129

Tabelul 67: Proiectia privind evolutia indicatorilor macroeconomici

Analiza capacitatii de indatorare 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Real Estim. Prevazut Prevazut Prevazut Prevazut Prevazut Prevazut Prevazut Prevazut Prevazut

Inflatia din Romania (IPC modificare), % 8.3% 6.5% 4.0% 4.0% 2.0% 2.0% 2.0% 2.0% 2.0% 2.0% 2.0%

Salarii reale RON (% crestere) 5.1% 4.1% 3.8% 5.0% 4.0% 5.0% 4.0% 4.0% 4.0% 4.0% 2.0%

Tabelul 68: Calculation of the Satu Mare LC legal debt carrying capacity

Analiza capacitatii de indatorare 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Real Estim. Prevazut Prevazut Prevazut Prevazut Prevazut Prevazut Prevazut Prevazut Prevazut

Veniturri considerate la calcularea limitei de 20% A 50,818.1 55,660.7 59,958.4 64,251.7 67,714.7 72,552.5 75,203.9 77,992.3 80,925.3 84,011.4 86,403.2

Impozite si taxe locale directe 14,656.3 15,740.3 16,565.5 17,228.1 17,744.1 18,099.0 18,461.0 18,830.2 19,206.8 19,590.9 19,982.8

Venituri din chirii 1,817.8 1,952.2 2,054.6 2,136.8 2,200.8 2,244.8 2,289.7 2,335.5 2,382.2 2,429.8 2,478.4

Cote defalcate din impozitul pe venit 21,667.6 24,224.2 26,463.0 28,897.6 30,953.6 33,151.3 35,166.9 37,305.1 39,573.2 41,979.3 43,675.2

Alte venituri proprii recurente - - - - - - - - - - -

Impozite si taxe locale indirecte 4,492.2 4,824.5 5,077.4 5,280.5 5,438.7 5,547.5 5,658.4 5,771.6 5,887.0 6,004.7 6,124.8 Incasari de la companiile subordonate (referitoare la profit si comisionul de concesiune) 187.4 331.2 759.4 1,308.7 1,696.0 3,634.7 3,555.2 3,475.8 3,396.5 3,317.4 3,238.9 Incasari de la institutiile publice (referitoare la servicii si surplusuri) 1,343.4 1,442.8 1,518.4 1,579.2 1,626.5 1,659.0 1,692.2 1,726.0 1,760.5 1,795.7 1,831.7

Venituri din vanzarea bunurilor si alte venituri nerecurente 6,653.4 7,145.5 7,520.1 7,820.9 8,055.1 8,216.2 8,380.6 8,548.2 8,719.1 8,893.5 9,071.4

Serviciul total al datoriei considerat la calcularea limitei de 20% 417.9 1,680.8 7,138.8 8,880.4 9,664.6 15,962.7 12,395.8 11,985.0 11,574.2 11,163.5 10,753.3

Imprumuturi in RON 945.0 2,800.0 4,305.0 4,900.0 9,403.3 9,076.7 8,750.0 8,423.3 8,096.7 7,770.0

- Banca Comerciala Ion Tiriac – RON B 945.0 2,800.0 4,305.0 4,900.0 9,403.3 9,076.7 8,750.0 8,423.3 8,096.7 7,770.0

Imprumuturi in Euro 735.8 4,338.8 4,575.4 4,764.6 6,559.4 3,319.1 3,235.0 3,150.9 3,066.8 2,983.3 - Imprumutul BEI pentru cofinantarea programului ISPA – Euro 129.9 547.6 1,088.4 1,469.1 3,403.3 3,319.1 3,235.0 3,150.9 3,066.8 2,983.3

- Raiffeisen Bank – Euro 605.9 3,791.2 3,487.0 3,295.6 3,156.1 - - - - -

B/ A (max. 20%) 0.8% 3.0% 11.9% 13.8% 14.3% 22.0% 16.5% 15.4% 14.3% 13.3% 12.4% Serviciul datoriei additional posibil respectand limita de 20% (Venituri aditionale necesare in vederea respectarii limitei legale) 9,745.8 9,451.4 4,852.9 3,969.9 3,878.3 (7,261.1) 2,645.0 3,613.5 4,610.9 5,638.8 6,527.3


130

9 Concluzii Analiza actuala a identificat un numar de domenii in care trebuie luate masuri; acestea fiind detaliate in paragrafele de mai jos:

9.1 Organizarea companiei In ceea ce priveste organizarea companiei de apa SC Apaserv Satu Mare SA s-a identificat nevoia unei revizuiri structurii companiei deoarece exista o duplicare atat a indatoririlor cat si a responsabilitatilor intre departamente: • Aparent, de managementul reclamatiilor se ocupa atat Consilierul specializat in relatii

publice si dispeceratul din subordinea Directorului General cat si Biroul de Relatii cu Publicul si Incasari din subordinea Contabilului Sef. Mai mult si Laboratorul Vizualizări Conducte, Monitorizare Pierderi este direct implicat in rezolvarea reclamatiilor. Este recomandabil sa se ia in considerare o delimitare clara a responsabilitatilor tuturor partilor implicate in rezolvarea reclamatiilor.

• In timp ce activitatile de casierie sunt in principal responsibilitatea Biroului Financiar-Contabilitate, se pare ca si Biroul de Relatii cu Publicul si Incasari este implicat in verificarea activitatilor de plata zilnice. Este recomandabil ca responsabilitatile de caserie sa fie mai clar delimitate intre partile implicate.

• Sectiile de apa si canalizare asigura activitatile de dispecerat in ceea ce priveste productia si problemele de distributie a apei. Se pare ca Biroul Administrativ, Secretariat, Dispecerat are aceeasi functie si se afla in subordinea Directorului General. Aceste responsabilitati se suprapun si trebuie sa fie revizuite astfel incat sa se asigure o delimitare clara a functiilor intre sectii/departamente. Mai mult, sectiile de apa si canalziare functioneaza ca “centre de profit” avand partial si functie de resurse umane (selectarea, trainingul si alte activitati legate de resursele umane) si functie administrativa (managementul furnizarii apei, planul de securitate al statiei de tratare a apei, ect.).

• In colaborare cu alte departamente, Biroul de Relatii cu Publicul si Incasari este implicat in vanzarea activelor, reducerea consumului, receptia echipamentelor si instalatiilor, schitarea planului anual de intretinere si reparatii a echipamanetelor si instalatiilor cat si in alte activitati. Nici una dintre aceste indatoriri nu pare a fi legata de activitatea de baza a biroului. Este recomandabil ca rolul si responsabilitatile biroului mai sus mentionat sa fie revizuite in intregime tinand cont de indatoririle si responsabilitatile celorlate sectii/departamente.

Pe baza auditului ne-am format opinia ca exista suficiente competente de baza in cadrul companiei pentru a furniza servicii de calitate. In acest moment, Apaserv Satu Mare are structura necesara unui operator de apa eficient si, cu cateva ajustari ce vor rezolva aspectele mentionate mai sus, astfel constituindu-se punctul de plecare pentru un operator regional. Compania, in forma sa actuala de organizare, a fost creata la sfarsitul lui 2004 si are un numar relativ scazut de angajati. Pentru a pastra un asemenea numar scazut de angajati, managementul trebuie sa fie constient de tendinta de crestere a personalului ce


131

se manifesta la operatorii de apa cu rezultate financiare pozitive. Nu este suficient sa se verifice forta de munca numai in ceea ce priveste numarul ei ci si in ceea ce priveste competentele si abilitatile sale pentru a putea face fata provocarilor date de implementarea investitiilor si acoperirearegionala viitoare. Planul de actiuni va introduce Performanta, Revizuirea si Dezvoltarea (PRD) pentru a maximiza beneficiul adus de angajati companiei. Acest plan va fi introdus astfel incat nevoile de training sa fie gata identificate.

9.2 Instruirea personalului companiei O forta de munca bine instruita este esentiala oricarei organizatii performante. De aceea, in ceea ce priveste personalul, se recomanda sa se intreprinda urmatoarele actiuni: • Compania ar trebui sa faca o evaluare a necesitatilor de instruire. In timpul revizuirii

a devenit clar ca este nevoie de instruire in cadrul companiei. Cu toate acestea, pentru a maximiza beneficiile ce se pot obtine ca urmare a instruirii este necesar sa se determine natura instruirii ce se va desfasura. Acest lucru poate fi realizat efectiv prin intermediul unei evaluari a necesitatilor de instruire.

• Compania ar trebui sa adopte proceduri de dezvoltare a carierei. Avansurile tehnologice, schimbarile in tehnicile si practicile din cadrul industriei de apa vor evidentia nevoia unei abordari mai moderne in operarea companiei. Pentru a implementa o astfel de abordare este necesar mai intai sa se cunoasca competentele de care compania va avea nevoie pe viitor. Pornind de la acestea va fi posibil sa se identifice tipul si numarul meseriilor necesare sa se dezvolte.

9.3 Activele companiei de apa si canalizare Analiza a aratat ca in cazul activelor companiei apartinand activitatilor de apa, canalizare si tratare, urmatoarele actiuni sunt necesare si recomandate. Pe termen scurt exista un numar de masuri ce pot fi implementate. Cele mai importante probleme ce necesita atentie si care sunt relativ usor de rezolvat sunt urmatoarele: • Reducerea apei nefacturate:

o Pierderile din timpul productiei, ex: eficientizarea curatarii filtrelor, repararea robinetelor care curg si pierderilor interne ale blocurilor (inlocuirea garniturilor si izolarea pompelor)

o Repararea scurgerilor din retea imediat ce acestea sunt raportate, ex: reducerea timpului de raspuns al reparatiilor

o Controlul presiunii pentru a reduce scurgerile din robinetele vechi sau care curg deja

o Intretinerea preventiva in loc de managementul crizelor o Calibrarea regulata a contorilor de apa (contorii primari si secundari)

• Imbunatatirea transparentei locale:


132

o Orientarea atitudinii personalului catre servicii de calitate si in favoarea mediului inconjurator (instruirea regulata ofera incredere personalului si astfel imbunatateste imaginea companiei)

o Punerea in aplicare a regulamentului de protectie existent cu scopul de a reduce accidentele de munca si de a reduce astfel timpul pierdut

o Aplicarea sanctiunilor pentru incalcarea normelor de mediu cum ar fi calitatea sub standard a efluentilor, deversarea ilegala a apelor uzate etc (in special la poluatorii industriali in ceea ce priveste separatoarele de grasime, pre-epurare la sursa acolo unde este cazul, aplicarea principiului “poluatorul plateste” etc)

• Cresterea eficientei operationale prin: o Reducerea consumului de energie, ex: operarea in perioadele cu tarif scazut o Utilizarea mai eficienta a pompelor de captare o Reducerea utilizarii chimicalelor in procesul de tratare al apei (ex: aprovizionarea

de la furnizorii mai ieftini) o Reducerea de personal acolo unde este posibil (a se vedea indicatorul de personal

la 1000 de consumatori deserviti) o Reducerea facturilor de incalzire prin sigilarea usilor si ferestrelor in timpul iernii

si reducerea temperaturii din mediul de lucru la maxim 20 grade C in toate cladirile companiei

• Reducerea cheltuielilor cu munca pentru conectarea consumatorilor prin: o Reducerea timpului si materialelor pentru reparatii o Reducerea costurilor de operare a echipamentelor prin vanzarea vehiculelor si

echipamentelor redundante In ceea ce priveste intretinerea este recomandabil sa se intrerpinda urmatoarele actiuni: • Continuarea practicii de a utiliza furnizori pentru activitatile de intretinere si luarea in

calcul a extinderii viitoare a acestei activitati • Inlocuirea pompelor ineficiente si reconditionarea statiilor de pompare, asigurand

intretinerea lor si protectia muncii In ceea ce priveste distributia apei se recomanda sa se intrerpinda urmatoarele actiuni: • Utilizarea furnizorilor pentru repararea retelei ar trebui extinsa pentru a reduce durata

pana la oprirea scurgerilor din retea. • Nivelul de experienta si de cunoastere trebuie sa fie imbunatatit in domeniul

distributiei • Inregistrarile principale trebuie sa fie imbunatatite astfel incat compania sa

beneficieze de implementarea GIS. In ceea ce priveste colectarea sumelor facturate pentru serviciul de canalizare se recomanda sa se intreprinda urmatoarele actiuni: • Trebuie sa se acorde prioritate investitiilor in reabilitarea colectorului de canalizare

tinand cont de starea sa actuala • Trebuie avuta in vedere situatia deversarilor industriale in reteaua de colectare.

Metoda actuala de aplicare a penalitatilor este ineficienta si trebuie luata in considerare legarea deversarilor efluentilor de tarifele percepute.


133

Si pe termen lung trebuie aplicate anumite masuri cu toate ca sistemul din Satu Mare face obiectul unor masuri de reabilitare propuse in cadrul unui program ISPA ce va fi implementat. Va fi nevoie de mai multe investitii de capital pe termen lung pentru a imbunatati eficienta operationala. Acestea vor include: o Reabilitarea retelei de distributie a apei, ceea ce va conduce la scaderea pierderilor si

diminuarea riscurilor ce afectau sanatatea oamenilor; o Contorizarea totala astfel incat sa se obtina o imagine clara a fluxurilor transportate in

sistem si sa se reduca nivelul pierderilor de apa; o Masurarea automata a diferitilor parametrii din sistem (calitatea apei potabile, debitul,

presiunea etc) vor conduce la imbunatatirea inregistrarilor de date si la reducerea timpilor de interventie , un sistem GIS ar putea fi o solutie efectiva’

o Imbunatatirea procedurilor de intretinere incluzand si dezvoltarea planului de interventie sistematica

o Inlocuirea echipamentului invechit periodic o Aplicarea unui control mai bun al deversarilor industriale incluzand principiul

poluatorul plateste o Extinderea retelei de canalizare astfel incat intreaga populatie a municipiului sa fie

deservita

9.4 Situatia financiara a companiei In cazul situatiei financiare, analiza demonstreaza ca, compania nu poate fi multumita cu aceasta situatie, cu toate ca performanta financiara a companiei in 2005 a fost buna. Aceasta situatie s-a datorat cresterii tarifului de la inceputul anului 2005 si gestionarii efeiciente a costului. Cu toate acestea, chiar daca situatia numeralului in 2005 este buna, fluxul de numerar operational pentru aceasta perioada nu a generat un excedent operational suficient astfel incat sa asigure un viitor cert, chiar daca s-a imbunatatit fata de ultimul an. Perioada de colectare, cu o valoare in jur de 85 de zile, poate fi considerata ca medie in cadrul sectorului de apa si canalizare din Romania. Tinand cont de faptul ca, compania este nou creata si ca nu are crente istorice, ne-am fi asteptat la o valoare usor mai mica. O explicatie ar putea fi ca, cresterea semnificativa a tarifului din 2005 a avut un efect considerabil asupra consumatorilor casnici. Asa cum am mai precizat, echipa manageriala ar trebui sa se preocupe de acest aspect si sa limiteze nivelul creantelor deoarece orice crestere de tarif se simte efectiv numai daca colectarea se mentine la nivelul cel mai ridicat posibil. Gradul de suportabilitate a crescut semnificativ in 2005 datorita, in principal, cresterii tarifului din ianuarie 2005. Chiar si cu aceasta crestere semnificativa, gradul de suportabilitate inregistreaza in 2005 o valoare de 2.29%, care este inca sub standardul acceptat din sector de 3-3.5%. In opinia noastra, compania mai are inca posibilitatea, din punctul de vedere al suportabilitatii, sa creasca tariful pana cand gradul de suportabilitate atinge nivelul de 3%. Compania se afla in procesul de a implementa masurile ce vor conduce la o imbunatatire


134

a satisfacerii consumatorilor, a relatiilor cu clientii si a managementului reclamatiilor si al informatiilor. Mai sunt inca etape de parcurs in vederea imbunatatirii relatiei cu clientii. Compania trebuie sa fie constienta ca nivelul de educare al consumatorilor in ceea ce priveste relatia cu operatorii de utilitati s-a imbunatatit si ca asteptarile acestora sunt in crestere, fapt ce pune presiune in plus asupra companiei SC Apaserv Satu Mare SA care trebuie sa tina cont de faptul ca managementul relatiilor cu clientii este pe zi ce trece tot mai important si deci trebuie sa continue procesul de implementare a unei strategii eficiente si transparente in ceea ce priveste maagementul relatiilor cu clientii. Situatia financiara, asa cum se prezinta ea astazi, asigura furnizarea de servicii pe termen scurt si indeplinirea obligatiilor companiei in ceea ce priveste proiectul finantat prin UE-ISPA. Pentru a respecta toate cerintele si a sprijini investitiile si nevoile viitoare de cofinantare, compania impreuna cu autoritatile locale trebuie sa gandeasca extrem de bine toate deciziile in ceea ce priveste stabilirea tarifului, imbunatatirea eficientei, colectarea datoriilor si managementul fluxului de numerar. Situatia financiara curenta a companiei ne permite sa previzionam ca Apaserv Satu Mare va constitui centrul operatorului regional. Exista capacitate ca operatorul sa devina profitabil, prin echilibrarea controlului costurilor si cresterilor tarifelor, pentru a face astfel fata scaderii vanzarilor. Analiza suportabilitatii demonsteaza ca tariful poate fi crescut pentru a sustine astfel imbunatatirile viitoare. Planul de actiune va include etapele necesare atingerii obiectivelor mentionate mai sus, cum ar fi organizarea activitatii intr-o structura regionala pe centre de investitii, un nivel adecvat al tarifului in limitele suportabilitatii, strategia de colectare, utilizarea si alocarea resurselor.

9.5 Tehnologia informationala din cadrul companiei Pe baza situatiei curente a infrastructurii hardware/de comunicatii si software se pot trage urmatoarele concluzii: • Din numarul total de personal administrativ de 76 pe statul de plata, doar doua

persoane lucreaza in departamentul IT avand educatie in IT. Acest personal este insuficient pentru a putea indeplini toate indatoririle si activitatile zilnice legate de intretinerea si asistenta IT. Ca atare este recomandabil sa se implementeze solutii moderne in ceea ce priveste externalizarea unor activitati legate de IT.

• Colectarea si procesarea datelor privind consumul de apa se realizeaza predominant manual si ar trebuie luate in calcul solutii IT eficiente din punct de al costului ce ar putea rezolva acest aspect.

• Software achizitionat ar trebui sa sprijine activitatea de contabilitate, facturare si inregistrarea clientilor si in cazul in care este posibil trebuie contractata expertiza, suport si/sau servicii IT eficiente din punct de vedere al costului.

• S-a evidentiat nevoia de imbunatatire pe viitor a expertizei IT a personalului administrativ.

Tinand cont de cele mentionate mai sus este evident ca, compania din Satu-Mare trebuie sa faca fata unor provocari importante pe drumul de a crea un sistem operational IT/MIS dezvoltat integral. Nevoile imediate sunt legate de sistemele de facturare si colectare cat


135

si de software-ul de contabilitate, acestea constituind scopul principal al componentelor IT din proiectul FOPIP. Solutia care va fi aleasa trebuie sa satisfaca nevoile pe termen scurt si sa asigure in acelasi timp extinderea arhitecturii la nivelul intregii solutii IT pe termen lung.

9.6 Autoritati locale Analiza arata ca cel mai dificil an va fi 2010 cand serviciul datoriei va depasi limita de 20%, si o suma suplimentara de 7.3 mil RON este necesara pe partea veniturilor proprii pentru a respecta reglementarile legale. Analiza arata ca Primaria nu va putea contracta imprumuturi suplimentare tinand cont de limitarea legala existenta. Acest fapt ar putea ridica un semn de intrebare asupra capacitatii de a accesa fonduri UE, tinand cont ca aceste investitii cer de asemenea cofinantare ce se asigura de obicei prin imprumuturi contractate sau garantate de catre autoritatea locala respectiva. In vederea dezvoltarii regionale se presupune ca si alte autoritati locale, incluzand si consiliul judetean, vor beneficia de sprijin financiar. Un aspect important este acela ca peste capacitatea de indatorare limitata a primariilor din oraselor mici se poate adauga o povara suplimentara rezultata din activitatea anterioara ineficienta a operatorilor de apa subordonati.

9.7 Regionalizarea Compania a parcurs cativa pasi pe drumul regionalizarii prin includerea unui numar de orasele invecinate in cadrul ariei de furnizare a serviciilor. Procesul se afla momentan in impas si poate compania are nevoie acum de timp pentru a se consolida inainte de a-si extinde iar aria de distributie. O decizie a consiliilor locale privind asocierea primariei din Satu-Mare cu alte primarii (Ardud, Tasnad, Carei si Negresti-Oas) si cu Consiliul Judetean Satu Mare a fost semnata in noiembrie 2005. Conform auditului si situatiei financiare actuale acceptabile a companiei, nu vedem nici un obstacol important operational sau financiar care sa impiedice Apaserv sa devenina operator regional. Vointa politica de a sprijini acest proces de regionalizare cat si masurile complementare pentru sustinerea unui astfel de operator regional sunt esentiale.


136

Anexa 1: Echipele implicate in pregatirea raportului


137

Echipa de Coordonare:

Nr. Crt.

Nume Pozitie

1 Johan Schaapman TL

2 Sorin Caian DTL - FOPIP

3 Anthony Fryer Expert Fin/Econ

Experti Principali:

Nr. Crt.

Nume Pozitie

1 Catalina Marcu Expert Juridic

2 Boytcho Spassov Expert IT

3 Trevor Nielsen Consultant Tehnic Senior – Termen Scurt.

Echipa care se ocupa cu Colectarea si Procesarea Datelor:

Nr. Crt.

Nume Pozitie

1 Augustin Boer

Consultant Institutional Senior si Consultant Financiar Junior

2 Gabi Ionita Consultant Institutional Junior

3 Gabriel Racoviteanu Consultant Tehnic Senior Echipa localizata la birou:

Nr. Crt.

Nume Pozitie

1 Valeriu Zamfirescu Consultant Financiar Senior

2 Mihai Nedelcu Consultant Financiar Junior

3 Adriana Pienaru Consultant PR/HR Senior

4 Vladimir Rojanschi Consultant de Mediu Senior

6 Raluca Racoviteanu Consultant Tehnic Junior


138

Echipa locala a Beneficiarilor

Institutia Nume Pozitia Satu Mare County Council Janko Szep Istvan Consilier Satu Mare County Council Bura Mihaela Consilier Juridic Satu Mare County Council Dravecski Caral Consilier Satu Mare Municipality Iuliu Ilyes Primar Satu Mare Municipality Lucia Ursu Director Economic SC Apaserv Satu Mare SA Ioan Leitner Director General SC Apaserv Satu Mare SA Gyongyosi Stefan Contabil Sef SC Apaserv Satu Mare SA Bela Tiberiu Matuz Inginer Sef SC Apaserv Satu Mare SA Oana Rusu Departamentul de Managemnt al

Proiectului SC Apaserv Satu Mare SA Melania Osan Tehnician (lider de sindicat) SC Apaserv Satu Mare SA Nicolae Muresan Biroul PSI SC Apaserv Satu Mare SA Dumitru Gavrilescu Seful Departamentului HR SC Apaserv Satu Mare SA Mariana Bota Seful Biroului de Contabilitate SC Apaserv Satu Mare SA Istvan Hvozdak Biroul Mecanic SC Apaserv Satu Mare SA Ion Huber Seful Biroului de Investitii SC Apaserv Satu Mare SA Suzana Dancu Expert IT SC Apaserv Satu Mare SA Paul Loredana Expert Juridic SC Apaserv Satu Mare SA Pal Hadrian Expert Juridic


139

Anexa 2: Organigrama


140

APROBAT CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR

NR.TOTAL PERSOANE : 320

ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

DIRECTOR TEHNIC 32

CONS. , - 1 - 1 SPEC. ÎN REL. PUBL.

OFICIUL JURIDIC - 2 - 2

COMP.PROT.MUNCII - 1 - 1 PROT.CIVILĂ, P.S.I.

OFICIUL DE INFORM. - 2 - 2

C.F.G. ANALIZE 1 1 - 2 PREŢURI, C.F.P.

BIROU ADMINISTR.

SECRET., DISPECERAT 1 2 8 11

BIROU R.U. 1 3 - 4

DIRECTOR GENERAL

INGINER ŞEF 1 2 200 203

CONTABIL ŞEF 50

BIROU MARKETING 1 3 1 5 APROV.DEPOZIT

B. CONTR.FACTURARE 1 7 15 23

B. FINANC. CONTAB 1 4 - 5

B. REL. CU PUBL.INCAS 1 - 15 16

R.DISTRIB.APĂ 1 2 42 45

EPURARE, POMP. 1 - 30 31 APE UZATE

R.CANAL - 2 29 31

UZ. APĂ NR.1 1 2 41 44 FR.CAPTARE

UZ.APĂ NR.2 - 1 8 9

HIDROF.+A.C. 1 1 9 11

LAB.UZ.MĂRT. 1 2 3 6

PROIECTE - 1 - 1

BIROU IMPLEM. 1 10 - 11 PROIECT I.S.P.A.

VIZ. COND.,LAB. MONIT.PIERDERI - 4 5 9

B. PROD. URM. CALIT. APEI 1 2 - 3

BIROU MECANO- 1 2 - 3 ENERGETIC

SECTIA APĂ 1 3 6 100 110 SECTIA CANAL 1 1 3 87 92

ST.POMPARE - 1 28 29 APE UZATE

LAB.ST.EPUR. 1 2 2 5

BIROU INV. GIS 1 3 - 4


141

Anexa 3: Indicatori de performanta comparati – lista

completa


142

PERFORMANCE INDICATOR COMPARISON

YEAR OF COMPARISON 2005

INDICATOR Units ARAD BACAU BISTRITA BRAILA BOTOSANI CLUJ CONSTANTA FOCSANI ORADEA TARGOVISTE Max MUDP 2Min MUDP

2

Average

MUDP 2

WATERWater Consumption & Production

1 Water Coverage % 99.99 - 100 100 84.52 90 99.14 63.02 100 100 100 63.02 92.96 96

2 Residential consumption lpcd 142 - 90 84 86 113 121 134 83 124 142 84 109 175

3 Industrial consumption as % of Total % 28.48 - 32.68 19.25 44.47 33.44 44.49 34.02 48.7 7.23 48.7 7.23 32.53 28.2

4 Commercial consumption as % of Total %

5 Other consumption as % of Total %

6 Energy consumed per m³ water produced kWh/m³

Non Revenue Water

7 NRW (Total) % 25 - 42 16 38 15 65 31 48 23 65 15 33.67 46

8 NRW (Network) %

9 NRW/km/day m³/km/d 16.94 - 26.63 - 32.89 25.47 199.04 41.91 98.78 39.93 199.04 16.94 60.2 101.4

Pipe Network Performance

10 Pipe breaks per pipe length #/km/year 0.99 - 1.6 9.4 0.86 2.06 4.57 1.17 4.96 5.21 5.21 0.86 3.42 2.7

11 Meter coverage % 100 93.55 100 84.62 95.61 65.7 79.73 100 91.95 100 65.7 90.13 95.6

12 Vol metered vs Vol sold % 100 98.87 91.76 64.02 100 78.18 100 100 87.5 100 64.02 91.15 95.6

Cost and Staffing

13 Staff per '000 consumers supplied#/'000

consumers 2.06 - 2 1.67 4.09 1.35 2.51 1.93 2.74 2.73 4.09 1.35 2.34 0.9

14 No of population served per employee # 485 - 500 1142 289 820 401 823 365 366 1142 289 577 1169

Billing and Collection

15 Coverage: Billing - water Residential %

16 Bill collection efficiency - water % 98.92 - 85 - 93.7 100 - - 98.72 - 100 85 95.25 -

Financial Performance

17 Labour costs vs Operating costs Ratio

18 Operating ratio Ratio 1.15 - 1.05 1.23 0.9 1.17 0.96 1.19 1.21 0.99 1.23 0.9 1.09 1.14

19 Electricity cost vs Operating cost Ratio

20 Unit Operational Cost - Water RON/m³ 5250 - 6000 6750 6250 5000 9000 10250 7250 - 10250 5000 6969 5000

MUDP 2 TOWNSSATU

MARE


143

Anexa 4: Indicatori de performanta comparati - formule


144

Raport A1.1 Audit Institutional, Financiar si Operational Mare_second_draft_rom.… · 5.2...

Documents

Transcript of Raport A1.1 Audit Institutional, Financiar si Operational Mare_second_draft_rom.… · 5.2...