TTimp de dou= zile (30-31octombrie 2007)poli]i[ti, criminali[ti din

conducerea structurilor de profil,membrii marcan]i [i simpli lucr=tori,magistra]i, procurori, psihologi, medicilegi[ti, masteranzi sau aspiran]i lamasterat, exper]i, studen]i,reprezentan]i ai mass-media, tineri saumai pu]in tineri, au analizat, dezb=tut,din punct de vedere criminalistic, petoate fe]ele o prolem= pe cât deactual=, pe atât de important= [ipresant=, cum este cea a accidentuluirutier, care \i preocup= nu numai pe cei\ndritui]i cu combaterea lui, dar [i pefiecare participant la trafic, \n calitatede conduc=tor de vehicule sau de simplu trec=tor. Au fost zilede bilan], de analiz= a fenomenului, de concluzii [ipreocup=ri? Au fost, credem, de toate. A fost cel de-al optuleasimpozion interna]ional de criminalistic=, intitulat de aceast=dat= “Investiga]ia criminalistic= a accidentelor rutiere.Rolul mass-media \n prevenirea acestora”, care reprezint=o continuare a celor alte [apte simpozioane anterioare,demonstrând, dac= mai era nevoie, rolul criminalisticii [i alslujitorilor ei \n elaborarea [i folosirea de mijloace, procedee [imetode tehnico-[tiin]ifice de prevenire, descoperire, fixare,ridicare, examinare [i interpretare (\n cazul de fa]= accidentulrutier) pentru aflarea adev=rului, trimiterea \n justi]ie af=ptuitorilor [i pedepsirea lor. Faptul c= locul \n care s-adesf=[urat simpozionul – sala mare a Casei de Cultur= aMinisterului Internelor [i Reformei Administrative a devenitne\nc=p=toare pentru cei peste 500 de participan]i, nescute[te de orice alt comentariu. {i trebuie s-o spunem c=este aici, \n primul rând, meritul organizatorilor, Asocia]iaCriminali[tilor din România, Inspectoratul General al Poli]ieiRomâne [i Direc]ia Poli]iei Rutiere, cu sprijinul UniuniiZiari[tilor Profesioni[ti [i al Sindicatului ProLex. Nu \n ultimulrând, ac]iunea a fost sprijinit= de o serie de sponsori din afarasistemului, [tiut fiind faptul c= Asocia]ia Criminali[tilor dispunede fonduri financiare limitate.

Spa]iul nu ne permite s= prezent=m pe larg toate

aspectele acestei \ntruniri la vârf a criminali[tilor [i a altor

structuri din domeniu [i conexe [i nici nu dorim s=-i d=m un

caracter prea laudativ. O vor face cei care au luat parte la ea,

atât din ]ar= cât [i din str=in=tate.

A[adar, moderatorii simpozionului au fost: prof. VasileL=p=du[i – Secretar general al Asocia]ieiCriminali[tilor din România – redactor-[ef al Revistei deCriminalistic=, comisar-[ef de poli]ie Gabriel }\ru –directorul Institutului de Criminalistic=, comisar-[ef depoli]ie Gino Bo[man – director al Poli]iei Rutiere.

Cuvântul de deschidere a fost rostit de c=tre prof. Vasile

L=p=du[i – decan de vârst= al criminali[tilor, care, dup= ce a

f=cut o scurt= trecere \n revist= a istoriei accidentelor de

circula]ie, \ncepând cu primele dintre ele \nregistrate \n 1896,

\n Anglia [i \n 1899 \n S.U.A., când abia \[i f=ceau apari]ia pe

[osele mijloacele de transport propulsate de for]a aburului [i

care, \n zilele noastre, au cunoscut o perfec]ionare [i o

\nmul]ire atât de mare \ncât au devenit un factor de

morbiditate, tot atât de important, dac= nu chiar superior, celor

mai grave maladii cunoscute de umanitate, astfel \ncât putem

vorbi de un adev=rat flagel. |n România moartea pe [osele a

ap=rut mai periculoas= [i mai de temut abia \n deceniile care

au urmat celei de-a doua conflagra]ii mondiale.

CRIMINALISTICA 3

The Romanian Forensic Association organises every year an International Forensic Symposium towardsthe developments in the forensic science.

The 8th International Forensic Symposium was held in Bucharest on the 30th till 31st October this year.The subject of this meeting was about the forensic investigations of traffic accidents and the contribution ofmass-media in the prevention of traffic accidents.

Prof. CONSTANTIN GÂDEA

Atât de periculoas= \ncât la nivelul anului trecut, putem

vorbi de un total de 6.745 accidente, 2.460 de deceda]i, 5.406

grav r=ni]i, preciza chestorul de poli]ie dr. Gheorghe Popa

inspector general al Poli]iei Române, \n mesajul trimis cu

prilejul simpozionului. Sunt [i alte statistici, la fel de

\ngrijor=toare, asupra c=rora nu insist=m. Sigur este c= a fost

o analiz= riguroas=, obiectiv=, a cauzelor [i mecanismelor de

producere a accidentelor, de angrenare a tuturor factorilor

\ndritui]i cu prevenirea [i, dac= nu stoparea, diminuarea

num=rului lor.

Ca element de noutate, organizatorii [i-au propus

g=sirea unor modalit=]i de cooperare [i de angrenare mai

eficient= a mass-media pe linia activit=]ii de instruire [i

educare a popula]iei privind cunoa[terea [i respectarea

normelor de circula]ie de drumurile publice, precum [i \n

maniera de prezentare cu scop educativ, [i nu de show

mediatic a unor evenimente grave.

Exprimându-[i convingerea c= cele peste 85 de

comunic=ri, ce aveau s= fac= obiectul simpozionului,

dezbaterile ce vor avea loc, schimbul de idei [i experien]=,

precum [i concluziile la care se va ajunge, vor contribui la

\mbog=]irea tezaurului de cuno[tin]e \n domeniul men]ionat,

prof. Vasile L=p=du[i a salutat, \n final, participarea la

simpozion a unor importante personalit=]i din domeniu:

chestor dr. Gheorghe Popa, inspectorul general al Poli]iei

Române, primul criminalist de profesie, ajuns \n aceast= \nalt=

func]ie, care a f=cut mult pentru progresul criminalisticii, a

sprijinit [i sper=m s= sprijine [i pe viitor aceast= activitate –

spre binele cet=]eanului urbei [i pentru prevenirea [i

anihilarea infrac]ionalit=]ii; dr. Raed Arafat, subsecretar destat, Ministerul S=n=t=]ii – care are meritul de a fi \nfiin]atServiciul medical de urgen]= [i descarcerare dinRomânia; membrii conducerii Asocia]iei Criminali[tilordin România, domnii: chestor principal dr. Laz=r Cârjan,prim-vicepre[edinte; general maior magistrat dr. DanVoinea – vicepre[edinte; prof. univ. dr. Vasile Berche[an– vicepre[edinte; membrii Consiliului [tiin]ific al RevisteiRomâne de Criminalistic=; prof. univ. Mihai Miron –pre[edintele Uniuni i Ziar i[t i lor din România;

prof. univ. dr. Lidia Cristea – rectorulUniversit=]ii Române de {tiin]e [i Arte“Gheorghe Cristea”, alte cadre cu func]ii der=spundere din cadrul institu]iilor statului dedrept [i din \nv=]=mântul superior, [i Institutulde Criminalistic=, [efi de servicii din Poli]iaRutier=, exper]i judiciari, absolven]i aimasteratului \n criminalistic= [i cei din anii I [iII, reprezentan]i ai mass-media [i sindicatuluiProLex.

Nu \n ultimul rând au fost saluta]i oaspe]iidin str=in=tate, autorit=]i \n materie, cercet=tori[i practicieni, domnii: prof. univ. dr.Gheorghi]= Mihail [i conf. univ. dr. GheorgheGolubenco – R. Moldova; maior Sofia Szasz[i lt. col. Istvan – Ungaria; prof. dr. KostadinKirilov Bobev [i Emil Tzvetkov – Bulgaria.

Invita]ilor din ]ar= [i str=in=tate,

participan]ilor la simpozion, secretarul general al Asocia]iei

Criminali[tilor din România [i fondatorul acesteia, prof. Vasile

L=p=du[i le-a f=cut, totodat=, [i o trecere \n revist= a

realiz=rilor \nregistrate de asocia]ie, recunoscut= de Guvernca fiind de interes public [i acordarea unui sediu,continuarea edit=rii revistei de profil, ajuns= la cel de-alzecelean an de apari]ie, acreditat= de Consiliul Na]ional alCercet=rii {tiin]ifice din |nv=]=mântul Superior [iacordarea titlului de Certificat de \nregistrre a m=rcii,punerea la dispozi]ia membrilor asocia]iei a unor lucr=ride specialitate, editarea [i difuzarea volumului cucomunic=rile prezentate la simpozionul interna]ional deanul trecut, continuarea masteratului \n criminalistic=,organizat \n colaborare cu Universitatea Român= de{tiin]e [i Arte “Gheorghe Cristea” [i Institutul deCriminalistic= din cadrul I.G.P.R. etc. Respectuoasemul]umiri, pentru sprijinul acordat \n organizareasimpozionului, au fost aduse conducerii MinisteruluiInternelor [i Reformei Administrative, personal domnuluiministru Cristian David, conducerii I.G.P.R., sponsorilor.

A[a cum am men]ionat urmau s= fie supuse aten]ieiauditoriului peste 85 de comunic=ri. Nu a fost posibil, de[ifiecare \n parte era interesant=, de multe ori de noutate, dar arfi fost necesar mult mai mult timp, decât cele dou= zile. {i nici\n cadrul acestei prezent=ri, cu scuzele de rigoare [i f=r= aavea inten]ia de a sup=ra pe cineva, nu este posibil= relatareamai pe larg a tuturor ideilor [i concluziilor importante rezultate[i nici a numelor autorilor lor, care ar merita din plin. Totu[i,pentru a avea o imagine de ansamblu asupra problemelorpuse \n dezbatere, câteva relat=ri se impun. De altfel, cititorulinteresat va putea s= le cunoasc=, \n detaliu, studiind volumulcare va ap=rea \n cursul anului viitor [i care va cuprinde toateaceste comunic=ri, pe cele care au fost prezentate \n cadrulsimpozionului [i pe cele care n-au putut fi prezentate, nu dinrea-voin]=, ci din lips= de spa]iu. Astfel va afla despre cauzelecare duc la producerea accidentelor de circula]ie, factoruluman [i condi]iile independente de voin]a omului care leproduc; managementul incidentelor de trafic, investigareatehnico-[tiin]ific= a locului faptei, interven]ia integrat= a

4 CRIMINALISTICA

echipelor S.M.U.R.D., mijloacele dedescarcerare [i salvare, particularit=]ileinvestig=rii criminalistice, \n cazul accidentelorproduse \n cursele ilegale de ma[ini;accidentele \n serie pe autostr=zi [i drumurina]ionale; expertiza tehnic= autojudiciar= [icriminalistic= - investiga]ia medico-legal= [icriminalistic= \n cercetarea la fa]a locului;determinarea vitezei de impact \n func]ie dedeform=rile autovehiculelor implicate; rolul [inecesitatea amenaj=rii drumurilor [i stareama[inii ca factori importan]i \n prevenireaaccidentelor; primul ajutor; influen]aconsumului de droguri, de substan]emedicamentoase, oboseala, psihologia omuluila volan; rela]ia dintre organele judiciare [imass-media, rolul acesteia, legisla]ia etc.

Din comunic=rile prezentate de oaspe]iistr=ini a rezultat o serie de asem=n=ri \n ceprive[te problemele cu care se confrunt= organele \n drept,unele particularit=]i, dar [i deosebiri, privind amploarea,prevenirea, cercetarea [i combaterea acestui flagel, denumitastfel de c=tre majoritatea participan]ilor. O problem= care s-aridicat a fost aceea dac= denumirea de accident rutier estecea corect= sau dac= datorit= modalit=]ii de manifestare artrebui s= se numeasc=, \n anumite situa]ii, altfel.

Un accent deosebit, \n cadrul dezbaterilor, s-a pus peidentificarea infractorilor [i cauzelor generatoare de accidente,modalit=]ile de prevenire [i stopare pe cât posibil a lor. |nierarhia factorilor generatori de accidente generalul maiormagistrat dr. Dan Voinea a a[ezat pe primul loc pe cei umani(subiectivi) care reprezint= o propor]ie de 60-80% din totalulaccidentelor rutiere. Starea necorespunz=toare a vehiculelor(sistemul de frânare, direc]ia etc.) – 8-13%, factorul drum1-1,2%. La capitolul cauze principale ale accidentelor au fostnominalizate: traversarea neregulamentar= a pietonilor;neacordarea priorit=]ii de trecere; viteza neregulamentar= orineadaptat= condi]iilor de drum [i trafic; conducereaimprudent= a autovehiculului. Sunt [i alte cauze, obiective, auprecizat mai mul]i vorbitori: dezvoltarea accelerat= anum=rului de autovehicule, \n condi]iile unei infrastructuri

rutiere care continu= s= r=mân= precar=, o legisla]ie care nueste pe m=sura acestei provoc=ri, neidentificarea celor maieficiente mijloace de educa]ie rutier= a participan]ilor la trafic,a conduc=torilor de vehicule [i pietonilor, unde un rolimportant revine [i mass-mediei. Dar, \n acela[i timp, s-audezvoltat [i diversificat [i modalit=]ile [i mijloacele deprevenire [i combatere a fenomenului printr-un mai bunmanagement de monitorizare a lui, o perfec]ionare continu= acelor cu responsabilit=]i pe aceast= linie, inclusiv prin apari]iaunor speciali[ti de elit=, o dotare tehnic= din ce \n ce maiperformant= pentru investigarea tehnico-[tiin]ific= a loculuifaptei, cea medico-legal= [i criminalistic=, de identificare,preluare [i examinare a urmelor de la locul accidentelor,aplicarea unor descoperiri din diverse domenii: chimie, fizic=,matematic=, psihologie etc., precum [i o mai bun= cooperare\ntre diversele organisme implicate [i cu atribu]ii pe aceast=linie, atât \n plan intern cât [i extern. O dovedesc lucr=rile despecialitate ap=rute [i expuse la standul de carte organizat \nholul Casei de Cultur=, expozi]ia de tehnic= criminalistic=. Afost, prin urmare, o dezbatere ampl=, la obiect [i pertinent=,centrat= pe faptul c= acestui flagel trebuie s= i se dea o ripost=pe m=sura periculozit=]ii lui. Aceast= manifestare a celor mai

tineri [i a celor mai vârstnici, a celor mai cuexperien]= [i a celor mai pu]in experimenta]i,uni]i prin pasiunea lor pentru cercetare, prindorin]a de a se autodep=[i, de a-[i pune \neviden]= cuno[tin]ele dobândite prin studiucontinuu are, credem, [i un alt avantaj, acelade a cimenta leg=turile dintre criminali[tii din]ar= [i din alte p=r]i, dovedind c= se poatestopa, dac= nu definitiv, cel pu]in liminaefectele accidentelor de circula]ie. Acest fapt arezultat din atmosfera de lucru \n care au avutloc dezbaterile, \n sal= cât [i pe holurile Caseide cultur= - \n pauz=. P=cat, a subliniat dl.Virgil Vochin=, fost consilier al ministrului deinterne \n prezent pensionar, cu mareexperien]= nu numai \n munca de poli]ist dar [ide om de poli]ie \n rela]ia cu mass-media, c=

CRIMINALISTICA 5

nu s-a putut face mai mult pentru ca eforturile deosebite alereprezentan]ilor criminali[tilor – dovedite [i prin organizareaacestui simpozion – de \ntregul ansamblu al criminali[tilor – s=fie cunoscute de un public mai larg, nu numai pentru a fiapreciate a[a cum se cuvine, ci [i pentru a se bucura desprijinul lui \n \n]elegerea fenomenului accidentului rutier, acauzelor care \l produc, a necesit=]ii respect=rii regulilor decircula]ie – f=r= de care oricât= munc= de prevenire ori decoerci]ie ar fi zadarnic= sau limitat=.

Dup= dou= zile de dezbatere asidu= a problemeiaccidentelor de circula]ie, adesea \n deplin= atmosfer= deconcordie, dar [i \n contradictoriu, simpozionul a luat sfâr[it,prin cuvântul de \nchidere al secretarului general, prof. VasileL=p=du[i, care a mul]umit \ntregii asisten]e pentru modul \ncare s-a desf=[urat aceast= activitate [i nu \n ultimul rândsponsorilor ei, f=r= al c=ror sprijin material ea nu s-ar fi bucuratde succes, resursele financiare ale asocia]iei fiind, dup= cums-a mai men]ionat, limitate.

Prof. Vasile L=p=du[i a apreciat c= poli]ia rutier= [icriminalistica dispun de un importantpoten]ial \n prevenirea [iinvestigarea criminalistic= aaccidentelor grave, soldate cu vie]iomene[ti, iar temele dezb=tute aufost de un mare interes [i actualitate,fiind prezentate la un \nalt nivel[tiin]ific. Evolu]ia ascendent= aindicelui de victimizare a popula]ieine oblig= la g=sirea unor forme [imetode cât mai eficiente pentrustoparea acestui flagel al lumiicontemporane [i poate c= seimpune s= se fac= o structur= lanivel na]ional care s= se ocupenemijlocit de toate problemelereferitoare la asigurarea siguran]eitraficului rutier. De asemenea, s-areferit, pe scurt, la ac]iunile pe care

asocia]ia \[i propune s= leorganizeze \n cursul anului viitor:organizarea unui nou simpozion cutema “Investigarea criminalistic= ainfrac]iunilor cu violen]=”, \n func]ie[i de posibilit=]ile financiare aleasocia]iei, date fiind noilereglement=ri privind organizarea desimpozioane, cuprinderea tuturorcomunic=rilor \ntr-un volum care vafi distribuit gratuit structurilorcentrale [i teritoriale criminalistice,altor structuri cu atribu]ii pe aceast=linie; organizarea unei manifest=ridedicate \mplinirii a zece ani de laapari]ia Revistei Române deCriminalistic= [i editarea unuialmanah, cu cele mai interesantearticole, ap=rute \n cei 10 ani deexisten]=. |n final, dup= ce a f=cut

\nc= un apel la un sprijin mai substan]ial, din partea tuturorcelor prezen]i [i nu numai, la un progres continuu al acestei[tiin]e a criminalisticii, spre folosul asigur=rii lini[tii popula]iei [itragerea la r=spundere a r=uf=c=torilor, a mul]umit \nc= o dat=tuturor celor care au f=cut din manifestarea \n cauz= unsucces [i i-a invitat pe to]i participan]ii la un pahar de vin,pentru a se bucura cu to]ii [i \n acest cadru.

Totu[i, nu putem \ncheia aceast= prezentare f=r= apreciza c= doar eforturile uneori supraomene[ti, numiteL=p=du[i [i ale altor câteva cadre implicate prin naturafunc]iei, ori ale celor al]i câ]iva care se autoimplic=, con[tien]ic= munca criminali[tilor aduce foloase tuturor sunt mult preainsuficiente pentru a men]ine aceast= frumoas= activitatecriminalistic= pe drumul ascendent care i s-a imprimat, faptsubliniat [i cu prilejul simpozionului.

Mul]umim \nc= o dat= membrilor Asocia]ieiCriminali[tilor, \ndeosebi domnilor Morel Rosenthal [i FlorinGrejdinoiu care au sprijinit aceast= manifestare implicându-seinclusiv \n organizare.

6 CRIMINALISTICA

||n acest an, Direc]ia de Informare [i Rela]ii Publice

din cadrul Ministerului Administra]iei [i Reformei

Administrative a organizat “Salonul de carte

juridic=, civic=, poli]ist= [i administrativ=“ având drept scop

promovarea culturii profesionale [i a literaturii, \n general, dar

[i a celor care scriu, editeaz= [i difuzeaz= c=r]i de \nv=]=tur=.

Manifestarea s-a desf=[urat \n perioada 24-27

octombrie 2007, bucurându-se de participarea unor edituri din

]ar= [i str=in=tate cu nout=]i editoriale ap=rute \n ultima

perioad=.

Ca [i \n anii anteriori, la aceast= edi]ie a salonului de

carte, la invita]ia organizatorilor, Asocia]ia Criminali[tilor din

România a prezentat \n cadrul unui stand propriu lucr=ri din

domeniul criminalisticii, juridic, medicin= legal= [i psihologie,

precum [i Revista Român= de Criminalistic=, publica]ie

recunoscut= atât \n ]ar= cât [i \n str=in=tate.

Joi, 25 octombrie 2007, \n prezen]a unor cadre didactice

universitare [i a unor speciali[ti \n domeniile activit=]ii judiciare

au fost lansate urm=toarele lucr=ri:

Genetica Judiciar= – de la teorie la practic=, autori:

Prof. univ. dr. Vladimir Beli[, membru titular al

Academiei de {tiin]e Medicale; dr. Ligia B=rb=rii, medic primar

legist, coordonator al laboratorului de genetic= din cadrul

Institutului Na]ional de Medicin= Legal= “Prof. Mina Minovici”.

Lucrarea editat= de Editura Medical= Contribu]ia

crminalisticii la investigarea actelor teroriste [i a altor

evenimente cu consecin]e grave, coordonatori:

Col. (r) prof. Vasile L=p=du[i; chestor dr. Gheorghe

Popa; chestor pr. dr. Laz=r Cârjan; chestor pr. drd. Iancu

{tefan; general maior magistrat dr. Dan Voinea; general de

div. dr. Gavril Dorelu }=rmureanu; prof. univ. dr. Vasile

Berche[an, lucrare editat= de Asocia]ia Criminali[tilor din

România. Lucrarea Interferen]= \ntre psihologie [i

criminalistic=, autori: prof. univ. dr. Tudorel Butoi; comisar-

[ef psiholog Gabriel }\ru; prof. Vasile L=p=du[i, lucrare

ap=rut= la Editura Little Star.

Activitatea de prezentare a fost moderat= de prof. Vasile

L=p=du[i care s-a referit la con]inutul fiec=rei lucr=ri \n parte.

Despre lucrarea “Genetica Judiciar=, de la teorie la

practic=“ au f=cut referiri asupra con]inutului acesteia

academician prof. univ. dr. Alexandru Oproiu, directorul

Editurii Medicale, prof. univ. dr. Vladimir Beli[ [i comisar [ef

Octavian Conicescu.

Lucrarea “Contribu]ia criminalisticii la investigarea

actelor teroriste [i a altor evenimente cu consecin]e

grave” a fost prezentat= de prof. Vasile L=p=du[i [i cuprinde

comunic=rile expuse la Simpozionul Interna]ional de

Criminalistic= care a avut loc \n perioada 24-25 octombrie

2006, organizat de Asocia]ia Criminali[tilor din România [i

Inspectoratul General al Poli]iei Române. Tot despre aceast=

lucrare au mai f=cut referiri chestor pr. dr. Laz=r Cârjan [i

comisar-[ef Gabriel }\ru.

La cea de a treia lucrare, “Interferen]a dintre psihologie

[i criminalistic=“ s-au referit cei 3 autori, respectiv prof. univ.

dr. Tudorel Butoi, comisar [ef Gabriel ]\ru [i prof. Vasile

L=p=du[i care au scos \n eviden]= faptul c= este prima lucrare

de acest gen realizat= \n ]ara noastr=.

Domnul profesor Vasile L=p=du[i a prezentat [i alte

lucr=ri de specialitate ap=rute \n cursul acestui an, lucr=ri

expuse la standul Asocia]iei Criminali[tilor din România, dintre

care amintim: Drept Penal. Partea general=. Autor: prof. univ.

dr. Vasile Berche[an; Criminalistica. Curs pentru studen]i.

CRIMINALISTICA 7

Subcomisar de poli]ie ing. MIHAI IVANICIInstitutul de Criminalistic= din I.G.P.R.

This article shows aspects from the International Bookshop organised by The Ministry of Interior andAdministrative Reform. The Romanian Forensic Association participated with a bookstall at this culturalmanifestation. With this occasion the Association presented several books published in 2007.

Autor: prof. univ. dr. Lucian Ionescu. Ministerul public [i politica penal= de ap=rare a securit=]ii na]inale. Autor: dr. George

B=lan. Culegere de practic= judiciar= \n materia dreptului muncii [i asigur=rilor sociale. Autor: colectiv condus de conf.

univ. dr. Gheorghe Alecu

|n cadrul festivit=]ilor care s-au desf=[urat pe parcursul salonului de carte, organizatorii au acordat diplome de onoare unor

institu]ii, organiza]ii [i persoane care au contribuit la dezvoltarea culturii [tiin]ifice [i profesionale.Printre cei care au primit asemenea

distinc]ii s-au num=rat chestor pr. dr.Laz=r Cârjan, pentru lucrarea “Manualulpoli]istului de pa[apoarte” precum [iAsocia]ia Criminali[tilor din Româniapentru editarea Revistei Române deCriminalistic= [i a altor lucr=ri despecialitate.

Apreciem c= cel de-al XI-lea salonde carte a fost o reu[it= \n domeniul dereferin]=, adresându-le organizatorilorcele mai sincere cuvinte de laud= [isuccese deosebite \n preg=tirea [iorganizarea urm=toarei manifest=ri.

|n continuare voi prezenta con]inutulcelor trei lucr=ri men]ionate, care au fostlansate la cea de-a XI-a edi]ie a Salonuluide Carte 2007.

Genetica Judiciar= – de la teoriela practic= cuprinde 11 capitole referitoare la: Bazele identific=rii \n medicinalegal= [i criminalistic=; Structura [i func]iile ADN nuclear; Tehnici de analiz=a ADN \n practica medico-legal=; Testele ADN \n cercetarea filia]ieibiologice; Tehnicile, metodele de prelevare a probelor de la locul faptei [iutilizarea tehnologiei ADN \n criminalistic= [i medicin= legal=; CromozomulY- o nou= perspectiv= \n identific=rile genetice; Noi markeri ADN folosi]i\n genetica judiciar=. ADN mitocondrial; Interpretarea probabilistic= arezultatelor testelor ADN, \n cazurile penale [i civile; Investiga]iilegenetice \n catastrofele cu num=r mare de victime; Standardele deanaliz= \n investiga]iile genetice;

Bazele de date ADN.2. Contribu]ia

criminalisticii lainvestigareaactelor teroriste[i a altorevenimentecu consecin]e grave.

Lucrarea con]ine unnum=r de 57 de comunic=riprezentate la lucr=rileSimpozionului Interna]ionalde Criminalistic= care a avutloc \n perioada 24-25octombrie 2006.

3. Interferen]a\ntre psihologie [icriminalistic= cuprinde4 capitole referitoare

la: Psihologie general=;Psihologie judiciar=; Profiling;

Poligraf – Lie Detector.

8 CRIMINALISTICA

1. Considera]ii introductive

Dreptul la libertate individual= este un drept fundamentalal cet=]eanului consfiin]it prin dispozi]iile art. 23 (1) dinConstitu]ia României conform c=rora “libertatea individual= [isiguran]a persoanei sunt inviolabile”.

Evolu]ia societ=]ilor contemporane eviden]iaz= faptul c=de[i s-au intensificat m=surile institu]iilor specializate deprevenire a criminalit=]ii, \n multe ]=ri, se constat= orecrudescen]= a acestui fenomen.

Rezolvarea acestei problematici intereseaz= atât factoriide control social (poli]ie, justi]ie, administra]ie), cât [i opiniapublic=. Asemenea delicte [i crime, comise prin violen]= [icorup]ie, tind s= devin= deosebit de intense [i periculoasepentru stabilitatea [i securitatea institu]iilor, grupurilor [iindivizilor, fiind asociate, de multe ori, cu cele de crim=organizat=, terorism [i violen]= institu]ionalizat=, specifice”subculturilor” violen]ei [i crimei profesionalizate1.

Dup= c=derea comunismului, instabilitatea economic= [isl=birea controlului grani]elor au condus la extindereaalarmant= a traficului de fiin]e umane \n sud-estul Europei.România, prin pozi]ia sa geografic=, a devenit o ]ar= deorigine, dar [i de tranzit, a victimelor traficului.

Astfel, copii, femei, persoane cu dizabilit=]i sau altegrupuri vulnerabile au fost vândute [i exploatate \n diverse]=ri (fostele state iugoslave, ]=ri vestice dar [i asiatice).Amploarea nea[teptat= a fenomenului a necesitat creareaunor instrumente juridice eficiente de combatere a acestuifenomen.

|n primul rând, era necesar= definirea fenomenului,astfel c= România, a semnat Protocolul de la Palermo (ONU)din 15 noiembrie 2000, prin care s-a adoptat defini]iarecunoscut= la nivel interna]ional:

Traficul de persoane prive[te “recrutarea, transportul,transferul, ad=postirea sau primirea de persoane, prinamenin]are la recurgere sau prin recurgere la for]= ori la alteforme de constrângere, prin r=pire, fraud=, \n[el=ciune,abuz de autoritate sau de o situa]ie de vulnerabilitate, ori prinoferta sau acceptarea de pl=]i ori avantaje, pentru a ob]ineconsim]=mântul unei persoane, având autoritate asupraalteia, \n scopul exploat=rii.”

|n general, traficul de persoane este perceput ca unfenomen transfrontalier, dar, dup= cum se poate observa dindefini]ie, trecerea grani]ei nu mai este o condi]ie, pentru

clasificarea acestei infrac]iuni drept “trafic”2. De altfel,acest lucru era necesar, deoarece traficul intern a devenit lafel de dezvoltat [i are o puternic= leg=tur= cu cel extern,necesitând o abordare unitar=.

Amploarea f=r= precedent \n Europa a activit=]ilorreferitoare la traficul de fiin]e umane, \n scopul exploat=riisexuale, care deseori sunt legate de crima organizat=, a luatna[tere datorit= faptului c= aceste practici lucrative permitorganiza]iilor criminale s= finan]eze [i s= extind= [i alteactivit=]i, cum ar fi terorismul, traficul de arme [i muni]ii,droguri [i sp=larea banilor.

Luând \n considerare c= traficul de fiin]e umane, \nscopul exploat=rii sexuale, se extinde mult peste frontierelena]ionale, este necesar= elaborarea unei strategiipaneuropene de combatere a acestui fenomen [i deprotejare a victimelor acestuia, asigurându-se o armonizare[i o aplicare eficace a legisla]iilor pertinente ale statelormembre ale Consiliului Europei.

Forme semnificative ale traficului cu persoane sunt:migra]ia ilegal=, prostitu]ia organizat=, proxenetismul conexacestuia [i traficul cu copii.

La \nceputul anilor ‘90, România s-a confruntat cu omasiv= emigrare a propriilor cet=]eni, dup= care a crescutnum=rul imigran]ilor intra]i clandestin pe teritoriul ]=rii noastre.|n trecerea frauduloas= a frontierei de stat de c=tre cet=]eniistr=ini s-au implicat organiza]ii criminale de tip mafiot, culeg=turi atât \n ]=rile de origine ale imigran]ilor, cât [i \n cele detranzit.3

Intrarea [i [ederea ilegal= a unui num=r mare de str=inipe teritoriul României constituie un pericol la adresa siguran]eina]ionale [i a ordinii publice, \n primul rând, pentru faptul c=multe din aceste persoane nu sunt luate \n eviden]= deautorit=]i [i astfel nu pot fi controlate.

Majoritatea exper]ilor interna]ionali, \n domeniulmigra]iei, sunt de p=rere c= unul dintre factorii importan]i ceinfluen]eaz= migra]ia \l constituie cre[terea demografic=.4

Dac= avem \n vedere [i ceilal]i factori importan]i careinfluen]eaz= migra]ia, cum ar fi: situa]ia economic= dinprincipalele state produc=toare de migran]i, conflictele armateinterne sau interna]ionale, care, de foarte multe ori, au ca efectcrize umanitare, afluxuri masive de persoane ce au nevoie deprotec]ie interna]ional=, dar [i un num=r important de migran]ieconomici, politici, concluzia r=mâne aceea[i, [i anume c=fenomenul migra]iei este \ntr-o continu= cre[tere.5

CRIMINALISTICA 9

Conf. univ. dr. GHEORGHE ALECUFacultatea de drept [i administr]ie public= - Constan]a

The right to freedom is a fundamental right of all individuals.Human trafficking is one of the most important themes in the political schedule of the European Union. The

legislative instruments regarding the fighting against and punishment of human trafficking - both national andEuropean - are highly diverse.

Human trafficking has become an international phenomenon as it crosses over borders around the world.This is one of the reasons for the difficult pursuit of these crimes which is of course combined with the complexcriminal law systems of the different countries involved, as well authorities being doubtful of the foreign similarsystems.

2. Cauzele care determin= apari]ia [iproliferarea traficului de fiin]e umane

Fenomenul traficului de fiin]e umane nu este unulepisodic, implicând un num=r mare de persoane,cunoscând profunde conota]ii de ordin social [i economic,demonstrând \nc=lcarea profund= a drepturilor fundamentaleale omului [i devenind o problem= ce se agraveaz= constant.

|n acest context se impune formularea unor politicicoerente pentru prevenirea [i combaterea traficului de fiin]eumane, proces care \ntâmpin= \ns= o serie de dificult=]i,rezultate \n primul rând din necunoa[terea dimensiunilor realeale fenomenului, datorat= mobilit=]ii foarte mari, intenseicircula]ii peste frontiere a persoanelor [i bunurilor, iar, \n aldoilea rând, din obscuritatea fenomenului, asigurat= demen]inerea manifest=rilor sale \n contextul unor activit=]iaparent legale.

|n plan regional, criza din Balcani din ultimul deceniu afavorizat dezvoltarea fenomenului, România fiind citat= ca ]ar=de origine [i tranzit pentru marile re]ele de trafic de femeiprovenind \ndeosebi din Asia, dar [i din ]=rile vecine ca –Ucraina, Moldova sau Belarus – cu destina]ia \n ]=rile din fostaIugoslavie (cu accent pe regiunea Kosovo), precum [i Turcia,Grecia sau statele din Europa Occidental=.6

De[i fenomenul ia amploare \n \ntreaga lume, nu doar \n]ara noastr=, el se manifest= cu prec=dere \n zonele \n carelipsesc legisla]ii adecvate [i un sistem de cooperare eficient\ntre institu]iile guvernamentale [i societatea civil=.

De aceea, un prim aspect, care prive[te traficul depersoane, trebuie raportat la cauzele care i-au determinatapari]ia.

O examinare atent= a cauzelor care au determinatapari]ia [i proliferarea fenomenului traficului de fiin]e umane lanivelul ]=rii noastre face posibil= gruparea acestora.

Discriminarea pe pia]a muncii, relevat= prin rateleridicate ale [omajului (pe pia]a muncii, femeile sunt ultimeleangajate [i primele concediate, \n acest mod fiind \mpinse totmai mult c=tre sectoarele neconven]ionale ale economiei,trebuind s= munceasc= “la negru” pentru a-[i câ[tigaexisten]a, unul dintre cele mai profitabile sectoare de pe pia]amuncii la negru fiind industria sexului) combinat cu s=r=cia,motivat= de remunerarea proast= a muncii [i cu ocaziile dea emigra, au determinat considerarea emigr=rii \n ]=rile maidezvoltate ca unic= solu]ie7.

Corup]ia autorit=]ilor poate constitui un factor carepermite dezvoltarea fenomenului traficului de persoane;traficul [i corup]ia se completeaz= reciproc, prin aceea c=traficul creeaz= multiple oportunit=]i care au ca finalitatecoruperea func]ionarilor publici [i crearea premiselor desubminare a \ntregului efort depus de al]i factori pentrucombaterea acestui fenomen.

Controlul slab al grani]elor, lipsa sistemului de eviden]=a persoanelor care emigreaz= \n ]ara de origine, lipsa cadruluilegislativ sau existen]a unui cadru legislativ neadecvat,inaplicabil referitor la migra]ie, la combaterea traficului depersoane, protec]ia victimelor [i a martorilor constituie, deasemenea, cauze care au determinat apari]ia [i dezvoltareatraficului de fiin]e umane.

Restric]ionarea oportunit=]lor de migrare legal= \n ]=rilede destina]ie, precum [i reglement=rile foarte restrictive, cuprivire la migra]ia legal= impuse de ]=rile cu o economie maidezvoltat=, spre care tind victimele traficului, limiteaz= cuseveritate orice form= de migra]ie legal=, situa]ie care

favorizeaz= traficul.Interna]ionalizarea grup=rilor criminale, profiturile mari

ob]inute \n urma traficului de femei au determinat Interpolul s=califice traficul ca fiind crima cu cea mai rapid= ascensiune dinlume, iar O.N.U. s= accentueze c= traficul a devenit unbusiness global, cu o cifr= de afaceri de peste 7 miliarde dedolari.

Potrivit unui studiu comandat de O.I.M., \n România s-aidentificat o serie de factori care determin= vulnerabilitatea latrafic a tinerelor, factori care se constituie \n tot atâtea cauzecare determin= [i preced apari]ia traficului de fiin]e umane,astfel:

� amplasarea geografic= “avantajoas=” - Româniafiind ]ara de origine, de tranzit [i de destina]ie, ce favorizeaz=dezvoltarea traficului. De asemenea, comunitatea devine ocauz= atunci când ne referim la localizarea geografic= \ntr-oregiune s=rac= (majoritatea victimelor traficului provin dinMoldova [i Muntenia) [i rezident= \ntr-o aglomerare urban=(de exemplu, tinerele care locuiesc \n marile ora[e sunt maivulnerabile fa]= de trafic, \n compara]ie cu cele care locuiesc\n comunit=]i mici, rurale);

� grupurile de apartenen]= – tinerele, care locuiesc\ntr-un mediu institu]ionalizat, sunt semnificativ maivulnerabile la traffic, decât cele care tr=iesc singure sau cufamilia;

� abuzul [i disfunc]ionalitatea familial=, lipsa decomunicare \n familie [i dezintegrarea social= - astfel,experien]a unui abuz, fie \n familie, fie \ntr-o institu]ie, cre[tesubstan]ial vulnerabilitatea fa]= de trafic; mediul familial abuziveste, de asemenea, un factor generator de migra]ie [i trafic,alimentând sentimentul e[ecului, \n rela]iile personale [ideterminându-le pe tinere s=-[i caute libertatea \n alt= parte;pe de alt= parte, comunicarea redus= dintre p=rin]i [i tineregenereaz= sentimentul de nonapartenen]= la familie [im=re[te vulnerabilitatea fa]= de trafic; lipsa unui grup deprieteni accentueaz= sentimentul dezintegr=rii [i faciliteaz=desprinderea de familie [i de comunitate;

� achizi]iile [i aspira]iile personale – dorin]a derealizare personal= [i independen]= financiar= se afl= \ntr- unraport de direct= propor]ionalitate cu riscul trafic=rii(proiectarea succesului \n str=in=tate fiind o cauz= dominant=\n apari]ia traficului);

|n alt= ordine de idei, cauzele traficului pot fi raportate lacele cele trei nivele de coexisten]=:

� traficul \n vederea exploat=rii sexuale;� a exploat=rii for]ei de munc=;� donarea de organe.Traficul \n scopul exploat=rii sexuale r=mâne cea mai

mare [i mai important= form= a traficului, din simplul motiv c=va reprezenta \ntotdeauna cea mai important= surs= de profit,pentru trafican]i.

Ca atare, se poate concluziona c=, s=r=cia, [omajul,discriminarea pe pia]a muncii, violen]a domestic= [i abuzuldetermin= pentru femei [i tinere, \n general, na[terea uneidorin]e de “evadare c=tre o lume mai bun=,” astfel \ncât,ofertele \n[el=toare ale trafican]ilor sunt acceptate cuu[urin]=.8

3. Forme ale traficului de fiin]e umaneDin defini]ia traficului de persoane cuprins= \n Protocolul

privind prevenirea, reprimarea [i pedepsirea traficului depersoane, \n special al femeilor [i copiilor, adi]ional laConven]ia Na]iunilor Unite \mpotriva criminalit=]ii

10 CRIMINALISTICA

transna]ionale organizate rezult= [i formele \n care seconcretizeaz= aceast= infrac]iune, \n raport de caracteristicilepersoanelor traficate [i traficante, de scopul urm=rit [iinteresul vizat, de natura cauzelor ce au generat fenomenul,de implica]iile sociale, dar [i de specificul valorilor socialelezate (drepturile omului ):9

• Privit din punctul de vedere al drepturilor omuluitraficul de persoane include sclavia, munca for]at=, violen]a,abuzul de \ncredere, agresiunea fizic= [i psihic= a persoanei,fiind pe deplin justificat= aprecierea c= traficul de fiin]e umaneeste o form= a sclaviei la \nceput de mileniu;

• Sub aspect economic traficul presupune: interesefinanciare (profituri uria[e), re]ele regionale [i interna]ionale,circula]ia ilicit= a banilor (sp=larea banilor care provin din trafic[i pe baza c=rora se realizeaz= activitatea de traficare);

• Din punctul de vedere al originii fenomenului factoriicare genereaz= [i sus]in traficul sunt: s=r=cia accentuat= avictimelor, nivelul educa]ional sc=zut, ne\ncrederea \n sine,e[ecurile \n via]=, migra]ia occidentalilor, amatori deexperien]e sexuale c=tre Est, unde pia]a prostitu]iei este maitentant=;

• Din perspectiva valorilor sociale lezate persoaneletraficate sunt reduse la condi]ia de “marf=”, sunt dezumanizatetreptat, fiindu-le lezate sentimentele cele mai profunde, traumasuferit= marcându-le \ntreaga evolu]ie viitoare;

• Prin prisma scopului vizat traficul presupune profiturisc=zute pentru societate [i profituri uria[e pentru trafican]i,care reinvestesc veniturile ob]inute, \n derularea \n continuarea activit=]ilor ilicite. Prostitu]ia (\n general exploatareasexual= a femeilor [i copiilor), constituie principalul scop altraficului [i modalitatea de ob]inere a celor mai mari câ[tiguri,de asemenea traficul \n scop de munc= for]at=, comiterea deinfrac]iuni, prin constrângere de c=tre victimele traficului [iprelevarea de organe (victimele sunt b=rba]i, femei, copii).

Formele traficului variaz= \n func]ie de: num=rulpersoanelor implicate, tipul de trafican]i, de victime sau de“clien]i” ori “consumatori”, de gradul de organizare pe care sebazeaz= extinderea traficului [i \n raport de care traficulr=mâne na]ional sau se extinde peste grani]e.

|n traficul de fiin]e umane, pot fi implicate persoane fizice(agen]i de recrutare, contrabandi[ti, complici care au abuzatde pozi]ia lor \n cadrul autorit=]ilor administrative ale statelorimplicate), dar [i persoane juridice (companii hoteliere, despectacol, agen]ii de turism, societ=]i de transport, firme deproduc]ie [i distribu]ie de casete video, edituri, sex-shop-uri,companii, care ofer= spectacole de strip- tease etc.).

• Din perspectiva organiz=rii trafican]ilor, traficul\mbrac= urm=toarele forme:

- traficul ocazional, când se raporteaz= doar latransportarea intern=/interna]ional= a victimelor;

- traficul \n bande sau grup=ri mici, când trafican]iisunt bine organiza]i [i specializa]i \n traficarea cet=]enilor \nafara grani]elor folosind acelea[i rute.

Din perspectiva victimelor - copii trafica]i, traficul poatefi clasificat \n func]ie de natura abuziv= a actelor exercitateasupra lor [i care vizeaz=:

* aspectul social (abuz psihologic, fizic, atac sexual sauviol, supravegherea pentru \mpiedicarea deplas=rii, ori libereicircula]ii a victimelor), lipsa puterii de decizie, lipsa accesuluila servicii medicale, obligarea de a consuma alcool [i droguri,avort for]at, malnutri]ie, for]area victimei s=-[i recruteze larândul ei rudele sau prietenii);

* aspectul juridic (deposedarea de acte de

identitate, posedarea [i utilizarea de acte false,amenin]=rile cu predarea la poli]ie);

*aspectul economic (\mpov=rarea cu datorii, neplat=,re]inerea unor pl=]i nejustificate).

4. Cooperarea \n prevenirea [i combaterea traficuluide fiin]e umane

Traficul de fiin]e umane, una dintre cele mai grave formede violare a drepturilor persoanelor, a demnit=]ii [i integrit=]iiacestora, se desfa[oar= de regul= \ntr-un areal extins cateritoriu [i persoane implicate, trafican]ii profitând de naivitateavictimelor, dar [i de unele nesincroniz=ri \ntre institu]iilestatului cu atribu]ii \n domeniul educa]iei, protec]iei sociale,stabilirea identit=]ii [i circula]iei persoanelor.

Indiferent de forma \n care se face exploatarea uneipersoane, pentru prevenirea [i combaterea acestui fenomen\n continu= cre[tere \ntre institu]ii [i autorit=]i, \ntre acestea[i organiza]iile neguvernamentale trebuie s= existe ocooperare \n direc]ia prevenirii [i combaterii oric=rei forme desclavie.

Pentru c=, de cele mai multe ori, \n materia traficului depersoane intervin [i “elemente”de extraneitate, trafican]i,transportatori ori “consumatori”, este necesar= [i o cooperareinterna]ional= \ntre organismele cu atribu]ii \n prevenirea [icombaterea acestor forme de exploatare uman=.

Atribu]ii \n domeniul prevenirii [i combaterii traficului depersoane, separat sau \n cooperare au, potrivit dispozi]iilor dinLegea nr.678/2001, Ministerul Afacerilor Externe, MinisterulMuncii [i Solidarit=]ii Sociale, Ministerul Internelor [i ReformeiAdministrative, Ministerul Educa]iei [i Cercet=rii, MinisterulS=n=t=]ii [i Familiei, Ministerul Justi]iei, Ministerul Public,Autoritatea Na]ional= pentru Protec]ia Copilului [i Adop]ie,Consiliile Jude]ene, Consiliile Locale [i alte institu]ii.

|n prevenirea [i combaterea traficului de persoane, sepot implica, potrivit dispozi]iilor din lege, [i organiza]iileneguvernamentale ori reprezentan]i ai societ=]ii civile, care,separat ori prin cooperare cu organisme similare sau institu]iiale statului, pot desf=[ura activit=]i \n acest sens.

Num=rul mare de institu]ii implicate \n prevenirea [icombaterea traficului de persoane se explic= prin amploarea[i diversitatea fenomenului, atât la nivel na]ional cât [iinterna]ional.

Fiec=rei institu]ii, prin lege, i-au fost atribuite sarcini \nprevenirea [i combaterea traficului de persoane, sarcini caretrebuie realizate separat sau prin cooperare \ntre ele.

Colaborarea trebuie realizat= cu structurile specializatedin cadrul Ministerului Internelor [i Reformei Administrative .

Se poate concluziona c= traficul de fiin]e umane este\ns= tot mai mult un fenomen care capat= un caracterinterna]ional, \n m=sura \n care transcede frontierelena]ionale.

BIBLIOGRAFIE1 Gh. Alecu, Drept penal. Partea general=, Edi]ia a II-a revizuit=

[i ad=ugit=, Ed. Europolis, Constan]a 2007, p.16.2 Gh. Alecu, Considera]ii de ordin teoretic, juridic [i criminalistic

privind combaterea terorismului [i a criminalit=]ii organizate,

Simpozion interna]ional “Contribu]ia criminalisticii la investigarea

actelor teroriste [i a altor evenimente cu consecin]e grave”, vol. Ed.

Luceaf=rul, Bucure[ti, 2007, p. 251.3 E. Stancu, Tratat de Criminalistic=, Edi]ia a II-a rev=zut= [i

ad=ugit=, Ed. Universul Juridic, Bucure[ti, 2002, p. 657.4 Gh. Alecu, Criminalistic=. Curs universitar, Criminalistica.

CRIMINALISTICA 11

1. La 8 octombrie, Interpolul alansat \n \ntreaga lume un apel publicpentru a ajuta la identificarea unuib=rbat, fotografiat \n timp ce comiteaabuzuri sexuale asupra unor copii,fotografii ap=rute pe internet. Erapentru prima dat= când organiza]ia alansat un apel de acest gen.

De[i fotografiile originale au fostretu[ate de c=tre cel \n cauz= sau dec=tre complicii s=i pentru ca fa]a sa s=nu fie recunoscut=, speciali[tii germani de laBundeskriminalamt, lucrând \n cooperare cu subdirec]ia traficde fiin]e umane a Interpolului, au reu[it s= ob]in= o imagineexploatabil=.

|n ciuda eforturilor considerabile depuse \n toat= lumea,prin intermediul re]elei celor 186 Birouri Centrale Na]ionale [ial unit=]ilor specializate ale Interpolului pentru a identifica [ilocaliza individul respectiv, identitatea [i na]ionalitatea sar=mâneau necunoscute. "Imaginile acestui b=rbat, \n timp cecomite abuzuri sexuale asupra unor copii circul= pe Internetde ani de zile. Noi am \ncercat, prin toate mijloacele posibile,s=-l identific=m [i s=-l aducem \n fa]a justi]iei, dar acumsuntem convin[i c= f=r= ajutorul publicului, acest infractorsexual va putea continua s= violeze [i s= abuzeze sexual copiiale c=ror vârste merg de la [ase ani pân= la debutuladolescen]ei" a declarat secretarul General al Interpolului,Ronald K. Noble.

"Avem un motiv foarte bun s= credem c= el c=l=tores[te\n jurul lumii pentru a exploata sexual copiii vulnerabili. Caorganiza]ie puternic=, cu 186 state membre, Interpolul este celmai bine plasat s= coordoneze eforturile depuse \n lumea\ntreag= pentru a-l identifica pe acest b=rbat [i a-l aduce \nfa]a justi]iei" a ad=ugat Noble.

Opera]iunile de c=utare botezate "VICO", dup= ceanaliza fotografiilor - \n num=r de aproximativ 200 f=cuteasupra a 12 copii diferi]i - au permis s= se stabileasc= faptulc= imaginile respective fuseser= realizate \n Vietnam [iCambodgia.

"Decizia de a publica fotografia acestui b=rbat nu a fostluat= cu u[urin]=: ea a fost adoptat= dup= o matur= reflec]ie [icu aprobarea total= a exper]ilor din ]=rile membre Interpol carese consacr= luptei \mpotriva acestei activit=]i criminale abjectea indicat doamna Kristin Kvigne, [efa Subdirec]iei trafic defiin]e umane a Interpolului. Noi nu \ncuraj=m deloc popula]ias= treac= la ac]iune din proprie ini]iativ=, mai ales \n m=sura \ncare orice identificare ar necesita confirmarea de c=treautorit=]ile \ns=rcinate cu aplicarea legii, \ns= noi cerem

oric=rei persoane, care l-ar recunoa[te pe individ sau arposeda informa]ii susceptibile s= ajute anchetatorii, s=binevoiasc= s= contacteze poli]ia sau Biroul Central Na]ionalInterpol din ]ara sa."

2. INTERPOLul [i cele 186 ]=ri membre au \nceput s=exploateze un anumit num=r de piste care le-au fost furnizatede c=tre poli]i[ti [i de c=tre publicul larg, ca urmare a apeluluic=tre martori lansat la nivel interna]ional, pentru a ajuta laidentificarea unui b=rbat, fotografiat \n timp ce se deda laabuzuri sexuale asupra unor b=ie]i tineri [i ale c=ror cli[eecircul= pe Internet.

Secretariatul general a primit peste 200 de r=spunsuridin lumea \ntreag=, comportând elemente precum fotografii,nume [i locuri, susceptibile de a prezenta un interes pentruechipa Interpol care ac]ioneaz= \n cadrul opera]oiunii VICO.Intre altele, ]=rile membre ale organiza]iei continu= s=primeasc= informa]ii la nivel na]ional cu privire la acest b=rbat.

Acest extraordinar appel c=tre martori a re]inut aten]ialumii \ntregi, dup= cum atest= milioanele de vizite care auf=cut obiectul sitului web al Interpolului - de 20 ori mai multdecât media zilnic= obi[nuit=.

|n ciuda marelui interes manifestat de c=tre public pentrua cunoa[te locul de sejur eventual al urm=ritului, deoareceeste vorba de o anchet= de poli]ie \n curs, Interpolul nu poateoferi am=nunte despre nici una dintre informa]iile primite.

Ofi]erii specializa]i ai Interpolului examineaz= informa]iile[i, atunci când este cazul, le transmit Biroului central na]ionalinteresat sau poli]i[tilor specializa]i \n pedocriminalitate din]ara sau ]=rile identificate.

"Publicul a reac]ionat foarte pozitiv [i apelul nostru c=tremartori a suscitat totodat= r=spunsuri \ncurajatoare din parteafunc]ionarilor serviciilor de represiune locale sau na]ionale" adeclarat Kristin Kvigne, [efa Subdirec]iei trafic de fiin]e umanea Interpolului, care conduce opera]iunea VICO.

"Ofi]erii no[tri specializa]i, aici la Lyon, Birourile noastrecentrale na]ionale [i \ntreaga comunitate poli]ieneasc= auprimit sute de scrisori de la persoanele doritoare s= fac= s=progreseze ancheta. Toate informa]iile comunicate suntevaluate [i analizate cu cea mai mare aten]ie, pentru a nu seneglija nici o pist=", a mai spus ea.

3. B=rbatul fotografiat, \n timp ce abuza sexual de tinericopii \n Vietnam [i \n Cambodgia (Vico), ale c=rui fotografiicircul= pe internet, a fost identificat ca urmare a reac]iilormasive provenite din \ntreaga lume suscitate de apelul c=tremartori lansat de Interpol [i ar fi \n prezent \n Thailanda.

Ca urmare a informa]iilor comunicate Interpolului dec=tre cinci surse diferite de pe trei continente, pedofilulprezumat, denumit "Vico" a fost identificat: ar fi vorba de un

12 CRIMINALISTICA

General de brigad= (r.) dr. IOAN HURDUBAIE(Selec]ie [i prezentare dup= situl Interpol)

The aim of the article is to reveal the importance of the police cooperation among the Interpol memberstates and also the support of mass-media and public opinion in the identification and finally arresting of aperson witch appeared in several images on the Internet and committed in the meantime sexual abuses againstchildren.

b=rbat care pred= engleza \ntr-o [coal= din Coreea de Sud.|n cele trei zile care au urmat apelului c=tre martori,

Interpolul, \n colaborare cu Birourile sale centrale na]ionale din\ntreaga lume, au stabilit totodat= numele suspectului,na]ionalitatea sa, data na[terii, num=rul de pa[aport, precum[i locurile de munc=, actuale [i precedente.

Sprijinul intensiv adus investiga]iilor de c=tre autorit=]ilesud-coreene [i thailandeze au dezv=luit c= b=rbatul se\mbarcase la Seul pe un avion cu destina]ia aeroportulinterna]ional din Bangkok, joi 11 octombrie, camerele videocoroborând sosirea sa cu formalit=]ile de imigrare la ora 15,26.Aceast= imagine a fost pus= la dispozi]ia publicului de c=treInterpol, \n cadrul eforturilor depuse de c=tre poli]ie pentru a-llocaliza. "Thailanda se afl= \n centrul unei vân=toriinterna]ionale \mpotriva unui om [i autorit=]ile acestei ]=ri, \ncooperare cu Interpolul [i cu poli]iile din \ntreaga lume, \lurm=resc", a declarat secretarul general, Ronald K. Noble.

"Reac]ia [i contribu]ia pe care le-am ob]inut de la publicau fost remarcabile, la fel ca [i sprijinul media, cea ce a permispoli]i[tilor din serviciul nostru specializat de la biroul nostru dela Bangkok [i din alte ]=ri membre s= realizeze progrese atâtde notabile \ntr-un interval de timp a[a de scurt. Vom solicitadin nou concursul publicului, de data aceasta pentru adetermina locul unde se afl= \n prezent Vico."

Serviciile de poli]ie [i justi]ie din ]=rile interesate continu=s= adune [i s= analizeze elementele de prob=, pentru aangaja urm=rirea penal= \mpotriva lui Vico cât mai repedeposibil.

Documentele de identitate g=site asuprasuspectului:

4. Ca urmare a emiterii de c=tre autorit=]ilethailandeze a unui mandat na]ional de arestare\mpotriva lui Christopher Paul NEIL, Interpolul apublicat o noti]= interna]ional= de persoan= urm=rit=(noti]= ro[ie) privitoare la acest canadian, surprins \ntimp ce abuza sexual copii \ntr-o serie de fotografiicare circul= pe Internet.

Poli]ia regal= thailandez= a emis mandatul dearestare, dup= ce un tân=r thailandez de 17 ani aconfirmat c= a fost agresat sexual de c=tre NEIL -ast=zi \n vârst= de 32 ani - \n urm= cu câ]iva ani.Adolescentul a fost identificat ca fiind una dintrevictimele posibile [i a fost localizat ca urmare a uneianchete laborioase dus= \n strâns= colaborare cuBiroul regional Interpol de la Bangkok [i cu SecretariatulGeneral de la Lyon.

"INTERPOLul ]ine s= aduc= un omagiu extraordinareimunci de anchet= realizat= de c=tre poli]ia regal= thailandez=[i s= mul]umeasc= victimei deosebit de curajoas= care afurnizat autorit=]ilor thailandeze elementele necesare emiteriiunui mandat de arestare \mpotriva lui NEIL" a declaratSecretarul General al Interpolului, Ronald K. Noble.

NEIL a fost v=zut ultima dat= la Bangkok, unde a sosit la11 octombrie cu un zbor de provenien]= din Coreea de Sud,]ar= \n care el preda limba englez=. NEIL este c=utat de c=trepoli]ia regal= thailandez= [i serviciile specializate din ]=rilevecine, de pe acum \n stare de alert=, se pot baza acum penoti]a ro[ie a Interpolului pentru a-l plasa \n stare de arestprovizoriu.

"Marea reactivitate a publicului, a Birourilor centralena]ionale din regiunea respectiv=, din Canada [i Germania,precum [i diligen]ele poli]iei regale thailandeze, au permiscomunit=]ii poli]iene[ti mondiale s= se apropie de finalul careconst= \n traducerea \n justi]ie a acestui infractor sexual."

Prima pist=, gra]ie c=reia poli]ia avea s= ajung= s=stabileasc= faptul c= Christopher Paul NEIL este b=rbatul careapare pe fotografiile din opera]iunea “Vico”, a sosit chiar la 24ore dup= apelul c=tre martori, lansat de Interpol, \n scopulidentific=rii necunoscutului. |n zilele care au urmat, patru altepersoane, din Asia, din Americi [i din Europa l-au desemnat,f=r= s= se consulte \ntre ele, pe NEIL ca fiind susceptibil de afi b=rbatul c=utat.

5. Coordonarea interna]ional=, pus= \n aplicare \ntreserviciile de poli]ie de pe trei continente, a permis arestarea luiChristopher Paul NEIL, \n Thailanda, la numai 10 zile dup=apelul c=tre martori lansat la nivel mondial de c=tre Interpol,

CRIMINALISTICA 13

pentru a identifica un necunoscut fotografiat \n timp ce abuzasexual tineri b=ie]i.

Poli]ia regal= thailandez= l-a arestat pe canadianul de 32de ani la Nakhon Ratchasima, \n nord-estul ]=rii, la 19octombrie, la numai o zi dup= ce a emis un mandat [i asolicitat publicarea unei noti]e ro[ii Interpol \mpotriva sa.

"}in s= aduc un omagiu poli]iei regale thailandeze ac=rei ac]iune rapid= [i decisiv= a permis arestarea lui Neil [is= salut locuitorii acestei ]=ri, care [i-au f=cut datoria lor decet=]eni, ajutând la identificarea [i localizarea acestui infractorprezumat", a declarat secretarul general al Interpolului.

"Acesta nu este decât un exemplu, printre multe altele,de modul \n care cooperarea \ntre Interpol, partenerii s=ipoli]iene[ti din cele 186 state membre [i publicul larg poatepermite traducerea \n justi]ie a unor criminali urm=ri]i de-alungul lumii."

"Arestarea operat= ast=zi constituie un mesaj clar pentrucei care cred c= se pot duce \n Asia de Sud-Est pentru aagresa acolo copii nevinova]i, ar=tându-le c= acum nu maiexist= nici un loc \n care pedofilii se pot refugia, c= nu mai esteposibil un anonimat [i c= nu mai exist= nici un mijloc desc=pare".

La 8 octombrie, Interpolul a lansat un appel c=tremartori, f=r= precedent, la nivel mondial, pentru a ajuta laidentificarea unui necunoscut care ap=rea pe circa 200fotografii, \n care era v=zut abuzând sexual minori. Aproape400 persoane din toat= lumea au r=spuns la acest appel [icinci surse diferite l-au desemnat pe Christopher Paul NEIL cafiind susceptibil de a fi b=rbatul c=utat.

Munca desf=[urat= pe teren de c=tre poli]ie a permis s=se stabileasc= rapid c= NEIL [i-a p=r=sit domiciliul din Coreeade Sud. El a fost v=zut pentru ultima dat= la 11 octombrie, \ntimp ce sosea la aeroportul interna]ional din Bangkok(Thailanda).

Colaborarea strâns= dintre Poli]ia regal= thailandez= [iInterpol a dus la identificarea unei victime, necunoscute pân=acum, care a confirmat poli]iei c= suferise abuzuri din partealui Neil, ceea ce a permis autorit=]ilor thailandeze s= emit= unmandat de arestare \mpotriva acestuia din urm=. Neil a fostaresatat 24 ore mai târziu.

"Faptul c= Neil se afl= \n mâinile poli]iei thailandeze, lanumai 10 zile de la apelul c=tre martori al Interpolului, pentrua identifica un b=rbat c=ruia nu i se cuno[teau identitatea,na]ionalitatea [i locul unde se afl=, este un succes remarcabil,care a fost f=cut posibil prin cooperarea \ntre poli]ie, public [i

mass-media", a declarat [eful Biroului de leg=tur= alInterpolului de la Bangkok, colonelul Panaspong Sirawongse.

6. INTERPOL a confirmat c= b=rbatul fotografiat, \n timpce abuza sexual tineri b=ie]i \n Asia de Sud-Est [i ale c=ruifotografii circul= pe internet, a fost \ntr-adev=r identificat dec=tre Thailanda [i Cambodgia ca fiind Christopher Paul Neil,un profesor de englez= de 32 ani, originar din Canada.

Neil a fost v=zut pentru ultima dat= la 11 octombrie laaeroportul interna]ional din Bangkok, \n timp ce sosea cu unzbor din Coreea de Sud, unde lucra. El a fost fotografiat lasosirea la ghi[eele serviciilor de imigrare, la ora 15,26.

Un ofi]er specializat al Secretariatului General Interpol,care lucreaz= la Biroul de leg=tur= de la Bangkok, i-a ajutat pepoli]i[tii thailandezi [i din ]=rile vecine s= adune [i s= analizezeelementele de prob=, \n vederea emiterii unui mandat dearestare.

F=r= sprijinul celor este 350 persoane care au contactatInterpolul, ca urmare a apelului mondial c=tre martori, lansatde c=tre organiza]ie \n cadrul opera]iunii cu numele de cod“Vico”, atunci când a devenit evident c= b=rbatul, fotografiat \ntimp ce abuza sexual de 12 copii diferi]i \n Vietnam [i \nCambodgia, pe o serie de 200 imagini, nu putea fi identificat.

|n cele trei zile, care au urmat apelului c=tre martori,Interpolul, \n colaborare cu Birourile sale centrale na]ionale dinlumea \ntreag=, a putut ob]ine numele lui Neil, cet=]enia sa,num=rul s=u de pa[aport, precum [i locul s=u de munc= actual[i precedent.

"Acest caz demonstreaz= cu claritate rolul central jucatde Interpol [i re]eaua sa din 186 de ]=ri membre. Totodat=,pune \n eviden]= pasul de uria[ realizat \n comunicarea lanivel mondial \ntre membri", a ad=ugat secretarul generalNoble.

La cap=tul unei vân=tori interna]ionale centrat= peThailanda, Christopher Paul NEIL a fost arestat de c=trepoli]ia regal= thailandez=, vineri 19 octombrie.

"To]i criminalii [i infractorii care dispar prin lume trebuies= [tie c= Interpol, partenerii s=i poli]iene[ti din cele 186 statemembre, publicul [i internetul ofer= de acum \nainte noi [iformidabile posibilt=]i de a-i descoperi oriunde ar putea\ncerca s= se ascund=", a declarat domnul Noble.

Arestarea a avut loc la o zi dup= emiterea de c=treautorit=]ile thailandeze a unui mandat de arestare \mpotrivacanadianului de 32 de ani [i difuzarea de c=tre Interpol a uneinoti]e interna]ionale privind persoane urm=rite (noti]a ro[ie).

14 CRIMINALISTICA

Nu putem nega importan]a covâr[itoare pe care oau actele scrise, \ntrucât acestea sunt folosite zilnic \ntoate domeniile vie]ii socio-economice. Actele scrise, \nsfera dreptului, constituie importante mijloace de prob=;ori, dac= ar fi s= ra]ion=m mai departe, mijloacele deprob= reprezint= acele instrumente prin care seadministreaz= probele sau dovezile \n procesele civilesau penale.

Expertiza scrisului vizeaz= \n principal dou=aspecte: identificarea autorului unui grafism, respectivstabilirea faptului c= un document este autentic saufalsificat.

|n practica de expertiz= se reg=sesc adeseori situa]ii\n care organele de urm=rire penal= formuleaz= obiectivede expertiz= care vizeaz= fie direct, fie indirect - aspectulsecund (cel al stabilirii autenticit=]ii unui act). Cel maiadesea, o asemenea problem= se pune cu privire laexisten]a unor modific=ri ulterioare momentului \ntocmiriiunui act. Cunoa[tem c= orice conven]ie presupune\ndeplinirea principiului consensualismului, p=r]iletrebuind s= fie de acord cu aspectele cuprinse \ncon]inutul actului. Or, \ncheierea unui act sub o form=unanim acceptat= de participan]i, urmat= de modificareaactului sub o form= acceptat=, [i mai mult: cunoscut=doar de c=tre una dintre p=r]i, care \n]elege totodat= autiliza \nscrisul \n scop personal, modificarea ulterioar=procurându-i avantaje, pe lâng= faptul c= este prev=zut=de legea penal=, trebuie [i dovedit=, probat=. Aceast=sarcin= revine, desigur, criminalistului.

Voi prezenta succint un caz inedit de modificaresuccesiv=, ulterioar= momentului \ntocmirii unui \nscris1. Eracontestat un document \n titulatura c=ruia reg=sim men]iunile“Monitorul Oficial al României, Partea I,nr.119/17.03.2000”; “Anexa 37” [i “Tabel Nominal”, structurat– a[a cum am ilustrat mai jos, \n foto nr.1-2 - pe aversul adou= file format A4. Actul \naintat \n vederea examin=riireprezint= o xerocopie a unui tipizat, ale c=rui rubrici au fostcompletate manuscris, cu instrumente scripturale \nc=rcate cusubstan]e de diferite culori.

|n litigiu erau men]iunile scriptice pe cele dou= coli aleanexei 37, anexe ce le reg=sim la filele 16-17 din dosarulcauzei.

Foto nr.1

Foto nr.2

Foto nr.1-2 |nscrisul \n titulatura c=ruia reg=sim men]iunile

“Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.119/17.03.2000”;

“Anexa 37” [i “Tabel Nominal” (filele 16-17 din dosarul cauzei)

CRIMINALISTICA 15

Comisar-[ef de poli]ie RADU MIHAIAgent-[ef adjunct de poli]ie LAUREN}IU FILIP

The aim of the article is to present advantages of the Docubox Dragon in the examination of questioneddocuments. The case shown by this article reveals how the use of this device effectively helped the expert tomake visible a document initial content and also its subsequent modifications.

Pe fila 17 a dosarului cauzei (ilustrat= la un raport dem=rire superior \n foto nr.3), corespunz=tor rândului al 3-lea,mai precis aferent coloanelor “Nr. crt.” respectiv “Numele [iprenumele”, men]iunile ini]iale au fost \ndep=rtate prinacoperirea cu past= alb= corectoare, deasupra c=rora, cupast= de culoare neagr=, au fost f=cute men]iunile “3PISTINER FANI”.

Foto nr. 3- Pagina ce con]ine modific=rile \n litigiu

Examinarea acestor men]iuni cu ajutorul aparatuluiDocubox Dragon \n radia]ie incident= din spectrul IR, la olungime de und= de 590 nm., relev= la coloana “Nr. crt.”

preexisten]a unei alte cifre “3”.Foto nr. 4 – Detaliu - men]iunea \n litigiu fotografiat= \n

spectru vizibil

Foto nr. 5 – Fotografie de examinare. Ilustrarea laDocubox Dragon a regiunii afectat= de modific=ri \n

spectrul IR (??==610nm)

Corespunz=tor coloanei “Numele [i prenumele”distingem \nc= dou= straturi subiacente celui vizibil pe actul \nlitigiu, ale c=ror succesiuni cronologice nu le putem decela, dincauza acoperirii acestora cu past= alb= (dup= cum am ilustrat\n foto nr.6). Unul din traseele preexistente red= un nume pecare nu \l putem distinge, ca urmare a suprascrierii ulterioare,prenumele fiind “Constantin” (1). Un alt traseu subiacent celuivizibil pe actul \n litigiu red= cuvântul “TOTAL”, realizat cu unmaterial scriptural care, la examinarea acestei regiuni \nspectru IR la o lungime de und= de 610 nm, reflect= cel maiputernic lumina incident= (2).

Se constat=, a[adar, c= experien]a profesional= aspecialistului, dublat= de dotarea cu tehnic= de ultim=genera]ie, permite pe lâng= identificarea [i eviden]iereamodific=rilor, [i o bun= ilustrare, demonstra]ia venind \n

sprijinul organelor judiciare [i al p=r]ilor, care trebuie s=\n]eleag= argumentarea verbal= din cuprinsul raportului.Foto nr. 6 - Fotografie de examinare \n spectru UV 365 N.

16 CRIMINALISTICA

Simpozion 2008Simpozion 2008

|n luna octombrie 2008, Asocia]ia Criminali[tilor din România [i

Inspectoratul General al Poli]iei Române, va organiza simpozionul interna]ionmal

cu tema “Investigarea criminalistic= a infrac]iunilor cu violen]=”.

|ntrucât trebuie \ntocmit dosarul pentru acreditarea simpozionului,

rug=m pe cei care doresc s= sus]in= comunic=ri pe aceast= tem= s= trimit=

comunic=rile, cu un rezumat \n limba englez=, pân= la sfâr[itul lunii

februarie 2008.

Pentru clarific=ri, v= rug=m s= v= adresa]i la telefonul 210 33 44 sau

mobil 0740 060 696.

F=r= \ndoial= c= suntem contemporanii unei lumi \n careverbul descriptiv este a se schimba. Cu alte cuvinte, tr=im \ntr-o lume care se ,,globalizeaz=’’, iar ast=zi tot mai mul]i factoride decizie importan]i \ncearc= s= deslu[easc= elementeleviitorului, felul \n care acesta va ar=ta, dar [i capacit=]ilenoastre de a r=spunde acestor schimb=ri. La nivel global [ieuropean, apar noi provoc=ri \n calea c=tre viitor. Problemelecare vor constitui elementele componente ale lumii de mâinesunt nenum=rate. De felul \n care \n]elegem s= raspundemacestora depinde modul \n care construim viitorul.

Fenomenul globaliz=rii a interesat [i intereseaz= din ce\n ce mai mult= lume [i are un impact real pe multiple planuriale vie]ii economico-sociale [i se concentreaz= \n jurul a patrudirec]ii fundamentale: economic=, social=, cultural= [i desecuritate.

|ntr-o analiz= efectuat= de publica]ia The Global Century

cu tema “Globalization and Na]ional Security” se relev= c= una

dintre consecin]ele acestui fenomen, pe lâng= dezvoltarea

tehnolgic= specific= [i extinderea organismelor interna]ionale [i

europene, este o universalizare a normelor [i valorilor. Acest

ultim aspect are \n vedere standardizarea

activit=]ilor [i acreditarea pe baza aplic=rii [i

conform=rii cu standardele de referin]=.|n activitatea forensic, numeroase

organisme interna]ionale, \n cooperare cucele de acreditare, au adoptat normelegeneral valabile [i au dat explica]ii asuprarelevan]ei aplic=rii lor [i asupra detaliilor deconformitate. M= refer aici la asocia]ii dinSUA (V.A.M.- Valid Analytical Measurements;A.S.T.M.- American Society for testing andmaterials; A.S.C.L.A.D.- American SocietyCrime Laboratory Directors; F.B.I.-

S.W.G.M.A.T. Scientific working group on materials analysis)din Australia (I.L.A.C.- International Laboratory AccreditationCooperation) [i nu \n ultimul rând din Europa (E.A. EuropeanCooperation for Accreditation; EURACHEM – Asocia]iaEuropean= de chimie analitic=; E.N.F.S.I.- Re]eauaEuropean= a Institutelor de [tiin]e Criminalistice).

E.N.F.S.I.- Re]eaua European= a Institutelor de [tiin]eCriminalistice al c=rei membru cu drepturi depline este [iInstitutul de Criminalistic= din Inspectoratul General al Poli]ieiRomâne a cuprins \n planul strategic 2005-2008, la punctul 4,prevederea conform c=reia “Toate laboratoarele membreENFSI au nevoie de sprijin pentru a fi \n acord cu bunelepractici [i pentru a ridica nivelul calit=]ii [i [tiin]ei. Pentru aob]ine aceasta, ENFSI \ncurajeaz= continuu institutelemembre s= se \ndrepte spre managementul formal al calit=]ii[i acreditare. Cooperarea [tiin]ific= \ntre grupurile de lucru aleexper]ilor are nevoie de mai mult elan [i pentru dezvoltareaunui sistem de asigurare a competen]ei’’.

The flying mentors

Din textul strategiei se poate \n]elege c= asocia]ia

CRIMINALISTICA 17

Comisar CRI{AN-MUCENIC L+ZUREANUDirector adjunct al Institutului de Criminalistic=

Key word: standardizations, globalization, quality assuranceOne of the cons equences of the g lobalization phenomenon cons is ts in s e tting common

values and norms , which leads to s tandard ac tiv ities along with the us ers accreditation neces s ityaccording to international organization methodologies as U.S .A. (V.A.M. – Valid Analy ticalMeas urements ; A.S .T.M. – American Soc ie ty for tes ting and materials , A.S .C.L.A.D. - AmericanSocie ty Crime Laboratory Direc tors ; F.B.I. – S .W.G.M.A.T. Sc ientific working group on materialsanaly s is ), Aus tralia (I.L.A.C.- Inte rnational Labo rato ry Acc red itation Coope ration) andneverthe les s from Europe (E.A. European Cooperation for Accreditation; EURACHEM – EuropeanAnaly tic Chemis try As s oc iation; E.N.F.S .I.- European Network Forens ic Sc ience Ins titute ).

The strategy’s goal of E.N.F.S.I. consists in “recognition as the most credible forensic science organization”and as a consequence pretends that all the forensic science institutes must be accorded to their standards.

dore[te “s= fie recunoscut= ca cea mai credibil=

organiza]ie \n [tiin]a criminalistic=’’ [i pentru aceasta vrea

ca institutele membre s= se conformeze standardelor, prin

aplicarea de bune practici, cu scopul de a ridica nivelul

calit=]ii [i al [tiin]ei, având ca finalitate acreditarea. Pentru

punerea \n aplicare a strategiei, organiza]ia a constituit

grupul de lucru pentru asigurarea calit=]ii, pe care l-a

\ns=rcinat cu un rol activ \n preg=tirea [i implementarea

standardelor pentru acreditare. |n luna aprilie 2007, \n

Suedia, la reuniunea managerilor de calitate la care am

participat, Institutul de Criminalistic= a prezentat modul,

ac]iunile [i greut=]ile \ntâmpinate pân= la acreditate,

precum [i lista procedurilor acreditate. Activitatea a fost

apreciat= cu atât mai mult cu cât nici unul dintre institutele

din ]=rile \nvecinate [i chiar din unele din ]=ri cu tradi]ie ca

Fran]a, Austria sau din unele landuri din Germania,

Spania sau Italia nu au fost \nc= acreditate. Unele ]=ri ca

Slovenia [i Letonia au beneficiat de fonduri europene de

preaderare pentru acreditare, folosind experien]a pozitiv= a

institutului din Olanda(NFI [i FSL).

Pentru \ncurajarea acredit=rii institutelor, \n vederea

disemin=rii experien]ei pozitive, ENFSI a ini]iat un program

european denumit “The flying mentors”, care are \n vedere

\ndrumarea European= \n vederea acredit=rii activit=]ii

criminalistice (EMFA), program la care institutul nostru a fost

invitat s= participe. Scopul programului este ca \n fiecare ]ar=

european= s= existe cel pu]in un laborator acreditat \n

conformitate cu ISO 17025 [i are ca fizofie ca institute

acreditate s= se \nfr=]easc= cu institute neacreditate, pentru a

acorda asisten]= \n acest sens. Elementele comune vor viza

implementarea managementului general al calit=]ii [i

corelarea calit=]ii cu dou= domenii de expertiz=.

|n sens organizatoric, conducerea ENFSI a desemnat un

comitet de organizare format din conducerea grupului de lucru

privind asigurarea calit=]ii [i secretariatul general al

organiza]iei, care au elaborat un program de management.

Prin acest program a fost cerut, \n primul rând, ajutorul

institutelor acreditate [i apoi a oferit disponibilitatea institutelor

,cu inten]ia de a se acredita sau \n curs de acreditare, ocazie

cu care a fost stabilit= o list= de [ase institute mentor [i [ase

institute tutelate.

|n perioada 05-06 noiembrie am participat, la invita]ia

ENFSI-la grupul de lucru cu calitatea, din cadrul proiectului

organizat. La manifestare au participat Dave Werrett,

pre[edintele ENFSI, Christina Bertler, [efa grupului de lucru

privind asigurarea calit=]ii [i Judy van Overveld, secretar

ENFSI precum [i responsabili cu managementul calit=]ii din

]=rile alese mentori NBI (Finlanda), FSS (UK), FSL (Irlanda),

IC-IGPR (România), SPSA (Marea Britanie) [i SKL (Suedia)

[i din ]=rile care urmeaz= a fi tutelate FSC (Lituania), DFS

(Austria), LKA KTI (Germania), NIFE (România), ATE (Turcia)

[i SREFS (Ucraina).

|n prima zi au fost f=cute prezent=ri cu privire la anumite

experien]e ale unor ]=ri \n procesul parcurs pentru acreditare

[i etape ce trebuiesc parcurse pentru implementarea

sistemului de management al calit=]ii \n laboratoarele de

criminalistic= pentru ca expertizele [i determin=rile efectuate

s= devin= credibile.

|n aceast= ac]iune, Institutul de Criminalistic= al Poli]iei

Române (acreditat RENAR conform standardului 17025 din

anul 2006), s-a oferit s= acorde asisten]=, \n calitate de mentor

pentru acreditare, Institutului Na]ional de Expertize

Criminalistice de pe lâng= Ministerul Justitiei din ]ara noastr=.

|n grupurile de lucru din a doua zi, reprezentan]ii institutelor

mentor cu cei tutela]i pentru acreditare au convenit [i au

prezentat conducerii ENFSI propunerile pentru conlucrare [i

etapele de desf=[urare a activit=]ii, etape [i termene la care

trebuie raportat. Cele dou= institute române au convenit

\mpreun= consultare [i sprijin pentru acreditare dup=

urm=torul program:

• Preg=tirea personalului cu privire la prevederile

standardului ISO 17025;

• Verificarea conformit=]ilor tehnice, preg=tirea

personalului, ambientare;

• Sprijin \n \ntocmirea Manualului calit=]ii;

• Elaborarea procedurilor generale de lucru;

• Elaborarea procedurilor specifice [i a instruc]iunilor de

lucru;

• Efectuarea unui audit, pentru identificarea

neconformit=]ilor.

Deplasarea [i ini]iativa Institutului de Criminalistic= din

Poli]ia Român= pentru a sprijini un alt institut \n acreditare au

fost primite cu satisfac]ie de c=tre organismul European, care

a remarcat progresele f=cute de institu]ia noastr= care este

acreditat= de[ii institute din Germania, Austria, Turcia etc. au

nevoie de sprijin cu fonduri europene sau proprii pentru

aceast= ac]iune.

18 CRIMINALISTICA

Probleme de l=murit cu ocazia investig=rii loculuifaptei:

|n anumite situa]ii, o dat= ajun[i la locul faptei, organelede anchet= sunt puse \n fa]a unor dileme \n ceea ce prive[temoartea victimei [i anume: este vorba despre un omordisimulat \ntr-o sinucidere sau a fost chiar o sinucidere; estevorba despre un omor disimulat \n accident rutier sau a fostpur [i simplu doar un accident soldat cu moartea victimei.

Aceste \ntreb=ri apar uneori iar r=spunsul corectdepinde doar de profesionalismul celor care particip= lainvestigarea cazului, criminali[ti, investigatori, procurori.

|n astfel de situa]ii este foarte important s= nu se plecede la idei preconcepute, de a da un verdict doar la primavedere, ci de a efectua mai \ntâi foarte atent toate activit=]ilecare se impun a fi efectuate \n astfel de situa]ii, fixarea cumare aten]ie a tuturor aspectelor din câmpul infrac]ional,descoperirea [i ridicarea tuturor categoriilor de urme [imijloace materiale de prob=, ascultarea eventualilor martorisau a altor persoane care cunosc anumite aspecte legate decaz [i doar dup= aceea se va decide despre ce fel de fapt=este vorba.

Aspectele controversate \n cazul mor]ilor violente aparatunci când, la o prim= estimare, nu se poate trage o concluziereferitoare la cauzele mor]ii victimei, moartea fiind, de regul=,violent=, f=r= a putea spune dac= este vorba de un accident,o sinucidere sau un omor disimulat.

Câteva dintre aceste aspecte controversate, care trebuiel=murite cu ocazia investig=rii criminalistice a locului faptei:

• locul unde a fost descoperit= victima - ca fiind un locdestul de improbabil ca aceasta s= se g=seasc=, ]inând contde persoana victimei, statutul ei social, rela]ionarea social=,etc.;

• pozi]ia \n care a fost g=sit= victima - o pozi]ieneobi[nuit=, atipic= care ridic= anumite semne de \ntrebare cuprivire la posibilitatea acesteia de a ajunge \n pozi]iarespectiv=;

• prezen]a anumitor leziuni pe suprafa]a corpului -leziuni a c=ror producere este mai greu de explicat la o prim=examinare, leziuni atipice, leziuni de violen]= extrem= sau,dimpotriv=, abia vizibile pe suprafa]a corpului, care ridic=anumite suspiciuni cu privire la modul \n care a survenitmoartea;

• prezen]a unui [an] de [trangulare complet \n jurul

gâtului victimei g=sit= spânzurat= ne pot conduce la concluziac= aceasta a fost [trangulat= \nainte, dup= care a fostspânzurat=, pentru a disimula omorul \ntr-o sinucidere prinspânzurare;

• prezen]a sau dimpotriv= absen]a urmelor de sânge -\n anumite situa]ii când, func]ie de locul [i pozi]ia \n care a fostdescoperit cadavrul, precum [i func]ie de leziunile descoperitepe corpul victimei, aceste urme fie trebuia s= se reg=seasc=\n acel loc, fie dimpotriv=, nu \[i justificau prezen]a acolo;

• prezen]a sau absen]a unor obiecte, arme, instrumente,la locul faptei, care ar fi trebuit s= existe, sau dimpotriv=, nu \[ijustific= prezen]a \n acel loc, punându-se firesc \ntrebarea dece sunt acolo, sau de ce nu sunt acolo când \n mod firesc artrebui s= existe, ]inând cont de celelalte aspecte de la loculfaptei.

• prezen]a unor urme de mâini, picioare,\nc=l]=minte, mijloace de transport, care prin locul unde aufost descoperite, pozi]ia acestora, multitudinea lor potconduce la ipoteze diferite referitor la cele \ntâmplate;

• descoperirea unor \nscrisuri l=sate de victim= \n careaceasta \[i explic= gestul dar care, coroborate cu alte\nscrisuri create de victim= \n mod obi[nuit, apar \ntr-ocontradic]ie flagrant= \n ceea ce prive[te caracteristicilegenerale [i individuale ale scrisului, fiind clar c= fie acesta nua fost scris de victim=, fie victima a fost “ajutat=” s=-l scrie;

Faza static= a investig=rii criminalistice va debuta cudelimitarea locului faptei, folosind banda din material plastic cuinscrip]ia “NU TRECE}I. POLI}IA”, pentru a \mpiedicap=trunderea \n câmpul infrac]ional a persoanelor care nu auce c=uta acolo.

Se [tie c= la astfel de evenimente se adun= o mul]imede curio[i care se \nghesuie s= vad= victima, ace[tia nef=cândaltceva decât s=-i \ncurce pe cei care se ocup= de anchetareacazului [i s= distrug= eventualele urme. Pentru aceasta,delimitarea locului faptei [i interzicerea accesului oric=reipersoane este de foarte mare importan]=.

Este indicat ca \n astfel de cazuri, mul]imea curio[ilor s=fie atent observat= [i chiar surprins= \n imaginile video [i fotocare sunt luate la locul faptei deoarece, \n anumite situa]ii,chiar autorul infrac]iunii se afl= printre curio[i, \[i manifest=curiozitatea de a vedea tot ce se \ntâmpl= [i mai ales tot ceeace fac cei care se ocup= de rezolvarea cazului. Au existatchiar situa]ii \n care \nsu[i autorul s-a oferit ca martor asistent,

CRIMINALISTICA 19

Comisar de poli]ie {TEFAN MOLDOVAN

The judicial investigators often meet with difficulties in the investigation of suspect death cases in orderto establish the death nature: homicide, suicide or accident. The author presents five cases of suspect death andtries to explain the controversies appeared in the crime scene investigation of each case.

tocmai pentru a fi [i mai aproape de anchetatori [i de a afladetalii referitoare la mersul investiga]iilor.

Executarea fotografiilor judiciare \n faza static=, precum[i filmarea video, prezint= o importan]= deosebit= \n astfel decazuri.

Pe imaginile video [i foto vor fi surprinse absolut toate

aspectele, exact a[a cum se g=seau ele la sosirea echipei de

investigare, aceste imagini urmând a fi studiate ulterior pentru

a clarifica anumite aspecte controversate.Se va insista \n special pe pozi]ia cadavrului, leziunile

vizibile ale acestuia, starea lui, pozi]ia [i starea obiectelor careau leg=tur= cu moartea victimei (la], nod, cu]it, etc.), locul [ipozi]ia acestora fa]= de cadavru este extrem de important=,\ntrucât pot l=muri foarte multe aspecte legate de modul \ncare a survenit moartea victimei.

Faza dinamic= a investig=rii va decurge cu respectareatuturor regulilor tactice care se impun \n aceast= faz=.

Se va \ncepe cu examinarea atent= a cadavrului\mpreun= cu medicul legist, fiecare leziune sau urm= deviolen]= fiind atent studiat= [i elaborate primele ipoteze cuprivire la natura [i modul \n care acestea au fost produse.Toate leziunile vor fi fotografiate \n detaliu, cu etalon dem=sur=, astfel \ncât acestea s= poat= fi examinate ulterior peplan[a fotografic= sau pe computer.

|mbr=c=mintea cadavrului va fi examinat= cu mare

aten]ie, pentru a se descoperi eventualele urme, fie urme

biologice, fie de alt= natur= (rupturi, t=ieturi, urme de frecare,

de târâre etc.). {i acestea vor fi fotografiate atât din

perspectiva locului unde se g=sesc cât [i \n detaliu, cu etalon

de m=sur=.

Dup= finalizarea examin=rii cadavrului, faza dinamic= va

continua prin extinderea circular= a investig=rii tehnico-

[tiin]ifice a locului faptei, fiind examinate cu foarte mare

aten]ie atât obiectele descoperite, cât [i \ntreaga suprafa]= a

locului faptei, \n vederea descoperirii, relev=rii [i ridic=rii

tuturor urmelor [i mijloacelor materiale de prob=.

Vor fi efectuate fotografii schi]=, ale obiectelor principale

[i de detaliu, astfel \ncât plan[a fotografic= care va fi \ntocmit=

s= reflecte cât mai fidel locul faptei. Urmele [i mijloacele

materiale de prob= vor fi astfel fotografiate \ncât s= fie

surprins= atât pozi]ia acestora fa]= de celelalte repere din

câmpul infrac]ional, cât [i detalii ale acestora care s= poat=

duce la individualizarea lor.

De o deosebit= importan]= este fi fixarea prin

videofilmare a tuturor acestor aspecte, [tiut faptul c=, \n multe

cazuri, \n special cele care ridic= semne de \ntrebare,

anchetatorii reiau [i urm=resc aceste \nregistr=ri [i, de multe

ori, v=zând imaginile de mai multe ori realizezi anumite

aspecte care la fa]a locului au sc=pat privirii.

Bine\n]eles c= decizia final= \n l=murirea cauzelor mor]ii

va fi dat= de medicul legist prin raportul medico legal \ntocmit

dup= efectuarea autopsiei.

Voi prezenta \n continuare câteva cazuri de mor]i

violente a c=ror producere a iscat controverse, neputându-se

stabili de la \nceput dac= este vorba despre un omor,

sinucidere sau accident.

Cazul 1.

|ntr-unul din cazurile controversate investigate recent,victima se afla spânzurat= de conducta de gaz din holulapartamentului, cu o coard= semielastic= (ca cele folosite dealpini[ti). T=lpile picioarelor victimei se g=seau a[ezate pegresia din hol, genunchii u[orflexa]i. |n fa]a cadavrului seg=sea un scaun r=sturnat.

S-a constatat prezen]a masiv= a urmelor cu aspect desânge \n absolut toate \nc=perile apartamentului, inclusiv \nbaie [i buc=t=rie. Pete, cheaguri, stropi cu aspect de sângeerau prezen]i peste tot, pe pardoseal= [i pe pere]i. Pepardoseala din \nc=peri se puteau distinge urme de piciordescul] imprimate \n sânge dar [i urme de \nc=l]=minteimprimate \n sânge. Urmele de picior descul] duceau sprefereastra de la dormitor, dar [i spre fereastra de la buc=t=rie [ireveneau (aveau dublu sens).

|n baie au fost descoperite cantit=]i \nsemnate de sângepe pardoseal=, cârpe \mbibate cu sânge a[ezate \ntr-un col].

|n dormitor au fost descoperite o pereche de papuci decas= \mbiba]i cu sânge, o g=leat= [i un lighean \n care seg=seau cantit=]i apreciabile de sânge.

Din declara]ia proprietarului apartamentului, acesta a\nchiriat apartamentul \n urm= cu trei zile victimei, pe care nuo cuno[tea, deoarece apartamentul era dat la ziar la micapublicitate ca apartament de \nchiriat.

Apartamentul a fost \nchiriat pe trei zile, iar la data lacare a fost descoperit cadavrul, proprietarul tocmai a venit s=vad= ce se \ntâmpl=.

|n bagajele chiria[ului a fost descoperit= [i o carte deidentitate pe numele Knautz Rainhard Walter a c=rei fotografiesem=na cu cea a victimei.

La fa]a locului s-a procedat la efectuarea de m=sur=tori[i compara]ii \ntre urmele de picior descul], descoperiteimprimate \n sânge pe pardoseala \nc=perilor [i t=lpilevictimei, concluzionând c= urmele au fost create chiar devictim=.

S-au efectuat m=sur=tori [i compara]ii \ntre urmele de\nc=l]=minte descoperite imprimate \n sânge pe pardoseal= [ipapucii de cas= descoperi]i \n dormitor, concluzia fiind c=urmele au fost create de acei papuci.

Examinând cadavrul, pe antebra]ul stâng [i fa]aanterioar= a t=lpilor, au fost descoperite pl=gi t=iate. Nodulla]ului frânghiei cu care era spânzurat era plasat lateral stângagâtului, iar [an]ul de [trangulare era incomplet.

Interpretând toate aceste urme la fa]a locului, concluziatras= a fost c= era vorba despre o sinucidere [i nu despre unomor. Multitudinea petelor de sânge din apartament, a urmelorde picior [i \nc=l]=minte descoperite au condus la ipoteza c=victima a \ncercat s= se sinucid= prin lezarea unor vase desânge de la \ncheietura antebra]ului stâng [i de la t=lpilepicioarelor, lucru pe care l-a f=cut \n dormitor. Ulterior, v=zândprobabil c= nu moare a[a de u[or a luat decizia de a se aruncade la fereastr=, apartamentul fiind situat la etajul IX al blocului.A[a se explic= urmele de picior descul] care duc la fereastradin dormitor, dup= care se \ntorc [i merg la fereastra de labuc=t=rie (ambele ferestre au fost g=site \n pozi]ia deschis).

Probabil frica de \n=l]ime l-a f=cut s= se gândeasc= la oalt= posibilitate de a muri. A mers \n baie [i a sp=lat cu]itul,

20 CRIMINALISTICA

dup= care a ales calea de a se spânzura, aceast= ultim= calefiind [i cea care i-a provocat moartea.

Surpriza, dar totodat= [i un atu \n plus a fost c= eravorba despre o sinucidere [i nu altceva, a venit spre finalulactivit=]ilor de investigare tehnico-[tiin]ific= a locului fapteicând, \ntr-un buzunar al hainelor a fost g=sit un bilet de adio,dar semnat Balaj Sorin Marcel.

Ulterior, \n baza verific=rilor f=cute, s-a stabilit c= estevorba de numitul Balaj Sorin Marcel, urm=rit general pentrumai multe escrocherii, cartea de identitate pe numele KnautzRainhard Walter fiind fals=.

Cazul 2.

Un caz devenit celebru a avut loc \n anul 2002 \n jude]ulArad. Cazul, cunoscut sub denumirea de “Vr=jitorul” p=rea laprima vedere un banal accident rutier, o autoaccidentareurmat= de distrugerea total= prin incendiere a autoturismului.Dar evenimentele au stat cu totul altfel, fiind vorba despre unomor deosebit de grav, disimulat \ntr-un accident de circula]ie.

|ntr-o diminea]= a acelui an, lucr=torii postului de poli]ieBeliu, jude]ul Arad au fost sesiza]i despre faptul c=, \n zonalocalit=]ii Lunca Teuz, pe drumul jude]ean, o ma[in= estec=zut= \n [an] a luat foc.

La fa]a locului s-au deplasat atât lucr=torii postului depoli]ie cât [i pompierii, care au constatat c= era vorba despreun autoturism Seat Leon, c=zut cu partea din fa]= \n [an]ul dindreapta [oselei [i care arsese \n \ntregime. |n autoturism,dup= stingerea incendiului au fost descoperite dou= scheleteumane calcinate. Pl=cu]ele de \nmatriculare ale autoturismuluiaveau numere de \nmatriculare din Ungaria.

Datorit= faptului c= autoturismul, \mpreun= cu cele dou=victime arseser= \n \ntregime, nu au fost descoperite nici un felde alte indicii referitoare la cele dou= victime.

|ntr-o prim= faz= s-a crezut c= era vorba despre oautoaccidentare, probabil [oferul a adormit la volan, a intrat \n[an], iar autoturismul a luat foc.

La fa]a locului s-a deplasat [i o echip= operativ= de laI.P.J. Arad pentru l=murirea tuturor aspectelor ]inând cont c=era vorba, probabil, de cet=]eni str=ini.

|n urma primelor investiga]ii efectuate \n zon=, uncet=]ean a declarat c=, \n noaptea respectiv=, a v=zut un focundeva pe câmp la o distan]= de circa 1 km, \ntre culturi.

Deplasându-se \n locul respectiv, poli]i[tii au avutsurpriza s= constate c= acolo s-a petrecut ceva neobi[nuit. Lafa]a locului au fost descoperite urmele unui foc recent [i, deasemenea, urme cu aspect de sânge, câteva buc=]i de lemnprovenite din laturile unui gard [i fâ[ii din material textil deculoare alb=, probabil un cear[af. De asemenea a fostdescoperit [i un nasture provenit de la un obiect de\mbr=c=minte.

Pe drumul de acces spre locul respectiv au fostdescoperite urme de anvelope auto cu ecartament mic, deautoturism.

S-au elaborat mai multe versiuni [i ipoteze referitoare laceea ce sa \ntâmplat acolo [i la posibilitatea ca celedescoperite \n câmp s= aib= leg=tur= cu cele dou= victime dinautoturismul incendiat, mai ales c= acesta se afla la circa 150metri distan]= de locul unde drumul agricol ajungea \n drumuljude]ean.

Urmare a extinderii investiga]iilor \n localit=]ile limitrofelocului faptei, s-au descoperit alte aspecte interesante.

|ntr-o localitate, situat= \n apropierea locului unde au fostdescoperite cele descrise anterior, domicilia un cet=]eancunoscut \n zon= pentru puterile lui paranormale. La acestaapelau zilnic fel [i fel de oameni, cu fel [i fel de probleme,faima lui fiind a[a de mare \ncât veneau persoane [i de ladistan]e mai mari pentru a beneficia de serviciile acestuia.

Principala “magie” consta \n aducerea de noroc \ndragoste, aducerea persoanei iubite, c=s=toria etc., lucruri pecare le propov=duia [i \n care era deja cunoscut ca fiind unuldin personajele cu har.

Urmare investiga]iilor efectuate s-a stabilit c=, \n searaprecedent=, la acest “vr=jitor” au apelat [i dou= femei, dincare, cel pu]in una a mai fost [i alt= dat= pe la el. Cele dou=au fost v=zute cu o ma[in= ro[ie cu numere str=ine.

Fiind \ntrebat cu privire la aceste aspecte, acesta arecunoscut c= cele dou= au fost la el, una dintre ele fiind dejao cuno[tin]= mai veche, fiind interesate de calit=]ile lui \n ceeace prive[te atragerea persoanelor iubite de acestea.

|n urma extinderii ariei de \ntreb=ri, acesta a recunoscutc=, \n noaptea respectiv=, a mers cu cele dou= femei pe câmp,unde a practicat un ritual de vr=jitorie, pentru a le \ndeplinicererile referitoare la persoanele iubite. A declarat c=, dup=consumarea ritualului, acestea i-au pl=tit suma cu care s-au\n]eles, dup= care au plecat cu autoturismul.

Focul, urmele de sânge, be]ele [i fâ[iile din cear[af,g=site la fa]a locului, le-a explicat ca fiind folosite ca parte aritualului. Sângele provenea de la o g=in= iar be]ele [i fâ[iiledin cear[af au fost folosite pentru a lega simbolic pe cele dou=femei pe sol pe durata ritualului.

Aprofundând investiga]iile s-a stabilit c= cele dou= femeiau avut asupra lor o sum= foarte mare de bani, una dintre elea vândut o cas= cu foarte pu]in timp \nainte [i a spus unorcuno[tin]e c= va folosi acei bani pentru a pl=ti un vr=jitor cares=-i readuc= b=rbatul iubit \n patul ei.

Pus \n fa]a [i a altor probe, vr=jitorul a recunoscut c=, \nseara respectiv=, a mers cu cele dou= femei pe câmp pentruritualul care urma s= aib= loc. Acolo le-a hipnotizat pe celedou= femei, le-a legat cu fâ[iile din cear[af de mâini [i depicioare de buc=]ile de lemn pe care le-a luat dintr-un gard(locul de unde au fost rupte be]ele fiind identificat de poli]i[ti),dup= care a oficiat ritualul. La terminarea acestuia a \ncercatreaducerea acestora din trans=, lucru pe care nu l-a reu[it.Una dintre femei nu mai mi[ca, iar cealalt= era aproapeincon[tient=. V=zând acest lucru s-a speriat [i nu a [tiut ce s=fac=, a[a c= s-a decis s= scape de cele dou= femei. Pentruaceasta a scos benzin= din rezervor \ntr-un flacon, a urcatambele femei \n autoturism, a scos autoturismul pe drumulasfaltat ce lega localit=]ile din apropiere, dup= care, fiindnecirculat la acea or=, a a[ezat ambele femei pe scaunele dinfa]=, le-a legat centurile de siguran]=, a pornit autoturismul [il-a \ndreptat spre [an], dup= care, dup= ce autoturismul aajuns \n [an], l-a stropit cu benzin= [i i-a dat foc, \n speran]ac= va trece drept un banal accident rutier.

Poate a[a ar fi r=mas, dac=, din fericire, acel martor nuar fi relatat despre focul ciudat pe care l-a z=rit pe câmp \nacea noapte. |n realitate, scopul acestuia a fost de a intra \nposesia acelei sume mari de bani pe care una dintre femei o

CRIMINALISTICA 21

avea asupra sa. Este posibil ca cele dou= femei s= fi fostinduse \n stare de trans=, este posibil [i ca cele dou= femei s=fi fost violate, dar aceste lucruri nu au putut fi dovedite.

Vr=jitorul a fost condamnat pentru omor deosebit degrav, la \nchisoare pe via]=.

Cazul 3.

|ntr-un alt caz controversat, victima a fost descoperit= \ncamera sa, pe pat, a[ezat= pe o parte. Pe pat [i pe pereteledin imediata apropiere s-au constatat foarte multe urme subform= de pete [i stropi cu aspect de sânge.

Victima prezenta mai multe leziuni \n zona abdominal=,parte din intestine fiind ie[ite din abdomen.

La prima vedere obiectul t=ietor \n]ep=tor care puteaproduce leziunile victimei, nu se afla acolo, acesta fiind ulteriorg=sit sub mâna dreapt= a victimei.

Datorit= leziunilor de amploare mare vizibile la nivelulabdomenului, \n prima parte a investig=rii s-a luat \n calculipoteza unui omor.

Ulterior, au fost descoperite pl=gi t=iate la antebra]elevictimei, ceea ce a dus la luarea \n calcul [i a ipotezei desinucidere. Dar exista totu[i controversa c= intestinele scoasedin abdomen erau cam prea mult pentru puterea unui om,chiar dac= acesta vrea s= se sinucid=.

Problema a fost totu[i l=murit= o dat= cu descoperirea \npatul \n care se g=sea cadavrul a unui ziar \nf=[urat sub form=de c=lu[ care mai p=stra \nc= urmele de saliv=, precum [iforma arcadelor dentare.

S-a concluzionat c= victima, \n inten]ia de a suprimapropriile sale ]ipete datorit= durerii [i-a confec]ionat acel c=lu[din ziar pe care l-a strâns \ntre din]i \n momentul \n care [i-aaplicat loviturile de cu]it \n abdomen. Probabil acesta a fostinspirat \n luarea deciziei de a se sinucide prin aceast=metod= de filmele cu samurai \n care ace[tia \[i f=ceauharakiri, adic= \[i produceau leziuni incompatibile cu via]a lanivelul abdomenului.

Cazul 4.

|ntr-un caz investigat cu câ]iva ani \nainte, a fostsesizat= poli]ia cu privire la faptul c= dintr-un apartament situat\ntr-un bloc din cartierul Aurel Vlaicu r=zbate un miros greu decadavru.

Echipa care s-a deplasat la fa]a locului a spart u[a de laintrare iar \n=untru imaginea p=rea desprins= dintr-un film degroaz=. Pe pat se g=sea cadavrul \n putrefac]ie avansat= alunei femei, \mbr=cate \ntr-un capot de culoare ro[ie. Cadavrulera umflat, complet \nnegrit [i plin de viermi.

Ceea ce a creat suspiciuni cu privire la natura faptei afost faptul c=, \n jurul cadavrului, era \nf=[urat= o coard=elastic= alc=tuit= din mai multe corzi legate \ntre ele, din celefolosite la portbagajele autoturismelor. Picioarele victimei eraulegate cu aceast= coard=, iar apoi aceasta era \nf=[urat= \njurul corpului pân= \n zona toracelui, cuprinzând [i mâinile.

La prima vedere s-a emis ipoteza unui omor cu legareavictimei.

|n urma examin=rii atente a cadavrului s-a constatat c=acesta nu prezenta leziuni vizibile sau alte urme de violen]=.Ceea ce a frapat a fost urm=torul aspect: cap=tul corzii

elastice cu care era \nf=[urat cadavrul era strâns \n pumnuldrept al cadavrului. Lâng= pat, pe o noptier= se aflau maimulte cutii cu medicamente din care unele erau goale. Acesteaspecte, coroborate cu alte informa]ii culese pe timpulinvestig=rii cazului, a condus la concluzia c= era vorba despreo sinucidere [i nu despre un omor. Victima era cunoscut= c= amai \ncercat s= se sinucid=, dar \n ultimul moment a apelat laajutorul vecinilor care au salvat-o. Probabil, de data aceasta,ca s= fie sigur= c= \[i va duce la \ndeplinire gestul, s-a legatsingur= cu acea coard= elastic=, tocmai \n ideea de a nu maiputea s= se deplaseze [i s= cear= ajutorul vecinilor.

Cazul 5

|n \nc=perea destinat= usc=rii hainelor, situat= la parterulunui bloc din municipiul Arad, a fost descoperit de c=tre unlocatar cadavrul unui vecin. Acesta a anun]at poli]ia, care s-adeplasat de urgen]= la fa]a locului.

|nc=perea servea drept magazie pentru locatarii sc=riiblocului, fiind depozitate \n interior diferite scule, biciclete,ambalaje etc.

U[a nu prezenta urme de for]are fiind prev=zut= cubroasc= tip yal=. Locatarul care a descoperit cadavrul adeclarat c= u[a era \ncuiat=, iar el a descuiat-o, cheie de laaceast= u[= având fiecare familie care locuia pe scarablocului.

Cheile vecinului g=sit mort se g=seau la el \n buzunarulhainei.

Cadavrul a fost g=sit \n mijlocul \nc=perii, pe pardoseal=,cu fa]a \n jos. Fiind \ntors cu fa]a \n sus s-a constatat c=, lanivelul toracelui, hainele prezentau o singur= t=ietur= cul=]imea de circa 1,5 cm, care avea corespondent pe corpulvictimei.

La fa]a locului nu au fost constatate urme de deranj, delupt=, iar obiectele care, \n mod uzual, se aflau acolo erautoate la locul lor.

De[i s-a c=utat peste tot \n \nc=pere, nu a fostdescoperit nici un obiect care ar fi putut crea acea leziune careulterior a produs moarte victimei.

Surpriza a venit o dat= cu efectuarea autopsiei, când,de[i la examenul extern, nimic nu d=dea de b=nuit, fiindconstatat= o singur= plag= t=iat=-\n]epat= la nivelul toracestânga, \n momentul \n care a fost deschis= cavitatea toracic=a cadavrului, \n interior, a fost descoperit un cu]it de buc=t=rie,cu pr=sele ro[ii. Acesta se afla introdus complet \n cavitateatoracic= a victimei, a str=puns inima provocându-i moartea.

De[i \n prima faz= a fost luat= \n calcul infrac]iunea deomor, pentru c= la fa]a locului nu a fost g=sit obiectul vulnerant[i, deci, se presupunea c= acesta a fost luat de autor, ulteriors-a ajuns la concluzia c= victima s-a sinucis, alegând pentruaceasta s= se \nchid= \n acea \nc=pere-magazie, s-a a[ezatpe pardoseal= [i ca s= fie sigur de rezultat a a[ezat cu]itul cuvârful \n sus pe podea, dup= care s-a l=sat cu toat= greutateacu pieptul peste el. A[a se explic= faptul c=, sub greutateacorpului, care a r=mas nemi[cat, cu]itul a p=truns \n \ntregime\n corp, fiind practic absorbit de acesta.

Toate aceste cazuri sunt cazuri reale la care amparticipat \n echipa de investigare tehnico-[tiin]ific= a loculuifaptei.

22 CRIMINALISTICA

OOdat= cu implementarea \n practic= a unorreguli percepute ca restric]ii, limite \ncadrul demersului judiciar, impuse \n

considerarea fireasc= a drepturilor fundamentale aleomului, tot mai mul]i apreciaz= necesitatea [i, chiar,afirm= o anumit= suprema]ie a probei tehnico-[tiin]ifice \ngestionarea anchetei penale [i \n l=murirea problemelorspecifice investig=rii fiec=rei infrac]iuni \n parte.

F=r= a considera necesar a face dezvolt=ri \n acest=direc]ie \mi permit s= afirm, \n context, c= ancheta arenevoie de a[a ceva [i c=, \n foarte multe cazuri,constat=rile tehnico-[tiin]ifice [i expertizele au l=muritaspecte f=r= de care cercet=rile nu ar fi putut progresa.

Totu[i, trebuie observat c= dispunerea [i folosirea \ncadrul investiga]iei penale a const=tarilor tehnico-[tiin]ifice [i expertizelor, atât criminalistice cât [i de alt=natur=, trebuie precedate de o analiz= rezonabil= care s=aib= ca obiect necesitatea [i oportunitatea lor. F=r= a aveapreten]ia de a propune cel mai bun model de analiz=,apreciez ca model util de analiz= cel de tip SWAT.

Astfel, pe structura fireasc= – ca puncte tari, puncteslabe, amenin]=ri [i oportunit=]i – vor putea fi avute \nvedere urm=toarele:

Puncte tari – Schimb=ri intervenite \n configura]ialocului faptei, a altor perimetre, \n care se desf=[oar= diferiteactivit=]i, de c=tre organele judiciare deplasate pe teren, cesunt, de multe ori, sesizabile [i ra]ionale pentru ochiul [ispiritul de observa]ie exersat al unui anchetator cu experien]=.|n alte cazuri, semnifica]ia unor modific=ri – urme ce atest=\mprejur=ri legate de desf=[urarea activit=]ii ilicite ori ale unoractivit=]i f=r= relevan]= \n cauz= – pot sc=pa oricui, indiferentde experien]=, disponibilitate, aten]ie etc. Pentru ca nici unelement, oricât de nesemnificativ ar p=rea la prima vedere,care ar putea fi important \n anchet= s= nu r=mân=nevalorificat este necesar ajutorul, participarea speciali[tilor[i/sau exper]ilor ale c=ror cuno[tiin]e [i abilit=]i practice \ndiverse domenii, pe baza aplic=rii celor mai adecvate metode[i procedee tehnice, pot contribui la l=murirea adev=rateisemnifica]ii a urmelor [i mijloacelor materiale de prob=descoperite \n cauz=.

Elementele de prob= \ndoielnice ori simple indicii pot,prin efectuarea expertizei, s= fie re]inute ca probe temeinicesau \nl=turate ca fiind f=r= valoare.

Puncte slabe – Costurile sunt importante [i, de cele maimulte ori, organul judiciar este obligat s= fac=, \nainte de toate,o identificare a persoanelor care au interese importante \ncauz= [i care devin astfel interesate [i \n suportareacheltuielilor legate de efectuarea constat=rilor tehnico-[tiin]ifice ori expertizelor.

Necesit= un volum de timp, relativ mare, institu]iile \ncadrul c=rora se efectueaz= expertizele sau/[i exper]ii suntaglomera]i, ca s= nu mai vorbim despre faptul c=, adesea,activitatea de expertiz= nu \ncepe pân= nu este confirmat=, celpu]in, o plat= partial= a costului expertizei.

Sunt dispuse [i efectuate expertize chiar [i \n condi]iile\n care nu se \ntrevede posibilitatea unor concluzii certe \nraport cu materialul ce poate fi pus la dispozi]ia exper]ilor oricu posibilit=]ile tehnice existente efectiv la dispozi]iaexpertului.

Amenin]=ri – Pe fondul unei analize superficiale, f=r= s=fie evaluat \ntregul material existent la dosarul cauzei, atuncicând problemele pot fi l=murite [i prin desf=[urarea altoractivit=]i – ascultarea martorilor, \nvinui]ilor, confrunt=ri,prezent=ri pentru recunoa[tere, reconstituiri – sau nu suntimportante.

Problemele care pot fi l=murite, de[i de o anumit=importan]= pentru anchet=, s= nu justifice cheltuieliimportante, a[a cum sunt cele care trebuie f=cute pentruefectuarea, ca exemplu, unei expertize complexe.

Dispunerea unei expertize \ntr-un moment nepotrivit –prematur ori cu \ntârziere – poate conduce la \ngreunareaanchetei sau chiar la imposibilitatea de a l=muri una sau altadintre probleme, având \n vedere c= urmele [i mijloacelemateriale de prob= se pot degrada, \[i pot schimbapropriet=]ile etc. sau, din contr=, pot fi insuficiente pentrurealizarea expertizei.

Pot fi puse la dispozi]ia exper]ilor urme, care nu maicon]in elemente pe baza c=rora s= se poat= face identificareaindividual=, deoarece, din neglijen]= sau voit, cu prilejuldescoperii, ridic=rii, conserv=rii ori transportului le-au fostmodificate caracteristicile [i propriet=]ile specifice – situa]ie \ncare totul devine formal [i dominat de relativitate.

O problem= important= este certitudinea provenien]eiurmelor [i mijloacelor materiale de prob= prezentate \n fa]aexpertului – dac= exist= ignoran]= \n ceea ce prive[teridicarea, ambalarea, transportul, predarea ori atunci când seface fixarea prin \nregistr=ri de sunet [i imagine ori \n

CRIMINALISTICA 23

Comisar de poli]ie CLAUDIU ADRIAN ANTOFIE, I.P.j. Dâmbovi]a

The author proposes a type SWAT analyses in exploiting the forensic expertises results. In his opinion thistype of analyse is not the best and he presents its benefits and disadvantages. In the same context he makesobvious the opportunity of this type of analyse utilisation and also its limits in case of an incomplete andobjectiveless examination of the evidences.

procesul-verbal vor ap=rea suficiente motive pentru a se punela \ndoial= rezultatele expertizelor nu pe fond ci sub aspectullipsei de certitudine, al posibilit=]ii provoc=rilor ori \nscen=rilorcompromi]=toare.

Oportunit=]i – Activitatea ilicit=, ca orice activitatedesf=[urat= de oameni, ce se consum= \n timp [i spa]iu, las=urme, existând doar o problem= de disponibilitate, pricepere [idotare \n c=utarea, descoperirea, revelarea, examinarea [iinterpretarea prezen]ei [i caracteristicilor acestora. Urmele [imijloacele materiale de prob= intr= \n posesia organelorjudiciare o dat= cu desf=[urarea diferitelor activit=]i de tactic=,precum cercetarea la fa]a locului, ridicarea de obiecte [i\nscrisuri, perchezi]ia sau constarea infrac]iunii flagrante, \ns=nu au valoare pentru ob]inerea unui maxim de date menite s=contribuie la clasificarea diferitelor \mprejur=ri referitoare lacondi]iile \n care a fost s=vâr[it= infrac]iunea, identitateafaptuitorilor, a persoanelor v=t=mate etc.

Expertiza intervine \n anchet= pentru l=murirea unorfapte sau st=ri de fapte care nu sunt [i nu pot fi valorificatealtfel.

Concluzionând, dispunerea, efectuarea, rezultateleefectu=rii constat=rilor tehnico-[tiintifice [i expertizelor nutrebuie privite ca ceva tabu. Pe de alt= parte, nu specialistulsau expertul trebuie s= se pronun]e cu privire la identitateaf=ptuitorilor, la activitatea ilicit=, la leg=tura dintre persoane [ifapte etc., acestea fiind sarcini generale ale anchetei. Plictisit[i con[tient de propriile limite anchetatorul nu trebuie s=g=seasc= solu]ia salvatoare \n a arunca pe umerii expertuluiceea ce el nu poate l=muri. Pe de alt= parte, specialistul sauexpertul plafona]i \n limitele mijloacelor tehnice, \n tehnologiilepe care le au la dispozi]ie sau poate dep=[i]i, din punct devedere profesional, nu trebuie s=-[i cl=deasc= concluziile pepresupuneri, pe versiunile de lucru, pân= la urm=, pe “vântul”care pare s= bat= \n dosarul \n care se dispune experiza.

O referire, \n context, trebuie f=cut= [i la raportulanchetator – expert.

Uneori pare s= existe o disput= \ntre anchetator [i expertpentru dobândirea unei \ntâiet=]i profesionale care poatederaia pân= la a se pune problema cine face anticamer= lacine, cine roag= pe cine, tonul comunic=rii se poate ridicanefiresc, se pot vedea anchetatori stând cu dosarele \n bra]epe la câte o u[= de expert implorând aten]ie sau, din contr=,spunându-[i c= sunt cineva [i \n atare condi]ii este suficient s=emit= o simpl= adres= c=tre expert, care va trebui s= ob]in= totce este posibil din materialul trimis spre expertiz= c=…doar deaia este expert.

Cu certitudine, rela]ia este [i trebuie s= r=mân=profesional=, mai ales \n condi]iile \n care exist= prevederileCodului de procedur= penal= care detaliaz= suficient aceast=rela]ie.

Astfel, oraganul de urm=rire penal=, care dispuneefectuarea constat=rii tehnico-[tiin]ifice sau expertizei,stabile[te obiectul acesteia, formuleaz= \ntreb=rile la caretrebuie s= r=spund= [i termenul \n care urmeaz= a fi efectuat=lucrarea.

Constatarea tehnico-[tiin]ific= sau expertiza seefectueaz= asupra materialelor [i datelor puse la dispozi]iesau indicate de c=tre organul de urm=rire penal=. Celui\ns=rcinat cu efectuarea constat=rii sau expertizei nu i se potdelega [i nici acesta nu-[i poate \nsu[i atribu]ii de organ de

urm=rire penal= sau de organ de control.Specialistul, tehnicianul sau expertul \ns=rcina]i cu

efectuarea lucr=rii, dac= socotesc c= materialele puse ladispozi]ie ori datele indicate sunt insuficiente, comunic= aceastaorganului de urm=rire penal=, \n vederea complet=rii lor.

Organul de urm=rire penal= sau instan]a de judecat=,când dispun efectuarea unei expertize, fixeaz= un termen lacare sunt chemate p=r]ile, precum [i expertul, dac= acesta afost desemnat de organul de urm=rire penal= sau de instan]=.

La termenul fixat se aduce la cunostin]a p=r]ilor [iexpertului obiectul expertizei [i \ntreb=rile la care expertultrebuie s= r=spund= [i li se pune \n vedere c= au dreptul s=fac= observa]ii cu privire la aceste \ntreb=ri [i c= pot ceremodificarea sau completarea lor. P=r]ile mai sunt\ncuno[tin]ate c= au dreptul s= cear= numirea [i a câte unuiexpert recomandat de fiecare dintre ele, care s= participe laefectuarea expertizei.

Dup= examinarea obiec]iilor [i cererilor f=cute de p=r]i [iexpert, organul de urm=rie penal= sau instan]a de judect= pun\n vedere expertului termenul \n care urmeaz= a fi efectuat=expertiza, \ncuno[ti]ându-l, totodat=, dac= la efectuareaacesteia urmeaz= s= participe p=r]ile.

Expertul are dreptul s= ia la cuno[tiin]= de materialuldosarului necesar pentru efectuarea expertizei. |n cursulurm=ririi penale cercetarea dosarului se face cu \ncuviin]areaorganului de urm=rire. Expertul poate cere l=muriri organuluide urm=rire penal= sau instan]ei de judecat= cu privire laanumite fapte ori \mprejur=ri ale cauzei.

P=r]ile, cu \ncuviin]area [i \n condi]iile stabilite deorganul de urm=rire penal= sau de instan]a de judecat=, potda expertului explica]iile necesare.

Cu privire la punerea la dispozi]ia expertului a dosaruluicauzei, practica exper]ilor tinde c=tre analiza de c=tre expert a\ntregului dosar, mergându-se pân= la a se solicita dosarul, caatare, [i r=mânerea acestuia, un timp, la dispozi]ia expertului.Se recunoa[te, mai mult sau mai pu]in direct, c= acest fapteste necesar atât pentru efectuarea propriu-zis= a expertizeicât [i pentru ca rezultatul, concluziile expertului s= fie \n ton curestul materialului de anchet=, s= nu existe contrazicerinefire[ti.

Cum a luat “cuno[tiin]= de materialul dosarului necesarpentru efectuarea expertizei” este o exprimare fireasc=, ce are\n vedere asigurarea tuturor condi]iilor pentru efectuareaexpertizei, sens sus]inut [i de prevederea \n conformitate cucare “expertul poate cere l=muriri organului de urm=rire penal=sau instan]ei de judect= cu privire la anumite fapte ori\mprejur=ri ale cauzei”. Dac= [i \n ce condi]ii trebuie impuserestric]ii este o problem= asupra c=reia cel care conduceancheta se poate pronun]a, \n mod firesc, numai motivat,existând riscul ca expertul s= justifice [i s= motiveze c= nu aputut satisface obiectul expertizei, c= nu a putut r=spunde launa sau mai multe \ntreb=ri \ntrucât nu i s-a pus la dispozi]iematerialul necesar.

Dup= cum am ar=tat c= rela]ia dintre anchetator [iexpert este una, \n primul rând, profesional= – este dea[teptat ca profesionalismul fiec=ruia \n parte s= fac=diferen]a \ntre drept [i abuz de drept, \ntre “cinste [icorectitudine’’ [i pactizarea cu infractorul.

24 CRIMINALISTICA

|n istoria asasinatelor prin otr=vire, cazul Mariei

Becker din Liège a r=mas cea mai elocvent=

confirmare a succesului neobosit al organelor

judiciare belgiene. Acest caz a fost prezentat, \n anul

1939, \ntr-o lucrare, de c=tre F.E. LOUWAGE, comisar

general al Poli]iei Judiciare din Bruxelles. |ntrucât \n

solu]ionarea acestui caz, organele judiciare au dovedit

mult= pricepere [i profesionalism \n strângerea probelor,

vom prezenta, \n sintez=, \n scop instructiv, principalele

aspecte.

|n zilele de 7 [i 8 iulie 1938, Curtea de Juri a

provinciei Liège a judecat cele 11 cazuri de asasinate prin

otr=vire consumate [i cinci cazuri de tentative, aduse \n

fa]a justi]iei de c=tre Parchet.

|n ziua de 8 iulie 1938, s-a pronun]at verdictul care a

condamnat-o la moarte pe v=duva Becker (Maria

Alexandrina Tititjean). Curtea de Casa]ie a respins apelul,

consemnând c= v=duva Becker este vinovat=, faptele sale

fiind deosebit de grave.

|n perioada copil=riei acestei femei, nimic nu a dat de

b=nuit c= firea ei ar putea ascunde perversit=]i sau

predispozi]ii criminale. Maria Alexandrina Tititjean s-a n=scut

la 14 iulie 1879, \n provincia Liège, localitatea Landen. Tat=l ei

a fost miner, iar mama se ocupa cu \ntre]inerea casei. La

\nceput, Maria a urmat [coala primar= din Linsmeau, \n

apropierea localit=]ii de origine. Dup= moartea p=rin]ilor,

având 20 de ani, a luat un post de secretar=, iar dup= doi ani

a intrat \ntr-un serviciu de ajutoare de croitoreas=, ca angajat=

la un atelier din Liège. |n acest timp, l-a cunoscut pe Charles

Becker, cu care s-a c=s=torit. Dup= patru ani, a p=r=sit familia

plecând la Bruxelles, dar la scurt timp s-a \ntors la so]ul ei.

Aceast= \ntâmplare, cam ciudat=, pare s= fi provocat o

schimbare \n via]a Mariei. A devenit o escroac=, o lingu[itoare

[i o f=]arnic=: a p=r=sit de mai multe ori c=minul conjugal; a

destr=mat prin intrigi familia unui cumnat; a legat u[or

cuno[tin]e cu b=rba]i [i a avut rela]ii sexuale cu ace[tia.

|ntrucât femeia s-a compromis, so]ii Becker au hot=rât

s= se mute \n localitatea Bressoux, unde Maria Becker a

deschis o m=cel=rie, la care, \n scurt timp, a renun]at [i a

deschis la Liège un atelier de croitorie.

|n vara anului 1932, Charles Becker s-a \mboln=vit, so]ia

sa lansând zvonul c= sufer= de “cancer rebel“. La 14 iulie

1932, Maria \i serve[te so]ului o cea[c= de ceai pe care el a

b=ut-o cu greutate. |n aceea[i zi, Charles moare, la vârsta de

52 de ani. |nainte de a deceda, Charles avea dureri mari

abdominale [i nu mai putea urina. Medicul oficial a constatat

c= era vorba de moarte natural=.

|n casa Mariei Becker au locuit, \n calitate de chiria[i,

so]ii Costadot, so]ul f=cea parte din Poli]ia ora[ului Liège.

|ntrucât Maria Becker avea nevoie de bani, pentru a-[i pl=ti

datoriile, s-a \mprumutat de la familia Costadot cu suma de

12.000 franci, semnând pentru aceasta o poli]=.

|n luna martie 1933, Maria Becker a invitat-o \n camera

ei pe doamna Costadot [i a servit-o cu o cea[c= de ceai.

Noaptea, doamna Costadot a fost cuprins= de v=rs=turi, care

au continuat timp de [ase zile, timp \n care extremit=]ile

corpului \ncepuser= s= i se atrofieze. La scurt timp, a intervenit

moartea d-nei Costadot. Cu toate c= femeia \nainte nu a

suferit de nici o boal=, medicul curant al acesteia stabile[te c=

a murit de cord. A doua zi dup= deces, o rud= a familiei

Costadot a observat c= Maria Becker a intrat \n dormitorul

acestora [i a luat dintr-un dulap o hârtie pe care a rupt-o [i a

aruncat-o \n foc, \n soba de la buc=t=rie (era poli]a de 12.000

de franci).

|n vara aceluia[i an, Maria Becker face cuno[tin]= cu dl.

Lambert Beyer, \n vârst= de 48 ani, proprietar de imobil,

acesta \ndr=gostindu-se de ea, chiar cerând-o \n c=s=torie.

Femeia nu i-a dat nici un r=spuns, \ntrucât ea avea un amant,

pe Max H., \n vârst= de 37 ani, dar a r=mas \n rela]ii bune cu

Beyer. De la acesta s-a \mprumutat cu suma de 10.000 franci.

La mijlocul lunii octombrie 1934, Maria Becker l-a vizitat

pe Beyer, care nu se sim]ea bine din punct de vedere medical.

Femeia s-a decis din nou s= ia asupra sa rolul “sorei de

caritate” [i i-a servit un “ceai”, care i-a provocat decesul. Dup=

moartea acestuia s-a constatat c= din casa lui disp=ruser=

documente de valoare, printre care poli]a de 10.000 franci,

bani [i bijuterii.

La pu]in timp de la decesul d-nei Costadot, Maria Becket

a avut-o chiria[= pe doamna Bossy, care, la data de 20 martie

CRIMINALISTICA 25

Prof. VASILE L+P+DU{IDrd. STELU}A GREJDINOIU

This historical case proves the importance of proceeding with professionalism and promptitude to thenecessary activities in the very moment of first suspicions. The authorities were behind time in this case andtheir intervention was after several murders had been committed.

1935, moare \n acelea[i condi]ii ca [i predecesorii s=i. |naintea

decesului, victima a apucat s=-i spun= unei m=tu[i c= doamna

Becker \i servea un ceai cu gust resping=tor [i c=, deseori,

dup= ce-l ingera, avea st=ri de grea]= [i v=rs=turi. Verdictul

medicului curant a fost: o sl=bire a cordului. |n urma decesului

d-nei Bossy s-a constatat de asemenea dispari]ia mai multor

bunuri [i valori.

La scurt timp, Maria Becker a cunoscut-o pe doamna

Pariot, \n vârst= de 68 de ani, v=duv= [i cu o avere

respectabil=. La finele lunii aprilie 1935, Maria Becker i-a adus

d-nei Pariot o sticl= de vin Cinzano, din care aceasta a b=ut un

pahar. |n aceea[i seara, doamna Pariot a \nceput s= prezinte

simptome identice cu victimele anterioare. {i de aceast= dat=

Maria Becker a vegheat la c=p=tâiul bolnavei. |n data de 1 mai

1935, Maria i-a servit d-nei Pariot o limonad= purgativ=, dup=

care aceasta a murit.

|n ziua urm=toare, rudele decedatei au descoperit,

printre numeroasele hârtii ascunse \ntr-un dulap, o poli]=

semnat= de v=duva Becker, din care rezulta c= doamna Pariot

i-a cedat sub form= de \mprumut [ase ac]iuni. Ulterior, s-a

stabilit c= Maria Becker a vândut cele 6 ac]iuni unei case de

\mprumut.

|n via]a Mariei Becker a ap=rut o alt= prieten=, doamna

Louis, so]ia unui poli]ist, cu care a locuit \mpreun=. La scurt

timp \ntre cele dou= femei au ap=rut ne\n]elegeri. Maria

Becker a profitat de doamna Louis [i a \mprumutat de la

aceasta 700 de franci. Folosind acela[i procedeu, Maria Beker,

\ntr-o zi, i-a oferit un ceai, provocându-i acesteia vomit=turi

violente. A doua zi seara, când so]ul s-a \ntors de la serviciu,

[i-a g=sit so]ia moart= \n pat. Medicul a stabilit c= femeia a

decedat ca urmare a unei indispozi]ii stomacale.

|n continuare, Maria Becker a \nceput s= fac= comer] cu

\mbr=c=minte.

Printre clien]i se afla [i doamna Valèe, o v=duv=

\nst=rit=. De la aceasta f=ptuitoarea a \nchiriat o parte a casei

pentru a-[i deschide un magazin, \n interiorul c=ruia, pe un

perete [i-a instalat un crucifix. Aproape zilnic, cele dou= femei

luau masa \mpreun=, timp \n care, Maria Becker \[i studia cu

aten]ie viitoarea victim=.

|ntr-o zi din luna iunie 1935, dup= ce doamna Valèe

consumase un pahar de vin adus de v=duva Becker, a fost

cuprins= de o stare de grea]= urmat= violent de v=rs=turi, \n

urma c=rora victima a c=zut la pat. Imediat Maria Becker i-a

administrat celei \n cauz= o limonad= purgativ=, care i-a

agravat starea de s=n=tate, iar dup= opt zile de suferin]=

aceasta a decedat.

Tot \n vara anului 1935, v=duva Becker s-a mutat \n

locuin]a d-rei Maria Bouille, cu care s-a \mprietenit foarte

repede. |ntr-o sear=, aceasta a preg=tit dou= ce[ti de ceai din

ierburi, recomandându-i gazdei, pentru a avea efect, s=-l bea

dintr-o dat=. D-ra Bouille a g=sit ceaiul prea amar [i a

constatat, cu oarecare nedumerire, c= prietena ei s-a gr=bit s=

cl=teasc= imediat cea[ca. Dup= câteva ore victimei i s-a f=cut

r=u [i a chemat o alt= chiria[= s= vin= s= o \ngrijeasc=, iar

v=duvei Becker i-a interzis s= mai intre \n camer= cu limonada

pe care aceasta i-o preg=tise. La pu]in timp domni[oara Bouille

[i-a revenit.

|ntr-o zi, fiind la plimbare pe str=zile Liège-ului, Maria

Becker a studiat mai multe femei \n vârst=, una dintre acestea

atr=gându-i aten]ia prin \mbr=c=mintea [i bijuteriile pe care le

purta. S-a a[ezat pe banc= lâng= ea [i, dup= câteva minute, au

\nceput s= converseze. Femeia s-a recomandat a fi doamna

Martin, 67 ani, v=duv=, având un apartament de lux, \n care

locuia singur=. Cele dou= v=duve s-au \mprietenit, iar Maria

Becker o vizita aproape zilnic.

|n ziua de 13 septembrie 1935, doamna Martin s-a

\mboln=vit grav, declarând c= are o indispozi]ie stomacal=, ce

i-a fost provocat= de o mâncare cu varz= consumat= \n ajun

\mpreun= cu v=duva Becker. |n aceea[i zi, Maria Becker a fost

v=zut= intrând \n apartamentul d-nei Martin, având \n mân= o

cea[c= cu un lichid ce aburea. Noaptea urm=toare, vecinii

doamnei Martin au auzit-o cum se zvârcolea [i gemea. A doua

zi, la orele 1500, femeia a decedat.

De \ndat= ce a ap=rut fratele decedatei, care era preot

\ntr-o comun= din \mprejurimile Liège-ului, v=duva Becker [i-a

dat concursul pentru \ndeplinirea formalit=]ilor necesare. A

declarat c= \n apartament nu a g=sit niciun fel de bani, doar un

testament \n favoarea sa. Fratele a avut \ndoieli asupra

scrisului surorii sale. Dup= \nmormântarea d-nei Martin,

v=duva Becker s-a \ntors la locuin]a sa cu un geamantan cu

obiecte pre]ioase, bani [i alte bunuri.

O alt= victim= pe care a studiat-o mai mult timp a fost

v=duva Caulle, \n vârst= de 55 ani, proprietara unei averi de

jum=tate de milion de franci. Aceasta avea un prieten (unii au

afirmat c= era amantul ei), \n vârst= de 30 ani, pe care v=duva

Becker, \n ciuda st=ruin]elor ei, nu reu[ea s=-l cunoasc=, fapt

ce a determinat-o s=-[i schimbe tactica. Astfel, \n seara zilei de

7 noiembrie 1935, la locuin]a d-nei Caulle s-a organizat o

mas=, la care au participat prietenul ei [i v=duva Becker. Dup=

aceast= mas=, doamna Caulle s-a sim]it foarte r=u, a vomitat

[i s-a a[ezat \n pat, de \ngrijirea ei ocupându-se tot doamna

Becker. Dup= patru zile, victima a decedat. La inventarul f=cut

de rude, s-a stabilit c= anumite bijuterii ale decedatei

disp=ruser=, iar aceasta o \mprumutase pe Maria Becker cu

suma de 6.000 de franci.

La \ncheierea \nmormânt=rii, v=duva Becker a prezentat

un testament \n favoarea prietenului decedatei, sus]inând c= l-

a g=sit la v=duva Caulle. De \ndat= ce Becker a predat

testamentul posesorului de drept, i-a pretins acestuia un

onorariu de 100.000 de franci. Ulterior, expertiza grafologic= a

stabilit c= documentul era scris de Maria Becker.

Cu ocazia arest=rii criminalei, aceasta purta pe degete

inele ce-i apar]ineau d-nei Caulle.

Pe la \nceputul lunii aprilie 1936, doamna Becker a legat

26 CRIMINALISTICA

o prietenie cu doamna Ana Stewart, 45 ani, care era

proprietara unui magazin de coloniale. |n ziua de 10 aprilie

doamna Stewart a fost cuprins= de v=rs=turi. Un medic a

stabilit c= prezenta simptomele unei otr=viri a organelor

urinare. |ntre timp, f=r= [tirea familiei, doamna Stewart o

\mprumutase pe v=duva Becker cu diferite sume de bani, \n

cuantum de 25.000 franci. La 4 mai 1936, starea victimei s-a

agravat. |n aceast= situa]ie doamna Stewart a rugat-o pe sora

sa s= vad= dac= poli]a semnat= de doamna Becker pentru

sumele \mprumutate se mai afla \n caseta \n care o pusese.

Hârtia nu a mai fost g=sit=. Becker a fost de multe ori singur=

cu bolnava, având suficient timp pentru a face ca poli]a s=

dispar=. La data de 7 mai, doamna Stewart a decedat. Medicul

a luat probe de sânge [i a constatat, \n urma efectu=rii

analizelor, c= acesta con]inea 28/100 gr. uree la un litru, fapt

ce i-a confirmat acestuia c= victima fusese otr=vit=.

Anul 1936 a fost mai pu]in prielnic pentru doamna

Becker \n privin]a leg=turilor de prietenie. Pân= la urm=, \[i

pune \n plan s= o treac= \n lumea drep]ilor pe cumnata

amantului s=u, doamna Hody, cu care fusese certat=. |n semn

de \mp=care, v=duva Becker a invitat-o pe doamna Hody s=

bea un pahar de vin la o teras=. |n timp ce discutau, pe strad=

a avut loc un eveniment, moment \n care doamna Hody [i-a

\ntors privirea spre acel loc, timp de câteva secunde, suficient

cât Maria Becker s= poat= s= scoat= o batist= [i s= o scuture

deasupra paharului acesteia.

Cu ocazia arest=rii v=duvei Becker, s-a g=sit \n po[eta ei

o batist= care la dou= col]uri avea câte un nod \n care se afla

o sticlu]= ce con]inea digitalin=.

Dup= o s=pt=mân=, Maria Becker a invitat-o pe doamna

Hody la o ceain=rie din centrul ora[ului. |n timp ce au fost

aduse ceaiurile, doamna Hody s-a scuzat [i a mers la toalet=,

permi]ându-i v=duvei s= ac]ioneze. La \ntoarcere aceasta a

gustat din ceai [i v=zând c= este foarte amar a renun]at s=-l

consume. Ajungând acas=, doamna Hody a fost cuprins= de

ame]eli [i a \nceput s= vomite, dar a \ndep=rtat-o pe Becker,

refuzând prezen]a acesteia \n cas=. Dup= câteva zile, la

interven]ia medicului, femeia [i-a revenit.

Pe la sfâr[itul lunii august 1936, Maria Becker a

cunoscut-o pe doamna Lange, \n vârst= de 85 ani. Prima a

\nceput s-o viziteze la locuin]a sa pe b=trân=. La 25

septembrie 1936, v=duva Becker [i-a vizitat prietena,

aducându-i o sticl= de vin de Taragona, \n vederea s=rb=toririi

zilei de na[tere.

Dup= consumarea unui pahar de vin doamna Lange a

\nceput s= se simt= r=u [i a c=zut la pat. Ziua urm=toare,

vecinii au constatat c= aceasta decedase. Un medic a

constatat c= femeia decedase urmare a unei congestii

cerebrale. De data aceasta Parchetul a dispus autopsierea

cadavrului, medicii legi[ti stabilind c= moartea a fost provocat=

de consumarea unei doze mari de digitalin=.

|n continuare, Maria Becker a mai trimis pe lumea

cealalt=, prin metodele ei, pe v=duva Bultè [i v=duva Weiss,

de la care a sustras bani, bijuterii [i obiecte de lux.

La ultima \ncercare a sa, respectiv cu doamna Lumy,

poli]ia a fost pe urmele v=duvei Becker [i a arestat-o tocmai

când intra \n locuin]a viitoarei victime. |n po[eta sa fiind g=sit=

o batist=, \nnodat= la dou= col]uri, ce con]inea o sticlu]= cu

digitalin= Mativelle (5 gr.). Pe degetele mâinilor au fost

identificate inele sustrase de la victime, inclusiv inelul v=duvei

Weiss.

|n timpul anchetei, Maria Becker a sus]inut c= nu sunt

dovezi pentru acuzarea sa, spunând: “Dovedi]i-mi faptul

imputat!”. Când i s-a demonstrat c= prietenele ei au murit

datorit= digitalinei consumate, r=spundea: “De unde [ti]i

aceasta? T=ia]i cadavrul \n buc=]i [i c=uta]i!” Infractoarea a

mai cerut s=-i fie f=cut= dovada c= ea a fost aceea care le-a

administrat otrava.

S-a stabilit c= Maria Becker [i-a procurat mai multe

sticlu]e cu digitalin= de la unele farmacii din ora[. Farmaci[tii,

fa]= de care v=duva Becker se milogea, sus]inând c= “este

suferind= de cord [i c= de mult timp ia acest medicament la

recomandarea medicului“, s-au l=sat influen]a]i [i \i d=deaua

medicamentul, \nc=lcând prevederile legii. Totu[i, având \n

vedere importan]a cazului, farmaci[tii au fost de partea Justi]iei

[i au declarat adev=rul. V=duva Becker a contat pe t=cerea

farmaci[tilor datorit= numeroaselor aprovizion=ri pe care le-a

f=cut cu acest medicament.

|n ceea ce prive[te pe amantul ei, acesta a fost scos din

cauz=. |n cursul cercet=rilor s-a stabilit c= era complet str=in

de faptele criminalei.

Maria Becker l-a f=cut pe acesta s= cread=, c= are

venituri \nsemnate [i este \n a[teptarea unei mo[teniri

importante. Acest b=rbat se bizuia pe veniturile ei pentru a

putea duce o via]= f=r= griji.

Din studiul f=cut asupra criminalei, pe baza concluziilor

desprinse din cercet=ri, a rezultat c= Maria Becker era o

femeie [ireat= [i hr=p=rea]=, care \[i studia victimele cu mult=

aten]ie [i dup= ce era convins= c= poate s= ac]ioneze \[i punea

planul \n aplicare.

Expertizele medico-legale, analizele toxicologice [i

examin=rile microscopice, f=cute de speciali[ti de mare

valoare interna]ional= (cadre didactice universitare) la ultimele

trei victime (damnele Lange, Weiss [i Bultè), au scos \n

eviden]= c= acestea au murit datorit= unei otr=viri puternice cu

substan]e con]inând digitalin=.

Reconstituirea faptelor comise de Maria Becker,

p=trunderea \n structurile suflete[ti ale acesteia [i scoaterea la

iveal= a ac]iunilor ei ingenioase, au dovedit mare pricepere [i

mult= pasiune profesional= din partea organelor judiciare din

perioada respectiv=.

CRIMINALISTICA 27

Deficien]ele de ordin fizic sau psihic sunt

definite \n literatura de specialitate ca

fiind orice “pierdere semnificativ=, orice

dereglare de structur= sau func]ie anatomic=, fiziologic=

sau psihologic=, rezultate \n urma unei maladii, a unui

accident, a unei deregl=ri evolutive etc”1.

De[i persoana care face ascultarea nu se va substitui

\n nici un caz cadrelor medicale, ea trebuie s= cunoasc=

no]iuni de baz= despre deficien]e, felurile deficien]elor [i

care ar putea fi impactul prezen]ei lor asupra rezultatelor

ascult=rii persoanelor, \n general [i martorului \n

particular. Cea mai important= clasificare este cea \n

deficien]e fizice [i deficien]e psihice sau mentale, dar

exist= [i alte clasific=ri, care sintetizeaz= mai precis

caracteristicile diferitelor forme de deficien]=2.

1. Ascultarea martorilor surdo-mu]i. Starea de

surditate presupune lipsa total= sau partial= a auzului. Dac=

starea de surditate a intervenit de timpuriu [i ea este profund=

poate genera mu]enia3. Situa]ia martorului surdo-mut se

caracterizeaz= prin faptul c= elementul specific care trebuie

avut \n vedere la ascultarea acestui martor este faptul c=

activitatea tactic= trebuie raportat= la posibilitatea sau

imposibilitatea de comunicare a acestei categoriei de

persoane.

|n cazul \n care nivelul dezvolt=rii psihice [i preg=tirea

intelectual= permit, comunicarea se face f=r= ajutorul

interpre]ilor, sarcina organului judiciar este mult u[urat=,

deoarece persoana care face ascultarea se poate \n]elege cu

martorul direct datorit= unei preg=tiri speciale pe care aceste

persoane o pot parcurge. Pe de alt= parte, atunci când nu

poate comunica decât asistat de interpret, organul judiciar

este dator s= asigure martorului un interpret preg=tit \n acest

sens. Revine deci organului judiciar obliga]ia s= se intereseze

din timp, \n cadrul preg=tirii ascult=rii, de posibilit=]ile de

comunicare ale martorului4.

Desigur c= relatarea liber= \n cazul acestor martori este

mai greoaie [i dureaz= mai mult timp, a[a \ncât persoana care

face ascultarea nu trebuie s=-[i piard= r=bdarea5. Surdo-mu]ii

pot fi extrem de reticien]i \n ce prive[te comunicarea de

informa]ii c=tre organul judiciar. Mai mult, datorit= ne\ncrederii

pe care o manifest= fa]= de cei din jur, aceste pesoane vor

relata destul de lapidar ceea ce au v=zut pentru a reduce la

minimum implicarea lor \n cadrul cauzei. Astfel, revine

organului judiciar sarcina ca, prin intermediul \ntreb=rilor, s=

determine martorul s= l=mureasc= cât mai multe aspecte. Ca

atare, faza \ntreb=rilor trebuie s= fie caracterizat= prin

\ntreb=ri clare [i precise6.

De[i martorul surdo-mut nu poate auzi, el fiind cu

prec=dere un martor ocular, el poate, \n unele sitau]ii, reda

con]inutul unor discu]ii dup= “citirea mi[c=rii buzelor”. Acest

lucru depinde, \n primul rând, de locul unde se afla martorul,

adic= dac= a v=zut din fa]= persoanele [i dac= se afla

\ndeajuns de aproape de ele, pentru ca s= poat= interpreta

mi[carea buzelor7.

2. Ascultarea martorilor nev=z=tori sau cu deficien]e

majore de vedere. Percep]ia vizual=, \n cazul acestor

categorii de persoane, fie lipse[te cu des=vâr[ire, fie nu este

suficient de bun=, astfel \ncât s= ajute la redarea aspectelor

vizuale legate de producerea evenimentului judiciar.

Pe de alt= parte, \n cazul persoanelor care au deficien]e

majore de vedere sau al celor care nu v=d deloc, se manifest=

pe deplin legea compensa]iei, ei dezvoltându-[i sim]ul tactil [i

auzul, pentru a compensa lipsa ori insuficien]a vederii.

|n aceast= ordine de idei, putem afirma c= ei vor percepe

mai bine sunetele, vor putea recunoa[te mai u[or persoanele

dup= voce [i, de multe ori, vor putea s= \[i dea seama de ceea

ce se petrece \n jurul lor doar interpretând zgomotele produse.

Unii nev=z=tori sunt capabili s= recunoasc=, chiar [i anumite

culori doar prin pip=it8. Ca atare, putem spune c= este posibil

ca martorul cu deficien]e majore de vedere ori cel care nu

28 CRIMINALISTICA

Dr. CRISTIAN D. MIHE{, lector universitarFacultatea de [tiin]e juridice – Oradea

This article presents the particular aspects in hearing a witness with some psychical or motor deficiencies:deaf, blind, invalid person, etc. It is revealed the importance of an old blind person statement in theinvestigation of a hit-and-run traffic accident.

vede deloc s= poat= s= ofere anumite informa]ii mult mai bune

calitativ decât persoanele obi[nuite. Totu[i, atunci când

evenimentul judiciar este cauza pierderii totale sau par]iale a

vederii, persoana care face ascultarea trebuie s= ia \n calcul [i

circumstan]ele \n care a avut loc acea traum=, precum [i

\mprejurarea c= se poate s= fi afectat martorul [i din punct de

vedere psihic9.

Un martor care nu a v=zut accidentul, ci doar a auzit

ma[ina cum a disp=rut de la locul faptei a fost B.N., care a avut

meseria de mecanic auto. El, de[i avea vederea sl=bit=, fiind

\n vârst=, [i oricum era \n spatele casei, neputând vedea

autovehicolul care trecea pe strad=, a oferit informa]ii

pre]ioase anchetatorilor cu privire la un autovehicul al c=rui

conduc=tor a fugit de la locul accientului. Astfel, el a declarat

c= era vorba de o ma[in= mare, posibil un vehicul militar,

recunoscându-l dup= zgomotul motorului. A mai spus c=

zgomotul motorului s-a oprit brusc, dup= ce autovehiculul a

parcurs o distan]= mic= de la locul unde se afla el. |ntr-adev=r,

organele judiciare au g=sit, \n curtea unui vecin, aflat la trei

case de casa martorului un camion care era ascuns [i care

prezenta urme ale unui impact recent. Cercet=rile ulterioare

au stabilit c= era vorba de autovehiculul care provocase

accidentul. Ajutorul dat organelor judiciare a fost cu atât mai

pre]ios cu cât, martorii oculari care se aflau \n sta]ia de

autobuz de la locul producerii accidentului au avut relat=ri

contradictorii10.

3. Ascultarea martorilor cu deficien]e locomotorii

majore. Aspectele de tactic= criminalistic=, pe care le implic=

ascultarea martorilor cu deficien]e ale aparatului locomotor, se

rezum= la dou=: probleme legate de organizarea ascult=rii [i

probleme legate de eventualele caracteristici particulare ale

persoanelor care sunt imobilizate fie total, fie par]ial.

|n ce prive[te primul aspect, organele judiciare trebuie ca

\n cazul \n care deplasarea martorului la sediul acestora ar

\nsemna pentru martor un efort mult prea mare, s= se

deplaseze la locuin]a sau locul unde respectivul se afl=, pentru

a realiza acolo audierea. Nu exist= nici un impediment legal ori

tactic pentru a realiza audierea la locul unde se afl= un

asemenea martor. Astfel, se economise[te timp, iar cauza

poate fi solu]ionat= mai rapid. A[adar, \ntr-o atare situa]ie,

ascultarea se va organiza, cu respectarea dispozi]iilor legale [i

a drepturilor procesuale ale celorlalte p=r]i, audierea la locul

unde se afl= martorul. Pe de alt= parte, din punct de vedere

psihologic, persoana care face ascultarea trebuie s= aib= \n

vedere sentimentul de frustrare pe care \l poate avea un

asemenea martor, pentru c= nu se poate deplasa [i c= trebuie

s= fie \n permanen]= ajutat de altcineva.

Deseori s-a spus c= cea mai mare dorin]= a acestor

persoane este s= fie tratate la fel ca [i oricare alt= person=11.

Persoanele cu deficien]e majore locomotorii privesc

handicapul lor ca un lucru extrem de personal [i sensibil,

deseori \nvinov=]indu-se pentru starea \n care se afl=. Din

aceast= perspectiv=, va trebui s= se manifeste tact [i mai ales

r=bdare12. Atitudinea de comp=timire ori curiozitatea excesiv=

nu este potrivit= ori eficient=, cum de altfel nu este potrivit=

nici ignorarea total= a acestui aspect. Problema deficien]elor

martorului trebuie s= fie abordat= \ntr-un mod discret [i numai

dac= poate avea leg=tur= cu m=rturia. |n acest context, putem

spune c= discu]ia despre handicapul martorului trebuie s=

intervin= \n mod natural \n cadrul audierii, pentru c= aceast=

\mprejurare este de natur= s= contribuie la realizarea

confortului psihologic necesar pentru martor13.

Dac= va câ[tiga \ncrederea acestui martor, organul

judiciar va beneficia de o m=rturie sincer=. Pe de alt= parte,

persoana care face ascultarea trebuie s= fie atent= [i la

posibilitatea ca martorul, \n dorin]a de a-[i dovedi utilitatea, s=

exagereze anumite aspecte sau chiar s= le completeze cu

elemente imaginare.

4. Ascultarea martorului bolnav nedeplasabil ori

aflat \n spital. Aceast= activitate tactic= se realizeaz= practic

la fel ca [i \n cazul ascult=rii martorului cu deficien]e

locomotorii, pentru c= [i \n acest caz organul judiciar se va

deplasa la domiciliul martorului sau la institu]ia medical= unde

se afl= internat, organizând \n acest scop acolo ascultarea.

Dup= aprecierea noastr=, ascultarea martorului bolnav

nedeplasabil ori aflat \n spital trebuie s= se fac= doar \n situa]ii

excep]ionale (de exemplu atunci când este unicul martor ori

când exist= posibilitatea s= nu supravie]uiasc=).

Deseori, ascult=rile desf=[urate \n asemenea

circumstan]e nu dau rezultatul scontat, de cele mai multe ori

din cauze de ordin medical. Astfel, \ntr-un asemena caz M.M.

nu [i-a adus aminte nimic despre evenimentul judiciar, datorit=

faptului c= suferise o como]ie urmat= de pierderea cuno[tin]ei.

Singurele informa]ii pe care le-a putut oferi au fost informa]ii

anterioare comiterii faptei [i nu au avut nici o utilitate pentru

solu]ionarea cauzei14.

Nu \n ultimul rând, \n cazul audierii acestor categorii

de martori, suntem de p=rere c= ar trebui consultat \n prealabil

[i medicul curant cu privire la posibilit=]ile martorului de a

depune m=rturie. Cu aceast= ocazie se va afla diagnosticul

exact, dac= acesta sufer= de tulbur=ri de vorbire15 sau de

memorie, amnezie sau de un traumatism psihic. Mai trebuie

precizat faptul c=, datorit= st=rii precare de s=n=tate, martorul

obose[te mult mai repede [i de aceea ascultarea lui nu trebuie

s= se \ntind= prea mult \n timp.

Elementele de mai sus trebuie avute \n vedere la

adoptarea unei tactici potrivite, \n func]ie de starea \n care se

afl= bolnavul, precum [i de momentul aprecierii declara]iilor

CRIMINALISTICA 29

acestor martori.

5. Ascultarea martorului care prezint= tulbur=ri de

ordin psihic. Tulbur=rile de ordin psihic au fost \mp=r]ite \n

trei tipuri principale de patologie a personalit=]ii: alienarea

personalit=]ii, dubla personalitate [i substitu]ia personalit=]ii16.

|n literatura de specialitate au fost eviden]iate deficien]e

de ordin psihic, atunci când este vorba de boli grave, astfel:

alterarea con[tiin]ei fa]= de propria persoan=, \n cazul

psihozelor isterice, depersonalizarea, \n cazul storilor

maniaco-depresive, dedublarea personalit=]ii, \n situa]ia

schizofrenicilor, simptome delirante, halucina]ii, ame]eal=, \n

cazul infec]iilor sau intoxica]iilor17. Martorii cu tulbur=ri de

ordin psihic pot prezenta tulbur=ri ale activit=]ii de cunoa[tere

sub diferite forme: tulbur=ri ale procesului de percep]ie

(halucina]iile), tulbur=ri de memorie sub forma criptomneziei

sau hipermneziei ori a amneziei, tulbur=ri de gândire (delirul),

tulbur=ri afective (super afectivitatea sau indiferen]a

afectiv=)18.

Ascultarea acestor persoane, care este supus= riscului,

se va efectua cu mult= aten]ie [i, totodat=, se va face apel la

un medic de specialitate, care s= ajute atât organul judiciar cât

[i martorul19. F=r= un asemenea ajutor calificat ascultarea

acestui martor poate fi viciat=; persoana care face ascultarea

nu posed= \ntotdeauna suficiente cuno[tin]e, astfel \ncât s=

poat= intepreta \n mod corect comportamentul persoanelor cu

deficien]e psihice.

|n aceast= situa]ie, ascultarea martorului despre care se

[tie c= prezint= deficien]e de ordin psihic, fie c= sunt deficien]e

permanente (infirmitate psihic= permanent=) sau temporare,

va fi realizat= doar dac= este considerat= absolut esen]ial=.

Este recomandabil ca ascultarea s= se desf=[oare \ntr-

un mediu care \i confer= martorului o stare de lini[te, f=r=

factori stresan]i – fie la domiciliul acestuia fie la locul unde este

internat. Credem c= este potrivit ca la audiere s= fie prezent=

[i o persoan= \n care martorul are \ncredere (cel mai adesea o

rud= apropiat=) care s= \i asigure prin prezen]a ei o parte din

confortul psihic necesar pentru a depune m=rturie. |mp=rt=[im

punctul de vedere conform c=ruia momentul crucial al audierii

\n acest caz \l constituie realizarea contactului psihologic.

Pentru ace[ti martori, este esen]ial= câ[tigarea \ncrederii lor20.

Discu]iile prealabile, precum [i apropierea de problemele lor

vor putea \nlesni câ[tigarea \ncrederii, pentru c= f=r= stabilirea

\ncrederii \n persoana care face ascultarea, martorul nu va

r=spunde cerin]elor [i va induce \n eroare organul judiciar.

|n ce prive[te desf=[urarea ascult=rii, putem spune c=

faza relat=rilor libere va fi mai important=. De altfel, a fost

subliniat faptul c=, \n anumite cazuri, \n func]ie de natura

deficien]elor, accentul trebuie s= fie pus pe relatarea liber= [i

mai pu]in pe \ntreb=ri, fa]= de care un asemenea martor poate

fi suspicios [i ne\ncrez=tor21. Martorul aflat \n aceast= situa]ie

poate obosi repede, starea de oboseal= accentuându-se pe

m=sur= ce audierea se \ntinde \n timp, iar \ntreb=rile devin tot

mai numeroase.

Concluzionând, putem spune c=, datorit= efectelor pe

care tulbur=rile mentale22 le au asupra existen]ei contidiene a

celor care sufer= de aceste tulbur=ri, suntem de p=rere c=

ascultarea, \n calitate de martor, a unei asemenea persoane

trebuie evitat=. Nesiguran]a [i riscul care planeaz= asupra

rezultatului audierii sunt elementele care nu pot fi, \n

majoritatea cazurilor, \nl=turate [i ne conduc la ideea c=

aceste persoane nu ar trebui ascultate \n calitate de martori.

BIBLIOGRAFIE1 A. B=ndil=, C. Rusu, Dictionar selectiv – psihopedagogie

special=, defectologie social=, Ed. “Pro Humanitate”, Bucure[ti,1999, p. 67;

2 Deficien]ele au fost clasificate \n: deficien]e de exprimare [ide vorbire, deficien]e auditive, deficien]e ale aparatului ocular,deficien]e ale scheletului [i aparatului de sus]inere, deficien]e deordin intelectual sau alte deficien]e psihice ori chiar deficien]e de ordinestetic (A. B=ndil=, C. Rusu, op. cit., p. 67-69);

3 Ibidem, op. cit., p. 162-163;4 E. Stancu, Criminalistica, ed. a-III-a, Ed. “Actami”,

Bucure[ti, 1999; p. 84;5 Gh. Popa, Particularit=]ile ascult=rii persoanelor cu

handicap fizic [i psihic \n volumul Realit=]i [i perspective \ncriminalistic=, Bucure[ti, 2003, p. 141;

6 E. Stancu, op. cit., p. 84;7 Gh. Popa, op. cit., p. 141;8 Gh. Popa, op. cit., p. 142;9 T. Popa, M=rturia, Editura Imprimieriei de Vest, Oradea,

2000, p. 281; E. Stancu, op. cit., p. 84;10 Cazul este prezentat pe larg \n T. Popa, op. cit., p. 189;11 Beatrice A. Wright, Physical disability – a psychological

approach, Harper & Brothers Publishers, New York, 1966, p.238;12 Gh. Popa, op. cit., p. 143;13 Beatrice A. Wright, op. cit., p.209; 14 Dosar nr. 201/2003, I.P.J. Bihor, nepublicat;15 A. B=ndil=, C. Rusu, op. cit., p. 174-175;16 Apreciem c= se impune o scurt= detaliere a clasific=rii,

pentru a \n]elege mai bine manifest=rile martorilor cu tulbur=ri psihice.Astfel, alienarea personalit=]ii presupune “schimbare sentimentuluigeneral al corpului”, noua stare constituie fundamentul “noii vie]ipsihice”, dubla personalitate \nseamn= c= personalitatea individului secaracterizeaz= prin alternan]a celor dou= personalit=]i, iar \n cazulcelui de-al treilea tip, “individul crede c= a intrat \n pielea altuipersonaj” (T. Ribot, Patologia personalit=]ii, Editura [tiin]ific=,Bucure[ti, 1996, p. 120-122);

17 M. Kernbach, Medicina judiciar=, Editura Medical=,Bucure[ti, 1958, p. 731;

18 V. A. Ghiliarovski, Psihiatria, Editura Medical=, Bucure[ti,1956, p. 44 [i urm.; A. B=ndil=, C. Rusu, op. cit., p.175;

19 E. Stancu, op. cit., p. 85; Ghe. T. Popa, op. cit., p. 282; 20 E. Stancu, op. cit., p. 85; Ghe. T. Popa, op. cit., p. 283;21 E. Stancu, op. cit., p. 85;22 Câteva considera]ii referitoare la implica]iile psihologice ale

bolilor mentale sunt eviden]iate \n M. Foucault, Boala mental= [i

psihologia, Ed. "Amarcord", Timi[oara, 2000, p. 51 - 65;

30 CRIMINALISTICA

DDin cele mai vechi timpuri, unii cercet=tori au

observat c= \nf=]i[area unui om nu este

indiferent= caracterului s=u, c= tr=s=turile

fizice ale unui om nu se g=sesc \ntr-o independen]= fa]= de

mobilurile sale suflete[ti, c= natura gesturilor sale nu const=

\ntr-o anarhie fa]= de legile fundamentale ale con[tiin]ei sale.

De aici concluzia c= figura \n care caracterul [i-a l=sat

pecetea, mâna unui om \n care pasiunea sau sângele rece

[i-au l=sat urma, pot deveni elemente revelatoare pentru cei

care vor r=spunde pentru acestea, dup= consumarea actului,

[i sprijin= identificarea. Din aceste concluzii, speciali[tii au

ajuns la fondarea unor discipline corespunz=toare lor. Ace[tia

au sus]inut c= se poate ajunge la descoperiri profunde \n

mecanismul sufletesc, dac= se urm=resc cu deosebit= aten]ie

semnele, pe care acest mecanism le imprim= \n via]a

oamenilor. Astfel, fisiognomia este [tiin]a cu ajutorul c=reia cel

ce o st=pâne[te poate s= refac= drumul pe care inten]ia l-a

str=b=tut pân= la tr=s=tura din obraz. Grafologia este

disciplina, dac= se poate spune astfel, cu ajutorul c=reia un

specialist poate s= reg=seasc= inten]ia pierdut= pe drumul pe

care l-a parcurs mâna celui ce-a scris câteva rânduri.

|n]eleptul Solomon spunea: “Dup= cum apare reflect= figura

celui ce se oglinde[te \n ea, tot astfel inimile oamenilor se pot

descoperi \n ochii \n]eleptului”.

Marc Aureliu, filozoful \mp=rat [i mai târziu Montaigne,

fac acelea[i observa]ii asupra raportului ce exist= \ntre

expresia figurii [i caracter. Interesant este de [tiut c= prima

lucrare apare \n secolul al XIII-lea de Michel Scotz, a c=rei

prim= edi]ie este editat= \n 1508. Apoi, au ap=rut lucr=rile

elve]ianului Larten, Paul Jagot, G. Robert [i Ledos.

Paul Jagot, \n lucrarea sa asupra fisiognomaniei “Les

marques révélations du Caractère et du Destin” (bazat= pe

astrologie), spune: “Nu se [tie precis dac= este o metod=

[tiin]ific=, inspira]ie sau tradi]ie”.

De fapt, to]i fizionomi[tii se bazeaz= pe studiile f=cute de

Larten asupra analogiei cranio-faciale [i apoi dup= lucrarea lui

Ledos. |n general, toate aceste lucr=ri nu au alt scop decât s=

statorniceasc= principii ce pot fi \nv=]=minte pentru

dezv=luirea misterului sufletesc, reflectat atât prin figur=, cât [i

prin fiin]a exterioar=, care pun, f=r= \ndoial=, un raport \ntre

fizic [i moral.

Pentru a ajunge la o anumit= convingere des=vâr[it= \n

toate, trebuie o anumit= practic=, totul nefiind decât o [tiin]=

experimental=, bazându-se numai pe un singur sistem de a

“observa”.

|n fa]a unei figuri noi, primul lucru pân= a face alte

observa]ii, sim]im un sentiment de atrac]ie, de indiferen]= sau

de ostilitate. Aceast= prim= impresie este valabil=. Ea nu este

ca urmare a observa]iilor despre care ar=tam, ci se bazeaz=

pe ceva cu mult mai subtil, cu mult mai greu de explicat.

Aceast= “impresie” ne d= de [tire, \n primul rând, dac= avem

\n fa]a noastr= o fiin]= c=tre care simpatia noastr= \nclin= sau

o persoan= care, prin \ntreaga \nf=]i[are, a rupt acea leg=tur=

nev=zut= dintre noi [i ea.

Natura ne-a mai \nzestrat cu acest dar \n plus, care,

dac= l-am descoperit, nu-i r=u s=-l folosim. El ne d= de [tire ca

un clopo]el de alarm= c= percep]ia noastr= [i-a spus cuvântul

[i abia atunci \ncep celelalte observa]ii conduse de inteligen]=.

Dac= privim cu aten]ie o figur= nou=, cu ochii no[tri

exersa]i vom vedea cum vorbe[te \n t=cere, vom trage

concluzii nu numai din tr=s=turile fe]ei, ci din toat= atitudinea,

CRIMINALISTICA 31

Prof. VASILE L+P+DU{I

The time research proved that a person physiognomy is connected to his personality and his physicalfeatures are dependent on his spirit and self awareness. The article underlines the importance of studyingthoroughly the interrelations between physical aspects and personality, between gesticulation or mimicry andemotions of a suspect person. The author also presents a case to sustain his opinions.

din gesturi, ]inut=, din felul cum ascult=, cum discerne. Apoi,

sunetul [i modula]iile glasului. }inuta \ngrijit= sau neglijent= are

\nsemn=tatea ei. |l po]i deosebi [i dup= gesturi pe omul

sup=rat de altul vesel, pe unul sobru de altul agitat, pe unul

calm de altul nervos [i a[a mai departe.

Toate aceste observa]ii trebuie notate \n minte [i numai

când toate elementele sunt strânse, se trage linia [i rezultatul

va fi cu adev=rat surprinz=tor.

Problemele legate de fiziognomonie au f=cut obiectul

unor studii \ntreprinse de organele de informa]ii [i

contrainforma]ii, precum [i de organele de poli]ie din mai

multe ]=ri ale lumii. Chiar \n institu]iile lor de \nv=]=mânt au

fost [i se predau teme referitoare la aceast= materie, reu[ind

s=-[i preg=teasc= cadrele cu privire la modul de studiere a

unor persoane ce prezint= interes pentru activitatea lor. Nu

pu]ine au fost cazurile când observa]iile f=cute asupra unor

persoane i-au determinat pe cei \ndritui]i cu aceast= activitate

s= trag= concluziile necesare [i s= ac]ioneze ca atare. Un

exemplu concludent, \n acest sens, este cazul colonelului

Penckovschi care, o perioad= de timp, a fost studiat, \n

secret, de c=tre Serviciul de spionaj englez, desprinzându-se

concluzii certe c= acesta putea fi recrutat ca agent al acestui

serviciu de spionaj. |n sintez= v= prezint câteva date \n

leg=tur= cu acest caz.

Colonelul Penckovschi era un ofi]er inteligent, de

profesie inginer, c=s=torit cu fiica unui demnitar din fosta

conducere a P.C.U.S., cunosc=tor a patru limbi str=ine. |n anul

1960 a intrat \n diploma]ie, iar dup= terminarea preg=tirii \n

domeniu a fost numit ata[at militar \n Turcia. |n câteva ipostaze

a fost observat de cadre ale Serviciului de spionaj englez c=,

\n sufletul lui exist= anumite nemul]umiri. Astfel, de mai multe

ori, a fost v=zut la baruri de noapte, obi[nuind s= strâng= \n

din]i paharul cu alcool, iar la punerea lui pe mas= s= aib=

fruntea \ncruntat= [i s= vorbeasc= singur.

Observa]iile asupra lui Penckovschi au continuat [i dup=

ce a revenit \n ]ar=, când i s-a \ncredin]at func]ia de director al

unui departament din cadrul Consiliului de Mini[tri al U.R.S.S.,

care se ocupa cu cercetarea [tiin]ific= [i p=strarea

documentelor cu tehnologii speciale (secrete). Studiul efectuat

de englezi a scos \n eviden]= c= Penckovschi are anumite

nemul]umiri [i poate fi atras la colaborare.

Printr-o combina]ie bine pus= la punct, la nivelul

guvernului englez a fost trimis= o delega]ie \n schimb de

experien]= la Departamentul condus de colonelul

Penckovschi.

La \ncheierea vizitei s-a stabilit ca, \n luna urm=toare, o

delega]ie sovietic=, condus= chiar de Penckovschi, s= vin= \n

Anglia pentru documentare.

Pe timpul vizitei la Londra, Penckovschi a locuit la hotel,

singur \ntr-un apartament, iar ceilal]i membri ai delega]iei au

stat câte doi \n camer=.

|ntr-o noapte, o echip= a Serviciului de spionaj englez a

p=truns \n apartament [i a \nceput tratativele de recrutare a

colonelului ca agent al acestui serviciu. De la \nceput i s-a

spus celui \n cauz= c= a fost studiat de mai mul]i ani [i s-a

observat, dup= comportamentul s=u, c= ar avea “ceva pe

suflet”. Penckovschi le-a r=spuns c= \i a[tepta de mai mult timp

s=-l contacteze, blamându-[i propria ]ar=. De asemenea, le-a

spus c= are sup=r=ri \n sufletul s=u c=, \n raport de preg=tirea

lui, are o func]ie mic= [i nu l-a f=cut general.

Cu aceast= ocazie s-a pus la cale modul \n care s= ]in=

leg=tura cu serviciul respectiv [i cum s= transmit=

documentele secrete care erau fotografiate [i filmate, precum

[i ascunz=torile unde trebuiau depuse microfilmele. O prim=

solicitare a Serviciului de spionaj englez a fost \n leg=tur= cu

tehnologia lans=rii primului om \n cosmos (Gagarin). La

\nceput totul a mers foarte bine, tehnologia respectiv= a ajuns

\n mâna englezilor care, la rândul lor, au dat-o americanilor.

Colonelul Penckovschi, fiind o comoar= pentru englezi,

Serviciul american de spionaj a dus tratative cu cel englez [i au

preluat ei “comoara”. Dar, din p=cate, sovieticii l-au studiat [i ei

pe Penckovschi, supraveghindu-l zi [i noapte. Astfel c=, \ntr-

una din zile, când Penckovschi depunea materialele la o

ascunz=toare, o echip= a contraspionajului sovietic l-a prins [i

arestat. La perchezi]ia efectuat=, la locuin]a acestuia, s-au

descoperit mijloace tehnice de leg=tur=, coduri cifrate, aparate

foto [i de filmat, folosite \n activit=]ile de spionaj (primite de la

st=pânii lui).

Pe timpul anchetei, Penckovschi [i-a recunoscut

\ntreaga activitate de tr=dare [i modul \n care a fost recrutat.

Nu a mai ajuns la proces, datorit= faptului c=, \n diminea]a

când trebuia s= apar= pe banca acuza]iilor, s-a spânzurat.

Scopul acestui articol este de a ar=ta \nsemn=tatea pe

care o au cele mai ascunse dintre manifest=rile umane,

acestea fiind folosite \n anumite scopuri de persoanele

interesate.

32 CRIMINALISTICA

CCunoa[terea multilateral= a modului de via]=, apersonalit=]ii [i a leg=turilor victimei are oimportan]= major= \n procesul profilingului [i,

implicit, al identific=rii autorilor, \ndeosebi \n cazul infrac]iunilorcomise cu violen]=, domeniu \n care descoperirea f=ptuitorilor\[i are izvorul \n descifrarea rela]iei victim= – autor – context.Cunoa[terea temeinic= a victimei se constituie ca o filier=necesar= a oric=rei activit=]i de identificare a autorilorinfrac]iunilor s=vâr[ite prin violen]=, [i mai ales a omorurilor. |nacest sens, F.E. Lawage afirma:

“Omuciderile pasionale pot fi comise din gelozie, furie,fric=, ur=, dorin]=, r=zbunare. |n cazul \n care pare a fi o astfelde crim=, cercet=rile trebuie s= se \ndrepte spre descoperireapasiunilor pe care victima ar fi putut s= le r=scoleasc=. |ngeneral, ne vom orienta dup= sex, vârst=, situa]ie social=,frecvent=rile, deplas=rile, situa]ia victimei [i a celor dimprejurulei, cercet=ri care se vor face \ntr-un cerc relativ restrâns”.1

Dup= cum se poate deduce cu u[urin]=, victimologiareprezint= studiul aprofundat al victimei. Cei mai mul]icercet=tori din acest domeniu leag= apari]ia victimologiei delucr=rile lui Hans von Hentig (1948) [i Benjamin Mendelsohn(1940). Principiul de la care se pleac= \n criminal profiling,referitor la victimologie, este c= victimele \mpart, \ntr-om=sur= mai mare sau mai mic=, responsabilitatea cuinfractorii ce comit acte de natur= antisocial= \mpotriva lor.

Victima infrac]iunii se situeaz= aproape \ntotdeauna \ntr-o circumstan]= asimetric= fa]= de evenimentele derulate. Prinasimetrie trebuie \nteleas= orice situa]ie dezechilibrat=,exploatativ=, opresiv=, distructiv= etc. Suferin]a victimei poatefi atât fizic=, cât [i psihologic=, cum, de altfel, pot existavictime primare dar [i victime secundare (prieteni, membri defamilie etc.). Principalele abuzuri care se pot comite asupravictimei sunt:

�� abuz fizic – orice contact fizic de natur= a produceleziuni traumatice victimei;

�� abuz sexual- orice contact sexual nedorit, mai exactf=r= consim]=mântul victimei. Prin contact sexual nedorit\n]elegem violul, perversiunile sexuale [i orice alte abera]ii cuprivire la via]a sexual=;

�� abuz verbal – scopul acestui tip de abuz este de a]ine victima sub control;

�� abuz emo]ional/psihologic – orice tip de manipularesau intimidare de natur= a distruge sentimentele deautorespect sau stim= de sine ale victimei. Abuzurile de acesttip se \ntind pe perioade lungi de timp;

�� abuz spiritual – se refer= la atacurile asupracredin]elor religioase [i a valorilor morale ale comunit=]ii;

�� abuz socio-economic – atacuri la siguran]afinanciar= a victimei precum [i distrugerea imaginii sale \n

societate, aspecte de natur= a-i sl=bi siguran]a social= [ipozi]ia \n comunitatea local=.

Principalele teorii dezvoltate de-a lungul anilor \ndomeniul victimologiei sunt:

Luckenbil’s (1977) – modelul analizei tranzac]ionale– se bazeaz= pe ideea c=, la nivel interpersonal, infrac]iunea[i victimizarea sunt o confruntare desf=[urat= \ntrecomponentele active ale caracterului. Stagiile conflictului sunt:insulta, clarificarea, represaliile (revan[a), represaliile fizice,prezen]a obiectului vulnerant (arma), apari]ia martorilor cu rolde escaladare a conflictului;

Benjamin & Master - modelul celor trei factori –teoria se bazeaz= pe existen]a a trei factori-suport ai crimei:factorii precipitan]i (timpul, spa]iul, prezen]a victimei \n loculnepotrivit la momentul nepotrivit); factorii de atrac]ie (alegerile,op]iunile, activit=]ile zilnice ale victimei, de natur= a fiprevizionate de autor); factorii predispozan]i (caracteristicilesocio-demografice ale victimei, sexul, vârsta, nivelul de trai,apartenen]a la o minoritate, starea civil=, locul de munc= etc.);

Cohen & Felson (1979) – teoria activit=]ilor de rutin=– potrivit c=reia crima se comite când concur= urm=toareleaspecte: existen]a unei victime pretabile, existen]a unuiinfractor motivat, absen]a for]elor de ordine.

Una dintre cele mai valoroase [i mai utile clasific=ri aletipurilor de victime este clasificarea lui Stephen Schafer (1977)care, folosind drept criteriu gradul de participare [i r=spunderea victimei \n comiterea faptei, a diferen]iat urm=toarele [aptecategorii de victime:

Victime care anterior faptului infrac]ional nu au avutnici o leg=tur= cu autorul - a[a-numitele \ntâlniri\ntâmpl=toare dintre autor [i victim=, cum ar fi, de exemplu,tâlh=ria prin smulgerea lan]ului de la gâtul victimei;

Victime provocatoare – sunt cele care, \nainte decomiterea victimei, au comis ceva con[tient sau incon[tient,fa]= de infractor;

Victime care precipit= declan[area ac]iuniir=uf=c=torului – cazul persoanelor care, prin conduita lor,influen]eaz= r=uf=c=torii \n a comite infrac]iuni, de[i \ntre ei nua existat niciodat= o leg=tur=;

Victime slabe sub aspect biologic – cazul persoanelorce prezint= sl=biciuni din punct de vedere fizic sau psihic;

Victime slabe sub aspect social – persoanele ceapar]in unor grupuri minoritare etnice sau care apar]in unorreligii neagreate de restul comunit=]ii;

Victime autovictimizante – acele persoane careorienteaz= agresiunea c=tre propria persoan= (\n cazulsinuciga[ilor, de exemplu);

Victime politice – persoanele ce au de suferit din cauzaconvingerilor politice, convingeri ce nu trebuie neap=rat s= setransforme \n ac]iuni.

CRIMINALISTICA 33

BOGDAN TA{U, B.C.C.O. GALA}I

The article reveals the importance of the knowledge of the offender and victim psychology, especially inviolent crimes investigation. It is also underlined the necessity of studying thoroughly into the relation victim-offender-circumstances for following the way on finding the truth.

Referitor la o categorie aparte de victime, cea a copiilor,Alex Thio (1988)2 a conturat caracteristicile psihocompor-tamentale ale celor ce recurg la molestarea sexual= a copiilor,comparativ cu cei ce comit violuri, aspecte de interes \ndomeniul profilingului:

�� ace[ti indivizi sunt mult mai \n vârst= decât violatorii,având \n medie vârsta de peste 35 de ani, pe când violatoriisunt sub 20 de ani;

�� sunt mult mai inhiba]i sexual sau mai pu]in agresivisexual; ei \ncep prin a se masturba [i se angajeaz= \n a realizacontacte sexuale mai târziu \n via]=;

�� sunt \n general blânzi, amabili [i pasivi, \n timp ceviolatorii sunt mult mai duri [i mai agresivi;

�� spre deosebire de violatori, sunt mult mai incapabili \na \ntre]ine rela]ii cu persoane de sex opus, fiind mult maianxio[i [i mai pu]ini abili \n comunicarea cu acestea;

�� cei mai mul]i comit infrac]iuni asupra aceluia[i copil peo perioad= mai lung= de timp, pe când violatorii atac= diferitevictime;

�� cei mai mul]i \[i recunosc vinov=]ia, spre deosebire deviolatori care resping orice acuza]ie;

�� homosexualii (cei care molesteaz= b=ie]i) recunoscmult mai u[or fapta decât heterosexualii (cei care molesteaz=fete).3

Referitor la categoria de victime autovictimizante, JerryJacobs4 a elaborat teoria procesului suicidar, teorie ceaccentueaz= aspectul negativ al \n]elesurilor suicidare, \nsensul c= ele descurajeaz= sinuciga[ii. El diferen]iaz=totodat= zece pa[i \n procesul de devenire a sinuciga[ului:

Indivizii se g=sesc ei \nsi[i fa]a-n fa]= cu problemenea[teptate, intolerabile [i insolvabile;

Ei v=d aceste probleme nu ca pe ni[te incidente izolateci ca parte a istoriei \ndelungate a problemelor;

Ei cred c= moartea este singurul mod de a rezolvaproblemele;

Convingerea lor \n eficien]a mor]ii este intensificat= princre[terea izol=rii sociale, deoarece ei nu pot \mp=r]iproblemele cu al]ii;

Ei se str=duiesc din greu s= \nving= prohibi]ia social=\mpotriva suicidului pe care au interiorizat-o atât de mult \ncâtv=d suicidul ca fiind imoral;

Ei reu[esc s= \nving= prohibi]ia social=, deoarece sesimt deja izola]i de al]ii [i, de aceea, se simt mai liberi \n aac]iona pe contul lor;

Ei reu[esc s= \nving= prohibi]ia social= ra]ionalizândsuicidul pe care inten]ioneaz= s= \l comit= \n mai multemodalit=]i, precum: “A m= sinucide nu \nseamn= \n modnecesar c= nu ]in la via]a sacr=. Eu \nc= men]in via]a sacr= \nciuda sinuciderii mele”;

Ei sunt convin[i de ra]ionaliz=rile lor, deoarece definescproblema ca fiind insolvabil=, \n ciuda efortului personal de ag=si o solu]ie mai pu]in dureroas= [i, de aceea, ca fiindsolvabil= numai prin suicid;

Definind suicidul ca pe o solu]ie necesar=, ei simt c= nuau posibilitatea de a-l respinge, sim]indu-se astfel liberi der=spunderea pentru \mpiedicarea suicidului [i de sentimentulde vinov=]ie;

Pentru a fi siguri c= nu vor fi pedepsi]i \n alt= via]=, ei \lroag= pe Dumnezeu pentru iertare sau las= o not= suicidar=cerând supravie]uitorilor s= se roage pentru sufletele lor. Apoi,deci[i, ei se vor sinucide.5

Cu privire la datele statistice referitoare la victimologie,au fost realizate ample studii pe victimele criminalilor \n serie,mai ales \n Statele Unite, rezultatele fiind mai mult decâtedificatoare.6

Compara]ie victime/criminali \n serie

Victimele clasificate dup= mobilitate

Sexul autorilor crimelor/tipul de victime

Victimele/criminal, dup= categoria de vârst= (n=399)

34 CRIMINALISTICA

Victime/criminal dup= sex [i categoria de vârst=Ordinea descresc=toare a tipurilor de victime alese

A. Necunoscu]i1. Tinere femei singure, printre care studente [i

prostituate;2. Copii (b=ie]i [i fete);3. C=l=tori, printre care autostopi[ti;4. Persoane la domiciliu, printre care familia \ntreag=;5. Pacien]i la spital, printre care handicapa]i;6. Indivizi/comer], printre care vânz=tori [i proprietari;7. Trec=tori sau clien]i din comer];8. Femei b=trâne singure;9. Ofi]eri de poli]ie;10. Func]ionari;11. Vagabonzi sau persoane abandonate;12. Persoane care r=spund la anun]uri de mic=

publicitate;13. Omucideri rasiale.B. Cuno[tin]e1. Prieteni [i vecini;2. Copii (fete [i b=ie]i);3. Femei singure, printre care servitoare [i prostituate;4. B=rba]i adul]i;5. Personal cu autoritate, printre care proprietari,

func]ionari, gardieni;6. Membrii unui grup aparte, printre care membrii de

band= sau fo[ti de]inu]i;7. Pacien]i;C. Familie1. Proprii copii;2. So]ii;3. So]iile;4. Familia socrilor;5. Al]i membri ai familiei, printre care nepo]i, nepoate,

unchi;6. Mama autorului;7. Copiii so]ului (so]iei);8. Bunici.

Gradul de contribu]ie/victimizare (304 criminali)7

Tabelele prezentate mai sus relev= aten]ia acordat= despeciali[ti victimologiei de-a lungul timpului. Un profilercompetent va acorda cel pu]in tot atâta amplitudine studiuluivictimei pe cât acord= autorului. Victimologia este prima, [ipoate cea mai important= unealt=, \n contextul dat, \ndemersul investigativ. |ntr-un caz cu autori necunoscu]i,victimologia este cea care ofer= anchetatorilor plaja desuspec]i ce trebuie verifica]i \n prim= faz=.

Dac= putem \ntelege cum [i de ce un autor a ales oanume victim=, putem stabili [i leg=turile rela]ionale din acestcuplu penal. Aceste leg=turi pot fi de mai multe feluri, de obiceigeografice, rela]ii de serviciu, de [coal=, pasiuni comune,proximitate etc. Studiul [i aprofundarea acestor tipuri decongruen]e ofer= clase de suspec]i cer]i, [i anume cei care auacces la ariile de leg=turi selectate.

De asemenea, dac= putem stabili motivele ce l-au

condus pe autor s= aleag= o victim= anterioar= putempreviziona [i categoria din care va fi aleas= urm=toareavictim=.

|n t=v=lugul investiga]iei criminale pot ap=rea anumitetendin]e negative de tratare a victimei, obiceiuri cu consecin]edeosebit de nefaste asupra rezultatelor anchetei, astfel:

Erodarea – absorbi]i de descifrarea motiva]iei criminale[i determinarea comportamentului criminal, mul]i profileriignor= sau trateaz= cu superficialitate rolul victimei \n stabilireaunui corect profil psihologic al autorului [i, implicit,identificarea acestuia. |n mod eronat este l=sat= \n seamajudiciari[tilor culegerea datelor importante referitoare lavictim=, lucru f=cut de ace[tia, \n marea majoritate a cazurilor,\n mod dezordonat [i f=r= o tehnic= anume. Datele ob]inuteastfel au mai mult rolul de a crea confuzie decât de adirec]iona ancheta pe c=i viabile;

Divinizarea – implic= idealizarea victimei care poate fi,de exemplu, un copil aflat \n clasele primare, un adolescentdisp=rut sau o victim= deja idealizat= de media. Datorit=credin]elor, obiceiurilor sau culturii populare dintr-o anumit=zon= geografic=, anumite categorii de victime tind s= fie \nmod excesiv simpatizate sau apreciate de popula]iarespectiv=, sunt v=zute ca “persoane perfecte” din punct devedere social, ignorându-se astfel, \n mod involuntar, anumiteaspecte din biografie de natur= a trezi interesul unei anumitetipologii de infractori;

Def=imarea – reprezint= concep]ia potrivit c=reia,anumit= categorie social= este predispus= la a c=dea victim=prin \ns=[i natura sa. Aser]iunea se refer= la categoriispecifice de persoane: prostituate, trafican]i [i consumatori dedroguri, dromomani, persoane de o anumit= religie sau etnieetc. Victimele din aceste categorii induc, de obicei, o apatieinvestigativ= datorit= credin]ei anchetatorilor c= aceste victime\[i merit= soarta sau manifest= \n rol activ \n comitereainfrac]iunii. Adev=rul este c= majoritatea autorilorexploateaz= aceste idei, alegându-[i victimele chiar dincadrul acestor categorii de persoane.

Un alt aspect ce trebuie adus \n discu]ie \n cadrul acesteisec]iuni este riscul victimal. Riscul victimal reprezint=totalitatea \mprejur=rilor [i posibilit=]ilor, create voluntar sauinvoluntar de victim=, [i care o aduc \n postura de a sufericonsecin]ele unei infrac]iuni. |n func]ie de obiceiurile victimei,de programul acesteia, de stilul s=u de via]=, victima poateprezenta un risc victimal sc=zut, mediu sau ridicat, putând ficon[tient= sau nu de gradul s=u de risc. |n acest sens, stiluls=u de via]= reprezint= un aspect de o importan]= major= \nprofiling [i se refer= la personalitatea victimei [i mediul s=upersonal, profesional [i social.Urm=toarele caracteristici alepersonalit=]ii pot cre[te riscul victimal:

� agresivitatea� exteriorizarea exagerat= a emo]iilor;� furia;� hiperactivitatea;� impulsivitatea;� anxietatea;� tendin]a c=tre comportamente adictive;� tendin]a c=tre comportamente auto-distructive;� fobiile sau senza]iile inexplicabile de team=;� dificult=]i \n rela]iile cu autorit=]ile;� pasivitatea;� grad sc=zut al respectului fa]= de propria persoan=;� depresiile;� gândire negativist=;� nevoia de aten]ie sau simpatie;

CRIMINALISTICA 35

� istoric de automutilare prezent;� istoric suicidar prezent;� comportamente sexuale aberante.Aceste comportamente trebuie analizate \n raport cu

vârsta, ocupa]ia, cazierul [i orice situa]ie anterioar= \n carevictima respectiv= a mai c=zut prad= unor astfel de fapte.

La fel ca victima [i autorul infrac]iunii se expune unui risc,risc ce const= \n posibilitatea de a fi identificat [i prins de c=treautorit=]i, \nainte sau dup= comiterea faptelor. Dup= gradul deexpunere a autorului \n momentul comiterii faptei (gradul depreg=tire a faptei) se pot deduce anumite caracteristicicomportamentale [i sociale ale acestuia, cum ar fi:

� cazierul judiciar;� statusul mintal;� nivelul preg=tirii intelectuale;� statusul social;� posibila ocupa]ie;� anturajul \n care graviteaz=.Pentru a servi scopului profilingului, investigarea

victimologic= trebuie s= cuprind=, \n mod obligatoriu,urm=toarele aspecte (lista nu este restrictiv=, putând ficompletat= \n func]ie de particularit=]ile fiec=rui caz \n parte):

Caracteristicile fizice ale victimei – rasa, greutatea,\n=l]imea, culoarea p=rului, culoarea ochilor etc.);

Stabilirea ocupa]iei sau a locului de munc=, programul [imodific=rile de program intervenite;

Stabilirea antecedentelor penale (dac= este posibil, [icele ne\nregistrate la cazierul judiciar. De multe ori este util=verificarea victimei \n bazele de date ale eviden]eleoroperative ale poli]iei, o eventual= supraveghere operativ= \ntrecut putând oferi detalii importante specialistului);

Alc=tuirea unei schi]e privind programul zilnic al victimei,obiceiurile [i activit=]ile acesteia;

Alc=tuirea unei liste cu to]i membrii de familie [istabilirea de date generale despre ace[tia. Profilerul vaproceda la audierea acestor persoane;

Alc=tuirea unei liste cât mai complete cu prieteniivictimei. La fel, se va proceda la audierea acestora;

Stabilirea colegilor de serviciu – audierea lor;Ob]inerea unor informa]ii cât mai complete despre

istoricul medical al victimei – verific=ri la medicul de familie,medicul unit=]ii unde victima \[i desf=[ura activitatea,documenta]ia medical= g=sit= cu ocazia cercet=rii la fa]alocului \n locuin]a victimei, declara]iil emembrilor de familie,arhivele principalelor unit=]i sanitare din zon=;

Ob]inerea istoricului psiho-patologic al victimei – discu]iicu medicul curant, psihoterapeut, consilier etc.;

Ob]inerea istoricului tratamentelor medicamentoaseadministrate victimei. Rezultatele ob]inute vor fi comparate curezultatele examenului toxicologic medico-legal;

Istoricul financiar al victimei – starea financiar= \nmomentul decesului; credite achitate sau restante, rate, c=r]ide credit/debit folosite [i nule, datorii neonorate, poli]e deasigurare existente etc.;

Nivelul preg=tirii [colare – eventuale discu]ii cu profesori,acolo unde este cazul;

Documenta]ia complet= cu privire la fostele [i actualeledomicilii ale victimei, stabile sau de re[edin]=, eventuale casede vacan]=, cu cine a locuit \n prezent sau \n trecut, unde \[ipetrecea concediile etc.;

Examinarea albumelor foto, jurnalelor intime, stabilireapreferin]elor literare, muzicale sau artistice, \ntelegereamodului \n care victima se percepea pe sine [i cum dorea s=fie perceput= de ceilal]i;

Ob]inerea unor date cât mai complete despre activitateavictimei pe calculatorul personal [i Internet: stabilirea ISP8-ului, stabilirea dreselor de e-mail, consultarea agendelorelectronice [i a listelor de contact, e-mail-urile trimise/primite,programe de chat folosite, bookmark-urile existente \nbrowser, site-uri sexuale adi]ionate, programe folosite etc.;

Ob]inerea de informa]ii privind ultimele activit=]i alevictimei, din declara]iile martorilor [i constat=rile la fa]a locului;

Documentarea complet= asupra ultimei rute cunoscute avictimei. Parcurgerea acestei rute [i ob]inerea unei dubleperspective cu privire la aceasta: perspectiva victimei [iperspectiva autorului;

De-a lungul acestei rute se vor c=uta eventuale camerede supraveghere (benzin=rii, parc=ri, supermarket-uri, institu]iietc.) – vizionarea momentelor din timpul considerat critic.

Pe lâng= toate acestea, stabilirea de date cât maicomplete despre activit=]ile victimei din ultimele 24 de ore\naintea decesului, este de un important rol \n \n]elegereamecanismului producerii agresiunii. Astfel, vor fi urm=rite:

� toate informa]iile ob]inute de la cercetarea la fa]alocului (criminalistice [i investigative);

� studierea cu aten]ie a fotografiilor [i \nregistr=rilor dela cercetarea la fa]a locului;

� studierea declara]iilor martorilor;� se va alc=tui o schi]= cu evenimentele principale [i

localizarea \n timp [i spa]iu a acestora (timpul [i loculacost=rii, timpul, modul [i locul violent=rii fizice, a agresiuniisexuale, dispunerea cadavrului etc.);

� se va alc=tui o “hart= a ultimelor 24 de ore”, \n carevor fi detaliate rutele folosite de victim=, \n detaliu;

� cu ajutorul acestei h=r]i [i al informa]iilor deja colectate,se va parcurge ruta respectiv= \n vederea ob]inerii oric=ror altedate de interes operativ, cum ar fi: locul \n care victima a fostacostat= [i/sau atacat=, dac= acest loc este \ntr-un spa]iu cuvizibilitate sau nu, posibilitatea existen]ei implicite a unor martorioculari de-a lungul rutei, dac= zonele aferente acestei rute aunecesitat o supraveghere prealabil= din partea autorului, nivelulde risc al modului de operare \n rela]ie cu ruta etc.

Parcurgând cu r=bdare [i con[tiinciozitate toate etapelevictimologiei, specialistul profiler va ajunge, nu de pu]ine ori,s= cunoasc= mai multe despre victim= decât victima \ns=[isau persoanele apropiate ale acesteia, \ntregul proces fiindpunctul de plecare \n identificarea autorului.

AUTOPSIA PSIHOLOGIC+AUTOPSIA PSIHOLOGIC+

Autopsia psihologic= \n criminal profiling reprezint= otehnic= ce const= \n reconstituirea aspectelor de natur=psihologic= ale vie]ii victimei. Poate fi considerat= o extensie avictimologiei deoarece se ocup=, \n plan psihologic, de\n]elegerea deplin= a tuturor aspectelor legate de statusulmintal [i via]a interioar= a victimei. Autopsia psihologic= poateexplica ac]iunile [i inac]iunile victimei, comportamenteleacesteia, tr=irile [i nevoile ei, conducând \n final la detectarea[anselor ca, \n func]ie de toate acestea, o anume victim= s=fie punctat= [i aleas= de autor.

Procedural, tehnica include realizarea unor activit=]iconsistente, printre care intervievarea membrilor de familie, aprietenilor, colegilor, vecinilor, analizarea rapoartelor medico-legale [i toxicologice, studierea fi[elor de observa]ie clinic=general=, elaborate cu ocazia intern=rilor \n institu]ii medicale,istoricul marital [i familial, studierea \nregistr=rilor [ifotografiilor realizate cu ocazia cercet=rii la fa]a locului etc. |nmod frecvent, rezultatul acestor activit=]i este elaborarea unei

36 CRIMINALISTICA

schi]e temporale \n care sunt creionate situa]iile de stres ce aul=sat urme \n statusul psihologic al victimei: problemefinanciare, pierderea locului de munc=, pierderea uneipersoane \ndr=gite, st=ri adictive, evenimente majore \n via]avictimei (c=s=toria, na[terea unui copil) etc. |n final, teoriilepsihologice sunt interpretate prin prisma tuturor datelor astfelob]inute, elaborându-se profilul personalit=]ii victimei [i\n]elegerea ambientului psihologic existent \n jurul victimeiaproape de momentul comiterii faptei.

Prin reconstruc]ia background-ului victimei [i\n]elegerea rela]iilor interpersonale ale acesteia [i amecanismelor psihologice generatoare de ac]iuni,autopsia psihologic= reprezint= un procedeu-asistent \ndeterminarea rolului pe care \l are victima \n propria savictimizare.

Originile autopsiei psihologice dateaz= din 1958, an \ncare serviciile medico-legale din Los Angeles au solicitatasisten]= de specialitate Centrului de Prevenire a Suicidului, \nvederea alc=tuirii unei clasific=ri a mor]ilor suspecte (Clark [iHorton-Duetsch, 1992; Litman, 1989). Termenul a fost folositpentru prima oar= de Shneidman9, \n referire la o procedur=elaborat= ini]ial \n vederea sprijinirii medicilor legi[ti \nclarificarea aspectelor legate de mor]ile suspecte.

Cel mai adesea, pentru medicul legist prezent la fa]alocului, cauza mor]ii victimei este clar=, pe când maniera \ncare a survenit decesul nu poate fi atât de vizibil=. Maniera(sau modul) \n care a avut loc suprimarea vie]ii victimei serefer= la circumstan]ele \n care este produs= moartea. Pe planinterna]ional sunt acceptate patru astfel de moduri: moarteanatural=, moartea accidental=, suicidul [i homicidul (Spellman[i Heyne, 1989). O a cincea manier= a decesului ar putea fimoartea suspect=, a c=rei cauz= nu poate fi stabilit= dinprimele cercet=ri. {i \n acest caz, autopsia psihologic= poateoferi informa]ii medicului legist care \l vor ajuta pe acesta ca,\n final, s= se pronun]e cu exactitate asupra cauzelordecesului.

Din punctul de vedere al utilit=]ii autopsiei psihologice,aceasta \[i g=se[te aplicabilitatea \n dou= mari direc]ii aleinvestiga]iei judiciare: suicidul (suicide psychological autopsy– SPA) [i homicidul sau moartea suspect= (equivocal deathpsychological autopsy – EDPA) (La Fon, 1999). Ambelemetode folosesc acelea[i proceduri \n realizarea obiectivului,având totu[i, \n opinia noastr=, o utilitate mai mare \n cazulinfrac]iunilor ce au ca rezultat moartea victimei.

|ncercând s= standardizeze [i s= realizeze un scoring alaspectelor ce trebuie l=murite cu ocazia autopsiei psihologice,La Fon (2001) a furnizat un ghid al componenteloropera]ionale ale autopsiei psihologice, componente ce suntidentice cu problemele ce trebuie urm=rite de profiler \ndemersul s=u:10

� intervievarea membrilor de familie;� intervievarea superiorilor sau a angajatorilor;� intervievarea colegilor de serviciu;� intervievarea prietenilor apropia]i;� intervievarea celor care au v=zut ultima dat= victima

\n via]=;� intervievarea vecinilor;� rapoartele medicului legist, rezultatele analizelor de

laborator, rapoartele toxicologice;� rapoarte ale poli]iei, probele culese de la cercetarea

la fa]a locului;� con]inutul stomacal;� reexaminarea câmpului infrac]ional [i a \mprejurimilor

acestuia;

� \nscrisuri recente emanate de la victim=;� c=r]i sau materiale audio-video de]inute de victim=;� arborele genealogic al familiei victimei;� istoricul familiei (starea de s=n=tate mintal=, rela]ile

interfamiliale etc.);� istoricul medical al victimei;� abuzul de droguri sau alcool;� istoricul nivelului educa]iei ([coli absolvite, grade

universitare ob]inute etc.);� istoricul locurilor de munc= (stabilitate, dificult=]i de

adaptere);� istoricul traumatologic (tendin]e anterioare de suicid,

comportamente homicidare, automutilare);� istoricul locurilor de domiciliu (stabilitate);� istoricul rela]iilor interpersonale;� istoricul judiciar (\n materie civil=, penal=,

administrativ=, fiscal= etc.);� istoricul tratamentelor psihiatrice;� condi]ia fizic= a victimei \n momentul survenirii

decesului;� ocupa]ii recente;� practicile religioase;� statusul financiar;� descrierea personalit=]ii victimei;� descrierea stilului de via]=;� pattern-urile de r=spuns la situa]iile de stres;� st=ri stresante sau tensionante recent;� prezen]a alcoolului \n stilul de via]= sau \n

\mprejur=rile survenirii decesului;� droguri, medicamente;� schimb=ri ale obiceiurilor \nainte de deces;� evaluarea st=rilor de furie direc]ionate c=tre o anumit=

persoan=;� evaluarea motiva]iei: rolul victimei \n propria sa moarte;� prezen]a comportamentelor tipice pre-suicidare;� examinarea notelor suicidare, dac= exist=;� determinarea nivelului de risc (minim/maxim);� schi]a temporal= – evenimentele petrecute cu o zi

\nainte de deces;� schi]= temporal= – ultimul an de via]=;� rela]ia dintre domiciliul victimei [i locul producerii

decesului;� prezen]a devia]iilor sexuale;� orice alte situa]ii speciale.|n urma analiz=rii [i rela]ion=rii itemilor de mai sus,

autopsia psihologic= ar trebui s= clarifice:� rolul aproximativ jucat de victim= \n propria sa

moarte/\n ce a constat acest rol;� predic]ii fundamentate teoretic despre comporta-

mentele, cogni]iile [i sentimentele victimei avute \n perioadacritic=;

� veridicitatea declara]iilor f=cute de ter]i \n cauz=;� schi]a temporal= cu ultimele activit=]i efectuate de

victim=;� explicarea comportamentelor celor implica]i \n

episoadele infrac]iunii (victim=, martori, autori etc.);� explicarea comportamentelor anormale \n raport cu

personalitatea victimei;� date despre personalitatea f=ptuitorului.Ceea ce diferen]iaz= autopsia psihologic= de restul

investiga]iilor judiciare poate fi sistematizat astfel:� este condus= de un investigator psiholog sau de c=tre

un medic psihiatru;� datele ob]inute sunt interpretate \n concordan]= cu

CRIMINALISTICA 37

IIdeea oficializ=rii EUTANASIEI a fost mult

comentat= \n ultimii ani, atât \n domeniul medical,

cât [i \n cel juridic.

Dac= \n general se accept= c= EUTANASIA este acea

metoda de promovare a unei mor]i nedureroas= unui bolnav

incurabil, pentru a-i curma o suferin]= \ndelungat= [i grea”, din

ce \n ce mai des se al=tur= [i definirea \n aceea[i idee a

“sinuciderii asistate”.

Trecând peste considerentele de ordin filosofic, moral

sau religios, revenim la Conven]ia European= a Drepturilor

Omului care, prin art. 2, protejaz= dreptul la via]=,

considerându-l o prioritate absolut=. |n nici un caz prevederile

acestuia nu pot fi interpretate ca “acordând un drept opus”,

adic= dreptul de a muri [i nici nu poate oficialiaza/crea un

drept de a alege moartea mai degrab= decât via]a.

|n disputele de idei, uneori nebazate pe argumente

[tiin]ifice [i f=când abstrac]ie de moral=, s-a \ncercat a se

“aplica un tratament medical f=r= consim]=mântul pacientului

– dac= el are discernamânt – astfel \ncât un asemenea act (de

altfel cvasimedical) putând fi considerat un atentat la

integritatea fizic= a celui vizat, \nc=lcând [i dreptul protejat prin

art. 8 din Conven]ie, referitor la dreptul de respectare a vie]ii

private.

|n acest context r=mân drept cuvinte cheie dreptul la

via]=, dreptul de a muri, dreptul la autodeterminare,

consim]=mântul pacientului, sinuciderea asistat=.

Recomandarea 1418 (1999) a Adun=rii Parlamentare a

Consiliului Europei con]ine recomandarea adresat= Consiliului

Mini[trilor de a \ncuraja statele membre s= respecte [i s=

protejeze demnitatea bolnavilor incurabili [i a muribunzilor,

sub toate aspectele, \n special men]inând interdic]ia absolut=

de a pune \n mod inten]ionat cap=t vie]ii acestora, ]inând cont

c= dreptul lor la via]= este garantat de art. 2 din Conven]ia

European= a Drepturilor Omului (Conven]ia), c= dorin]a de a

muri exprimat= de ei nu poate niciodat= s= constituie

fundamentul juridic al mor]ii cauzate de un ter] [i c= dorin]a de

a muri exprimat= de ace[tia nu poate servi drept justificare

legal= a execut=rii ac]iunilor destinate s= antreneze moartea.

Conform jurispruden]ei Cur]ii Europene a Drepturilor

Omului (Curtea), art. 2 este considerat o dispozi]ie primordial=

a Conven]iei, c=ruia Curtea \i acord= prioritate absolut=,

acesta protejând dreptul la via]=, f=r= de care folosirea oric=rui

alt drept ar fi iluzorie [i reglementând nu numai utilizarea

deliberat= sau inten]ionat= a for]ei letale de agen]ii statului, ci

[i situa]iile \n care utilizarea for]ei poate duce la decesul

involuntar al persoanei.

Textul oblig= autorit=]ile statale nu numai s= se ab]in= s=

provoace moartea unei persoane, dar [i s= ia m=surile

necesare protej=rii vie]ii persoanelor aflate sub jurisdic]ia sa,

fiind aplicabil inclusiv \n situa]ia unui de]inut suferind de o

boal= psihic= care are o simptomatologie ce sugereaz=

posibilitatea sinuciderii acestuia.

|n toate cazurile pe care le-a solu]ionat, CEDO a pus

accent pe obliga]ia statului de a proteja via]a, dreptul la via]=

neputând fi interpretat ca incluzând un aspect negativ, cum se

\ntâmpl=, spre exemplu, \n cazul libert=]ii de asociere

garantat= de art.11, deoarece art.2 nu este redactat \n acela[i

mod.

Curtea consider=, deci c= nu este posibil s= se deduc=

din art. 2 un drept de a muri, de mâna unui ter] sau cu

asisten]a unei autorit=]i publice.

Art. 2 nu poate fi interpretat ca acordând un drept

diametral opus, adic= dreptul de a muri, [i el nu poate nici s=

creeze un drept la autodeterminare, \n sensul de a da oric=rui

individ dreptul s= aleag= moartea mai degrab= decât via]a.

Cum art. 2 consacr= mai \nainte de toate interzicerea

recurgerii la for]= sau la orice alt tratament susceptibil de a

provoca decesul fiin]ei umane, el nu confer= \n nici un caz

individului dreptul de a pretinde statului s=-i permit= sau s=-i

faciliteze decesul.

Acest articol nu are nici un raport cu calitatea vie]ii sau

cu ceea ce o persoan= alege s= fac= cu via]a sa, asemenea

38 CRIMINALISTICA

Dr. CRISTIAN STAN, medic primar legist, dr. GHEORGHE ALEXANDRESCU, medic primar legist, I.N.M.L. Mina Minovici

Avocat ARTHUR DUMITRESCU – Baroul Bucure[ti

In this article the author was concerned about the controversy regarding Euthanasia. There are presentedfrom the view of CEDO jurisprudence, some scientific and ethical argues, legal and illegal aspects of itsutilisation, the conflict between human liberty and public interest.

aspecte fiind recunoscute ca puncte fundamentale pentru

condi]ia uman=.

Jurispruden]a accept= ca o persoan= s= refuze un

tratament de natur= s= prelungeasc= via]a sau s= o p=streze,

precum [i administrarea unui tratament având un dublu efect,

adic= u[urarea durerii [i a suferin]ei unui pacient, dar cu

efectul secundar al scurt=rii speran]ei sale de via]=.

|n acela[i context, m=surile care pot fi \n mod rezonabil

luate pentru a proteja un de]inut \mpotriva lui \nsi[i sunt

supuse restric]iilor impuse de alte clauze conven]ionale,

precum art.5 [i art.8, ca [i de principiile mai generale ale

autonomiei personale.

|n mod analog, m=sura \n care un stat permite sau caut=

s= reglementeze posibilitatea indivizilor afla]i \n libertate de a-

[i face r=u sau de a-[i face r=u prin altul, poate da loc la

considera]ii, punând \n conflict libertatea individual= [i

interesul public, care nu pot fi solu]ionate decât \n urma unei

examin=ri a \mprejur=rilor speciale ale cauzei.

Art. 3 al Conven]iei, privind interzicerea torturii [i a

relelor tratamente, este redactat \n termeni absolu]i, la fel ca [i

art. 2, nefiind prev=zute nici excep]ii [i nici condi]ii [i

nesuferind nicio derogare, spre deosebire de alte dispozi]ii ale

acesteia.

Art. 3 trebuie interpretat \n armonie cu art. 2, reflectând

valori fundamentale respectate de societ=]ile democratice.

Curtea arat= c= suferin]a cauzat= de o boal= fizic= sau

psihic=, survenit= \n mod natural, poate intra sub inciden]a art.

3, dac= ea este sau risc= s= fie exacerbat= de un tratament,

indiferent c= acesta rezult= din condi]iile de deten]ie, dintr-o

expulzare sau din alte m=suri de care autorit=]ile pot fi f=cute

r=spunz=toare.

Astfel, \n jurispruden]a sa, CEDO a concluzionat

existen]a unei obliga]ii pozitive pentru stat de a furniza o

protec]ie contra relelor tratamente, art. 3 impun\nd autorit=]ilor

statului s= protejeze s=n=tatea persoanelor private de

libertate.

De asemenea trebuie avut= \n vedere distinc]ia \ntre

no]iunea de tortur=, rele tratamente, tratamentele inumane [i

degradante.

“Tratamentul degradant” este definit de Curte ca fiind “un

tratament care umile[te individul \n fa]a lui \nsu[i sau a altor

persoane ori care \l determin= s= ac]ioneze contrar voin]ei sau

con[tiin]ei sale”, fiind suficient ca victima s= apar= umilit= \n

proprii ei ochi, chiar dac= situa]ia incriminat= nu este

cunoscut= [i de alte persoane.

Din examinarea jurispruden]ei europene rezult= c=, \n

cea mai mare parte a cazurilor, art. 3 a fost aplicat \n contextul

\n care riscul pentru individ de a fi supus la o form= interzis=

de tratament provenea din actele aplicate \n mod inten]ionat

de agen]ii statului sau de autorit=]ile publice.

Pe de alt= parte, combinat= cu art.3, obliga]ia pe care

art.1 o impune statelor de a garanta oric=rei persoane

drepturile consacrate de Conven]ia European= a Drepturilor

Omului, reclam= s= se ia m=suri corespunz=toare, pentru a se

\mpiedica faptul ca aceste persoane s= nu fie supuse la torturi

sau pedepse ori tratamente inumane sau degradante nici chiar

de particulari.

Textul impune statelor o obliga]ie esen]ialmente

negativ= de a se ab]ine s= produc= leziuni grave persoanelor

]inând de jurisdic]ia lor.

Prin compara]ie, \ntr-o cauz= \n care un bolnav de SIDA

era amenin]at cu expulzarea spre un loc unde nu ar fi putut

beneficia de tratament corespunz=tor, fiind expus riscului s=

moar= \n condi]ii penibile, r=spunderea statului a fost angajat=

pentru actul (“tratamentul”) de expulzare.

Dispozi]iile art. 8 al Conventiei CEDO protejeaz= dreptul

la via]= privat= [i dreptul la dezvoltare personal= [i de a stabili

[i \ntre]ine raporturi cu celelalte fiin]e umane [i cu lumea

exterioar=.

Prin jurispruden]a sa, CEDO a statuat c= no]iunea de

“via]= privat=”, prev=zut= de art.8, este una larg=,

nesusceptibil= de o definire exhaustiv=, ea acoperind

integritatea fizic= [i moral= a individului [i putând uneori

\ngloba aspecte de identitate fizic= [i social=.

De[i nu s-a stabilit \n nici o cauz= anterioar= c= art.8

include un drept la autodeterminare ca atare, Curtea

consider= c= no]iunea de autonomie personal= reflect= un

principiu important care sub\n]elege interpretarea garan]iilor

din art. 8, posibilitatea fiec=ruia de a-[i duce via]a a[a cum

\n]elege, putând, de asemenea, s= includ= posibilitatea

persoanei de a desf=[ura activit=]i percepute ca fiind de

natur= fizic= sau moral= v=t=m=toare sau periculoase pentru

persoana sa.

|n materie medical=, refuzul de a accepta un tratament

anume poate conduce la un sfâr[it fatal, dar impunerea unui

tratament medical f=r= consim]=mântul pacientului, dac= el

are discern=mânt, poate fi considerat ca un atentat la

integritatea fizic= a celui interesat, putând pune \n cauz=

dreptul protejat de art.8.

O persoan= poate revendica dreptul s=-[i exercite

alegerea sa de a muri, refuzând s= consimt= la un tratament

care ar putea s=-i prelungeasc= via]a, dac= \n cauz= nu este

vorba de \ngrijiri medicale, modul \n care persoana respectiv=

alege s=-[i petreac= ultimele clipe ale existen]ei sale face

parte din actul de a tr=i [i ea are dreptul s= cear= ca acest

lucru s=-i fie respectat.

Curtea verific= apoi dac= ingerin]a satisface criteriile din

parag. 2 pentru a fi conven]ional=. Ea re]ine c= aceasta este

“prev=zut= de lege” [i c= urm=re[te un “scop legitim” -

ap=rarea vie]ii - deci a drepturilor altei persoane.

CRIMINALISTICA 39

Cât prive[te cea de-a treia condi]ie, a necesit=]ii m=surii

\ntr-o societate democratic=, potrivit unei jurispruden]e

constante, no]iunea implic= faptul ca ingerin]a s= corespund=

unei “nevoi sociale imperioase” [i ea s= fie “propor]ional=”

scopului urm=rit, statele beneficiind de o marj= de apreciere,

sub control european.

Din acest punct de vedere, CEDO consider=, precum

jurisdic]iile supreme britanic= [i canadian=, c= statele au

dreptul s= controleze, pe calea aplic=rii dreptului penal

general, activit=]ile prejudiciabile pentru via]a [i securitatea

altuia.

Cu cât mai grav este riscul la care se expune o

persoan=, cu atât mai mare este greutatea cu care apas= \n

balan]= considera]iile de s=n=tate [i de securitate public= \n

fa]a principiului concurent al autonomiei personale.

Curtea a statuat c= art.8 din Conven]ie este aplicabil \n

aceste cauze, astfel \ncât poate fi examinat= [i chestiunea

pretinsei discrimin=ri \n raport cu acest drept, fa]= de

sus]inerea persoanei c= este victima unei discrimin=ri, \n

m=sura \n care dreptul intern permite persoanelor valide s= se

sinucid=, dar le \mpiedic= pe cele handicapate s= fie ajutate

pentru a \ndeplini acest lucru.

Frontiera \ntre cele dou= categorii este adesea foarte

\ngust=, iar \ncercarea de a \nscrie \n lege o excep]ie pentru

persoanele care nu sunt \n m=sur= s= se sinucid= ar afecta

serios protec]ia vie]ii, pe care legea care penalizeaz=

\nlesnirea sau determinarea sinuciderii a \n]eles s= o consacre

[i ar spori semnificativ riscul de abuz.

Dac= pe terenul art.8 Curtea a concluzionat c= exist=

motive temeinice s= nu se disting= \ntre aceste persoane, sub

inciden]a art.14 privind interzicerea discrimin=rii, aceste

motive r=mân conving=toare.

Potrivit jurispruden]ei, o diferen]= de tratament \ntre

persoanele plasate \n situa]ii analoge sau compatibile este

discriminatorie, dac= ea nu se bazeaz= pe o justificare

obiectiv= [i rezonabil=, adic= dac= nu urm=re[te un scop

legitim sau dac= nu exist= un raport rezonabil de

propor]ionalitate \ntre mijloacele utilizate [i scopul vizat.

Statele se bucur= \n acest sens de o anumit= marj= de

apreciere.

Totodat=, poate exista discriminare [i atunci când un

stat, f=r= justificare obiectiv= [i rezonabil=, nu trateaz= \n mod

diferit persoane care se afl= \n situa]ii substan]ial diferite.

Curtea consider= c= exist= o justificare obiectiv= [i

rezonabil= a absen]ei distinc]iei juridice \ntre persoanele care

sunt [i cele care nu sunt fizic capabile s= se sinucid=.

Dispozi]ia dreptului na]ional care penalizeaz= \nlesnirea

sau determinarea sinuciderii a fost conceput= pentru a ap=ra

via]a, protejând persoanele slabe [i vulnerabile, \n special cele

care nu sunt \n m=sur= s= ia decizii \n cuno[tin]= de cauz=,

contra actelor vizând s= se pun= cap=t vie]ii sau care ajut= \n

acest scop.

F=r= \ndoial= c= starea persoanelor suferind de o boal=

\n faz= terminal= variaz= de la un caz la altul, dar multe dintre

ele sunt vulnerabile, [i tocmai vulnerabilitatea furnizeaz= ratio

legis a dispozi]iei normative \n cauz=.

Revine \n primul rând statelor s= aprecieze riscurile de

abuz, pe care le-ar implica sl=birea interdic]iei generale a

sinuciderii asistate sau crearea de excep]ii de la acest

principiu, existând riscuri de abuz, cu toat= posibilitatea de

proceduri de protec]ie.

Curtea arat= c= interdic]ia sinuciderii asistate, pus= de

legisla]iile na]ionale, nu este dispropor]ional=, existând

posibilitatea unei anumite suple]e \n cazuri speciale: acuza]iile

nu pot fi formulate decât cu acordul parchetului; legea nu

prevede decât limita maxim= a pedepsei, permi]ând

judec=torului s= aplice pedepse mai pu]in severe dac=

apreciaz= necesar iar jurispruden]a \n materia “uciderii din

compasiune” arat= un regim sanc]ionator mai blând.

|n ochii Cur]ii, nu este arbitrar faptul c= dreptul reflect=

importan]a dreptului la via]= interzicând total sinuciderea

asistat=, prev=zând \ns=, \n acela[i timp, un regim de aplicare

[i de apreciere a lui de justi]ie, care permite s= se ia \n calcul,

\n fiecare caz concret, atât interesul public de a declan[a

urm=rirea penal=, cât [i exigen]ele juste [i adecvate ale

pedepsei [i descuraj=rii unor asemenea initiative.

Referin]e

CEDO, cauza nr.2804/66, Decizia din 16 iulie 1968.

CEDO, cauza Bönisch c.Austriei, Hot=rârea din 6 mai

1985.

CEDO, cauza Feldbrugge c. Olandei, Hot=rârea din 29

mai 1986.

CEDO, 28 august 1991, §68.

CEDO, cauza Riuz-Mateos c. Spaniei, Hot=rârea din 23

iunie 1993.

CEDO, cauza Dombo Beheer B.V.c.Olandei, Hot=rârea

din 27 octombrie 1993.

CEDO, cauza Van de Hurk c. Olandei, Hot=rârea din 19

aprilie 1994.

CEDO, cauza Mantovanelli c.Fran]ei, Hot=rârea din 18

martie 1997.

CEDO, cauza Georgiadis c.Greciei, Hot=rârea din 29

mai 1997.

CEDO, 26 iunie 2000, §102.

CEDO, Cauza Pretty c. Regatul Unit, Hot=rârea din 29

aprilie 2002.

40 CRIMINALISTICA

AAproximativ 170 speciali[ti criminali[ti s-au

reunit la INTERPOL, \n perioda 23-26

octombrie 2007, pentru a dezbate rolul acestei

discipline \n anchetele criminale.

Dezvoltarea utiliz=rii poli]iei [tiin]ifice \nanchetele criminale s-a situat \n centruldezbaterilor unui colocviu de patru ziledesf=[urat \n perioada 23-26 octombrie a.c. lasediul din Lyon al Secretariatului generalInterpol.

Acest al 15-lea Colocviu interna]ional de poli]ie [tiin]ific=a avut ca obiectiv dezbaterea ultimelor tehnici, aplica]ii [i bunepractici \n domeniu; la manifestare au luat parte peste 170exper]i, anchetatori [i cercet=tori din 55 ]=ri.

Dezbaterile [i expunerile prezentate s-au referit la temecum ar fi: criminalistica chimic= – \ndeosebi analizavopselelor, urmelor de sticl= [i fibrelor -, drogurile [itoxicologia, indicii electronici (care acoper= domeniiileaudiovizualului [i informaticii), incendiile, explozivii [imaterialele periculoase, precum [i [tiin]ele identific=rii,\ndeosebit analiza documentelor [i amprentele digitale.

Subliniind contribu]ia media la fascina]ia exercitat= deacest domeniu de activitate, secretarul general InterpolRonald Noble a evocat, \n fa]a participan]ilor la colocviu, dou=exemple concrete ale sprijinului pe care poli]ia [tiin]ific= \lacord= serviciilor de aplicare a legii – identificarea miilor devictime ale tsunamiului din 2004 [i recenta arestare, \nThailanda, a unui pedofil \n serie prezumat – dou= exemple deopera]iuni desf=[urate la scar= mondial= de c=tre serviciile depoli]ie ale ]=rilor membre ale Interpolului, cu asisten]aacestuia.

“Gra]ie nenun=ratelor anchete [i urm=riri la facilitareac=rora contribui]i atât \n ]ar= cât [i \n str=in=tate, lumea poli]iei[tiin]ifice, pe care o reprezenta]i, este din ce \n ce mai salutat=

pretutindeni [i pe drept cuvânt”, a declarat, la deschidereacolocviului, domnul Noble.

“Eu sunt printre cei care cred cu fermitate c=, \n secolul21, [tiin]a [i tehnologiile vor fi \n fruntea unui num=r importantdintre activit=]ile noastre \n materie de men]inere a ordinii, ca[i travaliul cotidian de poli]ie, pretutindeni \n lume. Rolul cerevine [tiin]ei [i tehnologiei trebuie deci s= fac= parteintegrant= din viziunea noastr= privind munca de poli]ie \nviitor.”

Responsabilii celor mai reputate re]ele \n materie de[tiin]e legale au convenit, cu aceast= ocazie, s= lucreze

\mpreun= la o serie deproiecte de cercetare, s=defineasc= metodologii [i s=schimbe informa]ii pentru apermite accesul serviciilorinteresate din ]=rile lor laultimele instrumente \nmaterie de lupt= \mpotrivacriminalit=]ii.

|n acest scop, \n data de24 octombrie 2007, a fostsemnat un acord privindcrearea International ForensicStrategic Alliance (IFSA).

Acordul solicit= re]elelor respective s= ajute laexpansiunea [tiin]elor legale \n ]=rile \n curs de dezvoltare.“Nu exist= nici o \ndoial= c= acest eveniment capital va dana[tere la noi parteneriate, la programe comune, la mai multeposibilit=]i \n materie de formare [i c= va incita diferiteleregiuni s= fac= ceea ce este necesar pentru ca propriile lorresurse s= progreseze [i mai mult“, a declarat secretarulgeneral al Interpolului.

Re]elele care compun noua organiza]ie IFSA sunt:Re]eaua european= a institutelor de criminalistic= (dincare face parte [i Institutul de Criminalistic= al Poli]ieiRomâne), Academia Iberoamericana de Criminalistica yEstudios Forenses, American Society of Crime LaboratoryDirectors [i Senior Managers of Australian and New ZealandForensic Laboratories.

INTERPOL va putea ajuta IFSA prin facilitareacomunic=rii [i schimbului de date. Astfel, \n luna iunie aacestui an, speciali[ti ai Interpol [i ai ]=rilor grupului G8 \nmaterie de ADN au testat cu succes un sistem electornic deschimb de mesaje creat de Interpol care permitelaboratoarelor na]ionale de poli]ie [tiin]ific= din ]=rile G8 s=schimbe direct \ntre ele date genetice.

(Selec]ie [i prezentare dup= situl Interpol)

CRIMINALISTICA 41

General de brigad= (r.) dr. IOAN HURDUBAIE

The subject of the meeting held in Lion on 23rd till 26th October 2007 was about the importance offorensic science police in criminal investigations. The discussions were about the forensic chemistry, especiallyabout examination of paints, glass, plastics, fibres, drugs and toxicology, explosives and other substances. Thediscussions were also about the examination of document and fingerprints.

“Lumea evolueaz= continuu [i o dat= cu eaevolu=m [i noi.”

La sfâr[itul anului 1996, sistemul AFIS – AutomatedFingerprint Identification System a intrat \n dotarea Poli]ieiRomâne [i a fost extins \n anul 2000 la nivel teritorial, \n 7unit=]i de poli]ie jude]ene [i municipiul Bucure[ti, fiind unadintre investi]iile tehnologice care a revolu]ionat dactiloscopia,\n primul semestru al anului 1998, num=rul de identific=ridep=[ind num=rul celor stabilite prin metoda clasic= \n ultimii30 de ani de func]ionare a cartotecii dactiloscopicemonodactilare centrale.

|n anul 2007, o dat= cu intrarea României \n UniuneaEuropean=, a fost instalat [i pus \n func]iune noul sistem AFIS– Motorola Printrak BIS, care este o component=opera]ional= a forma]iunilor operative judiciare la nivel na]ional[i are urm=toarea arhitectur=:

a. la nivel central, Institutul de Criminalistic=administreaz= baza de date [i utilizeaz= 5 sta]ii de lucru,precum [i o sta]ie de amprentare electronic= fix= AFIS Sagem,component= a sistemului EURODAC, respectiv Direc]iaGeneral= Cazier Judiciar [i Eviden]= Operativ= utilizeaz= 3sta]ii de lucru;

b. la nivel local, Serviciile criminalistice aleinspectoratelor de poli]ie jude]ene, (mai pu]in I.P.J. Ilfov),utilizeaz= 40 de sta]ii de lucru, respectiv Direc]ia General= dePoli]ie a Municipiului Bucure[ti utilizeaz= 3 sta]ii de lucru,precum [i o sta]ie de amprentare electronic= mobil=.

Prin extinderea re]elei de utilizatori c=tre alte unit=]i aleMinisterului Internelor [i Reformei Administrative sistemulAFIS are conexiuni cu:

a. Oficiul Na]ional pentru Imigr=ri, la Oficiul Na]ionalpentru Refugia]i o sta]ie de lucru AFIS, precum [i dou= sta]iiamprentare electronic= fixe AFIS la Gala]i [i Timi[oara.Totodat=, Oficiul Na]ional pentru Imigr=ri are amplasate 26 desta]ii fixe AFIS Sagem de amprentare electronic= \n puncte delucru ale Oficiului Na]ional pentru Refugia]i, InspectoratuluiGeneral al Poli]iei de Frontier= [i Autorit=]ii pentru Str=ini;

b. Inspectoratul General al Poli]iei de Frontier=utilizeaz= o sta]ie de lucru AFIS;

c. Academia de Poli]ie “Alexandru Ioan Cuza”respectiv [coala de Agen]i de Poli]ie “Vasile Lasc=r” Câmpinautilizeaz= dou= sta]ii de preg=tire AFIS.

Motorola Printrak BIS furnizeaz= analize sofisticate aleprobelor dactiloscopice [i decadactilare, cu algoritmi depotrivire \mbun=t=]i]i, lucrând pe sistemul de operare WindowsXP, unanim apreciat ca fiind mai instabil decat Unix-ul,sistemul de operare al AFIS 2000. Pân= acum aceast= temerea fost nejustificat=.

Dovad= st= faptul c=, \n perioada septembrie-noiembrie 2007, la terminalul Constan]a a fost identificatprin reexamin=ri, un num=r de 55 de persoane, grupate pefapte astfel: 2 tâlh=rii din 2001 [i din 2006, 19 furturi dinsociet=]i comerciale, 15 furturi din locuin]e, 8 din auto, 7de auto, 1 furt din biseric=, 1 distrugere [i 1 \n[el=ciune.

Vom enumera, \n continuare, doar câteva dintreAVANTAJELE NOULUI SISTEM:

LA INTRODUCEREA URMELOR

Capacitatea m=rit= de stocare permite introducerea unui

num=r de 1000 de urme pentru fiecare caz, fiecare urm=, la

rândul ei, putând avea câte 100 de variante.

La introducerea urmelor, pe lâng= camera de urme sau

scannerul, ca surse de preluare a urmei, apare ca noutate

fi[ierul. |n fi[ier sau folder se pot salva urme ridicate direct prin

fotografiere cu aparatul digital de la fa]a locului, dac= acestea

au etalon, desc=rcate \n unitatea central= direct din aparat,

sau cu memory stick [i salvate \n format JPEG, BITMAP,

WSQ, JPG 2000 sau TIFF. Avantajul deriv= din faptul c=

ridicarea urmelor prin fotografiere direct= previne pierderea

unor elemente caracteristice la ridicarea acestora de pe

suportul purt=tor pe diverse folii.

Dac= la sistemul AFIS 2000, camera de urme nu putea

capta decât urmele aflate pe un suport ce nu dep=[ea 3-5 mm.

grosime, camera Pixera Pro 150S a AFIS-Printrak BIS poate

capta urme de pe suporturi de pân= la 150 mm. grosime, prin

translatarea acesteia pe vertical=. Datorit= posibilita]ii de

calibrare a fiec=rei urme \n parte avem garan]ia c= acestea vor

42 CRIMINALISTICA

Subcomisar de poli]ie MUSLEDIN SINAN, [eful Serviciului criminalistic I.P.J. Constan]aAgent-[ef SILVIAN CERN+IANU, operator AFIS-Motorola Printrak BIS

In 2007, the AFIS Printrak Bis system, that replaced the AFIS 2000 system, provides dactyloscopic evidenceanalysis with enhanced comparison algorithm.

Advantages: - enhanced storage capacity; - comparison of finger and palm prints; - direct upload into themain storage server for digitally photographed fingerprints; - presence of a photo camera movable on the verticalaxis; - examination of fingerprints in 3D format; - short time for verifications;

Disadvantages: none found yet.

fi introduse in sistem la scara 1/1. De asemeni, camera Pixera

poate prelua urmele relevate cu prafuri fluorescente [i ridicate

pe folio de culoare neagr=, far= a mai fi necesar= folosirea

luminii ultraviolete a Polilight-ului, care, \n exces, deterioreaz=

sau distruge folia.Pe lâng= op]iunile de inversare alb-negru, stânga-

dreapta, contrast [i luminozitate prezente la AFIS 2000, laMotorola Printrak BIS apar noi op]iuni avansate ca: filtruGabor, filtru Gradient, [tan]are, schimbarea intensit=]iiGamma, accentuare creste, detectare intensitate, detectaresegment de linie, efect de detec]ie a marginii Prewitt,Laplacian, efect Sobel, detectare intensitate, egalizare tonuride gri Hystogram [i chiar imagine 3D.

CRIMINALISTICA 43

Timpul foarte scurt, de numai câteva zeci de secunde,de la codificarea urmei, trimiterea ei la c=utare [i pân= laaducerea ei \n lista de verificare este remarcabil.

La verificarea urmelor cu fondul dactiloscopic na]ional,Motorola Printrak BIS ne poate ar=ta elementele caracteristicecoincidente pe care sistemul le-a potrivit (\n culoare albastr=),al=turi de restul elementelor trasate pe urm= sau impresiune(\n culoare verde).

Pentru reexaminarea [i recodificarea urmelor estesuficient s= tast=m I.D.-ul de baz= al cazului pentru casistemul s= ne aduc= \n list= toate urmele introduse la caz [itoate variantele acestora, f=r= a mai fi nevoie s= tast=m I.D.-urile unul câte unul, ca la vechiul sistem.

LA INTRODUCEREA FI{ELOR DECADACTILAREAvantajul care diferen]iaz= net cele dou= tipuri de AFIS

este posibilitatea Motorola Printrak BIS de a introduce, pelâng= impresiunile digitale rulate ale persoanelor saucadavrelor [i impresiunile palmare, muchiile palmelor,impresiunile plate de control [i impresiunile plate ale degetelormari.

Acest nou sistem are posibilitatea de rota]ie a imaginilorimpresiunilor prelevate cu devieri fa]= de axa vertical=.

Al=turi de impresiuni, la descriptori, se pot introducetoate datele de stare civil= ale persoanei, semn=tura olograf [ichiar fotografii ale acesteia, nemaifiind astfel necesar=folosirea aplica]iei Dactil ce f=cea legatura dintre I.D.-ul AFIS[i datele de stare civil=.

Dac= la AFIS 2000, pentru degetele 1-5, 2-6 se puteatrasa un num=r maxim de 150 minu]ii, pentru degetele 3-7,4-8 un num=r de 100 de minu]ii, iar pentru degetele 5-10 unnum=r de 80 de minu]ii maxim, fapt ce f=cea ca, \n unelesitua]ii, s= fim nevoi]i s= renun]=m la unele minu]ii aflate spreexteriorul impresiunii, la Motorola Printrak BIS num=rul maximde minu]ii este nelimitat, putând ajunge, \n cazul impresiunilorpalmare, la peste 1800 de minu]ii!

I.D.-ul pe care \l genereaz= AFIS – Motorola Printrak BISeste un I.D. de tip alphanumeric, superior celui numeric pecare \l genera AFIS 2000. Dac= din citirea unui I.D. al vechiuluisistem nu ne puteam da seama decât de terminalul care aintrodus fi[a, noul I.D. ne dezv=luie ziua, luna [i anul când afost introdus= fi[a, terminalul care a facut-o [i fluxul de lucru \ncare aceasta a fost introdus=, respectiv suspect, criminal sau

insert palm.La verificarea direct= fi[=-fi[=, sistemul AFIS Motorola

Printrak BIS ia decizia hit-no hit care u[ureaz= \n mare m=sur=munca operatorului.

Dezavantaje? Inc= nu le-am gasit…

SPE}+:|n noaptea de 20/21.07.2007, A.N., prin escaladarea

balconului, p=trund \n camera 18 a hotelului Tomis dinsta]iunea Mamaia, jude]ul Constan]a [i \l p=gubesc pe numitulH. A. de bunuri \n valoare de 1000 RON. In urma investiga]ieitehnico-[tiin]ifice a locului faptei se relev= [i ridic= mai multeurme papilare, din care, dup= efectuarea compara]iilor deexcludere, r=mân dou= pentru introducere \n sistemul AFIS –Motorola Printrak BIS: una digitopalmar= [i una digital=.Urmele au fost introduse, la momentul respectiv rezultatul \nurma verific=rilor fiind negativ.

|n luna noiembrie, este implementat= la terminalulConstan]a fi[a decadactilar= a numitului T. S., de 28 ani dinjude]ul Olt, pe fluxul de lucru suspect. La verificarea invers=,pe primul loc \n list= este adus= urma digitopalmar= mai susmen]ionat=. Dup= verificarea elementelor caracteristicecoincidente, operatorul AFIS – Motorola Printrak BISstabile[te c= persoana a c=rei fi[= tocmai a fost introdus= \nsistem este creatoarea urmei digitopalmare.

Acesta este doar unul dintre cazurile pe care sistemulAFIS 2000 nu le-ar fi putut rezolva.

44 CRIMINALISTICA

CRIMINALISTICA 45

Fenomenul rutier este un fenomen activ, \n plin=desf=[urare, ceea ce impune o permanent= observa]ie[tiin]ific=. |n România, cercetarea expertal= medico-legal=prin autopsie a mor]ilor violente prin accidente de traficrutier ocup= un loc important \n activitatea medico-legal=,fapt ilustrat prin studiile statistice ce demonstreaz= c=,anual, num=rul deceselor prin accidentele de trafic rutiereste semnificativ raportat la totalul mor]ilor violente.Reconstituirea dinamic= a accidentului, plecând de laleziune, oblig= la emiterea unei ipoteze privindmecanismul de accidentare, bazat pe realitatea leziunilorconstate. Valoarea cercet=rii la fa]a locului \n accidentelerutiere rezid= tocmai din gradul de acurate]e [i precizie cucare se utilizeaz= principiile de cercerare \n echip=, \npractica de zi cu zi. Având \n vedere atât faptul c=autovehiculele au o construc]ie complex=, având \ncomponen]= mai multe tipuri de agen]i vulneran]i, cât [ifaptul c= mecanismele de producere a leziunilor, \ncondi]iile accidentelor de circula]ie, sunt foarte variate,leziunile produse de acestea vor avea un mare grad dediversitate, fiind de asemenea polimorfe. Problemelecontroversate privind stabilirea vitezei autovehiculului,for]a de impact, dac= s-au folosit centurile de siguran]=sau dac= airbag-urile au func]ionat trebuie rezolvate [isus]inute prin argumente [tiin]ifice rezultate dintr-oanaliz= criteriologic= [i interpretare [tiin]ific=, medico-legal= a caracteristicilor morfologice particulare aleleziunilor constate, comparativ cu posibilele p=r]i alevehiculului deformat ce le-a putut produce [i nu vor fispeculative. Toate probele [tiin]ifice (medico-legale [icriminalistice) colectate la cercetarea la fa]a loculuitrebuie s= fie concordante [i s= sus]in= sau s= exclud= oipotez= privind mecanismul de accidentare, calitatea de

pieton sau ocupant al autovehiculului al persoaneiaccidentate, locul ocupat \n autovehicul etc.

Unul dintre cei mai comuni [i mai complec[i agen]itraumatici implica]i \n producerea unor leziuni complexe ce potduce la moarte este reprezentat de autovehicul. Dezvoltarearapid= a parcului de autovehicule a determinat cre[terea din ce\n ce mai accentuat= a accidentelor de circula]ie.

Dac= primul accident letal s-a produs \n Anglia \n anul1886, la o vitez= de 6 km./h., \n condi]iile civiliza]ieicontemporane num=rul mare de accidente rutiere ce survinzilnic pe glob ne face s= vorbim de o “epidemie traumatic=rutier=”.

Fenomenul rutier este un fenomen activ, \n plin=desf=[urare, iar de la o zi la alta se ivesc noi probleme \nfunc]ie de num=rul autovehiculelor, num=rul c=ilor rutiere,dezvoltarea [i perfec]ionarea vehiculelor, cre[terea vitezei derulare, ceea ce impune o permanent= observa]ie [tiin]ific=.

Câteva date epidemiologice ce au plecat de la utilizareametodelor de studiu epidemiologic al traumatismelor prin traficrutier arat= c= la 10 milioane Km. parcur[i se produc 10decese, c= zilnic mor aproximativ 400 de persoane, c= la undeces se produc 30 de v=t=m=ri neletale mai u[oare sau maigrave [i c= din victime 40% sunt pietoni [i 60% sunt ocupan]iai vehiculului. Acelea[i date arat= c=, pe glob, la cca. 2 minutese produce o coliziune [i, dup= OMS, la cca. 3 minute undeces.

Majoritatea statisticilor din lume constat= c= victimeleaccidentelor de circula]ie sunt persoane tinere, \ntre 15-30 deani. Pierderea acestor vie]i umane constituie, pe lâng= traumafamilial= ce o genereaz=, o important= pierdere pentrusocietate.

Accidentele rutiere au provocat \n Canada, SUA,Australia [i Noua Zeeland= mai mul]i mor]i decât toate formele

Dr. MIHAELA COROAM+, medic primar legist la Cabinetul de medicin= legal= R=d=u]i, jud. Suceava.

Motor vehicle accidents are more and more frequent in ourdays and it is needed a scientifical attention. InRomania, the forensic medicine expert investigation by means of autopsy of the violent deaths caused by motorvehicle accidents has an important place, an aspect illustrated by statistic studies that attest a higher percentageof forensic medicine autopsies for these violent deaths. Accident scene reconstruction is the use of scientificmethods, physical evidence, deductive reasoning, and their interrelationships to gain explicit knowledge of theseries of events that surround the car crash. Crime scene investigation is the meeting point of science, logic andlaw. Forensic medicine problems that appear in case of deaths in vehicle accidents are diversified. This realityappears very clear when we think about the complexity of the construction of a vehicle, the great variety of motorvehicles, and the great variety of morphological characteristics that result as a consequence of the abovementioned situations. Additionally, in such cases, there are often controversy as to the speed of the vehicle, thetime of the accident, the force of impact, whether the seat belts were being used, where the air bags properlydeployed, etc. The forensic conclusions which represent the answer of the aforementioned questions will besustained by the reasons in interpriting the morphological characteriscs of the injuries and will not be speculative.Body lesion observation, in order to detect the characteristics conferring the mark (pattern) value of the injuries,must be as thorough as possible watching attentively epistemological forensic criteria for analising the lesions.Scientific evidence usually goes towards supporting or rejecting a hypothesis.

de tuberculoz=, poliomielit=, febr= tifoid=, difterie [i diabetzaharat \nregistrate \n aceste ]=ri.

|n România, cercetarea expertal= medico-legal= prinautopsie a mor]ilor violente prin accidente de trafic rutierocup= un loc important \n activitatea medico-legal=, faptilustrat prin studiile statistice ce demonstreaz= c=, anual,num=rul deceselor prin accidentele de trafic rutier estesemnificativ raportat la totalul mor]ilor violente.

Tot studiile statistice arat= c=, \n România, dup= osc=dere progresiv= [i consistent= \nregistrat= \n perioada1990-2002, valorile \nregistrate \n anii 2005 [i 2006 se\ncadreaz= \ntr-o tendin]= de cre[tere a accidentelor grave decircula]ie.

Reconstituirea dinamic= a accidentului plecând de laleziune oblig= la emiterea unei ipoteze privind mecanismul deaccidentare, bazat pe realitatea leziunilor constatate. Nurareori se pot emite teze, atunci când morfologia leziunilor secoreleaz= cu p=r]i ale vehiculului incriminat [i se constat=leziuni marker, sau complexe lezionale marker ale c=rorparticularit=]i morfologice se \nscriu \n criteriologia medico-legal= pentru anumite mecanisme de producere (lovire-proiectare, c=lcare, loivire-târâre etc.

Pentru elucidarea obiectivelor expertizei ne sunt foarteutile decelarea [i interpretarea leziunilor [i modific=rilor cuvaloare de marker precum [i corelarea lor cu datele deanchet= (ipotezele [i variantele ce decurg din cercetare) \ncondi]iile cercet=rii interdisciplinare.

Cercetarea interdisciplinar= \ncepe \nc= lacercetarea la fa]a locului, unde expertul legist se deplaseaz=\mpreun= cu echipa de investiga]ie. Se inspecteaz= [i\mprejurimile \n care a fost g=sit cadavrul, pentru a identificaurme, ]esuturi sau lichide biologice, \n vederea ob]inerii deprobe pentru identificare ADN etc. Este, de asemenea,recomandabil de a se folosi tehnologia existent= \n vedereaidentific=rii eventualelor probe ce nu sunt vizibile la primainspec]ie.

Cercetarea la fa]a locului se poate caracteriza ca fiindpunctul de \ntâlnire al [tiin]ei cu logica [i legea. Nu exist= niciun tipic de cercetare [i nici o tipologie de prob=. Fiecarecercetare la fa]a locului este un proces complex de analiz= adocumenta]iilor [i condi]iilor existente la fa]a locului [icolectarea fiec=rei probe care ar putea elucida evenimentelepetrecute. De regul= locul accidentului rutier se cerceteaz= \nconformitate cu normele procesual-penale \n luminaprincipiilor cercet=rii la fa]a locului. Printre principiile de baz=ale cercet=rii la fa]a locului trebuie s= not=m oportunitatea,operativitatea [i complexitatea (finalitate, rapiditate) care,\ntr-o m=sur= semnificativ=, asigur= ob]inerea unor informa]iicomplete.

Valoarea cercet=rii la fa]a locului \n accidentele rutiererezid= tocmai din gradul de acurate]e [i precizie cu care seutilizeaz= principiile de cercerare \n echip=, \n practica de zi cuzi. Ca [i principii de cercetare la fa]a locului putem aminti:

�� managementul cercet=rii la fa]a locului;�� principiul educa]ional al cercet=rii la fa]a locului:�� educa]ie profesional= (supraspecializare);�� experien]= profesional=;�� atitudinea membrilor echipei de cercetare;�� crearea unei viziuni comune:�� comunicare informa]ional= [i acceptarea critic= a

informa]iilor descoperite.To]i membrii echipei trebuie s= aib= acela[i scop

(descoperirea adev=rului [tiin]ific).�� evaluarea se efectueaz= prin:�� comunicare;�� respect \ntre membrii echipei;

� importan]a probei;� aspectul interdisciplinar al muncii \n echip=.Acurate]ea cu care se desf=[oar= cercetarea va

conduce la identificarea r=spunsurilor corecte ale obiectivelorexpertizei privind condi]iile, circumstan]ele [i modalitatea deproducere a accidentului precum [i la r=spunsuri ca: cineconducea, care era viteza autovehiculului, dac= decedatul eraocupant al vehiculului sau pieton etc.

Având \n vedere atât faptul c= autovehiculele au oconstruc]ie complex=, având \n componen]= mai multe tipuride agen]i vulneran]i, obiecte contondente, obiecte t=ietoare,obiecte \n]ep=toare etc., cât [i faptul c= mecanismele deproducere ale leziunilor \n condi]iile accidentelor de circula]iesunt foarte variate, leziunile produse de acestea vor avea unmare grad de diversitate, fiind de asemenea polimorfe.Topografia lezional= trebuie examinat= direct atât de medicullegist cât [i de expertul criminalist, \n scopul identific=riicaracteristicilor morfologice marker pentru condi]iile concretede producere a traumatismului \n vederea form=rii unorconcluzii cât mai exacte \n rapoartele de exertiz=. Formele,dimensiunile [i situa]ia leziunilor, unele fa]= de altele, ajut=medicul legist [i expertul criminalist s= perceap= anumitedetalii deosebit de relevante \n procesul de alc=tuire adinamicii accidentului. |n acest sens, putem vorbi de un aspectmarker al complexelor lezionale produse \n accidentele rutiere\n conformitate cu tipul de autovehicul [i cu modalit=]ile deproducere a accidentului. Aceste elemente morfologice vor fianalizate \nc= de la cercetarea la fa]a locului.

Cercetarea la fa]a locului, \n caz de accident de traficrutier, poate ridica o serie de probleme legate de absen]avehiculului prin fuga de la fa]a locului. |n aceste situa]iiprezen]a pe cadavru a unor leziuni marker pe diferite p=r]icomponente ale autovehiculelor: ro]i, bar= de protec]ie,radiator, faruri, diferite proeminen]e ale autovehiculelor, estede o mare importan]= deoarece, \n anumite condi]ii, ele pot luaforma [i dimensiunile acestor p=r]i ale mijlocului de transport,fiind de un real folos la identificarea acestuia. Atunci cândvictima s-a deplasat pe un alt vehicul (biciclet=, motociclet=,c=ru]=) se va ]ine cont de posibilitatea cre=rii unora dintreleziuni de c=tre elementele acestuia, \n momentul tampon=rii,ag=]=rii [i r=sturn=rii. Aceste leziuni servesc, \n condi]iilecercet=rii, \n primul rând la reconstituirea dinamiciiaccidentului, putând contribui [i la identificarea autovehicululuigenerator de accident. De asemenea, aspectul morfologic alleziunilor \n concordan]= cu celelalte probe, constatate lacercetarea la fa]a locului, pot orienta asupra calit=]ii deconduc=tor auto, (ocupant al vehiculului sau pieton) a victimei.

Astfel, se vor analiza \n detaliu toate aspecteleparticulare ale leziunilor constatate pe cadavru [i se voranaliza posibilit=]ile concordan]ei morfologiei lezionale (maiales a aspectelor particulare care confer= leziunilor caracterulde leziuni marker) cu diferitele p=r]i ale vehiculului care auparticipat la producerea impactului, precum [i concordan]ele\ntre particularit=]ile de form= [i dimensiuni ale leziunilor cuaspectul distrugerilor articolelor de \mbr=c=minte etc.

O cercetare corect= la fa]a locului \n accidentele rutiereimplic= efectuarea de fotografii [i \nregistr=ri video. Nici odescriere scris= nu poate fi mai exact= [i mai l=muritoaredecât o fotografie bine efectuat=.

Literatura de specialitate caut= s= explice aspectuldiferitelor leziuni \n func]ie de partea cu care love[teautovehiculul sau dup= felul autovehiculului: automobil,camion, autobuz, tractor etc.

Astfel, atunci când un vehicul love[te un pieton, secerceteaz= orice leziune situat= la un segment anatomic, ce arcorepunde topografic cu partea avariat= a vehiculului, aceasta

46 CRIMINALISTICA

reprezentând leziunea de impact direct (asemenea leziunimarker sunt de obicei sutuate la nivelul membrelor inferioare,sub genunchi).

Leziunea direct= corespunde ca [i localizare cu\n=l]imea por]iunii cu care autovehiculul a avut contact cusegmentul anatomic al corpului pietonului, \n momentul lovirii,dar poate fi situat= [i sub acest nivel, deoarece, de obicei,autoturismul frâneaz= \nainte de a lovi.

|n compresiunile realizate de vehiculele cu greutatemare apar leziuni severe [i, de obicei, fatale. |n condi]iilec=lc=rii vom constata ca [i complexe lezionale marker pe unadin suprafe]ele corporale amprente ale pneurilor (cureproducerea fidel= a desenului acestora \n aspectulmorfologic al leziunii) iar pe suprafa]a opus= escoria]ii \ntinse.

Atunci când vehiculul trece peste un membru, superiorsau inferior, mi[carea circular= a pneului va produce dilacer=rimasive ale tegumentelor, ]esuturilor subcutanate [imusculaturii de la acel nivel.

Ca [i centurile de siguran]=, airbag-urile pot produceleziuni cu diferite grade de specificitate, dar leziunile produsede airbag-urile \n expansionare pot fi imediat letale, mai alesla conduc=torii auto ce au scaunul pozi]ionat \n apropiereavolanului. Vom constata fracturi ale coloanei vertebralecervicale, fracturi de baz= de craniu ce pot duce la deces iarescoria]iile vor fi caracteristic localizate la nivelul fe]eianterioare a regiunii cervicale [i por]iunii inferioar= a obrajilor.

|n practica medico-legal= ne \ntâlnim cu cadavre g=sitepe drumurile publice. Problemele medico-legale ce apar \ninvestiga]ia [tiin]ific= a leziunilor de violen]=, \n aceste situa]ii,constau \n necesitatea evalu=rii corecte a lor, \n vedereaelucid=rii modalit=]ii lor de producere [i stabilirii formeimedico-legale a mor]ii (diferen]ierii \ntre omucidere [i accidentrutier). Valoarea probatorie a expertizei medico-legale const=\n folosirea tuturor mijloacelor [tiin]ifice \n identificareaparticularit=]ilor morfologice ale leziunilor pentru ca acestea s=capete o valoare de marker morfologic cât mai elocvent=.Trebuie eviden]iate particularit=]ile fiec=rei leziuni markerpentru a identifica argumentul particular definitoriu cu valoarede proba]iune. |n aceste situa]ii, analiza [tiin]ific=, conformcriteriologiei medico-legale a morfologiei leziunilor [i adispozi]iei lor topografice, ne va oferi un grad de certitudinesau dubiu privind modalitatea de producere a decesului (dac=acesta este urmarea unei ac]iuni criminale sau s-a produs \nurma unui accident rutier) sau r=spunsuri la \ntreb=ri ca: dac=decedatul era pieton sau ocupant al vehiculului, identificareaconduc=torului auto, dac= s-au folosit centurile de siguran]=,dac= airbag-urile s-au expansionat, probleme legate de vitezade rulare a vehiculului etc. Orice prob= corect ob]inut=, maiales atunci când facem referire la leziunile marker, ne poateconduce spre o anumit= ipotez= de anchet=. O dat= ce seanalizeaz= corect, [tiin]ific, un indiciu cu valoare probatorie,atunci trebuie s= facem ra]ionamente [tiin]ifice care s=combine toate probele ob]inute \n cercetarea cazului.

CONCLUZII

Problemele controversate privind stabilirea vitezeiautovehiculului, for]a de impact, dac= s-au folosit centurile desiguran]= sau dac= airbag-urile au func]ionat, trebuie rezolvate[i sus]inute prin argumente [tiin]ifice rezultate dintr-o analiz=criteriologic= [i interpretare [tiin]ific=, medico-legal= acaracteristicilor morfologice particulare ale leziunilor constate,comparativ cu posibilele p=r]i ale vehiculului deformat ce le-aputut produce [i nu vor fi speculative.

Cercetarea la fa]a locului \n accidentele rutiere trebuies= aib= un caracter interdisciplinar. Se impune o bun=

\n]elegere [i cooperare a membrilor echipei de cercetare,conform unui plan bine prestabilit, \n condi]iile unuimanagement al cercet=rii.

Pentru reconstituirea modalit=]ii de producere aaccidentului, se impune ob]inerea tuturor informa]iilornecesare pentru a identifica vehiculul, p=r]ile sale distruse [iefectuarea unei expertize comparative \ntre acestea [ileziunile constatate pe corpul decedatului.

O examinare atent= va orienta expertul legist [itehnicianul criminalist asupra probelor ce se impun a fi c=utate(de ex. sânge [i ]esuturi pentru identificare ADN).

Toate zonele unde exist= posibilitatea identific=riiacestor probe trebuie cercetate am=nun]it evitând conceptul“inutilit=]ii de cercetare a unor regiuni, unde, aparent, exist=posibilitate mai mic= de a descoperi eventuale probe”.

Toate proble [tiin]ifice (medico-legale [i criminalistice)colectate la cercetarea la fa]a locului trebuie s= fieconcordante [i s= sus]in= sau s= exclud= o ipotez= privindmecanismul de accidentare, calitatea de pieton sau ocupant alautovehiculului al persoanei accidentate, locul ocupat \nautovehicul etc. De asemenea, probele trebuie s= fierelevante, adic=, prin analiza lor s= se poat= sus]ine sauexclude o ipotez= de anchet= ca fiind mai mult sau mai pu]inprobabil= decât ar fi \n absen]a probelor.

Concluziile rezultate din reconstituirile accidentelorrutiere sunt, de asemenea, utile \n formularea unorrecomand=ri privind m=suri de siguran]= a traficului \nconstruirea de [osele [i autostr=zi, precum [i pentru\mbun=t=]irea aspectelor ce privesc siguran]a c=l=torilorpentru produc=torii de autovehicule.

Prof. dr. Gh. Scripcaru afirm= \n literatura de specialitate:“Reconstituirea cunoa[terii prin structuri epistemologice(criterii), devine indispensabil= medicinei legale, unde, deregul=, cercet=m efectele pentru a afirma cauzele [i a le daastfel o acoperire strict [tiin]ific=”.

BIBLIOGRAFIE

Beli[ V., Medicin= legal=, Ed. Teora, Bucure[ti, 1992 ;Beli[ V., |ndreptar de practic= medico-legal=,Ed. Medical=, Bucure[ti,1990;Beli[ V., Nane[ C., Traumatologia mecanic= \n practica medico -legal= [i judiciar=, Ed. Academiei, Bucure[ti, 1985;Beli[ V. , Tratat de medicin= legal=, Ed. Medical=, Bucure[ti, 1995;Coroam= M., Leziuni marker- Cunoa[tere epistemologic= [iinterpretare hermeneutic=, Ed. George Tofan, Suceava 2006;Dermengiu D., Patologie medico-legal=, Ed. Via]a medical=,Bucure[ti, 2002;DiMaio V.J., DiMaio D., Forensic Pathology-second edition, Ed. CRCPress LLC, USA, 2001;Hubert Fischer, C. James Kirkpatrick, Trauma pathology, WolfePublishing Ldt., 1991.Michalodimitrakis N., Scripcaru C., Botez {t., Medicina legal= atraumatismelor cranio-cerebrale, Ed. Junimea, Ia[i, 2003;Moraru I., Medicin= legal=, Ed. Medical=, Bucure[ti, 1967;Scripcaru Ghe. , Medicin= legal=, Ed. Didactic= [i pedagogic=Bucure[ti, 1993;Scripcaru Ghe., Patologie medico-legal=, Ia[i, 1988;Scripcaru Ghe., Medicina legal= expertal= \n România, Ia[i, 2000;Scripcaru Ghe, Terbancea M., Patologie medico-legal=, Ed. Didactic=[i pedagogic= Bucure[ti, 1980;*** Criteriologie medico-legal=, Institutul de medicin= [i farmacie Ia[i– catedra de medicin= legal= – Ia[i, 1982;*** Volum jubiliar — Al II-lea congres de medicin= legal= – InstitutulNational de Medicin= Legal= – Bucure[ti, 1992;

CRIMINALISTICA 47

48 CRIMINALISTICA

Certificarea Revistei Române de Criminalistic= Certificarea Revistei Române de Criminalistic= de c=tre O.S.I.M.de c=tre O.S.I.M.

La propunerea Asocia]iei Criminali[tilor din România, Oficiul de statpentru Inven]ii [i M=rci, \n temeiul Legii nr. 85/1998 privind m=rcile [iindica]iile geografice i-a acordat Revistei Române de Criminalistic=Certificatul de \nregistrare a m=rcii nr. 78602.