SCENARII DE HIPNOTERAPIEHypnotherapy For Health, Harmony, And Peak Performance: Expanding The Goals Of PsychotherapyCatherine Walters, Ronald A. Havens, CONCEPTE SI INSTRUCTIUNIDUREREA ESTE SIMPTOMUL PRINCIPALPresupunere orientativa nr.1: Durerea ii motiveaza pe clienti sa caute terapie. Trasatura comuna a practic tuturor problemelor clientilor veniti la terapie este urerea si su!erinta emotionala. C"iar aca seplan#ean$ietate% epresie% problemeintr&orelatie% sentimenteeneaaptaresaualtele% urereasiconsecinteleeisuntprincipalulmotiv pentru care clientul cauta a'utor. Scopul evine sa se etermine natura si sursa iscon!ortului unic al !iecarui inivi% mai e#raba ecat sa incerce sa incare(eintr&osc"ema simptomele peri!erice sauintr&ocate#orie eia#nostic in!unctiee nemultumirile le#ate e iscon!ort. Clientiicooperea(a in mo mai esc"is la tratament si sunt mai putin ambi#ui in e(valuirea #anurilor si sentimentelor relevante atunci can neabtinem sa punem un ia#nostic si le pre(entam problema ca !iin o urere. Atunci can problemele ce se pre(inta unui terapeut suntprecepute ca o !orma e su!erinta sau urere% atunci conceptele% scoputile si tratamentele !olosite in mo obisnuit vor avea teninta e ase asemana cu cele !olosite in tratamentul urerilor cronice. Prin urmare% nu ar trebui sa va surprina !aptul ca aborarea"ipnoterapeuticapre(entata aiciseaplica ataturerii !i(ice catsiceleipsi"ice.Sin#ura i!erentaesteca proceurile!olositepentruurerea !i(ica pot !i mult mai irecte pentru ca nu avem nevoie sa evitam ambivalenta% re(istenta% cunostinta e sine si sensibilitatile.Ast!el% e$istaouamotivepentruaconsieraurereacasursaatuturor problemelor. Inprimul ran% e$perientanoastrasu#erea(a ca urerea este o escriere corecta a tristetii% su!erintei si a stresului care umplu viata clientului. In al oilea ran% meta!oraurerii repre(inta cel mai bine perspectiva asupra terapiei pe care o promovam in aborarea noastra "ipnoterapeutica.MINTILE NOASTRE MULTIPLE TRE)UIE SA INTERACTIONE*EPresupunere orientativa nr.2: oamenii au o minte constienta si o minte inconstientaEric+son a !olosit termenul ,minte inconstienta- pentru a se re!eri la toate perceptiile% observatiile si emotiile care se es!asoaraina!arara(ei econstienti(arenormalaaunei persoane. Are(ervat termenul e,minteconstienta-pentrucantitatealimitataein!ormatii care intra in ra(a limitata e atentie a ma'oritatii oamenilor in viata cotiiana. Desi Eric+son vorbea in #eneral oar in termeni e nivele e constienti(are constiente si inconstiente% el a recunoscut in moclar ca ori#inile comportamentului uman sunt mult mai iverse ecat implica aceasta ualitate. Ast!el% in timp ce Eric+son recunostealimitarile escrierii sale a mintii constiente . inconstiente ca o i"otomie% o !olosea euristic pentru a e$plica o varietate e aspecte alecomportamentului uman. Relatia intre mintea constienta si cea inconstienta este asemanatoare cu relatia intre capitanul unei nave si ec"ipa'ul acesteia.Capitanul /mintea constienta0 e(volta "arti si #ra!ice /sc"eme sau care e re!erinta0 si !oloseste aceste "arti pentru a spune marinarilor/mini&minti inconstiente0 peunesanavi#"e(e. Capitanul eciesi abilitatilenecesaremarinarilor pentruaconucenava. Acestaran'ament ecur#eestulebinecattimp"artilecapitanuluisuntcorecte% ec"ipa'ul aeprinsabilitatilenecesaresiestementinutcontactul apropiat intre capitan si ec"ipa' pentru ca lucrurile sa ecur#a !ara probleme. Minteaconstienta% casi capitanul nostru% percepesi raspuneoarlaoversiunetrausaalumii. Dacarealitateanumaicorespune cu "artile% mintea constienta are teninta e a o i#nora. Spre e$emplu% o persoana a cerei sc"ema constienta contine ieea#resitacael.eanuesteatra#ator.toarepoateramanecomplet recesi sanuraspunalaincercarileeapropiereevientealecuivainteresat. De obicei oamenii nu percep in mo constient si nu actionea(a con!orm unor lucruri care nu sunt inscrise pe "arta lor sau insc"ema co#nitiva. Amintirile% #anurile interioare% ima#inile si asteptarile sunt #enerate constant e i!eritele mini&minti. 1iecare intre acesteapoate!iacceptatasie(voltatasaui#noratasiinterpretata#resit eminteaconstienta. Dacaoperceptie% amintiresauima#ineesterecunoscuta si acceptata in !orma sa ori#inala sau este istorsionata si respinsa pe taramul inconstientului% acest proces este o !unctiecare arata cat e bine se potriveste cu sc"ema in mintea constienta si cat e !le$ibila este aceasta sc"ema constienta. Lucrurile care intrain con!lict sunt respinse.Mintea constienta poate sa intelea#a #resit sau sa nu observe ceea ce se intampla inauntrul si ina!ara persoanei pur si simplupentru ca poate !i atenta oar la un numar limitat e lucruri la un moment at.Ast!el% o persoana poate !i atat e absorbita e o cartebuna incat nu aue intrebarea aresata e un prieten sau uita e o intalnire. Alte lucruri trec neobservate pentru ca sunt atat e subtile%scurte sau inepartate incat nu sunt percepute constient. Aceste surse e in!ormatii sunt trecute cu veerea sau i#norate pur si simplupentru ca sunt prea minuscule sau prea inepartate% nu neaparat in cau(a con!lictului cu "artile constiente. Sc"imbarile in imensiuniale unei persoane% spre e$emplu% s&ar putea sa nu !ie observate constient% esi reactiile emotionale erivate pot inica !aptul ca lucrurileau !ost percepute la un nivel inconstient. Tot asaseintamplasi acaminteaconstientaarei!icultati inacceptareasautraucereaanumitor#anuri sausen(atii inrepre(entari verbale%si atunci acestea trec neobservate.Asaar% sen(atiile sau activitatea in (onele inepartate ale creierului sau alecorpului vor !i eseori i#norate.23anurile si perceptiile mintii inconstiente nu sunt constranse e sc"ema sau carul constient. Precum marinari e pe navanoastra% mini& mintile inconstiente percep iceber#urile si alte pericole c"iar aca ele nu apar pe "artile capitanului. Ele observa si proucmulte lucruri pe care mintea constienta tine sa le i#nore sau sa le treaca cu veerea. Problema cu care se con!runta mintea constientaeste cum sa mentina un caru e re!erinta sau o "arta constienta care sa !ie si comoa si !olositoare% iar in acelasi timp sa nu i#noreabilitatile si in!ormatiile noi importante e le i!eritele mini&minti. Pot avea loc erori e navi#atie sau c"iar e(astre aca capitanulconstient re!u(a sa !oloseasca abilitatile marinarilor% sa accepte noile in!ormatii sau sa sc"imbe "artile realitatii. Nu tot ceea ce !ac sauraportea(aacestemini&minti esteplacut% corect sau!olositorsi oparteinacestein!ormatii pot repuneiniscutietoatarealitateacunoscuta. Problema% asaar% este ce in!ormatii sa acceptam si ce in!ormatii sa re!u(am% ce sa !olosim si ce sa i#noram% ce sa incura'amsi ce sa escura'am.De !apt% este i!icil sa ienti!icam natura e$acta a in!ormatiei pe care constientul o accepta e la inconstient pentru ca limiteleintre acestia nu sunt nici statice nici bine elimitate. Uneori #ranitele intre aceste oua re#iuni sunt si#ilate si personalitatea constientai#noracomplettoate activitatilesireactiileinconstiente. Inaltesituatii%acelasiinivi sepoate lasa purtat e o reverieuneieileinconstiente e inainte ii revin eoata in minte. Cateoata aceste amintiri sau iei ne inspira% altaata ne amu(a% iar uneori ne uimesc%prouccon!u(iesauin#ro(escminteaconstienta. Lucrurilecareneinspirasauneamu(apot !i incorporatein"artiel sausc"emaconstienta% ar lucrurile care prouc spaima s&ar putea sa se retra#a imeiat in si#uranta aparentaa carului e re!erinta constient. Oriceretra#ere sau blocare a inconstientului poate semnala inceputul unor i!icultati serioase psi"olo#ice% emotionale sau e aaptare.INTERACTIUNILE DE1ECTUOASE PRODUC DUREREPresupunereorientativanr.3: Orelatiedefectuoasa, inadecvatasaunepotrivitaintreminteaconstientasi ceainconstientapoatedetermina o varietate de probleme sau simptome emotionale, comportamentale si interpersonale dureroase.Desi uneleproblemesuntoconsecintaaunoris!unctiibio!i(icespeci!ice% ma'oritateai!icultatilorintalniteeclientiiinpsi"oterapiesunt re(ultatul unei proastecooronari intreactivitatileconstientesi celeinconstiente. Inmoieal% uninivicare!unctionea(a corect ar avea un !lu$ e material relativ liber intre mintea constienta si cea inconstienta% iar activitatile celor oua ar !iinte#ratesicooronateimpreuna.Acumularile%abilitatile si reactiile !iecareimini&minti ar !i revi(uite si evaluate pentru a eterminavalabilitatea lor in ansamblu si valoarea lor pentru !unctionarea completa a personalitatii% iar aceste input&uri. in!ormatii ar !i inte#rate intr&un tipar coerent si aaptabil.In acest sens% !iecare persoana este ca o mare !amilie sau o comunitate populata e specialisti care% aca li se permite sa lucre(eimpreuna% ar contribui la !unctionarea linistita si e!icienta a intre#ului sistem. Dar aca acest #rup sau comunitate ar !i ominata e unlier #resit in!ormat sau partinitor /asa cum este mintea constienta0 care ii i#nora pe toti cei care nu sunt e acor cu linia e parti%re(ultatul !inal poate !i ine!icienta% coruptia% neintele#erile sau c"iar o revolutie. In mo similar% iniviul care este ominat e o minteconstienta #resit in!ormata sau care pre(inta o relatie inaecvata sau. si anta#onista intre mintea constienta si cea inconstienta% poate satreaca printr&un (bucium emotional care nu este necesar% prin tipare e #anire e auto&in!ran#ere sau prin tipare e comportamentauto&istructive.E$ista% esi#ur% si clienti ale caror i!icultati si iscon!orturi sunt pur si simplu re(ultatul unei e(in!ormari constiente sau ali#norantei. In acest ca(% consilierea poate contine oar o!erirea e noi in!ormatii sau corectarea in!ormatiilor #resite. O ast!el e consiliereeste irecta si bene!ica pentru toti.Dar este mult mai probabil ca ma'oritatea clientilor vs. sa aiba probleme in cau(a unui con!lict sau a unei lipse e cooronareintremintealor constientasi inconstienta% nuoar incau(ain!ormarii #resite. Pentruunmotivsaualtul elenusunt capabilesa!unctione(e in moul linistit si e!icient tipic !unctionarii coerente a constientului si inconstientului. Relatia intre mintea lor constienta sicea inconstienta a !ost eteriorata si% prin urmare% se simt !ara control si nu sunt in stare sa isi conuca viata.Orelatieeterioaratasauinaecvataintreconstient si inconstient poateproucetot atataurerecat uncoti(locat sauunmembru #rav a!ectata e boala. Ceva nu mai este la locul lui% nu mai poate !i controlat sau nu !unctionea(a corect. Inte#ritatea !unctionalaa iniviului este eteriorata sau amenintata intr&un !el. Re(ultatul este ca abilitatea acelei persoane e a !unctiona como si e!icient estecompromisa% se e(volta simptome si se trece prin urere sau su!erinta. Unele rani sunt prouse e surse e$terne% altele ni le proucem sin#uri. Parintii care inter(ic plansul sau neca'esc copiii atuncican sunt suparati pot sa impuna o econectare intre constienti(area constienta si emotiile inconstiente. Piererea unei persoane ra#i%tortura !i(ica sau abu(ul se$ual pot si ele sa prouca isocieri intre constient si inconstient. O rana pe care ne&o proucem sin#uri asuprarelatiei constient 4 inconstient poate !i cu intentie sau accientala. Atunci can un anumit aspect al inconstientului #aneste% percepe saustie ceva pe care mintea constienta nu il poate tolera sau accepta% atunci mintea constienta poate sa bloc"e(e in mo intentionat toatacomunicarea si perceperea. Daca% spre e$emplu% una intre mini&mintile inconstiente oberva inicatii cum ca un prieten minte% minteaconstientapoatesai#noretoatein!ormatiileulterioareelaaceamini&minteinincercareaeaseprote'aeaceain!ormatie. Deasemenea% mintea constienta poate sa piara acciental le#atura cu celelalte surse e in!ormatie inconstiente pur si simplu pentru ca nu lecunoaste e$istenta sau nu este capabila sa le !oloseasca. Dupa cum am mentionat anterior% anumite evenimente inconstiente /precum recunoasterea unui #an intamplator0 pot avea locatat e rapi sau e subtil incat sunt trecute cu veerea sau mascate e alte evenimente. 1ie ca sunt cu intentie% accientale sau in surse e$terne% prousul !inal al unei relatii eteriorate intre constient si inconstient este!ie re!u(ul !ie incapacitatea e a controla aecvat procesele inconstiente. Aceasta inseamna ca persoana poate sa520 piara contactul cu resurse si in!ormatii inconstiente cu o potentiala valoare670 e$perimente(e o incapacitate e a acora atentie unor semnale e averti(are inconstiente !olositoare680 intelea#a sau sa interprete(e #resit evenimente care s&au prous in mo inconstient690!oloseasca in mo inaecvat capacitati inconstiente puternice in mouri neprouctive.71iecare intre aceste re(ultate este ureros si prouce simptome care e(ec"ilibrea(a clientii atat e mult incat viata lor evinei!icila si neplacuta. Din acest punct e veere% ceva pur si simplu nu !unctionea(a corect.Catevae$emplepot clari!ica!elul incareis!unctiilecareauloccasi re(ultat al relatiilorneaecvateintreconstient siinconstient s!arsesc prin a prouce simptomele mani!estate e clientii vs.Anxietatea, spre exemplu, este rezultatul tipic al imaginilorinterne rapie ar puternice a unor lucruri care s!ar putea intampla in "iitor,precum atacuri e inima% acciente% nebunie% esec%riicol% rusine. Acesti clienti si&au invatat inconstientul sa scane(e viitorul intr&o cautare continua pentru orice poate sa mear#a prost.An$ietatea lor #enerali(ata este o consecinta a e$punerii lor constante ar nerecunoscute la niste #anuri sau ima#ini puternice le#ate ecele mai urate scenarii pe care mintea lor inconstienta creativa le poate prouce. In mo similar% atacurile e panica si !obiile implica eobicei e$perienta rapia ar intensa a unei ima#ini sau #an prous inconstient. Aceste ca(uri i!era e an$ietatea #enerala oar prin!aptul ca aceste ima#ini proucatoare e !obii implica e obicei un !inal #roa(nic specific. 1rica e spatiile inc"ise% spre e$emplu% a !ost auto&prousa e un client% !ara sa&si ea seama% caci avea remarcabila capacitateeatraie$perientaputernicaatuturorima#inilor%sunetelorsisen(atiilorprouseeperetiiuneiclairicareilinc"ieaucaintr&opestera. De cate ori intra intr&o claire% au(ea stalpii e sustinere pocnin% veea (iurile prabusinu&se si isi simtea corpul strivit e ele.Mai mult% putea sa cree(e si sa treaca prin acest scenariu oar in cateva secune si iesea in aceasta stare cu o amne(ie espre ce s&aintamplat. Ramanea oar cu o constienti(are a raspunsului intens e uimire prous e corpul sau si cu un sentiment e teama% raspunsuripe care le&ar avea oricine in conitii similare. Dupa ce evenea constinet e evenimentele anterior inconstiente care erau sursa an$ietatiisale% era capabil sa invete cum sa !oloseasca aceeasi capacitate e ima#inatie in mouri mai placute.Asa cum se intampla cu numerosi clienti% !elul in care acest barbat isi !olosea in mo neaecvatsi auto&istructiv talenteleinconstiente incepuse ca o moalitate aecvata si voluntara e aaptare. La inceput% in timp ce isi a'uta tatal sa renove(e case vec"i% sepre#atise sa urmareasca cu atentie tot ceea ce putea sa mear#a prost in timp ce inlaturau stalpii si peretii. Aceasta suprave#"ere a evenitin cele in urma un raspuns inconstient necontrolat si !oarte practicat% e care nu era constient. Patrunerile i#norate sau necontrolate in ima#ini inconstiente pot !i si ele responsabile e epresie. Totusi%epresia pare a #ieseori rezultatul unei recapitulari continuea#iecarei experientesausentiment anteriorureros pecareclientul l!aa"ut"reoata. Spre e$emplu% o tanara !emeie cu o epresie cronica% sinuci#asa% a escoperit carecapitula si retraia #iecare esec personalsau trauma in "iata ei e #iecare ata can lucrurile nu!i mergeau asa cum orea$ Desi nu intentiona sa o !aca% era evient ca#olosise la inceput aceasta recapitulare e auto!peepsire pentru a!si %usti#ica #uria puternica impotri"a ei insasi si a #amiliei sale .In cele in urma% can a recunoscut ca propriile ei #anuri erau responsabile pentru starea ei mentala neplacuta%a inceput sa inveteimeiat cum sa isi !oloseasca inconstientul pentru a construi in loc a!irmatii si asteptari e sine mai po(itive. Re(ultatele unei relatii proaste intre mintile constienta si inconstienta se aseamana cu relatiile proaste intre un #"i e voia'prost in!ormat arincre(ut si unso!er eautocar abil si in!ormat. So!erul stieunesea!latoatepuncteleeinteresturistic% arein!ormatii espre ele% are abilitatile necesare pentru a a'un#e acolo. Dar #"iul e voia'% neorin sa&si recunoasca nestiinta sau sa cearaa'utor%continuasa eainicatiiso!eruluisi sao!erein!ormatiiesprelocuri!ara importanta.In cele inurma%#"iul s&ar putea saconuca so!erul pe un rum imposibil care nu uce nicaieri% spre neplacerea tuturor. Deseori asa se intampla cu mintea constienta. Areintentii bune% ar o apuca pe unele cai pe care ar trebui s!atuita sa le evite.RANILE E:ITA E;AMINAREAPresupunere orientativa nr.4: In general clientii nu sunt capabili sau nu doresc sa admita, sa eamineze sau sa eperimentezesursa durerii lor sau le este teama de consecintele ce ar putea aparea. !ceasta atitudine pune piedici identificarii si alinarii durerii sipoate perpetua simptomele.Aproapeintoteauna% clientii cevinlaterapieauosursaeurereemotionalapecarenuauin!runtat&oirect saunuaue$aminat&o cu atentie. Este #reu sa acoram atentie unui eveniment inconstient care este inspaimantator% con!u( sau e neacceptat. Pe ealta parte% "otararea e a i#nora ceva cu speranta ca va ispareapoate etermina consecinte neplacute ci uneori !oarte #rave. An$ietatea%epresia% alcoolismul% bolile psi"osomatice pot re!lecta un stoicism #resit% o incercare e a invin#e urerea i#noranu&i pre(enta. Esteper!ect e inteles aceasta teninta e a i#nora sau a ne#a #anurile sau e$perientele interne neplacute pentru mintea constienta. Toti o!acem intr&o oarecare masura ca o moalitate e aaptare. Totusi% terapeutii trebuie sa ienti!ice aceasta urere% !ie ca este !i(ica saupsi"ica% caci este o importanta sursa e in!ormatii espre ce anume necesita atentia terapeutica. Este un semnal% o alarma care ne inicanaturasi locatiaproblemei si neo!eraoinicatieespreactiuneaecorectarenecesara. Re!u(ul repetat eae$amina#anuri sisentimente ureroase% cu convin#erea #resita ca i#noranu&le le eliminam% prouce in !inal mai multa urere si simptome mai puternice.Aceasta incercare e solutionare a clientului a#ravea(a problema. Ne#area sauincapacitatea e a e$amina cuatentie sursaproblemei impieica persoana sa !aca ceva pentru a corecta problema sau a alina su!erinta. DUREREA NE CONDUCE LA SURSAPresupunere orientativa nr.": Durerea este cel mai bun g#id. !trage automat atentia catre sursa problemei. $erapeutultrebuie sa se concentreze asupra durerii si sa a%ute clientul sa faca la fel.CONSTIENTI*AREA CONDUCE LA :INDECAREPresupunere orientativa nr.&: Odata ce identificam sursa durerii, clientii vor corecta sau elimina problema in mod refleiv, daca pot.Oamenii sunt in mod inerent auto'corectori si auto'vindecatori.8Atat mintea constienta cat si cea inconstienta incearca sa prote'e(e rational persoana si sa !aca tot ceea ce se poate pentru aasi#ura con!ortul si supravietuirea lui .ei. Daca li se o!era in!ormatiile aecvate% o reusesc e minune. Totusi% atunci can in!ormatia estesuprimata% i#noratasauinisponibilapentruanali(a% iniviul numai poatereali(aometoacooronata% inte#rataea!ace!atasituatiilor. Pentru a !olosi inca o ata o analo#ie !i(ica% ima#inati&va ca(ul unuei persoane care se recuperea(a upa o a!ectiune puternica a(onei lombare. Can s&a us la tratament% abia putea sa mear#a si su!erea e spasme musculare puternice in spate si picioare. Era sieprimat sinuci#as. Strate#ia lui e aborare a urerii !usese e a o i#nora si e a incerca sa !aca lucrurile asa cum le !acea e obiceiinainte e accientare. Lupta e suprimare a urerii il e$tenua si e!orturile e a !ace totul ca inainte ii provocau iritatii si ureri constantein tesuturile a!ectate.Tratementul a constat in principal in !aptul ca a !ost invatat sa isi inrepte calm atentia catre sursa centrala cea mai intensa aurerii. Acest lucru a prous imeiat sc"imbari constiente si inconstiente in comportamentul lui. Cat timp era !oarte atent la sursa ureri%era capabil sa&si aminteasca constient sa evite amunite activitati% precum riicarea obiectelor #rele. Ori e cate ori incerca sa !aca cevace era prea obositor% punctul e !ocali(are a urerii evenea un pic mai intens% ca un semnal e alarma. Mai mult% pur si simplu acoranatentie !luctuatiilore intensitate a urerii in (ona centrala% a inceput in mo inconstient sa isi moi!ice po(itia si alte miscari intr&un !elcare ii reucea urerea in ansamblu.Concentranu&seasuprasemnalelorprousee(onaa!ectata% clientii permittuturorresurselorconstientesiinconstientesaconlucre(e la re(olvarea problemei. In loc sa lupte cu iscon!ortul sau sa treaca cu veerea implicatiile importante ale acestuia% ei potinvata sa il !oloseasca ca si sursa e in!ormatii espre cum sa traiasca mai como si mai responsabil. Acest lucru este la !el e valabil sipentru clientii in terapie cat si pentru pacientii cu ureri cronice.Atunci canclientii interapieseconcentrea(aasupraiscon!ortului si escoperacasursaproblemelorloresteoanumitaamintire% ima#ine% orinta% iee% comportament sau relatie interpersonala% e obicei incep sa actione(e imeiat% aca stiu ce sa !aca siaca pot sa o !aca. S&ar putea sa puna capat unei relatii neplacute% sa isi sc"imbe stilul e viata% o iee sau sa&si revi(uiasca asteptarile.Cateoata vor !ace acest lucru constient si intentionat. Alteori sc"imbarile iau loc la un nivel inconstient% parca e la sine.Spre e$emplu% ca(ul unei !emei care a cautat a'utor pentru ca evenea in#ro(ita e conusul masinii. Nu reusea sa&si aminteascae$act can sau in ce conitii simtise pentru prima oara aceasta an$ietate% ar stia ca se a#ravase mult in ultimii ani. A !ost invatata cumsaintreintr&otransausoarasi apoi i s&acerut sa&si concentre(eatentiaasupra!ricii sale. Intimpcepermitea!ricii sacreascainintensitate% i s&a cerut sa povesteasca #anurile si ima#inile interioare. A parut surprinsa sa&si ea seama ca an$ietatea ei cea mai intensaera le#ata oarecum e un anumit loc pe autostraa ce o ucea le serviciu si nu era in stare sa #aseasca un motiv pentru care acest locanume ii provoca atata !rica. Totusi% a primit incura'ari ca inconstientul ei poate #asi o moalitate e a trata problema si a !ost scoasa intransa. Peste oua saptamani ne&a spus ca nu mai avea eloc i!icultati la conus. Can i s&a cerut sa e$plice aceasta sc"imbare brusca%era incapabila sa o !aca. A ras si a a!irmat ca ceea ce stia era ca in !iecare (i in acele ultime oua saptamania incercat sa e$amine(eacel loc e pe sosea care o eran'a atat e mult. Era curioasa e ce ii starnea o asemenea reactie. Dar ori e cate ori isi reamintea sa&lpriveasca cu atentie% can a'un#ea in acel loc ceva ii istra#ea atentia. Intr&o (i a !ost un cantec la raio% in urmatoarea (i o pata peoc"elari% si in alta (i o masina in trecere pe care creea ca o cunoaste. In !iecare (i a trecut prin acel loc !ara sa&si ea seama acat atuncican era prea tar(iu. Peste un an% !obia ei nu se mai pre(entase si nici ea nu mai e$aminase acel loc anume pe sosea.Dupa cum ilustrea(a acest ca(% inconstientul poate re(olva o problema intr&un mo creativ. Acest ca( emonstrea(a si o altama$ima a "ipnoterapiei5 dezvoltarea unei constientizari a naturii si locatiei sursei de disconfort nu este acelasi lucru cu oferirea uneieplicatii teoreticepentrueistentaacelei surse.Dinperspecti"anoastra, nuestenecesarsaexplicameceexistaopro&lemapentru a o sc'im&a$Conceptul operational in aborarea noastra este cemai e#raba ecatde ce. Desi unii clienti sunt capabili sa&siaminteasca une si e ce au aparut problemele sau simptomele% e obicei nu le mai simt pentru aceleasi motive. 1recvent% nu le maitraiesc in nici un motiv. Au evenit pur si simplu obiceiuri invec"ite% emoate% neprouctive care canva serveau un scop anume% aracum nu mai sunt valabile. Mai mult% oamenii sunt atat e complecsi incat orice e!ort e a etermina cau(a e$acta a unei relatii proaste intre constient siinconstient prouce e obicei speculatii si rationamente simpliste. Oameni i!eriti trec prin probleme asemanatoare in motive i!erite sie$ista multe evenimente i!erite care contribuie la e(voltarea unei anume probleme. In !inal% o e$plicare e ce s&a e(voltat problemapoate !i relativ inutila. Sa e$plicam e ce s&a prous o rana nu usurea(a tratamentul. Cel mai important este une se a!la rana si cumarata% nu e ce s&a intamplat.Trebuie sa subliniem aici ca multi clienti in terapie% mai ales cei a!lati in "ipnoterapie% pot e !apt sa su!ere e pe urma e!ectelorunei probleme bio&!i(ice neia#nosticate ecat e pe urma unei probleme psi"olo#ice nelamurite. Olness si Libbe< /2=>?0 au escoperitcaunul in cinci clienti la 'ipnoterapie prezentau o &aza #iziologica pentru pro&lemele aparute. In ca(ul acestor oameni este!oarte important sa i!erentiem sursa e su!erinta !i(iolo#ica e cea psi"olo#ica. Evient% e!orturile e a impune o e$plicatie psi"olo#icale pot auna. Din !ericire%ma%oritatea acesot clienti par a sti e%a, la un anumit ni"el e constientizare, ca simptomele lor au o&aza &iologica$Drept re(ultat% atunci can li se cere sa&si concentre(e atentia asupra urerilor si minusurilor si sa le urme(e pana laori#ini% acesti inivi(i eseori ienti!ica ba(a !i(iolo#ica a problemelor lor.Prin urmare% scopul principal si tinta terapiei este sa permita clientilor sa amita% sa locali(e(e cu preci(ie si sa e!ineasca cupreci(ie sursa urerii lor. Clientii care au abilitati aecvate e aaptare si e re(olvare a problemelor inconstiente si.sau constiente% sevor an#a'a in mo automat in actiunile e auto&vinecare si auto&corectare necesare. Acestia nu au nevoie ecat e o vi(iune clara asursei problemei lor si e o posibilitate e a lua in consierare noi moalitati e a #ani sau a !ace ceva ce le va re(olva problema.Terapeutul nu trebuie ecat sa o!ere acestor clienti o posibilitate e a se an#a'a intr&un proces e auto&vinecare.ASISTENTA POATE 1I NECESARA9Observatia nr.(: )u toti clinetii isi pot corecta problemele fara a%utor. *nii au nevoie de abilitati noi inainte de a face asta. +ste cel maibine daca le invata la un nivel inconstient.Simpla ienti!icare a problemei care creea(a iscon!ortul clientului nu#arantea(a ca clientul are resursele constiente .inconstiente necesare re(olvarii problemei. Au clienti au nevoie e mai multe su#estii inainte sa intelea#a ce au e !acut. Altii pot !icapabili sa&si ea seama sin#uri ce au e !acut% ar s&ar putea sa nu !ie in stare sa uca la bun s!arsit aceste solutii. Prin urmare% uneori%va trebui sa va a'utati clientii sa&si e(volte abilitatile e care au nevoie si sa #aseasca potentiale solutii la problemele lor.Pe e alta parte% ar !i o inra(neala prea mare si o lipsa e respect sa presupunem ca oricine este capabil sa a!le solutia corectasau abilitatile necesare pentru altcineva. Comple$itatea si unicitatea !iecarei persoane ne impieica sa cunoastem cea mai buna actiunepe care un alt inivi o poate !ace sau ar trebui sa o !aca intr&o anume situatie. De !apt% c"iar si mintea constienta a acelei persoane are ovi(iune atat e limitata a situatiei incat poate !i nepotrivit sau stupi sa lasam asemenea eci(ii la latituinea ei. @ipnoterapia o!era o iesire ina aceasta ilema. E$perientele inuse prin transa pot !i !olosite pentru a rea multe abilitati sistrate#ii e re(olvare a problemelor pentru mintea inconstienta. Clientii pot !i invatati sa vaa evenimentele in mai multe puncte eveere% precum cel al unui reporter e (iar e(interesat% a unui copil sau a unui intelept. Pot invata sa&si moi!ice sen(atiile si perceptiileintr&o multime e !eluri5 unele sa le ampli!ice% altele sa le minimali(e(e si pe altele sa le trans!orme intr&o e$perienta complet i!erita. Lisepoatearatacumaltii aure(olvat problemesimilare. Pescurt% abilitatilesi interpretarilei!eritelor mini&minti inconstientesuntpre(entate in timp ce se aau#a noi abilitati si interpretari in acelasi timp. In !unctie e motivatie si e posibilitati% clientii vor !olosi aceste resurse inconstiente aau#ate in mo automat in !elul in care lise va parea aecvat si prouctiv pentru ei. A'utanu&va clientii sa&si construiasca noi re(erve e resurse interne% le veti a posibilitatea ea&si re(olva problemele in moul lor unic% !ara inter!erente in partea pre'uecatilor sau a preispo(itiilor si preocupariulor constiente.)a mai mult% le veti a posibilitatea sa invete cum sa aiba increere% sa !oloseasca si sa&si e$tina capacitatile pe viitor si ast!el cum saevite urerea si su!erinta inutila.($ REA)I*AREA HIPNOTERAPIEICU+ ,UNCTIONEA*A TRANSA SI HIPNOTERAPIA)ufunctioneazadacaledati clientilorsugestia#ipnoticacaatunci candsevortrezi nusevormai simti deprimati, inanietate, etc. Ideea ca #ipnoza ii ofera terapeutului puterea magica de a face disparute simptomele este o preconceptie des intalnitacare probabil deriva din vindecarea prin credinta, eorcism sau vise cu oc#ii desc#isi,, -a sfatuim insistent sa rezistati tentatiei de aincerca sa folositi #ipnoza in acest mod nerealistic si nesofisticat.E!orturile e a !olosi ast!el "ipno(a nu sunt oar in #eneral ine!iciente%ar creea(a si multa re(istenta% convin#e clientii ca "ipno(a nu ii poate a'uta pentru ca nu !unctionea(a si perpetuea(a iei superstitioaseespre natura insasi a "ipno(ei. RECO+ANDARI INAINTE DE TRANSA!. Probleme orientate catre client2. :arecomanamsanu!olositi acesteaborari "ipnoterapeuticeinca(ul celor su!erin(i epsi"o(esauepersonalitatimultiple. Acesti inivi(i au e'a un control !oarte sca(ut asupra e$perientelor constiente si !olosirea transei poate sa le prouca si maimulta con!u(ie sau sa le cree(e an$ietate si ieali(ari paranoice. 1olosirea te"nicilor "ipnotice la personalitatile uble poate sa a#rave(eproblemele in relatiile interpersonale ce se intalnesc eseori la aceste persoane.7. esi procesul "ipnoterapeutic poate !i !olosit cu succes la clientii cu o inteli#enta sub meie% proceurile !olosite cu acestiinivi(i eobicei trebuiesa!iemai irecte% concreteecat lama'oritateaaborarilor inaceastacarte. In#eneral% scenariileincartenecesita cel putin un nivel meiu e inteli#enta si vocabular. 8. Proceurile "ipnotice pre(entate aici pot !i !olosite e!icient la persoanele ce su!era e eteriorare neurolo#ica% cat timp acestlucrunuaeterminat piererea abilitatilor verbale sauarationamentelor abstracte. Acolounerationamentul abstract intampinaprobleme% ar trebui !olosite su#esti si inuceri irecte. Can sunt a!ectate abilitatile verbale% atunci aveti nevoie e aborari non&verbalepe care aceasta carte nu le cuprine.9. Can un client are centul e control e$tern lui insusi si cree asaar ca re(olvarea problemelor lui. ei epine complet e osc"imbare a cuiva sau a ceva% scopul initial al terapiei este sa reali(e(e o eplasare catre un centru e control intern. @ipnoterapia nu va!i e!icienta cat timp un inivi cree ca nu are control sau responsabilitati asupra sentimentelor% #anurilor sau comportamentului sau.Prin urmare% la inceput trebuie !olosita proceura e Transa e ia#nosticare si i!erite meta!ore pentru a a'uta clientul sa e$perimente(ecel putinoapreciereminima!ataerelatiileintre#anurilesale% ima#inile% sentimentelesi comportamentul sausi sae(volteoacceptare a responsabilitatii personale pentru acestea.A. Multe probleme le#ate e obiceiuri% precum !umatul% mancatul in e$ces% etc% sunt !oarte re(istente sc"imbarii. Doar clientiicare au o teninta naturala e sc"imbare tin sa raspuna la orice !orma e interventie% inclusiv "ipno(a. La inivi(ii care consiera"ipno(a un tratament ma#ic care ii va !ace sa&si incete(e obiceiurile% sansele sunt mari ca "ipno(a sa nu !unctione(e. Acest esec le vaintari convin#erea ca nu se pot sc"imba. Transa !acilitea(a sc"imbari in tipul e obiceiuri si usurea(a acest proces e sc"imbare% ar nu ilpoate !orta. Prin urmare%cel mai important lucru este sa !olosim "ipno(a pentru a motiva persoana sa se sc"imbe% nu pentru a !ortaasemenea sc"imbari. Aceasta a!irmatie este valabila si pentru alte probleme% ar mai ales pentru probleme le#ate e obiceiuri... Probleme de proceduraA2. Desi nu este absolut necesar% este cel mai bine sa reali(am "ipnoterapia intr&o atmos!era calma si comoa% cu cat mai putinlucruri care sa istra#a atentia. Un pat como poate usura procesul.7. Pentru ma'oritatea clientilor% mai ales in primele cateva sesiuni% transa este o stare !ra#ila% tensionata. Din can in can auteninta sa iasa in ea /ca raspuns la un anumit cuvant% sen(atie% (#omote e$terne sau iei interioare0% moment in care au teninta e ain#"iti% e a&si misca usor corpul sau c"iar e a esc"ie oc"i. Can se intampla asa% trebuie sa spuneti simplu5 ,Da% poti sa aluneci intransa si apoi sa revii la supra!ata automat si apoi poti sa aluneci in nou !ara nici un e!ort. - Apoi continuati cu ceea ce !aceati inainte.8. Orice ar !ace sau ar e$perimenta un client in timpul "ipnoterapiei trebuie sa !ie acceptat ca aecvat si cu potential !olositor.Nu ii su#erati nicioata ca ar !i !acut ceva #resit% neobisnuit sau ciuat sau ca au esuat in vreun !el. C"iar aca eoata el incepe sa itispuna ca nu !unctionea(a% ca nu se intampla nimic sau ca vor sa incete(e% este in orine. Nu !iti e(ama#it si nu va 'usti!icati. Pur sisimplu spuneti&i ca se escurca !oarte bine% ar ca uneori oamenilor le trebuie mai multe seinte pentru a se acomoa cu procesul. 9. Clientii stiu mai bine ecat terapeutii e ce anume au nevoie. Daca un client protestea(a sau re!u(a o seinta e "ipnoterapie%e obicei este intelept sa va con!ormati acestei orinte.A. Nu intrati in panicaB Nu se pot pre(ice sau controla e$perientele unei persoane a!lata in transa. 1iecare inivi intalnestealtceva can el. ea este absorbita sau vine in contact cu #anurile si sentimentele inconstiente. Uneori clientii au mani!estari neplacute.Daca se enervea(a% intrebati ce se intampla si linistiti&l in timp ce a!lati care este problema.C. Daca un client aoarme% tre(iti&l asa cum ati !ace&o cu orice alta persoana aormita. In mo elicat% ar "otarat. In seintaurmatoare insa !olositi o aborare mai activa sau irecta sau sa stea intr&o po(itie mai putin comoa% cum ar !i in picioare.?. Clientii sunt cei mai buni terapeuti pentru ei insisi. In #eneral% scopul principal al "ipnoterapeutului este sa tre(easca o staree transa in client cu presupunerea ca clientul poate !olosi acea stare ca o posibilitate e a !ace terapie. Prin urmare% va recomanam oaborare minimalista a "ipnoterapiei. 1aceti cat mai putin posibil. 1aceti oar ceea ce este necesar pentru a tre(i o transa si apoi nu !acetio inucere in transa.1aceti cat mai putin posibil pentru a es!asura o activitate terapeutica in timpul transei si apoi asteptati linistitsuccesul. Ca re#ula #enerala% este mereu mai bine sa faceti prea putin decat prea mult. Incepeti cu o simpla inucere in transa si aau#aticomentarii e inucere mai comple$e oar aca transa nu se e(volta. Oata ce transa se e(volta% pur si simplu incura'ati activitateaterapeutica. Dacanuseintamplanimic% !olositisu#estii meta!orice#enerale. Dacaclientul continuasaparaaevitaconstienti(areairecta a problemelor e tratat% !olositi su#estii sau a!irmatii mai irecte ca o ultima solutie. >. Clientii pot reali(a multe lucruri intre seinte aca li se o!era instrumentele corecte. Scenariul !inal pre(entat in capitorul 8este un proces e inucere a transei !olosit pentru a a'uta clientii sa&si e(volte capacitatea e a intra in transa si e a o !olosi pe contpropriu. :a recomanam sa !olosti proceura escrisa in acest scenariu upa una sau oua seinte e "ipnoterapie. Pe unii clienti ii a'uta!oarte mult aca terapeutul inre#istrea(a pe o caseta seinta% pentru ca ei sa o !oloseasca acasa pentru practica.Inca o ata%aceastaaborarerecunoaste !aptulca clientii suntpropria lorsursaieala ematerial terapeuticsi ca ei sunt principalii responsabilipentrutransele lor si pentru sc"imbarile in urma terapiei.PROCESU) DE TRANSA DE DIA-NOSTICAREPentru a putea clari!ica e$act sursa speci!ica a problemei !iecarui client% va recomanam sa reali(ati o Transa e ia#nosticarecompleta inainte e a incepe terapia.Transa e ia#nostic implica o e$plorare a i!eritelor ima#ini si asocieri inconstiente le#ate eproblema. Preoceurile necesare sunt !oarte simple.2. Mai intai%cereti clientului sa inc#ida oc#ii, sa se relaeze cateva minute si apoi sa se concentreze asupra senzatiilor sausentimentelor neplacute pe care ei le asociaza cu nemultumirile eistente. Can clientii urmea(a aceste instructiuni% re(ultatul obisnuiteste o transa usoara. In timpul acestei transe usoare% ei incep sa se obisnuiasca cu ritualurile "ipnoterapiei /cum ar !i inc"ierea oc"ilor sirela$area0 si incep sa invete sa !ie atenti la evenimentele interioare. Mai important este !aptul ca in acest proces clientii isi au seama cainavata cum sa se e$amine(e si sa se stapaneasca. A inavata sa recunosti si sa !olosesti potentialul unor #anuri% sentimente sau ima#iniinconstiente anterior repre(inta un !ra#ment semni!icativ in a invata sa evii complet constient si sa !unctione(e la ma$im.7./ereti clientilor sa astepte cu rabdare si liniste in timp ce isi analizeaza aceste senzatii neplacute si sa povesteasca pur sisimplu orice ganduri sau imagini le vin deodata in minte. Ieea este sa a'uti clientii sa observe iscon!ortul !ara sa se #aneasca la el sisa permita pur si simplu amintirilor sau ieilor asociate sa iasa la iveala. Spuneti clientilor vs. sa povesteasca tot ce simt si obervati&i cuatentieintimpceo!ac. Dacaobservati sc"imbari ine$presia!etei sauinicatii aleunei sc"imbari instareaespirit% cereti&lesapovesteasca ce se intampla in interiorul lor. Aceasta proceura simpla e(valuie eseori un tipar e #anire%o serie e ima#ini sau c"iar o amintire speci!ica care estele#ata e si responsabila pentru urerea clientului si pentru alte simptome. Clientul s&ar putea sa povesteasca espre o voce care repeta oanume e$presie% o eci(ie ,secreta- e a bloca in interior un !ra#ment e in!ormatie neorit% o ima#ine ce pare i(locata sau un accientuitat anterior. Le#atura intre aceste asocieri interioare% automate sau inconstiente si urerea sau problemele traite e client pot !i evientepentru oricine este implicat sau implicatiile lor pot !i !oarte obscure si e neinterpretat in acel moment. Atunci can le#atura cu problemanu este evienta% ima#inile re(ultante tot o!era o ba(a !olositoare pentru a "otari ce meta!ore sa !olosim in carul "ipnoterapiei. Acesteavor !i iscutate etaliat mai tar(iu.Can aceasta proceura scoate la iveala eveniemntele sau activitatile interioare responsabile e iscon!ort% cativa clienti vor !iimeiat capabili sa intelea#a cum sa evite alte ureri. Pasul urmator si !inal in aceasta proceura este construit pentru a !acilita acest!inal. 8.cereti clientilor sa gaseasca un gand sau o imagine care inlatura sau sc#imba locul sentimentelor neplacute. Multi clientistiu in etaliu% la un nivel inconstient% e$act ce pot sa !aca pentru a re(olva problema. Din momentul in care intra in cabinetul vs.% acesticlienti stiuceii vaa'uta. Multi alti clienti autoateresurselenecesarepentrua&si aseamacetrebuiesa!aca. LelipsesteoarCposibilitatea eao!ace. Prinurmare% amincorporat inaceasta carte nisteasteptari optimistele#ate eauto&vinecare% inclusivposibilitatea ca aceasta sa aiba loc spontan in procesul initial e Transa e ia#nosticare. Dupa cum am aratat mai sus% creem intr&o!ilo(o!ie minimalista a terapiei care postulea(a ca terapeutul nu trebuie sa !aca nicioata mai mult ecat este necesar si trebuie mereu saincura'e(e sau sa permita clientului sa !aca cea mai mare parte a muncii. Daca un client va intra in cabinet cu o intele#ere secreta asolutiei problemei sau are e'a acces la resursele inconstiente necesare pentru a !ace ast!el% puteti c"iar sa le !olositi. Asaar% aceastaparte a Transei e ia#nostic se concentrea(a sa escopere aca aceste intele#eri si resurse e$ista e'a. Daca clientul escopera un #an sau o ima#ine speci!ica care ii elimina sentimentul neplacut /cum ar !i teama% epresia sausupararea0% atunci sc"imbarea terapeutica poate !i reali(ata prin simplul inemn ca acest client sa practice aceasta noua abilitate panacanevineobisnuita. Dacaclientul vs. nuestecapabil sa#aseascasi sa!oloseascaun#ansauoima#inecaresa&i calme(esentimentul ureros% atunci trebuie !olosite proceurile e "ipnoterapie pre(entate in sectiunea urmatoare. Nu am inclus in carte scenarii speci!ice in procesul Transei e ia#nosticare eoarece este o interactiune sau o conversatie!oarte iniviuali(ata intre vs. si clientii vs. espre e$perientele lor interioare. Cuvintele e$acte in instructiuni si intrebari nu sunt oproblema critica.Urmati oar irectia #enerala%!iti curiosi si esc"isi la lumea interioara a clientului si acceptati tot ce va o!era cain!ormatii potential !olositoare.+emplu de $ransa de diagnosticUn scurt e$emplu va poate a'uta sa lamuriti es!asurarea evenimentelor intr&o Transa e ia#nostic tipica. Iata sumarul uneiseinte cu un stuent e 7D e ani care a !ost trimis la tratament in cau(a unei incapacitati pe termen lun# e a vorbi la ore.$erapeutul: Acum as ori sa inc"i(i oc"ii% sa te lasi pe spate si sa te rela$e(i putin. E$act asa. Lasa&ti mainile sa se oi"neasca%picioarele sa se oi"neasca% !ata sa se oi"neasca. Lasa&ti tot corpul sa se rela$e(e in timp ce continui sa&mi asculti vocea si !ii atent lapropriile tale #anuri si sentimente.Mi&ai spus ca te simti ca si parali(at si suparat can ti se pune o intrebare la ora si trebuie sa raspun(i cu voce tare. Mi&ai spus sica te cuprine panica atunci can ti se intampla asta. Ei bine% stiu ca nu este ra#ut sa iti cer asta% ar cre ca ar !i !oarte !olositor aca ti&ai amintiacumacel sentimentepanicasisa&mi spui ceobservi intimpulacesta. Cualtecuvinte% asvreasa&tiamintestieacelsentiment atat e clar incat sa incepi sa&l simti c#iar acum. Poti sa !aci astaE/lientul: Da% cre ca a.$erapeutul: )ine% si ce observi can !aci astaE Ce simtiE/lientul: Ma simt speriat si !oarte eran'at.$erapeutul:)ine.Dar une simti acel sentiment e teamaE Ce parte a corpului tau se simte in!ricosataE Une o observi cuprecaereE/lientul: In stomac% cre. Si in #at.$erapeutul: Si ce anume simti in stomac si in #atE/lientul: O sen(atie e presiune% parca !ierbinte si strans.$erapeutul: )ine. Acum% lasan sen(atia e !ierbinte si strans in stomac si #at sa evina mai intensa% as ori sa !ii !oarte atentla aceste sen(atii. 1ii !oarte atent la ele !ara a incerca sa te #anesti la altceva. Doar lasa&ti mintea sa se concentre(e pe acele sen(atii intimp ce asteptam sa veem ce ne poate spune !olositor mintea ta inconstienta. 1ii oar !oarte atent la stran#erea aceea !ierbinte si spune&mi ce #an sau ima#ine pare sa&ti rasara in minte in timpul asta. Orice lucru e care evii constient in timp ce esti atent la aceastasen(atie% vreau sa mi&l povestesti. Si voi astepta pana can observi ceva care pare sa&ti rasara in minte e nicaieri. /pau(a lun#a0/lientul:Ce ciuatB Tocmai mi&am amintit e Maria. Statea in spatele meui in clasa a opta. Eram cei mai buni prieteni. Imiplacea mult e ea. :orbeam cu ea can Domnul )roFn a tipat la mine in (iua aceea.$erapeutul: Ce (i eraETanara !emeie a continuat sa escrie incientul traumati(ant care i&a eclansat an$ietatea si a conus la imposibilitatea ei e avorbi tare in clasa. Evient% pro!esorul ei tipase le ea atat e tare pentru ca vorbea incat o blocase. A simtit ca in#"eata e !rica si eracomplet incapabila sa raspuna la intrebarile lui si sa e$plice e ce si espre ce vorbea. Aceasta imposibilitate e a vorbi a atras si maimult !uria pro!esorului si a speriat&o si mai mult. Desi acest incient a conus in cele in urma la re(ultate proaste la scoala si probabilera sin#ura cau(a a problemelor ei e a vorbi intr&o sala e curs% ea aa!irmat ca nu se #anise la asta e multi ani si ca nu avea "abarinainte ca aaceasta era sursa problemei ei. Acest e$emplu e Transa e ia#nostic ilustrea(a simplicitatea si bene!iciile terapeutice ale inreptarii atentiei calme catrenaplacerile interioare. Capacitatilor e intele#ere inconstienta ale clientului li se permite sa iasa la supra!ata in timp ce terapeutul pur sisimplu asteapta si !urni(ea(a stimulul necesar pentru a se concentraaspura unui lucru care alt!el ar !i evitat. O Transa e ia#nostic artrebui mereu reali(ata inaintea oricarei eci(ii e a !olosi procesul "ipnoterapeutic escris mai 'os. PASII DIN PROCESU) HIPNOTERAPEUTICO seinta e transa e "ipnoterapie este alcatuita in urmatorii pasi5Pasul 25 Tran(itia catre transaPasul 75 Inucerea transeiPasul 85 Directionarea meta!orica catre sursa si. sau solutia problemeiPasul 95 A!irmatii sau su#estii irecte in le#atua cu sursa si. sau solutiaSau Pasul problema A5 Terminarea transeia0 repetitie si revi(uireb0 con!irmarec0 reorientare0 istra#ere?Pasul C5 Evaluare !inalaAcestscurtsumarales!asurarii evenimentelorintr&oseintatipicae"ipnoterapieestecarul centralin'urulcaruiasuntor#ani(ate scenariile sin aceasta carte. Prin urmare% scopurile si proceurile implicate in !iecare pas trebuie revi(uite inainte e a incepesa selectati scenarii speci!ice pe care sa va ba(ati e!orturile "ipnoterapeutice.PARTEA IIScenarii.INDUCEREA TRANSEICRITERII DE A)E-ERE A INDUCERIICe tip anume e scenariu e inucere ar trebui sa !olositi cu un client anumeE Iata recomanarile noastre5Cate#oria I5Daca clientul vs. nu a mai trecut nicioata printr&o transa ci pare a !i estul e rela$at si cooperant% atunci !olositiInucerea e )a(a.Cate#oria II5 Daca clientul vs. este constrans% ri#i sau !oarte controlat% atunci !olositi Inucerea prin Con!u(ie.Cate#oria III5 Daca clientul vs. este a#itat% in!ricosat sau (apacit% atunci !olositi Inucerea prin Conversatie.Cate#oria I:5 Daca clientul vs. este putin nelinistit si meiul este (#omotos% atunci !olositi Inucerea Naturalista.Cate#oria :5 Daca clientul vs. a mai trecut prin "ipno(a si a avut re(ultate po(itive% atunci !olositi Inucerea prin Retraire. Cate#oria :I5Daca clientul vs. nu a mai trecut nicioata printr&un proces e "ipno(a !ormal% ar isi aminteste ca ar !i trait ostare asemanatoare transei intr&o anumita situatie /cum ar !i in timp ce aler#a% conucea masina sau meita0% atunci !olositi Inucerea prinSimulare.Cate#oria :II5 Daca clientul vs. cauta oar o emonstratie a puterii "ipno(ei pentru a se convin#e ca poate a'uta% atunci !olositiInucerea prin Levitatia bratului sau prin Con!irmarea inc"ierii oc"ilor. Cate#oria :III5Daca clientul vs. este un subiect e$perimentat care oreste si este capabil sa intre in nou in transa%atunci!olositi una intre Inucerile Scurte. Cate#oria I;5 Daca scopul vs. este e a a'uta persoana sa invete cum sa !oloseasca auto&"ipno(a% atunci !olositi Procesul ePre#atire pentru auto&"ipno(a.CATE-ORIA I/ SCENARIU DE INDUCERE DE 0A*AIndicatii5 A se !olosi cu acei clienti cooperanti care nu au mai trecut nicioata prin transa. Scopul este e a&i in!orma espreprocesul transei si e a initia e$periente e transa. 1oarte bineB si e a te etasa !ara a !i nevoie>Cu oc"ii inc"isipoti incepe sa te rela$e(i%esi la inceputvei !i mai constient e unele lucruriecat erai inainte. Sunetele in camera%sunetul vocii mele%sen(atii in maini si picioare% #anuri si ima#inicare iti apar in minte automat.Pentru ca%avan oc"ii inc"isievine tot mai usorsa evii tot mai constiente o varietate e lucruricare alt!el ar !i i#noratesau trecute cu veerea. 3anuri% ima#ini%sen(atii%si moi!icareaconstienti(arii%in timp ce mintea incepe sa e$perimente(eo etasare treptata.O etasarec"iar si e e!ortule a !i constientune e$actsunt ase(ate bratele%sau mainile% sau e#etele.C"iar si e e!ortul e a !i constientce piciorpare a se rela$a mai rapi% sau mai completecat celalalt%pare a !iun e!ort prea marepentru a te eran'a sa&l !aci. Dar este nevoie e timppentru a simti aceasta etasare.Ia&ti timpul necasar% in !elul tau propriusi incepe sa invetimai mult ca inainteespre capacitatea ta e a te rela$asi minteaincepe sa alunecein 'oscatre acel locplin e linistesi e constienti(are calma. Un loccare pare sa o!ere semnalecare inreapta constienti(area in 'os%catre ea%in eamai mult...si mai complet.Un loc e rela$are !ara e!ort si e etasare%une c"iar si e!ortul necesar pentru a !i constiente sunetul vocii melesau e intelesul cuvintelor melepoate parea aproapeca !iin prea mare e!ortpentru a te eran'a sa&l !aci. Este mult mai usorsa te rela$e(i pur si simplusi sa permiti intamplarilor sa se ase(eaproape e la sine. O alunecare in 'os% si apoi o riicare inapoiin sus% catre supra!ata constienti(arii tre(euneori%si e bine asa.Totul epine e tine.Pentru ca ai o minte constienta% si o minte inconstienta%iar in aancul mintii tale%poti continua sa au(i%sa intele#isi sa raspun(i la acele lucruripe care le&as putea spune%!ara ca tusa !aci nimic. Este mult mai usorpentru mintea constientasa poata sa se rela$e(esi sa se bucuree acea alunecare%catre acel loc e calm linistit% e constienti(are !ara e!ort%e multe lucruri i!erite%sa !aci un e!ortc"iar si pentru a&ti amintie$actcum sa !aci e!ortulnecesarpentru a preci(a po(itia e$actaa bratelor% a picioarelor%sau a intre#ului corp%care pare sa pluteascain timp si spatiu& acel loc e plutire liberae etasare !ara e!ortsi sa permiti intamplarilor sa aiba locla timpul lorsi in !elul lor. 1oarte bine.Mintea inconstientapoate permite acelei alunecarisa aiba locin timp ce mintea constientaalunecaspre un loc total i!erit acum.1oarte bine.In timpul tau% in !elul tau%constient e intamplarilece au loc pe parcurs%in timp ce mintea inconstientaincepe sa !oloseascaaceasta posibilitatee a&ti moi!ica e$perientaIn orice !eleste !elul corectpentru tine.Invata acel sentimente etasare%e a permite mintii inconstientee a&si asuma tot mai multaresponsabilitatepentru a #"ia si irectiona constiienti(areain timp ce continuisa&ti e$plore(ipropriile capacitatisi abilitatie a invata sa te rela$e(i%in timp ce te rela$e(isi intri in transatot mai complet%tot mai como%tot mai !ara e!ortecat inainte.1oarte bine. //ontinuati cu scenariul de metafora ales sau cu procedura de terminare a transei.0CATE-ORIA II/ SCENARIU DE INDUCERE PRIN CON,U*IEIndicatii:Ase!olosi cuinivi(i !oarteintelectuali sauri#icontrolati% acaror minteconstientavacontinuasacritice% saanali(e(e%sa plani!ice%etc. intimpul uneiinuceri e ba(a.Partea e inceputaacestui scenariuar trebuipre(entata mairapi%cuoincetinire treptata catre un ritm mai speci!ic inucerii in transa.=Acum%inainte e a incepe% as vrea sa spuncat e bine imi paresa lucre( cu tine asta(i%in locul unui om cu minte neinteresanta%e #enul celor pe care ii #asestiin vreun cartier e peri!erie%certanu&se ca la ma"ala%usmani cu toata lumea. Pentru ca atunci can ii va%ei se tot !oiesc%se scarpina%nu evin linistiti nicioata%cre(an ca le stiu pe toate%si ca nimeninu le poate spune ce sa !aca%nici macar sa&i a'utesi ei re!u(a sa inveteorice lucru care ii poate a'utasa iasa in acel cartier mi(ersi sa aiba #ri'a e ei.Asa ca este placut sa stiuca o persoana inteli#enta ca tinepoate sa invete usorcum sa alunece in transa.Asa ca te poti ase(a aici%in acest scaun%si aici% in timp ce incercisa !ii atentla intelesul e$act al cuvintelor pe care le au(isi la toate sc"imbarilecare au loc acumcu #anurile tale%cu sen(atiilesau cu constienti(areain timp ce eu vorbesc.Sau poti uitasa incerci sa !acie!ortul necesarpentru a !i !oarte atentla tot ce se intamplasau nu se intamplain e$perienta tain timp ce ma asculti%ar si la #anurile tale%la sen(atiile tale%care se sc"imba cu timpulsau raman la !el%intr&un brat sau intr&o urec"esi in picioare sau in e#ete.Si c"iar si #anurile si varietatea e ima#inicare ii vorbesc mintii tale constientein timp ce eu vorbesc mintii tale inconstientesi ceea ce iti vorbesti tu sin#urvorbeste e la sine%in timp ce incerci sa cautisi #asesti%acele lucruripar a !i unul sin#ur%ar se oveesc a !i altul.Pentru ca oi plus oi!ac patrusi oi mai inseamnasi ,noi-si nu sunt oi la !el.Totul epine e tinesi e capacitatea tae a rela$asi acele oua urec"isi e a incepe sa stiica e !apt nu stiice inseamna asi ce inseamna nu% aici%esi poti incerca sa #"icestiune urmea(asa te uci%tu nu stiica nu e$istanici o cale aevarata e a sticum sa te etase(iin timp ce te incore(isi sa recunostica nu e$ista nimicpentru tine e a incerca sa stii%sa !acisau sa nu !aci%pentru ca tot ce !aciiti permitesa amiti ca eu pot spunemulte lucruri i!eritesi nu este nevoieca tu sa !acie!ortul necesarpentru a incerca sa !acie!ortule a !i !oarte atentla !iecare cuvant pe care il spunsau nu il spun%pentru ca era o vremecan e!ortule a&ti antrenaminteasa !ie mereu atentanu se meritae!ortul e a conuce minteainapoi in vremurilee constienti(are linistita%calma%e etasare !ara e!ort% si sa stiica nu este nevoiesa incercisa au(isau sa intele#ice as putea sa spunmai tar(iu aici.Mintea constientapoate mer#e oriune oreste% in timp ce eu continuisa vorbescsi mintea ta inconstientacontinua sa aua%in !elul in care au(io conversatie.Nici nu este nevoiesa !aci ceva.Totul epine e tinein timp ce incepi sa au(iin !elul tau%in can in can%cu oc"ii inc"isi%como%iar acea voce sau acel sunetin !unul mintiiin timp ce ai ascultatacel spectacolsi ai simtitsclipireaalunecariirela$atea acelui spectacolusorcu calm linistitsi #anuri ca niste visece se insiruiein timp ce vorbesc%rotinu&se%ca spitele unei roti%rotinu&se% alunecan% !ara e!ort in 'os%intr&un loctacut% nemiscat%une cuvintelepot amintimintii talee acele lucrurie care ai nevoie.//ontinuati cu o metafora sau cu terminarea transei.0CATE-ORIA III/ SCENARIU DE INDUCERE PRIN CON1ERSATIEIndicatii:A se !olosi cu clientii nelinistiti in le#atura cu "ipno(asau care pot respin#e "ipno(a per se. Aceasta proceura einucere nu mentionea(a transa sau "ipno(a. In sc"imb% este concentrata pe e(voltarea rela$arii si a constienti(arii e sine comoe.Inainte e a incepe% obtineti e la client permisiunea e a&l a'uta sa invete cum sa se rela$e(e mai bine. Oata ce clientul a invatat cum sa2Dse rela$e(e complet% reorientati&l catre constienti(area trea(a si apoi obtineti&i permisiunea e a reali(a o seinta e "ipnoterapie. Aceastaproceura evita orice impresie e inselatorie sau truc si este o emonstratie cinstita a respectului pentru autonomia clientului.Stiu ca uneorieste #reusa te rela$e(isau sa inveti cumsa te rela$e(i mai multecat o !aceai inainte.Si ast!el%in timp ce stai acolo%cu oc"ii inc"isi%si incepi sa evii constiente propriile tale #anuri%e propriile tale sen(atii%incep sa ma intrebaca ai avut vreoataplacereae a sta pe malulunui rausau pe tarmulunui lac sau al unei mari.Pentru ca e$ista ceva!oarte rela$antin a sta acolo%ascultan sunetul linistital valurilor% cum se misca inaintesi inapoiintr&o cur#ere continua%si parca se continua la nes!arsit.Sa te rela$e(i la soare%sa simti calura moale% si sa&ti lasi mintea sa alunece%!ara e!ort%cu acel sunet linistit%aproape tacut%in capatul constienti(arii.Nici nu sunt si#uraca ai !acut vreoata asta%sa te rela$e(i asa% ascultan tacerea linistitaa apei care atin#e tarmul.Poate ca era o cascaasau oar un loc linistitin mi'locul paurii%o amintire placuta e liniste interioarasau oar un vis...espre un loc atat e como si si#urincat era usorsa permiti corpuluisa se rela$e(e%totulsa se rela$e(e.Nu stiuGar totusi stiuca toti avem un locune sa mer#em%un spatiu plin e paceaanc in interiorune putem intr&aevar sa ne etasame toate #ri'ile si preocuparilesi sa ne minunam e minunatiaacestor valuri e rela$aree in#reunarea lenta si placutaa bratelor si picioarelorin timp ce rela$area continua.Poate ca era atin#erea calaa nisipului alb si moalepe care il puteai tine in palmasi sa te uiti cum cur#e !ara e!ortprintre e#etele tale%acelasi nisipcare cur#e intr&o clepsira%ora upa ora%cu nimic e !acut pentru o vreme%ecat sa se etase(e si sa cur#anisipul cal% #reu%ascultan valurilee rela$are%in si#uranta in interior si in e$terior%in timp ce stai acolo% lan#a mal%uitan sa !acie!ortul necesarc"iar si pentru a incercasa !ii constientcansau unea inceput acea rela$aresi acele sunete sau sen(atiiomoale.//ontinuati ori cu o inducere diferita ori treziti clientul si discutati cu el0 ea progresele inregistrate in relaare. 0CATE-ORIA I1/ SCENARIU DE INDUCERE NATURA)ISTIndicatii: Pentru clientii a#itati si. sau un meiu incon'urator (#omotos. Din cau(a continutului acestei inuceri% nu ar trebui!olosit cu cineva caruia ii este !rica e apa.22Te oi"nesti in scaun%cu oc"ii inc"isi%si iti poti observa oc"ii%c"iar vrei sa&i esc"i(i uneorisi e in orine%eoarece c"iar nu vreausa intri in transa prea repee.Este mult mai usorsa permiti pur si simpluca acea sen(atie in umar% in mana...sa continue in timp ce ascultisunetul vocii mele%sunetele in camera%sunetele in a!ara camerei%alte voci% alte camere%in timp ce esti !oarte atentla sc"imbarile in brat% in manasi te intrebi acavei !i capabilsa intri in transain timp ce mintea ta constientaa inceput e'a sa alunece%sa se etase(e putin%sa permita corpului sa rela$e(e minteasa se rela$e(e cu el!ara sa stii uneoricat e comomai poti sa evii. Si mai evreme sau mai tar(iututuror li s&a intamplatsa aoarmain !ata televi(orului%!iin !oarte atentila es!asurarea povestiiinc"i(an oc"ii oar o secunapentru a se oi"ni linistit%ascultan mu(ica%ascultan vocileintr&un !el rela$at si como%can un cuvant sau o e$presieiti auce aminte e o anumita amintire si aluneci%vise(i eparte pentru un timp...te intorci in nou la cuvinte%aluneci% vise(i iarasi...pana can cuvintele si mu(icaevin un sunet omolin aancul mintiioar pentru un timp%si mintea inconstientacontinua sa auatot ce e important pentru tine%in timp ce mintea constientase poate sa nu observeca nu este nevoie sa ascultitot ce spun eu.Pentru ca ai stiut mereucat e usor estesa inveti ceva can esti rela$at%esi nu as vreasa te rela$e(i prea pro!un la inceput%este cu atat mai importantpentru tine sa ienti!ici sc"imbarile mici%sc"imbarile minuscule% abia perceptibile%ce au loc in respiratia ta...in pulsul tau...in rela$area !etei tale%in sentimentul e com!ort ... e si#uranta.Deoarece inconstientul tau va ale#esa iti rela$e(e e#etul micinainte ca aceste sen(atii sa a'un#a lae#etul mare%sau poate inc"eietura tava !i locul cel mai bunpentru a incepe rela$area%ar mintea constienta se poate bucurasa !ie curioasa une e$actvor incepe aceste sen(atii.Daca arunci o pietricicaintr&o balta cu apaapa !ace cercuri la supra!ata%ar c"iar sub supra!ata...c"iar sub supra!ata constienti(arii%pietricica alunecain 'os...Si in timp ce pietricica aluneca in 'os%pe lan#a animalele in apa%...alunecan in 'os pe lan#a plantele in apa%plutin incet in 'os...nimic nu este eran'atin timp ce ea se asea(a incetpe !unul linistitei apei.C"iar si cerculetele e la supra!ataevin mai lente si mai linistite%si sub supra!atatotul este nemiscat% calm...Si iti poti recunoaste capacitateae a te rela$a si e a te #ani con!ortabilla probleme intr&un anumit !el%amintinu&ti e acele vremurican erai si#ur ca lucrurile sunt oar e un!elsi s&au oveitsa !ie complet altceva.Poate in copilarie%can ai invatat ca nu se spune libaiieci librarie%sau can ai inteles i!erenta intrepot si cot%ai sc"imbat ieile vec"i%ai invatat intelesuri noi%noi !eluri e a !ace ceva.Si ma intreb aca aceste sentimente noi%aceste sentimente "ipnoticevor ramane la !elsau vor continua sa se aanceascasi mai multin timp ce incerci sa&ti amintestitot ce ti&am spusespre acele vise la televi(or%si espre pietricele care ca in aancuri%cateoata mai repee%altaata !oarte incet...//ontinuati cu scenariul de metafora sau cu procesul de terminare a transei.0CATE-ORIA 1/ SCENARIU DE INDUCERE PRIN RETRAIREIndicatii:A se !olosi cu clientii care au e$perimentat e'a "ipno(a. Scopul este e a a'uta clientul sa e$periemnte(e in noutransa% amintinu&i cum a !ost in acea oca(ie anterioara.27In timp ce continui sa te rela$e(i%cu oc"ii inc"isi%ascultan sunetul vocii mele%poti incepe sa&ti amintestiacele e$periente e "ipno(ape care le&ai avut inainte.Cum te simteai ascultanacea voce care iti vorbea...sa&ti amintesti acel sunetsi cuvintele...in timp ce incepisa aluneci in 'os.Sen(atia aceeain maini%picioaresau brate%acea sen(atie e rela$are% poatesi la ce te #aneai in timp ce incepeai sa intriintr&o stare e transa aanca.Sen(atiilesi ima#inile%sc"imbarilein constienti(are%in timp ce mintea ta constientaevine tot maicomoasi mintea ta inconstientaisi asuma tot mai multaresponsabilitatepentru a #"iasi inrepta#anurilesi raspunsurile.Aminteste&tiune eraiin ce po(itie% ce !aceai%ce ti se spunea%cum te simteaiin timp ce invatai sa permititransei sa continue.Si c"iar si acum%in timp ce continuisa e$periemnte(i in nouamintireaacelei intamplari%si sa permiti acelor sentimentesa evina o partein e$perienta ta e acum...As vrea ca tusa ai posibilitateasa te bucuripermitantransei sa continuein timp ce aluneci mai aanc% tot mai aancsi vocea mea aluneca cu tinesi evine o partein e$perienta tain timp ce eviitot mai rela$atsi mai comoin acea transasi eu continuisa iti vorbesc.//ontinuati cu scenariul de metafora sau cu procesul de terminare a transei.0CATE-ORIA 1I/ SCENARIU DE INDUCERE PRIN SI+U)AREIndicatii: A se !olosi cu acei clienti care isi pot aminti e e$perienta unei transe care nu este "ipnotica si pe care au trait&o intr&oanumita situatie% precum la aler#at%stan la malul oceanului%etc. In!ormatiile espre aceasta e$perienta ar trebui obtinute inainte einucere si inte#rate in ea acolo une se potrivesc.28Stai ase(at acolo...Ai oc"ii inc"isi...Au(imulte sunete i!eriteinclusiv sunetulvocii mele.Si c"iar nu stiu In ce !el esti constiente mainile tale care se oi"nesc%e picioarele tale%e talpile tale.Dar stiu bineca anumiti musc"ise pot simti mai rela$atiecat altiiin timp ce continui sa asculticuvintele melesi evii maisi mai comoevenin tot mai "ipnoti(at.Deoarece inspiri...si e$piri...si esti in staresa !ii constiente multe sen(atii i!eritesi e multe #anuri...inclusiv e acele #anuri%ima#inisi sen(atiicare iti apar in minteca raspuns la cuvintele mele.Asa% in timp ce eu continusa iti spun anumite lucruri...si tu continuisa !ii mai constiente unele lucruri ecat e altele%poate eveni tot mai usorca tu sa incepisa&ti amintestilucruri eosebitein e$perientele taleintimp ce /alergai, citeai sau orice altlucru pe care persoana l'a mentionat eactca i'ar fi absorbit atentia sau ar fi creat otransa in trecut0.Deoarece esite a!li in aceasta camerapoti incepe sa&ti ima#ine(ie$perienta aceea e /alergat, citit, etc.,camai sus0nu&i asaEIti poti inrepta atentiacatre acea e$perientasi sa incepi sa&ti amintestimulte lucruri i!eritele#ate e ea. Poti !i in stare sa te simti /introduceti ceva ce se simte deobicei in acea situatie0.Poti !i in staresa ve(i /introduceti ceva ce se vede deobicei in acea situatie0.Poti !i in staresaau(i /introduceti cevaceseaudedeobicei in acea situatie0.De !apt% poti !i in stare sa simtiatat e multe lucruri i!eriteincat pare aproape cate poti intoarce la acea e$perientaestul e complet.Si c"iar in timp ce continui...sa te bucuri e acele sentimentee rela$are aancasi e etasare comoa%e a eveni tot mai multparte in acea e$perienta%si eu pot sa continuisa iti vorbesc acumsi tu poti permite cuvintelor melesa&ti alunece prin mintein timp ce mintea ta inconstientaiti a voiesa e$perimente(i lucrurile necesare.//ontinuati cu metafora aleasa, sugestia directa sau terminarea transei.0CATE-ORIA 1II/ SCENARIU DE INDUCERE PRIN CON,IR+AREA )E1ITATIEI 0RATU)UIIndicatii:A se !olosi cu clientii care se asteapta la sau cauta o emonstratie a "ipno(ei sau pot bene!icia e pe urma e$perienteiunei moi!icari inconstiente e comportament sau e sen(atie. Aceasta aborare o!era valabilitate "ipno(ei ca un !enomen real si cu opotentiala in!luenta. Aceasta inucere !ucntione(a cel mai bine aca clientul sta rept% nu inclinat sau intins in pat.29Primul lucrupe care as vrea sa&l !aciinainte e a continua sa te rela$e(isi sa intri in transa%este sa iti ase(i var!urile e#etelor!oarte usorpe coapse%cu bratele in aer%coatele epartate e corp%ca si cum bratele si mainile talepur si simplu plutesc acolo cu var!ul e#etelor abia atin#an "aina%cat sa simti oar consistenta ei.1oarte bineBDe#etele abia atin#%si concente(a&ti complet atentiaasupra acelor sen(atiiin var!ul e#etelor tale%acolo une abia atin#%une continua plutirea.Deoarece%in timp ce iti vorbescsi tu continui sa te rela$e(isi sa !ii !oarte atentla acele sen(atiiincepe sa se intample un lucru interesant.Caci toata lumea stiecat este e usorsa inveti cevacan te simti como.Si mai evreme sau mai tar(iutoata lumea are e$perientainvatarii unui lucru noucan este rela$at.Asa ca mer#i mai eparte si permiteacelei sen(atii comoesa continuecu recunoasterea caupa o vremepoti sa observica mintea ta inconstientaa inceput sa riice usor o manasau cealalta% sau amanoua.Poate !i #reu sa o mentii asa%abia atin#anu&ti piciorulin timp ce ea incearcasa se mai riice un picsi se simte mai usoara%si mai usoarasi se riicaaluneca in sus%aproape e la sine.Iar cealalta manapare a !i mai #reae #reu sa&ti ai seamala inceput%ar cum esti tot mai atent%evine mai usorsi mai usorsa observi care pare mai #reasi care pare mai usoara.Si can incepisa observi care mana pare mai #reapoti sa o lasi sa se rela$e(esi sa se oi"neascaintr&un loc como%in timp ce tu esti tot mai atentla cealalta mana% la mana care se riica in sus%care se riica putin cate putinsi apoi poate inapoi in 'ossi apoi poate inapoi in sus.Si upa o vremepoti incepe sa observica poti permiteca acea miscare in sussa continue...tot mai sus%plutin usor in sus%in timp ce permiti acelei miscarisa continue mereu%o miscare automata in sus%in timp ce mintea ta inconstientariica acea mana% acel brat% in sus%cate un picin sus si apoi tot mai mult. Poate !i i!icilsa spui a$act cat e mults&au riicat bratul si mana%sa spui e$actin ce po(itie suntsi poate !i #reu e spuscan acea miscare usoara si !ara e!ortse intampla tot mai rapi%in timp ce se riica%tot mai usor%tot mai sus.1oarte bine. /Pauza pentru miscarea insus.01oarte bine.Si acel brat si acea manapot continua sa se riice mai sussi sa !ie tot mai usoare%ar !iin atent la eapoti incepe sa observicum o simti acum%cat este e obosita si e #rea%si mintea ta inconstientaaminteste mintii talesa !ie tot mai atentala #reutatea care te tra#e in 'os.Si acel brat poate sa inceapasa se miste in 'os acumin timp ce #reutatea creste%si ar !i atat e comooar sa permitiacelui brat #reu sa coboare acum.1oarte bine%sa alunece in 'os%sa&l cobori acum%lasanu&l sa se intoarcaintr&o po(itie comoa e oi"naune se poate rela$a completsi tu te poti rela$a complet%alunecan in 'os cu elin 'os intr&o transa aanca% aanca%in timp ce bratul ti se rela$ea(asi mintea ti se rela$ea(asi aluneci tot mai anacin timp ce eu continui sa vorbesciar mainile si bratele talese simt atat e comoe%tot corpul tau este como%como si rela$at.1oarte bine.//ontinuati cu o metafora sau cu terminarea transei.0CATE-ORIA 1III/ SCENARIU DE INDUCERE PRIN CON,IR+AREA INCHIDERII OCHI)OR2AIndicatii: Ca si Inucerea prin levitatia bratului% acest scenariu este estinat sa etermine un tipar inconstient e raspunsuri lasu#estiile "ipnotice% care va rati!ica sau valia "ipno(a ca un !enomen real. Scopul este e a convin#e persoana% la un nivel constient% case intampla ceva neobisnuit sau i!erit si poate !oarte !olositor in starea ei mentala. Evient% clientul trebuie sa stea cu oc"ii esc"isi laaceasta proceura e inucere.Opriti inucerea si continuati cu o meta!ora sau cu terminarea transei aca oc"ii clientului se inc"iinainte e s!arsitul scenariului.Cum stai acolosi te simti comote poti uita la /alegeti un pucnt sau un obiect la care clientul sa seuite in sus0.1oarte bine%lasa&ti oc"ii sa se oi"neasca acolo%uitanu&te in acel punct anumesi continua sa te rela$e(i.Deoarece in timp ce te rela$e(isi te uiti acolo in acel punctpoti incepe sa observiorice sc"imbare are loc aici.Poti sa observi o incetosare%sau i!icultatea e a&ti !i$a privireasau e a&ti mentine privirea acolo%uitanu&te oar in acel loc%esi la inceputpoate !i #reusa ienti!ici aceste sc"imbari e aiciin timp ce incercisa nu !ii ocnstient e elesau sa continui sa !i$e(i acel punct%!olosinu&ti toate !ortelepentru a&ti mentine privirea acolo.Dar upa un picpoti incepe sa observie!ortul necesarpentru a incerca sa nu !ii constiente acele sc"imbari care se intampla...oar putin la inceput%acea usoara incetosare a privirii%oboseala #eoaie a oc"ilor%sau !elul in care punctul pare sa se mistesau sa&si sc"imbe !orma% culoarea%si oc"ii tai evin tot mai obositi%obositi si #rei%o sen(atie e oboseala si #reutatepe care ai mai simtit&o si altaatacan te uitai !i$ la cevasi oc"ii incepeau sa ti se ume(eascasi incepeau sa vrea sa se inc"ia%sa clipeasca inc"isi%sa vrea sa stea inc"isisi sa se oi"neasca.1oarte bine%caci toata lumea stiecum estecan iti obosesc oc"iisi corpul se rela$ea(asi mintea se rela$ea(a%atat e obosit si e #reusi oc"ii incep sa se inc"ia.Toata lumea stiecat e como ar !isa permiti oc"ilor sa se inc"ia.1oarte bine%pentru ca upa un timpau evenitatat e obositi si e #reiincat aproape se inc"ie la sine. Si oc"ii tai se pot inc#ide%si cum se inc"ipoti sa simtio rela$are #rea% obosita%care incepe sa iti cuprinaintre# corpul%bratele%!ata%picioarele%iar mintea se rela$ea(a si ea.Cu oc"ii inc"isitot corpul se poate rela$asi poti sa te cu!un(iintr&un somn aanc% aevarat%o transa comoa si rela$ataune pot sa iti vorbescsi mintea ta inconstienta poate ascultac"iar aca mintea ta constientaalunecain acelasi !el rela$at%si oc"ii se inc"isi se rela$ea(a./Daca oc#ii subiectului s'au inc#is, continuati cu o metafora sautreceti le terminarea transei. Daca inca mai sunt desc#isi,continuati cu urmatoarele cateva propozitii.0Asa ca continua acumsi permite oc"ilor sa se inc"ia.1oarte bine% inc"ie oc"ii acumsi imintea se rela$ea(a. In timp ce continuisa aluneci tot mai aancintr&o transa rela$atasi eu continuisa vorbesc. //ontinuati cu scenariul de metafora sau cu terminarea transei.02 ! +ETA,ORE CU SCOP -ENERA)INTE)EPCIUNEA )UI ERIC3SONSi ast!el% in timp ce te rela$e(ipot sa ma intreb% lucrurile pe care le&ar spunelucrurile pe care le&ar !acesa iti pui cevasa sa&l ai 'os sin#ur%2Casa cum !ac eseori%ce ti&ar spune acummaestrul e "ipnoterapieMilton Eric+son.Deoarece eseori isi punea clientii sa serela$e(esi le vorbea espre multe lucruriin timp ce ei alunecau intr&o transa aancasi eveneau constienti e lucruricare alt!el ar !i !ost trecute cu veereasau i#noratesau ascunse veerii.Deoarece el aproape ca pareaca vee in mintile lor%ca vee prin ei% in ei%acolo une ei isi tineau ascunsesperantele% visele si temerile secrete.Si el stia ce sa spuna%ce sa !aca%sa&i a'ute sa invete sa !oloseascatalentele lor ascunse%cunostintele lor ascunse%sa&i !aca sa in!runteceea ce ei incercau sa i#noresa&i !aca sa !acaceea ce ai aveau nevoie sa !acaar pre!erau sa se pre!acaca nu pot.El #asea mereu o cale e a ocoli!elul lor obisnuit e a ascunespunanu&le povestiespre lucruri pe care le cunosteasau espre e$perientele in copilariepline e simboluri si semne.Si ei stiau mereuca el li se aresa%aratanu&le lucruri%invatanu&i lucruri%pe care aveau nevoie sa le stie%ar nu stiau ca stiusau stiau ar spuneau ca nu%c"iar aca nu era un lucru nou pentru ei.Si ast!el%imi ima#ine( ca el ti&ar vorbiespre mintea inconstientaespre acele #anuri si ieicare iti apar in mintecan te rela$e(isi incepi sa evii constientca uneva acoloe$ista amintiri si cunostintesi lucruri pe care le stiisi lucruri pe care le poti !ace.Daca el ar !i aici%sa iti vorbeasca%pentru ca eu nu stiu%ar tu stii%ca sa&ti iniceacele amintiri si capacitati%sa te a'ute sa eci(ice sa !aci si cum.Un batran inteleptcaruia nu ii era teamasa&i a'ute pe altii sa se vaa%sa&i a'ute pe altii sa accepteresponsabilitateae a !ace ce este corect.Un batran inteleptcare putea sa&ti vorbeascaespre ceea ce stiai can erai copil%can aler#ai si te 'ucai%sau priveai norii%cat e #reu erasa inveti acele lucruri%sa re(isti la unele lucruri%sa !aci lucrurile corecte%si cat e bine eracan te simteai sau stiaica erai stapan pe tine.Dar o sa&mi las povestilesi tu le poti lasa pe ale talepentru acele momente in noaptealunecan in vise%can mintea se rela$ea(asi ima#inile cur#si are loc o cunoastere care sc"imbalucrurilesi scoate la iveala lucruri neva(ute sineau(ite pana atunci.Si intr&un !el nestiutvei sti ca el a stiutsi ti&a spusce aveai nevoie sa au(ice aveai nevoie sa stii%pentru ca ceva se sc"imba%se rearan'ea(ain vi(iunea mintii talesi incepi sa !aci lucrurile alt!el%sa e$perimente(i lucrurile alt!el%sa !aci !ata lucrurilor alt!el%sa !ii in stare sa !aciceea ce inainte nu erai capabil.Tu stii si eu stiuca tu stiica totul epinee tine.Sa te a#atisau sa&ti ai rumulsa mer#i mai epartesau sa stai locului%sau sa sc"imbi acele lucruri pe care le !aci%sa eviti sa !aci ceea ce e nevoie sa !aci%sa sc"imbi ceea ce ti se intampla%inlauntrul tau%in 'urul tau%caci totul epinee tine...//ontinuati cu terminarea transei.0+I-RATIA IDEI)ORSi cum te rela$e(i tot mai mult%mintea se misca automat catreacele #anuri% iei% ima#ini%sa ni se spuna !ara sa au(im%e catre ovoce interioara% un sentimentinterior%2?care clari!ica cel mai bine pentru tinelucrurile pe care le stii si le !acisi care par sa&ti stea in cale.Constienti(area mi#rea(a catrelucrurile care au nevoie e atentie% asa cum mi#rea(a animalele.In mo automat%!ara sa te #anesti sau sa incerci%ele par sa stiecan si une sa se uca%si ce sa !aca pentru a avea #ri'a e ele.O voce interioara% o constienti(areinterioara%care misca pasarile%!luturii%balenele%turmele e animale%intr&un loc in altulcare ii !ace nelinistiti%ca ceva nu e in orine%care le atra#e atentiacatre acel sentiment incomosi le pune in miscare%miscanu&se catre un locpoate catre ocean%un spatiu interior%e com!ort linistit%si e rela$are !ara e!ort.Si ele se misca%sute e +m% mii e +m%avan #ri'a e cei mici%avan #ri'a e ele.Si nimeni nu stie cu aevaratce inseamna e$actsa !ii o vira% sau o balena% sau un !luture%care stie eoataca a venit timpulpentru o sc"imbare%care stie eoatae ce sc"imbare are nevoie e$act.Dar ne putem rela$asi ne ima#inamcum ar !isa ienti!ici treptat sau eoataacel sentiment%acea constienti(are interna%acea recunoastere nelinistitaca ceva trebuie sa se sc"imbesi trebuie sa se sc"imbe acum.Si ne putem ima#inacum ar !isa stim !ara sa stimce trebuie !acut%sa !acem asta acum.Si ne putem ima#inacum ar !ica actiunile sa cur#ain acele sentimenteraspun(an !ara e!ort% automat%la acea constienti(are interioara%la acea stiinta interioaracare ne spune ce sa !acemsi cansi cum sa o !acem.Sa te nasticu acea cunoasteresa te incre(i in acel sentiment%sa !ii atat e con!ortabil constient e tineincat totul sa evina mai usor%esi nimeni nu si&a ima#inat vreoataca e usorsa calatoreasca o mie e +m%esi "otararea e a plecaparea sa !ie !ara e!ort.O "otarare% o cunoasterecare !ace parte in !iecare !iintacare te #"iea(a si te inreapta automat catre acele lucruri necesare.O mi#ratie a #anului%a constienti(arii%care pre(inta amintiri% iei%intele#eri%pe care tu sa le !olosestipentru tine.1oarte bine.C"iar si in timp ce te rela$e(isi aluneci catre acele lucruri necesare%mintea inconstientao!era automat acea constienti(arepe care o poti !olosi mai tar(iusau c"iar acum.//ontinuati cu terminarea transei.01ACANTESi ori e cate orialuneci catre un alt loc...este ca o vacanta%isi ima#inase% nu ceea ce se temuse% oarceva minunat e nou... precum noile #anuripe care le avea% noile sentimente pe care le simtea% 2>o plecare intr&un loc i!erit.E$perimente(i i!erite lucruri...si uiti pentru o vremee #ri'ile si preocuparilesi escoperi ceva nousau iti amintesti e ceva vec"i% uitat.Deoarece este linistitor sa te etase(isi sa te bucuri e acest nou mo e a veeae acest nou mo e a !ipe care il poti e$perimenta...ca si o !emeie cunoscuta mie care a calatorit sin#urapana in 1loria.Nu plecase nicioata in orasul ei e la munte%ar imeiat ce a coborat in aviona inceput sa e$perimente(e lucruri noi...si a inceput sa&si sc"imbemoul e a #ani%moul e a !i.)ri(a cala a marii sarateii atin#ea usor pielea%cu noul ei miros%palmierii ii captau atentianisipul stralucea la soaresi ea se simtea ciuat%vie si atenta la !iecare lucru nou%privelisti% sunete% mirosuri noi%!eluri noi e a !ace lucrurile.Se plimba pe pla'aune se oprea si vorbeacu multi oameni noi...in multe locuri i!eritesi simtea cum lumea ei%lumea ei interioarase e$tine...in timp ce ea evenea constientae cat e multe lucruri e$istasi ea nu le stia inainte.:eea !iecare etaliua !iecarei scoici% plante si !orme a !iecarei casevopsite stralucitor si a inceput sa&si !aca prieteni...oameni in toata lumea% cu iei noi%cu noi !eluri e a vorbi% noi locuri e aratat%noi e$periente e impartit. Aceasta !ata timia e la muntesi&a esc"is oc"ii% si&a esc"is mintea catre o lumecomplet noua. Deoarece totul era atat e i!erit% nu&l putea i#nora% nu&l putea ne#a. C"iar siin timp ce inota in ocean continua sa invete%ca lucrurile nu sunt mereu ceea ce par%sau par a !i ceva% ar se oveesc a !i altceva%precum lucrurile ciuate pe care le simtea mer#an prin apa%si mintea ei isi putea ima#ina ce (aceasub supra!ata #ailanu&i picioarele% stran#anu&se in 'urul picioarelor ei cu sen(atii ciuate si inspaimantatoare.Dar can s&a uitat sa vaa cu aevaratce era acolo% era !rumoasa iarba e mare ce se rosto#oleacu valurile si muc"i nete(i% nu ceea cein timp ce se rela$a pe pla'a si isi lasa mintea libera%isi lasa mintea sa cutreiere in aancuri eesubt%une lucrurile sunt trecute cu veerea sau i#norate sau ne!olosite.Aceste #anuri pro!uneincepeau sa se riice in sus%sa alunece catre constienti(area ei.A inceput sa sa #aneasca la lucrurila care nu se mai #anise nicioatasa stie lucruripe care nu si le permisesesa le stie inainte.A inceput sa&si aminteasca lucruri...lucruri noi espre vremuri vec"ilucruri vec"i in !eluri noi%vremuri bune si vremuri relein !eluri bune si !eluri rele.A escoperit comoriascunse aanc inauntrua e$perimentat placeripe care si le ne#ase inainte.Sa&i permis sa cunoasca,esi uneori era #reu%si ii lua mult timpsa priveasca totulin toate !elurileast!el incat sa stie mereuce anume stiasi ce era nevoie sa !acaacum ca stiaatat e multe lucruri noi.S&a intors acasa%ar nu a uitat nicioata ceea ce invatase%si nu a uitat nicioata cum sa se rela$e(e%cum sa permita mintii sa a!le% mintea ei sa o #"ie(e%ea sa cunoasca...si si&a sc"imbatmoul e a !ace lucrurile.S&a intors acasa%ar a ramas si in vacanta.Si poti sa ramai rela$at%rela$at com!ortabilin timp ce mintea iti alunecain nisipurile timpului%si te uce acolo acum... //ontinuati cu terminarea transei.04 A,IR+AREA SINE)UIEPA1A ! O metafora despre depresie sustinuta de furie2=Si ast!el% upa cum stii% cum ne simtimin le#atura cu ceva ima#inat sau realepine e !apt e noi.Ca in ca(ul barbatului espre care am au(itcare si&a cumparat o masina nouao masina sportiva ele#antape care o lustruia si o !reca si o curata%cel putin o ata pe saptamana% sau c"iar mai es.Era atat e manru e acea masinapana can intr&o (icineva a lovit&o%i&a turtit&o estul e tare%a (#ariat&o rau pe o partesi el a !ost atat e ranit si e suparatincat la inceput s&a in!uriat rau e tot%a re!u(at sa o mai conuca timp e o saptamana%si can in cele in urma a conus&o%a conus&o !ara nici un pic e consieratie% tare si repee%a re!u(at sa o mai spele sau sa o mai lustruiascasi e !iecare ata can veea cum e lovita%cu o epresie mare pe o aripa%evenea !oarte trist si suparat%si uneori c"iar plan#ea.I s&a sc"imbat intrea#a viata%nimic nu&l mai !acea !ericit%nimic nuDi mai placea.Continua sa se uite la acea lovitura%care ii amintea cat e rau se simtea%cat era e nebun si e suparat.Ori e cate ori o veea%simtea o ruptura inauntrusi se #anea in sinea lui5,De ce sa ma eran'e(E- ,De ce euE-,Nimic nu mer#e bine oricum.-Acea botitura (#ariata a inceput sa ru#ineascasi a evenit o #aura uratala care se uita in !iecare (isi simtea in nou acel sentiment trist% nebun.Si upa o vreme%nu a mai vrut sa mear#a nicaieri%nu a mai vrut sa !aca nimic%caci e !iecare ata can ieseaveea iar #aurasi se simtea iar rau%si nu voia ecat sa intre inauntru si sa se ascuna.Era ca si cum voia sa se simta rau%simtea ca are reptul sa o !aca%si avea reptatear ar !i putut !ace ceva%pentru ca masina avea asi#uraresi nu ca la oamenii care traiesc lan#a rauriin campile inunate%une apa ia totul cu eaatunci can raul iese in albiesi ei pier tot ce auar se ontorc inapoi can apa se retra#espunan reporterilor ca sunt !ericiti ca suntin viata.Cre ca este #reu sa !ii suparat pe un rausau ca o inunatie sa te a!ecte(e personal.Lumea o numeste vointa lui Dumne(eusi continua sa se uca la bisericaune se roa#a sa nu se mai intample%ar stiu ca probabil se va mai intamplapentru ca raurile inuna%asa cum oamenii !ac #reseli sau !ac lucrurile #resit. Asta este natura lor% !elul lor e a !i%si nimeni nu cree ca un rau ar trebui sa !ie i!eritsau evine suparat ori ranit can !ace ceea ce !ace%si nimeni nu se in#ri'orea(a ca a cau(at ploaia%ca ploaia a cau(at inunatia.Pur si simplu se muta inapoisi isi continua vietilesi se uc la inot sau cu barca%bucurosi ca s&a intors soarele%ca aunele nu mai sunt.//ontinuati cu o sugestie directa sau cu terminarea transei.0SER1ICIU) RE-A) ! O metafora despre depresia determinata de eforturilede a face placere sau a'i prote%a pe altii.Acum% multi oameni au o mare placeresa aiba #ri'a e ceilalti in i!erite !eluri.C"iar copiii mici%si ast!el ii era si mai #reu sa nu simtaca a !acut ceva #resit% c"iar si multi aniupa ce mama ei a murit% caci e$ista ceva7Dcare au nevoie sa aiba #ri'a e ei%par sa se bucure cu aevarat !acan maruntisuripentru cei pe care ii iubesc% la care tin%pe care vor sa&i prote'e(e. Cunosc un baietel% Mi"ai%care a #asit un pui e iepure in curteupa ce mama lui !usese lovita e o masina.Asa ca l&a aus inauntru in camera lui%si i&a !acut un pat moale si calsi s&a us in bibliotecasi a citit espre cum sa aiba #ri'a e elsi a cumparat o sticluta ca sa&l "raneascacu banii economisiti in alocatie. Il "ranea la !iecare patru ore%isi punea c"iar ceasul sa sunesi se tre(ea sa&l "raneasca noaptea.Era atat e !ericit sa&l vaa cum creste%si ii vorbea omol.Totul ar !i !ost per!ectaca nu ar !i !u#itupa ce a crescut%asa cum !ac ma'oritatea puilor e iepure.Si el a plans can a plecat%ar parintii au avut #ri'a ca el sa stieca nu era vina lui%ca el a !acut tot ce se puteasi erau !oarte manri e el%!apt pentru care el inca mai salvea(a pui e animalesi ii creste ca sa&i elibere(esi pare ca are o parere buna espre el%rept re(ultat.Dar aceasta este o e$perienta !oarte i!eritae cea a !etitei crescuta e o re#ina!oarte pretentioasacare ii inter(icea !iicei ei sa !ie mai bunaecat easi avea #ri'a sa spuna ca nu este. Acea !etitaa !ost crescuta in bo#atie% alintatasi man#aiata in multe !eluri% ar nu i s&a permisnicioata sa stie ca era mai ra#uta saumai buna% sau mai esteapta sau mai talentataecat !usese mama ei vreoata.Si cumva acea !etita stiaca trebuia sa !aca tot ce poatepentru a&si prote'a mama e aevar. Nu era oar caera periculos pe atunci sa o o!ense(i pe re#ina si sa o eran'e(i%!etita c"iar voia sa aiba #ri'a e easi sa se asi#ure ca nu se intrista. Asa ca se purta prosteste si stupi% si s&a in#rasat mult% si e !iecare atacan !acea ceva bine% e$plica tuturor ca nu conta.Micuta Lina evenise !oarte buna la ceva5sa se critice% ar oriccat ar !i incercattot reusea sa !aca lucruri importantein ciua e!orturilor ei%aanc inlauntrul ei care spuneaca era rau sa !ie mai buna ecat mama invreun !el. Si a continuat sa se simta asapana can intr&o (i a innebunit%a stat in transa pentru o vreme%si si&a at seama ce !acuse mama ei%si a "otarat ca avea reptul sa aiba #ri'asi e ea asa cum avusese #ri'a e altii.Asa ca a invatat sa se laue%sa&si vorbeasca calm%si sa !ie !ericita cu ceea ce era in stare sa !aca%si can se strecura in patul ei cal si moale%era capabila sa isi ea voiesa !ie vesela ca era ea insasisi sa&i spuna mamei ei ca ii parea rauca a crescut ca sa !ieatat e multumita e viata ei si e ea%ar ca acum era timpul sa !ie eliberata. //ontinuati cu o sugestie directa sau cu terminarea transei.0TESTU) DE AU* ! O metafora pentru slaba apreciere de sine.Si ce spui espre )eet"oven%care a evenit tot mai surin timp ce imbatranea%nu era proasta%nu era rea%era atra#atoare si placuta si ra#uta%72ar a continuat sa munceasca% sa scrie mu(icape care nu o putea au(i.Pana can intr&o (i% intr&o seara%a iri'at sim!oniain timp ce se canta cea mai recenta opera a lui%un concerto.Si can s&a terminat%multimea a aplauat innebunita.S&au riicat in picioare si l&au aclamat%ar el nu ii putea au(i.Statea acolo cu !ata la orc"estra%nestiin nimic espre entu(iasmul publiculuipana can cineva s&a us la elsi l&a intorsca sa vaa ceea ce nu putea au(i.Doar atunci a a!latceea ce toti avem nevoie sa a!lam%ar uneori nu putem au(i%precum !emeia espre care am au(it%cu parul ne#ru% oc"ii ne#ri% !rumos construita%o pro!esionista inteli#entacare se ura pe ea insasisi isi ura viata.Se consiera urata si #roa(nicasi creea ca e aceeai se intamplasera atat e multe lucruri in#ro(itoare.Dar intr&o buna (i%can lua pran(ul cu un prieten%un artist pe care il cunostea e o vreme%ea i&a spus prietenului eica erau atat e multe !emei !rumoasesi ca toate pareau sa !ie pe straa in acea (i%si prietenul ei i&a raspuns simplu%,Cre ca esti cea mai !rumoasa !emeiepe care am va(ut&o vreoata-%si a continuat sa manance% ca si cum nu ar !i !ost nimic.Si acea simpla observatie%acea simpla a!irmatie a unei pareri%nu o !latare%nu a isparut%nu a putut !i es!acuta.Prietenul ei era un artistcare stia ce este !rumusetea%asa ca nu putea sa i#nore astasi nu putea sa o uite.In sc"imb a inceput sa se priveasca%in !iecare (i in o#linasi a inceput sa&i priveasca si pe ceilalti%cum aratau% cu cine erau%si era !oarte #reu si inspaimantator la inceput%sa&si ea seama cat e mult #resise%cat e mult #resise mama ei%cat e mult #resise cu ea insasiin multe !eluri i!erite.Dar cu timpul a inceput sa accepte acest lucru%nu era urata%si nu trebuia sa se multumeascacu mai putin ecat ceea ce merita.S&a sc"imbat !elul ei e a #ani%s&a sc"imbat !elul e a simti%s&a sc"imbat ceea ce !acea%s&a sc"imbat viata ei%totul atorita unui comentariu scurt%o scurta observatie le#ata e ea%o amitere clara a unui lucrucare nu !usese in staresa&si permita sa&l a!le inainte%ca aevarul este !rumusetesi !rumusetea aevar%si aevarul espre tine insuti% espre !rumusetea ta%este in privirea celui care priveste.Dar ceea ce au(imnu este mereu masurat e un test e au(.)eet"oven au(ea lucruri in mintea luipe care urec"ile lui nu mai puteau sa le auasi multe animale pot au(i sunetepe care urec"ea umana nu le poate au(isi tot ce avem nevoie sa au(imeste ca nu e nevoie sa !acem nimic altcevaecat sa au(im !rumusetea a ceea ce este. //ontinuati cu o sugestie directa sau cu terminarea transei.05 ! TRATAREA ,RICII NE+OTI1ATEO NASTERE )INISTITAO metafora pentru tratarea anietatii generale si aatacurilor de panica-HICITOARE)E ! O metafora despre fobiiPentru ca mintea inconstienta77S&a su#erat% e catreun octor !rance(%ca atunci can se nasc copiii%nu ar trebui tinuti cu capul un 'os% si ple(niti la !unca sa tipe. In sc"imb% ar trebui nascutiintr&o camera cala% linistita% cu luminiusoare% placute si ase(at intr&o baie cala%caci atunci can sunt tratati asaisi esc"i oc"ii si privesc in 'ur. Par uimiti si !ericiti% parca si (ambesc. Stau intinsi estul e rela$ati sisi cresc !iin mai !ericiti si mai in si#uranta%totul pentru ca au !ost tratati cu !inete%prote'ati si in#ri'iti% nu raniti sau speriati%ci oar li s&a permis sa !ie in si#uranta si linistiti.Este un mo natural e a procea%care pare sa !ucntione(e bine%pentru ca aproape toate animaleleisi nasc puii in noptile cale e varacan este si#ur sa te nastisi mama paote avea #ri'a e eisi ii poate a'uta sa se obisnuiasca cu lucrurilesa se aapte(e lucrurilor incet si como%si sa invete cum sa mentina lucrurilesub control.Invata sa se ascuna in liniste in iarba inalta%cum sa ramana nemiscati%c"iar atunci can pericolul este aproapesi invata sa se 'oace !ericiti%in si#uranta% constienti cacineva este aproape% ii prote'ea(aii suprave#"ea(a cu calm.Si evenin mai batrani si mai inteleptipar sa se calme(e ei insisisi evin mai linistiti in interior si in a!ara%!olosin tot ceeea ce au invatat.Caci c"iar si un scurt momentpoate o!eri o lectie e !olositpentru a te mentine calm si linistit in interior%asa cum apa cala poate invalui%esi oar intr&un colt mititelse a!la un nou nascut care se oi"neste si (ambeste%cu o stralucire cala e com!ort si#ur.este interesata sa observein timp ce aluneci in transa%une #anurile% ima#inile si ieile inconstientecircula prin minte atat e rapi% precum bancuri e pestice se in!in# in oceanul albastru esc"isuimitor cum apar eoata%cu !orme si moele ciuate%si apoi ispar% inlocuiti e altii.Unele #anuri sunt espre trecut% altele esprepre(ent sau c"iar espre viitor% intrebanu&sece s&ar putea intampla atunci% ce ar putea veniin ceea ce se intampla% precum #"icitoareleinspaimantate% care va mereus!arsitul lumii scris in !run(e e ceai si in palma%peste tot numai semne e e(astre si apocalipsa.Si ce sa intele#i in !aptul ca%aca te uiti la "oroscopul in (iar%el su#erea(a mereu bo#atie si succes%prosperitate si sanse la !iecare colt.In timp ce cei care prevestesc s!arsitul lumii se plimba pe stra(icu anunturi mari espre s!arsit%si con!era atentie unui alt punct e veere.Dar cel putin mesa'ele lor sunt usor e va(ut%nu ca ima#inile sau cuvintele subliminale carepot !i ascunse in !ilme sau la televi(or% spunanu&nesa ne !ie !rica e una sau e alta% amintinu&ne sa!im in#ri'orati caci e pe cale sa se intample cevain#ro(itor% ceva teribil sau #roa(nic