Procedura Civila Sinteza II

8/19/2019 Procedura Civila Sinteza II

1/63


2/63

/unerea domiciliului sau reşedinţei pe acelaşi plan demonstreazăpreocuparea legii de a determina locul unde poate " găsită persoana pentru a ise comunica actele de procedură.

!acă pe parcursul procesului se sc&imbă domiciliul sau reşedinţa uneiadin părţi, este obligatoriu încunoştinţarea instanţei sau părţii adverse subsancţiunea neluării ei în seamă (se pierde termenul de apel.

!omicipiul indicat în cerere poate " şi un domiciliul ales la altă persoană,caz în care este obligatorie indicarea numelui acelei persoane.

2. Nuele i cli$$e celui cre re)re!i($& )r$e *( )roces, iar în cazulreprezentării prin avocat, numele acestuia şi sediul profesional4

0ceastă cerinţă apare atunci c$nd partea alege să#şi e'ercite drepturileprocesuale, nu personal ci prin mandatar, indiferent dacă reprezentarea estelegală, convenţională sau judecătorească.

0ceeaşi situaţie apare c$nd cererea este făcută at$t în nume propriu c$t şi în calitate de reprezentant.

6. O7iec$ul cererii i vlore lui după preţuirea reclamantului, atunci c$ndpreţuirea este cu putinţă. /rin obiect, se înţelege pretenţia concretă a

reclamantului. 5'emplu1 restituirea concretă a unei sume de bani4 desfacereacăsătoriei4 revendicarea unui bun.O7iec$ul => C67!3833, C5%3785- să "e licit4- să "e posibil4- să "e determinat sau determinabil => să rezolve o neînţelegere

concretă, nu de principiu.O7iec$ul poate " unic, dar pot e'ista şi capete principale şi accesorii.

O7iec$ul trebuie identi"cat cu e'actitate pentru că, pe baza lui se determinăcompetenţa generală, materială şi teritorială a instanţelor, ta'a de timbru,admisibilitatea probelor şi întreg cadrul prosesual.Recl($ul poate completa sau modi"ca obiectul cererii p$nă la prima zi de

înfăţişare, iar instanţa poate &otăr$ numai în limitele în care a fost investită.

8. Ar&$re o$ivelor #e f)$ i #e #re)$ )e cre se *($eei!&cerere. 9otivele de fapt => reprezintă relatarea pe care o face reclamantul şidin care rezultă împrejurări care l#au determinat să solicite concursul justiţiei.6dată cu motivele de fapt, se v i(#ic cu! su $eeiul +uri#ic.

:emeiul juridic => nu este obligatoriu să se arate prin indicareaarticolului de lege, "ind si"cientă indicarea pr. generator al dreptului subiectiv.5'emplul1 contract4 căsătorie.

!acă partea indică te'te de lege, judecătorul nu este ţinut de ele, însăeste obligat în baza principiului contradictorialităţii şi al dreptului la apărare săpună în discuţie sc&imbarea temeiului juridic.

9. Cerere $re7uie s& cu)ri(#& #ove!ile )e cre se s)ri+i(& 3ecrec)&$ #e cerere4 reclamantul este dator să#şi dovedească susţinerile sale prinprobe4 probele pot " variate, în funcţie de speci"cul cauzei.

Ar$icolul r$& co(cre$1

- dacă )ro7ele su($ *(scrisuri5 trebuie să depună copii certi"cate de el în at$tea e'emplare c$te părţi sunt şi un e'emplar pentru instanţă4

înscrisurile străine trebuie traduse şi certi"cate de reclamant.- în cazul )ro7ei cu i($ero'$oriu, reclamantul va solicita înfăţişarea

personală a p$rătului4- în cazul )ro7ei cu r$ori se va indica numele şi reşedinţa acestora

2


3/63

:. Cerere se *(c4eie o7li'$oriu cu se(&$ur recl($ului.

Di( $o$e ces$e elee($e5 cele )rivi(# (uele5 o7iec$ul ise(&$ur ;15 6. : < su($ )rev&!u$e su7 s(c,iu(e (uli$&,ii.

;ipsa semnăturii poate " însă complinită pe tot parcursul procesului, "e laacelaşi termen, dacă reclamantul e prezent, "e la un termen ulterior la care va "citat cu această problemă. ;ipsa semnăturii se poate invoca de p$r$t pe tot

parcursul procesului./entru celelalte elemente, nulitatea intervine în măsura în care sedovedesc cele condiţii prevăzute de articolul )*< alin. .

!ispoziţiile articolul )) se completează cu prevederile generale dinarticolul , . 0rticolul )) constituie dreptul comun în materie de cerere dec&emare în judecată e'ist$nd şi norme speciale care derogă parţial sau total dela aceste, sau care i supun ataşarea unor acte obligatorii la introducerea cererii.

ÎNTRODUCEREA CERERII DE C=EMARE ÎN JUDECAT> ?I

CONSTITUIREA DOSARULUI

# se dispune la instanţa competentă în at$tea copii c$ţi p$r$ţi sunt4 dacă ei auun reprezenţant comun sau au mai multe calităţi juridice, se depune o singurăcopie4# dacă cererea se trimite prin prin poştă sau curier se înregistrează laregistratura instanţei, unde primeşte dată certă şi este înaintată preşedinteluiinstanţei împreună cu plicul în care a sosit pentru rezoluţie4# atribuţiile preşedintelui instanţei în acest domeniu se pot delega unui judecătoranume desemnat, numit judecător de serviciu4

;a primirea cererii de c&emare în judecată, )ree#i($ele i(s$(,eiveri3c&"

- dacă sunt îndeplinite cerinţele stipulate în art )), ))-C.pr.civilă4

- dacă a fost ac&itată ta'a de timbru în cuantumul prevăzutde lege, în caz contrar pune în vedere reclamantului lipsurileconstatate şi obligaţia de a le remedia.

Completările pot " făcute deîndată, sau dacă nu este posibil, cererea va " înregistrată şi se va "'a un termen scurt p$nă la care raclamantul este obligatsă îndeplinească cele solicitate4 dacă el nu se conformează, judecata sesuspendă şi nu va reîncepe dec$t dacă reclamantul se conformează.

# suspendarea se pronunţă prin înc&iere # art --+ C.pr.civilă # proceduranecontencioasă4# "'area termenului de judecată presupune arătarea zilei, orei, lunii, completuluişi sălii4# termenul va " în aşa fel "'at, înc$t de la data primirii citaţiei, p$r$tul să aibăcel puţin )< zile pentru depunerea înt$mpinării, iar în cazurile urgente cel puţin< zile.# odată cu comunicarea citaţiei, p$r$tului i se comunică copie după acţiune şidupă înscrisurile ane'ate4# sub rezerva dezbaterilor la primul termen, p$r$tul poate " citat la interogatoriusau se pot lua măsuri în sprijinul probatoriului solicitat, înclusiv măsuri

asiguratorii sau de asigurare a dovezilor, prin înc&eiere e'ecutorie4# după ce preşedintele instanţei sau judecătorul de serviciu stabilesc prinrezoluţie elementele de mai sus, cererea se predă, ar&ivarului # registrator care

3


4/63

îi dă număr în registrul general de dosare şi o înscrie în opisul alfabetic, registrulinformativ şi registrul de termene al ar&ivei4# în cazul coparticipării procesuale active sau pasive, preşedintele instanţei curespectarea drepturilor şi intereselor legitime ale părţilor va putea dispunereprezentarea lor prin mandat şi îndeplinirea tuturor actelor de procedură numaicu acesta4# dacă p$r$tul locuieşte în străinătate, primul termen va " mai lung, iar princitaţie i se pune în vedere obligaţia de a#şi alege un domiciliu în %om$nia unde i

se vor face toate comunicările. !acă nu se conformează, comunicările i se facprin scrisoare recomandată, recipisa de predare la poşta rom$nă în care seenunţă actele e'pediate va ţine loc de îndeplinire a procedurii.

E-ECTELE CERERII DE C=EMARE ÎN JUDECAT>

9 Efec$e "

). # investeşte instanţa cu soluţionarea cauzei # instanţa 72 seautoinvesteşte.

. # constituie baza raportului procesual "'$nd cadrul procesual şi obiectul

litigiului. nstanţa 72 poate lărgi cadrul procesual din o"ciu prinintroducerea altor persoane pe de o parte, iar pe de altă parte este ţinutăde obiectul pricinii neput$nd da altceva dec$t s#a cerut sau mai puţindec$t s#a cerut.

-. # în cazul competenţei teritoriale alternative, ea e'primă opţiuneareclamantului pentru una din instanţe, opţine asupra căreia nu poatereveni.

. # operează punerea în înt$rziere a p$r$tului, ceea ce are ca efect faptul căde la această dată p$r$tul e considerat posesor de rea#credinţă şidatorează fructele în caz de admitere a acţiunii de la momentulintroducerii acesteia.

- suportarea riscului pieirii lucrului- încep să curgă dob$nzile


5/63

mpreună cu înt$mpinarea se pot depune copii certi"cate de pe înscrisuri.nt$mpinarea este obligatorie, în afara cazurilor în care legea dispune în mode'pres altfel.

!acă p$r$tul nu depune împlinarea în termenul prevăzut de lege,sancţiunea este decăderea din drept de a mai propune probe şi a invocae'cepţii, înafara celor de ordine publică.

;egea prevede o e'cepţie1 în cazul în care partea nu este asistată saureprezentată de avocat preşedintele instanţei este obligat să#i pună în vedere la

prima zi de înfăţişare să#şi propună probele şisă#şi arate e'cepţiile care vor " consemnate în înc&eiere. ;a cerere se poateacorda un termen în vederea pregătirii şi depunerii înt$mpinării.

6. CEREREA RECONENŢIONAL> reglementată în articolul ))+#)* C.pr.civilă.

n procesul civil, p$r$tul poate adopta o atitudine agresivă, ridic$ndpretenţii impotriva reclamantului prin formularea unei cereri reco(ve(,io(le.

5a este admisibilă atunci c$nd tinde la o compensare judiciară sau în situaţia încare p$r$tul pune în discuţie însă#şi validitatea temeiului juridic a pretenţiilorreclamantului.

Cerere reco(ve(,io(l& în principiu este facultativă4 p$r$tul poateopta pentru introducerea unei cereri de c&emare în judecată separată sau poatesă opteze doar să se apere pentru a obţine o reducere a pretenţiilorreclamantului.

n cazul în care numai se apără el nu poate obţine condamnareareclamantului la efectuarea vreunei pretenţii.

Cerere reco(ve(,io(l& av$nd caracter incidental se soluţionează deinstanţa investită cu cererea principală c&iar dacă s#ar încălca o normăimperativă de competenţă.

!in punct de vedere al co(,i(u$ului cerere reco(ve(,io(l& trebuiesă îndeplinească condiţiile cerute pentru cererea de c&emare în judecată,inclusiv în ceea ce priveşte timbrajul.

0rticolul ))+ alin. - prevede că cererea reconvenţională se depune odatăcu înt$mpinarea sau cel mai t$rziu la prima zi de înfăţişare.

!acă reclamantul îşi modi"că cererea de c&emare în judecată la primultermen, p$r$tul va putea depune cererea reconvenţională p$nă la termenulurmător.

Cererea reconvenţională depusă după prima zi de înfăţişare poate "

primită de instanţă şi judecată impreună cu cererea principală dacă părţile sedeclară de acord.?ancţiunea depunerii tardive a cererii reconvenţionale nu constă în

respingerea acesteia, ci în judecarea ei separată de către aceeaşi instanţă.n cazul cererii reconvenţionale instanţa nu se pronunţă asupra

admisibilităţii în principiu asupra cererii ce o rezolvă prin &otăr$re odată cucererea principală.

!acă e depusă tardiv şi părţile nu se învoiesc să se judece împreună cucererea principală prin înc&eiere motivată se va dispune disjungerea şi se va

judeca separat.Cererea reconvenţională se va disjunge şi judeca separat şi în cazul în

care numai cererea principală se a@ă în stare de judecată reconvenţionalănecesit$nd probe în completare.

5


6/63

M>SURILE ASIBURATORII

O#$& cu cererea de c&emare în judecată, cu cererea reconvenţionalăsu )ri($ro cerere se)r$&5 co(coi$e($&, )&r,ile )o$ solici$ lureu(or &suri si'ur$orii *( c!ul c,iu(ilor rele, pentru evitareadispariţiei sau degradării bunului ce formează obiectul litigiului, iar *( c!ulc,iu(ilor )$rio(ile )e($ru *)ie#icre #ii(u&rii c$ivului)$rio(il l #e7i$orului.

0ceste măsuri sunt1).?ec&estrul judiciar4.?ec&estrul asigurator4-./oprirea asiguratorie4.3poteca asiguratorie4

). ?ec&estrul judiciar re'lee($$ *( r$icolul 9 :F1 C.)r.civil&.Sco)ul i(s$i$uirii sle es$e #e or'(i! )&s$rre )! i

#i(is$rre 7u(ului *( li$i'iu5 )ri( *(s&rci(re u(ei )erso(#e$eri($&5 cre se (ue$e #i(is$rre sec4es$rului.

0ceastă măsură se poate lua în principiu numai asupra unui bun în

legătură cu care are loc judecata. ?impla e'istenţă a unui proces ne"ind însăsu"cientă, trebuind să "e dovedită şi necesitatea instituirii sec&estrului judiciar.7ecesitatea trebuie să rezulte din pericolul de dispariţie, degradare, înstrăinareori risipire a bunurilor.

Audecata trebuie să se refere la dreptul de proprietate ori la un alt dreptreal, la posesia unui bun mobil sau imobil, ori la administrarea sau folosinţa unuibun a@at în proprietatea comună.

Cerere #e sec4es$ru +u#icir o poate face oricre #i($re )&r,ileG$e *( li$i'iu, dar i cre#i$orii )&r,ilor în baza articolul +B Cod civil.

Cererea are caracter contencios şi soluţionarea se face de urgenţă cucitarea părţilor de către instanţa competentă pentru judecarea cererii principaleprin înc&eiere care este supusă recursului în termen de < zile de la pronunţare.

0t$t la judecata de fond c$t şi la judecarea recursului pronunţarea sepoate am$na ore iar motivarea se face în cel mult de ore de lapronunţare.

n cazul în care se admite cererea de sec&estru judiciar, reclamantul poate" obligat la plata unei cauţiuni dacă sec&estrul se aplică asupra unui bun mobil.n cazul bunurilor imobile se face înscrierea în C...

?ec&estrul judiciar poate " încuvinţat c&iar fără să e'iste proces asupraunui bun pe care debitorul îl oferă pentru liberarea sa, asupra unui bun cuprivire la care cel interesat are motive temeinice să se teamă că va " distrus,

sustras sau alterat de actualul posesor, asupra unor bunuri mobile carealcătuiesc garanţia creditorului c$nd acesta învederează insolvabilitateadebitorului, sau c$nd are motive temeinice să bănuiască că debitorul va fugi, orisă se teamă de sustrageri sau deteriorări.

n toate aceste cazuri competenţa este a instanţei în circumscripţia căreiase a@ă bunul.

n cazul admiterii cererii paza bunului sec&estrat se încredinţează uneipersoane numită #i(is$r$or sec4es$ru5 care poate "1

- deţinătorul bunului1- o persoană asupra căreia părţile cad de acord.ncredinţarea efectivă a bunului se face de către e'ecutorul judecătoresc

care se deplasează la locul situării bunului şi îl dă împrimire în baza unui proces#verbal din care un e'emplar se încredinţează instanţei care a încredinţatmăsura.

6


7/63


8/63

Cererea se soluţionează în Camera de consiliu de urgenţă, cu citareapărţilor prin înc&eiere. nc&eierea este supusă numai recursului în termen de <zile de la pronunţare.

0t$t la judecata în fond, c$t şi la judecata în apel , pronunţarea se face în de ore iar motivarea se face în cel mult de ore de la pronunţare.

!acă cererea principală în temeiul căreia a fost solicitată instituireasec&estrului a fost anulată, respinsă sau perimată prin &otăr$re irevocabilă saudacă cel care a făcut#o a renunţat la judecată, poate cere ridicarea măsurii de

către instanţa care a încuvinţat#o.nstanţa se pronunţă prin înc&eiere irevocabilă fără citarea părţilor.%idicarea măsurii se face în mod simetric cu luarea acesteia.

6. Po)rire si'ur$orie # reglementat în articolul


9/63

-. # arătarea instanţei şi sediului ei4. # numele, domiciliul şi calitatea celui citat4


10/63

n cazul în care partea se înfăţişează personal sau prin mandatar, c&iardacă nu a fost citată sau citarea este viciată, prezenţa sa acoperă viciul deprocedură şi nulitatea nu mai intervine.

7ici un act de procedură nu se poate îndeplini în zilele de sărbătoarelegală, în afara cazurilor urgente şi numai cu încuvinţarea preşedinteluiinstanţei.

nm$narea citaţiei se face la domiciliul sau reşedinţa persoanei citate, iarc$nd aceasta are o aşezare agricolă, comercială, industrială sau profesională în

altă parte, înm$narea se poate face şi la unul dintre locuri.Citaţia poate " citată oriunde dacă partea o primeşte. ;egea prevedeanumite situaţii speciale şi anume1

- pentru cei c&emaţi sub arme la comandamentul cel mai apropiat4- pentru cei din ec&ipajul unui vas comercial, la căpitănia portului unde e

înregistrat vasul1- pentru deţinuţi la administraţia penitenciarului4- pentru bolnavii a@aţi în spitale, ospicii sau sanatorii la direcţia

acestora.n toate aceste cazuri speciale ca şi în cele care se referă la avocat sau

notar public, înm$narea se face funcţionarului însărcinat cu primirea

corespondenţei, care va semna dovada.!acă cel citat nu se găseşte la domiciliu, agentul poate înm$na citaţiaunui membru al familiei sau altei persoane care locuieşte cu el cu e'cepţiaminorului sub ) ani şi persoanelor lipsite de judecată.

n cazul persoanelor juridice, a asociaţiilor sau societăţilor civile care potsta în judecată, procedura de citare nu se poate face prin a"şare dec$t în cazul

în care se refuză primirea sau în cazul în care la termene consecutive nu segăseşte nici o persoană la sediu.

n toate cazurile proba îndeplinirii procedurii de citare se poate face numaicu dovada de primire şi procesul verbal.

?c&imbarea domiciliului uneia din părţi în timpul judecăţii trebuie, subpedeapsa nelu$rii ei în seamă, va " adusă la cunoştinţa instanţei prin cereredepusă la dosar.

C$nd reclamantul arată instanţei că deşi a făcut tot ce i#a stat în putinţănu a putut să a@e domiciliul p$r$tului preşedintele instanţei va dispune citareaacestuia prin a"şare la uşa instanţei sau prin publicarea citaţiei într#un ziar maimare sau 9.6f..

. E$) #e!7$erilor

e ce cre $r(s)u(e *( vi,& )ri(ci)iile fu(#e($le #re)$ului)rocesul civil.

?EDINŢA DE JUDECAT>

nainte de începerea efectivă a şedinţei, potrivit regulamentului defuncţionare şi organizare a instanţelor judecătoreşti, gre"erul de şedinţă areurmătoarele atribuţii1

10


11/63

cu cel puţin de ore înainte preia dosarele de la ar&ivă sub semnătură înregistru de termene4

întocmeşte lista cauzelor în ordinea numărului de dosar de la cel mai vec&ila cel mai nou şi o a"şează cu de ore înainte de şedinţă4

completează condica de şedinţă unde trece numele membrilor de şedinţă, algre"erului şi toate dosarele în ordinea listei4

veri"că la registratură şi la or&ivă dacă au sosit citaţiile, relaţiile solicitate deinstanţă sau actele cerute de preşedintele completului4

informează preşedintele completului despre de"cienţe4 predă dosarele completului.

Audecarea cauzelor civile se face de regulă de către un complet format din), sau - judecători. C$nd completul este colegial este prezidat de un judecătorcare este preşedintele instanţei.

/otrivit articolul ) alin. ), preşedintele desc&ide, suspendă sau înc&ideşedinţa.

Audecătorul sau părţile pot pune întrebări martorilor sau e'perţilor numaiprin intermediul preşedintelui care poate încuvinţa ca acesta să pună întrebăridirect.

Gedinţa este de regulă publică, accesul în sala de judecată neput$nd "limitat dec$t în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege.

Pree#i($ele" e'ercită poliţia sedinţei de judecată, put$nd lua măsuri pentru

respectarea ordinii şi păstrarea bunei cuviinţe4 poate dispune îndepărtarea din sală a celor care nu au loc4 poate îndepărta minorii şi persoanele necuvincioase4 poate îndepărta pe cei ce împiedică bunul mers al dezbaterilor, după ce

au fost rugaţi să se poarte cuviincios4 poate dispune îndepărtarea tuturor din sală1 în cazul în care în cursul şedinţei se săv$rşeşte o faptă penală poate

aplica codul de procedură penală4!acă printre cei îndepărtaţi din sală se găsesc şi părţi, înainte de

înc&iderea dezbaterilor vor " c&emate în sală şi sub sancţiunea nulităţii le vorpune în vedere toate acţele importante realizate în lipsa lor, precum şideclaraţiile martorilor. 0ceastă prevedere nu se aplică dacă partea are avocatcare a rămas în sală.

n sala de şedinţă nimeni nu poate intra cu arme în afara celor care lepoartă în vederea serviciului pe care îl au în instanţă.

:oate persoanele care participă la şedinţă sunt obligate să aibă o purtarecuvincioasă, iar cel ce vorbeşte instanţei trebuie să stea în picioare.

:oate aceste reguli se aplică şi c$nd şedinţa se desfăşoară în afarasediului instanţei.

Hre"erul e prezent în sală cu -* de minute înaintea începerii şedinţei şipune la dispoziţia părţilor dosarul pentru consultare.

!esc&iderea dezbaterilor se face de către preşedintele completului şi la început se iau cauzele pentru care se solicită am$narea, ea poate " făcută deun singur judecător.

Cauzele care nu s#au am$nat se soluţionează în ordinea listei. /ărţile potsolicita luarea peste r$nd, dacă cei a@aţi înaintea lor nu se împotrivesc.

Desf&urre +u#ec&,ii 3ec&rui )roces cu(o$e (ui$eoe($e1

1. A)elul cu!ei # se face de gre"er, el făg$nd şi un referat oral, arăt$ndobiectul cauzei, stadiul procesului şi modul de îndeplinire a procedurii de citare.Î( fu(c,ie #e si$u,i completă a dosarului )ree#i($ele1

11


12/63

poate ( )rocesul # c$nd e'istă motive temeinice, c$ndambele părţi o solicită. 0m$narea pe baza solicitării părţilor se poateface doar o singură dată.

/oate să sus)e(#e +u#ec$ # c$nd nici una din părţile legal citatenu s#a prezentat şi nici una nu a solicitat judecarea în lipsă.

/oate s& solu,io(e!e cu!.

2. !acă s#a trecut la soluţionarea cauzei se )ro(u(,& mai înt$i su)r

e%ce),iilor #e )roce#ur&, apoi asupra celor #e fo(# care ar face de prisoscercetarea judecătorească1

6. ;a Audecătorii, /reşedintele înainte de a intra în dezbateri v *(cerc *)&cre părţilor, pentru aceasta solicit$nd prezenţa personală a lor.

8. !upă rezolvarea celor - probleme se i($r& *( #e!7$eri. 0dică seadministrează probele, după care părţile pun concluzii. /rimul cuv$nt îl arereclamantul apoi p$r$tul. /ărţile pot lua concluzii şi în replică. !acă e'istă terţiintroduşi în proces aceştia vor lua cuv$ntul în următoarea ordine1

- intervenientul principal şi cel c&emat în judecată, după reclamant4

- intervenientul accesoriu, după intervenţia părţii pentru care aintervenit4

- c&ematul în garanţie, după partea care a cerut introducerea sa înproces.

?usţinerile părţilor se consemnează de gre"er în caietul de şedinţă şi seconcretizează în înc&eierea de şedinţă. ;a cererea oricăreia din părţi dezbaterilepot " stenogra"ate în tot sau în parte.

9. C$nd instanţa se consideră lămurită, preşedintele înc&ide dezbaterile şi seretrage spre #eli7erre.

n timpul deliberării, dacă instanţa găseşte necesare noi lămuriri poaterepune cauza pe rol.

!upă înc&iderea dezbaterilor, părţile pot solicita termen în vedereadepunerii de concluzii scrise. !acă instanţa a refuzat am$narea pentru lipsă de

IIIIIIIIIIIIII, ea este obligată ca la cerere să am$ne pronunţarea pentru a sedepune concluzii scrise.

PRIMA KI DE ÎN->ŢI?ARE%eglementată în articolul )- C.pr.civilă care spune că se consideră prima

zi de înfăţişare acel termen la care părţile legal citate pot pune concluzii.Tere(ul $re7uie s& *(#e)li(esc& 2 co(#i,ii"

). /ărţile să "e legal citate şi. /ărţile să poată pune concluzii.7u întotdeauna primul termen este prima zi de înfăţişare pentru că pot

e'ista vicii de procedură sau părţile pot solicita termen pentru a#şi angajaavocat.

;a primul termen de judecată, reclamantul poate să#şi întregească sau să#şi modi"ce cererea de c&emare în judecată. n acest caz se acordă un noutermen pentru ca p$r$tul să ia la cunoştinţă de modi"carea cererii şi să#şi poatăpregăti apărarea şi depune înt$mpinarea.

Cerere #e c4ere în judecată (u se co(si#er& i3c$& şi nu seva da termen *( 8 c!uri prevăzute în articolul )- alin.1

). c$nd se îndreaptă erorile materiale din cuprinsul cererii4. c$nd reclamantul măreşte sau micşorează c$timea obiectului cererii4-. c$nd cerere valoarea obiectului pierdut sau pierit4

12


13/63

. c$nd înlocuieşte cererea în constatare printr#o cerere în realizareadreptului sau invers.

n practică, p$r$tul solicită termen, iar instanţele acordă în cazul ultimuluipunct, în celelalte 72.

mportanţa practică a primei zile de înfăţişare rezultă din faptul că numaila acest termen, reclamantul şi p$r$tul pot săv$rşi anumite acte de procedură.

ACTIIT>ŢI ULTERIOARE ?EDINŢELOR DE JUDECAT>!acă judecata se am$nă, gre"erul de şedinţă pe baza notelor luate în

cursul şedinţei întocmeşte în de ore înc&eierea de şedinţă care este practicun /roces#verbal a celor petrecute în şedinţa de judecată.

/entru "ecare termen al dosarului se întocmeşte o înc&eiere de şedinţă,cu e'cepţia şedinţei în care au avut loc dezbaterile şi unde această înc&eiereformează practicaoa &otăr$ii.

/ărţile &otăr$rii judecătoreşti1 practica4 considerente4

dispozitiv. Î(c4eierile care preced &otăr$rile se numesc *(c4eieri )reer'&$ore

şi se clasi"că în1 înc&eieri preparatorii4 înc&eieri înterlocutorii4

Ceea ce deosebeşte cele înc&eieri este faptul că *(c4eierile *($erlocu$orii leagă instanţa aceasta neput$nd reveni asupra celor ce a decis.

0rticolul D prevede că *(c4eierile )reer'&$ore se dau cu acelaşinumăr de voturi. Ca şi &otăr$rile, înc&eierile se motivează întotdeauna.

nc&eierile premergătoare pot " atacate, în principiu numai odată cu

fondul.# pentru că sunt e'ceptate de la această formă, înc&eierile la care s#a întreruptsau suspendat cursul judecăţii pot " judecate separat # e'cepţie de la aceastăregulă.

E%is$& *(c4eieri cre (u )o$ 3 $c$e (icio#$&" # cele prin care s#a încuvinţat sau respins admiterea sau recuzarea.

ECEPŢIILE PROCESUALE mijloace de apărare, în general.

n se(s lr' prin apărare se desemnează toate mijloacele folosite dep$r$t pentru a opţine respingerea cererii.

n se(s res$r(s se înţelege numai acele mijloace care#i permit p$r$tuluisă invoce obiecţiuni îndreptate împotriva fondului pretenţieireclamantului.

n cursul procesului civil părţile pot forma e%ce),ii care sunt1 #e fo(# şi #e for&.

Clsi3cre"

). Du)& o7iec$ul sur c&rui )or$&". e%ce),ii #e )roce#ur& # care vizează încălcarea regulilor procedurale

privind compunerea instanţei, competenţa acesteia şi procedura de

judecată47. e%ce),ii #e fo(# # vizează lipsurile referitoare la e'erciţiu dreptului deacţiune4

. Du)& efec$ul lor"

13


14/63

. e%ce),ii #il$$orii # tind la am$narea judecăţii, declinarea judecăţii saurefacerea unor acte4

7. e%ce),ii )ere)$orii # care tind la respingerea sau anularea cererii ori lastingerea procesului.

2nele e'cepţii peremptorii încep prin a avea un efect dilatatoriu în sensul că seacordă un termen pentru împlinirea lipsei şi nu se anulează automat cererea.0ceeaşi e'cepţie poate produce efecte diferite1 e'cepţia de necompetenţă estede regulă dilatatorie.

6. Du)& crc$erul i)er$iv su #is)o!i$iv l (ori *(c&lc$e". e%ce),ii 7solu$e # care privesc încălcarea unor norme imperative

şi pot " invocate de părţi, procuror sau instanţă dino"ciu în orice faţă a procesului c&iar în apel sau recurs4

7. e%ce),ii rel$ive # care privesc încălcarea unor norme dispozitiveşi pot " invocate numai de partea interesată şi numai

într#un anumit termen (la prima zi de învăţişare sau laurmătorul termen în care s#a săv$rşit neregularitatea4

/otrivit articolului )-B C.pr.civilă, instanţa este obligată să se pronunţe înainte de a intra în fondul dezbaterilor asupra e'cepţiilor de procedură şi de

fond care fac de prisos în total sau în parte cercetarea în fond a pricinii. 7umai în mod e'cepţional, e'cepţia poate " unită cu fondul numai atunci c$nd pentrusoluţionarea ei este necesară administrarea unui prabatoriu legat şi de fondulpricinii.

;egea actuală nu prevede ordinea în care trebuie rezolvate e'cepţiile încazul în care sunt invocate concomitent.

!acă e'cepţia invocată este întemeiată, instanţa o va admite şi vapronunţa o înc&eiere atunci c$nd dispune am$narea judecăţii sau o &otăr$re.

n cazul respingerii e'cepţiei, instanţa pronunţă o înc&eiere interlocutorieşi continuă judecata.

CARACTERISTICILE ECEPŢIILOR PROCESUALE

). 5'cepţia procesuală presupune e'istenţa unui proces în curs.. 5'cepţia procesuală este un mijloc de apărare "ind de regulă folosit de

p$r$t.-. 5'cepţia procesuală este un mijloc te&nic prin care se invocă încălcări ale

normelor de drept material sau procesual.. 0dmiterea e'cepţiei constituie în cazul e'cepţiilor dilatatorii un obstacol

temporar în soluţionarea cererii principale, iar în cazul e'cepţiilorperemptorii un obstacol dirimant, determin$nd stingerea e'cepţiilor.


15/63

PROELE ÎN PROCESUL CIIL

Se#iul $eriei" Codul civil, C.pr.civilă, C. comercial. Audecătorul nu poate soluţiona litigiul pe baza simplelor a"rmaţii ale

părţilor, convingerea sa trebuind să se bazeze şi pe probele administrate încauză.

:itularul dreptului subiectiv pentru a obţine satisfacţie trebuie să#şiprobeze susţinerile. /entru acest motiv se vorbeşte de un drept subiectivprocesual # dreptul la probă care dublează şi întăreşte dreptul substanţial.

n se(s lr' prin )ro7& se înţelege c,iu(e #e s$7ilire5 e%is$e(,eisu i(e%is$e(,ei u(ui f)$.

n se(s res$r(s prin )ro7& se desemnează i+locul le'l )e($ru

#ove#ire u(ui f)$ cre es$e folosi$ 3e #e si(e s$&$&$or5 3e )e($ru#ove#ire u(ui l$ f)$ $eril. n mod obişnuit noţiunea de probă estefolosită în sensul de mijloc de probă (e'pertize, martori.

CLASI-ICAREA PROELOR

). !upă cum se fac în faţa instanţei sau în afara ei1a.probe judiciare1b.probe e'trajudiciare

. !upă natura lor1a.probe personale # mărturisirea4b.proba materiale4

-. !upă cum duc direct sau nu la stabilirea faptului principal1a.probe directeb.probe indirecte

. !upă caracterul originar sau derivat1a.probe primare primare ( imediate,

nemijlocite4b.probe secundare (mediate, mijlocite4


16/63

Re'uli cou(e )rivi(# #isi7ili$$e5 #i(is$rre i)reciere )ro7elor

Re'uli cou(e )rivi(# #isi7ili$$e=> proba trebuie să "e legală, să "e verosimilă, să "e pertinentă, să

aibă legătură cu obiectul cauzei4 să "e concludentă, adică să ducă la rezolvareacauzei.

Re'uli cou(e )rivi(# #i(is$rre => propunerea probelor se face de reclamant prin cererea dec&emare în judecată, iar de p$r$t prin înt$mpinare. 7epropunerea probelor înaceste condiţii atrage decăderea părţilor din dreptul de a cere probe, afară decazurile e'pres prevăzute de articolul )- C.pr. civilă şi anume1

). c$nd nevoia dovezi reiese din dezbateri şi partea nu avea cum să oprevadă4

. c$nd administrarea dovezi nu pricinuieşte am$narea judecăţii4-. c$nd dovada nu a fost cerută în condiţiile legii din pricina neştiinţei sau

lipsei de pregătire a părţii care nu a fost asistată sau reprezentată deavocat. /artea care a lipsit la propunerea şi încuviinţarea dovezi este

încuvinţată să ceară dovada contrarie la şedinţa următoare iar în caz de împiedicare la prima zi de înfăţişare.!acă o parte renunţă la probele pe care le#a produs, acestea pot "

însuşite de cealaltă parte, iar dacă ambele părţi renunţă instanţa din o"ciupoate administra probele.

/artea decăzută din dreptul de a administra probe poate să se aperediscut$nd în fapt şi în drept temeinicia susţinerilor şi dovezilor adversarului.

/robele se încuvinţează şi se resping prin înc&eiare motivată.0dministrarea probelor se face în faţa instanţelor de judecată în ordinea

statornicită de către aceasta. !ovada şi dovada contrarie se va administra pe

c$t este posibil în acelaşi timp.

Re'uli cou(e )rivi(# )reciere => probele se apreciază liber de către judecător.

ASIBURAREA PROELOR SAU A DOEKILOR

Re'lee($re" articolul -< # ) C.pr.civilă.0sigurarea dovezilor reprezintă o posibilitate dată persoanei care este

interesată în constatarea de urgenţă a mărturiei unei persoane, a părerii unuie'pert a stării unor bunuri mobile şi imobile sau care doreşte să le dob$ndeascărecunoaşterea unui inscris, a unui fapt, drept care sunt în primejdie să disparăsau sunt greu de administrat în viitor.

16


17/63

Cererea poate " făcută şi în cazul în care nu este primeşdie de înt$rzieredar numai cu învoiala p$r$tului.

n cererea de asigurare de dovezi trebuie să se arate dovezile care sesolicită a " administrate, starea de urgenţă sau acordul p$r$tului.

Asi'urre #ove!ilor se )o$e cere"- pe cle )ri(ci)l& înainte de a se introduce cererea de c&emare în

judecată4- pe cle i(ci#e($l& în timpul judecăţii.

!acă cererea se introduce pecle )ri(ci)l&

, competenţa revine Audecătoriei în raza căreia se a@ă martorul sau obiectul cercetării.Dc& cerere es$e i(ci#e($& e competentă instanţa care judecă

pricina.Î($)i(re (u es$e o7li'$orie. Ju#ec$ se face în camera de

consiliu cu sau fără citarea părţilor, iar instanţa se pronunţă prin înc&eiere "eimediat, "e la un termen fa'at ulterior.

Î(c4eire este e%ecu$orie şi se atacă cu recurs în termen de < zile dela pronunţare (cu citare sau de la comunicare (fără citare.

Î(c4eiere #$& *( $i)ul +u#ec&,ii # pe cale incidentă nu poate "atacată odată cu fondul.

Codul reglementează o procedură de constatare a stărilor de fapt. 5apoate " făcută c$nd e'istă urgenţă, care rezidă din posibilitatea încetării orisc&imbării stării de fapt p$nă la administrarea dovezilor.

Cererea este de competenţa instanţei în circumscripţia căreia urmează săse facă constatarea. /entru facerea constatării este delegat un e'ecutor

judecătoresc. ?e poate face şi fără încunoştinţarea celui împotriva căruia secere. ?e face printr#un proces#verbal care se comunică în copie şi celui împotrivacăruia s#a făcut. /rocesul # verbal constituie dăvada p$nă la proba contrarie.!acă e'istă primeşdie de înt$rziere, constatarea se poate face şi în zilele desărbătoare şi în afara orelor legale dar numai cu încuviinţarea magistratului.

/robele conservate prin instituţia asigurării dovezilor pot " folosite şi departea potrivnică în derularea procesului.

C&eltuielile pricinuite cu asigurarea dovezilor vor " avute în vedere deinstanţa care judecă fondul.

PROELE CARE SE POT ADMINISTRA ÎN PROCESUL CIIL

Fezi cursurile de anul 1 probele şi prezumţiile.

Po$rivi$ r$icolul 112 i 11: Co#ul #e )roce#ur& civil&5 părţileane'ează la cererea de c&emare în judecată şi la înt$mpinare, copii certi"cate

de pe *(scrisurile folosi$e c i+loce #e )ro7&.!acă ele su($ *($ro li7& s$r&i(& sau cu li$ere vec4i se vor #e)u(e$r#ucerile su co)ii cu li$ere l$i(e cer$i3c$e #e )&r,i.

n cazul în care se co($es$& $r#ucerile se )o$e )el l u($r#uc&$or cer$i3c$. /ărţile sunt datoare să aibă asupra lor originalele

înscrisurilor sau să le depună spre păstrare la grefă sub pedeapsa de a nu seţine seama de ele.

:oate *(scrisurile #e)use l #osr r&( #o7(#i$e +u#ec&,ii şi nuse pot retrage fără învoirea celorlalte părţi.

!acă )r$e *(ve#ere!& c& #versrul #e,i(e u( *(scris )rivi$or l)rici(&, instanţa poate ordona înfăţişarea lui. n cazul în care adversarul refuză

să răspundă la interogatoriul luat pentru dovedirea deţinerii sau e'istenţei înscrisurilor sau se dovedeşte că l#a ascuns sau distrus sau pur şi simplu nu vrea

17


18/63

să#l înfăţişeze, instanţa poate socoti că înscrisul are conţinutul pe care#l pretindepartea care a solicitat înfăţişarea lui.

Cerere #e *(f&,ire ces$ui c$ )o$e 3 res)i(s& dacă cuprinsullui priveşte c&estiuni cu totul personale sau dacă prin prezentarea înscrisului s#ar încălca îndatorirea de a păstra secretul sau dacă ar atrage urmărirea penalăimpotriva părţi sau a altei persoane ori ar dispune#o dispreţului public.

Dc& *(scrisul se '&se$e l o u$ori$$e sau o terţă persoanăinstanţa va lua măsuri pentru ca acesta să "e adus la dosar. n cazul în care

înscrisul nu se poate trimite, cercetarea lui se va face cu citarea părţilor la aceaautoritate.Î( c!ul *( cre se co($es$& u( *(scris su7 se(&$ur& )riv$& ,

legea reglementează i(s$i$u,i re'lee($&rii #e scri)$e # aceasta înseamnăcă partea căreia i se impune înscrisul este obligată să recunoască sau săconteste semnătura sau scrisul, singuri care pot să adopte o poziţie neutră "indmoştenitorii şi succesorii autorului actului.

!acă partea declară că nu recunoaşte scrisul sau semnătura, preşedintelecompletului îl va obliga să scrie şi să semneze sub dictarea sa, părţi din înscris.%efuzul de a scrie sau semna va putea " socotit ca o recunoaştere a înscrisului.!acă veri"carea nu este concludentă pentru instanţă se va dispune efectuarea

unei e%)er$i!e. /entru aceasta părţile vor depune înscrisuri autentice sau subsemnătură privată urm$nd a se trimite toate acestea împreună cu înscrisultăgăduit şi cu probele luate de judecător, e'pertului .

nscridurile depuse spre veri"care vor " semnate întotdeauna depreşedinte, gre"er şi părţi.

!upă veri"carea făcută de instanţă sau în raport de concluziile e'pertizeirăm$ne sau nu în proces.

n c!ul *(scrisurilor u$e($ice care sunt contestate e'istă în Codul deprocedură civilă i(s$i$u,i )roce#urii *(scrierii *( fls. n cazul în care sedeclaşează această procedură, dacă partea care foloseşte înscrisul nu esteprezentă în instanţă se va am$na cauza şi se va dispune înfăţişarea părţiipersonal sau prin mandatar cu procură specială. ;a termenul prezentării cel ce ainvocat înscrisul îl va depune pentru veri"care şi va indica mijloacele sale deapărare.

/reşedintele instanţei constată prin proces#verbal starea materială a înscrisului dacă e'istă pe el ştersături, adăugiri sau îndreptări iar apoi îl vasemna împreună cu gre"erul şi părţile şi îl va depune la grefă.

:ot la acest termen preşedintele întreabă partea care a depus înscrisuldacă înţelege să se folosească de el. !acă partea refuză să răspundă, nu seprezintă sau declară că nu se mai foloseşte de înscris acesta va " înlăturat dinproces.

n cazul în care se stăruie în defăimarea înscrisului, înscrisul împreună cuprocesul#verbal se va trimite procurorului pentru cercetări. /rocurorul facecercetările şi va informa instanţa.

n cazul sesizării procurorului, dacă partea care s#a înscris în fals arată şipe autorul sau complicele falsului, instanţa civilă poate suspenda judecata.

Pro7 cu r$ori sau testimonialăn procesul civil, martorii pot " numai persoane "zice care au cunoştinţă

despre faptele care formează obiectul judecăţii. Nu e%is$& lii$& #e v&rs$&.;egea prevede că aprecierea depoziţiei martorului care este minor sub )

ani sau este o persoană lipsită vremelnic de discernăm$nt se va ţine seama de

situaţiile arătate. Ar$icolul 1 )reve#e )erso(ele cre su($ e%ce)$$e#e 3 cce)$$e c r$ori1

- rudele şi a"nii p$nă la gradul - inclusiv4

18


19/63

- soţul sau fostul soţ- interzişi judecătoreşti şi cei condamnaţi pentru mărturie mincinoasă./rin co(ve(,i e%)res& su $ci$& a părţilor rudele, a"nii şi soţul pot "ascultaţi ca martori.n pricinile privitoare la starea civilă sau divorţ se pot audia rudele şi a"nii

cu e'cepţia descendenţilor.E%is$& o c$e'orie #e )erso(e cre r )u$e 3 r$ori5 #r )e

cre le'e le scu$e$e s& #e)u(& &r$urie"-

cei ţinuţi de secretul profesional4- cei ţinuţi de secretul de serviciu, dar numai asupra împrejurărilorsecrete de care a luat cunoştinţă în timpul serviciului4

- cei care prin răspunsurile lor s#ar e'pune pe ei însuşi sau ar e'punerudele, a"ni ori soţul la o pedeapsă penală sau dispreţul public.

/rimele categorii cu e'cepţia preoţilor pot depune mărturie dacă au fostdezlegate de îndatorirea păstrării secretului de către cei interesaţi în păstrareasecretului.

Pro)u(ere )ro7ei cu r$ori se fce l )ri !i #e *(f&,ire .;ista cu numele şi adresa acestora urm$nd să "e depusă sub sancţiunea nulităţii

în cel mult < zile de la încuvinţare. 3nstanţa poate limita numărul martorilorpropuşi cu respectarea principiului egalităţii părţilor, iar martorii care au fost încuvinţaţi se vor asculta neput$ndu#se renunţa la ei.

O#$& )ro)ui r$orii, înlocuirea acestora se va putea face numai încaz de moarte, dispariţie sau motive temeinice (certi"cate medicale.

Du)& *(cuvi(,re, instanţa dispune citarea martorilor care pot "ascultaţi în instanţă sau la locuinţa lor.

Dc& r$orul li)se$e la prima citare, instanţa va da mandat deaducere şi dacă e'istă urgenţă mandatul se poate da de la primul termen.

-iecre r$or v 3 scul$$ #eose7i$ *( or#i(e s$7ili$& #e)ree#i($e, cei ce urmează a " ascultati ulterior "ind îndepărtaţi din sală.

Î(i($e #e se lu &r$uri5 )ree#i($ele *i cere r$orului1- să arate domiciliul, profesia, v$rsta4- dacă este rudă sau a"n cu una din părţi şi în ce grad4- dacă se a@ă în serviciul unei părţi şi dacă este în judecată, duşmănie

sau legătură de interese cu vreuna din părţi, după aceasta martoruldepune jurăm$ntul.

9artorii fără confesiune jură pe conştiinţă, iar cei care din motiveconfesionale sau de conştiinţă nu depun jurăm$nt se obligă să spună adevărul şisă nu ascundă nimic.

9inorul care nu a împlinit ) ani nu depune jurăm$ntul dar i se atrage

atenţia să spună adevărul.n depoziţia sa, martorul arată împrejurările pe care le cunoaşte şirăspunde la întrebările preşedintelui şi ale părţilor. 5l nu are voie să citească unrăspuns dinainte dar cu încuvinţaea preşedintelui se poate cu privire la cifre şidenumiri.

!acă preşedintele găseşte că întrebarea pusă de părţi nu esteconcludentă, jignitoare sau tinde să dovedească un fapt a cărui dovedire esteoprită de lege o va respinge. %espingerea împreună cu motivarea se trec în

înc&eierea de şedinţă. 9ărturia se face orar şi se consemnează în scris de fre"erla dictarea preşedintelui. !epoziţia este semnată pe "ecare pagină şi la sf$rşitulei de preşedinte, gre"er şi martor după ce citeşte declaraţia.

C$nd cel care urmează să "e martor este mut sau surd şi nu poate " înţeles va " pus să scrie răspunsul. !acă nu ştie să scrie se folosesc e'perţiiinterpreţi.

19


20/63

6rice adăugiri, ştersături sau sc&imbări în depoziţie se vor semna de judecător, gre"er şi martor sub sancţiunea neluării lor în seamă. ;ocurilenescrise se barează pentru a nu se adăuga nimic.

!upă ascultare, martorul răm$ne în sala de şedinţă dacă instanţa nudecide altfel.

!acă instanţa are bănuieli puternice că mărturia este mincinoasă saumartorul este mituit, înc&eie un proces#verbal şi sesizează procurorul.

;a aprecierea probelor în cazul în care instanţa faţă de restul probatoriuluiadministrat ajunde la concluzia că mărturia nu este sinceră o înlătură şi scriemotivarea.

Pro7 cu i($ero'$oriu su &r$urisire3nterogatoriul este admis în toate materiile şi toate procesele civile. 6

e'cepţie e'pres prevăzută de lege e'clude interogatoriu în procesele de divorţpentru dovedirea motivelor de divorţ. /entru celelalte capete de cerere pentrudivorţ se poate lua interogatoriu.

9ărturisirea are ca obiect numai fapte şi este admisibilă numai în legătură

cu drepturile de care o parte poate să dispună.n anumite procese mărturisirea singură nu poate duce la admitereaacţiunii.

9ărturisirea "ind un act personal poate " făcută numai personal de partescop în care dacă nu este prezentă va " citată cu menţiunea personal lainterogatoriu.

/artea care vrea să recunoască apărările, pretenţiile păţii adverse o poateface şi printr#un mandatar cu procură specială.

C$nd partea are domiciliul în străinătate interogatoriu se comunică în scrismandatarului care va depune răspunsul părţii în cuprinsul unei procuri specialeşi autentice.

/reşedintele poate respinge din interogatoriu acele întrebări care nu suntconcludente sau jignitoare. %ăspunsurile se trec pe aceeaşi foaie cu întrebărileşi "ecare pagină va " semnată de preşedinte, gre"er, de cel care l#a propus şide partea care a răspuns.

?tatul şi persoanele juridice de drept privat sau public răspund în scris lainterogatoriu care li se comunică.

!acă partea, deşi a fost citată nu se prezintă la interogatoriu sau deşi seprezintă refuză să răspundă fără a avea motive temeinice, instanţa poate socotiaceste împrejurări ca o mărturisire deplină sau ca un început de dovadă scrisă.

E%)er$i! +u#icir&

# ca probă este folosită atunci c$nd pentru lămurirea faptelor care formeazăobiectul unui proces este necesară părerea unei persoane care are cunoştinţede specialitate în acel domeniu.# mijloc de probă prin care e'pertul aduce la cunoştinţa instanţei pe baza unorcercetări concrete, situaţie de fapt concretă.# e'istă situaţii în care e'pertiza este obligatorie1

• la punerea sub interdicţie # e'pertiza psi&iatrică4• la înregistrarea tardivă a naşterii # e'pertiza medico#legală

cu privire la stabilirea v$rstei4• la e'propriere # e'pertiza topogra"că4

20


21/63

# propunerea ei se face de părţi sau instanţă din o"ciu după punerea în discuţiea părţilor.# se efectuează de e'perţii judiciari atestaţi de 9inisterul Austiţiei.# pentru numirea e'pertului, completul solicită biroului local de e'pertize o listăde e'perţi din care va numi prin înc&eiere pe cel desemnat cu efectuareae'pertizei.# prin aceeaşi înc&eiere se stabilesc obiectivele e'pertizei, onorariul provizoriu şidata depunerii lucrării.

# dacă efectuarea e'pertizei necesită o lucrare la faţa locului, e'pertul esteobligat sub sancţiunea nulităţii să citeze părţile prin scrisoare recomandată cucon"rmare de primire , arăt$nd zilele şi orele la care va " prezent în teren.# după numirea sa ca e'pert, acesta este obligat să vină la instanţă şi să depunăun jurăm$nt în camera de consiliu fără citarea părţilor în faţa instanţei. 3nstanţaconstată depunerea jurăm$ntului prin înc&eiere.# dacă părţile nu se învăiesc cu privire la numirea e'pertului, instanţa va stabilie'pertul prin tragere la sorţi.# lucrările se concretizează într#un raport de e'pertiză care se depune la instanţă

în at$tea e'emplare c$te părţi sunt ) e'emplar pentru instanţă.# dacă părţile sau instanţa au obiecţiuni întemeiate se poate dispune

completarea raportului sau o nouă e'pertiză.# e'pertul poate " convocat în instanţă pentru a da lămuriri asupra e'pertizei.# instanţa nu este legată de concluziile e'pertizei însă ea trebuie să#şi motivezepoziţia, însă este legată de constatările de fapt, de cercetările efectuate la faţalocului şi de susţinerile părţilor, ele făc$nd dovada p$nă la înscrierea în fals.# în domeniile în care nu e'istă e'perţi autorizaţi, din o"ciu sau la cererile părţii,instanţa poate solicita puncte de vedere a unora sau unui specialist în domeniulrespectiv sau la autorităţi.# punctul de vedere se prezintă în camera de consiliu sau în şedinţă publică cuprezenţa părţilor.# la efectuarea e'pertizei pot participa şi e'perţi care sunt desemnaţi de părţi #e'perţi consilieri.

Cerce$re l f, locului

# pobă judiciară4# se solicită de părţi, din o"ciu de instanţă4# se ordonă prin înc&eiere, în care se arată împrejurările de fapt în legătură cucare se face cercetarea4# poate " efectuată de întreg completul sau numai de unul dintre judecători în

prezenţa părţilor care vor " citate4# la faţa locului pot " audiaţi martori şi e'perţi, desfăşurarea cercetării seconsemnează într#un proces verbal care se depune la dosar.

I(ci#e($e )rocesule *( cursul +u#ec&,ii

1. Sus)e(#renseamnă oprirea cursului procesului datorită unor imprejurări voite de

părţi care nu mai stăruie în soluţionarea cauzei sau independent de voinţa lorc$nd sunt în imposibilitate "zică sau juridică de a se prezenta.

Du)& ($ur *)re+ur&rilor cre #e$eri($ sus)e(#re, avem1. Sus)e(#re volu($r&7. Sus)e(#re le'l&

21


22/63

. Sus)e(#re volu($r& => intervine datorită manifestării de voinţă apărţilor care poate " e'presă sau tacită.

/entru ca acest consimţăm$nt tacit al părţii trebuie ca la termenulrespectiv ambele părţi să "e legal citate sau cu termen în cunoştinţă şi nici unasă nu " solicitat judecarea în lipsă. Audecata se suspendă c&iar dacă cererea nueste legal timbrată.

%eînceperea judecăţii în aceste cazuri se face ca urmare a unei cereri de

repunere pe rol făcută de partea care justi"că un interes, care va trebui săac&ite E din ta'a de timbru datorată pentru proces timbrul judiciar.3nstanţa nu poate repune cauza pe rol din o"ciu.

7. Sus)e(#re le'l& => poate interveni de drept sau este lăsată laaprecierea instanţei.

• Sus)e(#re le'l& #e #re)$ # articolul - # reglementează <cazuri de suspendare de drept şi anume1

). # moartea uneia din părţi # valabil şi pentru ?.C. în cazul dizolvării şilic&idării4

. # punerea sub interdicţie sau curateră a unei părţi p$nă la numireatutorelui sau curaterei4

-. # moartea mandatarului uneia din părţi dacă a intervenit cu )< zile înaintea termenului de judecată4

. # încetarea funcţiei tutorelui sau curatorului4


23/63

?uspendarea operează în bloc faţă de toate părţile din proces şi are caefect răm$nerea în nelucrare a cauzei.

- orice act de procedură făcut în această perioadă este lovit de nulitate.;a repunerea pe rol la cauzele suspendate citarea părţilor este

obligatorie.

2. PerireRe'lee($re" articolul şi următoarele din Codul de procedură

civilăJ orice cerere de c&emare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi oricealtă cerere de reformare sau revocare se perimă de drept c&iar în potrivaincapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an în materiecivilă şi D luni în materie comercialăK.

N$ur +uri#ic& este mi'tă1- o sancţiune procesuală- prezumţie de desistare a părţilor

- /erimarea se aplică acţiunilor imprescriptibile c$t şi acţiunilor prescriptibile.- 5ste aplicabilă at$t în faza de judecată în primă instanţă c$t şi în căile de atac.

- ;ăsarea în nelucrare a cauzei să se datoreze părţilor.- 7u e'istă culpă c$nd actul de procedură trebuie efectuat din o"ciu.

/erimarea începe să curgă de la îndeplinirea ultimului act de procedură.Tere(ul poate " *($reru)$ sau sus)e(#$. Î($reru)ere se face prin îndeplinirea oricărui act de procedură de către părţisau din o"ciu. Tere(ul es$e sus)e(#$ p$nă la încetarea cauzei care a dus lasuspendarea legală facultativă , iar în cazul suspendării legale de drept # -# de - luni de la data c$nd s#au petrecut faptele care au dus la suspendare.

/erimarea operează de drept.Constatarea perimării se face printr#o &otăr$re judecătorească care este

supusă numai Curţii de 0pel cu recurs în termen de < zile de la pronunţare./ărţile se citează pentru constatarea judecării perimării. ;a judecarea

acestei cereri compunerea completului "ind aceeaşi cu cea care ar trebui să judece procesul.

/oate " invocată şi pe cale de e'cepţie în cursul judecăţii în primăinstanţă.

Efec$ele )eri&rii"/erimarea stinge procesul împreună cu actele de procedură. !acă se

perimă cererea de c&emare în judecată cade şi efectul întreruptiv de prescripţie.

ntr#o nouă cerere părţile pot folosi probele administrate în dosarulperimat./erimarea apelului sau recursului stinge posibilitatea introducerii unui nou

apel sau recurs.

Ac$ele #e #is)o!i,ie le )&r,ilor

1. Re(u(,re2. Ac4iesre /0 3i(# c$e #e #is)o!i,ie $re7uie f&cu$e )erso(l

#e )r$esu cu (#$r )ri( )rocur& s)ecil&.

6. Tr(!c,i

1. Re(u(,re =>

23


24/63

%eclamantul are opţiuni1- să renunţe la judecarea procesului- să renunţe la dreptul dedus judecăţiiRe(u(,re l +u#ec$& poate avea loc oric$nd pe parcursul procesului

şi poate " făcută verbal în şedinţă sau prin cerere scrisă.!upă intrarea în dezbaterea fondului renunţarea reclamantului la judecată

se poate face numai cu învoirea p$r$tului.Constatarea renunţării la judecată se face prin înc&eierea dată fără drept

de apel.E%ce),ie1 divorţul.Re(u(,re l #re)$ul #e#us +u#ec&,ii # nu se mai poate introduce o

nouă acţiune.%enunţarea la drept se poate face oric$nd şi fără învoirea celeilalte părţi.

5a se poate face în şedinţă personal sau prin înscris autentic.nstanţa va pronunţa o &otăr$re prin care va respinge cererea în fond şi va

&otăr$ asupra c&eltuielilor de judecată.

2. Ac4iesre => se poate prezenta în forme1. Ac4iesre )r$ului l )re$e(,iile recl($ului => are loc

prin recunoaşterea pretenţiilor reclamantului, "e spontan, "e la interogatoriu.# este un act unilateral şi îşi produce efectele fără acceptul reclamantului.# p$r$tul poate recunoaşte parţial pretenţiile reclamantului, în acest cazinstanţa put$nd pronunţa o &otăr$re parţială care este e'ecutorie de drept.

7. Ac4iesre )&r,ii cre )ier#u$ )rocesul l 4o$&rre )rieii(s$(,e => se realizează prin faptul că acesta renunţă la atacarea &otăr$rii,"e cu apel "e cu recurs. 0c&iesarea poate " în aceste condiţii e'presă sautacită. 5ste $ci$& c$nd e'ecută de bună voie şi este e%)res& cănd declarădupă pronunţarea &otăr$rii că renunţă la calea de atac.

6. Tr(!c,i acţiune de dispoziţie prin care părţile termină un proces început sau

pot preînt$mpina prin concesii reciproce const$nd în renunţărireciproce la pretenţii sau în prestaţii noi săv$rşite sau promise de oparte în sc&imbul renunţării de către cealaltă parte la dreptul careeste litigios sau îndoielnic

Re'lee($re1 # articolul B), B- Codul de procedură civilă iar ca dreptmaterial în articolul )B*, )B).

/ărţile se pot prezenta oric$nd în timpul procesului, c&iar dacă nu au fostcitate pentru a cere pronunţarea unei &otăr$ri care să cons"nţească învoiala lor.0ceastă &otăr$re mai poartă denumirea de &otăr$re de e'pedient.

:ranzacţia mai poate " e'ercitată în faza căii de atac şi e'ecutării silite.C$nd părţile se prezintă la termenul de judecată, tranzacţia poate "primită de un singur judecător, c$nd părţile se prezintă între termene &otăr$rease dă în camera de consiliu.

nvoiala părţilor se prezintă în scris, c&iar de m$nă şi va alcătuidispozitivul &otăr$rii.

Lotăr$rea de e'pedient se atacă cu recurs.mpotriva &otăr$rii de e'pedient se poate introduce acţiune în anulare. ;a

tranzacţie revizuirea este inadmisibilă.

C. E$) #eli7er&rii i )ro(u(,&rii 4o$&rrii

!upă înc&eierea dezbaterilor +u#ec&$orii #eli7ere!& în secret asuprasoluţiei în camera de consiliu.

24


25/63

!acă nu se poate &otăr$ în acea zi, pronunţarea se am$nă cel mult B zile. Audecătorul care a luat parte la judecată se poate pronunţa înăuntru

acestui termen c&iar dacă nu mai face parte din alcătuirea instanţei, înafaracazului în care i#a încetat calitatea de magistrat.

!acă completul este format din mai mulţi judecători, preşedintelecompletului adună părerile judecătorilor, încep$nd cu cel mai nou în funcţie, elpronunţ$ndu#se ultimul. n cazul în care nu se întruneşte majoritatea cauza seva judeca în complet de divergenţă, adică la completul iniţial se adaugă

preşedintele instanţei sau vecepreşedintele instanţei sau un judecător numit deacesta. Audecata se face în aceeaşi zi sau cel mult < zile.;a instanţa de fond în cazul în care judecata nu se face în acea zi în

complet de divergenţă, părerile trebuie motivate înainte de judecareadivergenţei.

/entru judecarea divergenţei procesul se pune pe rol, părţile se citează, sepun concluzii.

!acă după judecarea divergenţei sunt mai multe păreri judecătorii ce seapropie mai mult unul de altul se vor uni.

?oluţia poate " pronunţată în unanimitate sau majoritate de voturi.6pinia separată a unui membru a completului se consemnează în minută.

Cu ocazia deliberării se soluţionează toate cererile formulate. Solu,iileco(s$u *(1- admitere4- respingere- perimare

%ezultatul deliberării se consemnează pe scurt de îndată într#o minutăcare va " scrisă de un membru a completului. 9inuta se consemnează subsancţiunea nulităţii de toţi membrii.

!upă redactarea minutei conţinutul acesteia se trece în condica deşedinţă arăt$ndu#se şi care dintre judecători va redacta &otăr$rea.

=o$&rre +u#ec&$oresc& => este actul "nal al judecătorilor, act dedispoziţie al instanţei, av$nd caracter jurisdicţional.

Lotăr$rile judecătoreşti se (uesc se($i(,e5 #eci!ii su *(c4eieri.Se($i(,ele se dau în primă instanţă.

Ju#ec&$oriile => pot da sentinţe, înc&eieri.Tri7u(lul => pot da sentinţe, decizii, înc&eieri.Cur$e #e A)el => pot da sentinţe, decizii, înc&eieri.

• Du)& #ur$ c,iu(ii lor )u$e ve"- &otăr$ri propriu#zise # cele care rezolvă fondul şi au acţiuni nelimitate în

timp4

- &otăr$ri provizorii # au caracter temporar şi acţiune limitată4• Du)& cu e%is$& su (u )osi7ili$$e $c&rii"

- nede"nitive # se pot ataca cu apel4- de"nitive # cele care nu pot " atacate cu apel sau &otăr$ri date în apel

se numesc de"nitive4- irevocabile # cele date în recurs4

• Du)& cu )o$ su (u s& 3e )use *( e%ecu$re"- e'ecutorii # se pronunţă în realizarea drepturilor4- nee'ecutorii # se pronunţă în acţiuni în constatare4

%edactarea semnarea şi comunicarea &otăr$rii judecătoreşti

25


26/63

# în - zile de la pronunţare, gre"erul predă dosarul pentru motivare judecătorului, după ce în prealabil a redactat partea întroductivă a &otăr$riinumită practicaua.# &otăr$rea trebuie redactată în -* de zile de la pronunţare # termen derecomandare. 4o$&rre se #& *( (uele le'ii i $re7uie s& cu)ri(#&1

). # arătarea instanţei care a pronunţat#o, numele judecătorilor care a luatparte4

. # numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor, calitatea în care s#au judecat4-. # numele mandatarilor sau reprezentanţilor legali ai părţilor şi numeleavocaţilor

. # obiectul cererii şi susţinerii pe scurt cu arătarea dovezilor


27/63

- obligativitatea/entru ca o &otăr$re judecătorească să poată " pusă în e'ecutare este

necesară investirea cu formulă e'ecutorie.3nvestirea cu formulă e'ecutorie se face de prima instanţă. Lotăr$rea

investită cu formulă e'ecutorie se dă numai părţii care a c$ştigat procesul.

C>ILE DE ATAC1. No,iu(e"

su($ i+loce )rocesule )ri( i($ere#iul c&ror )r$ei($eres$& )o$e solici$ e%i(re le'li$&,ii i $eei(iciei4o$&rrii +u#ec&$ore$i i ree#iere eve($ulelor eroris&vri$e.

E%is$e(, c&ilor #e $c constituie pentru părţi o 'r(,ie a respectăriidrepturilor fundamentale şi o 'r(,ie pentru calitatea acţiunii de justiţie.

27


28/63

!reptul la folosirea căilor de atac es$e u( #re)$ co(s$i$u,io(l #articolul ) din Constituţie prevede acest principiu în sensul că impotriva&otăr$rilor judecătoreşti părţile şi 9inisterul /ublic pot e'ercita căile de atac.

7u este u( #re)$ 7solu$ şi nu crează posibilităţi pentru e'ercitareatuturor căilor de atac, unele pot " suprimate.

E%e)lu"- în unele cazuri este suprimată calea apelului, partea av$nd posibilitatea

să facă recurs.

Co#ul #e )roce#ur& civil& prevede o si'ur& cle #e $c => )elulşi prevede 9 c&i e%$ror#i(re #e $c1

). recursul4. revizuirea4-. recursul în anulare4. recursul în interesul legii4 provoacă o nouă judecată în fond şipermit instanţei care soluţionează calea de atac ree'aminareacauzei în întregul ei fără restricţii în ceea ce priveşte administrareaprobelor (apelul4

b. C&i #e $c (e#evolu$ive => permit realizarea unui control limitatasupra &otăr$rii atacate (recursul4

28


29/63

8. Î( fu(c,ie #e f)$ul #c& )&r,ile u su (u #re)$ul #e e%erci$#irec$ cle #e $c

a. C&i #e $c cou(e => pot " e'ercitate direct de părţile dinproces precum şi de procuror4

b. C&i #e $c s)ecile => pot " e'ercitate numai de un subiectdeterminat în mod e'pres de lege (recursul în anulare poate "e'ercitat numai de procurorul general al /arc&etului de pe l$ngăC.?.A.4

9. Î( r)or$ #e efec$ele cre le )ro#uc c&ile #e $c ces$e )o$ 3clsi3c$e *("

a. C&i #e $c sus)e(sife #e e%ecu$re => împiedică e'ecutarea&otăr$rii atacate p$nă la soluţionarea acestei căi de atac (apelul4

b. C&i #e $c (esus)e(sive #e e%ecu$re => nu in@uenţează înnici un fel posibilitatea punerii în e'ecutare a &otăr$rii atacabte înafară de cazurile e'pres prevăzute de lege (recursul, recursul înanulare, contestaţia în anulare, revizuirea4 uneori recursul estesuspensiv # în anumite cazuri # de e'emplu demolarea unui imobil4

6. Re'uli cou(e )rivi(# c&ile #e $c

A. Le'li$$e c&ilor #e $c # 0cest principiu înseamnă că împotriva&otăr$rii judecătoreşti pot " e'ercitate numai căile de atac prevăzute de lege şinumai în condiţiile stabilite.

9enţiunile greşite trecute în dispozitivul &otăr$rii nici nu crează în favoareapărţii dreptul la o cale de atac neprevăzută de lege dar nici nu#i poate răpidreptul la o cale de atac prevăzută de o dispoziţie legală => 0ceastă constatareeste valabilă nu numai în ce priveşte e'istenţa sau ine'istenţa unei căi legale deatac dar şi cu privire la durata termenului unei căi de atac şi momentul în care

începe să curgă.

A$e(,ie"

- întotdeauna atenţie la termenul de apel,recurs4 calea de atac indicată4 comunicaresau pronunţare # de c$nd curge termenul.- 9enţiunile greşite în &otăr$re în legătură cutermenul de apel sau recurs nu poate "repusă în termen.- :ermenul curge de la comunicare dacăpărţile nu au fost citate şi de la pronunţaredacă părţile au fost citate.

. Ierr4i c&ilor #e $c!e regulă nu poate " e'ercita o cale e'traordinară de atac at$ta

timp c$t este desc&isă o cale ordinară de atac. Căile de atac trebuie e'ercitate într#o anumită ordine. 7u poate " e'ercitat recursul împotriva unei &otăr$ri careputea " atacată cu apel. 6rdinea e'ercitării căilor de atac poate " dedusă dinprevederile legale în materie.

Î($re7re )e($ru e%e(" ;imitele efectului devolutiv al apelului MMMMM

C. U(ici$$e #re)$ului #e e%erci$ o cle #e $c o parte nu

poate folosi dec$t o singură dată o cale de atac.

29


30/63

0pelul sau recursul pot " e'ercitate numai o singură dată. n aceastăprivinţă nu prezintă relevanţă faptul că în al doilea apel sau recurs s#ar invocaalte motive dec$t în prima cerere soluţionată.

Căile e'traordinare de atac, în afara recursului, pot " e'ercitate de maimulte ori cu condiţia să se invoce alte motive dec$t cele e'istente la data primeicereri.

D. Ne'rvre si$u,iei )&r,ii *( )ro)ri cle #e $c # non

reformaţio în pejus # principiu aplicabil tuturor căilor de atac.- nu este prevăzută într#un te't general dar aplicabilitatea lui poate "dedusă din celelalte principii şi instituţii de drept procesual civil.

n prezent e'istă doar un singur te't care prevede acest principiu în mode'pres # +D C.pr.civ privind soluţionarea apelului.

C&ile #e $c )rev&!u$e #e le'i s)ecile

n afară de căile prevăzute de dreptul comun nai sunt şi alte căi de atacprevăzute de dispoziţii speciale.

/rin e'ercitarea acestor căi de atac pot " atacate &otăr$ri judecătoreştipronunţate în anumite materii1- cerere #e ree%i(re în materie contravenţională4- )l('ere înpotriva &otăr$rilor unor organe cu activitate

jurisdicţională care nu fac parte din sistemul instanţei judecătoreşti4- co($es$,i # care poate " e'ercitată impotriva deciziei direcţiei

generale a "nanţelor publice pronunţată în baza 62 nr. )-N**)n cazurile în care o astfel de cale de atac este soluţionată de alt organ

dec$t o instanţă judecătorească, partea interesată va avea dreptul potrivitprincipiului constituţional privind accesul liber la justiţie să supună soluţiaadoptată veri"cări unei instanţe judecătoreşti.

Co($rolul +u#icir i co($rolul +u#ec&$oresc

Co($rolul +u#icir => este dreptul şi obligaţia instanţelor judecătoreştisuperioare de a veri"ca în condiţiile şi cu procedura stabilită de lege, legalitateaşi temeinicia &otăr$rilor pronunţate de instanţele judecătoreşti inferioare lor.

nstanţele superioare au competenţa1- de a sc&imba4- de aanula4- de amodi"ca4- de a casa această &otăr$re care sunt greşite sau de a le con"rma pe

cele care sunt legale şi temeinice.Co($rolul +u#ec&$oresc => se face în general de către judecătorie # constă îndreptul şi obligaţia instanţei de a veri"ca în cazurile şi condiţiile şi cu procedurastabilită de lege, legalitatea şi temeinicia (în unele cazuri numai legalitateaunor acte care emană de la organe ce nu fac parte din sistemul judiciar,indiferent dacă sunt sau nu organe cu activitate jurisdicţională.

!.; )) => ;ege specială privind dr. celor condamnaţi politic.

30


31/63

APELUL

Re'lee($re" => articolul # + Codul de procedură civilă.

este cale de atac comună, ordinară, de reformare, devolutivă şi

suspensivă de e'ecutare.O7iec$ul )elului

îl constituie &otăr$rile susceptibile de a " atacate cu această cale deatac

- &otăr$rile date în primă înstanţă de judecătorie care sunt supuseapelului la tribunal4

- &otăr$rea dată în prima instanţă de către tribunal sunt supuseapelului la Curtea de 0pel4

?unt şi unele situaţii c$nd printr#o dispoziţie legală specială imperativă caleade atac a apelului este suprimată. ?uprimarea căi de atac este prevăzută în

diferite dispoziţii şi cu formulări diferite şi anume1). în unele cazuri legea prevede că &otăr$rea primei instanţe se dă f&r&

#re)$ #e )el # articolul B privitor la renunţarea dreptului pretins4

. legea prevede că &otăr$rile primei instanţe (u su($ su)use )elului, dee'emplu1

• cererile introduse pe cale principală privind pensia de întreţinere4 obligaţia de plată a unei sume de bani sau depredare a unui bun mobil în valoare de ** mil.lei inclusiv4acţiunile posesorii, cererile referitoare la înregistrările în

registru de stare civilă4 luarea măsurilor asiguratorii şi altecazuri prevăzute de lege4# nu sunt supuse apelului &otăr$rile judecătoreşti prin care se soluţioneazăpl$ngerile privitoare &otărările autorităţilor administraţiei publice cu activitate

jurisdicţională şi a altor organe cu astfel de activitate dacă legea nu prevedealtfel4-. c$nd legea prevede că &otăr$rea primei instanţe este de"nitivă4

Dc& es$e #e3(i$iv&5 (u ve )el5 ci (ui recurs

. legea prevede numai calea de atac al recursului4

/ot forma obiectul apelului şi înc&eierile premergătoare, dar împotrivaacestora apelul poate " e'ercitat numai odată cu fondul cauzei. n aceastăregulă generală e'istă unele e%ce),ii1 înc&eierea prin care a fost întreruptcursul judecăţii # articolul alin. .

Dc& es$e #e3(i$iv& i irevoc7il& 4o$&rre (u ve (ici )el5 (icirecurs

31


32/63

SUIECŢII APELULUI

1. P&r,ile #i( )roces

Lotăr$rea judecătorească produce efecte numai în privinţa persoanelorcare au participat în calitate de părţi în procesul în care a fost pronunţată acea&otăr$re.

:erţelor persoana care nu au participat în proces nu le este opozabilă&otăr$rea pronunţată tocmai de aceea numai părţile care s#au judecat în faţaprimei instanţe au dreptul de a e'ercita calea de atac a apelului în afară deunele situaţii e'pres prevăzute.

6ricare dintre părţi poate ataca &otăr$rea pronunţată dar este evident cătrebuie să justi"ce un interes pentru folosirea acestei căi de atac, întruc$t înlipsa interesului apelul ar " inadmisibil.

/rin urmare, apelul declarat de o parte căreia i s#a admis în întregime

cererile formulate este lipsit de interes.Ter,ii care au intervenit în proces din proprie iniţiativă sau au fostintroduşi din iniţiativa uneia din părţi dob$ndesc calitatea de părţi şi astfel eleau dreptul de a ataca &otăr$rea pronunţată.

?e impune precizarea în ceea ce priveşte terţul care intervine în proces îninteresul uneia din părţi poate folosi calea de atac a apelului numai dacă şipartea în favoarea căreia a intervenit declară apel. 0stfel, apelul intervenientuluiaccesoriu este neavenit.

n cazul co)r$ici)&rii procesuale prin declararea apelului, pot " apăratenumai interesele proprii ale apelantului, ţin$nd seama de principiulindependenţei procesuale a coparticipanţilor, cu toate acestea în cazul în caree'istă o obligaţie comună care crează părţilor aceeaşi situaţie juridică. 5fecteleapelului făcut de ) vor " e'tinse şi asupra celorlalţi care nu au făcut apel sau acărora a fost respins fără a " cercetat în fond.

5ste evident că apelul poate " e'ercitat şi de către succesorii în drepturi apărţilor din proces.

/ot e'ercita calea de atac a apelului şi persoanele şi organele care audreptul de a formula o acţiune civilă în baza unor dispoziţii e'prese ale legiipentru apărarea drepturilor altor persoane dacă cererea de c&emae în judecatăa fost introdusă de ele.

/artea poate e'ercita calea de atac a apelului personal sau prin

reprezentant convenţional. !acă reprezentantul este avocat şi acesta a asistatpartea la proces în faţa primei instanţe el poate c&iar fără mandat să declareapel dar pentru a putea susţine apelul trebuie să aibă o nouă imputernicireavocaţială.

2. Procurorul!reptul de a e'ercita calea de atac a apelului este recunoscut procurorului

prin articolul < alin.< Codul de procedură civilă.0pelul poate " e'ercitat de procuror impotriva oricărei &otăr$ri c&iar dacă

nu a participat în faţa primei instanţe la judecarea cauzei. n aceast aceastăprivinţă nu prezintă relevanţă dacă este un litigiu în care participă în calitate de

parte un minor, persoane puse sub interdicţie sau dispărute sau dacă este o altăcauză în care nu "gurează asemenea persoane.

32


33/63

/osibilitatea acordată procurorului de a supune procedurii instanţei deapel orice &otăr$re impotriva căreia se poate folosi această cale de atac, îşi aretemeiul în articolul )-* din Constituţie care prevede rolul 9inisterului /ublic înapărarea intereselor generale ale societăţii.

Perso(ele cre (u u vu$ cli$$e #e )r$e *( f, )riei i(s$(,eRe'ul" # nu au dreptul la e'ercitarea căi de atac a apelului c&iar dacă justi"căun interes.

E%e)lu1 un proprietar care nu a fost c&emat în judecată la partajulbunurilor succesorale4 nu a fost citat.

n unele situaţii #e e%ce),ie li se recunoaşte şi acestor persoane dreptulde a e'ercita apelul şi anume1

- orice persoană interesată poate declara apel c&iar dacă nu a fost citată lasoluţionarea cererii împotriva înc&eierii pronunţate în cazul proceduriinecontencioase4

- dreptul de a apela &otăr$rea este recunoscut şi dob$nditorului cu titluparticular a unui drept sau bun ce formează dreptul litigiului dar numai dacătransmisiunea a avut loc după pronunţarea &otăr$rii primei instanţe şi

înainte de e'pirarea termenului de apel4

- pot folosi calea de atac a apelului în baza articolul B creditorii c&irografari în numele debitorului lor în afara situaţiei în care cauza în care s#a pronunţat&otăr$rea are caracter strict personal.

3. Pr$e cre f&cu$ cerere #e )elre l )el *( co(#i,iile r$icolul265 261 Co# )roce#ur& civil&

:ermenul pentru declararea unui astfel de apel curge de lacomunicarea apelului principal şi e'presă la prima zi de înfăţişare.

I(s$(, co)e$e($& )e($ru solu,io(re )elului :ribunalul pentru apelul declarat impotriva &otărărilor de la Audecătorii în

primă instanţă. Curtea de 0pel pentru soluţionarea apelurilor declarate împotriva &otăr$rilor

pronunţate de :ribunale în primă instanţă. Curtea ?upremă de Austiţie # nu are competenţă în soluţionarea căii de atac

a apelului4

TERMENUL DE APEL

!urata este de )< zile de la comunicarea &otăr$rii dacă legea nu prevedealtfel. 0ceastă dispoziţie constituie dreptul comun în materia apelului.

5'istă #ero'&ri, at$t în ceea ce priveşte punctul de pornire, c$t şi cu durataacestuia1• *( cee ce )rive$e MOMENTUL c(# *(ce)e s& cur'&5 le'e )reve#e 6

c!uri #e ec4i)ole(,& (ec&ipolenţă = ec&ivalenţă1). comunicarea &ătăr$rii făcută odată cu somaţia de e'ecutare este

ec&ivalentă, în ceea ce priveşte momentul începerii curgerii termenului deapel, cu comunicarea &otăr$rii părţii respective în vederea e'ercităriiapelului # articolul alin. # .

. depunerea cererii de apel înainte de comunicarea este ec&ivalentă, înceea ce priveşte momentul începeri curgerii termenului de apel cucomunicarea &otăr$rii pentru partea respectivă # articolul alin.- #.

-. depunerea unei cererii prin care o parte cere comunicarea &otăr$rii părţiipotrivnice este ec&ivalentă, în ceea ce priveşte momentul începerii

33


34/63

curgerii termenului de apel cu comunicarea &otăr$rii părţii care a făcut oastfel de cerere.

5'istă e%ce),ii #e l re'ul că termenul începe să curgă de la comunicarea&otăr$rii1). )e($ru )rocuror /0 termenul începe să curgă de la data pronunţării

&otăr$rii1# dacă el a participat la judecată sau a pornit el acţiunea şi a avut

calitatea de parte în proces, el are dreptul să i se comunice &otăr$reapronunţată şi astfel termenul de apel începe să curgă de la comunicarea&otăr$rii.

Dis$i(c,ie1!acă porneşte acţiunea => partea principală!acă participă la acţiune => partea alăturată

/arte principală/arte alăturată se referă la calitatea procurorului în procesul civil.0rticolul <

Codul de procedură civilă . *( $eri )roce#urii (eco($e(ciose => termenul începe să curgă de lapronunţare pentru cei care au fost de faţă şi de la comunicare pentru cei care aulipsit.

• *( cee ce )rive$e DURATA => ea este de )< zile, dar prin dispoziţii legaleprincipale sunt prevăzute şi alte $ere(e.

5'emplu1 divorţ => termenul de apel este -* zile.

ÎNTRERUPEREA TERMENULUI DE APEL

- c!uri e%)res )rev&!u$e #e le'e"

). Mor$e )&r,ii cre re i($eres s& fc& )eln acest caz, se face o singură comunicare a &otăr$rii la cel din urmădomiciliu al părţii, pe numele moştenirii. 7u se va arăta numele şi calitatea"ecărui moştenitor4 de la data acestei comunicări începe să curgă un noutermen de apel.

!acă sunt şi moştenitori incapabili, moştenitori cu capacitate de e'erciţiurestr$nsă ori dispăruţi precum şi în cazul moştenirii vacante, termenul de apelva curge din ziua în care se va numi tutorele, curatorul sau administratorulprovizoriu.. Mor$e (#$rului c&rui i s f&cu$ cou(icre

?e va face o nouă comunicare părţii respective la domiciliul ei. :ermenul

curge din nou de la data acestei comunicări.-. Pier#ere $ere(ului #e )el )ri($ro *)re+urre i )resus #evoi(, )&r,ii => va începe să curgă un nou termen de )< zile în care partea

34


35/63

va trebui să declare apelul şi să ceară repunerea în termen arăt$nd motivele împiedicării.

SANCŢIUNEA nerespectării termenului de apel este DEC>DEREA, întruc$t este un termen imperativ şi absolut MMM

E%ce),i #e $r#ivi$$e poate " invocată de1- partea interesată- procuror-

instanţă din o"ciu 0pelul introdus după termen va " respins ca "ind tardiv.# momentul răm$nerii de"nitive a &otăr$rii atacate cu apel este momentule'pirării termenului de apel şi nu data respingerii apelului ca tardiv MMM

CONŢINUTUL CERERII DE APEL

0rticolul B alin. ) Codul de procedură civilăElee($ele cererii").# 7umele, domiciliul sau reşedinţa părţilor

# /entru persoane juridice1 denumirea, sediul, numărul de înmatriculare înregistrul comerţului, codul "scal, cont bancar4# dacă apelantul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în %om$niaunde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul # este o obligaţienu o facultate MMMM

. # arătarea &otăr$rii care se atacă-. # motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul. # dovezile indicate în susţinerile apelului sunt prevăzute sub sancţiunea decăderii.Cerinţele privind arătarea &otăr$rii care se atacă precum şi -, pot "

îndeplinite p$nă cel mai t$rziu la prima zi de înfăţişare, iar < # lipsa semnăturii în condiţiile articolul )-- alin..

A)elul $re7uie o$iv$ )(& l cel $r!iu )ri !i #e *(f&,ire

DEPUNEREA CERERII DE APEL

;egea prevede în mod e'pres că ea se depune la instanţa a cărei &otăr$reeste atacată, sub sancţiunea nulităţii.- ea se depune în at$tea e'emplare c$ti intimaţi sunt ) e'emplar pentru

instanţă4- instanţa la care s#a depus cererea va veri"ca implinirea termenului de

apel pentru toate părţile din dosar şi va ane'a la acest dosar toate dovezile decomunicare a &otăr$rii şi toate cererile de apel formulate în cauză şi va înaintadosarul instanţei de apel4

- e'istă o e%ce),ie => cererea de apel va " înaintată instanţei de apel fărăa se aştepta împlinirea termenului de apel pentru toate părţile, atunci c$nd s#a cerut suspendarea &otăr$rii primei instanţe.

E%e)lu1 c$nd &otăr$rea a fost dată cu e'ecutare provizorie (e'ecuţievremelnică # vec&ia reglementară.

35


36/63

E-ECTELE CERERII DE APEL

1. I(ves$ire i(s$(,ei #e )el cre se )ro#uce *( oe($ul#e)u(erii cererii #e )el"

# c&iar dacă imediat după înregistrarea cererii de apel la instanţa a cărei&otăr$re este atacată, apelantul renunţă la apel, dosarul cauzei impreună cucererea de apel trebuie să "e înaintat instanţei de apel, singura competentă dea lua act de renunţare la apel.

2. Sus)e(#re e%ecu$&rii 4o$&rrii )riei i(s$(,e *)o$riv c&reis e%erci$$ cle #e $c5 )elului"

# dacă cererea a fost depusă în termenul prevăzut de lege, efectul suspendăriie'ecutării, durează p$nă la data soluţionării apelului de către instanţa de apel.

6. Efec$ul #evolu$iv l )elului EAMEN # caracterul devolutiv constă în aceea că instanţa de apel va rejudeca în fondpricina în întregul ei, at$t cu privire la problemele de fapt c$t şi cu privire la celede drept.

- o (or& +u#ec$& *( fo(#

Lii$ele fec$ului #evolu$iv

I. %ejudecarea fondului pricinii poate " realizată numai în limitele stabilite încererea de apel ţin$nd seama de principiul disponibilităţii aplicabil şi înaceastă etapă procesuală.

0ceastă limitare a efectului devolutiv înseamnă că instanţa de apele'aminează &otăr$rea atacată numai în raport de motivele de apel formulate deapelant care poate cutica &otăr$rea numai pentru anumite motive.

:07:29 !5F6;2:29, O207:29 0/5;0:29 => /rincipiuldisponibilităţii Jat$t devoluează c$t s#a apelatK

Ar$icolul 229 li(.1 => prevede că Jinstanţa de apel va veri"ca, în limitelecererii de apel, stabilirea situaţiei de fapt şi aplicarea legii de către primainstanţăK# în ipoteza în care apelul nu a fost motivat sau dacă motivarea apelului nucuprinde motive, mijloace de apărare sau dovezi noi, instanţa de apel se vapronunţa în fond numai în baza e'aminării celor invocate în prima instanţă.# trebuie menţionat că dacă apelantul nu a invocat motive de ordine publică,deşi prin &otăr$rea pronunţată au fost încălcate dispoziţii cu caracter imperativ,

instanţa le va invoca din o"ciu, le va pune în discuţia părţilor şi va pronunţasoluţia ţin$nd seama de această împrejurare.

II. /rin apel (u poate " e'tins cadrul procesului "'at în faţa primei instanţe4# instanţa de apel va e'amina &otăr$rea atacată numai în raport de ce s#a

judecat în faţa primei instanţe.

J :07:29 !5F6;2:29, O207:29 A2!3C0:29 K => at$t devoluează, căt s#a judecat

0rticolul + => Jnu se poate sc&imba calitatea părţilor, cauza sau obiectul

cererii de c&emare în judecată şi nici nu se pot face cereri noiK# nici una dintre părţi nu#şi poate sc&imba în apel calitatea în care şi#a formulatpretenţiile şi apărările în faţa primei instanţe4

36


37/63

# în acelaşi timp, nu este admisibilă sc&imbarea temeiului juridic al acţiunii.E%e)lu1 dacă în faţa primei instanţe s#a cerut anularea contractului pentru

lipsă de formă nu se poate invoca prima dată în apel nulitatea pentruvicii de consimţăm$nt.

# este inadmisibilă sc&imbarea în apel a obiectului cererii de c&emare în judecată formulată în faţa primei instanţe.E%e)lu" dacă în faţa primei instanţe s#a cerut plata preţului, iar în apel să se

ceară anularea contractului. în apel 72

se pot face cereri noi MMMME%e)lu" în apel nu se poate cere e'ecutarea contractului dacă în faţa primei

instanţe s#a cerut rezilierea acestuia.Ar$icolul 28 /0 totuşi acest articol prevede că e'cepţiile de procedură şi alteasemenea mijloace de apărare nu sunt considerate cereri noi. => Jnu fac parte din categoria cererilor noi, cererea prin care sesolicită dob$nzi, rate, venituri ajunse la termen şi alte despăgubiri ivite dupădarea &otăr$rii primei instanţe în legătură cu obiectul cererii de c&emare în

judecatăK .

# în apel poate " invocată compensaţia legală4 se poate formula cerere în

interesul uneia din părţi, iar cererea în interes propriu dacă e'istă acordulpărţilor.

PROCEDURA DE JUDECAT> A APELULUI

-i%re $ere(ului #e +u#ec$& i ci$re )&r,ilor/reşedintele instanţei de apel, îndată ce primeşte dosarul cauzei de la

prima instanţă, va "'a termenul de judecată potrivit articolul )) şi va dispunecitarea părţilor.

:ermenul de judecată va " "'at în aşa fel încăt de la data primirii citaţieiintimatul să aibă la dispoziţie cel puţin )< zile pentru a#şi pregăti apărarea, iar înpricinile urgente cel puţin < zile.

!acă intimatul locuieşte în străinătate preşedintele va "'a un termen mai îndelungat. /rin citaţie i se pune în vedere intimatului că are obligaţia de a#şialege domiciliul în %om$nia, domiciliul la care se vor face toate comunicărileprivind procesul.

!acă intimatul nu se conformează obligaţiei comunicarea se face prinscrisoare recomandată, recipisa de predare la /oşta %om$nă a scrisorii ţin$ndloc de dovadă de îndeplinire a procedurii.

n cuprinsul recipisei de predare a scrisorii la poştă trebuie menţionateactele ce se e'pediază.

n toate cazurile, odată cu citaţia i se comunică intimatului

Procedura Civila Sinteza II

Documents

Transcript of Procedura Civila Sinteza II