Rezumat cursuri marketing

8/15/2019 Rezumat cursuri marketing

1/37

UNIVERSITATEA TEHNICA „Gh.Asachi” IASI -Facultatea de ArhitecturaCurs Marketi ! i arhitectura si ur"a is#- A V

Curs $

C% ce&t c%#&le'- a"%rdari• proces - economic

-comercial -social

• activitate practica• atitudine fata de client• instrument social• tehnologie managerial• functiune a intereprinderii/organizatiei• structura de institutii

(e)i itii

clasice : Marketingul este procesul care dirijeza fluxul de la producator laconsumator

orientat spre vanzare “vinde ce produci”#%der e : Marketingul – proces economico-social care se transpune in practica prin:”produci numai ceea ce se poate vinde”

(e)i itia *hili& +%tlerMarketi !ul - Procesul prin care indivizi si grupurile o tin ceea ce au nevoie

si doresc prin crearea

%)erireasi schi#"ul li"er de produse cu altii !dentificarea nevoilor si dorintelor consumatorilor in vederea satiafacerii lor" maieficient decat concurenta" in conditii de profit

Marketi !ul - Procesul de planifiacre si executare a conceptiei" pretului"promovarii si distri utiei idei" marfuri" si servicii pentru a crea schim uri care satisfac o iectivele individuale si organizati

Sc%&ul Marketi !ului- sa descopere necesitati neacoperite si sa pregateasca solutiisatisfacatoare

$ucleul conceptelor primare ale Marketingului $evoi %chim uri

&orinte Produse ' $egociere ' (ranzactii ' Piata)erere %ervicii *elatii

A.(e er--,Marketi ! Satis)acerea cererii *r%)itul

Marketing- trei dimensiuni:A. )ili/%)ica 0. &r%cesuala C. #et%d%l%!icaA. (i#e siu ea )il%s%)ica

+


2/37

• gandirea organizatiei intr-o atitudine orientata spre client avand o iectiv esential: -o tinerea eneficiilor numai daca satisface dorintele

consumatorului mai ine si mai eficient decat concurenta• filosofia organizatiei - focalizarea asupra consumatorului pentru a cunoaste si intelege nevo

dorintele sale

- clientul este punctul de plecare in actiunile de marketing ,in cazul nostrclient -consumatorul de arhitectura ,constructii " ur anism. !n cazul arhitectului client - persoane fizice - persoane juridice - administratia pu lica - #$#0# - fundatii " etc#)onceptia de Marketing a unei organizatii de proiectare ,1#!#2#" %#*#3#" %#2#" etc a privi aceasta organizatie - prin ochii consumatorului de constructii si ur anism - din punctul de vedere al exigentelor si dorintelor clientului - cercetarea nevoilor" dorintelor individuale"colective - socio-grup

- societate- urmarirea produsului ,constructii" ur anism in timpul consumului-exploatarii

- urmarirea gradului in care ele satisfac nevoile si dorinteleconsumatorului - individ

- colectiv $ou-comportament al proiectantului- proiecteaza functie de cerintele eneficiarului ,individ

si colectiv su aspectul:• cunoasterii mediului social -economic.• adaptarea permanenta la schim arile si evolutia acestuia.

0. (i#e siu ea &r%cesualaMarketi !ul

un proces social si managerial prin care se asigura orientarea organizatiei catre-nevoile pietei- mecanismele de satisfacere ale acestora

procesul de satisfacere a dorintelor si necesitatilor prin schim ul de unuri si servicii sauvalori ,idei" concepte intre grupuri si persoane.

1"iectul acti2itatii &ractice de #arketi !. • (ranspunerea conceptului de Marketing in realitate in: -actiuni

-programe -rezolvari.

• )omplex de activitati avand drept finalitate: - eficienta maxima economica si sociala prin folosirea unor resurse limitate

- pentru satisfacerea nevoilor consumatorului" nevoi: - mereu in crestere- diversificate ca structura si calitate.

)a proces" Marketingul: adoptarea unor serii de decizii strategice care asigura satisfacereaoptima a clientului.

Marketi !ul -proces de planificare si concepere a unor idei" unuri si servicii de:

4


3/37


4/37

functie ce asigura realizarea o iectivelor strategice de organizare prin:• cresterea capacitatii de antrenare a tuturor resurselor - materiale

- financiare - umane

• adaptarea operativa a activitatatii la cererile pietii si consumatorului.75 Fu ctia de satis)acere a ecesitatil%r de c% su# i c% ditii %&ti#e

prin aceasta functie se mizeaza:• producerea si oferirea numai a acelor unuri" prosuse si servicii necesare consumului.• realizarea corelarii intre nevoile societatii si resursele de care aceasta dispune.• recunoasterea sociala a activitatii organizatiei.

85 Fu ctia de #a'i#i/are a e)icie tei ec% %#ice maximizarea eficientei economice/ sociale prin optimizarea profitului care asigura existentdezvoltarea organizatiei.maximizare profit pe termen lung – consecinte dezastruoase.

– deteriorarea imaginii organizatiei.

Fa/ele &r%cesului de Marketi ! cercetarea si identificarea necesitatilor de consum orientarile lor. proiectarea viitoarelor produse / servicii.testarea prototipului.concluziile privind perspectiva produsului / serviciului.sta ilirea politicii de preturi. pregatirea pietei.lansarea produsului / serviciului.organizarea rationala a procesului de vanzare.studierea gradului de satisfacere a nevoilor.sintetizarea principalelor elemente privind im unatatirea produsului / serviciilor.

Ti&%l%!ia Marketi !ului du&a sc%&ul acti2itatii

Marketi !ul a)aceril%r 9 • unurilor de consum.• industrial.• agricol• serviciilor , de proiectare

Marketi !ul % -&r%)it• social• ecologic• educational• sanatatii• cultural si sportiv• conta il• ur an

du&a i2elul de a&licareMicr%#arketi !ul

• activitate individuala a unei organizatii• o iectivele• anticiparea nevoilor consumator / client.• directionare flux de unuri / servicii

catre consumator – satisfacere.Macr%#arketi !ul

• proces social prin care se dirijeaza unflux economoc de unuri si servicii dela producator la consumator pentru

indeplinirea o iectivelor societatii. du&a sarci ile ce-i re2iMarketi !ului ca ur#are a situatieicererii

M. Sti#ulati2 – pentru o cerere inexistenta cetre uie creataM. C% 2ersi% al 3 pentru o cerere repulsivace tre uie modificataM. (e/2%ltarii – pentru o cerere lenta.

6


5/37

Re#arketi ! – pentru o cerere excesiva cetre uie redusaC% tra#arketi ! – pentru o cerere ce seimpune sa fie franataMarketi !ul &e tru Si cr% i/are – cand

cererea este neregulata si tre uie sincronizata i )u ctie de aria terit%riala

Marketi !ul i ter 3 piata internaMarketi !ul i ter ati% al – se refera laschim de unuri si servicii cu alte state

Achi/iti% are "u uri: ser2icii

(eci/ia de cu#&arare: achi/iti% are- act constient care urmareste satisfacerea in conditii de rationalitate a unei nevoi/necesitati/aspira

Eta&ele &r%cesului deci/iti% al

--------------

Curs 3Mediul de afaceriStrategiile de Marketing

Mediul de Marketing – intern al organizaţiei

Totalitatea activităţilor şi conditiile de desfasurare a acestor activitati încare segmentul de marketing al organizeţiei actioneaza, precum şiraporturile pe care le întreţine cu celelalte compartimente ale organizaţie

ORGA !"A#!A $% &RO!%'TAR%

(u)iecţiactori

*orţe

'ondiţii e+terne ediu de arketing 'ondiţii interne

A AG%R

Relaţii cu clienţii

7

)autarea informatiei

8valuarea alternativelor

!dentificarea pro lemei

2legerea

8valuarea

)riteriile deciziilor


6/37

Componente ale Mediului de Marketing intern - varia)ile controla)ileconducerea şi stilul de conducere al organizaţieiresursele materiale şi umanevaria)ilele mi+ului de marketing

Mixul de marketing - /concept ce reprezintă setul de instrumente de marketing pe careorganizaţia le utilizează pentru a şi atinge o)iectivele0 1&2. 3otler4

$acă strategia de marketing e+plica /ceea ce tre)uie facut0i+ul de marketing arată /cum tre)uie facut0

Mixul de marketing însumează proprietăţile caracteristice aleorganizaţiei pe care aceasta le utilizează pentru influenţarea cereriipentru produsele 1proiectele4 realizate de aceasta e+primate înurmătoarele varia)ile controla)ile - cei 5 &

A AG%R

AR6!T%'T A7T8 (&%'!A7!TAT%

' o m p a r t i m e n t

m a r k e t i n g


e c o n o m i c


p r o i e c t a r e

&RO$9(

&RO!%'T

&!ATA'7!% T97

9


7/37

Mediul de marketing extern - Totalitatea forţelor necontrola)ile la care organizaţiatre)uie să şi adapteze politica menegeriala şi de marketing

A : micromediul - perticipanţii din mediul apropiat organizaţiei - cunoscutiin general - influenţează politica organizaţiei

; : macromediul - forţe cu rază mare de acţiune ce acţionează asupratuturor componentelor micromediului organizaţiei

A. icromediul organizaţiei de proiectare

: *urnizori de ec2ipamente de materiale

servicii de avizare: (u)proiectare - pe specialitate: !ntermediarii - cei ce aduc clienţii: 'lienţii 1)eneficiarii4 - componenta cea mai importantă

&rodus - &roiect


8/37

: 'oncurenţa - celelalte organizaţii de proiectare: Administraţia pu)ică centrală

locală *actori de avizare

: Organisme financiare )ănci finanţatori

fonduri structurale: !nstituţii mass media reviste ziare radio T< internet

: Asociaţii profesinale R9R Ordinul Ar2itecţilor 9AR: Asociaţii ale cetăţenilor O G *undaţii,etc

: Atitudinea pu)lica faţă de organizaţia de proiectare

;. acromediul organizaţiei de proiectare

mediul stabil - moment de scurta durata 1e+ceprie cand perioada de crestreeconomica este constatnta4

mediul schimbator - permanente modificari, in general previzi)ile, necesita oviziune de perspecticva

mediul turbulent - sc2im)ari accentuate, frecvente, )ruste, imprevizi)ile.

Organizatia de proiectare are nevoie de = fle+i)ilitate si elasticitatea structurii interneadaptarea arhitecturii la mediul turbulent schimbator -un exemplu de program socialini;iat tre practica social> Ai constructiv> a arhitecturii# 2cesta realizeaz>" rac> din regiunea Bale )ountC" 2la ama" deeconomic odat> cu pr> uAirea pie;ei um acului#

&ispunDnd de materiale de construc;ii reciclate Ai de fonduri reduse o ;inute din sponso*ural %tudio a proiectat Ai construit cDteva locuin;e pentru familii nevoiaAe din Bale )ountC# Pstuden;ilor nu au fost doar experimente mentale" ci procese reale cu finalitate" azate pe lucrul < pe dialogul permanent cu eneficiarii Ai pe contactul cu materialele Ai metodele de construc

rezultat solu;ii simple" economice Ai ecologice" inspirate din arhitectura regional># En articolul„Rural Studio sau bunul simţ în arhitectură” " Boria Marinescu apreciaz> inventivitatea realiz>rilor dacest experiment social" calit>;ile arhitecturale Ai mai ales pe cele umane: “o arhitectur> care aadev>r omul rilor" omul cu pro lemele" nevoile Ai aspira;iile lui reale”4#

+ Philip Fodidio - Architecture now!, 8ditura (aschen" Bong Gong" 4HH4" p#4544 Boria Marinescu – Rural Studio sau bunul simţ în arhitectură,http://III#horia-marinescu#net/texte#phpJlangKroLtextK55


9/37

3a finalizarea cu succes a programului social pentru Bale )ountC" %amuel Mock ee afNMarea evit>m s> ne l>s>m fura;i de puterea tehnologiei mAi de a unden;a economic>" astfel nu pierdem din vedere faptul c> oamenii Ai locul pPentru mine" aceste mici proiecte au necesar> pentru a ne rg2ii economico financiare p>rg2ii economico financiare cerere

ofertă concurenţă

stă la )aza ela)orării strategiei de proiectare a organizaţiei: ediu te2nic şi te2nologic influenţează direct puternic organizaţiile de proiectare

materiale de construcţii te2nologii noi produse şi concepte noi calitatea te2nologii orientarea fondurilor cercetarea te2nico ştiinţifică invenţii şi inovaţii nivelul de dotare a organizaţieiînvăţăm>ntul de specialitate

: ediul demografic varia)ilă cu puternice implicaţii în strategiile organizaţiei deproiectare populaţia )eneficiară a serviciilor de proiectare

dinamica populaţiei structura populaţiei repartizarea teritorială repartiţia mediu ur)an

mediu rural prognozele demografice

: ediul socio cultural şi educaţional - modelul cultural ? totalitatea factorilor

condiţiilor relatiilor

5 i idem

?


10/37

instituţiilor care vizază sistemul de valori o)iceiuri tradiţii credinţe norme

care modelează societatea şi reglementează comportamentul indivizilor

socio grupurilor ? mediul socio cultural şi educaţional influenţează direct şi nemi@locitorganizaţiile de proiectare=

educaţia societăţii priviind activităţile de construcţii valori tradiţionale în a)ordarea funcţională

materiale te2nici

utilizate pentru realizarea construcţiilor tradiţii meşteşugăreşti, materiale locale credinţe norme sociale

modificari psi2ologice modificarea stil viaţă orientare spre consum confort

modificare trenduri, mode - inclusiv în ar2itectură - curente dear2itectură

factori educaţionali şi învăţăm>ntul de specialitate - şcoli zonalede ar2itectură

creşterea nivelului cultural creşterea mo)ilităţii )eneficiarilor

Petronas (oIer din Guala 3umpur" proiectat de arhitectul )aesar Pelli" la momentul construcea mai cl>dire din lume" utilizeaz> sim oluri inspirate din moAtenirea cultural> locasim oluri ce anun;> ascensiunea economic> Ai cultural> a oraAului# )ompozi;ia geometric> seste inspirat> din motive ale culturii islamice Ai malaCeziene ,dou> p>trate compuse sim olizD patru puncte cardinale Ai raiul cu cele patru rDuri " iar turnurile" sim ol al n>zuin;ei perpetueumane c>tre cer Ai c>tre eternitate" au propor;ii elegante Ai sunt conectate printr-o pasarel> gforma dramatic> a unei por;i a cerului deschise c>tre oraA#

Piaţa – component a mediului de marketing$efiniţie modernă (uma de v>nzători şi cumpărători care tranzacţionează un produs,

serviciu sau o clasă de produse&iaţa presupune înc2eierea unor înţelegeri între oameni în urma cărora

fiecare are ceva de c>ştigat

&oţi o)ţine un lucru fur>nd împrumut>nd cerşind d>nd ceva în sc2im)

9tilizarea sc2im)ului e piatra de temelie a marketingului&!A#A construcţie teoretica

cadru de desfăşurare a activităţilor economice

+H


11/37

P!2O2)oncuren;> Pre;

)erere

fert>

stare normativă a economieisistem comple+ de intercondiţionare

!ipologia pieţelorpiaţa potenţial - este o previziune a posi)ilităţii ca un serviciu, )un să fie

solicitat%+. &osi)ilitatea să apară o piaţă a locuinţelor ecologice

piaţa disponibil - formată din )eneficiari ce dispun deresurse şi manifestă interes pentru ac2iziţionarea de )unuri şiserviciipiaţa disponibil calificat - consumatori dispuşi săcumpere sau să ac2iziţioneze )unuri şi servicii şi care au

interes venituri suficiente

accesi)ilepiaţa deser"it e+. Organizaţia de proiectare îşi face ostrategie de marketing adresată unui segment de )eneficiari

dispuşi şi cu venituri suficiente care să ac2iziţioneze - vile delu+piaţa penetrat &iaţa constituită din consumatori care auac2iziţionat )unul sau serviciul realizatt

#lementele componente ale pieţei cerere

ofertăconcurenţăpreţ

++


12/37

C#$#$#%

!ipologia cererii: cerere negati" respingerea produsului, serviciului

organizaţia de proiectare nu primeşte nici o comandă: absenţa cererii piaţa manifestă indiferenţă pentru că nu cunoaşte produsul

serviciul e+. u s a format o piaţă pentru locuinţe ecologică

: cerere latent pe piaţă sunt aşteptări diferite dec>t cele oferite de produsele şiserviciile e+istente n acest sens tre)uie concepute produse şi servicii de proiectare noi - e+7ocuinţe de dimensiuni mici, ca)ane de vacanţă

: cerere &n sc dere - piaţa are o viteză de a)sor)ţie în scădere faţă de un produs sauserviciul - e+. în perioada de scădere a ritmului de dezvoltareeconomică - scade piaţa vilelor de lu+

: cerere neregulat - e+istă pe piaţă fluctuaţii temporare din varii motive%+. moda sau curent in ar2itectura

lipsa unor materiale: cerere continu - piaţa a)soar)e produsul sau serviciul estimat

influen;e

)8*8*8

) / $ % @ M 2 / * !

1 8 $ 8 ! ) ! 2 * !

) 3 ! 8 $ O !

1@$@*! %8*Q!)!!

)2$(!(2(8

venituri

Pre; alte produse"servicii

influen;e2Ate>t>ri

actoridemografici psihosociali

P*8O (!MP &2(

+4


13/37

' cerere excesi" - supraa)undenţa cererii pe piaţa în perioada de după BCCD - cerereaaccentuată a proiectelor de locuinţe individuale pe lot

: cerere nedorit - necesitatea eliminării unui produs e+cesiv utilizat - e+. producţia de)aluştri

(F#$!% 'antitatea de )unuri şi servicii care se poate vinde pe piaţă la un preţ într operioada datăOferta depinde de preţul produselor si serviciilor

preţul altor produse si servicii asemănătoarenumăr ofertanţite2nologieperspectivele pieţiicosturi de realizarenivel ta+econdiţii naturale

C%$%C!#$)S!)C)*# P)#+#)

*ocul pe piaţ organizaţia de proiectare oferă servicii alături de alţi ofertanţi pe piaţăorganizaţia de proiectare se confruntă cu cererea formulată deconsumatori

organizaţia de proiectare se confruntă cu alte organizaţii de proiectarefurnizoare ale aceluliaşi tip de serviciu

Tipologia, matricea solicitantului n raport cu aceşti factori, organizaţia de proiectare se poate situa pe piaţă in diverse

ipostaze=

8)B!3!1*@

P*8O

)8*8*8 8*(R

) 8 * 8 * 8 & 8

P * / & @ )

R ( / *

/ 8 * ! ( & 8

P * / & @ )

R ( / *

% 3!)!(2$(*02$!S2(!2

&8 P* !8)(2*8 8*(2$(

+5


14/37

situaţia de monopol - este singura care furnizează un anumit serviciu deproiectare - e+. 2ale industrialesituaţie de oligopol - organizatia de proiectare este o componentă aofertanţilor e+istenti pe piata

Profilul pieţei tipuri de piaţpiaţa producătoare de )unuri materiale

piaţa organizaţiei prestatoare de serviciieste piaţa organizatiilor de proiectare - acestea au o du)la vocaţieproduc servicii de proiectarecomercializează, v>nd servicii de proiectare

piaţa organizaţiei distri)utoare - comercială,imensiunile pieţei depind de o serie de parametri=

capacitatea pieţei - ma+imum de serviciu de proiectare pe care organizaţiale poate desface pe piaţăindicatori de capacitate

: volumul cererii: volumul ofertei

: volumul tranzacţiilor - în acest caz se poatecuantifica prin numărul de autorizaţii de construire1nu e un indicator foarte e+act4

: cota pe piaţă - reprezinţă ponderea deţiută deorganizaţia de proiectare pe piaţa unui produs,serviciu sau grup de servicii şi se calculează înraport cu numărul de servicii de proiectare totale -simultan pe o piaţă dată, într un anumit interval detimpnr. de proiecte similare E unitatea de timp 1an4

- cota de piaţ . – lider unic- cota egal cu alt organizaţie de proiectare – colider - locul secund – challenger - locul 3 – specialist

: gradul de stauraţie al pieţei cu un anumit serviciu deproiectare - e+. locuinte individuale, c2ioşcuri: rata de creştere - reflectă ritmul evoluţiei v>nzărilorserviciilor de proiectare

relatiile de piaţ - ansam)lul relaţiilor de v>nzare - cumpărare prin careorganizaţia de proiectare îşi asigură resursele

materiale umane financiare informaţionale te2nologice

relaţii de concurenţ - un ansam)lu de interacţiuni în care intră organizaţiade proiectare pentru=

crearea menţinerea mărirea ponderii organizaţiei în raport cu =

: celelalte organizaţii: clienţii

+6


15/37

F concurenţa propriuzis - între organizaţii de proiectare, în demersuldo)>ndirii întîietăţii în racolarea, do)>ndirea comanditarilor prinsatisfacerea necesităţilor, cerinţelor şi aşteptărilor acestora cuma+imă eficienţă

i@loace calitatea proiectelor originalitate, valoare ar2itecturală şi funcţională

preţuri accesi)ileprezentare profesională şi e+plicită, accesi)ilă)eneficiaruluipromovare etc

F concurenţ direct - între organizaţii de proiectare carepromoveauă acelaşi produs e+ ;.!.A. locuinte individuale pe lot

F concurenţ loial - concurenţă desfăşurată prin respectare unorreguli scrise şi nescrise, în cadru legal admis şi pe )aza principiilor dedeontologie profesionalaconcurenta neloiala

%+. semnături de complezenţă

preţuri de dumpinglucrări incomplete de sla)ă calitate

Modalit ţi uzuale &n concurenţa neloial – in proiectaredenigrarea ve2icularea în diverse medii sociale, în mass mediaa unor ine+actităţi, neadevăruri, cu privire la un alt ur)anist,ar2itect sau organizaţie de proiectare

concurenţa parazitar - creerea confuziilor prin utilizarea unorsoluţiimodalitate de prezentare utilizate de alte organizaţii de

proiectare

semn tura de complezanţ - transpunerea semnăturii şiştampilei pe un produs, serviciu de proiectare, proiect realizatde persoane sau organizaţii necalificate şi lipsite de dreptulde realizare al proiectului. Aceasta în scopul reduceriicosturilor de proiectare, în dauna calităţii

dumping - practicarea unor preţuri de proiectare mai redusedec>t costurile reale de proiectare prin diverse metodescăderea calităţiisemnătură de complezenţutilizarea muncii la negruforţa de proiectare necalificată

concurenţ ilicit - scăderea preţurilor de proiectare prinfraudă fiscală, evitarea impozitării, o)ţinerea de profituri îndauna concurenţei

P)%+% ,# %$/)!#C!0$1

&iaţa de ar2itectură este segmentată valoric= valoare economicăvaloare culturalăvaloare profesionalăvaloare socială etc

+7


16/37

Această piaţă poate fi analizată din perspectiva=clienţilor, )eneficiarilor serviciilor de proiectare

Piaţa clienţilor2 beneficiarilor 'riterii de analiză a pieţei )eneficiarilor de produse ar2itecturale=

F structura demografica determină

e"oluţia localit ţilor - necesarul cantitativ de funcţiuni ur)ane=locuinţeşcoligrădiniţespaţii comercialeserviciiindustriecultură etc

elemente demografice număr locuitorise+v>rstă

profesieaceste elemente demografice determină=structura şi cantitatea funcţiunilor componenta funcţionalădimensiuneagruparea în cadrul localitaţii

această structură se analizează prin studii specializate realizate de instituţiispecializate)eneficiarii studiilor administraţiile pu)lice

proiectanţii de specialitateela)oratorii strategiilor si programelor de dezvoltare

structura demografică - se regăseşte în propunerile &9G R79, &AT&iaţa clienţilor depinde în mare măsură de acest parametri

e+. proiectarea de locuinţe numărul şi dotarea locuinţelor dotări sociale în zonăparametri cantitativi, calitativi ai locuinţelor

determinate de=numărul mem)rilor de familiese+v>rstănivel cultural

nivel de educaţiepregătire profesionalăF structura socio-economic a segmentelor de piaţă genereaza=

elemente ur)anistice cu caracter socialcriterii socio economice )azate pe venit

categorie socialăpozitie socială

determină, de e+emplu, categoriile de locuinţe într o anumită zonălocuinţe socialelocuinţe de lu+

+9


17/37

cunoaşterea structurii socio economică este necesarăinstituţiilor pu)liceproiectanţilor

în domeniunl organizării şi dezvoltării spaţiale• sta)ilirea cantităţii de construcţii• sta)ilirea calităţii conceptuale a ar2itecturii ce urmează a fi

promovateF organizarea geoclimatic a clienţilor criterii definitorii pentru ar2itecţii care pot acţiona în ţara de origine

ţări cu condiţiigeoclimatice diferite

ar2itecţi localio proiectează pentru clienţi localio proiectează pentru clienţi proveniţi din alte ţări

mentalitatecomportamentematrice spirituală şi ar2itecturală specifică

condiţiile geoclimatice - generează ar2itectura loculuio Ar2itectura vernacularăo Ar2itectura adecvată condiţiilor microclimatice utiliz>nd te2nici,

ec2ipamente şi materiale localeGenerează civilizaţii istorice si culturale

calitatea şi originalitatea ar2itecturii depinde şi de locul şi condiţiile în care afost realizată =

matricea sa culturală 1modelul cultural4 formată şi relevată prin culturi tradiţionale, religioase

av>nd şi o componentă geoclimaticăstructurează segmente ale populaţiei inclusiv pe piaţa

construcţiilor şi ar2itecturiimatricea culturală se manifestă pe planuri diverse

creaţia artisticăliteraturamuzicadansarte plasticear2itecturastil de trai

Acestor planuri le corespund realizări funcţionale - constructive de tip= programe de ar2itectura= teatre, )i)lioteci, săli concerte etcH dar şi adaptă

în plan conceptual, spaţial, volumetric, decorativ etc tradiţia componentă a matricii culturale - generează conduită culturală n ar2itectură se manifestă prin=

mod de locuirerelaţia cu naturasim)olistica spaţială şi volumetricădecoraţie etc

+


18/37

Piaţa proiectanţilor

'riterii de clasificare a organizaţiilor de proiectare pe piaţă=

experienţa proiectanţilor într un domeniu conceptualspecializarea pe acti"itati ar2itecturalăur)anismamena@ări interioarerestaurare etc

sau pe su)activitati locuinţe colectiveindividuale

spaţii industrialespaţii de )irouri

- capacitatea conceptual - a construcţiilor din punct de vedereo conceptualo

volumetrico esteticcapacitatea ino"ati" - originalitate şi fantezie în realizarea ar2itecturală şi

constructivăadec"area concepţiei structurale

-lucrul in echipa-cola)orare si parteneriat cu alte firme si furnizori de materiale siservicii

respectarea termenelor de elaborare i predare a lucr rilor în concordanţă cuo nevoileo aşteptărileo cerinţele )eneficiarilor

gradul de ocupare a organizaţiilor de proiectare cu comenzi - negli@areaaspectelor calitative a procesului de proiectare

Criterii de clasificare a pieţei proiectanţilor deriva din=valoarea resurselor umanee+perienţa şi specializareacalitatea instituţiilor formativenivelul calitativ al cererilor pe piaţă

F Criterii profesionale=I diversitatea a)ordării conceptuale ale aceleiaşi teme

teme diferiteI nivelul profesional al grupelor de proiectanţinivel teoretivnivel practiccalitatea profesională cadre proprii

cola)oratori permanenti ocazionali

I eficienţă în proiectareconceptie

+


19/37

redactareprezentare grafica

narativă

I înscrierea în tendinţele, curentele contemporane de plastica ar2itecturalaI capacitatea de răspuns la necesităţile clienţilor I gradele profesionale recunoscute oficieal

specializărititluri universitare

academicerealizări teoretice - pu)licaţiiparticipări şi premii la concursurirecunoaşterea profesională

I forţa de proiectareclaritatea, calitatea şi eficienţa ideilor de concepere a produsului de

ar2itecturăcapacitatea de a satisface necesităţile, dorinţele şi nevoile )eneficiarilor adecvarea soluţiilor te2nicepromovarea concepţiilor novativediversificarea activităţilor de proiectare

F Criterii manageriale:I mărimea grupelor de proiectare asigurarea cu toate specialităţile

eficienţa în proiectaredotare te2nică

I diversitatea activităţilor ofertate depind de=posi)ilităţi profesionaleaptitudini imaginativee+perienţă

I procesul de marketing al organizaţieimetodete2nicistrategiimi+ de marketing al organizaţiei

I prezenţa organizaţiei la manifestări profesionale şi de mass mediae+poziţiipu)licaţiisimpozioane etc

I postutilizarea în proiectare urmărire pe şantier completăriadecvări etc

I numărul de solicitări anuale - număr de proiecteI activităţi în parteneriat

proiectant - su)proiectantproiectant - constructor proiectant - furnizor proiectant - piaţa imo)iliarăproiectant - organizaţii profesionale

+?


20/37

proiectant - administraţieproiectant - pu)licproiectant - instituţii de formare, perfecţionareproiectant - pu)lic, O G

F Criterii comportamentale=

I comportament şi grad de onorare a comenzilor I calitatea relaţiilor interumane clienţifurnizoriconstructori etc

Caracteristicile pieţei clienţilor pentru produsele de arhitectur A. Caracteristici structurale - cu rol în particularizarea utilizatorilor necunoscuţi

cunoscuţiI (mogenitatea unor segmente de populaţie se caracterizează prin

parametri socio economiciprofesionalivenituri etc

segmentele de populaţie depind ca număr de=Jstadiul de dezvoltare al societăţiiJconcepţia politică a entităţii statalee+. societatea socialistă - considera toţi oamenii egali

ca drepturiveniturinecesităţi

rezultat proiectarea se rezuma la condiţii fizice cuantifica)ilomogenitatea cantitativă v>rstă - grupuri de v>rstă

componenta familialăvenituri financiare

structura familialăcultura moştenităstructura profesionalăstructura intelectuală

I #terogenitatea - diversitatea segmentelor de populaţiedepinde de matrice culturală 1model cultural4 informaţii

pregătireinstruire profesionalăvenituri de )ază

suplimentare;. Caracteristici psihologice - ale unui segment de populaţie rezultă din trăsături

comportamentale ale individului su) influenţa stimulilor internie+terni

I mod de viaţă relaţii sociale şi interpersonaletemperament familialdinamismul vieţii de familiepoate fi impus e+. locuirea la )loc,in locuinte colective

alesI personalitatea individului - e+. diferenţe în mod şi stil de locuireI implicarea consumatorilor de ar2itectură în luarea deciziilor privitoare la

4H


21/37

serviciile de proiectare

UNIVERSITATEA TEHNICA „Gh.Asachi” IASI -Facultatea de ArhitecturaCurs Marketi ! i arhitectura si ur"a is#-a u i2ersitar A VCurs ;

Ma a!e#e tul %r!a i/atiei de &r%iectareMa a!e#e t K proces de folosire a resurselor unei organizatii pentru atingerea unui s

prTcis prin utilizarea functiunilor de – planificare- organizare- conducere- control

*r%ces K o suita de actiuni cu legaturi logice intre ele1r!a i/atie K grupare de persoane" indivizi ce isi definesc impreuna un o iectiv1r!a i/atie de &r%iectare K grupare de persoane specializate pe domenii ,principale

conexe cu implicatii directe sau indirecte in procesul de proiectare al constructiilor ,cladiri etc#definesc impreuna o iectivul de a proiecta" in conditii de calitate" lucrari de arhitectura" consinstalatii" etc# cu scopul de a o tine profit#

rganizatiile pot fi orientate astfel: - spre profit – ex# rganizatia de proiectare - non profit - din sfera administratiei pu lice

4+


22/37

I. Fu ctia de &la i)icare

- este cea mai importanta intr-o organizatie – organizatie de proiectare- prin unctia de Planificare se sta ilesc:

2# o iectivele si actiunile1# ordonarea in timp a actiunilor

)# alocarea resurselor pentru desfasurarea actiunilor crearea mecanismelor de control

8xemplu: rganizatia de proiectare2# iectiv – penetrarea pe piata proiectarii de locuinte colective

2ctiuni – cunoasterea functiunii- analiza pietei- analiza concurentei- analiza personalului necesar - atragere de comenzi

1# rdonarea actiunilor in timp

- analizez piata- concurenta- pregatesc personalul in stiinta rezolvarii functiunii- atrag comenzi- desfasor procesul de proiectare propriuzis

)# 2locare resurse- u#a e – specialisti pe: - arhitectura

- structura - instalatii - drumuri etc#

- #ateriale – material documentar

- asigurare spatiu - achizitionare hard - )i a ciare – alocare sume pentru toate tipurile de actiuni - teh %l%!ice – soft-uri specializate

- pregatire personal- cursuri" seminarii

- din punct de vedere managerial functia de planificare se manifesta pe doua paliere:- &la i)icare strate!ica- &la i)icare %&erati% ala

%trategia este arta com inarii actiunilor in vederea atingrerii unui scopdeterminat prTcis#%trategia se azeaza pe un demers anticipatorin vederea indeplinirii unui o iectiv"alactiunilor"punerea lor in opera si coordonarea acestora in vederea atingerii scopului propus#

*la i)icarea strate!ica analizeaza

- organizatia de proiectare in ansam lu- evolutia organizatiei de proiectare pe termen – mediu

- lung- defineste in principal:

o sta ilirea o iectivelor majore

44


23/37

o identificarea si alocarea resurselor pe mari categorii – nu se detaliaza

ex# Procent din profit pentru: - pregatire personal - achizitionare de hard si soft

- investitii ,cladire " mo ilier etc# - pu licatii etc#o sta ilirea structurii si relatiilor intre compartimente si specialitati "optime pe

atingerea o iectivelor ex# 3a proiecte de drumuri – poduri – este necesar un compartimentdrumuri care genereaza teme de proiectare – architect" structurist etc#

o etapele majore " in timp" ale atelierului de proiectare- *ecrutare si formare personal- 2chizionare soft U hard- )ercetare piata si atragere comenzi- Proiectare

- 3ivrare – vanzare proiecte- Profit

- C%#&% e tele &la i)icarii strate!iceo 2ceste componente definesc o relatie complexa – ciclica – cu ucle de feed-

– activitati si actiuni paralele cu momente de plecare defazate si corectate cic

- 1r!a i/atia de &r%iectare 3 siste# K elemente U relatii. sistemul de relatii K structura- sistem – cu relatii intre mem ri cu scopul atingerii unui o ieccomun

- 1r!a i/atia de &r%iectare

- Mediu i ter – elemente sistem - manager - compartiment marketing - relatiile - compartiment economic dintreacestia - specialitati de proiectare etc#

- Mediu e'ter - social - economic - politic - piata – cerere – oferta etc#

45


24/37

- 8lementele sistemului actioneaza pentru –A ali/e

A. Cu %asterea resursel%r si %&%rtu itatil%r 3 )act%ri de #ediu e'ter

Mediu e'ter : - *iscuri – factori din mediul extern ce primejduiesc atingerea scopul o iectivelor - portunitati – factori din mediul extern ce favorizeaza atingerscopului" o iectivelor

0. Ide ti)icarea sla"iciu il%r si calitatil%r %r!a i/atiei

Mediu i ter : %la iciuni – factori - care impiedica atingerea scopului - care fac organizatia vulnera ila in

raport cu mediul)alitati – factori ce favorizeaza organizatia in actiunile de atingerescopului

- 1r!a i/atiile de &r%iectare in acest sens tre uie sa fie:

- %isteme dinamice – in evolutie pentru a rezista- %istem cu capacitate de adaptare – este necesara constientizarea si cunoast

acestei capacitati

- &etectarea sla iciunilor si calitatilor se face printr-o activitate de 2@&!(- 2@&!( K proces de – identificare

- evaluare a sistemului- diagnosticare unei organizatii

- 2@&!( – general – pentru organizatie in ansam lu - de specialitate – pe tipuri de resurse – umane

-materiale

-financiare

-tehnologice

- 2nalizele 2 si 1 formeaza tipul de analiza %V (

S


25/37

ANA=I>A S


26/37

- acceptate de mediul intern – sistemul organizatiei - ierarhizate

E. C%#&% e ta %&tiu il%r strate!ice

- iectivele" tintele propuse nu pot fi atinse toate intr-o etapa din cauza uvaria ile interne / externe#- (re uie optat pentru cele mai importante si indispensa ile" care genereaza con

pentru realizarea celorlalte

F. C% struirea strate!iei %r!a i/atiei de &r%iectare%trategia va raspunde unor deziderate:

- ce vrem sa o tinem – profit- notorietate- recunoastere specifica etc#

- ce tre uie facut- care sunt resursele necesare – umane

- materiale- financiare- tehnologice

- cum putem optimiza actiunile- care e forma de organizare optima- cu cine realizam o iectivele- ierarhizarea proceselor in timp- modalitati de control

G. Ela"%rarea &la uril%r %&erati% ale

- &e c%#&% e te – o iectivsu iectiv

2ceasta etapa poate influenta etapele )"&"8" #Planurile operationala pot fi:

- refolosi ileo politicio metodeo procedurio reguli

- unicato programeo ugeteo proiecte

H. I#&le#e tarea &r%&riu-/isa a &la uril%r %&erati% ale 3 #% it%ri/are si c% tr%l

- M% it%ri/are – urmarirea unui proces de implementare- C% tr%l – cu scopul adaptarii planurilor la modificarile aparute din conditii o iectivsu iective

49


27/37

Acti2itatile de A#e a?are a Terit%riului si Ur"a is# tre"uie sa )aca %"iectul&la i)icarii strate!ice dat%rita9

- complexitatii- diversitatii- interdisciplinaritatii

II. Fu ctia de %r!a i/are

- se ocupa cu sta ilirea actiunilor propriu-zise de organizare a muncii privitor la:- volumul de munca- grupare de activitati- relatii interne / externe- raportul temporal

- aceasta functie creaza structurile organizatorice ce vor efectua munca" activitatile- in cadrul acestei functii se realizeaza:- recrutare personal- formare personal- evaluare pregatire personal

III. Fu ctia de c% ducere

- instituire si ela orare comportamnete si relatii cu scopul centralizarii in organizatimaximum a tuturor capacitatilor

- misiune conducator – crearea cadrului organizatoric

- stil de conducere care sa determine orice perioada sa vrea sa dmaxim

IV. Fu ctia de c% tr%l- aceasta functie este eficienta daca cuprinde 5 paliere

+# sta ilirea standardelor ,cum se controleaza8x# Qerificare proiecte conform norme" normative" legi

4# compararea in diverse etape ale ela orarii a realitatii proiectate cu standardele- constatarea decalajelor

4


28/37

- explicarea motivelor 5# modificarea planurilor" proiectelor pentru ca discordanta sa fie anulata

MANAGEMENT UR0AN*la i)icare si de/2%ltare ur"a a

@n oras" o asezare umana se dezvolta pe aza unor decizii politice" dupa care mai specialitati" meserii sunt chemate sa dea forma acestei decizii#

*r%iectare ur"a a K un proces ce are ca finalitate un produs tridimensional ,ex#o casa

*la i)icare ur"a a K proces de realizare a unui produs ,harta" plan care nu este staticinglo eaza o viziune – proiectata in viitor

(e/2%ltare ur"a a K presupune intr-un sistem de competitie intre orase un management ureficient- tre uie conceputa ca o politica sectoriala in cadrul dezvoltarii generale si tre uie s

azeze pe programul de dezvoltare economico-sociala a localitatii- 3ocalitatea e ca o organizatie cu resurse pe care vrea sa le valorifice

Ma a!e#e t ur"ao Presupune coordonarea intre multitudinea actorilor ur ani si diverse mese

uneori in contradictie" pentru rezolvarea pro lemelor si dezvoltarea ur anao @n oras tre uie gestionat ca o intreprindereo (re uie sa dezvolte o strategie integratoare luand in consideratie relatiile din

cererea de servicii si functiunile ur ane:•

Planificarea locuintelor • 1irouri• Sone industriale• )entre comerciale• !nfrastructura

concomitent cu decizia finantarii acestor necesitati ur ane- activitate de integrare si coordonare a tuturor activitatilor pu lice si private

nivel ur an- 8ste un proces de – dezvoltare

- executie- coordonare- evaluare

-a strategiilor integrate:- cu ajutorul actorilor ur ani relevanti- in concordanta cu interesul pu lic si privat

- in cadrul politicilor nationale-cu scopul de a – identifica

- crea potentialul ur an

4


29/37

- exploata-in vederea unei dezvoltari economice dura ile ,1ramezza" van Glink +??6

- este o activitate prin care se mo ilizeaza totalitatea resurselor ur ane pentru a le fa

sa coopereze in domeniul – planificarii- programarii- finantarii ugetare in scopul atingerii o iectivelor- exploatarii de dezvoltare a orasului ,&avidson +??9- intretinerii

I stru#e tele #a a!e#e tului ur"a+#Marketingul ur an4# Planificare strategica5# inantarea avansata

$. Marketi ! ur"a- reprezinta alinierea politicilor ur ane

- la cererile factorilor existenti in economia locala- sperantele si asteptarile celor din afara economiei localecu scopul promovarii economiei locale ,)orsico +??6

&e fapt: stiinta de a-ti vinde cat mai ine orasul – in scopul dezvoltarii economice dura ile- Promovarea orasului- Plinierea politicilor de dezvoltare ur ana la - cerintele factorilor economici locali

- asteptarile factorilor externi- *eorganizarea administratiei locale in sensul orientarii planificarii asupra “clientilor” , faceconomici locali sau factori economici externi- *ezultatele planificarii depind de:

- satisfacerea “clientilor”- calitatea si cantitatea serviciilor

ur ane- prin negociere si comunicare

intre actorii ur ani

Marketi ! ur"a – instrument al competitie la scara - regionala - nationala intre

orase

4?


30/37

- europeana- proiectare oras spre nivele teritoriale superioare pentru a atrage actori ai dezvoltariilocale- competitia intre orase se azeaza pe resursele oraselor – aspecte specifice

- aza economica

rasele care genereaza comfort ur an pentru locuitori pot atrage factori economiciexterni

2stfel"#arketi !ul ur"a ajunge la cei8 * – #i'ul de #arketi !*r%dus – oras – functiuni si servicii existente in oras*%/itie "&lasa#e t – oras - client – cum ajunge acesta la servicii si functiu

ur ane*ret – oras – pretul serviciilor

- distri utia serviciilor si functiunilor - accesi ilitatea pentru toate socio-grupurile

*r%#%2are – oras – pu licitate – relatii cu pu licul – comunicare - competiti

6. *la i)icare strate!ica

- proces managerial care are drept scop – dezvoltarea si mentinerea concordantei reale – o iectivele orasului- resursele orasului ,)orsico +??6

- &ezvoltarea unui plan – pe termen lung sau mediu - pentru a atinge o iectivele strategice sta ilite de

actorii implicati - include aspecte – fizice - financiare - institutionale

7. Fi a tare a2a sata- mecanisme de management financiar care sa asigure implementarea programelor

proiectelor de dezvoltare ur ana- finantatori:

o ugete locale – pe programe de dezvoltareo credite municipaleo fonduri internationale

5H


31/37

o parteneriat pu lic – privatrice proiect de dezvoltare ur ana" oricat ar fi de un" daca nu are componenta de

finantare" resursa financiara" este sortit esecului#

*ARCE=A

Procesul incepe cu imo ilul – cu parcela – certificat de ur anism" autorizatie de constrimpunerea fiscala e pe parcela. Parcela este un imo il#

Ele#e te ce caracteri/ea/a &arcela + elemente deidentitate 4 elemente geometrice 5 elementeurbanistice 6 elementeeconomice7 elemente uridice9 elementetehnice

$ Ele#e te de ide titate a ide ti)icarea &arcelei inseamna – numar cadastraladresa,unde este adresa nu toate parcelele au adresateritoriu administrativ in care se inscrie parcela proprietarul

*arcela e o suprafata de teren cu sau fara limite vizi ile pe teren care are un numarcadastral " eventual o adresa" unul sau mai multi proprietari si e inscrisa intr-un teritoriu administr

5 li#itela &arcelei care sunt de fapt si juridice• aliniament – limita cadru catre domeniu pu lic al unei parcele• limite laterale• limita de fund sau din spate,3f&omeniu pu lic– strada Parc cimitir cazarma etc

6 Ele#e te !e%#etrice – di#e siu ile &arcelei• lungimea aliniamentului ,3a• lungimea laturii din fund,3f

adancimea,2

&imensiunile geometrice intereseaza din punct de vedere alc% strui"ilitatii- capacitateaterenului de a primi constructii pe suprafata#

(erenuri – construi ile neconstrui ile - dimensiune mica

imita construibilitatii" regulamentul de constructii e o lege secundara care sta ilestemodul cum se construieste intr-o localitate#

*egulamentul spune ca incaperile principale de locuit: camera de zi" dormitor" irou se

5+


32/37

orienteaza catre strada sau fundul curtii# !ncaperile auxiliare :scara" Ic etc se orienteaza catre veciacolo unde nu e calcan#

)e e su ? m,parcela nu e construi il#2dancimea laturilor 7 m – ca sa se cunoasca cu vecinul si sa fie +Hm- intre camerele de

locuit,cu vedere tre uie sa fie o inaltime de cam +H m deci un minim de parcela construi il a +5adancime#

Su&ra)ata &arcelei*aportul intre cladire si teren deci P (, Max de P ( i rezulta un minim de parcela de+7Hmp

7 Ele#e te ur"a istic - accesul in strada

reliefulunghiurile intre laturile parcelei#

2ccesul in strada se face prin aliniament "accesul se face pe o strada de mai micaimportanta

si aceasta influenteaza modul cum se face casa#3a parcelele insiruite – acces grupat sa usureze accesul pe strada" pericol pentru pietoni

ordura care se teseste#

*elief – panta si compozitia terenului,conditii geotehnice o parcela cu declinitate piuternica e o mare pro lema#

@nghiul dintre laturi – nu se poate utiliza parcela pentru construire cind aceastea depa – parcela e greu de valorificat" aproape neconstrui ila#

8 Ele#e te ec% %#ice ,aceste elemente fac pretul parcelei

- folosinta – utilizarea actuala cand se face constatarea - destinatia – utilizarea conform planurilor de ur anism apro ate- pretul terenului ce deriva si din impozitele ce se platesc

pe parcela

@ Ele#e te ?uridice - proprietarul sau proprietarii - limitele parcelei - locatia unor drepturi:

54


33/37

CURS $8=ucrarea de di/ertatie

+# 8lemente introductive!n *omania" invatamantul de 2rhitectura are o durata de 9 ani" fiind un sistem integrat de invatam3icenta UMaster

inalizarea studiilor de arhitectura se realizeaza prin intermediul triadei prediploma – dizertatie –diploma#Sona studiilor de nivel masterat se finalizeaza cu o lucrare de cercetare" numita dizertatie#Sc%&ul acestei lucrari :

-dezertatia tre uie sa demonstreze cunoasterea stiintifica a temei a ordate-sa evidentieze stadiul cunoasterii in domeniul studiat-sa cuprinda elemente de cercetare stiintifica originala a temei a ordate-sa cuprinda modalitati concrete de validare a elementelor de cercetare prin studiul de c-sa reprezinte fundamentarea stiintifica a a ordarii proiectului de diploma prin perspect

temei cercetate

&ezertatia tre uie sa reflecte capacitatea a solventului de cunoastere aprofundata adomeniului a ordat" capacitate du lata de calitate referitoare la analiza" sintetizarea" structurarearaportarea critica la lucrarile teoretice si realizarile practice de arhitectura" ur anism si dezvoltarespatiala#

&ezertatia presupuned%ua )atete esentiale" si anumec%#&% e ta de ela"%rare sic%#&% e ta de ar!u#e tare si su"li iere a ele#e tel%r te%retice si &ractice a ali/ate &ri studiulde ca/ " dar si a&r%&riil%r &r%&u eri i le!atura cu &r%"le#atica a"%rdata &recu# si c% seci telestudiului i de)i irea c% ce&tuala a &r%iectului de di&l%#a.

&imensiunea participativa a dizertatiei consta ind%ua &aliere ese tiale :-lucrarea se intocmeste su indrumarea unui cadru didactic ,de o icei cadrul didactic e

indrumator al proiectului de diploma-tema lucrarii de dizertatie se sta ileste impreuna cu indrumatorul si este acceptata de

comisia de dizertatie-dezertatia este sustinuta pu lic" in fata unei comisii de dizertatie si a asistentei

4# )onceptele necesare intocmirii unei lucrari de dizertatiePrin intermediul lucrarii de dizertatie" candidatul tre uie sa demonstreze stapanirea

urmatoarelor competente-cunoasterea pro lematicii generale ,teoretice si realizari practice si lucrari executate

pro lematicii generale careia ii este circumscrisa tema de cercetare proprie dizertatiei-capacitatea de a ela ora propriul demers de analiza si cercetare a temei din domeniul a-capacitatea de a sustine o teorie" teza" enunt stiinfitic" printr-o argumentare coerenta s

demers metodologic adecvat" rezultat al o iectivului major propus prin studiu-capacitatea de sinteza a domeniului si de extragere si structurare a principalelor rezulta

tendinte" stiluri sau evolutii posi ile ale domeniului studiat" astfel incat aceste rezultate sa se cons55


34/37

ca un fundament conceptual pentru alte lucrari specifice domeniului ,in general pentru lucrarea dediploma

2ceste capacitati de analiza si cercetare tre uie sa sintetizeze raspunsuri ale autoruluireferitoare la intre ari de urmatorul tip:

-ce stiu despre domeniul specific al temei a ordate si ce stim despre ce am analizat si cscris altii in acest domeniuJ

-care sunt principalele elemente de evidentiat ale pro lematicii a ordate prin studiuJ-cum pot extrage elemente de sinteza" tendinte de evolutie si fundamentare teoretice pestructurarea teoretica si spatial volumetrica a lucrarii de diplomaJ

5# 2legerea temei de dizertatie2specte principale care determina alegerea unei teme de dizertatie:-existenta unei preocupari anterioare ,institutionalizata sau personala pentru domeniul

pro lematica avuta in vedere la alegerea temei-cunoasterea terminologiei" codului" instrumentelor metodologice si a agajului teoreti

aplicat pro lemei alese spre cercetare-capacitatea temei de a starni interesul" actualitattea" modernitatea" tendinte actuale pr

si capacitatea temei pentru o cercetare de perspectiva ,eventual un alt masteerat" doctorat" etc-capacitatea coordonatorului de dizertatie de a coordona tema respectiva-actualitatea temei in contextul socio-politic si cultural actual" precum si relevanta aces

pentru pu licul a sent si pentru societate in general-capacitatea proprie de cercetare si timpul real de lucru ce poate fi acordat-recomandarile cadrului didactic coordonator -recomandarile comisiei de dizertatie

6# 2legerea titlului lucrarii2vand in vedere specificul facultatii" de arhitectura" precum si disciplina de aza si discipliadiacente,ur anism" restauraare" peisagistica" design" mo ilier" etc " titlul lucrarii de deztre uie sa exprime:

-tema centrala-delimitarea stricta a temei centrale-directia de cercetare,ex: 2rhitectura gradinilor zoologice)aracteristici ale textului lucrarii de dizertatie:-claritate-precizie-sugestivitate-simplitate(ermenii cheie ai dimeniului studiat nu tre uie sa fie cuprinsi in titlu" ei tre uie explica

continutul lucrarii ,introducere(re uie avute in vedere urmatoarele elemente:-restrangerea domeniului de cercetare8x#: $@: 2rhitectura parcurilor si gradinilor – tema de prea mare generalitate &2: 2rhitectura gradinilor zoologice – delimitarea tematica a studiului si restranger

domeniului

7# &imensiunea lucrarii de dizertatie3imitarea dimensiunilor lucrarii este dictata de regulile impuse in genral de revistele despecialitate ,de cercetare care solicita anumite dimensiuni ale textelor pu lica ile

56


35/37

)onform unor prevederi ale diverselor metodologii de intocmire a dezertatiilor marimeaintinderea lucrarilor de dizertatie tre uie sa fie intre 6H si H de pagini#

9# *eguli de redactare si formatul de prezentare-de o icei" formatul lucrarii este 26#

-textul va fi scris cu marimea +4" in general fontul ales este (imes $eI *oman

# Planul lucrarii de dizertatiePrincipalele sectiuni ale unei lucrari de dizertatie:

-importanta si semnificatia temei-ipoteze de cercetare" formulari o iective-evolutia istorica a domeniului" curente" tendinte" repere ale evolutiei-cadrul legal al domeniului cercetat-studiu de caz-prezentarea concluziilor si si raportarea lor la cercetari similare-revolutia si limitele pro lematicii rezultatelor o tinute-concluzii si directii principale structurante pentru urmatoarele dezvoltari de cercetare

,diploma" doctorat" etc

# 8tapele lucrarii de dizertatie2# &ocumentarea

–documentarea preala ila: se vor evidentia:-documentele relevante ,teoretice si practice din domeniul temat

alese-cadrul de referinta pentru definirea si prezentarea temei-principalele concepte care fundamenteaza domeniul specific

2+-&ocumentarea teoretica24-&ocumentarea aplicativa – lucrari" proiecte" schite" planuri

&ocumentarea ocupa pana la 7HW din timpul acordat lucrarii25-!dentificarea principalelor directii de a ordare a temei alese !dentificarea principalilor reprezentanti ,,autori teorie si activitate practi26-2naliza termenilor – cuvintelor cheie27-&imensiunea istorica a evolutiei pro lemei studiate

1# 8la orarea demersului de investigatie-formularea propriilor teze de cercetare si argumentarea lor -formularea clara a o iectivelor studiului-prezentarea conceptelor cu care se opereaza si descrierea acestora in raport cu surse i liografice-sta ilirea unei metode de ela orare a temei de cercetare

- a ordarea explorativa – acest model este ales in situatia in care sunt putinedate si informatii

-a ordarea descriptiva – presupune descrierea unui fenomen" curent" tendinfunctiuni" etc# pe aza unor instrumente metodologice complexe# %e utilizeaza datmetode cantitative si calitative" o servatii asupra fenomenului studiat

-a oradare comparativa – asemanari si diferente ale fenomenului studiat-a ordare istorica – contextul evolutiei in referinte temporale si spatiale ale

fenomenului" devenirea acestuia

57


36/37

-a ordarea interpretativa – tratarea fenomenelor studiate din perspectivasemnificatiilor# )unoasterea modelului cultural" al practicilor si intelesurilorfenomenului

Planul lucrarii de dizertatie se intocmeste de catre student impreuna cu coordonatorullucrarii#

!ntocmirea calendarului lucrarii-perioada de documentare-perioada de ela orare-finalizarea lucrarii ,evitarea crizei de timp-conlucrarea permanenta cu coordonatorul lucrarii de licenta

?# Principalele capitole ale lucrarii de dizertatie)ap ! – !ntroducere

)ap !! – 0eneralitate-argument-analiza evolutiei istorice a fenomenului studiat

)ap !!! – (endinte si solutii contemporane si de viitor )ap !Q – )adrul legal)ap Q – %tudiu de caz ,nationale si internationale)ap Q! – )oncluzii1i liografie" a revieri utilizate2nexe – ta ele" chestionare" grafice" diagrame"planuri"proiecte

-anexe fisiere fotografice complexe%tructura formala a lucrarii de dizertatie-coperta - numele lucrarii

-numele institutiei universitare-numele si prenumele autorului-numele si prenumele coordonatorului lucrarii-titlul lucrarii

-pagina de titlu – practic aceeasi informatie-lista a revierilor utilizate-sumarul lucrarii-cuprinsul – continutul lucrarii- i liografia-anexele

+H# 1i liografia-se prezinta pe doua paliere: - materiale tiparite – carte

-volume conferinte-reviste-articole" etc-surse electronice

Metode de citare8xista mai multe sisteme de citare dintre care doua mai raspandite: )hicago si Barvard

-%istemul Barvard – sursele i liografice sunt ordonate alfa etic dupa autocronologic la nivelul referintelor aceluiasi autor

- tipologie: autor / anul pu licarii" titlu lucrarii"editura

59


37/37

8x: *eferinte la o carte: %ar u" )atalin" 4HH7" Ba itatul ur an in expansiu periur ana" 8d# @niv =!on Mincu”" 1ucuresti

*eferinte la un articol: %tan" 2ngelica" 4H++" rasul ca poezie" @r aniserie noua" ?" 99-9

*eferintele i liografice din textul lucrarii tre uie sa se regaseasca si in i liografiafinala# %ursele de pe internet – sursele Ie se ordoneaza alfa etic dupa adresa# %e mentione

paranteze rotunde data accesarii(ema: *edactati schematic continutul unei lucrari de dizertatie pe o tema aleasa de un colectiv de 4studenti – detaliate capitolele importante#

Rezumat cursuri marketing

Documents

Transcript of Rezumat cursuri marketing