PREZENTARE SINTEZA PROTEINELOR
-
Upload
andreea-limisovschi -
Category
Documents
-
view
449 -
download
5
Transcript of PREZENTARE SINTEZA PROTEINELOR
SINTEZA ŞI SECREŢIA PROTEINELOR
informaţia genetică este
exprimată,
menţinută,
replicată şi
ocazional ameliorată
printr-o serie de procese specifice cum ar fi:
sinteza ARN şi a proteinelor,
repararea ADN,
replicarea ADN şi
recombinarea genică.
NECESAR DE „MATERIALE”
-“cărămizi” – aminoacizi
-“transportorii” – ARNt specifici
-“constructori” – ribozomii
- “un plan”, ARNm
ARNt 70-90 nucleotide
Subunitatea mică - cap, platformă, bază sau corp (2/3 din unitate). Subunitatea mare - protuberanţă centrală, tulpină şi creastă.
RIBOZOMII
70-100.000 nucleotide
Sinteza pe baza secvenţelor promotor
ARNm – planul construcţiei proteice
“Citirea” ARNm ARNm - ARNt - antiparalele
Direcţia 5’-3’3 nucleotide odată - CODON
CODUL GENETIC - DEGENERAT
4 nucleotide 3 posibilităţi de aranjare
64 combinaţii posibile3 codoni stop
61 combinaţii posibilepentru
20 aminoacizi
IPOTEZA WOBBLE
•Dogma centrala a biologiei celulare: ADN → ARNm → AA → PROTEINE
•Aminoacizii - specificaţi de codonii ARNm = triplete de nucleotide.
•Translaţia - molecule adaptor = ARNt – anticodoni – care corespund codonilor din ARNm. ARNt vor insera aminoacizi în poziţiile lor specifice din lanţul polipeptidic.
•AUG – START - UAA, UAG şi UGA - STOP.
•Codul genetic standard este degenerat: prezintă multiple cuvinte cod pentru aproape fiecare aminoacid.
•Cuvintele de cod sunt universale la toate speciile cunoscute, cu mici excepţii la mitocondrii şi unele unicelulare.
•A treia poziţie din fiecare codon este mai puţin specifică decât primele două.
REZUMAT
3 ETAPE PRINCIPALE – INIŢIERE, ELONGARE, TERMINALIZARE2 ETAPE ACCESORII – PRESINTETICĂ + POSTSINTETICĂ
ETAPELE SINTEZEI PROTEICE
ETAPA PRESINTETICĂACTIVAREA AA ŞI FORMAREA COMPLEXULUI AA-ARNt
ETAPELE SINTEZEI PROTEICEETAPA PRESINTETICĂ
ACTIVAREA AA ŞI FORMAREA COMPLEXULUI AA-ARNt
3 ETAPE PRINCIPALE – INIŢIERE, ELONGARE, TERMINALIZARE2 ETAPE ACCESORII – PRESINTETICĂ + POSTSINTETICĂ
ETAPELE SINTEZEI PROTEICE
ETAPA PRESINTETICĂACTIVAREA AA ŞI FORMAREA COMPLEXULUI AA-ARNt
3 ETAPE PRINCIPALE – INIŢIERE, ELONGARE, TERMINALIZARE2 ETAPE ACCESORII – PRESINTETICĂ + POSTSINTETICĂ
ETAPELE SINTEZEI PROTEICE
ETAPA DE INIŢIERE
NECESAR: SUBUNITĂŢI RIBOZOMALE DISOCIATEFACTORI DE INIŢIERE – eIF1 – eIF5Energie – GTP, ATP
ETAPELE SINTEZEI PROTEICE ETAPA DE INIŢIERE
IF3- esenţial pt. găsirea AUG
eIF4 - ARNm este monocatenar
fixarea capului 5’
NECESAR: SUBUNITĂŢI RIBOZOMALE DISOCIATEFACTORI DE INIŢIERE – eIF1 – eIF5Energie – GTP, ATP
ETAPELE SINTEZEI PROTEICE ETAPA DE INIŢIERE
NECESAR: SUBUNITĂŢI RIBOZOMALE ASAMBLATE
factori de elongare (EFTu, EFTs şi EF-G la eucariote)Energie – GTP
ETAPELE SINTEZEI PROTEICE ETAPA DE ELONGARE
INSERŢIA
NECESAR: SUBUNITĂŢI RIBOZOMALE ASAMBLATE
factori de elongare (EFTu, EFTs şi EF-G la eucariote)Energie – GTP
ETAPELE SINTEZEI PROTEICE ETAPA DE ELONGARE
TRANSLARE
NECESAR: SUBUNITĂŢI RIBOZOMALE ASAMBLATE
factori de elongare (EFTu, EFTs şi EF-G la eucariote)Energie – GTP
ETAPELE SINTEZEI PROTEICE
ETAPA DE ELONGARE
TRANSLOCARE
NECESAR: SUBUNITĂŢI RIBOZOMALE ASAMBLATE
factori de elongare (EFTu, EFTs şi EF-G la eucariote)Energie – GTP
ETAPELE SINTEZEI PROTEICE
ETAPA DE ELONGARE
TRANSLOCARE
NECESAR: SUBUNITĂŢI RIBOZOMALE ASAMBLATE
factori de elongare (EFTu, EFTs şi EF-G la eucariote)Energie – GTP
ETAPELE SINTEZEI PROTEICE
ETAPA DE ELONGARE
TRANSLOCARE
NECESAR: SUBUNITĂŢI RIBOZOMALE ASAMBLATE
factori de eliberare (RF1 şi RF2)
ETAPELE SINTEZEI PROTEICE
ETAPA DE TERMINALIZARE
To resume
ETAPELE POSTSINTETICE
ETAPELE POSTSINTETICE
ETAPA POSTSINTETICĂ
RETICULUL ENDOPLASMATICRUGOS (RER)
MO - formaţiune bazofilă perinucleară.
- poziţie bazală.
- hepatocite - concentric în jurul nucleului - corpii Berg
- neuroni - corpii Nissl.
- membranele RER se continuă cu membrana nucleară externă iar lumenul RER se continuă cu spaţiul perinuclear
RETICULUL ENDOPLASMATIC NETED(REN)
- reţea de canalicule (canale mai mici) care comunică cu sacii care formează RER. - nu prezintă ribosomi la suprafaţă. - se poate găsi în toate tipurile celulare, dar este mai bine dezvoltat în: celule care sintetizează hormoni steroizi: suprarenală, celule interstiţiale din testicul şi ovar;celule care sintetizează mari cantităţi de glicogen: hepatocite, miocite;celule care sintetizează pigmenţi: melanocite.
RETICULUL ENDOPLASMATIC
Structura chimică a RE60% proteine40% lipide – fosfolipide şi colesterolEnzimele cele mai frecvent întâlnite la RE sunt: NADH citocromul b5, ATPaza, şi enzima marker – glucozo-6-fosfatază.Originea RE nu este clară: este posibil să provină prin înmugurirea membranei nucleare externe.
RETICULUL ENDOPLASMATIC
Funcţiile RE
Funcţii specifice RER- sinteza proteinelor prin prezenţa ribosomilor ataşaţi;- glicozilarea lanţului polipeptidic;- modificări ale lanţurilor laterale de aminoacizi prin formarea de punţi disulfidice;
Funcţii specifice REN- sinteza lipidelor, mai ales în celulele gonadelor, celulele mucoasei intestinale;- detoxifiere, prin enzime care participă la reacţii de oxidare, hidroliză, reducere sau conjugare;- eliberarea glucozei din glicogen în special la nivelul hepatocitelor: enzima implicată - enzima marker glucozo-6-fosfataza.
Funcţii comune RER şi REN- RE este un sistem circulator intracitoplasmatic- RE sintetizează fosfolipide;- RE joacă rol de suport mecanic pentru citoplasmă;- RE este o fabrică de membrane pentru care sintetizează lipide şi proteine.
COMPLEXUL GOLGI
organit celular membranar format dintr-un grup heterogen de compartimente delimitate de membrane – un grup de cisterne
COMPLEXUL GOLGI
Structura în microscopia fotonică- vizibil prin coloraţii speciale - impregnaţia argentică. - organit polimorf, cu variate aspecte morfologice: vacuole, trabecule anastomozate etc. - poziţia CG în celulă variază în funcţie de tipul şi funcţia celulei.
- În neuroni CG - perinuclear. - În celulele glandelor cu secreţie exocrină CG - între nucleu şi polul apical, aproape de zona de sinteză a produşilor de secreţie. - În celulele endocrine - între nucleu şi polul bazal. - Structură dinamică, situându-se în zonele din celulă unde activitatea metabolică este mai accentuată.
COMPLEXUL GOLGI
Structura în microscopia electronică (ultrastructura)Două componente delimitate de membrane:- un grup de saci aplatizaţi (cisterne) care prezintă dilataţii la extremităţi. Mai multe cisterne formează un dichtiozom. Fiecare dichtiozom are două feţe:
- o faţă de formare, denumită cis, care este convexă şi orientată spre nucleu;
- o faţă de maturare, denumită trans, orientată spre plasmalemă;
- microvezicule care vin dinspre RER către faţa cis cu care pot fuziona;- macrovezicule care se desprind de pe faţa trans.
COMPLEXUL GOLGI
Funcţiile CGFuncţii în secreţia celulară- Formarea de granule de secreţie;- Glicozilarea terminală a proteinelor: produşii de secreţie proveniţi din RE sunt glicozilaţi terminal în prezenţa glicozil-transferazei şi -manozidazei;- Glicozilarea gangliozidelor şi cerebrozidelor are loc în celulele din creier şi rinichi şi este asistată de glicoziltransferază;- Sulfatarea produşilor proveniţi din RE, în prezenţa sulfotransferazelor: CG are un rol important în secreţia mucopolizaharidelor;- Concentrarea produşilor de secreţie: are loc în sacii CG;- Maturarea produşilor de secreţie: proinsulina este transformată în insulină-Biogeneza lizozomilor: enzimele lizozomale prezintă un marker, manoză-6-fosfat, pentru care există receptori la nivelul zonelor dilatate din coarnele CG. Aici enzimele sunt împachetate în vezicule care se desprind ca lizozomi primari.
COMPLEXUL GOLGI
Funcţiile CG
- Traficul de membrane şi reciclarea membranelor: traficul de membrane presupune transferul de vezicule de la RE la CG urmat de formarea de macrovezicule pe fata de maturare cu exocitoza acestora. Circuitul endocitoză-sinteză-exocitoză face ca suprafaţa totală a plasmalemei să rămână constantă