KARAOKE CAPITALISM

Management pentru omenire

Jonas Ridderstråle

Kjell A Nordström

Suedezii Kjell A Nordström si Jonas Ridderstråle sunt No.1 in Europa si No.9 in lume in Thinkers50, top-ul global al ganditorilor de management. Amandoi sunt profesori la Stockholm School of Economics si sunt printer cei mai respectati membri ai familiei academic suedeze. Cei doi chiar pu in practica ceea ce propovaduiesc cu atata ardoare: sunt fie consultant, fie membri ai consiliilor de administratie ale unor companii precum Nokia, Pharmacia, Sony sau Volvo

Fara Logo. Fara Logica. Fara Metoda. Fara Morala. Fara Fun. Fara Funk.

Aceasta este coloana sonora a karaoke capitalismului.

Fie ca ne place sau nu, cu totii suntem cetateni ai unei lumi dominate de piete. Din toate partile ne inconjoara obsesia pentru piete si traim intr-o societate in care banii inseamna totul, in care libertatea nu aduce neaparat fericire si in care oportunitatile tehnologice nu conduc in mod necesar la profituri.

“Karaoke Capitalism” este o carte despre idei si perspective diferite, o carte despre oameni – management pentru omenire. Cartea arata ca experimentarea si exprimarea propriei individualitati, riscul de a fi altfel constituie inima spiritului intreprinzator actual si a vietii moderne. “Karaoke Capitalism” incearca sa aduca la un loc schimbarile din diverse domenii si straturi sociale, astfel incat sa alcatuiasca o tapiserie a vremurilor noastre ravasite.

Cap. 1: Soluri nesfarsite

In interiorul regiunilor karaoke, companiile si fiintele umane se confrunta cu o alegere de capatai: sa-i copieze pe ceilalti sau sa-si modeleze propriul viitor. Peste tot in lume, oamenii incep sa-si exercite dreptul de a se exprima. Indivizii modeleaza si remodeleaza lumea. Pentru a obtine succesul, atat ca indivizi, cat si ca oameni de afaceri, trebuie sa avem indrazneala de a fi diferiti.

Economiile de tip unit-linked ne dau posibilitatea de a deveni proprii nostri manageri de investitii. Curand, va aparea “medicina personalizata” si fiecare pacient va primi un tratament individualizat, bazat pe medicamente ce raspund modelului sau genetic. In companiile modern,

1

toti angajatii au un cuvant de spus: de la felul in care se organizeaza munca pana la alegerea unui CEO. Astazi, totul este individualizat.

Am parcurs un drum lung intr-un timp scurt. Nu demult, vietile ni se modelau in functie de soarta. Atunci chiar nu puteati face mare lucru. Lipsa alegerii simplifica lucrurile, dar, totodata, omora din fasa oportunitatea si speranta. Astazi, jocul sortii s-a terminat. Pentru un numar tot mai mare de oameni, viata se construieste in functie de alegeri. Aveti libertatea de a sti, de a merge, de a face si de a fi oricine va doriti. Aveti sansa de a alege si posibilitatea eterna de a va razgandi. Reinventarea are loc chiar acum.

Colectivismul se clatina. Astazi, oamenii si organizatiile din lumea industrializata au la dispozitie un numar semnificativ mai mare de optiuni in comparative cu alte perioade din trecut. Isi cunosc drepturile. Totul depinde de alegere. Nomazii cunoasterii sunt neindoielnic liberi sa fie exact cine isi doresc sa fie. Asa cum spune si renumitul sociolog Manuel Castells: “Elitele sunt cosmopolite – numai oamenii simpli raman pe loc.” Mai intai au fost aristocratii, apoi au urmat birocratii. Astazi a venit vremea cosmocratilor – noua elita care detine fie cash, fie competenta, fie pe amandoua.

Din punct de vedere formal, o regiune karaoke este un loc al imitatiei institutionalizate – te duci acolo ca sa intri in pielea altcuiva. Dar, daca vei copi o alta persoana, nu vei cunoaste niciodata succesul adevarat. Alegerea e clara. Nu imitati – inovati. Lumea e plina de companii karaoke. In domeniul afacerilor s-au gasit pana si nume pentru acasta frenezie a imitatiei: benchmarking si bune practici comerciale. Orice ar spune carturarii zilelor noastre, benchmarking-ul nu va va propulsa niciodata in top. Totusi, pentru unii, imitatia este suficienta. Mediul controlat prezinta siguranta.

Cap. 2: Eliberati de roboti

Dezvoltarea tehnologica nu se opreste niciodata. O idee geniala conduce inevitabil spre alta. Tehnologia ne impinge tot mai sus prin ierarhia lui Maslow, asa-numita ierarhie a nevoilor. Dupa tehnologia informatica vin biotehnologia si nanotehnologia. Ne jucam cu un Lego atomic. Lucrul cel mai important este sa nu dam vina pe tehnologie. Nu tehnologia ia decizii, ci oamenii

In opinia expertilor, exista sanse mari ca viitorul sa nu fie scris in sistemul binar al calculatoarelor, ci in ATCG, cele patru litere care determina AND-ul nostrum. Tehnologia avanseaza. Acum este posibil sa inlocuiesti un AND defect inainte sa se nasca un copil. Ceea ce vi se par povesti stiintifico-fantastice astazi, maine s-ar putea sa devina realitate.

Progresul neingradit al tehnologiei ne impinge inainte ca sa ne intelegem mai bine pe noi ca oameni, ca indivizi unici.in mod paradoxal si miraculous, individualizeaza. Internetul este un mediu de tip karaoke. Ne ofera libertatea de a sti, de a merge, de a face si de a fi. In lumea internetului detinem controlul, ne individualizam, ne reinventam. Gratie internetului, din ce in ce mai multi oameni din tot mai multe locuri dobandesc accesul la din ce in ce mai multe

2

informatii si lucruri. Pe net putem fi anonimi din punct de vedere biografic, in sensul ca avem posibilitatea de a aparea sub orice nume, sex sau varsta, dar cu siguranta nu suntem anonimi cand facem cumparaturi. Intotdeauna ne urmareste cineva. Transparenta este un cutit cu doua taisuri. Ceea ce odata era privat devine in zilele noastre element public.

Transparenta tot mai mare si cresterea rapida a infrastructurii de transfer informatic ar putea fi usor interpretate drept semne absolute ale procesului de democratizare a informatiei. Totusi, disponibilitatea sporita a informatiei nu ar trebui confundata cu democatizarea puterii. In realitate, competenta reprezinta un cifru care iti permite sa spargi codul informatiei. Fara ea, informatia nu are semnificatie. Iar in aceasta epoca a accesului, daca abilitatea de a descifra se concentreaza doar in mana catorva personae, atunci si puterea va fi tot a lor. Astfel, puterea se transfera de la cei care controleaza informatia, la indivizii care controleaza cunoasterea.

Cap. 3: Schimbarea regulilor

Vechile credinte ne-au dezamagit. Urmatorul impuls al schimbarii este chiar procesul de dezintegrare a institutiilor ce dominau trecutul. In lumea postindustrializata ce se extinde treptat, uitam cu usurinta angajamentele zilei de ieri. Institutiile traditionale devin istorie. Credintele religioase ofereau pe vremuri raspunsuri. Pe masura ce templele s-au golit, am cautat consolare in imbratisarea calduroasa a statului. Insa si el a dat gres. Templul si statul nu mai ofera in mod automat raspunsuri. Si astfel ne intoarcem la fortele de pe piata. Piata – piata centrala – este cea mai mare institutie a vremurilor noastre.

Oamenii din Europa si din anumite parti ale Asiei si continentului American traiesc si muncesc intr-o Societate a Bunastarii de tip “Do It Yourself” (DIY). Aceasta vine in pachete compacte ce urmeaza a fi asamblate de fiecare. Si, dupa cum bagam de seama, instructiunile lipsesc cu desavarsire. Societatea non-liberala de tip DIY, cu toate ca ofera destule oportunitati pentru anumiti indivizi, ea impune o gramada de responsabilitati pentru noi toti.

Fiecare dintre noi cunoaste multa lume si totusi ne simtim singuri. Asa cum spune si Peter Katz, autorul cartii The New Urbanism: “Alcatuim o societate bazata pe retele si cu toate acestea tanjm dupa comunitate.” Realitatea si vietile noastre se destrama tot mai tare. Declinul dramatic al capitalului social pare un lucru rau la suprafata. Totusi, legaturile sociale slabe par sa promoveze inovatia si dezvoltarea economica. Si mai interesant, cea mai buna trasatura a capitalului social slab este deschiderea regiunii spre diversitate si activitate culturala. Pentru a obtine succesul, avem nevoie de mai multi, si nu de mai putini nonconformisti.

Nu toti oamenii suporta usor metamorfoza ampla pe care o experimenteaza in prezent. Cei carora le lipsesc capacitatea si dorinta de a intelege fragmentarea, nu vor detine capacitatea de adaptare atat de vitala succesului intr-o lume ce se schimba cu viteza luminii. Atat atitudinea, cat si abilitatea sunt fundamentale. Unii oameni vor cauta sa protejeze sau chiar sa recreeze ceea ce nu mai exista - o lume cu granite geografice inchise, cu valori familiale traditionale, cu slujbe stabile in cadrul aceleiasi companii etc. Dar ceea ce nu inteleg ei este ca, indiferent ce ar face,

3

viitorul apartine mai degraba inovatorilor institutionali individuali, decat fundamentalistilor fanatici. Puterea este transferata de la stapanul care conduce dupa reguli, la cei care nu respecta regulile, precum si la cei care le creeaza.

Cap. 4: Baieti si fete à la Madonna

Tehnologia si institutiile nu sunt singurele lucruri care se schimba. Cea de treia si ultima forta a schimbarii o constituie valorile noastre – sau, cum ar spune unii, lipsa noastra de valori. Epoca in care traim se caracterizeaza prin lipsa de sens a vietior noastre. Stramosii nostrii traiau si munceau fara sa aiba astfel de probleme. Gratie religiilor si guvernelor, semnificatia reprezenta ceva automat. De fapt, crestinismul poate fi considerat fundamental pentru lumea karaoke. Obiectivul era clar – incercati sa semanati tot mai tare cu Iisus.

Individualismul, alegerea si pietele se intrepatrund fara incetare, provocand uneori confuzie. Sensul vietii a cedat in fata semnificatiei superficialitatii. Institutiile se golesc de continut. Mass-media este superficiala: informatii, in loc de idei si idealuri. Superficialul a venit la putere. Oamenii isi exprima individualitatea printr-o risipa ostentativa, despre care a scris si economistul Thorstein Veblen. Cumpara ca sa existe. Mai mult ca niciodata, oamenii si cauta expresia de sine si propria identitate prin intermediul cumparaturilor.

Nesiguri, ezitanti, uneori tematori, oamenii pornesc in cautarea celor care impartasesc aceleasi valori. Pentru a depasi intelesul sumbru si superficial al singuratatii crescande, indivizii trebuie sa-si creeze propriile comunitati prin descoperirea unor tovarasi cu biografii asemanatoare, indiferent de locul unde s-ar gasi acestia. Omenirea a fost si va ramane intotdeauna o adunare tribal, chiar daca sub forme diferite. Noile triburi sunt comunitati globale alcatuite din oameni care realizeaza ca au ceva in comun. Tehnologia ofera instrumentele necesare pentru ca triburile sa intre in contact sis a-si uneasca mainile la nivel international.

Astfel, in locul cetatenilor apar triburile de femei si barbati. Companiile au luat deja in vizor triburile biografice globale, lucru care se reflecta in modalitatile de organizare a multinationalelor. Pe vremuri, acestea se structurau pe tari sau regiuni, ilustrand puterea geografiei. Acum, multe dintre ele sunt organizate global pe produse sau pe segmente, reflectand importanta biografiei. Intr-o astfel de lume, puterea trece din mainile celor intepeniti in rutina logicii locale in mainile triburilor globale.

Cap. 5: O epoca anormala

Inainte, lumea occidentala era normala, o lume a clasei mijlocii infloritoare, a pietelor mari, a standardizarii, a sigurantei si a stabilitatii. Capitalismul de dupa razboi se alcatuia dintr-o masa mare de oameni care trebuiau sa manance, sa doarma, sa munceasca si sa consume intr-o maniera relativ predictibila. Pana acum, mare parte din gandirea moderna cu privire la lumea ce ne inconjoara a fost caracterizata de ceea ce inseamna valoare medie. Acum, media e pe cale de

4

disparitie. Se pare ca ideea construirii unei societati bazate pe principiul hranei a fost abandonata. In locul acestuia, se impun mai nou legile naturii.

Economia efervescanta este inlocuita treptat de economia dubla, de o lume polarizata a bogatiei si a saraciei, a oportunitatii si a lipsurilor material, a luxului si a preturilor mici. Schimbarile din tehnologie, institutii si valori ne imping in lumea karaoke capitalismului unde realitatile virtuoase si vicioase constituie alternativele ofertei – capital si competenta versus sansa, oportunitati versus responsabilitati, libertate versus datorie, splendoare individuala versus singuratate.

Statele cu economii infloritoare continua sa se dezvolte deoarece, printre alti multi factori, ele controlaza si creeaza cunoasterea. In interiorul asa-zisei lumi “bogate”, granitele se retraseaza. Economia dubla este o societate alcatuita din comunitati imprejmuite si ghetouri, rezervatii pentru bogati si locuri bine ingradite pentru saraci. Aceasta lume noua este alcatuita din oameni care au sau pot si oameni care trebuie sa se zbata pentru supravietuire, oameni care pot alege si oameni cu sanse mici, stapani si servitor. Pe langa distribuirea neuniforma a capitalului, lumea noastra este sfasiata de trei forte puternice: talentul, pregatirea si relatiile.

In lumea karaoke, in vreme ce unii oameni sunt nevoiti sa-si ia o a doua slujba doar ca sa supravietuiasca, altii isi dubleaza programul de lucru la birou deoarece realizeaza ca lupta dintre ei si ceilalti se duce pe terenul competentei, iar cunoasterea este perisabila. Acum, traim cu totii sub presiune. Spre deosebire de trecut, cand lucram in schimburi la fabrica, astazi lucram tot in schimburi, dar acasa. Suntem impinsi spre o epoca a nelinistii, spre o societate a stresului. Decanul leadership-ului, Warren Bennis, este de parere ca liderii tineri se sufoca sub marea de posibilitati. Toata lumea e a lor, viitorul, al nimanui.

Cap. 6: Talentul preia puterea

Indiferent de industrie, succesul tine mai degraba de creier decat de muschi. Capitalul intelectual s-a transformat in resursa rara. In lumea reala a intrecerii bazate pe competitie, tocilarii au castigat in cele din urma. Copetenta ne cumpara sansa de a alege. Pentru indivizi, singura strategie viabila este sa devina marfuri rare.

Partea negativa este ca, in lumea postindustrializata, oceanul de talent va incepe sa se diminueze. Astfel, cele mai multe organizatii vor trebui sa indure jugul impus de cativa oameni, acei oameni-cheie, care pun lucrurile in miscare. Persoanele-cheie sunt ca niste monopoluri mobile cu pasapoarte globale. Ele raman in acelasi loc atata timp cat li se ofera ceea ce doresc.

Piata talentului nu functioneaza ca pietele pentru materie prima. Indivizii competenti sunt unici si diferiti. Puterea se afla acum in plin transfer, dinspre proprietarii capitalului financiar spre cei care au capital intelectual. In nisa angajatilor vocationali de pe piata muncii, firmele pot sfarsi ca price-takers, fiind fortate sa accepte orice comisioane sau salarii sugerate de cei talentati. Organizatiile se afla la mila celor care controleaza resursele rare si vitale. Managerii si

5

politicienii vor trebui sa invete cum sa se poarte cu oamenii care sunt liberi sa stie, sa mearga, sa faca si sa traiasca.

Ceea ce mai intarzie deocamdata venirea la conducere a talentului este incpacitatea starurilor de a actiona colectiv. Pana si stelele au o forta mai mare in constelatii. Capitalistii nu vor preda pur si simplu controlul si banii unui grup de tocilari. Cei care detin competenta trebuie sa inceapa sa actioneze. Intr-un tarziu, angajatul umil, tacut si loial va deveni ceva de domeniul trecutului.

Cap. 7: Clientul la putere

In lumea normal a zilei de ieri, cand totul depindea de aprovizionare, clientii arau dispretuiti. In ciuda acelor sloganuri atragatoare de genul “Clientul nostru, stapanul nostru”, ei arau adesea tratati ca leprosii lumii afacerilor. Cumparatorii trebuiau sa accepte solutii universale. Inarmati cu noua tehnologie, clientii contemporani vor totul – si vor acum. Economia abundentei se afla aici. Poate ca IT-ul nu distribuie puterea egal in lume, dar cu siguranta il face mai puternic pe consumator.

In general, costurile tranzactionale sunt influentate fie de lipsa de informatii – nu stim –, fie de informatia distribuita asimetric – stim mai mult sau mai putin decat ceilalti. Cand informatia este abundenta si egal distribuita, obtinem piete – un bazar. Tot astfel, cand informatia este rara si inegal distribuita, terminam prin a avea companii – sau ierarhii, asa cum prefera economistii sa le numeasca. Eficienta ghideaza efortul.

Globalizarea, deregularizarea si digitalizarea ne-au aruncat intr-o lume obsedata de piete. In prezent exista o sumedenie de piete, pentru o multime de lucruri, acoperind o arie geografica mai extinsa ca niciodata.Totul este de vanzare. Pe masura ce pietele devin si mai eficiente, barierele de acces de care trebuie sa treaca nou-venitii sunt din ce in ce mai mici. In lumea postindustrializata, oferta depaseste cererea. Rezultatul este supracapacitatea. Traim intr-o epoca a abundentei cu un surplus de “elemente” similare. Imitatia de tip karaoke a venit la putere. Zilele comoditizarii au venit, iar informatia este din ce in ce mai ieftina. Asadar, piete abundente + surplus de marfa + varietate nesfarsita + informatii ieftine = Competitie perfecta. Comertul fara impedimente reprezinta paradisul cumparatorului, iar petrecerea timpului alaturi de clienti reprezinta esenta managementului.

Numeroase aspect impiedica dezvoltrea controlului detinut de client. Oamenii trebuie sa se comporte mai degraba ca un homo economicus rational. Un mare procent de client trebuie de asemenea sa aibe acces la web sis a aiba minime cunostinte de IT. Consumatorii trebuie sa fie constienti sau, ca alternativa, sa li se aduca la cunostinta puterea potentiala pe care o detin in mainile lor.

6

Cap. 8: Capitalistii urla

Durata de viata a firmelor se scurteaza cu fiecare zi, cu fiecare minut si secunda care trec. In vreme ce IT-ul a creat si va continua sa creeze multe oportunitati de afaceri noi, dintr-o perspective strict economica, IT-ul in general si internetul in special reprezinta mai degraba inamicul public nr. 1. Internetul ne va purta intr-o lume noua a capitalismului cu frictiune scazuta, in care informatia va fi abundenta si costurile tranzactiei minime. Informatia este pentru economie ceea ce uleiul este pentru motor. Lubrifiaza piata-masina. Face motorul mai eficient, perfectioneaza pietele.

Combinand ipoteza clientului la putere cu ideea ca oamenii talentati detin in present mijlocul vital de productie, profitul potential pentru o firma tipica capata un alt aspect. Orice profituri care pot fi realizate dupa ce am negociat cu dictatorii trebuie sa treaca apoi de oamenii-cheie. Astfel, compania tipica din industriile obisnuite raspandite pe toata suprafata globului se va confrunta cu un razboi de doua fronturi. Rezultatul este ca in viitor firmelor le va fi tot mai greu sa faca bani, indiferent de domeniu. La urma urmei, inca din 1776 economistul Adam Smith a observant ca profiturile scazute reprezentau caracteristica primordiala a unei economii de piata functionale. Cu cat devine mai eficienta masinaria capitalismului de piata, cu atat sunt mai mici profiturile asteptate.

In aceasta situatie, companiile trebuie sa-si stabileasca prioritati clare. Cand clientii devin mai puternici, valoarea capitalului consumatorului creste. Daca indivizii competenti devin mai puternici, valoarea capitalului uman atinge cote mai inalte. In sfarsit, in cazul in care capitalul financiar nu mai reprezinta o resursa rara, valoarea lui descreste. Pentru a razbi in aceasta lume noua, companiile trebuie sa-si capitalizeze competentele si sa creeze noi clienti.

Cap. 9: Retelele intelepciunii

Tot ce este legat de cunoastere a reprezentat dintotdeauna un element vital pentru succesul oricarei firme. Totusi, mare parte din cunoasterea obisnuita e disponibila pentru oricine. Cunoasterea operative ne poate ajuta in activitatile zilnice, dar numai cunoasterea strategica ne ofera avantajul competitiv. In esenta, performanta echivaleaza cu tot ceea ce stiti, ceea ce puteti nvata si ceea ce isi doresc clientii, minus ceea ce stiu si ceea ce pot invata ceilalti. Numai prin ados putem crea profituri.

Noutatea presupune adesea combinarea lucrurilor deja existente intr-o forma originala. Este din ce in ce mai dificil sa desparti produsele de servicii. Complexitatea poate fi interpretata drept noutate. Adesea, produsul reprezinta un simplu recipient pentru serviciul oferit. De asemenea, granitele care separau altadata diversele industrii incep sa se stearga. Este suficent sa ne gandim la imbinarea IT-ului cu biotehnologia sau a IT-ului cu mass-media, divertismentul si telecomunicatiile. Suntem martorii nasterii a nenumarate produse multitehnologice.

7

Durabilitatea cunoasterii e limitata. De aceea, inovatia, atat revolutionara, cat si evolutionara, reprezinta o necessitate. Ciclul inovatie – imitatie – comoditizare prinde viteza. Pe masura ce concurenta se inaspreste, cunoasterea devine perisabila. Presiunea permanenta de a dezvolta noi modalitati de gandire si de lucru, care le permite firmelor sa se miste mai iute in viitor, atinge punctual de fierbere. Timpul valoreaza mai multi bani ca niciodata.

Averea se strange cu intelepciune, dar, pentru a pastra ritmul, companiile sunt nevoite sa creeze retele ale cunoasterii care impun organizatiilor cerinte noi si fundamental diferite. Internationalizarea intensifica dispersia geografica a competentelor, iar amestecul creste diversitatea. Cunoasterea sporeste profunzimea aptitudinilor necesare, in vreme ce competitia diminueaza simultan durabilitatea cunoasterii.

Cap. 10: Inovatie Inc.

Cand resursa cea mai rara nu mai este reprezentata de investitii, ci de imaginatie, atragerea capitalului uman devine mai importanta decat distribuirea capitalului financiar. Managementul correct al functiei financiare este necesar, dar nu sufficient pentru crearea si protejarea unui avantaj competitive continuu. Competitia pentru obtinerea celor mai buni oameni a devenit generic si internationala.

Pietele nu sunt altceva decat niste conversatii. Totul se rezuma la schimbul de informatii. Orcine a avut de-a face cu o companie va transmite mai departe propria istorie. Angajatii potentiali discuta cu angajatii actuali. Clientii interactioneaza si ei. Chiar si corporatiile ar trebui sa furnizeze platforme si spatii pentru discutii – cat mai transparente si cat mai la vedere. O comunicare deschisa si transparent poate da nastere unei gandiri deschise si transparente.

Intr-o economie de tip karaoke mostenita atat de merituosi, cat si de cei mediocri, organizatiile trebuie sa ia in calcul ideea unui loc de munca armonios care sa contina ambele grupuri. Organizatiile de varf au nevoie de performanta de top nu numai din partea starurilor, ci si din partea celor care lucreaza pe langa VIP-uri. Managerii trebuie sa-si aduca aminte ca marea majoritate a angajatiilor nu parasesc companiile, ci pe conducatorii acestora. Oamenii iubesc sau urasc alti oamei – nu institutii.

Unul dintre obiectivele principale ale oricarei corporatii trebuie sa fie crearea noutatii. Ca sa trecem de la vorbe la fapte, este necesar sa permitem diversitatii membrilor organizatiei sa se reflecte in echipele de management. Cercetarile academice indica foarte clar faptul ca diversitatea zero distruge creativitatea. Asemanarea perfecta da nastere altor asemanari si tot asa. Echipele de management pline de success trebuie sa reflecte complexitatea lumii karaoke. Aparitia unei idei noi presupune existenta a mii de lucratori care gandesc si viseaza. A simti si a da sens n-ar trebui sa fie doar privilegiul celor cativa manageri din sediul central. In acelasi timp, corporatiile trebuie sa stimuleze creierele sa traca dincolo de granite.

8

Companiile trebuie sa-si dezvolte principii care sa inspire si sa motiveze oamenii – idei care sa entuziasmeze si sa dinamizeze locul de munca. Intr-o lume karaoke liderii ofera viziunea lortuturor celor din organizatie. Aceasta trebuie ajustata astfel incat sa atinga o coarda sensibila a inimii celor talentati. Trebuie sa se conecteze cu oameni din culture si natii diferite. Viziunea inseamna putere.

Cea mai usoara cale de a-I etermina pe oameni sa-si impartaseasca valorile este sa-I angajezi pe cei care procedeaza deja asa. In consecinta, vom vedea tot mai multe organizatii ce vor recruta oameni cu o atitudine corespunzatoare, pe care ii vor instrui apoi in functie de aptitudinile pe care le iau. Durata de viata a cunoasterii este atat de scurta astazi, incat daca recrutezi pe cineva cu pregatirea corespunzatoare, peste trei luni aptitudinile acestuia s-ar putea sa fie deja inutile. Valorile, in schimb, sunt magnetice; valorile atrag.

Intr-o economie bazata pe competenta, dialogul reprezinta noua unitate de baza a muncii. Fara dialog nu exista dezvoltare. Pentru a crea, exploata si uneori chiar a distruge cunoasterea cu brio, organizatiile au nevoie de un proces-platforma alcatuit din trei componenete: memorie organizationala, limba comuna si canale de comunicare sofisticate.

In cazul firmelor inovatoare, obiectivul prioritar nu consta in perfectionarea celor deja cunoscute, ci in crearea necunoscutului si a nevazutului. Pentru a infrange fortele care sufoca fara mila creatia, companiile trebuie sa dezvolte urmatoarele: operatiuni de rutina, toleranta sporita fata de esec si un climat de incredere.

Pentru a stapani inovatia, companiile trebuie sa renunte la concentrarea pe zero greseli in favoarea noilor erori. Invingatorii fac multe greseli.

Colaborarea se bazeaza pe incredere. Fara incredere, organizatiile nu pot proiecta si nu pot folosi infostructurile deschise atat de necesare pentru dialog si dezvoltare. Nu numai ca increderea faciliteaza cooperarea, dar reduce si costurile contractului si ale monitorizarii. Asadar, cei care dinamizeaza increderea vor invinge, iar cei care o dinamiteaza vor pieri.

Cap. 11: Sfantul Graal al afacerilor

Abilitatea unui individ au a unui grup de indivizi, care in cu o idee pe care nu a mai vazut-o nimeni inainte si pe care o transforma apoi in realitate, ii va separa pe cei mai buni de restul lumii. Principiul este practice acelasi si la nivel de indivizi.

Crearea de noutate nu mai este optionala. Insa organizatiile se confrunta cu trei poveri suplimentare. Prima se asociaza cu definitia inovatiei ca fiind ceva limitat la produsele si resursele companiei. Cea de-a doua provocare consta in faptul ca sursele traditionale ale avantajului competitive nu mai au puterea de pe vremuri. Ultima povara se leaga de faptul ca, pe ansamblu, am renuntat la principiul hranirii si construim o societate in care domina legea naturii.

9

Inima oricarei companii trebuie sa fie solid fundamentata pe o propunere unica oferita clientilor sai. IT-ul este un mijlocitor – nimic altceva. In aproape toate domeniile, tehnologia ste disponibila pentru toti jucatorii si nu mai reprezinta o sursa de diferentiere. Din aceasta cauza, nenumarate companii incearca sa concureze prin solutii managerial si organizationale noi.

In karaoke capitalism exista doua modalitati prin care organizatiile isi pot asigura o competitivitate valabila. Fie exploateaza imperfectiunile pietei, fie pe cele ale omului – inovatia pe partea de aprovizionare sau pe cea a cererii. Prima strategie inseamna sa practici o inovatie rationala prin crearea unor modele de afaceri unice care sa se adapteze corespunzator la noile conditii de afaceri, in vreme ce a doua construieste inovatia emotionala pentru a da nastere unor stari de spirit care sa atraga clientii, facandu-i sa fie dependenti. Intr-o lume a informatiei, modelele care au obsesia pietelor sunt fit. Intr-o epoca a individualismului, starile de spirit sunt sexy.

Cap. 12: Modele cu creiere

Intr-o masura sau alta, elementele care erau odata tinute laolalta pot fi cumparate acum de la altcineva. Pentru a razbate, companiile trebuie sa foloseasca pietele transnationale si supereficiente in avantajul lor – fie ca sunt piete pentru activitati, procese, component, oameni sau piese de schimb. Am plecat dintr-o lume a constructiilor si am ajuns intr-o lume a cumparaturilor. Cu cat plasezi in afara firmei mai multe activitati periferice, cu atat sporeste valoarea pe care o generezi.

Proiectarea unui model de afaceri modern capabil sa infloreasca intr-o jungle a informatiilor inseamna practice sa gandesti creative sis a alegi raspunsurile potrivite la patru intrebari fundamentale:

Ce anume vrem sa facem si pentru ce client anume?

Ce lucruri de clasa putem face singuri?

Ce pot face partenerii de clasa mai bine decat noi?

Ce potential de crestere exista si unde anume?

A deveni un supermodel presupune sa formulam o propunere unica pentru client si apoi sa dezvoltam competentele-cheie care ne vor permite sa stapanim modelul. Ulterior, trebuie sa dobandim capacitate complementare de la partenerii de clasa din intreaga lume.

Construirea unui model solid reprezinta doar primul pas. Esecul are trei motivatii principale: lipsa de exclusivitate, de executie si de elasticitate. In vreme ce exclusivitatea se invarte, in general, in jurul eficacitatii si durabilitatii modelului, executia inseamna eficienta si consistent. Executia presupune implementarea imperativelor strategice, in aproape toate aspectele

10

operatiunilor. Elasticitatea ia in calcul flexibilitatea si adaptabilitatea modelului – in timp, spatiu si in functie de masa.

Ipoteza unui viitor imaginabil serveste capunct de plecare pentru intarirea propunerii de valoare si pentru retelele de creare de valori. In esenta, cresterea bazata pe model are trei dimensiuni, acomerind arealele, aplicatiile si accesul – adaugand client, continut si canale de marketing. Dezvoltarea unui areal inseamna sa te deschizi in fata altor tipuri de client, adaugand tari noi sau atragand comunitati diferite. Cresterea bazata pe aplicatie are ca instrument continutul. Facilitarea inseamna sa adaugi noi canale de marketing.

Cap. 13: Stari de spirit care conteaza

Managementul, atat in teorie, cat si in practica, s-a bazat pe credinta implicita in omul rational. Daca reuseam sa venim cu argument mai bune sustinute de ratiune, puteam convinge oamenii sa ne cumpere bunurile. In realitate, cu toate ca majoritatea oamenilor incearca sa actioneze rational, suntem cu totii condusi de emotii.

Competitia dintre modele reprezinta in general o chestiune de cautare a similaritatilor din cadrul Nisei inferioare a economiei duble. Competitia intre starile de spirit este exact opusul. Exista motive serioase pentru care oamenii cumpara produse si servicii: practice, sociale si emotionale. In lumea karaoke a alegerii, nevoile sociale si emotionale preiau conducerea. In consecinta, companiile si liderii din afaceri trebuie sa creeze, sa furnizeze si sa ne implineasca visele.

Din punct de vedere biologic, fiintele umane nu se deosebesc foarte tare de animale. In zilele noastre caracterizate de pervertire morala, stratul exterior al omului, alcatuit din valori, coduri de conduita si comportament, a inceput sa crape. Daca tentatia e mare, omul a fost si va fi mereu pregatit sa renunte la masca moralitatii. Un asemenea comportament devine tot mai acceptabil din punct de vedere social.

Bogatii si celebrii pot alege dupa bunul plac. Insa, in aceasta era a abundentei, nimeni nu e scutit de ambiguitate. Oamenii se ineaca intr-un ocean de nesiguranta cauzata de optiunile nelimitate specific unei lumi a surplusului si excesului. Iar fiintele umane detesta nesiguranta. Suntem cu totii niste maniaci ai controlului. Iubim siguranta si cautam indrumare in branduri. Brandurile ne spun ca nu mai trebuie sa gandim, ci doar sa actionam. Brandurile gandesc in locul nostru. Brandurile indeplinesc o nevoie duala: apartenenta si nevoia de a fi diferit – hiper-ndividualismul si colectivismul tribal.

Designul este singurul lucru care diferentiaza un produs de altul pe piata. Estetica joaca un rol important in evocarea sentimentelor puternice. Marea majotitate a oamenilor iau tehnologia de buna in zilele noastre. Ei isi doresc produse care seduc.

11

Cap. 14: Cum sa faci fata modelelor cu toane

Companiile caracterizate prin excelenta trebuie sa combine forta modelelor si a starilor de spirit. Pentru a obtine succesul, trebuie sa fii sexy si fit – sa combini substanta cu stilul, functionalitatea cu moda.

Companiile erau inainte consumatoare de competenta. In prezent, ele trebuie sa fie atat co-creatori de competenta, cat si furnizori de personalitate. Inainte, functiona principiul bani contra autoritate. Acum trebuie sa avem semnificatie contra calitatea de membru. Relatia dintre angajator si angajat devine tranzactionala si relationala. In firma viitorului, oamenii au atat o vocatie, cat si o cariera.

Costurile unui leadership prost sunt in crestere. Acum mai bine de 20 de ani, expertul in leadership John Kotter afirma ca marea majoritate a companiilor sufera de un management excesiv si de un leadership precar. Timpul a dovedit ca a avut dreptate.

A fi in frunte inseamna a trai respetand cele zece porunci ale leadership-ului karaoke:

1. Sa nu-ti afisezi penele ca sa-ti demonstrezi inteligenta si frumusetea. – leadershipul karaoke vine insotit de un ego minimal

2. Sa nu umbli orb prin salbaticie si sa-ti deschizi proprii ochi, precum si pe ai altora. – arta conducerii nu reprezinta o pozitie, ci un proces

3. Sa nu socotesti banii in fiecare clipa. – liderii de success nu intra in afaceri doar pentru bani

4. Sa apreciezi valorile si sa le traiesti in puritate si fara echivoc in fiecare zi. – valorile puternice alimenteaza o cultura puternica

5. Sa-ti iubesti aproapele si aproapele te va iubi si el. – oameni pentru oameni6. Sa cunosti cele mai pretioase dorinte ale clientilor tai, precum si pe cele din propria ta

gradina. – sa nu-i uitam pe ceialti7. Sa renunti la regulile birocratiei. – liderii trebuie sa reduca la maxim regulile8. Cei care vor darui de la ei vor fi rasplatiti pe masura. – liderii eficienti recompenseaza si

recunosc comportamentele pe care doresc sa le incurajeze9. Sa nu te feliciti mai mult decat trebuie. – liderii karaoke nu trebuie sa se culce niciodata

pe lauri, indifferent cat de impresionanti ar fi laurii respective.10. Sa te apropii de usa inainte sa fii nevoit sau rugat sa procedezi altfel. – pleaca dupa ce ti-

ai terminat treaba.

Cap. 15: Desprinde-te de karaoke

Libertatea, un termen adesea folosit in sens lejer si oarecum limitat, este un concept foarte complex. Exista cel putin trei categorii de libertate individuala: libertatea de a gandi, de a vorbi si de a actiona. Noua elita se bucura si se desfata cu libertatea totala. Restul rasei umane, in cel mai fericit caz, e liber sa gandeasca si sa vorbeasca, dar nicidecum sa actioneze. De fapt,

12

cu cat se specializeaza mai tare companiile in manevrarea modelelor, a starilor de spirit si a indivizilor talentati, cu atat vor contribui mai mult la intensificarea ritmului tranzitiei spre economia dubla.

Janis Joplin canta pe vremuri: “Libertatea este doar un alt cuvant pentru cei care nu mai au nimic de pierdut”. Relitatea e ca suntem cu totii condamnati. Cei care detin competenta sau capital sunt condamnati la libertate – asa cum a sugerat Jean-Paul Sartre, alaruti de alti existentialisti – la libertatea de a trebui sa aleaga in mod constant. Ei chiar au o sansa.

In karaoke capitalism, pietele conduc. Individualismul domneste. In noua realitate, viata si toate relatiile noastre se privatizeaza. Aproape totul e de vanzare, oriunde si in orice moment al zilei. Oamenii cu resurse dau tonul.

Parintele theoretician al birocratiei, Max Weber, a afirmat candva ca un sistem social poate fi coordonat in trei feluri diferite: prin sabie, punga sau cuvant. Ori constrangi si ameninti oamenii, ori ii platesti cash, ori incerci sa-l convingi.

In lumea karaoke capitalismului putem alege sau putem pierde – ca societati, organizatii si indivizi. Trebuie sa platim un pret anume pentru prosperitate. Succesul se bazeaza pe renuntarea la copiile indigo ale clubului karaoke.

CONCLUZIE: In lumea karaoke capitalismului, care abunda in copii palide ale lucrurilor reale, exista o singura cale spre success. Intr-un asemenea loc trebuie sa fim 100% noi insine! Nu spuneti “nu” imitatiilor, spuneti “nu” limitarilor!

13