Rezumat la Procedura CivilÄ.

8/16/2019 Rezumat la Procedura CivilÄ.

1/43

Tema: Viziuni generale privind procesul civil1. Formele de apărare ale drepturilor şi libertăţilor ocrotite de lege ale persoanelor fizice

şi juridice;2. Obiectul metoda sistemul dreptului procesual!civil;". #zvoarele dreptului procesual!civil;

$. Felurile procedurii civile;%. Fazele procesului civil

1. Formele de apărare ale drepturilor libertăţilor ocrotite de lege ale persoanelor fizice şi juridice

Dreptul material e format din ramuri de drept sub incidenţa normelor cărora se exercitădrepturi şi obligaţii subiective. În cazul necesităţii apărării drepturile subiective (materiale)

persoanele interesate vor apel la normele procesuale.&etode de apărare!ibertatea discreţionară a titularilor de drepturi permite acestora posibilitatea alegerii

metodei şi formei de apărare a drepturilor."etodele de apărare a drepturilor sunt categorii de drepturi materiale reglementate de art. ##$$ şi art. % $&$.

&etode de apărare a drepturilor ! totalitatea măsurilor de intenţie ce necesită a fi 'ntreprinse pentru a apăra proteja conserva ocroti un drept subiectiv 'ncălcat(contestat.

Forma de apărare a dreptului! e o categorie de drepturi procesuale potrivit cărorasubiectul de drept recurge la posibilităţi legal oferite pentru a!şi apăra drepturile şiinteresele sale şi pentru a atinge finalitatea propusă.

'orme de apărare a drepturilor se divizează n: urisdicţionale şi neurisdicţionale.Forme de apărare jurisdicţionale ! medierea arbitraul udecata comisii de conciliere.*pecificul acestor forme de apărare este participarea unei persoane terţe şi persoaneleimplicate n proces (art. + D,D- art. % $onv. uropeană art. /0 /% ##1 $onstituţia 2"art. #0 alin.(#) $$ art. #%% $&$).

Forme de apărare nejurisdicţionale ! cale amiabilă negocieri.

Forma administrativă! presupune posibilitatea adresării către o autoritate administrativă n

vederea apărării unui drept civil este posibilă doar n cazurile prevăzute de lege 3art. #0 (4)$$.

5otărrea emisă pe cale administrativă poate fi atacată n instanţa de udecată n consecinţăforma administrativă de apărare a drepturilor nu are existenţă desinestătătoare.

Forma arbitrală ! cale alternativă de apărare a drepturilor n instanţele de arbitra raportatăla cea udiciară pe care n condiţiile legii o pot alege părţile n litigiu.

&edierea! modalitate alternativă de soluţionară a litigiilor ntre părţi pe cale amiabilă cuautorul unei persoane numite mediator.

1


2/43

Forma obştească! implicarea unei autorităţi nestatale (comisie de conciliere) n soluţionareaunor conflicte n cazurile prevăzute de lege. În situaţia n care părţile conflictului nu au aunsla o nţelegere sau nu snt de acord cu decizia comisiei de conciliere fiecare din ele este ndrept să depună o cerere de soluţionare a conflictului n instanţa de udecată (art. 46784%0$odul "uncii 2").

2. Obiectul metoda sistemul dreptului procesual!civil

)reptul procesual civil se identifică ca ramura de drept (obiect distinct metodă propriesistem de norme uridice procesuale).

9orma uridică de procedură civilă reglementează activitatea de nfăptuire a ustiţiei pecauze civile n sens vast.

*ubiectul obligatoriu al tuturor rapoartelor de procedură civilă este instanţa de udecată.Dreptul procesual civil constă din norme de procedură ce reglementează relaţiile sociale careapar ntre instanţa de udecată şi orice alt subiect implicat n examinarea şi soluţionarea

pricinilor civile precum şi executarea deciziilor udecătoreşti ori a altor organe urisdicţionale.

&etodele dreptului procesual!civil

Dreptul procesual civil reglementează raporturile procesuale civile prin intermediul metodeidispozitive ntru8ct legea procesuală permite de regulă o tuturor subiecţilor participanţi la

procedură alegerea conduitei prescrise de lege.Totodată n procesul civil conduita ustiţiabililor se conformează doar permisiunilor legale.*aracter de sancţionare 8 norma de procedură civilă asigură eficienţa şi vialabilitateanormelor de drept material care consacră drepturile subiective.)reptul procesual civil are caracter formalist 8 actele de procedura sunt supuse unor exigente de forma si unor termene procedura civila reprezentand o scoala a ordinei sidisciplinei.)reptul procesual civil 8 caracter de drept comun procesual 8 se referă la cauze civile n sensvast normele sale fiind aplicate oricărui litigiu ce nu are o procedură distinctă.&etoda de reglementare2aporturile de drept procesual civil sunt reglementate de stat prin diferite norme uridice ndiferite maniere astfel n mod dispozitiv e reglementată conduita maorităţii subiecţilor implicaţi n examinarea cauzei civile deoarece procesele civile ntotdeauna se pornesc lacerea titularului de drept. Totodată n orice moment de desfăşurare a procesului civil

titularul de drepturi (parte n litigiu) poate decide stoparea acestuia. *tatutul procesual aldiferitor subiecţi procesuali este format n mare parte din drepturile a căror exercitare este prescrisă de lege.*pecificul sancţiunilor de drept procedural sub forma consecinţelor uridice

beneficenefavorabile subiecţilor care au o anumită conduită şi sunt de regulă lipsite deelemente coercitive."aniera imperativă de reglementare a raportului civil este marcată de anumite excepţii cucaracter coercitiv care se pot produce n virtutea legii pe parcursul procesului.- altă particularitate este prezenţa unei autorităţi statale 8 instanţa de udecată ca subiectobligatoriu cu prerogative superioare n raport cu ceilalţi subiecţi. ;nstanţa de udecatăsupraveg


3/43

de udecătoreşti l reprezintă actele de dispoziţie cu caracter obligatoriu executarea cărora poate fi făcută şi forţat.

*oncluzie+ &rocesul civil este activitatea instanţelor udecătoreşti n cadrul examinării şisoluţionării cauzelor civile n fond apel recurs precum şi n cadrul executării deciziilor

udecătoreşti.În esenţă procesul civil reprezintă totalitatea raporturilor de procedură ce au ca obiect dereglementare a ramurii de drept procedural.

Obiectul procesului civil8 e conflictual fiind alcătuit din raportul material litigios nlegătură cu care procesul civil se declanşează se desfăşoară şi se finalizează ntr8un anumitfel. În consecinţă procesul civil are caracter dinamic ntruct constă dintr8o consecutivitatede acţiuni pe care le nfăptuiesc toţi subiecţii acestor raporturi.

#zvoarele dreptului procesual civil8 (sens formal)8 forma de exprimare a normei uridicecare reglementează raporturile de procedură aşa cum şi propune statul la o anumită etapă de

dezvoltare.

&otrivit art. / $odului de &rocedură $ivilă8 ;zvoarele dreptului procesual civil sunt:$onstituţia 2epublicii "oldova legi organice legi codificate (coduri de procedură)5otărrile $urţii $onstituţionale cu caracter de interpretare.;zvoarele internaţionale de drept procesual sunt acte cu caracter multilateral multinaţionalcum ar fi: $onvenţia uropeană pentru apărarea drepturilor omului sau Declaraţia,niversală a drepturilor omului &actul cu privire la drepturile civile şi politice85otărrile $D- emise n toate cazurile de soluţionare a reclamaţiilor privind ncălcareadrepturilor consacrate n $onvenţia uropeană.=lături de $onstituţia 2" putem utiliza legi constituţionale dacă se referă la procesul civil şi5otărrile $urţii $onstituţionale cu caracter de interpretare a normelor de procedură civilă.

9ormele dreptului de procedură civilă conţinute n legile organice şi cele codificate trebuiesă corespundă $onstituţiei. În caz de disconcordanţă dintre legile organice şi $odul de&rocedură $ivilă se aplică legea adoptată ulterior.5otărrile explicative ale &lenului $urţii *upreme de >ustiţie al 2" nu sun izvoare de dreptnsă au un caracter de recomandare pentru instanţele de udecată.

,plicarea 'n timp a izvoarelor de drept

=plicarea n timp a izvoarelor de drept diferă n funcţie de ramurile de drept material

procedural.$onform art. 4 $od de &rocedură $ivilă instanţele de udecată aplică legi procedurale nvigoare la data udecării cauzei civile.!egea procedurală nouă cu aplicare imediată nu suprimă şi nu modifică efectele actelor

procedurale efectuate conform legii procedurale vec


4/43

$onform funcţiilor deţinute de către instanţele de udecată suntem n prezenţa a două tipuride proceduri: clasice şi de control.rocedura clasică! atribuţiile instanţelor de a examina pricina n fond.rocedura de control 0 verifică legalitatea actelor de dispoziţie prin respectareaformalităţilor procedurale general acceptate cu scopul de a le recunoaştedispune executare

pe teritoriul 2" (art. 1%?81?% $od de &rocedură $ivilă) contestarea


5/43

xceptnd declanşarea procesului propriu8zis aceste faze procesuale se succed fărănecesitatea manifestării exprese a voinţei a titularului de drept.

#ntentarea procesului (art. #%%8#?4 $od de &rocedură $ivilă) 3 la faza de intentare a procesului civil se produc / manifestări de voinţă 3 a persoanei ce se adresează n instanţa

de udecată şi a instanţei de udecată care poate dispune primirea sau respingerea cererii dec


6/43

1. nfăptuirea justiţiei e3clusiv de instanţele de judecată8 potrivit art. ##18##6 $onstituţia 2"art. #7 $od de &rocedură $ivilă art. # !egea pivind statutul udecătorilor ustiţia realizndu8şisarcinile (definite n art. 1 $od de &rocedură $ivilă) este nfăptuită de un sistem udecătoresc bineorganizat şi format din instanţe de drept comun şi specializate instanţele excepţionale fiindinterzise. În instanţa de udecată se pot adresa nu doar titularii de drepturi ncălcatecontestate dar şi

persoanele care contestă acte administrative n virtutea art. #0 (4) $od $ivil 2" 3 control udecătoresc nfăptuit de o putere n privinţa celeilalte. În acest fel se nfăptuieşte controlul udecătoresc asupra actelor administrative. "ai mult dect att


7/43

7. limba oficială de procedură 3 art. ##+ $onstituţia 2" art. /1 $od de &rocedură $ivilă art. 7!egea privind organizarea udecătorească 8 relevă / aspecte ale principiului menţionat (a) utilizarealimbii romBne n şedinţele de udecată ca regula generalăA(b) comunicarea n şedinţa de udecată a

participanţilor la proces n limba maternă). $onexiunea dintre cele / aspecte este asigurată prinrespectarea dreptului părţilor la interpret pe care8l poate valorifica oricine are nevoie. $u acordul

instanţei de udecată procesul se poate desfăşura ntr8o limbă acceptată de maoritatea participanţilor la proces. =ctele de dispoziţie ale instanţei udecătoreşti se nmnează participanţilor la proces fiind

perfectate n limba n care se desfăşoară procesul ori la solicitare n limba de stat. =sigurareadreptului la interpret este obligaţia statului care va fi onorată odată cu aplicarea legii respective.Încălcarea principiului asigurării dreptului la interpret duce indiscutabil la casarea


8/43

de expertiză procesul verbal al şedinţei de udecată. - categorie de miloace de probeutilizată n cadrul instanţei de udecată frecvent sunt nscrisurile. În rest dacă legea nu

prevede altfel procedurile pot să nu ia formă scrisă dar se vor consemna n procesul verbalal şedinţei de udecată.

%. rincipiul nemijlocirii8 art. /6 $od de &rocedură $ivilă 9emilocirea n procesul civil are / aspecte:

a) *e referă la completul de udecată componenţa completului de udecători trebuie să fieacelaşi pe parcursul examinării şi soluţionării pricinii civile n fond excepţiile sunt

prevăzute de art. 14 (6) şi art. 61 (1) $od de &rocedură $ivilăA b) !a cercetarea şi aprecierea probelor instanţa de udecată trebuie să examineze şi să

soluţioneze n fond administrnd probe acceptate fără intermediar dect dacăinterpretului expertului specialistului nu8i sunt oferite asemenea mputerniciri excepţiisunt delegaţiile udecătorilor8art. #/6 $od de &rocedură $ivilă.

rincipiile internaţionale ale dreptului procesual civil&rincipiile internaţionale se datorează elementelor de extranietate şi sunt implicate n

examinarea şi soluţionarea pricinilor civile de către instanţele de udecată din 2".#. rioritatea contractelor şi convenţiilor internaţionale 0 art. /% /? $onvenţia cu

privire la dreptul tratatelor din /4.06.#7%7 art. 1 $onstituţia 2" art. ?/ (/) $od de&rocedură $ivilă 8 orice tratat n vigoare trebuie să fie executat de părţi cu bună8credinţă. 9u pot fi invocate normele dreptului naţionalinternaţional pentru a ustificaneexecutarea unui tratat (art. 161 $od de &rocedură $ivilă).

/. ,cordarea regimului naţional unui străin! art. 161 $od de &rocedură $ivilă&rincipiul semnifică egalitatea n drepturi şi obligaţii procedurale a cetăţenilor străini şiapatrizi n faţa instanţei de udecată naţionale. Taxecauţiuni suplimentare nu pot fi

percepute de la străini n alt cuantum dect cele percepute de la cetăţenii 2". xcepţieconstituie retorsiunea tratament special n cazul altui tratament uridic al cetăţenilor 2"n statul respectiv.

". 8egea forului 'n materia de procedură civilă 0 art. 161 16% 16+ $od de &rocedură$ivilă n cadrul examinării şi soluţionării pricinilor civile de instanţa de udecată a 2"se aplică legea procedurală a ţării noastre dacă nu s8a prevăzut expres dacă procesul n8are elemente de extranietate (art. 16+ $od de &rocedură $ivilă art. #4 $od de &rocedură$ivilă). xcepţie 3 capacitatea procedurală de folosinţăexerciţiu (art. 164 (#) $od de&rocedură $ivilă) obiectul calitatea procedurală a părţii şi miloacele de probă (art. 16+$od de &rocedură $ivilă).

1. #munitatea de juridiscţie a statelor străine şi organizaţii internaţionale! art. 16? $odde &rocedură $ivilă n 2" poate fi intentată o acţiune civilă mpotriva unui alt statorganizaţie internaţională adică aceştia nu pot avea calitate de prtintervenient deasemenea punerea sub sec


9/43

udecătoreşti n 2" conform art. 16/ $od de procedura civilă va refuza primirea care vanceta procesu cu condiţia că pricina ntre aceleaşi părţi şi n baza aceloraşi temeiuri.Dacă ntr8o instanţă din alt stat a fost pornit un proces civil ntre aceleaşi persoane cuacelaşi obiect şi aceliaşi temeiuri se adresează n instanţa de udecată din 2" aceasta dinurmă trebuie să restituie cererea (s8o scoată de pe rol).

%. 9ecunoaşterea şi e3ecutarea :otăr'rilor judecătoreşti străine 0 art.1%?81?6 $od de procedură civilă $onvenţia privind recunoaşterea sentinţelor


10/43

a) De folosinţă a drepturilor şi obligaţiilor procesual civile8 art.6? $od de procedură civilăA b) De exerciţiu a drepturilor şi obligaţiilor procesual civile8 art.6+ $od de procedură civilăAFraţie capacităţii de folosinţă a drepturilor şi obligaţiilor procesual civile oricine e titular aunui drept prezumat ncălcat poate avea calitatea de parte n proces nsă din cauzareglementării capacităţii de exercitării procedurale civile nu toţi subiecţii de drepturi şi

obligaţii vor putea efectiv să valorifice n instanţa de udecată n mod efectiv8instituţiareprezentării legale obligatorii. =ctele de procedură nfăptuite de persoanele ce nu aucapacitate procedurală sunt anulabile. =rt. 6+ alin. (/) $od procedură civilă reprezentantullegal al acestei persoane poate confirma integralparţial actele de procedură exercitate nlipsa capacităţii de exerciţiu.2aporturile de procedură civilă sunt generate de acţiunile participanţilor la proces şintodeauna sunt urmate de acţiuni ale instanţei de udecată procesul civil ncepe ca efect alunei acţiuni conduita subiecţilor se poate manifesta şi prin inacţiuni ori poate fi marcată deevenimente nsă instanţa de udecată va reacţiona printr8o acţiune legală. 2aporturile de

procedură civilă n consecinţă au caracter protecţionist ntruct indiferent de obiect conţinutsubiecţi acestea se pot produce cu scopul de apăra drepturi şi obligaţii civile n sens vast.


11/43

dacă sunt implicate n examinarea anumitor cauze civile. &ersoanele care contribue lanfăptuirea ustiţiei nu pot denota nici un interes uridic n soluţionarea cauzei:=refierul şi 3ecutorii pot fi supuşi recuzării potrivit art.6# $od de procedură civilă.#nterpretul 3pertul şi udecătorul se poate abţine sau poate fi recuzat dacă există temeiurile prevăzute de art. 60$od de procedură civilă de asemenea din completul de udecată nu pot face parte persoaneaflate n raporturi de rudenie sau de căsătorie. &rocedura soluţionării cererii de recuzare

potrivit art. 6/861 se rezumă la momentul cnd poate fi făcută recuzarea competenţa udecătorilor procedura examinării acesteia actul dispoziţional emis impactul lui asupra procesului.;nteres material uridic ;nteres procesual &ersoane care contribuie la

nfăptuirea ustiţiei67 $&$ ?# $&$ ?6 $&$%6 $&$ %? $&$ 1? $&$/+0 $&$ ?4 $&$ #17 $&$411 $&$ ?1 $&$ /40 $&$

/+0 $&$ #77 $&$#4/ $&$

-ema+ *ompetenţa generală a instanţelor de judecată1. oţiunea şi clasificarea competenţei generale a instanţelor de judecată;2. )elimitarea competenţei a instanţelor de judecată şi a *urţii *onstituţionale;". )elimitarea competenţei a instanţelor de judecată şi a arbitrajelor;$. fectele juridice a 'ncălcării normelor de competenţă generală

*ompetenţa generală a instanţelor de judecată! delimitarea mputerncirilor n soluţionarea pricinilor civile ntre instanţele de udecată şi alte autorităţi urisdicţionale investite de lege. *predeosebire de competenţa generală competenţa uridică delimitează mputernicirile generale nfuncţie de diferite criterii:$ompetenţa generală este exclusivă şi multiplă n funcţie de implicarea unei cauze a unei singureautorităţi sau a mai multor autorităţi urisdicţionale prevăzute de lege.

11


12/43

*ompetenţa generală e3clusivă!abilitatea unui singur organ de a examina soluţiona o cauzăcivilă. De regulă aceste prevederi exprese se referă la instanţa de udecată.*ompetenţa generală multiplă! alternativă (exclusiv alege reclamatul) $ondiţională (imperativă) $ontractuală

După revendicări conexe*ompetenţa generală alternativă!titularul dreptului prezumat ncălcat poate alege ntre opţiunilelegale cărei autorităţi să se adreseze una din aceste opţiuni ntotdeauna e instanţa de udecată nsăviitorul reclamant nu este obligat să se adreseze altor autorităţi dect instanţa n prealabil neventualitatea adresării directe n udecată dreptul de a valorifica celelalte opţiuni se stinge n toateaceste cazuri voinţa prtului nu contează art. 6/ alin. (#4) !egea nr. ##41 societăţilor pe acţiuni din0/.01.#77?. n cadrul competenţei generaleimperative legea prevede obligaţia titularului de dreptncălcatcontestat de a se adresa n prealabil anumitor autorităţi.*ompetenţa generală condiţională! trebuie sesizată n prealabil autoritatea superioară indicată delege (normă imperativă 3 adresarea e opozabilă părţii n litigiu sub formă de pretenţii 3 art. #0/0$od $ivil 2").

*ompetenţa generală contractuală!art. 40 $od de &rocedură $ivilă şi !egea cu privire la arbitradin //.0/./00+ prevede că anumite litigii civile pot fi atribuite arbitraului dacă părţile consimtexpres n scris.$ompetenţa după legătura dintre pricinile (art. 4# $od de &rocedură $ivilă) se impune cnd n faţaunei autorităţi urisdicţionale sunt aduse spre udecare pricini interdependente dar de competenţagenerală diferită. Dacă avem revendicări conexe n privinţa cărora legea stabileşte competenţediferite atunci sunt valabile următoarele reguli: dacă revendicările pot fi separate fără a li se afectasoarta atunci fiecare va fi soluţionată separat dacă revendicările conexe nu pot fi separate atuncicele secundare vor urma regula competenţei generale de revendicări principale. (art. /+/7 $od de&rocedură $ivilă ).Delimitarea atribuţiilor $urţii $onstituţionale de atribuţiile instanţelor de udecată se referă la 4aspecte:

a) $ontestarea actelor cu caracter normativ şi individual b) $onfirmări şi contestaţii electoralec) =ctivitatea partidelor politice;nstanţelor de udecată le este oferit dreptul de a verifica legalitatea actelor administrative cucaracter normativindividual. $urtea $onstituţională verifică constituţionalitatea legilorregulamentelor decretelor preşedintelui


13/43

-biectul l poate forma orice drept patrimonial cu referire la drepturile nepatrimoniale oconvenţie arbitrală poate avea efecte uridice n măsura n care părţile sunt ndreptăţite sănc


14/43

&otrivit art. 44# >udecătoriile examinează şi soluţionează n fond toate pricinile civile dacă legea nu prevede altfel.

". *ompetenţa jurisdicţională teritorială$ompetenţa urisdicţională teritorială delimitează abilitatea instanţelor de acelaş grad de a examinaaceiaşi categorie de pricini. !egea procesuală stabileşte diferite criterii pentru identificarea diferitor

categorii de competenţă urisdicţională teritorială.*ompetenţa jurisdicţională teritorială generală !art. 4+ $od de &rocedură $ivilă criteriul delocalizare a instanţei este domiciliul prtului dacă e persoană fizică sau la sediul locul de aflare aorganului de administraţie dacă este vorba de o persoană uridică.*ompetenţa jurisdicţională teritorială alternativă! opţiunile prevăzute de art. 47 $od de&rocedură $ivilă sunt lăsate la latitudinea reclamantului acesta fiind n drept să aleagă una dintrealternativele legale.!egea prevede alternative:

- ;nstanţa de la domiciliul reclamantuluiA- ;nstanţa de la locul de aflare a bunurilor prtului persoana uridicăA- instanţa de la locul unde filiala sau reprezentanţa şi are sediul.- instanţa de la domiciliul asiguratului de la locul aflării bunurilor sau de la locul

accidentului.- ;nstanţa de la locul cauzării dauneiA- instanţa locului nc


15/43

=rt. 14 alin.(/) $od de &rocedură $ivilă stabileşte următoarele situaţii incidente strămutării:a) prtul solicită

b) competenţa uridică a fost stabilită eronatc) părţile solicită strămutarea pricinii la locul aflării maorităţii probelor În aceste 4 cazuri instanţa care examinează cauza poate emite nc


16/43

c) &rtul poate cere strămutarea pricinii n temeiul art. 14 lit. a) $od de &rocedură $ivilă sauscoaterea cererii de pe rol n temeiul art. /%? lit. e) $od de &rocedură $ivilă.

Dreprurile speciale att ale reclamantului ct și ale prtului sunt:a) Dreptul de a nc


17/43

- 2eorganizarea persoanei uridice decesul persoanei fizice constituie temei pentru8succesiunea universală iar procesul civil se suspendă n temeiul art. /%0 $od de &rocedură$ivilă.

- $esiunea de creanță preluarea de datorie alte cazuri prevăzute de lege poate determina caimpact doar amnarea procesului.

Înc


18/43

;ntervenientul accesoriu care nu s8a prezentat n ședința de udecată fiind nștiințat n modulcorespunzător nu va putea utiliza acțiunea n proces invocnd afirmația că partea care a pierdut

procesul l8a gestionat greșit culpă gravă intenție. &artea care n8a antrenat n proces alături de sineun intervenient accesoriu nu va putea utiliza n cadrul acțiunii de regres puterea lucrului udecat a


19/43

Depunerea concluziilor e posibilă n instanța de fondapel pnă la pronunțarea


20/43

persoanele declarate dispărute fără veste. &otrivit legii reprezentantul legal poate fi c


21/43

invocate de păr ți ntru susținerea obiecțiilor pretențiilor. =ceastă etapă este pusă pe seama păr ților interesate care trebuie să indice motivația pretențiilor adică circumstanțele de fapt. ;nstanța de

udecată se poate implica c


22/43

- 'apte preudicial stabilite se preiau din


23/43

corespunde adevărului ci este rezultatul unei erori. 9umai n acest caz recunoaşterea şi pierdevalabilitatea. În cazul cnd instanţa udecătorească are ndoieli referitor la recunoaşterea efectuatăconstatnd că s8a procedat astfel pentru tăinuirea circumstanţelor reale ale pricinii ori n urma uneinşelăciuni violenţe ameninţări sau erori ea va respinge printr8o nc


24/43

către acelaşi expert sau de un altul a unei expertize suplimentare n condiţiile art.#1+. În cazul cndnu este de acord cu raportul de expertiză din motivul nentemeierii sau veridicităţii lui ndoielnicecnd concluziile mai multor experţi snt contradictorii iar aceste deficienţe nu pot fi nlăturate prinaudierea expertului ori cnd la efectuarea expertizei normele procedurale snt ncălcate instanţa

udecătorească poate dispune efectuarea unei expertize repetate.

-ema+ ,cțiunea civilă dreptul la acțiune1. oțiunea și elementele acțiunii civile2. *lasificarea noțiunii de acțiune civile". )reptul la acțiune. remisele condițiile de e3ercitare a acesteia$. &odalitățile de apărare a acțiunii%. ,sigurarea acțiunii civile

1. oțiunea și elementele acțiunii civile

,cțiunea civilă! totalitatea miloacelor procedurale oferite de lege pentru apărarea drepturilor subiective ncălcatecontestate prin intermediul instanței de udecată.=cțiunea civilă nu urmează a fi confundată cu cererea de c


25/43

În funcție de scopul procesual uridic indicat de reclamant acțiunile civile sunt de 4 categorii:#. =cțiuni civile de realizare/. =cțiuni civile de constatare4. =cțiuni civile de transformare

*copul acțiunilor n realizare e de a apăra un drept subiectiv ncălcat astfel nct pretenția formulată

mpotriva prtului este să dea să facă sau să nu facă ceva opozabil reclamantului deși dreptulncălcat nu se pune la ndoială scopul acțiunilor n realizare nu este doar dovedirea existențeiinexistenței acesteia.=cțiunile n realizare ntotdeauna poate fi urmată de faza executării for țate.lementele constatatorii n cadrul acțiunilor n realizare se atribuie procesului de probațiune șiconstituie etape premergătoare soluționării cauzei și nu scop final.=cțiunile civile de constatare se referă la drepturi contestate (nerecunoscute) iar scopul acestoraeste recunoașterea existenței inexistenței dreptului rezultă acțiuni n constatare (pozitivănegativă).În cazul acțiunilor n constatare instanța n baza probelor administrate va recunoaște sau nuanumite drepturi și obligații grație unor situații de fapt preexistente de aceia efectele


26/43

Înc


27/43

+) În instanță se depun cereri cu anexe potrivit legii ntr8un număr egal cu cel al participanților plus un set pentru instanță.

&odalitățile de apărare a acțiunii.&rtul n contextul dreptului la acțiune utilizează mai multe miloace procesuale de apărare:

#) -biecțile uridice care pot fi material uridice și procesual uridice./) =cțiune reconvețională8 obiecțiile prtului sunt contraargumentele invocate de acesta

mpotriva dreptului la acțiune n sens material și procesual.-biecțiile procesual uridice se rezumă la invocarea art. #%7 #?0 $od procedură civilăastfel nct instanța de udecată să scoată cererea de pe rol sau să nceteze procesul.-biecțiile material uridice se referă la lipsa temeinicii pretenției reclamantului adică lafondul pricinii și se axează pe prevederile normei materiale.&otrivit art. #+% $od procedură civilă obiecțiile prtului se formulează ntr8un act

procedural numit referință. =liniatul 4 al art. #+% $od procedură civilă prevede elementelede fond ale referinței potrivit legii depunerea acesteia obilgatorie nsă n caz contrar

prtului nu i se stinge dreptul la apărare ori cauza civilă va fi examinată pe bazamaterialilor anexate la dosar.=cțiunea reconvențională este o modalitate de apărare a prtului n cadrul acelueași procesdeclanșat n care prrtul reclamă pretenții proprii mpotriva reclamantului potrivit art. #?/$od procedură civilă prtul poate intenta conform regulilor generale ale art. #%%8#?# $od

procedură civilă o acțiune reconvețională momentul intentării acesteia este pnă la stabilirea termenului de udecare a pricinii. Depunerea mai trziu a ac țiunii cererii reconvenționale

pnă la stabilirea termenului de examinare n fond este posibilă dacă prtul demonstreazăimposibilitatea obiectivă a depunerii cererii reconvenționale mai devreme.$ondiții speciale de depunere a acțiunii reconvenționale (art. #?4 $od procedură civilă):#. În cazul n care pretențiile prtului se compensează cu cele ale reclamantului (art. %6#8

%67 $od &rocedură $ivilă)./. xcluderea reciproc integralpar țial.4. =cțiunile principale și reconvenționale sunt n conexiune reciprocă fapt care facilitează

examinarea rapidă și ustă cauzei.1. =cțiunea reconvențională e depusă n cadrul aceluiași litigiu cu aceleași păr ți.

În cazul pretențiilor reconvenționale cu caracter compensatoriu instanța de udecată poate săadmită integralpar țial ambele pretenții poate să le respingă pe ambele ori să le admită doar pe unadin ele integral sau par țial.În cazul excluderii pretențiilor reconvenționale instanța nu le poate admite pe ambele nsă nfuncție de ustificarea funcțiilor poate admite una din ele sau le poate respinge.&retențiile care se exclud reciproc nu pot fi examinate separate nu pot fi examinate separat potrivit

art. #?4 $od &rocedură $ivilă.&retențiile aflate n conexiune derivă de regulă din litigii diferit dar de aceiași natură uridică cureglementare din aceiași ramură de drept.

%. ,sigurarea acțiunii civile=sigurarea acțiunii civile ca institut procedural civil constă dintr8o totalitate de măsuri proceduralemenite să garanteze executarea


28/43

=sigurarea acțiunii civile se perfectează printr8o nc


29/43

acţiune n reparaţie a preudiciului cauzat prin măsurile de asigurare a acţiunii luate lacererea acestuia indiferent de vinovăţia reclamantului. &ersoana care a depus cauţiuneaare dreptul să solicite restituirea acesteia n cazul n care partea care se consideră

preudiciată prin măsurile de asigurare a acţiunii nu depune o acţiune pentru compensarea preudiciilor n termen de cel mult două luni de la data la care a rămas irevocabilă


30/43

cauzei. &otrivit art.#+% $od de procedură civilă prtul este n drept să prezinte referin ța n formăscrisă cu rec


31/43

un litigiu de drept și n consecință se va scoate cererea de pe rol cu condiția că tot instanța de udecată e competentă să8l soluționeze (art. /+0 alin 4 $odul de procedură civilă). &articularitățilede procedură n cadrul examinării cererilor sunt:numerarea limitativă a posibilităților de soluționare a protecției intereselor legitime. =rt. /?7$odul de procedură civilă enumeră toate cererile ce pot fi depuse conform normelor expres

enunțate. !ipsa procedurii speciale exclude posibilitatea valorificării intereselor n instanța de udecată. ,nica posibilitate de utilizare a prevederilor legale nelimitativ este lit. m) art. /+# $od de&rocedură $ivilă care prevede sintagma: Ialte fapte cu valoare uridică ca acestea să fie expres

prevăzute n vreo lege instanțelor le este limitată calificarea n limitele generic stabilite de legeI.În cadrul procedurii speciale legea identifică cine poate acționa n calitate de petiționar dacăcererile sunt adresate n udecată de alte persoane instanța nu va examina fie refuznd n primireacererilor fie scoțndu8le de pe rol.$ompetența examinării princinilor de procedură specială de asemenea este expres enunțată pentrufiecare categorie de cauză de regulă din punct de vedere urisdicțional material. $ompetența lerevine udecătoriilor cu excepția ncuviințării adopției.Din punct de vedere al urisdicției teritoriale de regulă cererea se depune la instanța domiciliului

petiționarului cu excepția constatării posesiei dispoziției folosinței de un bun imobil ncuviințareaadopției și procedura de strigare.&ersoanele interesate de regulă sunt identificate conform legii de instan ța de udecată și suntnștiințate pentru a participa la examinare.&rocesul de probație n multe cazuri de procedură specială e conturată n lege fie prin semnalareaobiectului de probație fie prin enumerarea actelor ce trebuie n mod obligatoriu a actelor anexate lacerere.În procedura specială există rigori imperative cu privire la asistența uridică din oficiu și expertizeobligatorii dispuse de instanțe.5otărrea udecătorească pe proceduri speciale sunt reglementate din punct de vedere a conținutul

păr ții dispozitive


32/43

- $onstatarea nregistrării nașterii adopției căsătoriei divor țului decesuluiÎn asemenea cazuri cererea se va examina dacă se ntrunesc următoarele condiții cumulative:#. petiționarul nu dispune de nici un document de stare civilă care ar afecta faptul invocat/. registrele de stare civilă nu s8au păstrat4.organele de stare civilă refuză restabilirea documentului din considerentul anterior

2ecunoașterea paternității condiții cumulative:a) decesul presupusului tată

b) lipsa căsătoriei legale dintre mamă și presupusul tatăc) recunoașterea de fapt de presupusul tată a paternității pe parcursul viețiid) decesul la o anumită dată se solicită ca și constatare atunci cnd autoritățile de stare civilă refuzăsă nregistreze decesul unei persoane și să elibereze certificatul de deces din cauza lipseidocumentelor de stare civilăe) refuzul organului de stare civilă de a constata și nregistra procesul indicnd data ora locul orialte circumstanțef) acceptarea unei succesiuni și locul ei de desc


33/43

&otrivit art. 1#816 !egea ocrotirii sănătății art. #4 #% !egea cu privire la drepturile șiresponsabilitățile pacientului spitalizării și tratamentului for țat pot fi supuse:a) persoanele care suferă de boli venerice

b) bolnavii de turbeculozăc) bolnavii de narcomanie

d) persoanele contaminate cu virusul 5;G *;D=e) persoanele care refuză autorul medical cnd asistența necesară pentru salvarea viețiif) persoanele care suferă de tulburări psiustiție nr. #+ din 4#.06./001 cu privire la unele c


34/43

termene prevăzute de lege scurtă ca duratătaxa de stat se acustiție nr. #+ din 4#.06./001 cu privire la unele c


35/43

puterea executorie. Debitorul formulează n termen obiecții motivate instituite prin nc


36/43

În funcție de instanța competentă să examineze căilor ordinare de atac: apelul recurs sntcalificate8 căi de reformare (adică de competența instanței ierar


37/43

*e consideră că normele de drept material snt ncălcate sau aplicate eronat n cazul n care instanţa udecătorească:a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicatăA

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicatăAc) a interpretat eronat legeaA

d) a aplicat eronat analogia legii sau analogia dreptului.5otărrea primei instanţe urmează a fi casată independent de argumentele cererii de apel dacă:a) pricina a fost udecată de un complet de udecată compus ilegalA

b) pricina a fost udecată de instanţă n absenţa unui participant la proces căruia nu i s8a comunicatlocul data şi ora şedinţei de udecatăAc) n udecarea pricinii au fost ncălcate regulile cu privire la limba procesuluiAd) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane neantrenate n procesAf)


38/43

Dispoziţiile de procedură privind udecarea pricinilor civile n primă instanţă se aplică şi n instanţade apel n măsura n care nu snt contrare dispoziţiilor prezentului capitol. 2olul instanţei de apel seafişează pnă la şedinţa de udecată. &reşedintele şedinţei de udecată desc


39/43

comercial şi de contencios administrativ al $urţii *upreme de >ustiţie examinează recursuriledeclarate mpotriva nc


40/43

c) n udecarea pricinii au fost ncălcate regulile privind limba de desfăşu8rare a procesuluiAd) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate n

procesAe) n dosar lipseşte procesul8verbal al şedinţei de udecatăA f) udecătorii care au examinat admisibilitatearecursului pot participa şi la examinarea recursului n cauză.". rocedura e3aminării recursului.După intentarea procedurii n recurs $urtea *upremă de >ustiţie solicită n cel mult #0 zile dosarulde la instanţa respectivă. După parvenirea dosarului un complet din 4 udecători decide asupraadmisibilităţii recursului dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului cu nştiinţarea desprenecesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazulneprezentării referinţei n termenul stabilit admisibilitatea recursului se decide n lipsa acesteia.>udecătorul raportor verifică ncadrarea n prevederile legii a temeiurilor invocate n recurs şi faceun raport verbal n faţa completului de udecată instituit n conformitate cu alin.(/).În cazul n care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.144 completul din 4

udecători decide n mod unanim printr8o nc


41/43

;nstanţa după ce udecă recursul este n drept:a) să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi


42/43


43/43

;nstanţa examinează cererea de revizuire n şedinţă publică n conformitate cu normele deexaminare a cererii de c

Rezumat la Procedura CivilÄ.

Documents

Transcript of Rezumat la Procedura CivilÄ.