Sinteza Materie Seminar

7/26/2019 Sinteza Materie Seminar

1/38

CauzometriaToti avem propriile noastre masini ale timpului. Unele, ne duc inapoi, se numescamintiri. Unele ne duc inainte, se numesc visuri.Jeremy Irons

Introducere Metoda cauzometriei reprezint operaionalizarea principalelor

noiuni ale concepiei cauzal-teleologice (teleos scop! asupratimpului psi"ologic.

#in punct de vedere diagnostic, cauzometria urmareste -identi$carea reprezentrilor persoanei despre caracterul legturilorcauzale %i teleologice dintre evenimentele vieii sale.

Introducere&ste o metoda 'iogra$ca

nalizeaza insa ansam'lul vietii) trecut, prezent,viitor.

*oate $ +olosita ca metoda de psi"odiagnostic, dar

si ca instrument de cercetare.

plicarea te"nicii nc"eta cauzometric se realizeaz individual. #urata anc"etei este

de - minute. &tape)

/. #iscuia preliminara 0. lctuirea inventarului de evenimente 1. #atarea %i ordonarea cronologic a evenimentelor . naliza cauzala a relaiilor 2ntre evenimente

3. naliza teleologica a relaiilor 2ntre evenimente . *recizarea domeniilor de apartenena a evenimentelor

#iscutia preliminara Intervievatorul +ace cuno%tina cu intervievatul2ncerc4nd)


2/38

5 s sta'ileasc cu acesta o relaie de 2ncrederereciproc6

5 sa-i trezeasc interesul pentru autocunoa%tere6 5 sa activeze procesul de con%tientizare a traseului vieii,

stimul4nd re7ecii despre trecutul, prezentul %i viitorulpersoanei.

#iscutia preliminara

Efectul de protectie a biograeieste tolerat.#iscutia preliminara ar tre'ui sa preceada

des+asurarea celorlalte etape cu /-0 zile. Intervievatul participa ca e8pert al propriei vieti.Testul cercurilor timpului (Cottle,/9:!

lcatuirea inventarului de evenimente ;rice sc"im'are, trans+ormare este un eveniment (in societate, in

natura, in lumea interioara a individului, la serviciu, in comportamentsau in activitate etc!


3/38

#up datarea tuturor evenimentelor intervievatul leordoneaz 2n ordine cronologic, indic4nd 2n dreptul$ecrui eveniment numrul cronologic al acestuia.


4/38

modul de lucru cu $sele este acela%i ca %i 2n cazulanalizei cauzale.

naliza teleologic (de tipul mi=loc-scop! a relaiilor

dintre evenimente F@a 2ncepem cu evenimentul /. *unei va rog aceasta $%a la o parte %i g4ndii-va asupra

motivului pentru care acest eveniment a avut loc, ce scopuri ai urmrit atunci c4nd airealizat acest evenimentGaceasta sc"im'are. Hine2neles, re+eritor la anumite evenimenteaceasta 2ntre'are s-ar putea sa nu ai' nici un sens, dar 2n anumite cazuri ea esteconcludent. Suntei de acord cu afrmaia c unul din scopurile evenimentului 1este evenimentul 2 sau, altel spus, primul eveniment s-a ntmplat pentru ca sase ntmple cel de-al doilea eveniment ?@e poate rspunde doar prin Ada sau Anu,lu4ndu-se 2n consideraie ceea ce vi se pare corect din perspectiva actual. Dac, deeemplu, n momentul reali!rii evenimentului 1, Dvs" nu-l considerai ca mi#locpentru reali!area evenimentului 2, dar acum, privind retrospectiv napoiremarcai c totu$i acesta a ost un scop de$i anterior fe nu ai putut sau nu aidorit sa recunoa$tei a de sine nsu$i acest lucru, n acest ca! tre%uie sa

rspundei da, adic evenimentul 2 este unul din scopurile evenimentului 1 &"

Modelul protocolului pentru analiza cauzal %iteleologic

*recizarea domeniilor de apartenena aevenimentelor

Coninutul evenimentelor traseului vieii poate $ total necunoscut pentrucercettor

?n dependenta de scopurile cercetrii respondentului poate s i se o+ere variantedi+erite de clasi$care. utorii te"nicii au utilizat urmtoarea clasi$care) 5 @ - sc"im'ri 2n societate 5 < - sc"im'ri 2n natur 5 - modi$cri 2n g4ndire, sentimente, valori 5 @a - modi$cri 2n sntate 5 > - sc"im'ri 2n +amilie %i 2n viaa cotidiana 5 M - sc"im'ri 2n serviciu, activitatea de 2nvare (%colarizare! 5 - sc"im'ri 2n modul 2n care se petrece timpul li'er, comunicarea cu ceilali, "o''y

Kecomandri pentru intervievatori *entru interviu tre'uie s se aleag un loc lini%tit %i care nu creeaz celui

intervievat anumite asociaii care ar direciona 2ntr-un anumit +el re7eciile saleasupra vieii.

?n timpul interviului su'iectul apare 2n calitate de e8pert 2n pro'lemele vieiipersonale %i 2n acest domeniu nu e8ista nimeni mai competent dec4t el 2nsu%i.

Intervievatorul tre'uie sa ocupe o poziie neutr %i 'inevoitoare, +r a emite=udeci de valoare.

*rintre evenimentele evocate pot $ %i unele destul de neplcute, analiza crorapoate trezi o puternica rezistenta intern care poate a=unge %i p4n la re+uzul de amai continua.


5/38

;'iectivarea de c4tre intervievat a reprezentrilor pe care acesta le are desprepropria sa viaa poate avea %i un e+ect psi"oterapeutic %i poate a=uta persoana 2ncauza s +ac +a mai u%or unor greuti 2n via.

@tudiu de caz &8aminm evenimentul &L (Dadmiterea la +acultate!) 2n opinia lui Marian apariia lui va surveni ca oconsecin imediat a evenimentului D& (Da 2nvat sa 2nvee!, dar si a evenimentului D& (Dstudiul

intensiv, inclusiv al lim'ilor de circulaitie!. Ddmiterea la +acultateNA serveste 2n optica lui drept una dincauzele cunoa%terii Dadevratei prietenii (&9!, a inc"eierii unei Dcstorii (&/0! si a Dna%terii copiilor(&/1!. &ste considerat, pe de alt parte, cauza Danga=rii pro+esionale (&/! %i a De+ecturii uneidescoperiri importante in domeniul su de munc (&/3!.

#esigur, pentru Dadmiterea la +acultateNN (&L! a +ost necesar parcurgerea unui D%ir de evenimentepregtitoare ) D2nceputul %coliiF (&/!, Dstudiul (&!, do'2ndirea D2ncrederii 2n sine (&0! etc.

#e pe urma studiilor universitare (&L! se a%teapt, 2n continuare, realizarea vieii personale in propria+amilie (&9, &/0, &/1! , precum %i Dpracticarea pro+esiei dorite(&/! la un nivel superior de competensi autorealizare (&/3!. st+el spus, admiterea la +acultate (&L! este conceput de su'iect ca un mi=locde realizare si 2mplinire a personalitati in ansam'lul su (&9, &/0, &/1, &/, &/3!

@tudiu de cazCauzograma indica o persoana analitica si

introspectiva&venimentele grupate in 1 categorii) lume

interioara, munca si pro+esie, pasiune artistica.@e disting evenimente ce au marcat evolutia

individului si merita investigate) castigareaincrederii in sine, prima prietenie.

ConcluziiCauzometria pune in valoare semni$catia

su'iectiva a evenimentelor (e8perientele,convingerile, e8pectantele asociate!.

;+era o perspectiva asupra traseului de viata, amomentelor de cotitura, a genezei personalitatii

individuale.@e constituie ca un 'un prete8t pentru +ormulareainvestigatiilor psi"ologice ulterioare.


6/38

;'serva;'servaiaiaIntelepciunea constituie totalitatea adevarurilor do'andite de mintea omeneasca prin o'servatie siIntelepciunea constituie totalitatea adevarurilor do'andite de mintea omeneasca prin o'servatie sie8perienta si transpuse in viata.e8perienta si transpuse in viata.Ivan le8androvici OoncearovIvan le8androvici Ooncearov

#e$niie ciunea de a privi cu atenie $inele, lucrurile, evenimentele,

+enomenele pentru a le studia, supraveg"ea %i a trage concluziiasupra acestora

Ca metod %tiini$c P o'servaia 2nregistrarea sistematic, prinsimuri, a caracteristicilor %i trans+ormrilor o'iectului studiat

o'serva a 2nelege, nu un act pasiv de 2nregistrare ;'servaia P empirica ;'servaia P stiinti$ca, g"idat de ipoteze

Ce se o'servB Comportamente P ansam'lul actelor, accesi'ile o'servaiei directe. Conduita P ansam'lul de acte caracterizate printr-o organizare

impusa de $nalitatea urmarita, constient sau nu, rational sau nu, decatre organism.

O4ndurile @entimentele

;'servatia sistematica;'servaia sistematic pretinde)- @electarea %i de$nirea comportamentului int 2n termeni

concrei, o'serva'ili (operaionali!are!


7/38

- Utilizarea unor proceduri sistematice, standardizate,pentru o%servareacomportamentului %inre'istrareao'servaiilor 2ntr-o manier adecvat

@electarea si de$nirea comportamentelor(operaionalizarea! Cum recunoa%tem un comportament care ne intereseazB @e utilizeaz criterii)

(oncrete(descriptive! )eoretice (interpretative!

(riterii concrete) re+eritoare la +orm, re+eritoare la e+ecte Ke+eritoare la ormP localizare 2n spaiu, orientare, topogra$a tridimensional, proprieti

intrinseci ale corpului sau epidermei Ke+eritoare la eecteP deplaseaz, de+ormeaz etc. P este un nivel mai general (se pierde

in+ormaie! (riterii teoretice $i a%stracteP se aplic teorii, ipoteze, postulate pentru a interpreta indici

direct o'serva'ili. plicarea acestor criterii P clasi$cri cauzale %i +uncionale alecomportamentului) Clasi$care cau!al) se atri'uie aceea%i etic"et comportamentelor care au aceea%i cauz

(atri'uit!) e8. Comp. @e8ual, materne, de competiie, etc. Clasi$care uncionalP se clasi$c comportamentele dup +uncia acestora)

comportamente alimentare. deseori clasi$crile cauzale %i cele +uncionale se 2ntreptrund.

Orile de o'servaie Instrument P g"id de lectur a realitii

sigur caracterul sistematic al o'servaiei Cuprind mai multe uniti de comportamentce urmeaz a $ o'servate.

*le'erea unitilor tre'uie s 2ndeplineasc mai multe condiii) Unitile s $e discrete %i e8clusive Categoriile tre'uie s $e omogene

>iecare unitate de comportament s $e 'ine precizat %i de$nit P operaionalizare Pcriterii deidenti$carea %i clasi$care a comportamentelor6 elementele conte8tuale Criteriile concrete- la 2nceputul investigaiei6 doar c4nd studiul +enomenului este su$cient de

avansat se recurge la criterii a%stracte


8/38

&%antionarea&ste vor'a de alegerea comportamentelor care vor $ introduse 2n gril.

&%antionarea tre'uie s asigure reprezentativitatea descrierii.Te"nici)

- &%antionarea timpului (e8. o's. la clas) o'servarea $ecrui elev,timp de un minut, din cinci 2n cinci minute!. #epinde de)- varia'ilitatea comportamentului-+recvena comportamentului- speci$cul situaional- comple8itatea sistemului de 2nregistrare

- &%antionarea su'iecilor (c4nd sunt prea muli!- &%antionarea situaiilor

Hi'liogra$e C"elcea, @., /99:, Metoda o'servaiei 2n Cercetarea @ociologica Metode si te"nici,

C"elcea, Mrgineanu, Cauc (coord.!, &d. #estin. #a$noiu, I., 00, *ersonalitatea. Metode calitative de a'ordare) ;'servatia si

interviul, *olirom.

Orila de o'servatieOrila de o'servatieCondiitii

*le'erea unitilor tre'uie s 2ndeplineasc mai multe condiii) Unitile s $e discrete %i e8clusive Categoriile tre'uie s $e omogene

>iecare unitate de comportament s $e 'ine precizat %i de$nit P operaionalizare Pcriterii de identi$carea %i clasi$care a comportamentelor6 elementele conte8tuale Criteriile concrete- la 2nceputul investigaiei6 doar c4nd studiul +enomenului este

su$cient de avansat se recurge la criterii a%stracte


9/38

loc n cadrul interaciunii dintre copiii unei clase degrdini, etc.+" *le'erea $i preci!area dimensiunilor varia%ilei

Exemplu:gresivitate verbal

gresivitate zic

" peraionali!area dimensiunilor n indicatori ct mai preci$i $i maio%serva%ili.

Exemplu:gresivitate verbal:

ipat (ca form de agresiune);

injurii;

etc.

gresivitate zic: lovituri cu palma

lovituri cu piciorul

/" *le'erea parametrilor indicatorilor frecvena

durata

absena/prezena

canitatea

ordinea apariiei

etc.

0" )estarea 'rilei, pentru a sesi!a dac rmncomportamente care nu pot f ncadrate ntr-unadin cate'oriile 'rilei sau dac unelecomportamente sunt ncadra%ile n doucate'orii simultan"


10/38

Continutul si structura interviuluiclinic

Continutul intre'arilorIntre'ari re+eritoare la e8perienteG comportamente #aca as $ +ost cu tine in situatia R, ce as $ o'servat din

ceea ce ai +acutB #aca te-as o'serva intr-o zi o'isnuita, ce anume as

vedea din ceea ce +aciBIntre'ari re+eritoare la opiniiGvalori Ce anume creziG gandesti despreSB

Continutul intre'arilor

Intre'ari re+eritoare la sentimenteGemotii Ce simti in legatura cu aceastaB

Intre'ari re+eritoare la cunostinte) pt a culege date+actuale

Intre'ari re+eritoare la caracteristici socio-

demogra$ce (e8) varsta, ocupatie, educatie!;rdinea intre'arilor/. Intre'ari despre activitati, e8periente comportamente6

0. intre'ari despre interpretari, opinii, sentimente/. Intre'ari despre activitati6 0. Intre'ari despre cunostinte

si deprinderi./. Intre'ari despre momente prezente (e8) ultimul episod

pro'lematic!6 0. pro+undari catre trecut6 1. &ventualesolutii pt viitor.

Intre'arile despre caracteristici socio-demogra$ce Pintercalate sau la s+arsit.

>ormularea intre'arilor


11/38

#esc"ise

@ingulare

Clare

ormularea intre'arilor P intre'ari desc"ise Intre'arile nu tre'uie sa contina raspunsuri predestinate Cat de multumit ai +ost in situatia 8B P olosirea presupozitiilor O"ideaza interviul ormularea intre'arilor P sa contina o

singura idee

Intre'arile multiple provoaca tensiune si con+uzieIntre'arile multiple permit su'iectului sa $e evaziv

o+erind in+ormatii nerelevante pt pro'lema a7ata indiscutie

Intre'arile singulare necesita cunaostereapro'lemei

>ormularea intre'arilor - claritateaCuvintele utilizate pt +ormularea intre'arilor Usor de inteles #in cadrul de re+erinta utilizat de client


12/38

im'a=ul te"nic, desi corect, poate cauza con+uziesi an8ietate

&vitarea intre'arii Fde ceE e"iculeaza presupozitia unei relatii cauzale

Induce ideea unui raspuns anterior inadecvat

>ormularea intre'arilor P neutralitateaUtilizarea unor e8emple ilustrative ; paleta larga de raspunsuri posi'ile #oar e8 de raspunsuri e8treme (poate orienta raspunsul! se +olosi cu prudenta

Intre'ari care invita la

Joc de rol (varianta) autorul se disociaza de pers careadreseaza intre'area! @imulare) solicita resp. sa devina o'servator

>ormularea intre'arilor P neutralitatea$rmatii si anunturi introductive permit)

Focalizarea atentiei

Organizarea ideilor

Fluenta interviului nunturi de tranzitie (varianta) +ormularea rezumativa

tranzitiva! nuntul direct) F*ermite-mi acum sa te rog sa te

gandestiSE tentionarea) FUrmatoarea intre'are este deose'it de

importnata pt prog terapeuticSE

>ormularea intre'arilor P neutralitatea Intre'ari de urmarire si apro+undare Mi=loace ver'ale) CineB CeB UndeB CandB CumB rei sa-mi spui

mai multe despre aceastaB *oti sa-mi dai mai multe detaliiB Mi=loace paraver'ale) "mm, i"m Mi=loace nonver'ale se evita de ce

$rmatii suportive


13/38

&8plicarea o'iectivelor (interviul de cercetare! Indicatori privind evolutia interviului IntaririG recompense >eed'ac adecvat

Metamodelul pentru lim'a=rta de a pune intre'ari

>olosind metamodelul, psi"ologul)

ccede la structura pro+unda a lim'a=uluiIdenti$ca o serie de violari semantice in procesul

comunicarii

Utilizeaza o serie de intre'ari pertinente in raportcu omisiunile, generalizarile si distorsiunileidenti$cate

#e la structura pro+unda la structurasuper$ciala)


14/38

;misiuni

#istorsiuni

Oeneralizari;misiunile

>enomen de modelare a e8perientei care nepermite sa ignoram anumite in+ormatii indetrimentul altora.

;'iectivul intre'arilor) Kecuperarea in+ormatiilor lipsa Keconstituirea mai precisa a continutului e8perientei

;misiunileer'ele nespeci$ce) ea m-a intristat6 ma 'ucur de toamna6 Intre'ari) FcumBE6 cum anume te-a intristatB6 ce anume te-a

intristatB6 cum te 'ucuriB@u'stantivele nespeci$ce) copilul a avut un accident6 casa

a +ost construita. Intre'ari) FcineE sau Fce, mai precisSE

Comparatiile) sunt maiputinpregatit6 sunt cel mai

g"inionist om Intre'ari) FMai putin pregatit decat cine..BE6 FComparativ cu cine

(ce!SBE

Oeneralizarile>ragmente sau elemente ale Fmodelului lumiiE sunt

detasate de e8perientele sale pt a e8prima ointreaga categorie6 un singur e8 devine regula.

Cuanti$catori universali ;peratori modaliJudecati de valoare +ara origine speci$cata.

Oeneralizarile


15/38

(uantifcatorii universali) tot, toata lumea, nimeni,nimic, niciodata, totdeauna, tot timpul. Fnimeni nu maintelegeE

Metode de contestare) Keluarea cuv intr-o maniera interogativa) nimeniB Constructie parado8ala) F


16/38

Kealizeaza conversia unei actiuni in ceva static prininlocuirea ver'elor cu su'st.

#oresc reusita copiilor mei. - Cum anume doriti ca ei sa

reuseascaB #oresc sa im'unatatesc comunicarea mea cu ceilalti. P

Cum doriti sa comunicati mai 'ineB Imi propun o sc"im'are in relatiile mele cu sotia. P Ce

anume doriti sa sc"im'atiB

#istorsiunile P &c"ivalentele comple8e@ta'ilesc analogii intre o propozitie speci$ca si una

mai generala.


17/38

#istorsiunile P ectura gandurilor>enomenul care +ace ca unele persoane sa se

comporte ca si cum ar sti ceea ce cred sau gandesc

ceilalti.&8ista doua modalitati) ; persoana crede ca stie ce gandeste altcineva) R este

deprimatS &ra enervat, dar i-a +ost greu sa orecunoasca. T' sa creada ca ii consum timpul. $ste posi%il# dar cum va dati seama de acest fapt!

#istorsiunile P ectura gandurilor

*ersoana are impresia ca ceilalti pot citi in mintea ei)

#aca m-ai iu'i ai sti ce doresc. r tre'ui sa stii ca-miplace acest lucru. Cum ar putea sa stie ce-ti doresti!

ConcluziiInterlocutorul nu stie cum, nu poate sau nu vrea sa

isi dezvaluie trairile.@ta'ilirea unei 'une relatii cu pacientul inainte de a

pune intre'ari sensi'ile)


18/38

Caracteristica +recventa V importanta ptCaracteristica +recventa V importanta ptlocutorlocutor

naliza tematic-categorialanaliza tematic-categoriala

Te8tul este decupat in unitati de sens numiteTe8tul este decupat in unitati de sens numiteteme.teme. Tema unitate de semni$catie psi"ologicaTema unitate de semni$catie psi"ologica Orila de analiza tematicaOrila de analiza tematicaPP Kezultatul aplicarii unei teorii (grila Korsc"ac"!Kezultatul aplicarii unei teorii (grila Korsc"ac"!PP Kezultatul analizei documentului insusiKezultatul analizei documentului insusi

&tapele analizei de continut&tapele analizei de continut @tandardizarea documentului@tandardizarea documentului

#ecuparea in unitati de analiza si alegerea#ecuparea in unitati de analiza si alegereamodelului de analizamodelului de analiza

Codarea si sta'ilirea protocolului care va $ supusCodarea si sta'ilirea protocolului care va $ supusprelucrarii statistice.prelucrarii statistice.

I. @tandardizarea documentuluiI. @tandardizarea documentului Keguli de identi$care a documentuluiKeguli de identi$care a documentuluiPP

#ata#ataPP oculoculPP


19/38

/. #escoperirea FregularitatilorE datelor pt/. #escoperirea FregularitatilorE datelor ptsta'ilirea categoriilorsta'ilirea categoriilor 0. &valuarea categoriilor pt a determina)0. &valuarea categoriilor pt a determina)PP ;mogenitatea interna;mogenitatea interna

PP Weterogenitatea e8ternaWeterogenitatea e8terna 1. Keconstituirea grilei daca)1. Keconstituirea grilei daca)PP


20/38

. Tratamentul statistic al datelor si. Tratamentul statistic al datelor siinterpretareainterpretarea

In +unctie de ipotezele cercetarii se aleg)In +unctie de ipotezele cercetarii se aleg)

PP Instrumente statistice descriptiveInstrumente statistice descriptive

PP Instrumente statistice in+erentialeInstrumente statistice in+erentiale

Metoda studiului 'iogra$eiMetoda T"omae

*rotocolul se analizeaza prin)


21/38

Categorii +ormale Categorii cognitiveTematica e8istenteiTe"nica e8istentei P mi=loace pt atingerea scopurilor

I. Categorii +ormale

Timpul de munca

Timpul li'er

1" 4epaus vs activitate4epaus5activitatea este restransa. @e +ac dese

pauze pentru odi"na

*ctivitate la etrem5activitate mereu prezenta silipsa pauzelor repetate in cadrul activitatiisustinute.

2" 6niormitate vs Scim%are6niormitate5repetarea +recventa a unor moduride comportament similare. ; puternica tendintaspre rutina (introversiune!.

Scim%are5sc"im'ari in modul de actiune sicomportament (e8traversiune!.

+" Dependenta vs 7ndependentaDependenta5modurile de comportament sunt

declansate de conditii e8terioare. &8ista un cadrucare limiteaza initiativa su'iectului. Con+ormism.

7ndependenta5nu e8ista comport totalindependent, dar in acest caz comport sunt


22/38

declansate in mod predominant de initiativa propriea su'iectului.

" 8ean'a#are vs *n'a#are

8ean'a#are5persoana mani+esta izolareemotionala si a+ectiva +ata de situatii.

*n'a#are5persoana participa din pct de vederea+ectiv. *oate $ implicata nu doar in situatie ci si+ata de persoanele sau de o'iectivele actiunii.

/" 9ertur%are vs *rmonie 9ertur%are5apare cand in calea aspiratiilor

individului se pun o'stacole. @ituatia esteincordata, apar stresul si con7ictul.

*rmonia5concordanta intre scop si realizare.&c"ili'ru tensional si rela8are.

0" )onalitate aectiva ne'ativa vspo!itiva (are legatura cu 3!

)onalitate ne'ativa5situatie pre=udiciata desentimentul de neplacere si aversiune. @ituatia esterespinsa nu cautata.

)onalitate po!itiva5sentimente +avora'ile, su'participa cu placere si se incadreaza usor insituatie, dorind sa o mentina.

:" 7ncidere vs descidere ata desituatie(are leg cu 1!

7ncidere5su'iectul e lipsit de orientare, nuraspunde la solicitarile reale, nu intelege rolul


23/38

asteptat de la el, nu vede mi=locul adecvat pt adomina situatia.

Descidere5'una intelegere a cerintelor situatiei6stie cum sa domine situatia.

@e re+era la anga=are intelectuala +ata de situatie,cu posi'ile legaturi cu inteligenta generala.

;" Sla%a temati!are vs 9uternictemati!are(are leg cu 1!

Sla%a temati!are5un mod de comportament carenu ne permite sa sesizam un centru de greutate6activitatea pare determinata de moment.

9uternica temati!are5activitatea serveste unuiscop.

Ora$c categorii +ormaleII. Categorii cognitive (modul de percepere

a lumii! @patiul de viata

P tractie, e8ictatie, intensitate

P *ertur'are vs rmonieP Inc"is vs #esc"isP #usmanos vs prietenosP Kevendicativ vs increzator in sansa

Imaginea de sineP @la' vs puternicP ntipatizat vs iu'itP #ependent vs autonomP O"inionist vs norocos

@patiul de viata) tractie, intensitate Intensitatea trairii sentimentelorSpatiul de viata5pertur'are vs armonie


24/38

*ersoana se simte multumita si implinita de ceeace +aceB

Spatiul de viata5inc"is vs desc"is 7ncis5situatiile in viata sunt privite ca piedici

Descis5individul iu'este viata si vede situatiile casanse pentru sine.

Spatiul de viata5dusmanos vs prietenos

titudinea +ata de cei apropiati

#usmanos) rece, distant *rietenos) cald, apropiat.Spatiul de viata5revendicativ vs

increzator

titudinea +ata de societate si mediu.4evendicativ5atitudine activa de a provoca si a

com'ate societatea.

7ncre!ator5incredere in sansa.

Imaginea de sine

@la' sau puternic sau in +ata vietii ntipatizat sau iu'it#ependent sau autonomO"inionist sau norocos

P


25/38

*une in evidenta sensul e8istentei unui individ,aspiratiile sale, canalizarea e+orturilor.

III. naliza tematica a protocolului /. tematica reglativa 0. tematica relgarii anticipatiei 1. tematica activarii e8istentei . tematica integrarii sociale 3. tematica ridicarii sociale . tematica creativa a ridicarii de sine :. tematica normativa

/. Tematica reglativa

Cuprinde actiunile ce urmaresc sa inlature opertur'are a ec"ili'rului $zic sau psi"ic.

0. Tematica reglarii anticipatieiTre'uintele nu sunt active, ci anticipate si persoana

ia masuri ca ele sa nu apara.

Teama de o pedeapsa, mentinerea armoniei in+amilie, mersul la cumparaturi.

1. Tematica activarii e8istentei

#orinta de activitate, de a trai evenimente variate

si importante, de e8pansiune a spatiului de viata.#istractii, calatorii, anga=area in activitati de tot

+elul.

. Tematica integrarii sociale


26/38

#orinta de a avea aceleasi roluri sociale ca alepersoanelor de aceeasi varsta.

3. Tematica ridicarii socialeTendinta de dominatie sociala, de a se ridica pe

scara sociala prin activitatea sociala, pro+esionala,artistica, tendinta de e8"i'itie, dorinta de a $ auzitsi vazut.

#orinta de a $ mai mult decat ma=oritatea deacelasi +el.

. Tematica creativa a realizarii de sine

Intensi$carea stradaniei, sporirea energiei proprii,sporirea pregatirii pro+esionale, tendinta de aim'ogati e8perientele.

:. Tematica normativa

*reocupari si actiuni ce vizeaza respectareanormelor sociale

*ersoana isi g"ideaza comportamentul duparegulile sociale cerute de conte8t.

73"


27/38

Te"nici de+ensive (rationalizarea, negarea, represia,evitarea!

Keactii de agresiune si starea de evadare (evadareimaginativa sau +uga de acasa, demisie, te"nici

agresive! &nterviul clinic psi'iatric/. @tructura si o'iectivele interviului psi"iatric- Interviul clinic psi"ologic si interviul clinic psi"iatric sunt necesare si

complementare- #o'andesc caracteristici speci$ce in +unctie de o'iectivele urmarite si

de teoriile care le +undamenteazao *si"iatrul intrea'a despre elemente clinice aparente pe care

apoi le raporteaza la un sistem nosogra$c pentru a sta'ilidiagnosticul

o *si"ologul isi propune sa inteleaga +unctionarea psi"ologica a

unui individ, raportand conditiile acestuia la un anumit conte8t.o *si"ologul individualizeaza, psi"iatrul introduce mai multi indivizi

in aceeasi categorie.- ;'iectivele interviului psi"iatric sunt )

o Identi$carea tul'urarilor psi"opatologice P +aza diagnosticao @ta'ilirea conduitei ulterioare P +aza terapeutica

- !nterviul clinic centrat pe insig"t :de inspiratie psi"odinamica, centratpe clari$care si intelegere

- !nterviu clinic centrat pe simptom :o


28/38

In+ormatii despre parinti si alti mem'ri apropiati ai+amiliei

ntecedente "eredocolaterale de ordin somatic sipsi"opatologic

&8periente si evenimente deose'ite re+eritoare la

dezvoltatrea in+antila @e8ualitatea &volutia scolara si pro+esionala &8periente sociale, maritale, militare si legale

importante. &8aminarea statusului mental

#escrierea generala ) impresia generala,comportament si activitati psi"o-motorii, atitudinea+ata de e8eminator.

#ispozitie, stari a+ective si gradul de adecvare aacestora la situatie.

or'ire Tul'urari perceptive Oandire P procese, +orme, continuturi. *rocese senzoriale si cognitive ) ritmul si nivelul

constiintei, orientare spatio-temporala, memorie,concentrare, gandire a'stracta, nivel in+ormationalsi inteligenta.

Capacitatea de autocontrol. Coerenta, claritate, spirit critic.

0. Critici #@M )-


29/38

Test de completare asociativ-ver'alTestul Kotter

&8perimentul asociativ-ver'alCercetarea psi"ologului englez >. Oalton, la s+4r%itulsecolului al RIR-lea, asupra asociaiilor de cuvinte aartat c raportul dintre $ecare cuv4nt indus %icuv4ntul inductor nu este ar'itrar, cuv4ntul indusimpun4ndu-se su'iectului, %i c numrul de cuvinteinduse de cuv4ntul inductor este limitat.

&8perimentul asociativ-ver'al@u' in7uena acestei cercetri %i a metodeipsi"analitice a asociaiilor li'ere descoperit de@.>reud

CO.Jung inventeaz, 2n /9, la Xuric", un test deasociaii de cuvinte care va $ considerat primul testproiectiv.

&8perimentul asociativ-ver'al

Jung lucreaz iniial cu o list de de cuvinte 2nideea de a o+eri un c4mp c4t mai mare de stimuli.


30/38

Ulterior aceast list se reduce la / de cuvinte -stimul.

&8perimentul asociativ-ver'al P indicatorii de

comple8 1 punct/. )4 - timpul de reacie prelun'it (deasupra mediei pro'a'ile - medianei!. @e calculeaz timpul mediu

de reacie - se adun toi TK %i se +ace media6 se poate calcula %i a'aterea standard - dac un indicedep%e%te a'aterea standard cu 0 uniti TK prelungit.

0. 8onreacia - atunci c4nd se dep%esc 1 sec %i nu d nici un rspuns - este + 'locat1. =alsa reproducere - 2n etapa II a e8perimentului c4nd su'iectul rspunde cu un alt cuv4nt dec4t cel

iniial. @e 2ntrea' su'iectul - &%ti sigurB - #aS. 4epetarea, nenele'erea, proast nele'ere a cuvntului stimul3. 7ndicatorii comportamentali - mimic, mi%cri, r4s. >re$eli de pronunie:. 4eacii neconormeL. 4eacii prin $ir de cuvinte sau propo!iie9. 8eolo'isme, lim%a# dur (ie%ire din con%tient!/. Stereotipii - rspunde cu acela%i cuv4nt pentru mai muli stimuli

&8perimentul asociativ-ver'al,/ puncte/. 9erseverarea (2n aceea%i arie tematic!-

stereotipii mascate6 de e8emplu ap - pat6 verde -mas6 geant - scaunS

0. 4spuns n lim%i strine1. )4 oarte scurt - indic un mecanism de aprare

Testul de completare P testul Kotter#ezvoltarea e8perimentului asociativ-ver'al a dus

la construirea testelor de completare.Kotter este primul care realizeaz un asemenea

test 2n @U.)estul lui 4otter a +ost dezvoltat, trans+orm4ndu-

se 2ntr-un test clinic, su' denumirea de )est decompletare asociativ-ver%al.

Testul de completare P testul Kotter


31/38

@e +olosesc L de 2nceputuri de +raz ca, dee8emplu) D?mi place.......E, D


32/38

su'iectului, relaiile cu alii. Itemii reprezint /0Y %isunt) 1, /, /9, 11, , 9, 3, :.

*erspective de cotare P structura tematica

se re+er la +ormarea personalitii, la +amilia deorigine, la copilria su'iectului. Itemii reprezint :Ydin total %i sunt) :, //, /0, /, /:, 1:.


) P trecutul su'iectului 2n general. Itemii reprezintY %i sunt) 33, :, :L.


= P +amilia posi'il virtual G actual a su'iectului.Itemii reprezint apro8imativ 0Y %i sunt) 0:, .

8 P lucruri legate de patologie. Itemii reprezintapro8imativ 0Y %i sunt) /L, 1.


> P generaliti, rspunsuri +r raportare directa lasu'iect. Itemii sunt 2n proporie de 0/Y) 0, L, /1,0, 00, 0, 09, :, 30, 3, /, 0, 3, L, :/, :,L.


33/38

*erspective de cotare

& P raspunsuri direct erotice# - dac 2n rspunsurile su'iectului gsim elemente

clar ilogice, stereotipii vdite 2n reacia de rspuns.

*erspective de cotare@e analizeaz $ecare categorie tematic, se =udec

dac este 2ncrcat a+ectiv pozitiv, negativ sauneutru %i se calculeaz proporia lor.@e 2nsumeaz 2n cadrul $ecrui grup tematic de

itemi, numrul itemilor cu aceea%i valoare a+ectiv,rezult4nd trei sume, care se trans+orm 2n procente

Interpretare

@e pot interpreta #ate structurale (timpi de reactie, lungimea raspunsurilor, stereotipiile,

'loca=ele! #ate tematice #ate comportamentale (reactia la itemi si interactiunea cu e8perimentatorul!

im%ajul scris este formal/informal# coerent/ dificil de inteles# pretentios/simplu# insipid/dramatic.

"ifera lim%ajul scris de lim%ajul oral!

@tudiu de caz &lev de / ani placut, socia'il, aparent rela8at in timpul interviului

preliminar.

#ar raspunsurile sale la intre'ari precum si la alte pro'e ca TT siKorsc"ac" sunt scurte, si nein+ormative psi"ologic.

*arintii l-au adus pentru ca e tot mai retras si trist.

K&U @ @TIU de ce nu ma inteleg cu parintii mei. C@ eu si parintii mei ne certam mult.


34/38

C& M &


35/38

>rumosGurat rmoniosGnearmonios @c"ematicG'ogat in detalii KealistGnerealist ;rganizatG"aotic eselGmor'id

Interpretare P analiza trasaturilorgra$ce

inii moi, sterse inii dezlanate, intrerupte inii ascutite, ung"iuri

Interpretarea sim'olica @im'olismul spatiului Kadacina P +uncie de ancorare %i de "rnire. Trunc"iul P +uncie de susinere, de mediere, conductor al

sevei. Coroana - zona aspiraiilor, a nevoii de dezvoltare

personal, zona con%tiinei. ccesorii ale coroanei

Testul omuluiTestul omului#eseneaza o persoana#eseneaza o persoana


36/38

Initial test de inteligenta sau de dezvoltare mentala Mai tarziu s-a constatat ca indica si trasaturi de

personalitate, cat si tensiuni si con7icte care e8istain imaginea de sine.

Consemn

F#esenai o persoan n ntregimeE. #up cesu'iectul a terminat, i se spune) F$ntoarcei paginasi desenati acum o persoan de sex opus primei

persoane desenateE.

Interpretare - Impresia generala)

- Ceea ce pare neo'isnuit, nerealist- Cat e de comple8 sau de sc"ematic- &8presia persoanei desenate

- arsta persoanei desenate- #etalii se8uale a'sente sau prea marcate

Interpretare P naliza trasaturilorgra$ce

iniile %terse, moi, a'ia sc"iate sugereaz lipsade tonus, de energie.

iniile ascuite sau zimate sugereaz ostilitate,agresivitate.

Interpretare P naliza partilorcorporale


37/38

(apul P +uncii) comunicare (inclusiv emoional!, g4ndire, control Cap mareGmic6 +ata goala.

>uraP +uncii) comunicare, "rnire, implicare 2n erotism #esc"isa concavaGarc (semiluna!Ge8presie acraG'uze senzualeGdintiGpipa6 tigara

cii - +uncii) recepionarea de in+ormaii, discriminare perceptiv, +unciee8presiv emoional6 contri'uie la seducie6 ancorare 2n realitate. >ini cu geneGcercuri goaleG oc"i miciG privire crucisa.


9arul -$gurarea prului reprezint sim'olic se8ualitate %i agresivitate. *ar a'undent si "asuratGcoa+ura ingri=ita, ela'orata

6recile @ar%a - masculinitate, prestan, 2nelepciune 8asul - masculinitate, poten (atri'ut +alic al +eei!.

atul - legtura 2ntre cap %i trunc"i, 2ntre centrul de control al impulsurilor %isediul impulsurilor vitale6 organ de mediere. Oat lungGstrangulat


)runciulP zona organelor vitale %i a impulsurilor vitale, care tre'uie satis+cuteprin mem're %i sunt controlate de cap. MicGumeri mari, patrati, miciG'atGorgane interneG musculatura

Sanii P lipsaG ostentativi @urtaP tendinta orala a su'iectului

MareGtalie marcata

@ratele si mainile- manipularea mediului- 'rate omiseGsu'tiriGlungiGdesc"iseG"asurateGaascunse- maini +ara degeteGdegete ascutiteGpumnGmanusiGmaini in 'uzunare

Interpretare P naliza partilorcorporale *icioarele P rol) sta'ilitate, deplasare, ec"ili'ru,

autonomie.- @u'tiri si scurteGcoapse accentuateGlipsa picioare


38/38

ccesorii @iluete in miscare #esene din pro$l

Sinteza Materie Seminar

Documents

Transcript of Sinteza Materie Seminar