Revista Criminalistica nr. 62005

8/8/2019 Revista Criminalistica nr. 62005

http://slidepdf.com/reader/full/revista-criminalistica-nr-62005 1/48



independent= prin intermediul unui sediu permanent \n România;c) persoane fizice nerezidente care desf=[oar= activit=]i dependente \n

România;d) persoanele fizice nerezidente care ob]in venituri prev=zute la art. 89”.10 Contribuabilii la impozitul pe reprezentan]e sunt defini]i \n art. 122 din

Legea nr. 571/2003 astfel: “Orice persoan= juridic= str=in=, care are oreprezentan]= autorizat= s= func]ioneze \n România potrivit legii, are obliga]iade a pl=ti un impozit anual, conform prezentului capitol”.

11 A se vedea art. 127 din Legea nr. 571/2003.12 A se vedea art. 150 din Legea nr. 571/2003.13 |n art. 24 este definit “Pl=titorul” ca fiind: “(1) Pl=titor al obliga]iei fiscale

este debitorul sau persoana care, \n numele debitorului, conform legii, are

obliga]ia de a pl=ti sau de a re]ine [i de a pl=ti, dup= caz, impozite, taxe,contribu]ii, amenzi [i alte venituri bugetare. (2) Pentru persoanele juridice cusediul \n România, care au sedii secundare, pl=titor de obliga]ii fiscale estepersoana juridic=, cu excep]ia impozitului pe venitul din salarii, pentru careplata impozitului se face, potrivit legii, de c=tre sediile secundare ale persoanei juridice. ”

14 A se vedea “V. Dabu, Reflec]ii privind unele modific=ri aduse Legii nr.87/1994, prin Legea nr. 161/2003 privind unele m=suri pentru asigurareatransparen]ei \n exercitarea demnit=]ilor publice, a func]iilor publice [i \n mediulde afaceri, prevenirea [i sanc]ionarea corup]iei”, Revista, Dreptul, nr. 12/2004,p. 46.

15 O astfel de sintagm= era folosit= \n art. 4 din Legea nr. 87/1994republicat=.

16 A se vedea V. Dabu op. cit. p. 47-48. De pild= este relevant [i art.155 pct. 8 din Codul fiscal \n care se dispune ce informa]ii trebuie s= cuprind= \n mod obligatoriu factura fiscal=.

17 Cosmin Balaban, Evaziunea fiscal=, Editura Rosetti, Bucure[ti, 2003,p. 35-36.

18 Regulamentul de aplicare a Legii nr. 82/1991 republicat= a fostabrogat prin H. G. R. nr. 22/2003.

19 “Fapta administratorului unei societ=]ii comerciale de a determina ofunc]ionar= subaltern=, f=r= ca aceasta s= cunoasc= adev=rul, s= \nscrie, \ntr-o chitan]= fiscal=, o cantitate mai mic= de marf= decât cea vândut=, precum [io valoare a acesteia inferioar= celei reale, \n scopul de a fi pl=tite de c=trecump=r=tor taxe vamale mai mici decât cele cuvenite, constituie infrac]iuneade fals intelectual s=vâr[it= \n condi]iile participa]iei improprii prev=zut= de art.289 ali. 1, cu aplicarea art. 31 alin. 2 din Codul penal. ”Curtea Suprem= deJusti]ie, Sec]ia penal=, decizia nr. 153 din 21 ianuarie 1999, p 283.

20 Curtea Suprem= de Justi]ie, Sec]ia penal=, decizia nr. 4266 din 1noiembrie 2000, \n Buletinul Jurispruden]ei, Culegere de decizii pe anul 2000,Editura Juris, Argessis, Curtea de Arge[, p. 323. |n motivarea acestei deciziise invoc= art. 145 [i art. 150 alin. 2 din C. p. ar=tând: “Or, \n cauz=, parteacivil= nefiind persoan= juridic= de drept public, ci o societate cu capital privat,supus= regimului prev=zut de Legea nr. 26/1990 privind societ=]ile comerciale,ea nu emite acte oficiale, ci acte sub semn=tur= privat=. ” |ntr-o alt= decizieinstan]a suprem= a statuat: “Fapta angajatului unei societ=]ii comercialeprivate de a \ntocmi facturi nereale de livrare a unor m=rfuri [i de a le folosi \nscopul justific=rii unor lipsuri \n gestiune constituie infrac]iunea de fals \n \nscrisuri sub semn=tur= privat= prev=zut= \n art. 290 C. p. , iar nu infrac]iuneade fals intelectual [i de uz de fals prev=zute de art. 289 [i art. 291 din acela[icod, \nscrisurile falsificate [i folosite \n vederea producerii unor consecin]e juridice neavând caracter oficial. ” Curtea Suprem= de Justi]ie, Sec]ia penal=,decizia nr. 5195 din 28 noiembrie 2001, p. 226. A se vedea [i Curtea deApelBucure[ti, Practica judiciar= penal=, Colec]ia LEX EXPERT,Ed. Brilliance,Piatra Neam],2004, p. 69.

21 |n art. 43 din Legea nr. 82/1991 republicat=, se dispune: “Efectuarea cu

[tiin]= de \nregistr=ri inexacte, precum [i omisiunea cu [tiin]= a \nregistr=rilor \n contabilitate, având drept consecin]= denaturarea veniturilor, cheltuielilor,rezultatelor financiare, precum [i a elementelor de activ [i de pasiv ce sereflect= \n bilan], constituie infrac]iunea de fals intelectual [i se pedepse[teconform legii. ”A se vedea decizia nr. 863/1998 a sec]iei a II-a penale a Cur]iide Apel Bucure[ti \n Curtea de Apel Bucure[ti, Culegere de practic= judiciar=penal= Ed. ALL BECK, Bucure[ti, 1999, p. 120-121.

22 A se vedea C. S. J. , sec]ia penal=, decizia nr. 2822 din 12 iunie 2003 \n |nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie, Buletinul Jurispruden]ei, Culegere dedecizii pe anul 2000, Editura ALL BECK, Bucure[ti 2005, p. 706.

23 |n art. 20 din Codul de procedur= fiscal= “Prinobliga]ii fiscale, \nsensul prezentului cod, se \n]elege: a) obliga]ia de a declara bunurile [iveniturile impozabile sau, dup= caz, impozitele [i taxele datorate;b) obliga]ia dea calcula [i de a \nregistra \n eviden]ele contabile [i fiscale impozitele [i taxele;c) obliga]ia de a pl=ti, la termenele legale, impozitul [i taxa datorat=; d)obliga]iade a pl=ti dobânzi [i penalit=]i de \ntârziere, aferente impozitelor [i taxelor,denumite obliga]ii de plat= accesorii; e)obliga]ia de a calcula, de a re]ine [i dea \nregistra \n eviden]ele contabile [i de plat=, la termenele legale, impozitelecare se realizeaz= prin stopaj la surs=; f)orice alte obliga]ii care revincontribuabililor, persoane fizice sau juridice, \n aplicarea legilor fiscale:”Seconstat= c= defini]ia este \n sensul prezentului cod adic= al Codului deprocedur= fiscal=. Iar din con]inut nu rezult= c= include [i alte obliga]ii cum arfi de pild= cele prev=zute de Codul vamal.

24 |n art. 157 pct. (2) din Codul fiscal se dispune: “Taxa pe valoaread=ugat= pentru importuri de bunuri, cu excep]ia celor scutite de taxa pevaloare ad=ugat=,se pl=te[te la organul vamal , \n conformitate cu regulile \nvigoare privind plata drepturilor de import. ”Socotim c= obliga]ia de plat= a taxeipe valoare ad=ugat= pentru importurile de bunuri ce trebuie \ndeplinit= \n vam= \n baza acestui text face parte din obliga]ia fiscal=. |ns= legiuitorul nu a dispusla fel [i pentru taxele vamale care au o alt= natur= juridic= [i un alt regim juridic.De altfel \n art. 30 pct. 3 din Codul de procedur=fiscal= se dispune: “Impozitele[i taxele care se datoreaz=, potrivit legii, \n vam= sunt administrate de c=treorganele vamale”. |n acest sens a se vedea decizia nr. 409 din 29 ianuarie2001 a Sec]iei penale a Cur]ii Supreme de Justi]ie: “Infrac]iunea de evaziunefiscal= este fapta contribuabilului de a se sustrage de la plata impozitelor,taxelor [i altor sume datorate bugetului. Nerespectarea reglement=rilor fiscale \n domeniul vamal, prin sustragerea unor bunuri de la opera]iunile de v=muire,constituie contraven]ie vamal=, iar nu infrac]iunea de evaziune fiscal=. ” CurteaSuprem= de Justi]ie, Buletinul Jurispruden]ei pe anul 2001, Editura ALL BECK,Bucure[ti, 2003, p. 241.

25 Când legiuitorul a dorit acest lucru a prev=zut \n mod expres a[a cuma procedat cu extinderea dispus= \n art. 2 din Codul de procedur= fiscal=asupra administr=rii drepturilor vamale, a crean]elor provenind din contribu]ii,amenzi [i alte sume ce constituie venituri ale bugetului general consolidat,potrivit legii, \n m=sura \n care prin lege nu se dispune astfel.

26 Actualul Cod penal accept= ca subiect al infrac]iunii numai persoanafizic=. A se vedea art. 2,4,5,6, 181alin. 2, 52,63,72 [i altele din Cod penal.

27 A se vedea art. 41 pct. 2 lit. b) din Legea nr. 82/1991 republicat= \nM. Of. nr. 48 din 14. 01. 2005.

28 A se vedea art. 6, art. 9, art. 20, art. 22, art. 24 [i art. 25 din Legeanr. 82/1991 republicat= \n M. Of. nr. 48 din 14. 01. 2005. Iar \n art. 72 pct.5) din Codul de procedur= fiscal= se dispune: “Contribuabilii sunt obliga]i s=utilizeze pentru activitatea desf=[urat=documente primare [i de eviden]=contabil= stabilite prin lege, achizi]ionate numai de la unit=]ile stabilite prinlege, achizi]ionate numai de la unit=]ile stabilite prin normele legale \n vioare,[is= completeze integral rubricile formularelor, corespunz=tor opera]iunilor \nregistrate. ”

29 |n art. 26 din Legea nr. 82/1991 republicat= M. Of. nr. 48 din 14ianuarie 2005 se dispune: “\n caz de pierdere, sustragere saudistrugere a unordocumente contabile se vor lua m=suri de reconstituire a acestora \n termen demaxim 30 de zile de la constatare, potrivit reglement=rilor emise \n acest scop”.

30 |n art. 41 alin. 2 lit. b) din Legea nr. 82/1991 republicat= M. Of. nr.48 din 14 ianuarie 2005 se dispune: “Constituie contraven]ii la prevederileprezentei legi urm=toarele fapte, dac= nu sunt s=vâr[ite \n astfel de condi]ii \ncât, potrivit legii, s= fie considerate infrac]iuni:…. 2…b) \ntocmirea [iutilizarea documentelor justificative [i contabile pentru toate opera]iunileefectuate, \nregistrarea \n contabilitate a acestora \n perioada la care se refer=,p=strarea [i arhivarea acestora, precum [i reconstituirea documentelorpierdute, sustrase sau distruse. ”

31 |n art. 5 pct. 2 din Codul de procedur= fiscal= se dispune: “Organulfiscal este \ndrept=]it s= examineze, din oficiu, starea de fapt, s= ob]in= [i s=utilizeze toate informa]iile [i documentele necesare pentru determinareacorect= a situa]iei fiscale a contribuabilului. |n analiza efectuat= organul fiscalva identifica [i va avea \n vedere toate circumstan]ele edificatoare ale fiec=ruicaz. ”

32 Ordinului nr. 889/2005 al Ministerului Finan]elor Publice a fost publicat \n Monitorul Oficial nr. 604 din 13 iulie 2005. De pild=, potrivit acestui ordinprocesul-verbal de control financiar, procesul-verbal intermediar [i procesul-verbal de constatare [i sanc]ionare a contraven]iilor sunt acte cu caracterbilateral, care se semneaz= atât de organul de control financiar cât [i dereprezentantul legal al agentului economic.

33 |n art. 98 din Codul de procedur= fiscal= contribuabilul este obligat s=prezinte “toate documentele, precum [i orice alte date necesare clarific=riisitua]iilor de fapt relevante din punct de vedere fiscal. ”

34 |n art. 111 din C. p. p. se folose[te expresia “reprezentantuluiunit=]ii”.

35 |n art. 50 pct. 2 din O. G. nr. 92/2003 se dispune: “Contribuabilii auobliga]ia s= permit= func]ionarilor \mputernici]i de organul fiscal pentru aefectua o cercetare la fa]a locului, precum [i exper]ilor folosi]i pentru aceast=ac]iune intrarea acestora pe terenuri, \n \nc=peri [i \n orice alte incinte, \nm=sura \n care acest lucru este necesar pentru a face constat=ri \n interesfiscal”

36 |n art. 8 din Codul fiscal se define[te “sediul permanent” \n spiritulCodului fiscal care poate sau nu coincide cu domiciliul fiscal \ns= al unuinerezident.

37 |n art. 27 pct. 1 din Constitu]ie se dispune: “Domiciliul [i re[edin]a suntinviolabile. Nimeni nu poate p=trunde sau r=mâne \n domiciliul ori \n re[edin]aunei persoane f=r= \nvoirea acesteia.”

38Socotim c= dispozi]iile art. 50 pct. 4 din Codul de procedur= fiscal= suntsusceptibile de neconstitu]ionalitate prin omisiune, deoarece prin interpretarea"per a contrario" persoanele juridice cu capital privat sunt lipsite de dreptul dea refuza intrarea [i a apela la justi]ie s= hot=rasc=.

C RI MIN A LIS TIC A 13



I I nsectele reprezint= cel mai larg grup deorganisme care tr=iesc pe p=mânt. Dintreacestea numai o parte au fost identificate.

Ignorate [i alungate cu repulsie de pe cadavrele aflate \ndescompunere, insectele au \nceput s= fie considerateadev=rate surse de informa]ie, de adev=rat= valoarepentru investigarea mor]ii violente. Sute de insecte suntatrase de cadavre, se nasc, se hr=nesc [i exist= \n, pe [ilâng= organismul aflat \n diferite etape dedescompunere. Aceast= activitate [i preferin]= a unorinsecte de a se hr=ni cu corpuri \n descompunere adeterminat apari]ia [i dezvoltarea [tiin]ei ce studiaz=

insectele \n leg=tur= cu r=m=[i]ele umane, entomologia.Discursul entomologic comport= \n fapt treidomenii de analiz=:

Entomologia medico-legal= . Aceasta se refer= lastudiul insectelor \n leg=tur= cu ac]iunile de omor,suicid, viol, forme diverse de violen]= fizic=, trafic ilegalde droguri.

Entomologia urban= studiaz= insectele \n leg=tur=cu omul [i mediul s=u \nconjur=tor.

Entomologia produselor studiaz= efecteleproduse de insecte asupra alimentelor depozitate, deexemplu, pentru cauze de contaminare a alimentelor.

I. Scurt istoric.Entomologia a fost folosit= \nc= din sec. al XIII-lea, dec=tre juristul chinez Sun Tzu. |n lucrarea sa de medicin=legal= “Hsi Yuan Lu”, autorul descrie solu]ionarea unui caz de \njunghiere \n apropierea unui câmp de orez. Autorulomorului a fost demascat prin identificarea instrumentului, asecerei cu care a fost suprimat= via]a victimei. Urmelebiologice aflate \nc= pe instrument au atras insectele care sehr=nesc cu astfel de substan]e.

Pe parcursul exhum=rilor \n mas=, pe teritoriul Fran]ei[i Germaniei, \n secolele al XVIII-lea [i al XIX-lea, medicii auobservat colonizarea cadavrelor \ngropate de un num=rdivers de artropode [i au observat de asemenea faptul c=aceste insecte joac= un rol important \n descompunereacorpurilor.

|n anul 1855, doctorul francez Bergeret a elaboratprimul raport entomologic modern, \n cazul analizei corpuluiunui copil. Raportul cuprinde o descriere a ciclului vie]iiinsectelor \n general, precum [i observa]ii asupra a dou=genera]ii de insecte g=site pe cadavru, reprezentând 2 anipost-mortem.

Medicul german Reinhard a realizat, \n anul 1881,primul studiu sistematic \n domeniul entomologiei medico-legale. Reinhard [i Hofmann au fost considera]i co-fondatoriientomologiei forensice. Ace[tia au pus \n eviden]=importan]a informa]iei pe care o ofer= studierea insectelor \ncazurile cercetate, ca urmare a exhum=rilor realizate \nFran]a [i Germania. |n aceea[i perioad=, Jean Pierre Megnina \nceput dezvoltarea propriei sale teorii, a valurilorsuccesive, predictibile, de insecte care populeaz= cadavrul,teorie pe care a dezvoltat-o \n cartea sa “La Faune deCadavres”, \n anul 1894.

Inspira]i de Megnin, cercet=tori ulteriori au creat altestudii asupra acestui subiect. Printre ace[tia enumer=m,Wyatt Johnston [i Geoffrey Villeneuve din Canada, \n anul1895, Murray Galt Motter, 1896, \n SUA, Schoyen \n Suedia, \n 1895.

|ncepând cu 1920, au fost realizate liste ale speciilor[i monografii cu privire la importan]a insectelor \ninvestigarea criminalistic=, creându-se astfel o important=surs= pentru interpretarea probelor puse la dispozi]ie deinsecte. Câ]iva ani mai târziu, Hermann Merkel, profesor laInstitutul de Medicin= Legal= din München, a observat c=circumstan]ele mor]ii pot influen]a cursul succesiuniigenera]iilor [i a speciilor de insecte. |n perioada 1960-1980,entomologia forensic= a fost dezvoltat= \n special de mediculMarcel Leclercq, din Belgia [i profesorul de biologie PekkaNuorteva, din Finlanda. De atunci cercetarea [i aplica]iaavansat= a entomologiei \n cadrul investiga]iilor criminalisticeau deschis calea acumul=rii unei experien]e \n cazuistic=.

II. Dezvoltarea insectelorPentru a procesa informa]iile de ordin entomologic

este necesar= cunoa[terea modalit=]ii de dezvoltare ainsectelor.

Dezvoltarea insectei cuprinde toate procesele [itransform=rile care au loc de la stadiul de ou, pân= lamoartea fiziologic= a adultului. Perioada de dezvoltare a

insectei cuprinde trei stadii: embrionar=, post-embrionar= [ipost-metabol=.

Perioada embrionar= \ncepe o dat= cu fecundareaoului [i ]ine pân= la ecloziune (apari]ia larvei). M=rimea,forma [i culoarea ou=lelor variaz= \n func]ie de specie.Depunerea ou=lelor (ponta) are loc imediat dup= ce au fostfecundate.

Perioada post-embrionar= \ncepe o dat= cu ie[irealarvei din ou [i dureaz= pân= la apari]ia adultului. |n aceast=perioad=, insecta trece prin stadii de dezvoltare de la larv=,pup= [i adult. |n stadiul de larv= insectele se hr=nesc intens[i acumuleaz= cantit=]i mari de substan]e necesaredezvolt=rii lor spre atingerea maturit=]ii. Durata stadiuluilarvar variaz= \n func]ie de specie [i condi]iile ecologice(temperatur=, umiditate, hran=). |nainte de tranformarea \npupe, unele larve \[i confec]ioneaz= un cocon sau puparium. |nainte de a se transforma \n pup=, larva trece prin stadiul deprepup=. Pupa este stadiul imobil al insectelor \n care seproduc procese interne profunde care conduc spretransformarea larvei \n insect= adult= (imago). Din punct devedere morfologic pupa este de trei tipuri: libera, obecta(mumie) [i cuarctat= sau cu puparium.

Dezvoltarea post-metabol= este cuprins= \ntre apari]ia

imago-ului [i moartea fiziologic= a acestuia.III. Contribu]ia entomologiei la investigareamor]ii violente

Entomologia contribuie la clarificarea unora dintreprincipalele probleme, obiect al proba]iunii, \n cadrulinvestig=rii mor]ii violente.

14 CR IMI N A LI S TI C A

Prof. univ. dr. EMILIAN STANCUDr. GABRIELA MATEI



Stabilirea momentului comiterii infrac]iunii.Insectele joac= un rol important \n procesul de

descompunere.Calcularea intervalului post-mortem (IPM) se

realizeaz= prin cunoa[terea coloniz=rilor succesive alecadavrului expus faunei locale de artropode. Calculareavârstei insectelor poate fi considerat= o estimarea a IPM.Pentru aceasta trebuie cunoscut= perioada de timp necesar=fiec=rui tip de insect= ca s= ating= diferitele stadii ale

dezvolt=rii sale.Pentru un calcul corect, trebuie luate \n considerare: Condi]iile de mediu. |n calcularea timpului de

dezvoltare a insectelor trebuie avut= \n vedere temperatura lacare a fost expus cadavrul. Larvele se dezvolt= \ntr-un timpmai alert, la temperaturi ridicate [i, \ntr-un ritm mai lent, latemperaturi sc=zute. Calculele ideale se efectueaz= pentrutemperatura constant= a corpului. |n practic=, se folosescmetode complexe pentru analiza datelor cu privire latemperaturi variabile. |n func]ie de cre[terea temperaturii,este necesar= o perioad= cert= pentru ca insectele s= ating=stadii diverse de dezvoltare;

Faptul c= popularea cadavrului de c=tre insecteurmeaz= o succesiune predictibil= a speciilor . Insectelesunt atrase \n func]ie de etapele specifice de descompunere,putrefac]ie, fermenta]ie, uscare a ]esuturilor sau de schelet.Majoritatea speciilor colonizeaz= corpul pentru o perioad=limitat= de timp. Acest schimb de insecte de-a lungul timpuluieste numit succesiune faunal=. Succesiunea insectelor carese dezvolt= \n diferite p=r]i ale cadavrului este un fenomenbiologic important. Astfel, sunt insecte care se dezvolt= pe]esuturi osoase, ceea ce \nseamn= c= vor sosi pe cadavrudup= ce insectele care se hr=nesc cu ]esuturi moi vor depuneou=le. Primele din grupul de insecte care sosesc pe cadavrusunt Calliphoridae [i Sarcophagidae . Acestea trec prinurm=toarele etape de dezvoltare: ou, larv=, prepup=, pup=,imago;

Timpul de dezvoltare pentru fiecare stadiu al fiec=rei specii de insecte este predictibil ;

Influen]a agen]ilor chimici asupra dezvolt=rii insectei . |nainte de calcularea IPM este necesar s= se cunoasc= dac=cadavrul con]inea substan]e precum cocain=, heroin=,mercur, barbiturice. Aceste substan]e influen]eaz= ciclul devia]= a larvelor;

Elementele de alterare a succesiunii speciilor,cum arfi de exemplu \nghe]area sau \mpachetarea cadavrului. Oricepoate preveni insectele s= depun= ou=le, \n timp normal,

altereaz= atât succesiunea speciilor cât [i timpul tipic decolonizare. Absen]a insectelor poate sugera diferiteevenimente care au avut loc post-mortem, cum ar fi \nghe]area cadavrului \ntr-un container sau \ngroparea lui lafoarte mare adâncime.

Variabila \n ecua]ia IPM o constituie perioada dintredeces [i depunerea de c=tre insecte a ou=lelor. Aceast=perioad= depinde atât de factori termici cât [i de existen]aunor condi]ii de mediu sau de expunerea ori imersia \n solsau ap= a cadavrului. |n condi]ii normale, insectele \ncep s=depun= ou=le pe organism, dup= dou= zile de la decesulacestuia.

Identificarea locului \n care a fost s=vâr[it omorul. |n studierea speciilor trebuie avute \n vedere mediul,zona, spa]iul din care provin acestea. Cunoa[terea biologieiartropodelor [i distribu]ia lor geografic= permit determinareaunor estim=ri corecte \n leg=tur= cu intervalul de timp \n careun cadavru a fost expus activit=]ii artropodelor [i ofer=

informa]ii \n leg=tur= cu provenien]a faunei colectate, dac=este indigen= sau str=in= locului unde a fost g=sit corpul.

A[adar, insectele pot ajuta la stabilirea locului \n carevictima a \ncetat din via]=, sau dac= a fost mutat= post-mortem, prin compararea faunei prezente pe lâng= corp cucea de pe corp.

Unele insecte, cu metamorfoz= complet=, au mi[c=rilimitate \n stadiile imature de dezvoltare, dup= care, devenindadulte, devin deosebit de mobile str=b=tând distan]e lungi \n

c=utarea unui cadavru. O dat= ce l-au g=sit \[i depun ou=le,care apoi devin larve ce se dezvolt=, la rândul lor, hr=nindu-se din corpul mort. Colectarea insectelor imature conduce laconcluzia c= acestea nu se pot deplasa, nu au fosttransportate pe cadavru dintr-un alt spa]iu, deci acestea s-auformat de la \nceput pe acest corp.

Stabilirea cauzei [i naturii mor]ii.Locurile din organism infestate de anumite insecte pot

fi importante \n determinarea cauzei mor]ii, sau cel pu]in \nreconstituirea \mprejur=rilor \n care a fost suprimat= via]avictimei.

Femelele depun ou= pe cadavru, \n special \n orificiilenaturale. Dac= corpul prezint= leziuni, se va observa oaglomerare de ou=, sau larve \n aceste zone. Dac= victima adecedat din cauza unui viol, urmat de sângerare \n zonagenitoanal=, insectele zbur=toare vor fi cel mai probabilatrase \n aceast= zon=.

|n cazul mor]ii violente, prin agen]i chimici, ace[tia potfi identifica]i prin analiza sângelui, urinei, p=rului, unghiilor,con]inutului stomacal. Atunci când cadavrul se afl= \ntr-ostare avansat= de descompunere, este dificil de efectuataceste analize, dar este \nc= posibil de procedat la analizeentomotoxicologice pentru analizarea insectelor colectate depe corp. Astfel sunt identificate substan]e ca: mercur,barbiturice, cocain=, heroin=, etc. Mul]i dintre ace[ti agen]ichimici influen]eaz= ciclul de via]= al larvelor. Toxinele sunttransferate adultului prin consumarea lor de c=tre larv= careanterior a metabolizat substan]a din ]esutul uman.

|n prezent este posibil= folosirea tehnologiei ADN atâtpentru determinarea speciei insectelor, cât [i pentrurecuperarea [i identificarea sângelui cu care s-au hr=nitinsectele. ADN-ul sângelui uman poate fi recuperat din tubuldigestiv al insectei care s-a hr=nit dintr-un organism specific.Prelevarea de la insect= a ADN-ului suspectului la o loca]iespecific=, \ntr-o perioad= definit= de timp, [i recuperareasângelui victimei, pot conduce spre cercetarea leg=turii dintref=ptuitor [i suspect. Preciz=m faptul c= incorecta identificare

a insectelor pot afecta [i \mpiedica ancheta. De aceea,utilizarea ADN-ului mitocondrial pentru determinarea speciiloreste deosebit de important=, mai ales \n cazurile \n caremulte specii sunt dificil de distins din punct de vederemorfologic.

IV. Cercetarea entomologic= la fa]a loculuiEste important de precizat faptul c= procesul de

colectare a insectelor de la fa]a locului poate perturbacadavrul. De aceea organul de anchet= va proceda, \nfaza static=, la:

elaborarea unor planuri de colectare a probelorentomologice;

observarea locului infrac]iunii, a habitatului general,condi]iile de mediu, temperatur= [i loca]ie a victimei \n spa]iu,precum [i microclimatul din imediata apropiere a corpului,condi]iile de soare sau umbr=, distan]a fa]= de mijloacele deacces, dac= se afl= \ntr-un spa]iu \nchis;

stabilirea tipului arealului \n care se afl= locul




omorului, dac= este rural, urban/suburban sau acvatic, dac=este \n p=dure, pe marginea drumului, \ntr-o cl=dire, un lacetc. Tipul habitatului determin= tipul insectelor care pot fig=site pe cadavru.

|n faza dinamic= a cercet=rii la fa]a locului se vaproceda la:

Colectarea datelor climatologice la fa]a locului. Dateleclimatologice trebuie s= cuprind= maximum [i minimumtemperaturii, precum [i cantitatea de precipita]ii. Aceste date

trebuie s= cuprind= perioada de la data la care a fost v=zut=victima ultima dat= [i pân= la descoperirea cadavrului. Se vormai urm=ri:

temperatura ambientului. Aceasta poate fievaluat= prin citirea ei \n imediata apropiere a cadavrului, lao \n=l]ime de cca. 0.3 – 1.3 m;

temperatura din masa lavelor care va fi ob]inut=prin introducerea termometrului \n centrul aglomer=rii lor pecorp;

temperatura solului poate fi ob]inut= prin a[ezareatermometrului pe sol;

Temperatura suprafe]ei cadavrului trebuie ob]inut=prin plasarea termometrului pe suprafa]a pielii;

Temperatura de sub corp poate fi ob]inut= prinstrecurarea termometrului \ntre corp [i suprafa]a solului.

Temperatura solului trebuie luat= imediat dup=ridicarea cadavrului. Se va mai lua temperatura la un punctde 1-2 m distan]= de corp. Aceste temperaturi se iau la 3niveluri: direct sub iarba sau frunzele care acoper= solul, la 4cm, respectiv la 20 cm adâncime \n sol.

Descoperirea [i fixarea: num=rului [i felurilor speciilor;localizarea infesta]iilor majore asociate cu corpul [i

mediul \nconjur=tor;pozi]iei exacte a insectelor pe corp;activit=]ii insectelor aflate la o distan]= de 3-6 m de

cadavru;oric=rui fenomen care ar putea altera efectele

mediului asupra corpului.Colectarea specimenelor.Insectele adulte vor fi colectate prin folosirea unor

capcane lipicioase, cu un con]inut de substan]= adeziv= [icapacitate redus= de uscare. Aceste capcane sunt realizatedin carton ceruit cu con]inut lipicios pe ambele p=r]i. Pentruinsectele zbur=toare se folosesc plase speciale. O dat=prinse, acestea sunt \nchise \ntr-un container din sticl= carecon]ine pansamente cu aceton=. Containerul este acoperit,

iar insectele vor fi imobilizate \n câteva minute, dup= care vorfi transportate \ntr-o fiol= cu 75% alcool etilic.

O dat= terminat= activitatea de colectare a adul]ilor,se procedeaz= la c=utarea ou=lelor [i a larvelor. Acestea potfi direct plasate \ntr-o solu]ie de alcool etilic. Dac= exist= maimulte arii colonizate, fiecare dintre acestea va fi tratat=separat. Vor fi, de asemenea, colectate mostre care vor fitransportate vii, \n containere speciale, cu un con]inut desubstan]e hr=nitoare. Acest container va fi plasat \ntr-un altulpu]in mai larg care con]ine aproximativ 1 cm de p=mânt,pentru a absorbi orice lichid care s-ar putea acumula. Acestava fi \mpachetat [i transmis de urgen]= la laborator.

Specimene sub form= divers= trebuie colectate vii [i plasate \ntr-un mediu de cre[tere. Cre[terea la stadiul de adult facemai u[oar= identificarea [i ofer= informa]ii importante pentruestimarea IPM.

Insectele, \n toate formele de dezvoltare, aflate \ncorp, nu vor fi colectate \nainte de autopsiere.

Se va proceda la colectarea insectelor:De pe cadavru , \nainte ca acesta s= fie mutat. Prima

dat= vor fi colectate insectele adulte, \ntrucât acestea au ocapacitate de mi[care rapid= [i pot p=r=si imediat cadavruldac= sunt deranjate;

Din jurul cadavrului, de la o distan]= de peste 6 m dela acesta, \nainte de mutarea cadavrului;

De sub [i din imediata apropiere a corpului, de lao distan]= de sub 1 m, dup= ce cadavrul a fost mutat. Sevor colecta mostre de p=mânt [i resturi din locul unde corpula fost pozi]ionat [i din imediata lui apropiere. Este indicat=ridicarea frunzelor [i a oric=ror resturi biologice aflate lasuprafa]a solului [i mai apoi a primilor 5 cm de p=mânt aflatla suprafa]=. Aceste mostre vor fi \mpachetate [i expediatede urgen]= \mpreun= cu insectele colectate spre a fianalizate.

Este extrem de important ca specimenele colectate s=fie corect etichetate. Etichetele vor con]ine urm=toareleinforma]ii: loca]ia geografic=; data [i ora colect=rii; num=ruldosarului; loca]ia pe corp de unde au fost colectate; numelecolectorului.

Toate specimenele, fie vii sau moarte, vor fi analizatede urgen]=. Insectele vii sunt introduse \n incubatoare cutemperatura [i nivelul umidit=]ii reglate. Dezvoltarea acestorava fi supravegheat= [i consemnat=. Fiecare insect= estedeterminat= ca gen [i specie. |n unele cazuri, dac= estenecesar se pot face experimente \n spa]ii exterioare, lâng=locul faptei, pentru recrearea condi]iilor de mediu pentrularve.

Dup= finalizarea cercet=rilor, entomologii pot depuneconcluzii concludente care s= conduc= spre solu]ionareainfrac]iunii.

A[adar, criminalistica ofer= \nc= un instrument[tiin]ific, de adev=rat= valoare, capabil s= participe, al=turi de

alte mijloace juridice, \n lupta pentru aflarea adev=rului.

Bibliografie:Colin Evans, Murder Two, The Second Casebook of

Forensic Detection , publicat de John Wiley & Sons, Inc., Hoboken,New Jersey, 2004, p. 76-78;

Avila, FW, [i Goff, ML, Arthropod succession patients onto burnt carrion in two contrasting habitats in the Hawaiians Islands , \nJournal of Forensic Sciences, nr. 43(3), 1998, p. 581-586;

Byrd, Jason, H [i Butler, Jerry, F, Effects of temperature on Sarcophaga haemorrhoidalis (Dioptera: Sarcophagidae)development , \n Journal of Medical Entomology, 1998, nr. 35(5), p.694-698;

Lord, W, D, Diyinno, J, A, Wilson, M, R, Budowle, B,Taplin, D [i Meinking, T, L,Isolation, amplification, and sequencing of human mithocondrial DNA obtained from human crab louse, Ptirus pubis (L.) blood meals, \n Journal of Forensic Science, nr. 43 (5),1998, p.1097-1100;

Sadler, D, Robertson, L, Brown, G, Fuke, C[i Piunder, D,Barbiturates and analgesics in Calliphora vicina larvae,Journal ofForensic Science, 1997, 42(3), p. 481-485;

Benecke, M, Use of forensic entomology in cases concerning putrefied corpses.Archiv fuer Kriminologie, 1996, p. 99-109;

Catts, E.P. & Goff, M.L.,Forensic entomology in criminal investigations , \n Annual review of Entomology 37, 1992, p. 253-272;

Catts, E. P. & Haskell, N.H., Entomology & Death. Aprocedural guide , Joyce’s Print Shop, Inc., Clemson, South Carolina,1990;

Keh, B., Scope and application of Forensic Entomology .Annual review of entomology 30, 1985, p.137-154;

Mark Benecke [i Jeff Well, DNA Techniques for Forensic Entomology, \n The Utility of Arthropods in Legal Investigations,press Boca Raton London, 2001, p. 341-352.




| | n ziua de 24 septembrie 2005, \n jurul orelor20,00, agentul de poli]ie M.G.C., 22 de ani,nec=s=torit, ajutor-[ef de Post de Poli]ie, pe

fondul unor ne\n]elegeri, a \mpu[cat pe M.C., 23 de ani,dup= care [i-a tras, cu pistolul din dotare “Carpa]i”, model1974, un glon] \n cap.

Agentul [ef de poli]ie a fost internat la SpitalulClinic nr.1 cu diagnosticul “com= gradul III, traumatismcranio-cerebral acut grav deschis, plag= cranian=transfiziant= prin \mpu[care”, ulterior a decedat.

M.C. a prezentat diagnosticul “plag= \mpu[cat=transfiziant= hemitoracic= stâng=, agresiune individual=,[oc traumatic hemopneumotorax stâng, fractur= cervical=stâng=, fractur= coast= 1 stâng=”, \n prezent este \n via]=.

Agentul de poli]ie se afla \n timpul serviciului [i ap=r=sit f=r= aprobare postul.

Incidentul a avut loc la domiciliul numitei M.C.

Scurt= introducere \n grafologie [i aplica]iile acesteia \n domenii, precum caracterologia [i criminologia.

Grafologia este [tiin]a care are ca obiect studiulscrisului unei persoane pentru a determina caracterul,temperamentul, \n general personalitatea, cu calit=]ile [idefectele acelei persoane.

O alt= defini]ie, la care s-a avut \n vedere analizascrisului \n scopul cunoa[terii personalit=]ii unui individ \nevolu]ie (cum este [i cazul nostru), propus= de LambertoTorbidoni [i Livio Zanin (1998):

“Grafologia este [tiin]a experimental= care,pornind de la expresia grafic= natural= a celui care scrie,dezv=luie personalitatea psihologic= cu componentele intelectuale, tendin]ele temperamentale, capacit=]ile profesionale, constitu]ia somatic=, predispozi]iile morbide \nn=scute [i \n curs de concretizare ”.

Grafologia, pe lâng= valoarea sa intrinsec= [i careconst= \n acumularea de cuno[tin]e despre aceast= [tiin]=,dar [i despre altele cu care se \ntrep=trunde (psihologie,psihiatrie, psihanaliz=, sociologie), este valoroas= prinaplica]iile sale \n multe domenii de activitate cum ar fi:caracterologia, criminologia, criminalistica, medicina,pedagogia, managementul resurselor umane [.a.

|n caracterologie , grafologia este o metod= valabil=de investigare a personalit=]ii, de determinare a caracterului,prin scris.

Caracterologia este studiul caracterului, adic= alfelului de a fi, de a sim]i [i de a reac]iona – al unui individ saugrup .

|n diversitatea abord=rilor caracterologice, seapeleaz= la mai multe tehnici de diagnostic psihologic, cumar fi: teste psihologice, grafologice, morfopsihologice etc.

S-a observat c=, pentru a \n]elege oamenii,comportamentul lor, opiniile, credin]ele, reac]iile \n fa]alucrurilor [i \n fa]a altora, gusturile [i repulsiile, aptitudinile lor,

trebuie s= \ncepem s= cunoa[tem, s= definim [i s= clas=mcaracterele [i c= aceast= cunoa[tere constituie fundamentulindispensabil al oric=rei psihologii individuale, adic= aloric=rei tentative de a “\n]elege” un anume individ, ac]ionândla un moment dat [i \ntr-o situa]ie determinativ=.

Astfel, Kretschmer [i al]i autori au c=utat s= arate c=tipurile fizico-mentale (somato-psihice) influen]eaz= asuprafrecven]ei, precocit=]ii criminale [i tendin]ei de a recidiva.Referitor la aceste trei aspecte, ar predomina net leptosomii-schizoizii fa]= de picnici, dar ace[tia din urm= prezint= o

criminalitate mai tardiv= [i un comportament antisocial \ndomeniul moravurilor.Pe de alt= parte, dup= constatarea lui H.J. Eysenck,

infractorii, \n covâr[itoarea lor majoritate, se recruteaz= dinrândurile extraverti]ilor a c=ror caracteristic= fundamental= -pe plan psihofiziologic - este dificultatea de a fi educa]i [ibine\n]eles reeduca]i; a mai remarcat o inciden]= crescut= anevroticilor [i a unor anumite categorii de infractori care aucaracteristicile introverti]ilor. Ace[tia din urm= provin, deobicei, din familii tarate, a c=ror influen]= se exercit= cu atâtmai u[or cu cât o tr=s=tur= important= a introverti]ilor estetocmai u[oara condi]ionare, deci marea facilitate de a-[i \nsu[i deprinderi rele, concep]ii imorale etc., care domin= \nmediul respectiv.

Psihologia, din care grafologia este o sec]iune,cunoa[te ast=zi o dezvoltare considerabil= datorit= apari]ieiteoriilor psihanalitice ale lui Freud, Adler, Jung, acaracterologiei [i progreselor psihologiei aplicate \n domeniulpsihotehnic [i al testelor. Este o \ntreag= lume de nout=]i [idomeniul grafologiei poate s= profite de toate descoperirilerecente. Pe de alt= parte, metoda grafologic= ofer=posibilitatea unui diagnostic caracterial rapid, global, [i \nlipsa scriptorului, f=r= a se mai recurge la laborioasele [ilungile investig=ri prin teste, ca [i la observa]ia \n timp apersoanei.

Tr=irea interioar= a fiec=ruia dintre noi se tr=deaz=prin aceast= manifestare material= care este scrisul.

Scrisul tr=deaz= unicitatea noastr= inconfundabil=. Elne ajut= s= ne fie relevate nu numai caracterul,temperamentul, starea emo]ional=, tulbur=rile psihice sau depersonalitate, dar [i datele constitutive ale individului, cât [ist=rile de moment. [i nu ne putem ascunde \n nici un fel.

|n criminologie unde criminologul are \n vedere [iaspectele care se reg=sesc la cei cu devieri caracteriale [icare au fost denumite vicii morale, caracteriopatii, dizarmoniiale personalit=]ii de tip psihopatic.

O larg= gam= de \nsu[iri din acest cadru, dar \ntr-un

grad redus, exist= [i la omul obi[nuit care nu dep=[e[temedia, dar aceste tr=s=turi nu apar \n mod manifest \nexterior. Când aceste tr=s=turi ajung la o anumit= intensitate,ele \[i pun amprenta pe personalitatea omului, iar când seaccentueaz= [i mai mult, ajung s= perturbeze structurapersonalit=]ii.


TT EENNTT AATT II VV++ DDEE OOMMOORR {{ II SSII NNUUCCII DDEERR EE

--SSTT UUDDII UU GGRR AAFF OOLLOOGGII CC--RADU CONSTANTIN, expert criminalist,

membru al Societ=]ii Franceze de Grafologie [i alAsocia]iei Grafologice Italiene



Personalit=]ile – \n sensul celor spuse mai \nainte -,pot fi considerate “accentuate” dup= terminologia luiK. Leonhard [i, de[i nu sunt anormale, pot \nrâuri rela]iileindividuale. Ele au tendin]a de a aluneca spre patologic,constituind atunci nete caracteriopatii. Devieri de acest tipputem g=si [i la persoanele cu perturb=ri psihopatologice ceapar]in domeniului medico-psihiatric, \n spe]= psihopatici [ipsihitici, cu un comportament aberant [i cu nete repercusiunisociale. [i, \n fine, modific=ri psihice \n sensul ar=tat mai susse pot observa la o serie de in[i cu un comportament deviantantisocial, la delincven]i [i criminali. Aceste dizarmonii alepersonalit=]ii pot fi decelate [i prin examenul grafologic.

|n acest sens, unul dintre primele studii a fost f=cut \nc= din 1923 de c=treJules Crepieux-Jamin . El analizeaz=scrierea “canaliilor”, termen sub care-i reune[te pe to]i aceisubiec]i a c=ror structur= psihologic= prezint= tarecaracteriale, vicii morale precum nesinceritatea, orgoliul, lacare noi am ad=uga agresivitate, egoism, minciun=, \n[el=torie, imaturitate afectiv=, labilitate, indiferen]= afectiv=.Aici se includ [i dizarmoniile personalit=]ii delincven]ilor [icriminalilor.

Studiul lui J.C.Jamin poate s= dea cercet=rilor o ideemai precis= asupra subiectului \n ceea ce prive[tetemperamentul, configura]ia caracterial=, comportamentul.

Aceste aspecte au fost subliniate de autori, precumeminentul caracterolog [i grafologLudwig Klages, carespunea \ntre altele: “Progrese substan]iale se \nregistreaz= \n câmpul cercet=rilor asupra manuscriselor delincven]ilor [icriminalilor, oferindu-ne date care demonstreaz=considerabilul aport al grafologiei. Este posibil [i de a decelatendin]ele la crim=; un cercet=tor, bine preg=tit \n aceast=problem=, este ast=zi capabil de a remarca \n scris acestetendin]e care ar putea predispune la o ac]iune criminal= [i,uneori, chiar s= furnizeze indica]ii \n caracterizarea naturii

specifice a delincventului”.Re]inem, deci, c= din scriere nu se prevede trecereala act. |n schimb, grafologul poate fi foarte util pentru aaprecia tr=s=turile caracteristice ale personalit=]ii [i a \n]elege resorturile psihologice ale ac]iunii unui individ. |n al]i termeni, dac= el nu poate s= g=seasc= \n scrieresemne de criminalitate, el totu[i poate s= descrietemperamentul, modalit=]ile reac]ionale specifice,tipurile de atitudine, preferin]ele, predispozi]iile, puncteleslabe care pot \mpinge un individ la ac]iuni blamabile saucondamnabile. Grafologul nu ar putea aprecia starea de“demen]=”, \n momentul faptei, dar el poate sugera dac=scrierea corespunde unei structuri dezechilibrate, psihoticesau psihopatice.

Tr=s=turile caracteriale ale delincven]ilor: agresivitate,egoism feroce, imaturitate afectiv=, indiferen]= afectiv=,labilitate, nesinceritate…, au fost confirmate prin cercet=rif=cute \n timp, atât prin studiul scrierii, cât [i prin testul luiRorschach. Ele se lumineaz= [i se completeaz= unul pecel=lalt, remarcându-se o concordan]= \ntre dou= teste.

Tot \n acest capitol ne putem referi la actul sinuciderii.Atitudinea fa]= de propriul “eu” devine o problem= “de

via]= [i de moarte” \n domenii care-i intereseaz= pe medic,psiholog, filozof, sociolog, criminolog, criminalist… Suntfoarte multe lucr=ri (studii, articole, volume) care abordeaz=

sinuciderea sub diferite unghiuri. Re]inem una dintre defini]iice apar]ine lui Baldwin [i care spune c= sinuciderea este o“crim= inten]ionat= asupra propriei persoane”. |n aceast=defini]ie se strecoar=, precum se vede, o judecat= de valoare[i/sau o apreciere juridic= (“crim=”).

Este dincolo de orice \ndoial= c= frecven]a

sinuciderilor este influen]at= de factorii social-economici(E. Durkheim), dar problematica sinuciderii are numeroaseaspecte biologice, psihologice [i spirituale. Exist=dezechilibre caracteriale care favorizeaz= tentative. Impulsulva avea motive lipsite de valoare, de importan]=, va surprindeprin brusche]ea actului.

S-a vorbit mult despre sinuciderea tinerilor. Este tragic=[i este frecvent= (30-32%).Statisticile arat= c=, \n ace[tiultimi ani, dup= accidente, suicidul este principala cauz= amortalit=]ii tinerilor de la 15 ani la 24 de ani. Un deces dinzece la aceast= perioad= de vârst= \i este atribuit.

Ce se afl= \n spatele tragediei acestor statistici?Pentru ce ace[ti tineri vor s= moar=?

20-30% dintre ei sufer= de tulbur=ri mentale grave(stare schizofrenic=, sindrom de depersonalizare, depresiune).Dar ceilal]i? Dintre cei cu tentative de suicid, au explicat gestullor, decep]ii sentimentale, e[ecuri [colare, sentiment deabandon provocat de un deces sau divor] al p=rin]ilor sau c= \ndurau f=r= \ncetare critici [i presiuni din partea p=rin]ilor,familiei, prietenilor. Am sublinia \n special disputele cu p=rin]iiprecum [i divor]ul p=rin]ilor. Totu[i un motiv izolat este rarresponsabil de dorin]a de moarte. Suicidul nu este o simpl=reac]ie la unele dificult=]i sau circumstan]e; el este mai curândurmarea unui comportament care se desf=[oar= câte pu]in [iatrage ansamblul personalit=]ii.

Problema cea mai angoasant= pentru tineri estesolitudinea afectiv=. |n acest sens am putea desprinde treiresorturi fundamentale ale riscului de suicid la adolescen]i:sentimentul de intens= solitudine, de o total= neputin]= de a-[i rezolva problemele [i al unei disper=ri \n fa]a viitorului.

|n studiul sinuciderii, de un remarcabil interes esteexamenul grafologic, \ntrucât scrierea reveleaz= pentru cine[tie s= o descifreze personalitatea autorului.

Grafologul este rar consultat asupra riscului eventual de

sinucidere la un scriptor dat. Mai adesea i se arat= documentescrise de c=tre o persoan= care s-a sinucis (cum este \n spe]anoastr=) sau care a f=cut o tentativ=, cerându-i-se, dac= esteposibil, s= reg=seasc= posteriori indicii care ar fi putut atrageaten]ia.

Desigur nu se pot trage concluzii categorice din punctde vedere grafologic \ntr-o problem= atât de vast= \ntrucâtsinuciderile repetate au loc la orice vârst= [i dintr-o infinitatede motive.

Studiul scrierii permite de a se vedea undedinamismul psihic a fost perturbat-\n cazul tulbur=rilorpsihologice, dar nu se poate prevedea trecerea la act.Scrierea sinuciga[ilor nu este obligatoriu patologic= (doar \nanumite cazuri), dar ea este expresia unui dezechilibru, uneilupte inegale \ntre energia vital= [i obstacolele sauagresiunile lumii \nconjur=toare, existând o corela]ie \ntredezadaptare [i riscul de autodistruc]ie.

Pentru efectuarea acestui studiu grafologic, ni s-a pusla dispozi]ie o scrisoare (\n xerocopie) adresat= p=rin]ilor carea fost g=sit= \n buzunarul de la piept al jachetei apar]inând luiM.G.C.

Scrisoarea este intitulat=: “Scumpi p=rin]i. Sper cam=car voi, s= m= pute]i ierta,…” [i a fost redactat= cursiv pe ofil= liniat=, format A4, din depozitul de imprimate al Postului dePoli]ie, coal= care se folose[te de organul de poli]ie la luarea

declara]iilor, dup= caz, \nvinui]ilor, inculpa]ilor sau martorilor.Scrisoarea este semnat= \n partea dreapt=, pe acela[inivel cu ultimul rând al scrisorii.

|n urma efectu=rii studiului scrierii intitulate mai sus arezultat PORTRETUL GRAFOLOGIC, pe care-l prezent=m \ncontinuare.




PORTRET GRAFOLOGICasupra scrierii numitului M.G.C.,22 de ani, ajutor [ef de

Post de poli]ie.

Scrierea apar]inând numitului M.G.C., 22 de ani,ajutor [ef de Post de poli]ie

Scriere arcadat= (1), dar [i col]uroas= (2),supra\n=l]at= (3), \nclinat= inegal, \nclinat= moderat (4) [i foarte \nclinat= (5), regresiv= (sinistrogir=) (6), continuitate perturbat= \n sens de ruptur=-mi[care tocat= (juxtapus=) (7), dar [i cu situa]ii de grupat= (8), inhibat= (9), retu[at= (10), spa]iat= (11), marginea stâng= neregulat= (12),marginea superioar= mic=(13), cu torsion=ri (14), bare ale

lui “t” \ndreptate \n jos (15), semn=tur= care contrasteaz= prin dimensiune cu textul (16).

Aceast= scriere ne trimite c=tre o persoan= caremanifest= re]inere (subiectul \[i re]ine \ntreaga spontaneitateca [i cum s-ar teme de a-[i exterioriza gestul, de a se

exprima \ntr-o rela]ie sau \ntr-un act, de a se angaja \n ceva),comunicare redus= [i atunci nu spune tot ce gânde[te(tendin]= de a ascunde), lips= de sinceritate.

Atitudine pu]in adaptat= la planul social (contactesociale defectuoase). Scriere proprie subiec]ilor schizoizi1,ca [i caracterelor individualiste [i nesatisf=cute.

Scrierea (col]uroas=) presupune o schimbarebrusc= \n direc]ia tendin]elor, ceea ce ar indica un dezacord \ntre “eu” [i lume [i se traduce \n atitudinea exterioar= printr-o lips= de suple]e, printr-un fel de “rezisten]=” sau opunerefa]= de normele recunoscute pentru colectivitate.

Marchesan interpreteaz= aceast= scriere ca “fugadinaintea sacrificiului” (tendin]= de a se descotorisi de parteade sacrificiu care \i revine [i a o trece altora), el manifest= oatitudine refractar= la orice idee de sacrificiu, opozi]ie laeforturi [i de asemenea manifest= dispre] fa]= de valoarea,meritele [i opiniile altora, lips= de considera]ie pentru ceilal]i.

La el aten]ia este orientat=, de preferin]=, c=treproblemele personale [i nep=sare, lips= de interes pentru




problemele altora (egoism – egocentrism).Selec]ia obiectelor, ideilor, persoanelor o face f=r= a

da aten]ie opiniei favorabile sau defavorabile a mediului.Subiectul nu se conduce decât dup= propriile sale

reguli [i gesturi.Individualitate care se sup=r=, inconsecven]= \n

comportare. La subiectul nostru “Eul” este foarte“sensibilizat”[i reac]ioneaz= agresiv fa]= de orice opozi]ie saucontrarietate venite din exterior.

Are momente de dezgust de via]=.Amor-propriu [i orgoliu susceptibil - “complex de

inferioritate supracompesat de un orgoliu f=r= m=sur=”(Teillard).

Individ anxios, scrupulos [i nesigur (perturbare afunc]iei autoestimative: complexe de inferioritate).

Scrierea studiat= ne reveleaz= \n comportamentulpersoanei, st=ri de depresie, ezitare, team=, suferin]=interioar= (dr. Resten la o asemenea scriere unde se observ=torsion=ri-notate cu cifra 14 pe scriere-spune c= acesteaconstituie principala manifestare a suferin]ei [i semn al unei

boli), instabilitate, caracter insinuant, care, pe plan psihologic,se traduc prin nelini[te, angoas=, emotivitate.Bara lui “t” coborâtoare ne arat= c= subiectul tr=ie[te

sentimente de neputin]= [i nesiguran]= pentru viitor.Pierderea st=pânirii nervilor [i a impulsurilor

afective-instinctive. Imaturitate afectiv=2. Tendin]a exagerat=de a valoriza fapte, persoane sau lucruri dup= gradul desimpatie sau de repulsie pe care acesta \l inspir= subiectului(subiectivism exagerat).

Tendin]= de a exagera aspectul dramatic alsentimentelor.

Nevoie de a acapara pentru sine tandre]ea, aten]iile,mângâierile persoanelor de care subiectul se simte atras(egoism afectiv [i instinctiv, gelozie).

Scrierea regresiv= (sinistrogir=) prezent= ne trimitede asemenea c=tre o persoan= ale c=rei tr=iri [i tr=s=turiapar]in introverti]ilor [i de aici \ntregul cortegiu alintroversiuni.

Aceast= atitudine general= \ndreptat=, \n principalspre interior, are ca elemente: \nchis \n sine (pu]incomunicativ), atribuie o valoare fundamental= lumii interioare,

fiind absorbit \n sine, re]ine expresia liber= a emo]iilor, f=r= ale putea st=pâni pân= la cap=t, ajunge foarte rar (chiar deloc)s= se simt= un participant “bona fide” la grupul \nconjur=tor,poate s= accepte sau s= se acomodeze \ntrucâtva, dar \nintimitatea lui r=mâne separat, izolat, neadaptabil, este celmai adesea radical \n sentimentele sale, \n punctul s=u devedere, aderând numai la credin]ele sale fundamentale,v=dind \nd=r=tnicie, obstina]ie, eventual dominat de ideiobsesive, refractar la sugestii.

La aceast= configura]ie a personalit=]ii de tipintrovertit, trebuie s= subliniem prezen]a unor tr=s=turi care

se reg=sesc foarte frecvent la delincven]i [i criminali ca:egocentrism, imaturitate [i indiferen]= afectiv=, [.a. Toateacestea, \ntr-un moment de provocare [i nefast, fac posibil=apari]ia unui puseu acut care se manifest= printr-un episoddelirant sau incomprehensibil precum omuciderea sau/[i

sinuciderea. |n acest fel poate fi explicat= “decompensarea”,dezintegrarea personalit=]ii subiectului nostru.

BIBLIOGRAFIE1 Activitatea schizoidului nu este unitar= (coexist= tendin]e diverse [ichiar antagoniste, ambivalente); acest gen de oameni sunt (sau par) \nchi[i [i enigmatici,reci, indiferen]i la lumea din jur sau chiar ostili

fa]= de mediu-a[adar nesociabili. Conduita lor este frecventneadecvat=, bizar=. Gândirea lor este abstract=,cu capacitatea de asesiza detaliile; exist= o predilec]ie pentru neobi[nuit.

Via]a sufleteasc= a schizoizilor este complex=, profund=,spasmodic=, propor]ia de “elemente contrarii” schimbându-se princrize [i sacade ([i nu lin prin ondula]ii). Oscila]iile se fac \ntre polulobtuz [i cel iritabil, \ntre insensibilitate, \ntre apatie [i afectuozitate.(Din A.Athanasiu [i Radu Constantin, “CARACTEROLOGIE [iGRAFOLOGIE. Eseuri”, Editura Tehnic=, Bucure[ti, 2000, pag. 21)2 Deficien]a de dezvoltare psihologic= a persoanei care se traduceprintr-o perturbare a vie]ii afective antrenând dezordini rela]ionale.

Este un decalaj persistent \ntre predominarea reac]iilor afective de

tip infantil [i aspectele maturit=]ii fizice [i intelectuale, care sunt, \ngenere, normale la un ins care nu a ajuns la o integrare [iconvergen]= a func]iilor psihice.

Aceast= imaturitate comport= o constela]ie de tr=s=turi consideratecaracteristice: dependen]=, lips= de autonomie, incertitudinecomportamental=, sugestibilitate, instabilitate dispozi]ional=,imposibilitate de a-[i controla emo]iile, imposibilitate de inserare \nreal [i \n comunitate. De aici caracterul slab, influen]abil, [ov=ielnic,ambiant (antinomie de comport=ri contrastante) depinzând excesivde al]ii, sau fixat de o figur= autoritar= ca surs= de protec]ie.

Persoana tr=ie[te \n imediat, este incapabil= s= reziste impulsurilorsau s=-[i derive tendin]ele c=tre activit=]i sociale valorizante [icompensatorii.

Aceast= imaturitate este la baza regresiunilor nevrotice,a reveniriila dorin]ele incon[tiente [i infantile.

Imaturitatea afectiv= o g=sim foarte adesea la delincven]i.Dezvoltarea afectiv= depinde \n acela[i timp de dispozi]iile

congenitale ale insului [i de experien]ele pe care le-a putut avea \nmediul familial sau ambiental.

Dincolo de dispute dintre \nn=scut [i câ[tigat \n formareapersonalit=]ii, scrierea este o activitate de sintez= care exprim=tendin]ele profunde ale personalit=]ii, nivelul maturit=]ii afective [i alechilibrului.

Afectivitatea se plaseaz= la r=spântia motricit=]ii [i caracterului [ila jonc]iunea individualului [i colectivului.

Delincventul prezint= adesea o regresiune de tip infantil \ntr-oscriere revelatoare de egocentrism [i perturbare afectiv= (Din A.Athanasiu [i Radu Constantin, op.cit., pag.102-103).

Se [tie c= C.G. Jung \mparte umanitatea \n dou= grupurifundamentale: grupul celor a c=ror atitudine general=, interes [ienergie sunt dirijate \n principal spre exterior (introverti]ii).

Aceste dou= tipuri de atitudine sunt tot la fel de vechi ca [i civiliza]ia \ns=[i. Firea deschis= [i firea \nchis= se reg=sesc \n toate epocileistoriei [i la toate gradele de evolu]ie ale fiin]ei umane.

Cele dou= tipuri - spune Jung - nu sunt entit=]i metafizice care seexclud, ci dou= contrariet=]ii,care se \ntregesc reciproc. |n aceast= \ntregire, balan]a este \n cele mai multe cazuri egal=. |ntr-o treime dincazuri, \ns=, ea se apleac= spre un pol sau altul. Descrierea celordou= tipuri [i preciz=rile f=cute \n timp au avut un foarte marer=sunet, devenind no]iuni excep]ional de r=spândite [i populare.




ENIGMA PERSOANELOR DISP+RUTEENIGMA PERSOANELOR DISP+RUTEDIN APARTAMENTUL 38DIN APARTAMENTUL 38

|n diminea]a zilei de 8 octombrie 2004, Poli]iaMunicipiului Mangalia a intrat \n alert=, \n urma unei sesiz=rif=cute de Ene Victoria, cu privire la faptul c= sora sa, IonLucre]ia, so]ul acesteia Ion Alexandru [i fiica lor Ion Amalia-Victoria nu au mai fost v=zu]i la locuin]a lor, situat= pe stradaOituz, bloc O16, scara C, apartamentul 38, din data de 29septembrie 2004. De asemenea, Ene Victoria a relatatpoli]i[tilor c= lipsea din parcarea blocului autoturismul marcaOpel Astra Caravan, apar]inând familiei Ion, autoturismprocurat din Germania, \n luna august 2004, cu num=rul de \nmatriculare D 116 Y [i care a dobândit num=rul provizoriuCT – 18812.

|n urma acestei sesiz=ri, o echip= de poli]i[ti [i pompieri, \n prezen]a rudelor celor disp=ru]i, a trecut la for]area u[iiapartamentului cu num=rul 38 [i a boxei cu acela[i num=r de lasubsolul blocului, proprietatea familiei Ion.

Din primele verific=ri, dup= aspectul din interior,poli]i[tii [i-au dat seama c= se impune efectuarea unorinvestiga]ii am=nun]ite a locuin]ei. Astfel c=, la scurt timp, aintrat \n ac]iune echipa complex= de cercetare. Criminali[tiiau constatat urm=toarele:

• mocheta din sufragerie era decupat= pe o por]iunede aproximativ 3 metri p=tra]i, iar pe parchetul de subpor]iunea decupat= se aflau urme de culoare brun-ro[cat=(cu aspect de sânge coagulat);

• urme brun-ro[cate s-au mai descoperit sub un dulapdin holul apartamentului, precum [i pe unele piese demobilier [i pe anumite suprafe]e ale pere]ilor din sufragerie;

• lipsa unor documente [i bunuri (actele de proprietateale apartamentului [i autoturismului, actele de identitate ale

celor trei membri ai familiei Ion; dispari]ia mai multor obiectede \mbr=c=minte [i a dou= geamantane etc.);• printre documentele care s-au g=sit \n cas= se aflau:

carnetul de elev [i pa[aportul feti]ei, carnetele de s=n=tateale celor trei [i un act de proprietate privind un lot de p=mântdin satul 2 Mai, comuna Limanu.

Din locuin]=, criminali[tii au ridicat mai multe obiecte de \mbr=c=minte care purtau urme de culoare brun-ro[cat=, opereche de pantofi apar]inând lui Ion Lucre]ia, pe care se aflauurme de aceea[i culoare, un tampon absorbant [i fire de p=r.De asemenea, au fost relevate [i ridicate [apte fragmente deurme papilare. Ulterior, \n urma analizelor biologice preliminarii,s-a stabilit c= tamponul absorbant purta urme de sânge umangrupa A II, iar de pe celelalte obiecte (pantofii numitei IonLucre]ia, parchet, zona mochetei decupate etc.) a fost puse \neviden]= sânge uman grupa B III.

Aspecte de la locul faptei sunt prezentate \n foto 1-5.Investiga]iile efectuate de lucr=tori ai Serviciului de

Investiga]ii Criminale au scos \n eviden]= urm=toareleaspecte, \n leg=tur= cu familia Ion:

• Ion Lucre]ia are [ase surori [i un frate (2 suroric=s=torite [i locuiesc \n Mangalia, 3 surori [i un frate locuiesc \n Cluj-Napoca, iar o sor= fiind plecat= \n Germania) cu care

se afla \n leg=turi apropiate. Despre Ion Alexandru secuno[tea c= nu a \ntre]inut rela]ii apropiate cu p=rin]ii s=i carelocuiau \n jude]ul Prahova (ace[tia fiind divor]a]i);

• So]ii Ion au lucrat la diferite localuri de alimenta]iepublic= din Mangalia [i sta]iunile Neptun, Venus [i Olimp cabarman [i osp=tar. O dat= pe an, ace[tia mergeau, timp de

CRIMINALISTICA 21

Prof. VASILE L+P+DU{IComisar-[ef VIOREL VASILE,

[ef serviciu \n cadrul Direc]iei de Investiga]ii Criminale

C C ombaterea criminalit=]ii \n România este considerat= o necesitate obiectiv=, de rezolvareac=reia trebuie s= se ocupe \ntreaga societate. |n acest sens, institu]iile statului dedrept, \ntr-un cadru organizatoric bine statuat, \[i aduc o contribu]ie important= la realizarea

activit=]ilor de prevenire [i combatere a criminalit=]ii. Aceste institu]ii au o concep]ie strategic= novatoare, \n acord cu cele mai recente conven]ii interna]ionale [i bazat= pe concluziile desprinse, atât din practicaeuropean= \n domeniu, cât [i din particularit=]ile fenomenului infrac]ional autohton.

|ntre poli]ie [i celelalte institu]ii ale statului de drept exist= o conlucrare permanent=, fiecare dintreacestea ac]ionând ca un partener de bun=-credin]= [i direct interesat.

O serie de date [i informa]ii, primite de c=tre unit=]ile [i forma]iunile de poli]ie de la institu]iile

respective, \ndeosebi de la serviciile de informa]ii, a fost de un real sprijin \n identificarea autorilor unorfapte criminale. Este semnificativ, \n acest sens, modul \n care au contribuit informa]iile primite de la unserviciu informativ \n identificarea autorilor triplului asasinat din Mangalia, victime fiind so]ii IonAlexandru – 39 de ani [i Ion Lucre]ia – 35 de ani [i fiica lor Ion Amalia-Victoria – 8 ani.

Foto 1



trei luni, \n Germania unde lucrau la un restaurant,proprietatea unei cuno[tin]e mai vechi.

• |n perioada mai-august 2004, so]ii Ion au lucrat \nGermania, iar din banii \ncasa]i au achizi]ionat un autoturism,marca Opel Astra Caravan;

• Familia celor disp=ru]i ducea un trai decent, darrela]iile dintre cei doi so]i erau uneori tensionate din maimulte motive (\n Germania, atât femeia, cât [i b=rbatul auavut rela]ii amoroase cu cet=]eni germani), iar Ion Alexandru,dup= ce consuma b=uturi alcoolice, devenea violent.Totodat=, acesta era un \mp=timit al jocurilor de noroc,

pierzând [i câ[tigând sume modice de bani;• S-a stabilit c=, Ion Lucre]ia avea grupa sanguin= A II,iar Ion Alexandru B III, date importante pentru speciali[tii dinlaboratorul de biocriminalistic= care efectuau expertizele.

• Investigatorii au constatat c=, \n seara zilei de 28septembrie 2004, Ene Victoria [i Mândril= Gheorghe au fostla locuin]a familiei Ion, \n dou= ocazii diferite, iar \n ziua de 29septembrie profesorul de sport al fiicei lor, respectiv, IvanciuEmilian, a fost sunat la telefon de c=tre Ion Alexandru, carel-a rugat s= verifice dac= Amalia-Victoria nu [i-a uitat bluza detrening \n sala de sport. La scurt timp, profesorul \n cauz= l-aapelat pe solicitant, dar acesta nu a mai r=spuns la telefon.

|n raport de cercet=rile efectuate \n apartament [iinvestiga]iile \ntreprinse de poli]i[ti, s-au stabilit urm=toareleipoteze:

• pe fondul unor conflicte \ntre cei doi so]i, Ion Lucre]ia \[i ucide so]ul, dup= care, singur= sau cu ajutorul unei ter]epersoane, \ncearc= s= \nl=ture urmele crimei ascunzândcadavrul [i, apoi, dispare de la domiciliu \mpreun= cu fiica sa,folosindu-se de autoturismul proprietatea familiei;

• pe fondul unui scandal \n familie, Ion Alexandru \[iomoar= so]ia. Apoi, singur sau ajutat de o alt= persoan=, \ntreprinde m=suri de \nl=turare a urmelor infrac]iunii,ascunzând cadavrul, dup= care dispare de acas=, \mpreun=cu fiica sa, folosindu-se de autoturismul pe care l-aachizi]ionat din Germania;

• o ter]= persoan= era victima unuia dintre so]ii IonAlexandru [i Ion Lucre]ia, care au disp=rut de la domiciliu, \mpreun= cu fiica lor, dup= ce, \n prealabil, au ascunscadavrul [i au \ncercat s= \nl=ture urmele infrac]iunii;

• membrii familiei Ion erau victime ale unor r=fuieli sauregl=ri de conturi.

Printre m=surile luate cu operativitate a fost [i aceeade a da \n consemn la frontier= persoanele disp=rute [i aautoturismului apar]inând acestora.

DEZLEGAREA I}ELOR |NCÂLCITE ALE FAMILIEI IONDEZLEGAREA I}ELOR |NCÂLCITE ALE FAMILIEI ION

La nivelul conducerii I.P.J. Constan]a, cu participareaprocurorului criminalist [i cu sprijinul unor speciali[ti dincadrul Direc]iei de Investiga]ii Criminale, s-a \ntocmit un plancu activit=]ile care urmau s= se desf=[oare \n continuarepentru solu]ionarea cazului.

Din multitudinea de activit=]i \ntreprinse consemn=mpe urm=toarele:

• reluarea cercet=rii apartamentului 38, \n prezen]aprocurorului criminalist;

• efectuarea de verific=ri \n jude]ele Cluj [i Prahova larudele so]ilor Ion;

• dispunerea unor constat=ri tehnico-[tiin]ifice

biologice cu privire la urmele descoperite de criminali[ti \nlocuin]=;• verificarea listing-ului pentru postul telefonic fix [i

telefoanele mobile ale so]ilor Ion, precum [i localizareaacestora, activitate desf=[urat= cu sprijinul serviciilor deinforma]ii;


Foto 2

Foto 3

Foto 4

Foto 5



• verific=ri la spitalele de pe raza jude]ului Constan]a;• cu sprijinul unor militari din trupele de jandarmi,

scotocirea zonelor limitrofe locuin]ei [i \n locurile izolate dinapropierea municipiului Mangalia, sta]iunile Neptun, Jupiter,Insula Mangaliei etc.;

• efectuarea de investiga]ii [i audierea rudelor [iprietenilor familiei Ion.

Cu prilejul recercet=rii locuin]ei familiei Ion, activitaterealizat= \n prezen]a procurorului criminalist, au fost ridicatemai multe buc=]i de parchet din sufragerie pe care se aflauurme de substan]= brun-ro[cat=, iar pe pere]i [i unele piese demobilier au fost puse \n eviden]= urme latente de sânge. Dininterpretarea rezultatelor acestei activit=]i a rezultat c= urmelepuse \n eviden]= puteau apar]ine unei persoane cu mâini mici.

Din investiga]iile efectuate de poli]i[ti s-a stabilit oserie de aspecte negative din comportamentul celor doi so]i.Astfel, despre Ion Alexandru s-a aflat c= avea obiceiul s=-i \n[ele pe partenerii de jocuri de noroc (barbut), fapt pentrucare ace[tia l-au urm=rit [i l-au amenin]at cu moartea. Deasemenea, Ion Alexandru, \n mai multe rânduri, a trecutfraudulos frontiera, deplasându-se \n Italia [i Germania.

|n leg=tur= cu comportamentul Lucre]iei, unii dintreapropia]ii ei au declarat c= aceasta a avut rela]ii intime cu uncet=]ean german care i-a intermediat [i plecarea sa la munc= \n Germania. |n vara anului 2003, cei doi so]i au lucrat larestaurantul cet=]eanului german respectiv. De fiecare dat=,când Alexandru se afla sub influen]a b=uturilor alcoolice, \irepro[a so]iei faptul c= a avut rela]ii intime cu al]i b=rba]i [ichiar o b=tea. Femeia s-a confesat unei prietene c= vrea s=divor]eze [i s= se c=s=toreasc= cu un homosexual dinGermania.

Pe timpul investiga]iilor [i a celor peste 300 de persoaneaudiate a rezultat o serie de aspecte cu privire la familia Ion, darnu s-a aflat adev=rul \n leg=tur= cu dispari]ia celor trei.

Poli]i[tii const=n]eni, angrena]i \n solu]ionarea cazului,au analizat din nou toate datele [i informa]iile existente [i au \ntreprins activit=]i, care, ulterior, coroborate cu informa]iileprimite de la serviciile de informa]ii, au dus la identificareaautorilor.


Foto 6

Foto 8

Foto 9

Foto 10

Foto 11

Foto 7



PONTUL A FOST “VÂNDUT” DE NEPOTULDISP+RU}ILOR!

|n ziua de 24 octombrie 2004, pe raza municipiuluiConstan]a a fost identificat autoturismului marca Opel AstraCarovan, culoare gri metalizat, cu num=r de \nmatriculareprovizoriu, respectiv CT-018812, ca apar]inând familiei Ion.

|n urma cercet=rii criminalistice a autoturismului \ncauz=, de pe oglinda retrovizoare intern=, au fost relevate [iridicate dou= urme papilare, iar de pe pre[urile interioare [ide pe mocheta din portbagaj au fost ridicate mai multe fire dep=r [i fibre de natur= textil=. Tot din interiorul ma[inii,criminali[tii au ridicat, prin decupare, dou= pete de substan]=brun-ro[cat=. Urmele men]ionate au fost \naintatelaboratoarelor de criminalistic=, pentru a fi supuse analizelorde specialitate.

Dup= descoperirea autoturismului, s-a primit oinforma]ie din care rezulta c= cet=]eanul albanez SHYTIBLENIS, 21 ani, student, cu re[edin]a \n Constan]a, cu câtvatimp \n urm=, s-a aflat la volanul autoturismului familiei Ion.

De asemenea, o tân=r= \n vârst= de 19 ani, din ora[ulCernavod=, a sesizat organelor de poli]ie c= a fost victimainfrac]iunii de trafic de persoane, comis= de mai mul]iparticipan]i, printre care [i studentul albanez men]ionat.

La data de 10 decembrie 2004, s-a efectuat operchezi]ie domiciliar= la re[edin]a lui SHYTI BLENIS, prilejcu care au fost identificate pa[apoartele turistice ale so]ilorIon, certificatul de na[tere [i cel de asigurat al minorei IonAmalia-Victoria, precum [i actul de proprietate alapartamentului nr. 38 din Mangalia. Totodat=, au fostdescoperite [i cele dou= telefoane mobile apar]inând so]ilordisp=ru]i. |n re[edin]a albanezului s-au mai g=sit patrucartu[e cu gaze lacrimogene.

Parchetul de pe lâng= Tribunalul Constan]a a luatm=sura arest=rii preventive a lui SHYTI BLENIS pentru

infrac]iunea de trafic de persoane [i de]inerea ilegal= demuni]ie. |n leg=tur= cu provenien]a bunurilor [i \nscrisurilorso]ilor Ion, cel \n cauz= nu a f=cute nici o declara]ie.

Din activit=]ile de cercetare [I cele informativ-operative a rezultat c= albanezul [I al]I cona]ionali ai acestuia(studen]i) sunt \n rela]ii apropiate cu Niculescu {tefan, 22 ani,din Mangalia, nepot al disp=ru]ilor. Efectuându-se operchezi]ie domiciliar= la locuin]a sus-numitului nu au fostdescoperite probe care s= aib= leg=tur= cu dispari]ia familieiIon.

Continuându-se activit=]ile de cercetare [i informative,s-a stabilit c= cei doi sunt autorii triplului asasinat. Astfel c=, \n ziua de 15 decembrie 2004, \n p=durea din comuna Valudin Traian, jude]ul Constan]a, a fost g=sit \ngropat cadavrulminorei Ion Amalia-Victoria, iar \n zona lizierei de pe

marginea D.N. 39, din apropierea comunei 23 August, au fostdescoperite (fiind tot \ngropate) cadavrele so]ilor Ion

Alexandru [i Lucre]ia. (Foto 6-14)|n urma autopsiei medico-legale, medicii au

concluzionat urm=toarele: • “Moartea lui Ion Alexandru a fost violent= [I s-a

datorat anemiei acute grave consecutiv unei hemoragiiinterne [I externe, urmare a unor pl=gi \njunghiate toraco-abdominale [i membrul superior drept, din care 3 penetrante \n cavitatea abdominal= cu afectarea ficatului, stomacului [Iepiplonului. Leziunile de violen]= au putut fi produse prin lovirimultiple cu un corp t=ietor-\n]ep=tor”;

• “Moartea lui Ion Lucre]ia a fost violent= [I s-a datorat

asfixiei mecanice prin sugrumare. Leziunile de violen]=constatate au putut fi produse prin comprimare cu mâna [I auleg=tur= direct= cu cauza mor]ii”;

• “Moartea lui Ion Amalia-Victoria a fost violent= [i s-adatorat obstruc]iei c=ilor respiratorii superioare, \n care aufost g=site urme de p=mânt”.

Toate cele trei cadavre aveau mâinile legate la spatecu band= din plastic autoblocant=.

Fiind coroborate toate probele, inclusiv celecriminalistice, s-a stabilit c= cei doi inculpa]I sunt autoriitriplului asasinat, comis \n scop de jaf, fiind deferi]I justi]ieipentru s=vâr[irea infrac]iunii de omor deosebit de grav.

La solu]ionarea acestui caz au participat mai mul]I

poli]i[ti, dar o contribu]ie important= au avut-o urm=torii:comisarii-[efi Vasile B=lan, Florian Panfile [i Gheorghe Istrate, comisarul Nicolae Bosoi, subcomisarul Gheorghe Lup[a, inspectorul principal Lucian Dumitru Dinulescu, agentul Costel Geac= [I personal contractual Demirel Memet.

2 4 CR IMI N A LI S TI C A

Foto 12

Foto 13

Foto 14



|n general cooperarea este o manifestare comun=,ce are ca obiectiv progresul. |n domeniul criminalisticii,limbajul comun conduce, cu o mai mare u[urin]=, la punctede vedere comune. Cooperarea cu structuri din ]ar= [i dinstr=in=tate se desf=[oar= \n scopul ridic=rii performan]elorobiectivelor stabilite, al disemin=rii experien]ei pozitive [idezvolt=rii activit=]ii de cercetare [tiin]ific=.

Mai multe \ntâlniri la nivel interna]ional au fostini]iate \n vederea document=rii cu privire la sistemeleinformatice de stocare a bazelor de date [i a cartotecilorcriminalistice, pentru g=sirea unor posibilit=]i deinterconectare sau interoperativitate cu cele ale ]=rilor dinEuropa [i, nu \n ultimul rând, cu ]=rile vecine.

|n perspectiva \ndeplinirii idealului “Europei unite”[i a globaliz=rii, frontierele tind s= reprezinte doar simpleformalit=]i. Dimensiunile colabor=rii interna]ionale aorganismelor cu atribu]ii \n conceptul general de ordinepublic= se extind pentru indeplinirea unor scopuri comune,corespunz=toare ]elurilor pentru care au fost create.

La nivelul Poli]iei Române, strategia de cooperare

interna]ional= trateaz= \n special rela]ia poli]ienesc= decolaborare cu ]=rile vecine \n toate domeniile.Pe baza protocoalelor de colaborare, \n acest an, au

avut loc \ntâlniri de recunoa[tere [i de lucru, cupreponderen]= pe tema persoanelor urm=rite [i disp=rute, laGiurgiu cu Poli]ia Bulgar=, la Ia[i cu poli]ia Republicii Moldova[i la Suceava cu poli]i[ti ucraineni, ocazii cu care au fost pusebazele [i ale altor \ntâlniri de lucru viitoare.

Componen]a de tehnic= criminalistic=, reprezentat=de Institutul de profil din Poli]ia Român=, a primit ca oaspe]ila Simpozionul Interna]ional de Criminalistic= de la finele luniitrecute, organizat \mpreun= cu Asocia]ia Criminali[tilor dinRomânia, colegi din institutele de profil din ]=rile vecine [i dinEuropa. Totodat=, delega]ii din Institutul de Criminalistic= auvizitat structurile de tehnic= criminalistic= de la Chi[in=u,Belgrad, urmând, \n viitorul apropiat, s= se fac= o deplasarela Kiev.

Delega]ia la Chi[inau a fost compus= din domnulchestor Dorin Mih=iasa , directorul Direc]iei Cazier Judiciar[i Eviden]= Operativ=,subcomisar Mihai Druga directoradjunct al Centrului de Comunica]ii [i Informatic= [isubcomisar Cri[an-Mucenic L=zureanu , director adjunct alInstitutului de Criminalistic=. Discu]ile au vizat sistemeleinformatice, dotarea tehnic= [i schimbul de experien]= \ntre

exper]ii criminali[ti. Au fost identificate punctele comune,zonele de interes [i de sprijin reciproc, ini]iindu-se colabor=ripe domeniul cercet=rii criminalistice \n cazul exploziilorprovocate de dispozitive explozive, al balisticii. Deasemenea, un specialist psiholog de la Chi[in=u va participa, \mpreun= cu al]i speciali[ti români, la mai multe module depreg=tire \n cadrul Institutului de Criminalistic=, pe temabiodetec]iei comportamentului simulat.

Delega]ia a fost primit= dedomnul Sergiu Golovaci,consilier al ministrului afacerilor interne al Republicii Moldova,[i de domnul Gheorghe Cre]u, [eful Direc]iei Tehnico-Criminalistice

La Belgrad din delega]ia român= a f=cut parte directoruladjunct al Institutului de Criminalistic=,subcomisarul Cri[an-Mucenic L=zureanu, comisarul-[ef Buzatu Nicolae, [efulServiciului de cercetare la locul faptei [i expertize criminalisticeclasice din institut [icomisarul Grigore P=tru], [eful Srviciuluicriminalistic de la Poli]ia Capitalei.

Limbajul comun al terminologiei criminalistice a fostcompletat de similitudinea echipamentelor care se regasesc \n laboratoarele ambelor p=r]i cum ar fi: comparatorul videospectral 5000, sistemul AFIS 2000, microscoapecomparatoare, gazcromatograf etc. S-au stabilit puncte de

leg=tur= [i colaborare privind balistica judiciar=,biocriminalistica, traseologia, precum [i \n domeniulsistemelor informatice de identificare.

Delega]ia a fost primit= dedomnii VladimirMijomanovic [eful Centrului na]ional tehnico-criminalistic [iSlobodan Neskovic, adjunctul acestuia.

Pentru o consolidare a colabor=rii poli]iene[ti cu ]=rilevecine, se dore[te o colaborare perpetu= care s= conduc=,pe de o parte, la diseminarea experien]ei pozitive [i, pe dealt= parte, la identificarea unor categorii de persoane cucomportament antisocial.

O dat= cu vizitele bilaterale efectuate, delega]iileromâne au sugerat colegilor din str=in=tate asociereaprofesional= pe modelul asocia]iei de profil din România. Cuocazia simpozionului cei prezen]i au sim]it spiritul de cast= alcriminali[tilor români, preluând [i ei ideea de a se asocia \n]=rile lor.


Expert criminalist NICOLAE SAVU



Laboratorul cuprinde un num=r de 26 de calcu-latoare, dou= sta]ii de lucru dotate cu scanere “Kaiser”,o sta]ie “Lucia Forensic”, un microscop comparator [iun analizor video-spectral DOCUBOX.

|n cuprinsul materialului de fa]= ne vom opri doarasupra calculatoarelor [i unit=]ilor de lucru tip “Kaiser”,celelalte f=când obiectul unor preocup=ri precedente alepersonalului Catedrei de criminalistic=.

Calculatoarele au o configura]ie care corespundecerin]elor actuale ale software-ului utilizat \n Criminalistic=.Dotate cu procesoare Intel Pentium IV 2.6 Ghz, hard-disk de80 Gb, pl=ci video GeForce Mx 4000 [i unit=]i optice cu CD-writter, unit=]ile asigur= un proces de \nv=]=mânt de un nivel \nalt. Pe toate aceste unit=]i este \nstalat sistemul de operareWindows XP Service Pack 2.

Laboratorul este conectat \n permanen]= la Internet.Pentru viitorul apropiat, se are \n vedere conectarea acestuilaborator la re]eaua metropolitan= a Poli]iei Române.

Studen]ii de la specializarea “Tehnic= criminalistic=”au la dispozi]ie programe informatice, utilizate [i la nivelulunit=]ilor centrale [i teritoriale ale Poli]iei Române.

|n instruirea studen]ilor se pune accent [i pefamiliarizarea acestora cu acele aplica]ii care, de[i nu au fostcreate special pentru munca de criminalist, faciliteaz=ob]inerea de rezultate bune \n domeniu. Sunt utilizate, \n modconstant, urm=toarele programe, \n func]ie de specificultemelor parcurse: Microsoft Office 2003, (program folositpentru realizarea de plan[e fotografice, rapoarte deconstatare tehnico-[tiin]ific=, expertize, crearea de baze dedate etc.), AcdSee FotoEditor- captura foto [i prelucrareaimaginilor, Dokis 2003, E-FIT, [i software pentru browsingInternet, documenta]ie etc.

|ncepând cu luna mai 2005, \n dotarea laboratoruluiau \ntrat [i dou= sta]ii de lucru ultramoderne, alc=tuite dincalculator (Sempron 2200+ , 128 DDR, HDD 40 Gb, plac= decaptur= Pinnacle-interfa]= 1394) [i scanner “Kaiser”- acestadin urm= nefiind folosit \nc= \n teritoriu sau la nivel central.Scanner-ul se conecteaz= la unitatea calculatorului prininterfa]a Firewire, permi]ând transmiterea de date la vitezemari. Este alc=tuit dintr-o camer= foto dotat= cu doi senzoriCCD de 17 Megapixeli, prev=zut= cu inele [i lentile marcaNikon, o surs= de lumin= (op]ional circular=/punctiform=) [iun suport pentru fixarea [i deplasarea acesteia. |n completulsta]iei de lucru mai intr= seturi de filtre de polarizare [i ineleintermediare, precum [i ochelari de protec]ie.

Scanner-ul Kaiser nu se poate utiliza decât prinintermediul calculatorului care \l \nso]e[te [i numai \n condi]ii deimobilitate total=. Pentru folosirea scaner-ului, studen]ii folosesc

aplica]ia “Lasersoft Imaging”, care permite previzualizareaimaginilor, \mbun=t=]irea calit=]ii acestora, reglaje fine, salvareade imagini pe hard, \n peste 50 de formate.


| | ncepând cu luna februarie 2005, \n dotarea Catedrei de criminalistic= a intrat un laborator de informatic=,finan]at din fonduri Phare, care permite instruirea studen]ilor \n domeniul tehnicii de calcul adaptat= laspecificul muncii de technician criminalist.

Lect. univ. drd. MARIN RUIUStudent GEORGE PANFIL



|n vederea desf=[ur=rii, \n cele mai bune condi]ii, aactivit=]ilor didactice, studen]ii au la dispozi]ie pe lâng=aparate fotografice clasice (Practika, Pentax, Nikon), [iaparatur= digital= - camere foto digitale marca Olympus (2.1Megapixeli, 64 Mb) [i Nikon (2.1 Megapixeli, 16 Mb), precum[i camere video marca Sony- Camcorder.

Acestor dispozitive li se adaug=, pentru realizareaunor pred=ri moderne, un proiector marca Sony, deasemenea achizi]ionat prin finan]are Phare.

Dot=rile existente, combinate cu profesionalismulcadrelor didactice, determin= un nivel \nalt al activit=]ilor de \nv=]=mânt, având ca rezultat formarea unei viitoare genera]iide criminali[ti bine preg=ti]i.


| | n perioada 13-17 noiembrie 2005, o delega]iedin cadrul Institutului de Criminalistic= alInspectoratului General al Poli]iei Române,

format= dincomisar-[ef }\ru Gabriel, director al Institutuluide Criminalistic=,comisar Necula Ionel, [eful Serviciuluiidentific=ri judiciare [isubcomisar Ivanici Mihai,

administrator baz= de date AFIS 2000, a participat laConferin]a interna]ional= a utilizatorilor de sistemebiometrice, organizat= de firmaMOTOROLA Inc. \n Costa Mesa,California, USA.

A g e n d aC o n f e r i n ] e i ,desf=[urat= subt i t l u l“BIOMETRIA-v i i t o r u l

identific=rii”,a cuprins opalet= larg=de informa]iide strict=specialitate [i oprezentare amijloacelor tehnicedestinate identific=riibiometrice a persoanelor.

|n cadrul lucr=rilor au avut locinform=ri \ntre speciali[ti din Elve]ia, Suedia, Norvegia,Danemarca, Slovenia, Olanda, Belgia, Irlanda, Qatar, Oman,S.U.A. [i au fost realizate aplica]ii practice destinateutilizatorilor, pentru cunoa[terea facilit=]ilor noii genera]ii desistem PRINTRAK BIS.

Un obiectiv deosebit de important al acestor discu]ii afost dedicat identific=rii solu]iilor tehnice \n viitorul apropiat,pentru realizarea schimbului de date [i impresiuni papilare,destinate identific=rii rapide a persoanelor, \ntre stateleeuropene, prin intermediul sistemelor AFIS.

Delega]ia României a participat la o \ntâlnire la nivel \nalt cu reprezentan]i ai firmei MOTOROLA Inc., prilej cu care

s-a documentat cu privire la facilit=]ile noului sistemPRINTRAK BIS [i cerin]ele implement=rii acestuia,

cunoscând, astfel, [i experien]a Norvegiei[i Suediei, ]=ri care

implementeaz= acestsistem \n prezent.

Ca nout=]itehnice, firma

MOTOROLAa prezentatsisteme fixe[i mobile deidentificarebiometric= a

persoanelor,sisteme de

i d e n t i f i c a r edestinate punctelor de

trecere a frontierei [i softuride examinarea 3D dedicate

imaginii faciale [i examin=rii dactioscopice

a urmelor [i impresiunilor papilare, unele dintre acestea, \nperioada urm=toare, vor intra \n dotarea tehnic= a Poli]ieiRomâne.

CONFERIN}A INTERNA}IONAL+ A UTILIZATORILOR DCONFERIN}A INTERNA}IONAL+ A UTILIZATORILOR DBIOMETRICE MOTOROLA PRINTRAK BIS 2005BIOMETRICE MOTOROLA PRINTRAK BIS 2005

Comisar de poli]ie IONEL NECULA[ef Serviciu identific=ri judiciare din Institutul de Criminalistic=



S S istemul de recunoa[tere facial=IMAGETRAK, destinat activit=]ilorjudiciare, este integrat la nivel na]ional

[i \nlocuie[te cu succes clasoarele clasice cu fotografiide semnalmente [i date de stare civil= ale persoaneloraflate \n stare de arest, deten]ie sau libertate, urmare acomiterii de infrac]iuni prin diverse moduri de operare.

O persoan= poate fi reg=sit= \n baza de datedup= urm=toarele elemente: date de stare civil=,semnalmente, semne particulare, cicatrici, tatuaje saudeficien]e psiho-motorii, dup= imagini – fotografiidigitale sau fotografii pe suport de hârtie, cu ajutorulalgoritmului de recunoa[tere facial=, dup= portretulrobot realizat cu aplica]ia E-FIT, dup= fapt= [i mod deoperare sau alte atribute.

Exemplific=m o situa]ie \n care identificarea unuicadavru necunoscut s-a realizat cu ajutorul sistemului derecunoa[tere facial= Imagetrak, prin c=utarea dup=tatuaj:

|n ziua de 03.09.2005, pe DN2 - E 85, a fostaccidentat= mortal o persoan= de sex masculin de circa30-35 ani, care a \ncercat s= traverseze drumul prin loc

nepermis, f=r= s= se asigure.Echipa operativ= constituit= cu ocazia cercet=rii loculuifaptei, coordonat= de [eful Inspectoratului Jude]ean dePoli]ie al Jude]ului Buz=u, comisar de poli]ie {tefu Viorel, aefectuat activit=]ile specifice ce se impun \n cazul cadavrelorcu identitate necunoscut= (CIN).

La examinarea cadavrului s-a descoperit pe bra]ul

drept al acestuia un tatuaj reprezentând un dragon, fapt ce aconstituit punctul de plecare al verific=rii \n aplica]iaIMAGETRAK.

La o prim= interogare a bazei de date, de c=trespeciali[tii criminali[ti din cadrul Serviciului criminalistic dinIPJ Buz=u, au fost aduse 96 de persoane care prezentautatuaj, reprezentând un dragon, situat pe partea dreapt= abra]ului superior . Prin ad=ugarea de noi filtre (vârstaaproximativ=, culoare p=r, tip p=r, culoare ochi), num=rulde persoane de verificat s-a redus la 16.

Dup= examinarea fotografiilor de semnalmente cereprezentau tatuajul pentru toate cele 16 persoane, din bazade date au fost extrase datele de stare civil= ale uneipersoane care corespundeau descrierii. Aceste date au fosttransmise organelor de poli]ie cu atribu]iuni pe aceast= liniede munc=, iar \n urma investiga]iilor efectuate au reu[it s=stabileasc= identitatea cadavrului.

Din cele expuse mai sus nu trebuie s= se \n]eleag=c= identificarea persoanei este posibil= numai atuncicând ea prezint= semne particulare, deoarece aceasta sepoate face [i numai prin examinarea comparativ= aelementelor generale care, luate \n totalitate sub aspectulformei, dimensiunilor, plasamentului [i raportului dintreele, individualizeaz= persoana.

Existen]a semnelor particulare (cicatrici, tatuaje,semne) precum [i descrierea cât mai exact= a acestora lacompletarea fi[elor CIN [i IMAGETRAK nu fac decât s=simplifice procesul identific=rii \n astfel de cazuri.


Comisar ION URECHEATU – expert criminalist

subcomisar DAN P+UNACHE – inginer, administrator baze de date



Numitul M.V.S. a fost \mpu[cat \n centrul municipiuluiDeva, la câteva minute dup= ce a ie[it din sediul uneia dinsociet=]ile sale comerciale [i a urcat \n autoturismul parcat \napropiere. Asasinul a stat ini]ial pe bancheta din spate aautoturismului, având o discu]ie contradictorie de circa unminut, dup= care M.V.S. a coborât [i a alergat spre unmagazin. |n direc]ia lui s-a tras de dou= ori cu pistoletul, fiindr=nit [i c=zând la circa 20 m de autoturism, iar dup= pu]intimp a decedat la spital.

La autopsie s-a stabilit c= prezenta dou= pl=gispecifice \mpu[c=rii cu gloan]e, dintre care unul a str=punsbra]ul stâng la distan]= de 7 cm de axil=, intrând prin fa]aintern= a bra]ului. Plaga transfixiant= a bra]ului avea direc]ieoblic= , de la dreapta la stânga, dinainte spre \napoi [i de sus \n jos. Al doilea glonte a p=truns \n regiunea occipital=stânga, la 6 cm postero-inferior de vertex [i la un cm de liniamedian=. Acesta a creat multiple fracturi ale calotei,producând dilacerarea masei cerebrale [i oprindu-se \ninteriorul calotei, \n zona temporal=-stânga. S-a mai stabilitc= prezenta excoria]ii [i pergament=ri \n zona hemifacial=

dreapta, pe fe]ele dorsale ale mâinilor [i pe genunchiul drept,precum [i fractura oaselor nazale. |n raportul de autopsie s-aconcluzionat c= decesul s-a datorat hemoragiei [i dilacer=riimeningo-cerebrale, consecutive pl=gii \mpu[cate din zonacraniului. Aceast= plag= a fost cauzat= prin tragere din afarazonei de ac]iune a factorilor secundari ai \mpu[c=rii, iar dup=producerea ei, a mai fost posibil= parcurgerea a numai 2-3pa[i, \n virtutea iner]iei. Cu privire la leziunile pergamentate [iexcoriate s-a concluzionat c= s-au putut produce prin c=derepe plan dur cu asperit=]i, \n momentul agoniei.

|n zona \n care a c=zut victima s-a g=sit un smoc dep=r \mbibat cu o crust= de sânge, care a fost expertizat= subaspect bio-criminalistic. S-a concluzionat c= p=rul prezint=asem=n=ri \n privin]a caracteristicilor morfologice cu firele dep=r recoltate din regiunea p=roas= a capului victimei, iarcrusta de sânge apar]ine probabil grupei A II.

Hainele victimei, constând dintr-o scurt= din postav,un veston [i o c=ma[=, au fost supuse unei expertize fizico-chimice, stabilindu-se c= nu prezentau urme specificefactorilor suplimentari ai \mpu[c=rii, fiind executat= tragerea

de la distan]= mai mare de un metru. |n cuprinsul acesteiexpertize se face referire la faptul c= glontele a str=punshainele dinspre \napoi spre \naintea bra]ului, fiind \ncontradic]ie cu expertiza medico-legal=.1

De[i zona \n care s-a comis omorul era aglomerat=,unele persoane au avut ini]ial re]ineri s= furnizeze informa]iiiar al]ii au relatat aspecte contradictorii despre num=rul [isemnalmentele persoanelor. Din majoritatea declara]iilor arezultat \ns= c= a fost prezent= o singur= persoan=, care ap=r=sit zona cu un autoturism de culoare \nchis=.

Ora comiterii faptei a putut fi stabilit= pe bazadeclara]iilor martorilor oculari, a fi[ei de solicitare a salv=rii [ia faptului c= M.V.S. a fost apelat la telefonul mobil de ocuno[tin]=, care a auzit c= se ceart= cu un b=rbat, astfel c= a \nchis telefonul dup= 17 secunde, la ora 18,59. Dup= treiminute, la ora 19,02, a fost solicitat= telefonic salvarea,deducându-se c= s-a comis crima la ora 19.

Dup= circa o or= de la comiterea faptei, autoturismulmarca Mercedes, a c=rei prezen]= fusese semnalat= \n Deva,a ajuns la sta]ia de benzin= “Benzoil” F=get, situat= la

distan]a de 72 km, pe DN 68 A. A fost observat acolo depatru martori, din care doi erau de serviciu \n cadrul sta]iei, iarceilal]i au venit \n vizit=. Unul din vânz=tori a declarat c=autoturismul Mercedes era de culoare deschis= [i aveapl=cu]= de \nmatriculare de genul celor utilizate \n Ungaria,având inclus= litera H.A. re]inut c= de la volan a coborât uncet=]ean \nalt de circa 1,75 m, cu musta]= [i cioc, purtândm=nu[i, care a \ntrebat dac= exist= benzin= [i plecândimediat dup= ce a primit r=spuns negativ.

Din F=get, traseul putea fi continuat spre Lugoj [iTimi[oara, pe drumul na]ional 68 A , sau spre Lipova [i Arad,pe un drum jude]ean mai pu]in circulat, prin localit=]ileBirchi[, Bata, Z=balt, Dordo[ [i Usus=u.

Traseul autoturismului a fost reconstituit pe bazadeclara]iei unor martori depista]i prin activit=]i de investiga]ie.Cea mai concludent= era declara]ia martorului A.V.S., cares-a deplasat cu autoturismul dinspre Lipova spre Usus=u, laorele 21. Dup= circa 10 minute, când se re\ntorcea spreLipova, a fost dep=[it de un autoturism, marca Mercedes,care circula cu vitez= mare, de[i [oseaua avea denivel=ri [i


(Aim o f Criminol o g y Su r v e y s in t h e Gunshot Mu r de r In v e stig ation) Conf. univ. dr. TIBERIU-CONSTANTIN MEDEANU,

prim-procuror Parchetul de pe lâng= Tribunalul Hunedoara

Rezumat: Infrac]iunile de omor, comise prin \mpu[care, determin= o mediatizare intens= [i interessporit din partea tuturor factorilor, pentru stabilireaoperativ= a \mprejur=rilor \n care s-a comis fapta [ipentru descoperirea autorului. Aceste aspecte sunt [imai accentuate când victima este o persoan= marcant=din mediul economic sau politic.

|n cazul infrac]iunii de omor, comise \mpotriva luiM.V.S., erau \ntrunite aceste condi]ii, pentru c= fusese [efulunei v=mi jude]ene, \nfiin]ase apoi câteva societ=]icomerciale, era [eful organiza]iei de tineret a partiduluicare tocmai câ[tigase alegerile [i se discuta c= va fipromovat \ntr-o func]ie important= din administra]ie.Coinciden]a a f=cut s= apar=, \n aceea[i perioad=, un afi[cu con]inut amenin]=tor \n apropierea sediului partiduluicare câ[tigase alegerile.

|n aceste \mprejur=ri, rezultatele unor expertizecriminalistice erau apreciate cu suspiciune, dar, \n final,s-au dovedit concludente [i au ajutat la elucidarea cazului.

Summary : The gunshot murder offensesdetermine an intense media publishing and increasedinterest from all factors, in order to operatively establishthe circumstances in which the evil deed was committedand for discovering the murderer. Such aspects are evenmore emphasized when the victim is a significant personwithin the economic or political environment.

In the case of murder offense committed againstM.V.S. were met together all such conditions because heused to be the chief of a county customs, set up some tradecompanies, was the leader of youth organization of theparty that just won the elections and was about, so theysay, to be promoted in an important administrative job. Thecoincidence was that during the same period a menacing

content poster happened to appear in the proximity of thewinning elections party head office.Under such circumstances, the results of some

criminology surveys were suspiciously received, but inthe end they proved to be conclusive and helped to clearup the murder case.



gropi. Dup= pu]in timp, \n dreptul popasului “Butuca” aobservat c= autoturismul Mercedes era oprit \n afara p=r]iicarosabile, cu luminile de pozi]ie aprinse, dar f=r= pl=cu]= de \nmatriculare \n partea din spate. I s-a p=rut c= erau dou=persoane acolo, \ns= a precizat c= nu a privit cu aten]ie [i nicinu a oprit \n acel loc. Având suspiciuni \n leg=tur= cu ma[ina,martorul s-a \ntors acolo \n jurul orelor 24.00, din curiozitate,observând c= lipsea [i pl=cu]a de \nmatriculare de pe baradin fa]=, astfel \ncât a considerat c= autoturismul era furat,anun]ându-i pe poli]i[tii care efectuau filtru la cap=tul

viaductului de ie[ire dinspre Lipova spre [oseaua na]ional=Deva-Arad, \n urma alertei declan[ate de I.P.J. Hunedoara. |n ziua urm=toare, jandarmii au efectuat cercetarea

am=nun]it= a zonei din jurul autoturismului abandonat. Lacirca 400 de metri de autoturism, \n direc]ia ora[ului Lipova [ila 8 m de partea dreapt= a [oselei, au fost g=site, \n m=r=cini,dou= pl=cu]e de \nmatriculare cu inscrip]iile HDR-959,eliberate de autorit=]ile maghiare. Acestea mai aveau literaH, specific= Ungariei [i simbolul drapelului maghiar,reprezentat de culorile ro[u-alb-verde.

S-a stabilit c= autoturismul abandonat este marcaMercedes 230 E, fiind oprit cu jum=tate de ecartament pe[osea, de[i \n partea lateral= dreapta exista por]iune cu iarb=suficient de lat= pentru a putea fi scos \n \ntregime \n afarap=r]ii carosabile.

Autoturismul a fost transportat la Deva pe un trailer,fiind expertizat sub mai multe aspecte. S-a stabilit c= ceasulde bord se oprise la ora 9,46, din cauza desc=rc=rii bateriei,ca urmare a r=mânerii aprinse a luminilor de pozi]ie. |nrezervor [i \n filtrul de benzin= nu se mai g=sea carburant.Totodat=, s-a stabilit c= era defect indicatorul nivelului debenzin= din rezervor, neredând exact cantitatea acesteia.Kilometrajul de zi era oprit pe cifra 58, care reprezint=distan]a de la sta]ia Peco “Benzoil“ F=get, pân= \n locul undea fost g=sit autoturismul. U[ile autoturismului erau \nchise,dar neasigurate, prezentând urme de for]are la \ncuietorileportierelor din fa]= [i la mecanismul contactului.2

Au fost demontate \ncuietorile u[ilor [i contactul depornire a autoturismului, constatându-se c= toate prezentauurme de deteriorare specifice for]=rii cu [peraclu dedimensiuni apropiate cheilor originale, f=r= dantelur=.

Numerele de \nmatriculare HDR-959 fuseser=atribuite de autorit=]ile maghiare unui autoturism Citroen,aflat \n proprietatea S.C. Auto Lising S.R.L. Budapesta.Aceast= societate a \nchiriat autoturismul firmei Star PeopleBeteti Tarsasag S.A., cu sediul \n Budapesta. Numerele aufost reclamate ca fiind furate, \n noaptea de 24/25.03.2000,de pe raza localit=]ii Djost, din Ungaria, fiind date \n urm=riregeneral= dup= 30 zile.

Autoturismul Mercedes fusese introdus \n România \n

urm= cu cinci ani, având raport de inspec]ie tehnic= [i acte de \nmatriculare temporar= pe numele cet=]enei palestinieneS.S.A., \ns= \i apar]inea lui P.I.C. din Timi[oara [i era \nmatriculat cu nr.TM-4671-00/12. Autoturismul a fost sustras \n 29.11.2000, \n jurul orelor 20, când so]ia sa l-a parcat \nfa]a locuin]ei unor prieteni din Timi[oara, unde se deplasase \n vizit= la o prieten=. A anun]at verbal furtul \n aceea[i sear=la I.P.J. Timi[, dar acesta nu s-a \nregistrat, \ntrucât nu figurael \n calitate de proprietar, iar documentele se g=seau la unintermediar care favorizase \nmatricularea pe numelecet=]enei palestiniene, pentru c= era mai vechi de opt ani [inu putea fi \nmatriculat \n alt mod.

La cercetarea locului faptei, lâng= roata din fa]= aautoturismului victimei, au fost g=site dou= tuburi provenitede la gloan]e pentru pistolet, cu inscrip]ii chirilice. La \nceputul lunii martie 2001, tuburile de cartu[ au fostcomparate cu cele g=site la locul uciderii subofi]erului depoli]ie D.S., pe [oseaua Timi[oara-Lugoj, stabilindu-se c= aufost trase cu aceea[i arm=.

Subofi]erul D.S. fusese ucis \n seara de 3 martie

2001, \n timp ce urm=rea un autoturism Mercedes sustrasdin Timi[oara. S-a stabilit ulterior c= autorul faptei este RaulO. Acesta s-a ascuns o perioad= \ntr-un apartament carefusese \nchiriat de tat=l s=u, de la numita L.R., \n str. Perleidin Timi[oara. |n noaptea de 14 martie 2001, a ie[it dinapartamentul respectiv, \ns= a observat c= era urm=rit depoli]ie, astfel c= a fugit prin incinta unei unit=]i militare [i a trascâteva gloan]e \n direc]ia urm=ritorilor. Dându-[i seama c=era blocat= zona dinspre linia ferat= peste care vroia s= fug=,s-a sinucis, tr=gându-[i un glonte \n cap. Asupra sa a fost

g=sit un pistolet marca “Crvena Zastava 99 ” [i un num=r de63 de cartu[e.Efectuându-se expertize balistice \n laboratoare

diferite, asupra muni]iei utilizate la uciderea numi]ilor M.V.S.[i D.S., s-a stabilit c= a fost tras=, \n mod cert, cu aceea[iarm=, respectiv cu pistoletul cu care s-a sinucis Raul O.

Prima expertiz= complex= a fost efectuat= \n cadrulInstitutului de Criminalistic= a I.G.P. Bucure[ti, referindu-se lacompararea tuburilor [i gloan]elor recuperate de la loculcomiterii omorurilor din localit=]ile Deva [i Ianova, comparativcu dou= tuburi de cartu[ recuperate din curtea unit=]ii militareprin care a fugit inculpatul, cu tubul [i glontele cu care s-asinucis Raul O. [i 63 cartu[e g=site \n buzunarul acestuia.S-a formulat concluzie cert= de tragere a muni]iei, de la celedou= omoruri [i de la sinucidere cu pistoletul marca “CrvenaZastava”, model 99, calibrul 9 mm (Parabellum-Luger),fabricat \n Iugoslavia3.

A doua expertiz= a fost efectuat= de LaboratorulInterjude]ean de Expertize Criminalistice Timi[oara,referindu-se [i la muni]ia [i pistoletul recuperate de la loculsinuciderii lui Raul O.4

|ntrucât au existat opinii c= ar fi fost influen]ateconcluziile acestor expertize de mediatizarea excesiv= acazului, a fost ordonat= \nc= o expertiz= la LaboratorulInterjude]ean de Expertize Criminalistice Cluj, ob]inându-seacelea[i concluzii de certitudine cu privire la asem=nareamuni]iei [i identitatea armei cu care a fost tras=.5

O alt= expertiz= criminalistic= a stabilit c= o urm= de \nc=l]=minte, g=sit= pe bancheta din spate a autoturismuluilui M.V.S., prezenta desen [i m=rime identic= cu urma creat=experimental cu unul din pantofii marca ADIDAS, ridica]i dinapartamentul \nchiriat de Raul O. de la L.R. |n apartamentulrespectiv au fost g=site dou= perechi de \nc=l]=minte sport [ialte obiecte apar]inând lui Raul O., iar desenul de pe talpapantofilor adidas avea form= de romb, triunghi [i linii \ntrerupte, care coincideau atât sub forma amplas=rii, cât [i am=rimii. Aceast= urm= era deosebit de concludent=, \ntrucâtautoturismul fusese sp=lat [i cur=]at cu numai câteva ore \nainte de comiterea crimei, astfel \ncât nu exista posibilitateacre=rii urmei respective \n zilele anterioare.

|n vederea examin=rilor comparative s-au creatmodele de compara]ie prin pudrarea desenului antiderapantcu carbonat bazic de plumb (ceruz=) [i aplicarea t=lpii pepânz= neagr= având suport elastic, dup= care s-a aplicat printu[are pe hârtie alb=. Aceasta a fost fotografiat= [i pozitivat=la aceea[i scar= cu fotografia urmei \n litigiu. Princompararea acestora expertul a constatat existen]a unorelemente asem=n=toare de m=rime, form= [i plasament alnervurilor antiderapante, care constau \n: nervur= inferioar=cu grad redus de uzur=; nervur= curb= imprimat= punctat;zona de curbur= a nervurii cu l=]ime de 5 mm; nervur=unghiular= de 900 [i l=]ime maxim= de 7 mm m=surat= pebisectoare; urm= circular= produs= de un defect de fabrica]ie;nervur= unghiular= cu partea superioar= u[or concav=,mediu uzat=, cu l=]ime maxim= de 8 mm pe bisectoare;curbur= convex= a marginii inferioare a nervurii orizontale;uzur= medie a zonei unghiulare superioare cu l=]imea de 5mm; lipsa laturii orizontale inferioare; uzura mare a unghiuluiinferior, pân= la l=]imea de 10 mm m=surat= pe bisectoare;uzur= mare de unghi superior; uzur= de curbur= cu l=]ime de




6 mm; lips= de imprimare pe a doua nervur= vertical= stânga;puncte neimprimate pe nervura inferioar= orizontal=; zon=imprimat= punctat a curbei nervurii desenului triunghiular.Aceste 15 elemente de coinciden]= au fost ilustrate prinfotografii de compara]ie, fiind suficiente pentru formulareaunei concluzii certe de identitate.6

Pe de alt= parte, din coroborarea tuturor probelor, arezultat c= Raul O. a plecat de la fa]a locului cu autoturismulMercedes 230 E, având montate numerele false de \nmatriculare HDR–939. Neg=sind benzin= la sta]ia din F=get

[i presupunând c= va fi reperat pe drumul na]ional spre Lugoj[i Timi[oara, a decis s= se deplaseze pe drumuri secundarepân= \n Lipova. De acolo avea posibilitatea s= continuedeplasarea spre Arad sau spre Timi[oara, pe alte drumurisecundare. |n sta]ia F=get a ac]ionat butonul de punere pepozi]ia 0 a kilometrajului de zi, sperând c=-i va ajungebenzina pân= \n ora[ul Lipova, \ntrucât pe traseu nu existaualte sta]ii. Când [i-a dat seama c= s-a terminat benzina, ademontat numerele de \nmatriculare, le-a aruncat \n tufi[uriledin apropiere [i a continuat deplasarea cu alt mijloc detransport, care nu a fost identificat. Acesta putea fi g=sitocazional sau solicitat din localit=]ile apropiate prin telefonulmobil, pentru c= Raul O. era din Arad [i avea mul]i prieteni \n zon=. Un martor a relatat c= a fost transportat de acolo detat=l s=u, care nu a recunoscut \ns= acest aspect.

|n momentul sinuciderii avea asupra sa dou= cheiinelare, 12 pontoarce pentru for]area contactelor auto, dou=chei auto brute, dou= leg=turi cu chei pentru autoturisme [iun conductor electric cu clem= de prindere la cap=t, pentrurealizarea pornirii autoturismelor prin contact direct.

Sus-numitul avea antecedente penale pentru maimulte infrac]iuni de furt, fiind specializat \n sustragereaautoturismelor de lux. A fost eliberat din ultima pedeaps=, la15 august 2000, stabilindu-se la domiciliul p=rin]ilor, din Arad.La sfâr[itul lunii august 2000 a comis \ns= o tâlh=rie asupranumitului S.I. din Arad, luându-i autoturismul prin folosireafor]ei [i amenin]ându-i cu pistolul pe cei care au \ncercat s= \lurm=reasc= [i s= recupereze ma[ina, de[i unii \i erauprieteni. Ace[tia au ezitat s= se apropie, [tiind c= aretemperament impulsiv. {i la tâlh=ria de la Arad, Raul O. aac]ionat mascat cu o cagul=, fiind \ns= recunoscut de parteav=t=mat= care, \n timpul agres=rii, a reu[it s=-i trag= cagulade pe fa]=.

Atât autoturismul Jeep marca Mercedes ML,apar]inând lui S.I., cât [i autoturismul Jeep Grand Cherookeal victimei M.V.S. erau prev=zute cu sisteme antifurt asistatede computer, cheile de contact fiind dotate cu sistem CIP,care nu permitea pornirea motorului decât cu cheia original=.Având \n vedere [i faptul c= victima a fugit cu cheile de laautoturism \n mân=, precum [i modul de ac]iune a autorului,

s-a concluzionat c= [i \n acest caz mobilul faptei a fost jaful,respectiv sustragerea autoturismului.Ipoteza unui omor la comand= sau premeditat nu era

plauzibil=, ]inând cont c= zona era iluminat= [i aglomerat= laaceea or=, locul [i momentul fiind total nepotrivite, pentruomor. Dac= \nvinuitul avea inten]ii \n acest sens [i dac= secuno[tea, din perioadele anterioare, cu victima, aveaposibilitatea s= aleag= un alt loc de comitere a faptei, s=-lucid= \n biroul din care tocmai coborâse, ori chiar \nautoturism, unde a urcat imediat dup= ce s-a dat comandade deschidere a u[ilor de la distan]=.

Faptul c= victima a introdus cheile \n contact,aprinzând luminile de pozi]ie, dup= care le-a scos [i a fugitcu ele \n mân=, denot= c= inten]iona s= evite sustragereaautoturismului. Uciderea s-a datorat temperamentuluiimpulsiv al \nvinuitului, care a tras dou= gloan]e, nimerindu-l \ntâmpl=tor cu ultimul \ntr-o zon= vital=, f=r= a se maideplasa s= vad= dac= a decedat [i f=r= a trage alte gloan]edup= ce a c=zut, fapt ce denot= c= nu urm=rea s= \l omoareneap=rat. La plecarea din parcarea respectiv= avea

posibilitatea [i s= \l calce cu autoturismul, pentru a fi mai sigurde efectul letal al leziunilor, dac= ar fi avut inten]ia s= \l ucid=.Dac= se urm=rea recuperarea unei datorii ori tran[area altordivergen]e de natur= comercial=, politic= sau sentimental=, arfi avut interesul s= se conving= de survenirea decesului,pentru a nu putea fi ulterior descoperit el sau cei cu care aveainterese comune contrare legii. De la distan]a de cca. 20 mnu putea s=-[i dea seama de gravitatea leziunii, \ntrucât zonaera slab luminat=.

Dup= modul \n care s-au derulat faptele, inclusiv din

cearta dintre cei doi, auzit= prin telefon de martora C.A.,rezult= c= hot=rârea \nvinuitului de a folosi arma a fostinstantanee, probabil datorit= modului \n care a reac]ionatvictima, fugind cu cheile autoturismului \n mân=.

Faptul c= s-a deplasat la Deva cu o ma[in= veche seexplic= prin aceea c= unii ho]i de ma[ini de lux folosescautoturisme furate cu valoare mai mic=, pe care leabandoneaz= dup= comiterea faptelor.

Imediat dup= comiterea faptei a p=r=sit locuin]a dinArad, afirmând c= pleac= \n Iugoslavia, f=r= s= dea alteam=nunte p=rin]ilor [i surorii lui. Tat=l declar= c= obi[nuia s=poarte haine [i \nc=l]=minte model Adidas, nr. 42. Ladomiciliul s=u a r=mas un toc [i un ham pentru pistolet, careau fost g=site la perchezi]ie. |nainte cu o zi de a se sinucidei-a telefonat surorii lui, spunându-i s= caute sub fotoliu [i s=arunce ce g=se[te acolo, respectiv tocul [i hamul pentrupistolet. Aceasta a mai observat la el m=nu[i de culoaremaro, de genul celor folosite de conduc=torii auto. {i \nmomentul sinuciderii avea asupra lui m=nu[i din piele deculoare neagr=, coroborându-se acest aspect cu declara]iilemartorilor care l-au v=zut purtându-le \n sta]ia de benzin= dinF=get.

Portretul robot redat de una dintre persoanele ce seg=seau \n sta]ia respectiv= se asem=na, de altfel, cufizionomia pe care o avea Raul O., \n momentul decesului,inclusiv cu forma must=]ii [i a ciocului, culoarea tenului etc.

Mobilul faptei nu a putut fi determinat cu certitudine,existând \ns= indicii c= s-a urm=rit luarea ma[inii prinamenin]are sau prin utilizarea violen]ei. |n acest senspledeaz= faptul c= M.V.S. a scos cheile din contact, dup= ceaprinsese luminile de pozi]ie, fugind cu ele \n mân=. Dinacest motiv, furtul autoturismului nu s-a mai putut finaliza, iar \nvinuitul nu a avut posibilitatea s= recupereze cheile, dincauza persoanelor care se g=seau \n zon=.

Sustragerea ma[inilor [i valorificarea acestora saurestituirea contra unei sume pentru r=scump=rare a mai fostutilizat= de \nvinuitul Raul O. Pe lâng= autoturismul sustras \n3 august 2000 de la S.I., a mai comis fapte de acest gen. |nluna august 1999 a solicitat [i a ob]inut 2200 dolari, pentru arestitui un alt autoturism marca Mercedes Coupè,

cet=]eanului german H.A., de la care fusese sustras prinfor]area u[ilor, \n timp ce era parcat pe o strad= din Arad.Pentru aceast= infrac]iune a fost condamnat, la \nceputulanului 2000.

Martora H.E., cu care \nvinuitul fusese prieten, declar=c= se ocupa cu furturi de ma[ini pe raza mai multor jude]e,solicitând r=scump=rarea pentru unele [i dezmembrându-lepe altele cu ajutorul a doi prieteni. Acestei martore i-a spus c=nu poate renun]a la infrac]iunile de acest fel, \ntrucât “i-auintrat \n sânge”. Martorei B.I.D., cu care s-a \ntâlnit, la \nceputul anului 2000, \n Bra[ov, i-a spus c= are probleme cupoli]ia din cauza ma[inilor pe care le-a furat.

Pe de alt= parte, nu s-a confirmat nici una dintrenumeroasele versiuni formulate \n faza ini]ial= a cercet=rilor,cu privire la interesul unor persoane de a-l asasina pe numitulM.V.S. din motive sentimentale, referitoare la afaceri sauchiar din considerente politice.

Ca urmare, dup= doi ani de cercet=ri [i investiga]ii s-adispus \ncetarea urm=ririi penale \n baza art.10 lit.g Codprocedur= penal=, motivându-se c= autorul infrac]iunii de




omor este Raul O., care a decedat ulterior prin sinucidere.Solu]ia nu a fost atacat= sau infirmat= pân= \n prezent, fiindfundamentat= pe suficiente elemente obiective [i pe deduc]iilogice, care o fac plauzibil=.

Primele constat=ri tehnico-[tiin]ifice [i expertizeasupra muni]iei au fost privite \ns= cu suspiciune, fiindcriticate [i de o parte din mass-media, cu motivarea c= erau \ntocmite pro-cauza. Nu p=rea plauzibil= vreo leg=tur= \ntreuciderea lui M.V.S. [i D.S., \ntrucât s-au produs \n localit=]idiferite, la interval de câteva luni.Pu]inele elementecomune celor dou= fapte nu ar fi avut nici o relevan]=f=r= expertizele criminalistice.

Mai exista ipoteza de a fi fost vândut sau transmis \n alt= modalitate pistoletul dup= comiterea primului omor.Celelalte probe, [i \n special expertiza referitoare la urmade \nc=l]=minte, demonstrau \ns=, \n mod cert, c= Raul O.fusese \n ma[ina lui M.V.S. \n momentele anterioareuciderii lui.

De la comiterea faptei au trecut aproape cinci ani, darnu au ap=rut alte versiuni, nu au fost adresate amenin]=rifamiliei sau partenerilor de afaceri ai victimei, nu s-au \ncercat recuper=ri de bani sau alte bunuri [i nu s-a primit nicio informare care s= impun= verificarea unei noi versiuni cuprivire la autor sau mobil. Aceste \mprejur=ri confirm= juste]ea solu]iei adoptat= \n cauz=.

Bibliografie1. Institutul de Criminalistic= al I.G.P., raportul de expertiz=

nr. 360449/3 din 11 decembrie 2000.2. Institutul de Criminalistic= al I.G.P., raportul de expertiz=nr. 360.499/1 din 29 decembrie 2000.3. Institutul de Criminalistic= al I.G.P., raportul de expertiz=

nr. 184.136 din 19 martie 2001.4. Laboratorul Interjude]ean de Expertize Criminalistice

Timi[oara, raportul de expertiz= criminalistic= nr. 67 din 11 iulie 2001.5. Laboratorul Interjude]ean de Expertize Criminalistice Cluj,

raportul de expertiz= criminalistic= nr. 28 din 26 februarie 2002.6. Institutul de Criminalistic= al I.G.P., raportul de expertiz=

traseologic= nr.184.146 din 2 aprilie 2001.


FF II NNGG EE RR PP RR II NNTT II NNGG GG EE NNEE TT II CC MMOO LL EE CCUULL AA RRSS AA UU AA MMPP RR EE NNTT AA AA DD NN PP EE NNTT RR UU

II DD EE NNTT II FF II CCAA RR EE AA DD EE PP EE RR SS OO AA NN++Subinspector biolog IRINA NEGOESCU

Subinspector biochimist ALINA OR+{TEANU

P P ân= acum dou= decenii, cercetareagenetic= a diferitelor cazuri specificemedicinei legale s-a f=cut prin analiza

markerilor serologici clasici. Pentru aceasta, s-au folositgrupele sanguine, sistemul HLA, proteinele polimorfe [i

enzimele, cercetate prin metode imunologice sauelectroforetice. Ace[ti markeri genetici nu au datniciodat= rezultate suficient de concludente, mai ales \ncazurile \n care probele analizate erau \n cantita]i minimesau erau degradate, fapt des \ntâlnit \n criminalistic=.

|n plus, \n afara analizei sângelui, celelalte probe,cum ar fi p=rul, saliva sau sperma, nu puteau fi analizatedecât limitat.

Dup= o perioad= ini]ial= de dispute [i inexactit=]i[tiin]ifice, amprenta ADN a devenit bine implementat= \n[tiin]ele medico-legale.

|n momentul \n care poli]ia a recunoscut valoareaanalizelor ADN, materialul genetic analizat a provenit dinsângele total, pete de sânge, din cantit=]i minuscule deepiteliu, fire de p=r, oase, sperm= uscat= [i celule remanentepe diferite suporturi.

|n prezent, analiza ADN a devenit o metod= standard \n practica medico-legal=, fiind utilizat= \n majoritatealaboratoarelor, \n scopul rezolv=rii cazurilor de criminalistic=pentru identificarea de persoan=. Una din cele maiimportante aplica]ii ale testului ADN este legat= decriminalistic= [i const= \n stabilirea paternit=]ii [i a autorilorunor crime, domeniu cunoscut sub denumirea de GeneticaForensica.

Prin aceast= aplica]ie, practic se realizeaz= tipareaADN, a fiec=rui individ uman, o veritabil= carte de identitatede nivel molecular, proprie fiec=rei fiin]e umane. Posibilitatearealiz=rii unui asemenea tipaj molecular \[i are obâr[ia \ntr-o

descoperire a lui Alec Jeffreys [i a colaboratorilor s=i, din anul1985, \n cadrul unui studiu privind genele hemoglobineiumane. Ei studiau un fragment de ADN uman ce con]ineagena alfaglobinei, constatând c= el con]ine, totodat=,asociat= acestei gene, o secven]= de baze ce se repet= demulte ori. Jeffreys a denumit o asemenea secven]= de baze,

ce se repet= de multe ori, ADN minisatelit. Ulterior, s-aintrodus termenul de microsatelit pentru repeti]ia unorsecven]e foarte simple (de dou= nucleotide, de exemplu CA)[i de minisatelit, pentru repeti]ia unor secven]e de 5-6nucleotide.

Aparent, aceste repeti]ii nu au rol specific, fiindconsiderate un fel de balast genetic (junk ADN).

|n realitate, rolul acestora nu este cunoscut, datoratignoran]ei noastre actuale, dar ele trebuie s= joace rolurifoarte importante, de vreme ce, \n cazuri patologice, num=rulde repeti]ii dep=[e[te un anumit prag. Analizând [i alte

regiuni ale genomului, el a constatat cu uimire c= oasemenea secven]= repetitiv= minisatelitic= se afl= \nsectoare ale genomului, iar pattern-ul de repeti]ie al uneiasemenea secven]e simple (de 2 nucleotide –CA, deexemplu, pân= la 6-7 nucleotode GCACATG, de exemplu)este diferit de la un individ uman la altul. Repeti]ia poate fi decâteva ori pân= la 200 de ori. Mai exact spus, fiecare individuman are un un anumit pattern de repeti]ii minisatelitice,inconfundabil cu al celorlalte fiin]e umane. De aceea, aizvorât ideea amprentei ADN, a tipajului molecular, afingerprinting-ului. {ansa ca doi indivizi umani, din cadrulunei popula]ii, s= aib= o amprenta ADN identic= sauasem=n=toare este nul=. Excep]ie de la o asemenea regul=fac gemenii monozigotici.

Diagnosticul ADN, bazat pe probe ADN, implic=sinteza unor piese sintetice ADN numite probe ADN, care seata[eaz= precum magne]ii la sectoarele din ADN genomic,



complementare lor [i care reprezint= imaginea \n oglind= aacestor probe ADN. O situa]ie identic= se inregistreaz= \ncazul ADN, prelevat din materialul biologic l=sat la loculcrimei, cum ar fi sânge, sperm=, buc=]i de piele, fir de p=r cur=d=cin=, [i care poate reprezenta cea mai sigur= prob= \nincriminarea f=pta[ului.

Astfel detectivul ADN devine infailibil. Tehnologiabazat= pe probe ADN rezolv= [i disputele de paternitate, f=r=nici un fel de ezitare.

|n criminalistic= se poate dovedi c= ADN-ul prelevatdin scheletul unui individ uman necunoscut, decedat de mult=vreme, poate constitui o baz= a identific=rii acelui individ.

Utilizarea probelor ADN \n realizarea amprenteimoleculare (amprentei ADN sau fingerprinting ADN) este oopera]ie de rutin= \n laboratoarele de profil. Prin aceasta sestabile[te secven]a de baze azotate din ADN-ul unui individla nivelul anumitor sectoare care con]in repeti]ii simple (deregul= 2-3 nucleotide), repeti]ii care variaz= de la un individ laaltul, num=rul de repeti]ii al acestor secven]e simple dinADN-ul unui individ uman constituie un pattern molecular, o

amprenta genetic= sau fingerprinting-ul ADN-ului aceluiindivid.

Acest numar de repeti]ii poate fi determinat f=r=eroare pentru fiecare individ uman. Acest fingerprinting ADNal unui individ nu are valoare \n sine, ci numai dac= secompar= cu fingerprinting-ul ADN de la persoane implicate \ntr-un caz judiciar (suspecte \n cazul crimei).

Aproximativ 10-20% din genomul uman este formatdin regiuni codificante. Astfel cea mai mare parte (80-90%) agenomului uman con]ine regiuni non-codificante care nucon]in informa]ie genetic= cu semnifica]ie direct= pentru

sinteza proteinelor.O por]iune important= a ADN “non codificant“ (30%)con]ine secven]e repetitive care pot fi incluse \n dou= clase:secven]e repetitive \n tandem (tandenly repetitivesequences) [i elemente dispersate (“interspersed elements“).

Variabilitatea genetic= este relativ limitat= \n “ADNcodificant“ cu excep]ia regiunilor HLA. Aceasta datorit=faptului c= genele care se exprim= sunt supuse presiuniiselec]iei pe parcursul evolu]iei, \n sensul c= trebuie s=-[imen]in= func]iile specifice. Spre deosebire de acestea,regiunile “non-codificante“ ale genomului nu pot fi controlatede presiunea selec]iei, astfel c= muta]iile din aceste regiunisunt re]inute [i transmise la descenden]i, provocând osemnificativ= cre[tere a variabilit=]ii genetice. De aceea,aceste regiuni, fiind foarte diferite de la un individ la altul, suntfoarte utile pentru investiga]iile din genetica judiciar= având ovaloare informativ= mare.

Majoritatea sistemelor de tipizare ADN aflate \n uz sebazeaz= pe analiza locilor cu secven]e repetitive \n tandem.Asemenea secven]e se afl= \n ADN-ul satelit, iar din punctulde vedere al geneticii judiciare, cele mai interesante suntregiunile de ADN repetitive mai scurte decât cele \ntâlnite \nADN-ul satelit. Aceste regiuni pot fi clasificate \n “minisateli]i“,“microsateli]i“ sau repeti]ii scurte \n tandem (“short tandemrepeat“ –STR).

Minisateli]ii, denumi]i [i loci VNTR (“variable numberof tandem repeats“) sunt forma]i din 15-20bp lungime, carese repet= \n tandem pe lungimi de 500bp-20kb. STR-urile

sunt mai scurte.Deoarece, \n cadrul popula]iei umane, num=rul de

repeti]ii este foarte variabil, adic= polimorfic, se poate stabilio baz= de date \n care s= intre frecven]ele apari]iei unorsegmente ADN \n anumite grupuri etnice ale popula]ieiumane. Astfel, se poate oferi o baz= statistic= \n analizaerorilor ce pot ap=rea, atunci când se compar= dou=e[antioane de ADN (ADN prelevat de la un suspect [i ADNprelevat din materialul biologic, r=mas la locul faptei).Cercet=torul constat= cât de frecvent apare o anumit= alel= \n baza de date, comparativ cu cele din alte fingerprinting-uriADN, rezultate din acelea[i probe.

|n rezumat, etapele tehnologice prin care trebuietrecut= o prob= biologic= pentru tiparea ADN, pe bazaanalizelor STR, sunt urmatoarele :

extrac]ia ADN din probele biologice;amplificarea probelor ADN prin reac]ia PCR;relevarea alelelor amplificate prin electroforeza \n gel

denaturant de poliacrilamid= [i apoi electroforeza capilar=.Metoda detec]iei fluorimetrice este de mare ajutor,

fiind o metod= sensibil= ce permite m=surarea comod= aalelelor STR amplificate prin PCR;

dup= determinarea alelelor STR, este stabilitnum=rul de blocuri repetitive din secven]a ADN, procesdenumit genotipare;

interpretarea rezultatelor.

Iat= cum se face o interpretare statistic=: o anumit=band= electroforetic= apare o dat= la 1.000 de intrabenzi, a[acum s-a determinat prin analiza computerizat=. Apoi, o adoua band= este comparat= [i apare, s= admitem, cu o

frecven]= de 1 la 100 de oameni. Probalilitatea cu care celedou= benzi vor ap=rea \ntr-un anumit e[antion ADN (la unindivid analizat) va fi de 1 la 100.000. Dac= se identific= o atreia band=, \ntr-un e[antion ADN, [i aceasta apare cu ofrecven]= de numai 1 la 10.000 de indivizi, atunciprobabilitatea ca o persoan= s= prezinte \n ADN-ul s=u toatecele trei benzi va fi de 1 la un milliard!

Pe baza unui astfel de ra]ionament, criminalistul poateraporta instan]ei judec=tore[ti c= analiza comparativ= a ADN,prelevat de la suspect, [i ADN-ul prelevat din materialul g=sitla locul crimei a condus la un fingerprinting ADN potrivitc=ruia [ansa ca amprenta ADN de la locul crimei s= sepotriveasc= \ntâmpl=tor cu amprenta ADN prelevat de lasuspect este de 1 la 1.000.000.000.

Compararea fingerprinting-urilor ADN conduce ladecelarea potrivirilor sau nepotrivirilor pe baza c=rorainstan]a judec=toreasc= propune incriminarea sau scoatereade sub acuza]ie a unei persoane.

Bibliografie:Lucian Gavril=.Genomul Uman (vol I [i II),Editura

BIC ALL, Bucure[ti, 2004.Lucian Gavril= (sub redac]ia)Genomica, Editura

Enciclopedica Bucure[ti 2003.Anca-Michaela IsrailBiologie molecular= prezent [i

perspective Bucure[ti, 2000.Firestein S. The Good Taste of Genomics , Natura

2000.

CRIMINALISTICA 33



1. Constarea dispari]iei \nscrisuluiLegea procesual penal= pune la dispozi]ia organelor

judiciare o cale rapid= [i operativ= de a remedia situa]ia

procesual= provocat= de dispari]ia \nscrisurilor sau dosarelor [i a \nl=tura consecin]ele ce ar putea decurge din aceast= situa]ie.Procedura special=, \n cazul unor asemenea situa]ii,

este men]ionat= \n art. 508-512 C.pr.pen.Importan]a acestei proceduri speciale const= \n

re\ntregirea con]inutului procesual documentar al cauzeipenale c=reia \i apar]ine dosarul sau \nscrisul disp=rut,finalitatea acesteia constând \n asigurarea normaleidesf=[ur=ri a procesului penal sau a justei rezolv=ri a unorsitua]ii privind o cauz= penal= definitiv judecat= [i deci de acontribui la \nf=ptuirea justi]iei1.

|n mod concret, materialul oric=rui proces penal const= \ntr-un con]inut documentar alc=tuit dintr-o complexitate descripte care descriu succesiv mersul [i rezultatul \ntregiiactivit=]i procesuale. Acest material poart= denumireageneral= de “dosarul cauzei” . Este evident c= dispari]ia \ntregului dosar sau a unor acte din acesta afecteaz= gravnormala desf=[urare a procesului penal, dispozi]iile art. 509alin. 1 C.pr.pen. având \n vedere toate ipotezele \n care \nscrisul disp=rut este “reclamat de un interes justificat”.

Dosarul sau \nscrisul disp=rut poate interveni fie \ntr-ocauz= penal= aflat= \n faza de urm=rire sau \n faza de judecat=la prima instan]a sau \n c=ile de atac, fie poate avea loc [i \ntr-ocauz= penal= definitiv solu]ionat= (cazul dosarelor arhivate).

Activitatea de reconstituire a dosarului sau \nscrisurilordisparute parcurge dou= etape [i anume:

activitatea de constatare a dispari]iei dosarului sau a \nscrisului;

activitatea de reconstituire [i de re\ntregire efectiv= aacestora.

Potrivit art. 508, alin. 1 [i art. 510 C.pr.pen. organelecare au obliga]ia de a constata [i a reconstitui dosarul sau \nscrisurile disp=rute sunt, dup= caz, organul de urm=rirepenal=, când dispari]ia a avut loc \n faza cercet=rii penale,instan]a la care se afla pe rol dosarul la data dispari]iei sauinstan]a la care se afla dosarul spre conservare, atunci cânddispari]ia a avut loc dup= arhivare.

{i \n cadrul acestei activit=]i concur= subiec]iprocesuali oficiali (procurori, judec=tori, organele de urm=rirepenal=) cât [i subiec]i neoficiali, ace[tia fiind p=r]ile interesate

\n reconstituirea dosarului. |n cazul dispari]iei unui dosar judiciar sau a unui \nscriscare apar]ine unui astfel de dosar, organul de urm=rire penal=sau pre[edintele instan]ei la care se g=sea dosarul sau \nscrisul \ntocme[te un proces-verbal prin care constat=dispari]ia [i arat= m=surile care s-au luat pentru g=sirea lui. Pebaza procesului-verbal se procedeaz= \n continuare la \nlocuirea sau reconstituirea actelor sau dosarului disp=rut(art. 508 C.pr.pen.).

Procesul-verbal se \ntocme[te conform dispozi]iilor art.91 din C.pr.pen., fiind completat \n plus cu cele men]ionate \nart. 508.

Prin dispari]ie trebuie s= se \n]eleag= atât pierderea \nscrisurilor, cât [i distrugerea, degradarea sau sustragerea lor2.

Atunci când dosarul sau \nscrisul disp=rut estereclamat de un interes justificat [i nu poate fi ref=cut, potrivitprocedurii obi[nuite, procurorul, prin ordonan]=, sau instan]ade judecat=, prin \ncheiere, dispune, dup= caz, \nlocuirea saureconstituirea dosarului ori a \nscrisului disp=rut (art. 509 alin.1 C.pr.pen.). |n asemenea situa]ii trebuie s= avem un interes

justificat, \nscrisul nu poate fi ref=cut prin procedura obi[nuit=[i trebuie s= se dispun=, fie \nlocuirea fie reconstituireadosarului ori \nscrisului disp=rut. Dac= m=sura este dispus= de

instan]=, \ncheierea se d= f=r= citarea p=r]ilor, afar= de cazulcând instan]a consider= necesar= chemarea acestora, eanefiind supus= nici unei c=i de atac (art. 509 alin. 2 C.pr.pen.)

2. Efectuarea procedurii specialeA[a cum se arat= \n lege, \n func]ie de situa]ia concret=

se poate dispune fie \nlocuirea, fie reconstituirea dosarului ori \nscrisului disp=rut. Potrivit art. 510 C.pr.pen., \nlocuirea saureconstituirea se efectueaz= de organul de urm=rire penal= oride instan]a de judecat= \naintea c=reia cauza se g=se[tependinte (spre solu]ionare), iar \n cauzele definitiv solu]ionate,de instan]a la care dosarul se g=se[te \n conservare. Cândconstatarea dispari]iei s-a f=cut de un organ de urm=rire

penal= sau de o instan]= de judecat=, altele decât cele care audosarul sau \nscrisul respectiv, organul de urm=rire penal= sauinstan]a de judecat= care au constatat dispari]ia trimitorganului judiciar competent toate materialele necesareefectu=rii \nlocuirii ori reconstituirii \nscrisului disp=rut.

Legea a prev=zut c= \nlocuirea \nscrisului disp=rutpoate avea loc atunci când exist= copii oficiale de pe acel \nscris, iar organele judiciare iau m=suri pentru ob]inereacopiei. Copia ob]inut= ]ine loc de \nscris original pân= lag=sirea acestuia, iar persoanei care pred= copia oficial= i seelibereaz= o copie certificat= de pe \nscris (art. 510 C.pr.pen.).

Când copia se g=se[te la o persoan= juridic=, ea va fisolicitat= prin adres= oficial= de c=tre organul care efectueaz= \nlocuirea \nscrisului, iar atunci când se afl= \n posesia uneipersoane particulare, aceasta este invitat= s= o predeaorganului judiciar.

|n situa]iile când nu exist= o copie oficial= de pe \nscrisul disp=rut se procedeaz= la reconstituirea acestuia, iarreconstituirea unui dosar se face prin reconstituirea \nscrisurilor pe care le con]inea, putând fi folosite oricemijloace de prob=, cum ar fi: registrele organelor judiciare,copii neoficiale care nu pot servi la \nlocuirea \nscrisului, altedosare sau \nscrisuri care se refer= sau con]in date cu privirela \nscrisul disp=rut, declara]ii de martori, exper]i [i chiar judec=tori, procurori [i grefieri, care au participat la activitatearespectiv=.

Admisibilitatea [i administrarea tuturor probelor, \ncadrul procedurii de reconstituire, se fac cu respectarea strict=a dispozi]iilor din partea general= a Codului de procedur=penal=. Atunci când este necesar, procurorul sau instan]a de judecat=, pot dispune chiar efectuarea unei comisii rogatoriipentru administrarea unor probe necesare reconstituirii.

Rezultatul constituirii se constat=, dup= caz, prinordonan]a organului de urm=rire penal= confirmat= deprocuror sau prin hot=rârea instan]ei, dat= cu citarea p=r]ilor.Hot=rârea de reconstituire este supus= apelului, iar hot=râreapronun]at= de instan]= este supus= recursului, având catermen de declarare cel prev=zut \n procedura comun=.

|nscrisurile reconstituite cât [i cele \nlocuite ]in loculcelor sustrase, distruse sau pierdute atâta timp cât nu au fost

g=site cele originale, iar \n momentul \n care s-au g=sit \nscrisurile disparute, \nlocuirea sau reconstituirea \[i pierdeficien]a juridic=.

1 V. Dongoroz [i colectiv op. cit., pag 4002 P. Perju, Refacerea \nscrisurilor [i hot=rârilor judec=tore[ti

disp =rute, RRD nr. 10/1968, p. 82-87.


Conf. univ. dr. PETRE BUNECIFacultatea de Drept, Univ. “Spiru Haret” Bucure[ti



elaborarea de metode [i mijloace tehnice pentruc=utarea, descoperirea, relevarea, fixarea, ridicarea [iexaminarea urmelor infrac]iunii, a instrumentelor folosite, amijloacelor de transport, a fenomenelor fizico – chimice, \nscopul identific=rii f=ptuitorilor [i obiectelor purt=toare saucreatoare de urme;

elaborarea unui sistem de metode [i procedeespecifice – pornind de la experien]a pozitiv= a organelor decercetare penal= [i \n strict= conformitate cu prevederile legiiprocesual penale – bazat pe folosirea logicii [i psihologiei judiciare, precum [i a altor [tiin]e, aplicate pentru prevenirea,

descoperirea [i cercetarea infrac]iunilor, \n scopul ob]inerii derezultate optime, cu cheltuieli minime de efort, mijloace [itimp;

studierea practicii judiciare, \n scopul valorific=rii [ifundament=rii [tiin]ifice a experien]ei tuturor organelorabilitate \n investigarea infrac]iunilor;

perfec]ionarea metodologiei de cercetare adiverselor categorii de infrac]iuni, cu preponderen]= a celorce prezint= un grad ridicat de pericol social [i dificult=]i \ninvestigare;

elaborarea de m=suri [i metode specifice pentruprevenirea infrac]iunilor;

adaptarea la necesit=]ile proprii a unor metodespecifice altor [tiin]e: fizic=, biologie, chimie, matematic=,informatic=, medicin=, genetic= etc.;

cunoa[terea fenomenului infrac]ional [i a evolu]ieiacestuia, precum [i a modurilor de operare folosite lacomiterea faptelor de natur= penal=, \n vederea identific=riicelor mai eficiente metode de prevenire [i combatere;

asigurarea efectu=rii, \n mod organizat, operativ [ioportun a tuturor activit=]ilor de urm=rire penal=.

Apari]ia Legii nr. 550/2004 privind organizarea [ifunc]ionarea Jandarmeriei Române a determinatreorganizarea unit=]ilor de jandarmi. Atribu]iile [i activit=]ilepe linie de criminalistic=, ini]ial prev=zute la Serviciulcercetare – documentare, au fost redistribuite Serviciului judiciar, criminalistic= [i eviden]= contraven]ii, care, prinCompartimentul criminalistic=, coordoneaz=, conduce [icontroleaz= activitatea lucr=torilor cu atribu]ii pe aceast= linie

din cadrul Direc]iei Generale de Jandarmi a MunicipiuluiBucure[ti, Brig=zii Speciale de Interven]ie “Vlad }epe[” aJandarmeriei Române, inspectoratelor de jandarmi jude]ene[i grup=rilor mobile, asigur= centralizarea rezultatelorob]inute de c=tre structurile Inspectoratului General alJandarmeriei Române [i elaboreaz= analize [i studii privindactivitatea criminalistic= desf=[urat=.

Baza legal= a activit=]ii desf=[urate de subofi]eriicriminali[ti din cadrul Jandarmeriei Române o reprezint=:

• Art. 214 alin.(1), lit.c, din Codul de procedur= penal=,care reglementeaz= obliga]ia ofi]erilor [i subofi]erilor din

Jandarmeria Român=, \n cazul infrac]iunilor constate petimpul execut=rii misiunilor specifice, de a proceda laluareade declara]ii de la f=ptuitor [i de la martorii care au fost defa]= la s=vâr[irea infrac]iunii [i de a \ntocmi proces-verbaldespre \mprejur=rile concrete ale comiterii faptei.

Conform alin. (2) din cadrul aceluia[i articol, organelear=tate mai sus au dreptuls= re]in= corpurile delicte, s=procedeze la evaluarea pagubelor , precum [i s= efectuezeorice alte acte când legea prevede aceasta.

|n baza dispozi]iilor acestui articol, lucr=torii jandarmi \ncheie actele necesare de constatare, efectueaz=cercetarea la fa]a locului, fotografii judiciare, \n scopulstrângerii probelor [i form=rii dosarului care s= cuprind=elementele necesare cre=rii convingerii c= a fost s=vâr[it= ofapt= de natur= penal= al c=rei autor (autori) trebuie s= fietra[i la r=spundere;

• Legea 550/2004 privind organizarea [i func]ionareaJandarmeriei Române, la art.19, lit. r., prevede c= jandarmii“efectueaz=, \n condi]iile legii, actele necesare \nceperii urm=ririi penale pentru infrac]iunile constatate pe timpul execut=rii misiunilor specifice, potrivit art. 214 din Codul de procedur= penal=.”

La nivelul fiec=rei unit=]i exist= un lucr=tor criminalistcare face parte din echipa operativ=, al=turi de cei doi ofi]eri judiciari[ti [i, \n cazul constat=rii unei infrac]iuni de c=tre jandarmi pe timpul execut=rii misiunilor specifice, areurm=toarele atribu]ii:

particip= la cercetarea locului faptei, \mpreun= cuorgane specializate ale Poli]iei;


CC oo ll oo nn ee ll AAUURR EE LL MMOO IISS EELLoo cc oo tt ee nn ee nn tt MMAARR IIUUSS MMEE IILL++

AApari]ia cu peste 100 de ani \n urm= a criminalisticii, ca o [tiin]= de sine st=t=toare, a fost o necesitateobiectiv=, determinat= de cre[terea fenomenului infrac]ional [i imposibilitatea contracar=rii faptelor denatur= penal= doar prin simpla aplicare a normelor de drept. Treptat, proba [tiin]ific= a devenit

indispensabil= \n procesul solu]ion=rii oric=rei cauze aflate \n instrumentarea organelor judiciare, criminalistica fiindconsiderat=, pe bun= dreptate, o “art=” \n adev=ratul sens al cuvântului.

Ast=zi, criminalistica poate fi definit= ca o [tiin]= care elaboreaz= metode tactice [i mijloace tehnico – [tiin]ifice,aplicabile \n munca de prevenire, descoperire [i cercetare a infrac]iunilor, pentru stabilirea adev=rului \n justi]ie [isanc]ionarea persoanelor care se fac vinovate de \nc=lcarea legisla]iei \n vigoare. Totodat=, criminalistica preia,adapteaz= [i perfec]ioneaz= cuno[tin]ele ce formeaz= obiectul altor [tiin]e. Ea are stabilite foarte clar, \n momentul defa]=, principalele linii de munc=, cum ar fi:



execut= fotografii judiciare operative [i film=ri alepersoanelor care preg=tesc, s=vâr[esc ori au comisinfrac]iuni sau contraven]ii;

procedeaz= la descoperirea, fixarea [i ridicareacorpurilor delicte g=site la fa]a locului sau \n apropierealocului comiterii faptei, \n vederea continu=rii verific=rilor;

\ntocme[te plan[a fotografic= cu aspectele de lalocul s=vâr[irii faptei, \n termen de cel mult trei zile de laconstatarea infrac]iunii;

asigur= func]ionarea [i \ntre]inerea materialelor [imijloacelor din dotare, folosindu-le numai \n interesul \ndeplinirii misiunilor specifice;

execut= documentarea criminalistic= prin \ntocmirea unor registre pe genuri de infrac]iuni (fapte cuviolen]=, furturi, infrac]iuni diverse) care s= cuprind= datele deidentificare a f=ptuitorilor [i suspec]ilor, precum [i alte date deinteres operativ.

Acestor lucr=tori li s-au stabilit sarcini [i atribu]iiconcrete prin fi[ele posturilor [i s-a \ncercat, reu[indu-se decele mai multe ori, \ncadrarea acestor func]ii cu tehnicieni.

|n ultima perioad= s-au f=cut demersuri pentru: 1. Perfec]ionarea preg=tirii lucr=torilor criminali[ti prin

participarea la cursuri de specializare, organizate \n cadrulprogramelor PHARE, \n colaborare cu speciali[ti francezi,spanioli [i din Poli]ia Român=. Personalul specializat dinJandarmerie a beneficiat deja, \n cursul anului 2004, de unstagiu de preg=tire pe linie judiciar=, printr-un program de \nfr=]ire institu]ional= cu Jandarmeria Na]ional= Francez=,program denumit “Modernizarea structurilor [i practicilorJandarmeriei Române” al c=rui obiectiv l-a constituit \nt=rireacapacit=]ilor Jandarmeriei Române de aplicare a legii pentrua fi \n concordan]= cu practicile Uniunii Europene;

2. Completarea dot=rii cu mijloace tehnico-criminalistice [i realizarea a câte unui laborator foto la nivelulfiec=rei unit=]i de jandarmi pentru prelucrarea datelor [iprobelor ob]inute cu ocazia cercet=rii locului faptei.

3. Asigurarea viabilit=]ii func]ionale acompartimentelor de judiciar [i criminalistic= prin definireafoarte clar= a atribu]iilor fiec=rui lucr=tor [i cooperarea cu al]ispeciali[ti din cadrul structurilor similare.

|n cazul constat=rii unei infrac]iuni de c=tre jandarmi,lucr=torul criminalist este solicitat la locul comiterii faptei,ocazie cu care desf=[oar= urm=toarele activit=]i:

a) |n cazul s=vâr[irii unor fapte cu violen]= cu

ocazia mitingurilor, mar[urilor, demonstra]iilor,procesiunilor, ac]iunilor de pichetare, ac]iunilorpromo]ionale, comerciale, manifest=rilor cultural-artistice, sportive, religioase, comemorative, precum [ial altor asemenea activit=]i, care se desf=[oar= \n spa]iulpublic [i care implic= aglomer=ri de persoane:

identificarea grupului [i a persoanelor suspectecare tulbur= ordinea [i lini[tea public=;

executarea fotografiilor judiciare sau filmareasemnalmentelor tulburen]ilor, pentru a fi identifica]i operativ;

ridicarea de obiecte corp delict, identificate la fa]alocului (se fotografiaz= metric) asupra persoanelor suspecte

(materiale explozive, arme albe, corpuri [i obiectecontondente sau alte obiecte de interes operativ);participarea, \mpreun= cu ofi]erii judiciari[ti, la

\ntocmirea procesului-verbal de constatare a infrac]iunii [i aactelor premerg=toare sau la aplicarea de sanc]iunicontraven]ionale f=ptuitorilor;

ulterior, \ntocme[te plan[a fotografic= cu aspectede la locul faptei, care se anexeaz= la procesul-verbal deconstatare a infrac]iunii;

b) |n cazul constat=rii unei infrac]iuni silvice:execut= fotografii judiciare ale locului de unde a fost

t=iat [i sustras material lemnos, ale mijlocului de transportutilizat, precum [i ale corpurilor delicte identificate (topor,drujb= etc.);

solicit= Ocolului Silvic personal autorizat care s=execute expertiza autorizat= pentru materialul lemnossustras [i s= stabileasc=, func]ie de cantitate [i valoare,natura faptei comise (infrac]iune ori, dup= caz, contraven]ie);

particip=, \mpreun= cu echipa operativ= la, \ntocmirea actelor premerg=toare;

dup= caz, corpurile delicte (obiectele folosite las=vâr[irea infrac]iunii) se introduc, conform legii, la camerade corpuri delicte;

\ntocme[te plan[a fotografic= cu fotografiile judiciare executate cu ocazia cercet=rii la fa]a locului faptei.

c) |n cazul constat=rii unui furt de produse

petroliere:execut= fotografii judiciare la locul faptei unde a fost“\n]epat=” conducta, precum [i fotografii metrice ale corpurilordelicte, fixând toate momentele pân= la remediereadefec]iunii;

\mpreun= cu ceilal]i membrii ai echipei operativeridic= corpurile delicte (instala]ii artizanale, mijloace auto,recipien]i g=si]i cu ocazia cercet=rii) pentru a fi predate lacamera de corpuri delicte, recolteaz= [i ridic= probe dinrecipientele identificate pentru efectuarea expertizei de c=trepersonalul specializat din cadrul societ=]ii petroliere;

particip= la \ntocmirea actelor premerg=toare \mpreun= cu ofi]erii judiciari[ti;

\ntocme[te plan[a fotografic= cu aspecteleconstatate cu ocazia cercet=rii locului faptei.

Activitatea criminalistic=, \n special, [i judiciar=, \ngeneral, din cadrul Jandarmeriei Române este imperiosnecesar a fi dezvoltat= [i \mbun=t=]it= pentru a putea s=-[iaduc= o real= contribu]ie la prevenirea [i combatereafenomenului infrac]ional, \n domenii precum: protec]iamediului, supravegherea, controlul, conservarea fonduluicinegetic [i piscicol natural, a fondului silvic, din urm=toarelemotive:

Ob]inerea de competen]e de poli]ie judiciar= pentruJandarmeria Român= este o condi]ie obligatorie pentruparticiparea la constituirea For]ei de Poli]ie European=. Lanivel interna]ional este necesar= o globalizare a for]elor deordine public= [i o standardizare a modurilor de ac]iune aacestora – pornind de la situa]ia de globalizare a criminalit=]ii– ce se poate realiza prin cooperare judiciar= [i prin preg=tiretemeinic=, \n acord cu ultimele tendin]e mondiale;

|n perspectiva integr=rii \n U.E., unde exist=experien]a \ncununat= de succes a unor state \n careactivitatea criminalistic= este efectuat= de Poli]ie [iJandarmerie;.

Cre[terea num=rului de structuri specializate \nacest domeniu va spori [i eficien]a activit=]ilor de prevenire [icombatere a faptelor antisociale, pentru identificarea autorilorcrimelor [i delictelor [i tragerea la r=spundere penal= aacestora.




S S tatisticile ne arat= c= furtul [i traficul cuautoturisme furate au cunoscut o dinamic= \ngrijor=toare din punct de vedere numeric

dar mai ales din perspectiva perfec]ion=rii [i “calific=rii”modului de operare a infractorilor.

Lupta impotriva furtului [i traficului de autoturisme esteo lupt= dus= pe plan interna]ional, un r=zboi \n care estenecesar= investirea de fonduri [i resurse pentru contracarareaavântului infrac]ional al fenomenului, miza \n aceast caz fiindimens= atât din punct de vedere social cât [i economic.

|n volumul Criminology “Crime and criminality”, ap=rutla New York, reputatul psiholog Lewis Yablonski diferen]iaz=dou= categorii de infractori [i anumesitua]ionali [i de carier= .

|n categoria infractorilorsitua]ionali sunt inclu[iinfractorii \ntâmpl=tori, afla]i la prima fapt=, fapt= comis= \ngeneral \n condi]ii conjuncturale (de emo]ie puternic=,gelozie, situa]ii financiare etc.).

|n categoria infractorilor de carier= sunt inclusepersoanele pentru care infrac]iunea este mijlocul principal deasigurare a traiului. |n acest scop \[i formeaz= deprinderitehnice [i modalit=]i de ac]iune folositoare pentru comitereainfrac]iunilor, planific= ac]iunea mult mai amplu, studiaz= cuaten]ie locurile, elaboreaz= strategii pentru toate etapeledesf=[ur=rii actului infrac]ional.

|n cazul acestei categorii de infractori teama deprivare de libertate, ca o consecin]= a faptelor sale, nu are uncaracter criminoinhibitiv pronun]at.

Doctor Constantin Turai, unul din fondatoriicriminalisticii moderne \n România, prezenta, \n anul 1946, \nvolumul “Elemente de Criminalistic= [i Tehnica Criminal=”teoria conform c=reia:“… când ne propunem s= lupt=m contra crimei, privit= sub toat= gama ei de \nf=]i[=ri, nu trebuie s= privim problema numai prin prisma func]iunii intimidante a pedepsei, ci trebuie s= gândim la func]iunea ra]ional= a descoperirei, singura \n m=sur= a opri ini]ial mâna criminal= \n activitatea ei…”.

|n baza celor prezentate, putem afirma c= nu teamade pedeaps=, ci teama de a nu fi descoperit are caracterul

criminoinhibitiv, mai pregnant \n cazul infractorului de carier=.Modul de abordare a fenomenului privind furtul deautoturisme s-a schimbat radical datorit= interna]ionaliz=riiacestuia. Eficientizarea luptei \mpotriva furtului, precum [i atraficului de autoturisme a impus crearea [i introducerea, \nc= din anul 1996, la nivelul ]=rilor comunitare (ulterior [i \n]ara noastr=) a unui plan comun de ac]iune, precum [iintroducerea unor sisteme de comunicare [i a unor programeinformatice prin care se realizeaz=, \n timp util, schimb deinforma]ii \ntre echipele specializate ale poli]iei.

Furtul autoturismului, \n vederea revânz=rii sub o alt=identitate, reprezint= un proces infrac]ional vast, un concursde fapte prevazute [i pedepsite de legea penal=, asumat degrupuri de infractori cu scopul realiz=rii unui câ[tig financiar,ce poate dep=[i, \n valoare, cele mai sumbre preconiz=ri.

Este tot mai clar c= lupta \mpotriva acestui flageltrebuie s= fie rezultatul unei colabor=ri \ntre to]i factoriiinteresa]i [i implica]i \n fenomen pornind de la produc=torii deautoturisme, societ=]ile de asigur=ri, organele specializate

ale statului pe linia verific=rii [i autentific=rii identit=]iiautoturismelor, a justi]iei [i nu \n ultimul rând, a Poli]iei printoate structurile sale specializate Interpol, Crim= organizat=,Direc]ii sau Servicii de furturi de autovehicule.

Paradoxal sau nu, \ntr-o societate dominat= de legileeconomice, fenomenul infrac]ional al furtului de autoturismese subordoneaz=, la rândul s=u, legii cadru a “cererii [iofertei”. Cererea a dus la crearea unei pie]e interlope [i seaxeaz=, \n general, pe dou= canale (f=r= a avea preten]ia dea epuiza mobilurile furturilor de autovehicule).

Primul este furtul autoturismului (\n special deprovenien]= strain= [i cu o valoare financiar= mare), pentrusubstituirea (prin modificarea elementelor de identificare) cualt autoturism identic din punct de vedere tehnic [i defabrica]ie, ce a fost distrus sau grav avariat \n diverse situa]ii.

|n acest caz activitatea infrac]ional= se rezum= doar lamodificarea elementelor de identificare a autoturismului(serie [a[iu, serie motor etc) astfel \ncât acestea s=corespund= documentelor de provenien]= [i identitate aleautoturismului substituit. Activit=]i similare sunt \ntreprinse [i \n cazul autoturismelor din str=in=tate ce nu \ndeplinesccriteriile legale de \nmatriculare \n ]ar=, acestea fiindsubstituite cu autoturisme similare aflate \ntr-o avansat= starede degradare, dar \nmatriculate anterior.

Al doilea canal este furtul autoturismelor “la comand=”cu scopul revânz=rii lor la un pre] cu mult sub pre]ul real. O

statistic= recent= indic= faptul c=, anual, se fur= la nivelul]=rilor europene aroximativ 2,5 milioane de autoturisme dincare sunt g=site aproximativ 45-60%, diferen]a fiindautoturisme ce fac obiectul traficului transfrontalierinfrac]ional.

Acest al doilea aspect implic= atât modificareaelementelor de identificare a autoturismului cât [i falsificareadocumentelor de provenien]= [i identitate ale acestora.

Analizând modul de operare a grupurilor de infractorispecializa]i cu modificarea seriei de identificare a [asiuluiobserv=m c=, \n general, sunt folosite trei metode:

polizarea suprafe]ei metalice pe care se afl=poansonat= seria de [a[iu [i repoansonarea (pe

coordonatele seriei ini]iale) a unei noi serii;t=ierea panoului suport pe care se afl= poansonat=seria [i sudarea unui nou panou cu seria de [asiu aautoturismului substituit;

lipirea peste seria ini]ial= a seriei noi [i aducerea lanivel a suprafe]ei metalice prin adaos de chit [i revopsire.

Referitor la primul procedeu (cel mai des \ntâlnit \npractica judiciar=) aducem urm=toarele preciz=ri:

Seria de [a[iu a autoturismelor din anul 1980 esteformat= din 17 caractere, litere [i cifre, fiind \n general \ncadrat= de sigla firmei constructoare. Ea reprezint= unelement standard de identificare a autoturismului [i cuprindeinforma]ii analitice referitoare la numele fabricantului, ]ara deorigine, anul de fabrica]ie, date tehnice, model [i date deidentitate proprii.

Polizarea [i repoansonarea seriei de [a[iu serealizeaz=, de obicei, la nivelul ultimelor 7 caractere, cereprezint= identitatea autoturismului, precum [i la nivelulgrupului de cifre [i litere, ce indic= anul de fabrica]ie, modelul


Tehnician criminalist ADRIAN MANOLE



[i caracteristicile tehnice.Stabilirea identit=]ii unui autoturism a c=rui serie de

caroserie a fost polizat= [i repoansonat= este un procesminu]ios ce implic= din partea criminalistului care efectueaz=constatarea, cuno[tin]e dintr-o larg= palet= de domeniimen]ionând doar fizica, chimia, tehnologia prelucr=riimetalelor etc.

|n fapt realizarea unei constat=ri tehnico-[tiintificetraseologice ce are ca scop relevarea unei serii ini]iale, esteun proces complex \n ansamblul s=u.

Etapele realiz=rii acesteia sunt urm=toarele: identificarea locului unude se afl= poansonat= seria

de [a[iu;verificarea informa]iilor furnizate de serie cu

elementele tehnice ale autoturismului;verificarea vizual= [i prin palpare a suprafe]ei

metalice pe care se afl= poansonat= seria de [a[iu pentrudepistarea eventualelor diferen]e de nivel;

verificarea aliniamentului atât pe vertical= cât [i peorizontal= a caracterelor din serie precum [i pasul [iadâncimea de poansonare a acestora;

\nl=turarea stratului de vopsea [i chit protector ini]ialcu ajutorul unui diluant apoi prin [lefuire cu hârtie abraziv= dediferite granula]ii pân= la stadiul de oglind= a suprafe]eimetalice supus= examin=rii;

tratarea suprafe]ei astfel pregatit= cu un reactivchimic compus din ap= distilat=, acid clorhidric (HCl), alcooletilic(C2H2OH), [i clorur= de cupru (CuCl2). Pentruaccelerarea reac]iei se folose[te o surs= de curent continuu(se poate folosi acumulatorul autoturismului) la care se vorconecta doi conductori. Conductorul conectat la bornapozitiv= va fi prins \n apropierea suprafe]ei metaliceexaminate, la cap=tul conductorului conectat la bornanegativ= va fi prins= o pens= metalic= ce, cu ajutorul unuitampon din vat= \mbibat \n reactivul chimic men]ionat, varealiza la nivelul seriei de caroserie o reac]ie de electroliz=.

Dup= trat=ri succesive se vor releva eventualeletrasee ale seriei ini]iale ce, prin reconstituire, vor formacaracterele seriei originale. De men]ionat estenecesitatea fix=rii pe pelicula foto a elementelor relevateimediat ce acestea apar, existând posibilitatea caelementele din serie s= fi fost polizate [i repoansonaterepetat, fapt ce va \ngreuna semnificativ procesul deidentificare.

Falsificarea documentelor de provenien]= [i identitatea autoturismelor este urm=toarea etap= \n planul [iactivitatea infrac]ional= a trafican]ilor de autoturisme.

Problemele majore pe care le \ntâmpin= lucr=torulcriminalist \n lupta saneobosit= \mpotrivacriminalit=]ii, sunt legateatât de diversitateadocumentelor deidentitate a autoturis-melor, specifice fiec=rei]=ri emitente, cât mai ales evolu]ia extrordinar=, din ultimii ani,a produselor de informatic=: calculatoare, scanere,copiatoare, imprimante, produse ce faciliteaz= falsificareadocumentelor cu o precizie [i fidelitate impresionant=.

|n general documentele de identitate sunt imprimateprin tip=rire \mbinându-se cele trei procedee clasice: tiparplan (ofset), tipar \nalt, [i tipar adânc.

Tiparul plan se folose[te pentru imprimarea graficii [ia textului, tiparul \nalt se folose[te \n general pentruimprimarea seriei [i num=rului de identificare a documentuluiiar tiparul adânc atunci când sunt realizate elemente grafice \n relief.

Fiecare din tipurile de tipar men]ionate prezint=particularit=]ile sale care, \mpreun= cu elmentele de siguran=ale documentului (filigram, elemente create cu cerneal=vizibil= \n UV etc) fac posibil= diferen]ierea dintre un falsrealizat cu ajutorul copiatoarelor sau imprimantelor.

Astfel imaginea unui document imprimat prin tipar planprivit= la microscop (m=rita de 20 de ori) va scoate \neviden]=:

claritatea punctului de raster ;diferen]ierea lui pe fiecare culoare \n parte chiar [i

\n imaginile policrome;inexisten]a sa \n zonele albe f=r= tipar;liniile vor fi ferme cu marginile regulate.

Acela[i document falsificat prin copiere prin procedeulxerografiei (copie xerox) va prezenta urm=toareleparticularit=]i:

desenele sunt realizate din particule de tonerdepuse \n relief, inegale ca dimensiune [i variate ca form=;

traseele de culoare neagr= con]in, pe lâng= tonerulrespectiv, [i particule de alt= nuan]= cromatic=;

marginile traseelor sunt neregulate, ca urmare ainegalit=]ii particulelor de toner;

\n zonele albe ale copiei se \ntâlnesc depuneriaccidentale de toner.

La examinarea microscopic= a documentului falsificatprin scanare [i imprimare cu ajutorul unei imprimante colorvom constata:

traseele sunt formate din particule mici de substan]=cu aspect str=lucitor (\n special negru) depuse \n relief;

sunt depuse accidental particule de toner, dispuseneregulat, \n zonele albe;

elementele liniare [i cele curbate au conturul relativferm;

punctele sunt inegale ca suprafa]= [i nu au o form=strict circular=.

|n func]ie de performan]ele tehnice ale calculatoruluifolosit, de rezolu]ia scanerului de calitatea imprimantei [i, nu \n ultimul rând, de softul necesar realiz=rii reproduceriiaceasta tinde spre perfec]iune.

Voi \ncheia printr-un citat al celebrului criminalistromân Dr. Constantin }urai:

“… Func]iunea ra]ional= a descoperirei autoriloractivit=]ilor criminale, prin metode [tiin]ifice este singura \nm=sur= s= creieze acea credin]=c= nu vor r=mâne nedescoperi]i [i aceast= credin]= este suficient= pentru adiminua activit=]ile criminale ale profesioni[tilor [i a opri prinintimidarea ei real=, mâna criminal= a \ncep=torilor...”

Fotografie judiciar= de detaliu asupra seriei de [asiu apar]inând unui autoturism marca Skoda Octavia. Seria este format= din 17

caractere [i este \ncadrat= de asterixurile specifice firmei constructoare. Dup= trat=ri succesive se relev= pe \ntreaga

suprafa]= elemente [i trasee ale unor caractere ce provin dintr-o

serie ini]ial=.Detaliu asupra finalului de serie modificat prin polizare [i

repoansonare. Marcat cu s=ge]i sunt eviden]iate trasee [i elemente




I I storia acestei ramuri a criminalisticii ar fiincomplet= dac= nu s-ar aminti un caz caredemonstreaz= importan]a pe care o poate

avea \n identificarea r=uf=c=torilor recens=mântul uneipopula]ii \ntregi cu ajutorul amprentelor. Un omor \ngrozitor, comis \n Marea Britanie, \n aceast= ]ar= \ncare dactiloscopia a parcurs cu greu numeroasele etapecare au condus-o la victorie, aduce dovadaincontestabil= \n acest domeniu.

|n cursul nop]ii de 15 mai 1948, la Blacburn, \nLancashire, June Anne Devaney, fiica unui muncitormetalurgist din acest ora[, un copil plin de gra]ie [i de farmec, \n vârst= de abia patru ani, a fost omorât= cu s=lb=ticie.Contractând o u[oar= pneumonie, June fusese transportat=la spitalul Queens-Park [i instalat= \n pavilionul de pediatrie.O dat= s=n=tatea restabilit=, ea ar fi trebuit s= se \ntoarc=acas= la 15 mai. |n noaptea care a precedat ie[irea sa dinspital, ea ocupa un pat \n salonul CH III, situat la parter [icare se \nvecina \ntr-o parte cu o buc=t=rie [i o baie, iar \ncealalt= parte cu un fel de donjon \n care erau instalate

toaletele. Pentru a asigura aerisirea, ferestrele mari aleacestui donjon erau, \n acea noapte, larg deschise.

Cu câteva minute \nainte de ora 23, infirmieraGwendoline Humphreys intra \n salon pentru a calma un copilcare se afla \n patul vecin cu al lui June Devaney. Lini[tit=,June dormea profund. |ntoars= la buc=t=rie, c=tre ora 23,2o,infirmiera crezu c= aude zgomot; gândind c= o cheam= vreuncopil, ea arunc= o privire pe culoar [i \[i d=du seama c= unadintre u[ile care d=dea spre gr=din= era deschis=. Cum afar=sufla un vânt foarte puternic ea \[i imagin= c= vreun curent deaer a \mpins u[a. Dup= ce a \nchis-o ea s-a \ntors la treburile

sale. La vreo cincisprezece minute, ea d=du o rait= prinsalonul CH III [i constat= c= patul Junei Devaney era gol.Dup= ce a inspectat zadarnic toaletele [i baia, ea a revenit \ndormitor unde a remarcat pe podeaua str=lucitoare urme depa[i, nu ale unui copil, ci ale unui adult care a mers cupicioarele goale ori cu [osete foarte fine. Urmele se \ntindeaude la una din ferestrele mari ale donjonului pân= la salonulCH III; necunoscutul, dup= ce a \nconjurat câteva paturi, s-aoprit, \n final, \n fa]a lui June. Sub patul feti]ei, infirmiera adescoperit o sticl= mare cu ap= distilat= care, la ora 23, seafla \nc= pe masa rulant= din cel=lalt cap=t al dormitorului. Laora 24, infirmiera a dat alarma [i tot personalul de noapte a \nceput s= o caute pe June. |ntrucât, c=tre ora 2 diminea]a,copilul era de neg=sit, unul din medicii de serviciu a alertatpoli]ia din Blacburn. O or= mai târziu, un agent a descoperitcadavrul lui June \n ierburile \nalte din parcul care \nconjura

spitalul. Asasinul, dup= ce abuzase de feti]=, \i zdrobise capulde perete.

Se iveau zorile când comisarul Looms [i inspectorulCampbell, de la biroul de identificare judiciar= al comitatuluiLancashire au sosit la locul faptei. F=r= s= ezite, Looms achemat Scotland Yardul \n ajutor; trebuia folosite toatemijloacele, deoarece uciderea lui June constituia al treileainfanticid, \n intervalul a câteva luni. La Londra, o feti]= de 5ani, Eileen Lockhart, fusese [trangulat= \n pivni]a unei casedistruse de bombe, [i la Farnworth, situat \n apropiere deBlacburn, un b=iat de 11 ani, John Smith, fusese ucis cu o

lovitur= de cu]it. Autorul sau autorii acestor crime r=mâneaunepedepsi]i. Looms \[i d=dea bine seama c= opinia public=,indignat= de aceast= suit= de crime inimaginabile, va cere dinpartea poli]iei, o ac]iune rapid= [i eficace. |n dup=-amiazazilei de 15 mai, inspectorul [ef al Scotland-Yardului, Capstick, \nso]it de doi agen]i, se prezent= la Blacburn [i se puse petreab=.

Un cordon de poli]ie \nconjur= terenul spitalului,interzicând orice intrare sau ie[ire. La prima vedere, un faptp=rea sigur : asasinul, care-[i abandonase ciorapii, intrase \ncl=dire \ntre orele 23,15 [i 23,45, printr-o fereastr= adonjonului. Dup= toate aparen]ele, el cuno[tea bine locul. |nainte de a-[i alege victima, el s-a oprit, ezitând \n fa]apaturilor mai multor copii. O dat= f=cut= alegerea sa, a ie[itprin aceea[i fereastr= [i, dup= ce [i-a pus ciorapii, a târâtfeti]a \ntr-un col] \ndep=rtat al parcului. El s-a \narmat custicla de ap= distilat= pentru a se servi de ea, \n caz denevoie, ca de o arm=. Pe marginea c=r=rii [i aproape decadavrul Junei au fost g=site câteva fire de stof=. |ns= acesteconstat=ri, ca [i interogatoriul la care a fost supus personalulspitalului [i al bolnavilor, nu au adus decât elemente foartepu]in utile anchetei.

|ntre timp, inspectorul [ef Campbell a relevat urmele

care se g=seau pe pere]ii, u[ile, ferestrele, paturile [iscaunele din salon [i de pe sticlele de medicamente,fotografiindu-le cu mai multe aparate. O dat= terminat=aceast= treab=, el a luat amprentele personalului spitalului,bolnavilor, vizitatorilor [i ale tuturor persoanelor care veniser= \n cursul ultimelor s=pt=mâni \n salonul de pediatrie.Compararea acestora a dovedit c= toate urmele, cu excep]iauneia singure, l=sat= pe sticla g=sit= sub pat, corespundeaucelor ale doctorilor, infirmierelor, copiilor sau vizitatorilor.Aceast= urm= de pe sticl= p=rea deci s= apar]in= asasinuluifeti]ei. Totu[i, pentru a fi cu totul sigur=, poli]ia a \ntocmit olist= de persoane, [i mai complet=, con]inând pe to]i cei care, \n cursul nu al s=pt=mânilor, ci al ultimelor luni, vizitaser=spitalul, [i pe cei care se ocupau de distilarea apei.Examinarea amprentelor \nregistrate pe baza acestei liste nua dus la nici un rezultat.

Campbell a trimis fotografia urmei relevate de pe sticl=


General de brigad= (rez). dr. IOAN HURDUBAIEInspector principal OANA -ROXANA GRIGORESCU



la Scotland Yard [i la toate serviciile de identificare din MareaBritanie. Dar, [i de aceast= dat=, \l a[tepta o decep]ie. Pestetot, urma era necunoscut=. |n disperare de cauz=, el a trimisurma birourilor de poli]ie judiciar= din str=in=tate. Asasinulputea fi – [i el trebuia s= \ncerce aceast= [ans= – un marinarsau un str=in care era \n trecere prin Blacburn [i acestdemers a fost, de asemenea, zadarnic. Campbell era acumsigur c= uciga[ul trebuie s= locuiasc= \n Blacburn sau \n\mprejurimile acestuia. Nu ac]ionase el oare ca un om care cunoa[te bine locurile [i obiceiurile infirmierelor de noapte din spital?

La 20 mai, Campbell concepu un plan care era a[a deneobi[nuit \ncât \ns=[i autorul lui se \ndoia de eficacitatea sa.El propuse s= se \nregistreze amprentele \ntregii popula]iib=rb=te[ti din Blacburn care dep=[ea vârsta de 16 ani,precum [i ale tuturor muncitorilor sau angaja]ilor care locuiau \n afara ora[ului, dar care se deplasau zilnic acolo. Blacburnnum=ra 110.000 locuitori, g=zdui]i \n aproximativ 35.000locuin]e. Campbell aprecia c= poli]ia ar fi trebuit s= ia cam50.000 de amprente. El [tia c= o astfel de ac]iune nu a mai

fost niciodat= \ntreprins= \n Marea Britanie [i c= nimeni, nicim=care el \nsu[i, nu putea garanta succesul acesteiopera]iuni gigantice. Dac=, pe de o parte, acest proiect d=deao oarecare speran]= de reu[it=, pe de alt= parte, el risca s=sporeasc= indignarea [i nemul]umirea, mereu crescânde alepopula]iei.

Autorit=]ile nu putea s= se prevaleze de nici o legepentru a impune locuitorilor o asemenea procedur=. |ntrealtele, opinia potrivit c=reia criminalii au amprentele lor \nregistrate [i c= un om liber nu poate fi constrâns s= le dea,era \n Anglia poate mult mai r=spândit= decât \n alt= parte.Dac= câ]iva locuitori din Blacburn, mâna]i de acesteconsiderente, refuzau s= satisfac= cererea poli]iei, planulputea e[ua. |n pofida acestor \ndoieli, poli]ia decise s=-[i \ncerce [ansa. Pentru a preveni eventualele obiec]iuni, apelulla sprijinul benevol al popula]iei a fost lansat de c=tre primarulora[ului, [i nu de c=tre poli]ie. Primarul a promis \n modformal c= amprentele, dup= compararea cu urma de pe sticl=,vor fi distruse [i c= nu vor face parte niciodat= din vreun fi[ier.El a mai garantat apoi c= acestea vor servi \n exclusivitatepentru depistarea uciga[ului lui June [i nu vor fi utilizate \nscopurile altei anchete poli]iene[ti. Aceasta \nsemna c=autorit=]ile renun]au s= profite de aceast= ocazie pentru a

pune mâna pe al]i criminali. |n fine, primarul a anun]at c=agen]ii afecta]i pentru \ndeplinirea acestei sarcini se vordeplasa la domiciliul locuitorilor din Blacburn, astfel \ncâtace[tia s= nu fie obliga]i s= se prezinte la comisariat.

Atunci când, la 23 mai, adic= la opt zile dup= omor,poli]ia a \nceput s= execute aceast= imens= opera]iune, sea[tepta cu nelini[te reac]ia popula]iei. |ns= nici o dificultate nua fost semnalat=, c=ci indignarea general= [i dorin]a de adescoperi criminalul i-au f=cut s= tac= pe cei indeci[i [i peeventualii oponen]i. Pentru a recenza oamenii care trebuiaus= furnizeze amprentele, poli]ia s-a servit de listele electorale[i de registrele de salarii ale marilor uzine. De[i uneori atrebuit, pentru a g=si o persoan= la domiciliul s=u, s=-i fac=mai multe vizite, c=tre sfâr[itul lunii iunie, autorit=]iledispuneau deja de circa 20.000 amprente.

20.000 [i criminalul r=mânea de neg=sit. Tensiuneageneral= nu \nceta s= creasc=. Spre jum=tatea lunii iulie

30.000 de locuitori furnizaser= deja amprentele.Aceast= ac]iune colosal=, care cerea o imens= alocare de fonduri [i foarte mult timp, avea oare s= se soldeze cu un e[ec? Spre sfâr[itul lui iulie 40.000, iar la \nceputul lui august45.000 de amprente fuseser= \nregistrate [i comparate f=r=nici un rezultat. Speran]a de a ajunge la cap=t a disp=rutcomplet atunci când ultimul om care se afla pe liste a fostsupus examenului dactiloscopic.Trebuia oare acum s= se declare \nvin[i sau, dimpotriv=, s= continue eforturile admi]ând c= listele erau incomplete ? Nu fusese omis oare, cumva, cineva care precis putea fi criminalul urm=rit?

|n momentul \n care, resemnat=, poli]ia avea de gânds= abandoneze partida, unul din angaja]ii s=i a avut ideea s=verifice lista cea mai recent= a persoanelor care primesccartele de alimente, \nc= \n vigoare \n Anglia, de[i sescurseser= trei ani de la sfâr[itul r=zboiului. Aceast=verificare a avut un rezultat nesperat. Aproape 800 delocuitori din Blacburn, de sex masculin, erau \n posesiacartelelor de alimente [i nu se aflau pe nici una din listeleprecedente. Asasinul era oare printre ei? [ansa avea \n sfâr[it s= surâd= poli]i[tilor?

La 11 august, inspectorul Calvert, \ns=rcinat s= intre \n contact cu aceste 800 de persoane, se prezent= la locuin]acu nr. 31 de pe strada Birley, unde d=du peste o femeie cunumele de Griffith [i de fiul s=u, Peter, \n vârst= de 23 ani, unb=iat frumos, zvelt, cu fa]a fin= [i simpatic=. B=iatul f=ceaparte dintre cei care omiseser= s= se \nregistreze. Calvert \l \ntreb= dac= este de acord s=-[i dea amprentele; f=r= aspune un cuvânt, b=iatul \i \ntinse mâinile. Amprentele luiPeter au fost trimise, \mpreun= cu un lot de altele \nregistrate

\n cursul dimine]ii, la biroul de identificare judiciar= dinHutton. |n dup=-amiaza de 12 august, unul din angaja]iibiroului scoase brusc un strig=t:‘‘L-am prins, urla el, se lipe[te…’’ . Amprenta degetului mare [i a celui ar=t=tor al luiPeter Griffith corespundeau cu urmele ridicate de pe sticl=.

Peter, fiul unui bolnav mintal, cuno[tea la perfec]iespitalul din Queens-Park unde, copil fiind, avusese un sejurprelungit. Acest b=iat cu fa]= imberb=, lipsit de atrac]ienatural= pentru femei [i incapabil de a munci cu regularitate,a recunoscut gestul s=u \ngrozitor. B=nuit de a fi nu numaiuciga[ul lui June Devaney, dar [i al lui John Smith din

Farworth, el a fost totu[i, din lips= de probe, inculpat numaipentru o singur= crim=.Succes str=lucit al dactiloscopiei, cazul Griffith a

deschis ochii marelui public asupra perspectivelor pe care leoferea aceast= metod=. Dinspre partea lor, spiriteleindependente nu se mai \ndoiau acum de valoarea pe careo reprezenta recens=mântul, cu ajutorul amprentelor, al unei \ntregi popula]ii a unei ]=ri sau continent; pentru a lupta \mpotriva celor care se opuneau, argumentele nu lipseau; eraclar c= dac= Marea Britanie ar fi avut recenzat= popula]ia sa,asasinul lui June Devaney ar fi fost g=sit \n câteva zile.

Istoria ne \nva]= \ns= c= trebuie timp pentru a \nvingereticen]ele pe care le dicteaz= pasiunea. Realizarea unorproiecte atât de \ndep=rtate apar]inea viitorului.

*Traducere [i adaptare dup= ‘’ Jurgen Thorwald – Lagrande aventure de la criminologie’’, Ed. Albin Michel, 1967 .




OBIECTUL EXPERTIZEIProcuratura General= a României dispune, prin

rezolu]ia motivat= nr. 517/89, \n cazul privind cadavrul cuidentitate necunoscut= de sex masculin, \nregistrat sub nr.380 la Institutul de Medicin= Legal= “Prof. dr. Mina Minovici”,g=sit [i ridicat \n ziua de 23.12.89 la locul pr=bu[irii unuielicopter \n apropierea ..............., efectuarea unei expertizemedico-biocriminalistice complexe prin care s= sestabileasc=:

“ dac= cadavrul apar]ine generalului – lt. NU}+CONSTANTIN“

Pentru efectuarea expertiz=rii am avut la dispozi]ie:material cadaveric;obiecte g=site la fa]a locului reprezentate de:un pantof b=rb=tesc;una verighet=;doi butoni de c=ma[=;un stilou;un ceas de mân=;produse biologice prelevate de la cadavru:sânge prelevat \n pic=tur= groas= pe patru lame din

sticl=;un fragment osos prelevat din fibula stâng=;segment de humerus;mandibul=;arcad= dento-alveolar= maxilar=, prelevat= prin

sec]ionare;produse biologice prelevate de pe articole de

\mbr=c=minte;radiografii efectuate generalului locotenent Nu]=

Constantin, consecutiv provoc=rii prin accident rutier defracturi osoase la nivelul membrului superior drept;

carnet de s=n=tate tip M.I. completat pe numelegeneral Nu]=Constantin;

registru de eviden]= a lucr=rilor din aur dentar de laCenrul Medical Aeronautic – Serviciul stomatologic;

proces-verbal de prezentare spre recunoa[tere aarcadelor dento-alveolare din 31.12.89;

proces-verbal de prezentare spre recunoa[tere aarcadelor-alveolare din 31.12.89;

proces-verbal de prezentare spre recunoa[tere aobiectelor g=site la fa]a locuylui;

raport de constatare tehnico-[tiin]ific= nr. 86.402 \ntocmit \n institut.Materialul supus expertiz=rii a fost remis ambalat

dup= cum urmeaz=: material cadaveric, \n sac din material plastic legat

la extremitatea liber= cu [nur multifilar multicolor;

produse biologice prelevate de la cadavru \n plicurilipite.

........1. Descrierea materialuluiMaterialul supus expertiz=rii este reprezentat de:1.1. Material cadavericMaterialul cadaveric a fost remis \nvelit \ntr-un sac de

dormit de culoare portocalie, cu fermoar metalic, introdus \ntr-un sac din material plastic legat la extremitatea liber= cu [nurmultifilar multicolor.

1.2. Obiecte g=site la fa]a locului1.2.1. PantofPantoful, tip b=rb=tesc este pentru piciorul drept1.2.2. Verighet=Verigheta este din metal de culoare galben=.1.2.3. Butoni de c=ma[=Butonii de c=ma[= sunt din metal, cu aspect mult

influen]at de efectul ac]iunii factorului hipertermic.1.2.4. StilouStiloul este din metal de culoare galben=, cu aspect

modificat din cauza ac]iunii temperaturii \nalte.1.2.5. Ceas de mân=Ceasul de mân=, model electronic are ata[at o br=]ar=

metalic=.1.3. Produse biologice prelevate de la cadavru1.3.1. SângePentru prelevare de sânge, \n vederea determin=rii

grupei sanguine, am procedat la executarea unor sec]iuniprofunde la nivelul p=r]ilor moi mai pu]in carbonizate,realizând pic=turi groase prin depunere pe patru lame dinsticl= pentru microscopie, \n urma tampon=rii pe suprafe]e desec]iune [i raclaj superficial.

1.3.2. Fragment osos din fibul=Pentru determinarea grupei sanguine din ]esut osos

am procedat la prelevarea, prin d=ltuire, a unui fragment ososdin fibula stâng=, \n prealabil dezgolit= prin \ndep=rtareap=r]ilor moi carbonizate.

1.3.3. Segment de humerusDup= \ndep=rtarea p=r]ilor moi restante am

dezarticulat segmentul de humerus g=sit, reprezentat detreimea distal=.

1.3.4. Mandibul=

Mandibula a fost prelevat= \n \ntregime, dup= \ndep=rtarea p=r]ilor moi, prin dezarticulare.1.3.5. Arcada dento-alveolar= maxilar=Pentru prelevarea arcadei dento-alveolare maxilare

am executat sec]ionare prin d=ltuire a masivului facial, dup= \ndep=rtarea p=r]ilor moi restante.


Dr. GHEORGHE ASANACHE, Expert

RAPORT DE EXPERTIZ+ NR. 85.402/1 din 01.01.90

Dosar nr. 517/89 al Procuraturii Generale a RomânieiExpert: colonel medic Gheorghe Asanache – expert \n antropologie judiciar= din Institutul de Criminalistic= alInspectoratului General al Poli]iei



1.4. Produse biologice prelevate de pe articolele de \mbr=c=minte prezentate ca apar]inând gl. lt. Nu]=Constantin.

Au fost puse la dispozi]ie trei articole de \mbr=c=minte, prezentate ca apar]inând gl. lt. Nu]=Constantin: una p=l=rie, una [apc= [i una c=ciul=. Au fosteviden]iate pete de transpira]ie pe c=ptu[eala p=l=riei [i pec=ptu[eala [epcii, de unde s-au prelevat fragmente pentruexaminare \n laborator.

1.5. RadiografiiRadiografiile, \n num=r de 38, ilustreaz= evolu]ia, \n

timp, a procesului de consolidare pre [i postoperator afocarelor de fractur= osoas= localizate la nivel humeral [iantebra] drept.

1.6. Carnet de s=n=tateCarnetul de s=n=tate, formular tipizat, model M.I.,

poart= nr. 2 [i este completat pe numele general Nu]=Constantin

1.7. Registru de eviden]=Registrul de eviden]= a lucr=rilor din aur dentar, de la

Centrul Medical Aeronautic, Serviciul stomatologie, estemodel tipizat, cu file numerotate [i sigilate.

1.8. Proces-verbal de prezentare spre recunoa[teredin 30.12.89.

Procesul-verbal de prezentare spre recunoa[tere aarcadelor dento-alveolare, \ncheiat la data de 30.12.89, estescris de mân=, utilizând stilou cu bil= \nc=rcat cu past= descris de culoare albastr= [i cuprinde dou= file.

1.9. Proces-verbal de prezentare spre recunoa[teredin 31.12.89.

Procesul-verbal de prezentare spre recunoa[tere aarcadelor dento-alveolare, \ncheiat la data de 30.12.89, estescris de mân=, utilizând stilou cu bil= \nc=rcat cu past= descris de culoare albastr= [i cuprinde dou= file.

1.10. Raport de constatare tehnico-[tiin]ific= nr.86.402 \ntocmit \n institut.

1.11. Proces-verbal de prezentare spre recunoa[terea obiectelor g=site la fa]a locului din 01.01.90.

2. Examinarea materialului2.0. Generalit=]iMaterialul remis spre expertizare este examinat din

punct de vedere al abord=rii obiectivului prezentei lucr=ri.

2.1. Material cadavericMaterialul cadaveric (foto nr. 1) este reprezentat de

[apte mari segmente corporale, separate \ntre ele,determinat de pierderi de substan]=. Se prezint= \n stare deconservare satisf=c=toare, efect al ac]iunii factorului

hipertermic care a calcinat [i carbonizat ]esuturile, f=cându-ledure, casante, intim aderente de masa osoas= subjacent=.Starea de integritate este mult efectat= \ntrucât sunt

vizibile pierderi de substan]=, distrugeri de ]esuturi princ=ldur= excesiv= [i multiple fracturi osoase.

2.2. Obiecte g=site la fa]a locului

2.2.1. PantofPantoful este confec]ionat din piele de culoare neagr=

cu baret= transversal= pe care este ata[at un [nur \mpletit,tot din piele. Dimensiunile exterioare (\n milimetri) sunt:

- lungime maxim= ................ 280- lungime maxim= talp= ................ 210- lungime maxim= toc ................ 80- l=]ime maxim= talp= ................ 1002.2.2. Verighet=Verigheta este din metal de culoare galben=, având

gravate:- \n interior: “...3.XI.1963”;- pe suprafa]a exterioar= opt stelu]e dispuse alternativ,

la distan]e egale.Diametrul interior este de 20 mm.2.2.3. Butoni de c=ma[=Butonii de c=ma[= sunt confec]iona]i din metal; pe

suprafa]a exterioar= este o excava]ie rotund=, \nconjurat= deun cerc cu margini proeminente; pe suprafa]a interioar= estevizibil un aspect linear radial. Diametrul butonului, de form=rotund=, este de 19 mm.

2.2.4. StilouStiloul este confec]ionat din metal galben, cu interiorul

gol prin distrugere sub efectul ac]iunii factorului hipertermic.Pe capac este gravat “Rainbov 239”.

2.2.5. Ceas de mân=Ceasul de mân= are rama confec]ionat= din metal, \n

form= dreptunghiular=, fiind ata[at= o br=]ar= metalic=.Mecanismul de ceasornic este par]ial distrus. Pe br=]ar=, lanivelul \nchiz=torii, este gravat cuvântul “BNM”.

2.3. Produse biolgogice prelevate de la cadavru2.3.1. Segment de humerusSegmentul de humerus – treimea distal= este par]ial

calcinat= la nivelul extremit=]ii. La examenul morfologic-

macroscopic extern, cu ochiul liber [i utilizând dispozitiv opticcu putere redus= de m=rire, se vizualizeaz= (foto nr. 2)modific=ri de configura]ie, aspect general, contur [idimensiuni. Se remarc= un traiectliniar neregulat cu orientare oblic=de sus \n jos [i dinapoi \nainte.Aceste modific=ri indic= un calusosos hipertrofic, generat de focarulde fractur= liniar (foto 2).

2.3.2. Mandibul=Mandibula este reprezentat=

de jum=tatea dreapt=, restul nefiindg=sit la cadavru.

2.3.3. Arcad= dento-alveolar= maxilar=

Prin deta[are prin d=ltuire, s-a ob]inut piesa anatomic=,reprezentat= de arcada g=sit=integr=.

2.4. Produse biologiceprelevate de pe articole de \mbr=c=minte prezentate caapar]inând gl. lt. Nu]= Constantin.

Singurul produs biologic,prezent pe dou= din cele treiarticole de \mbr=c=minte remisespre expertizare ca apar]inând gl. lt.Nu]= Constantin (p=l=rie [i [apc=),este reprezentat de transpira]ie;prelevarea s-a f=cut \mpreun= cu




un fragment din suportul de depunere (c=ptu[eal=).2.5. RadiografiiCli[eele radiografice puse la dispozi]ie ilustreaz=

aspecte anatomo-radiologice ale evolu]iei procesului deconsolidare a fracturilor de la humerus (treimea distal=) [iantebra] (radius [i uln=) pre - [i postoperator.

2.6. Carnet de s=n=tateCarnetul de s=n=tate este model tipizat, purtând

antetul M.I. – Serviciul sanitar, cu file nenumerotate.

Prima men]iune despre starea de s=n=tate este dinziua de 25 decembrie 1980. Data: 18.10.81. Este formulaturm=torul diagnostic:“ ...Fractur= oblic= 1/2 inferior humerus drept”.

2.7. Registrul de eviden]= al lucr=rilor din aur dentar |n registrul de eviden]= al lucr=rilor din aur dentar la

pagina 45 – anul 1985, este \nregistrat la“Intr=ri”,pozi]ia 1din 2 octombrie, Nu]= Constantin cu o cantitate de 4,38grame aur dentar cu titlul de 916‰ , ob]inut prin transfer dela Spitalul Militar Central.

|n luna noiembrie, ziua 7, i s-a finalizat o coroan= pedintele 46 ce apare men]ionat= \n acela[i registru la pagina45 “Ie[iri” drept “coroan= \n greutate de 3,85 grame aur dentar cu pierdere 0,39 grame [i pilitur= 0,15 grame.

2.8. Proces-verbal \ncheiat la data de 30.12.89Procesul-verbal \ncheiat \n ziua de 30 decembrie

1989 este redactat la Centrul de Medicin= Aeronautic=,Cabinetul de stomatologie [i cuprinde referiri la registrul delucr=ri dentare din aur, recunoa[tere a lucr=rii dentare 46 [i acelor executate precedent de o alt= persoan=, la nivel 14-16[i 25-28.

2.9. Proces-verbal \ncheiat la 31.12.89Procesul-verbal este redactat la Spitalul Militar Central

[i se refer= la recunoa[terea lucr=rii dentare 25-28, efectuat= \n anul 1974 gl. lt. Nu]= Constantin.

2.10. Proces-verbal de prezentare spre recunoa[terede obiecte g=site la fa]a locului din 01.10.90

Procesul-verbal este redactat la sediul InspectoratuluiGeneral al Poli]iei, scris de mân=, folosind stilou cu bil= \nc=rcat cu past= de scris de culoare albastr=.

2.11. Raport de constatare tehnico-[tiin]ific=Lucrarea este \ntocmit= \n institut, dactilografiat=,

con]ine un num=r de 7 ([apte) file.3. Examinare odonto-stomatologic= judiciar=La examinare odonto-stomatologic= judiciar= se pun

\n eviden]= urm=toarele caracteristici identificatoareindividuale, relativ neschimb=toare:

- La nivel maxilar:- 18 obtura]ie amalgam- 17 lips= - spa]iu ocupat prin mezializare 18- 16 coroan= metal galben- 15 caset=- 14 coroan= metal galben- 13 organ dentar integru- 12 organ dentar integru- 11 organ dentar integru- 21 organ dentar integru- 22 organ dentar integru- 23 obtura]ie material nemetalic, alb

- 24 organ dentar integru- 25 coroan= metal galben- 26 caset=- 27 caset=- 28 coroan= metal galben- La nivel mandibular:

- 31 organ dentar integru..........- 41 organ dentar integru- 42 organ dentar integru- 43 organ dentar integru- 44 organ dentar integru- 45 obtura]ie colet dentar, c=zut= postmortem- 46 coroan= metal galben- 47 lips=- 48 lips=4. Examinare serologic= judiciar= pentru

determinarea grupei sanguine4.1. Sânge prelevat de la cadavru |n Raportul de constatare tehnico-[tiin]ific= nr. 86.402,

\n capitolul 1 (probele nr. 380) se men]ioneaz=:“...Fragmentele de cruste de culoare brun-ro[cate

eviden]iate pe lamele microscopice cu care s-au prelevat urme de sânge de la cadavrul nr. 380, \n contact cu hematiile test A [i B au dat urm=toarele rezultate:

h. A. h. B.(–) (–)

- probe de sânge nr. 380 ...” 4.2. }esut osot prelevat de la cadavru |n aceea[i sec]iune a Raportului de constatare

tehnico-[tiin]ific= nr. 86.402 este descris procesul deexaminare, dup= cum urmeaz=:

“...Fragmente din ]esutul osos (proba 380) au fost fixate

\n alcool metilic [i apoi s-a procedat la determinarea grupei sanguine prin metoda absorb]iei-elu]iei. Ca martori au fost folosite pete de sânge provenind de la persoane cu grup= sanguin= cunoscut=.

Rezultate ob]inute h. A. H. B.- prob= ]esus osos nr. 380 (?) (?)

- martor grup= sanguin= O I (–) (–)- martor grup= sanguin= A II (–) (–)- martor grup= sanguin= B III (?) (–)- martor grup= sanguin= AB IV (?) (?)...” 5. Determinare a grupei sanguine din produse

biologice prelevate de pe articolele de \mbr=c=minteprezentate ca apar]inând gl.-lt. Nu]= Constantin

|n cuprinsul Raportului de constatare tehnico-[tiin]ific=

nr. 86.402 este men]ionat:“...Fragmente din c=ptu[eala p=l=riei [i [epcii pe care se

eviden]iaz= pete de transpira]ie (probe) cât [i fragment din acela[i material textil curat (martori) au fost puse la absorbit cu ser A, B [i anti-H. Dup= 24 ore s-au realizat dilu]ii succesive \n ser fiziologic, peste care s-au ad=ugat suspensii eritrocitare omoloage .

Rezultate ob]inute

Ser A/H. B. Ser B/H. A. Anti H/h. 0

P=l=rie P 1 1 - - - 1 - - - - - - - M 1 4321 4321 +++++

{apc= P 2 1 - - - 1 - - - - - - - M 2 4321 4321 ++++

C=ciula nu prezenta urme de transpira]ie




...”.6. Examinarea comparativ= a rezultatelor

determin=rilor de grup= sanguin=Examinarea comparativ= a rezultatelor determin=rilor

de grup= sanguin= indic=:- grup= sanguin= - sânge prelevat de la cadavru ¡ AB IV- grup= sanguin= - ]esut osos prelevat de la cadavru ¡ AB IV- grup= sanguin= - transpira]ie prelevat= de pe articole de

\mbr=c=minte ¡ AB IV

7. Prezentare spre recunoa[tere, \n vedereaidentific=rii, a lucr=rilor de tehnic= dentar= g=site lacadavru

7.1. Lucrare de la nivel 46Examinând arcadele dento-alveolare, colonel dr. M.I.,

[eful Cabinetului de stomatologie de la Centrul de Medicin=Aeronautic=, a recunoscut aceast= lucrare cu toatecaracteristicile [tiute ca fiind ale lucr=rii pe care a efectuat-o[i a fixat-o \n luna noiembrie 1985, potrivit consemn=rii dinregistrul mai sus men]ionat (sec]. 2.7).

Cu ocazia prezent=rii spre recunoa[tere s-a \ncheiat

procesul-verbal datat 30 decembrie 1989.7.2. Lucrarea de la nivelul 25-28Fiindu-le prezentate cele dou= arcade dento-

alveolare, gl.-mr. Dr. S.G. – Comandantul Spitalului MilitarCentral [i p.m.c. I.P. – tehnician dentar la Spitalul MilitarCentral – Sec]ia stomatologie, au recunoscut (proces-verbal \ncheiat la data de 31.12.89) aceast= lucrare ca fiindexecutat= de ei \n anul 1974.

|n plus, la lucrarea 46, col. dr. M.I. a recunoscut(situa]ie de fapt men]ionat= \n procesul-verbal \ncheiat, la30.12.89) [i alte dou= lucr=ri de tehnic= dentar= executateanterior c=tre alte cadre medico-sanitare la nivelurile 14-16[i 25-28, cu care gl. lt. Nu]= Constantin se prezentase la toateconsulta]iile ce i le-a acordat.

8. Prezentare spre recunoa[tere a obiectelorg=site la fa]a locului

A[a cum se men]ioneaz= \n procesul-verbal \ncheiat, \n ziua de 1 ianuarie 1990, la sediul Inspectoratului Generalal Poli]iei, când li s-au prezentat spre recunoa[tere obiecteleg=site la fa]a locului, lt. major V.D. [i plt. adj. S.M., nu aurecunoscut nici un obiect ca apar]inând gl. lt. Nu]=Constantin.

9. Examinarea comparativ=, prin aplicareametodei supraproiec]iei, a caracteristicilor anatomo-radiologice ale focarului de fractur= osoas= de la nivelulhumerului drept

9.1. Preg=tirea materialuluiPentru efectuarea examin=rii comparative, am:

selectat dou= cli[ee radiografice din inciden]= defa]=, respectiv profil, ilustrând focarul de fractur= osoas=humeral=;

executat radiografierea din aceea[i inciden]= asegmentului osos prelevat de la cadavru;

negativat pe film fotografic alb-negru imaginileradiografice:

executat proiectare, utilizând aparat desupraproiec]ie original P.S. Industry (cu filtre de culoare) aimaginilor fotografice megative ilustrând:

inciden]= de fa]=succesivaspect radiografic al materialului osos prelevat de la

cadavru (foto nr. 3);aspect radiografic surprins \n perioada

tratamentului aplicat pentru fractur= (foto nr. 4);concomitent, cele dou= imagini (foto nr. 5);inciden]= de profilsuccesiv

aspect radiografic al materialului osos prelevat de la

4 4 CR IMI N A LI S TI C A



cadavru (foto nr. 6);

aspect radiografic surprins \nperioada tratamentului aplicat pentrufractur= (foto nr. 7);

concomitent, cele dou=imagini (foto nr. 8);

9.2. Rezultatul examin=rii

comparative9.2.1. Inciden]= de fa]=Pentru examinare comparativ=

\n aceast= inciden]= au fost luate \nconsiderare [ase caracteristiciidentificatoare relativ neschimb=toare,dup= cum urmeaz=:

1. Aspect semicircular l=rgit al marginii lateralemediane (exterioar=)

¡ coresponden]=2. Localizare a planului suprafe]ei de fractur=

¡ coresponden]=3. Orientare, oblic descendent= c=tre interior, a

planului suprafe]ei de fractur=

¡ coresponden]=4. Coresponden]= de sediu a marginii mediale(intern=) a calcului osos

¡ coresponden]=5. Aspect semicircular l=rgit al marginii laterale

mediale (interioar=)

¡ coresponden]=6. Configura]ie a extremit=]ii caudale (inferioar=)

humerale¡ coresponden]=

9.2.2. Inciden]= de profilPentru examinare comparativ=, au fost luate \n

considerare opt elemente de referin]= - caracteristiciidentificatoare individuale repativ neschimb=toare, dup= cumurmeaz=:

1. Aspect semicircular l=rgit al marginii lateralemediane (exterioar=)

¡ coresponden]=2. Localizare a planului suprafe]ei de fractur=

¡ coresponden]=3. Orientare \n unghi diedru a jum=t=]ii exterioare a

planului suprafe]ei de fractur=¡ coresponden]=

4. Orientare cvasiorizontal= a jum=t=]ii interioare aplanului suprafe]ei de fractur=

¡ coresponden]=5. Aspect cvasiliniar al marginii interne (mediale)

¡ coresponden]=6. Aspect de piramid= cu orientare axial=

¡ coresponden]=7. Bifurcare oblic= median= (exterioar=)

¡ coresponden]=8. Bifurcare oblic= medial= (interioar=)

¡ coresponden]=

|n procesul examin=rii comparative, au intervenitefecte ale ac]iunii unor factori obiectivi de eroare reprezenta]ide:

modific=ri inerente ale aspectului anatomo-radiologic al focarului de fractur= generate de apari]ia

[i evolu]ia calusului osos;cre[tere, semnificativ=, a densit=]iimaterialului osos cu diminuare corespunz=toare atransparen]ei la radia]ii X;

efecte ale interven]iei chirurgicale constânddin imobilizare prin tije metalic= intraosoas=;

intervalul de timp de circa 8 ani cuprins \ntre survenirea accidentului [i data examin=riiprezente;

cvasiimposibilitate de dispunere perfectsuperpozabil \n pozi]ie a fragmentului osos deta[atde la cadavru corespunz=tor inciden]ei utilizate \n

clinic=.

10. Examinare antropometric= judiciar=Pentru executarea determin=rilor metrice

necesare evalu=rii taliei persoanei al c=rei cadavrucarbonizat [i calcinat a fost supus examin=rii, nu am avut ladispozi]ie decât un singur os lung \n stare de integritate [ianume tibia stâng=, \n lungime de 406 mm.

Din cauza insuficien]ei de date de ordin metric,calcularea taliei se face cu o larg= aproxima]ie, rezultând ovaloare cuprins= \ntre 167-175 cm1.

...

CONCLUZIILECadavrul g=sit [i ridicat \n ziua de 23.12.89 de la loculpr=bu[irii unui elicopter, \n apropierea...., \nregistrat laInstitutul Medico-Legal “Prof. dr. Mina Minovici”, sub nr. 380,apar]ine generalului- locotenent NU}+ CONSTANTIN




Anul acesta

comemor=m 90 de ani dela trecerea \n eternitatea eminentului profesor austriac Hans Gross ,cel care a dat numelecomplexei [tiin]e pentru

a c=rei dezvoltare mul]i oameni de [tiin]=, profesori [ipracticieni [i-au dedicat via]a,Criminalistica .

Hans Gross s-a n=scut la data de 26 decembrie1847 la Graz, \n Austria. A studiat dreptul la Universitatea din

Graz, pentru ca apoi s= lucreze ca “Untersuchungsrichter ’’,magistrat. A colaborat cu organele de poli]ie \n investigareaunor crime nerezolvate, fiind un colector meticulos de detaliiatât fizice cât [i psihologice. Prima sa slujb= academic= a fostla Universitatea din Czernowitz ca profesor de drept penal,dup= care, \n anul 1902, a fost numit [eful catedrei decriminologie la Universitatea din Praga, unde, printre studen]iis=i, s-a aflat [i Franz Kafka. |n anul 1904, Hans Gross a fostnumit profesor de drept penal la Universitatea din Graz.

|n anul 1893 avea s= fie publicat= cea mai

important= lucrare a sa, numit= “H̀andbuch fur Untersuchungsrichter, als System der Kriminalistik “(“Manualul judec=torului de instruc]ie, Investiga]iaCriminalistic= “), lucrare care, numai \n anul 1908, se afla lacea de a cincea edi]ie [i fusese tradus= \n opt limbi str=ine.Lucrarea cuprinde sisteme [tiin]ifice de cercetare ainfrac]iunilor, prezentând, totodat=, cele mai noi tehnici deinvestigare la vremea aceea, cum sunt microscopia,serologia sau urmele papilare. Aceast= lucrare ap=rea \ntr-operioad= \n care criminalistica, acumulase multe cuno[tin]e,care puteau s=-i asigure o baz= solid= \n construirea unuisistem articulat de combatere a infrac]ionalit=]ii. Desigur, nuse poate vorbi despre “suficien]=“ \n scrierile lui Gross,deoarece “suficien]a“ nu este un atribut al [tiin]ei. Totu[i,pân= \n 1893, data apari]iei lucr=rii men]ionate, au fostf=cute descoperiri care au revolu]ionat [tiin]ele \n general [icriminalistica \n special. Astfel, Hans Gross a descris \nlucrarea sa inven]ia lui Anton Van Leeuwenhoek, produs= la1670, [i anume primul microscop de precizie [i de mareputere, sau pe aceea a lui Johann Wilhelm Ritter, care, \nanul 1804, a descoperit radia]iile ultraviolete. Mai târziu, \n

anul 1877, Walter Noel Hartley construia un spectroscop deabsorb]ie a radia]iilor ultraviolete. |n anul 1882, AlphonseBertillon \[i prezentase sistemul s=u de antropometrie, cametod= de identificare a infractorilor, pentru ca, \n anul 1892, \n lucrarea sa “Fingerprints “ (“Amprentele papilare “),

cercet=torul englez Francis Galton s= propun= o clasificare

[tiin]ific= a urmelor papilare bazate pe arcuri, lan]uri [ispiral=, demonstrând totodat= faptul c= amprentele papilarenu sunt mo[tenite, iar cele ale gemenilor sunt diferite.

O contribu]ie deosebit= a prof. Gross este aceea aprezent=rii necesit=]ii unei organiz=ri meticuloase \n vedereaefectu=rii unei investiga]ii de succes. |n acest sens, acesta aasamblat o serviet= cu compartimente diverse care s=sus]in=, prin con]inutul ei, toate trebuin]ele unui investigatorla fa]a locului: m=nu[i, rulet=, band= metric=, fiole pentruteste, lupe, instrumentar de prelevare a amprentelor etc.

|n anul 1897, profesorul Gross publica - sub numele“Criminal psychology: a manual for judges, practitioners, and students “ (“Psihologie criminal=: un manual pentru judec=tori,practicieni [i studen]i“ ) - o noua lucrare de referin]=.

|ncepând cu anul 1898, Gross devine editor la“Archiv fur Kriminal anthropologie und Kriminalistik “(“Arhivele pentru antropologie [i criminalistica“ ), una dintre cele maiimportante reviste de exprimare [tiin]ific= \n domeniulcriminalisticii.

Ca o \ncununare a activit=]ii sale de cercet=tor,practician [i profesor, \n anul 1912, Gross \nfiin]a, laUniversitatea din Graz, primul institut criminalistic din lume.Institutul cuprindea [i un muzeu, pentru care au fostachizi]ionate cele mai diverse obiecte, ce pot fi g=site la fa]alocului unei crime.

La vârsta de 67 de ani, mânat de un spirit patriotic,care l-a caracterizat toat= via]a, Gross s-a \nrolat pentru apleca pe front \n primul r=zboi mondial. Idealismul vârstniculuiprofesor s-a \ncheiat \n mod tragic, pe front contractând o

boal= de pl=mâni, frecvent= \n acel timp, care i-a provocatmoartea, \n anul 1915. La acea dat=, System der Kriminalistik,fondat de profesorul Hans Gross, primise dejacalificativul definitiv de standard interna]ional \n domeniulcriminalisticii.

|n anii care au urmat, mul]i cercet=tori au inventat [iimplementat noi tehnici criminalistice - Karl Landsteiner astandardizat sistemul modern ABO, James Watson [i FrancisCrick au determinat structura ADN, Alec Jeffreys adeterminat amprenta genetic= - continuând [i perfec]ionând,

astfel, metodelele [i tehnicile \nainta[ilor, \ntre care HansGross r=mânea, incontestabil, cel mai str=lucit, binemeritânddin partea noastr=, a tuturor celor ce ne dedic=m capacit=]ile[i talentul nobilei [tiin]e a criminalisticii,un modest [i pios omagiu.


In memoriam I n memoriam Hans Gro Hans Gro(1847 – 1915)

Dr. GABRIELA MATEI



1. Introducere:

Progresele rapide f=cute \n cercetarea genomului

uman [i deosebitul poten]ial aplicativ i-au determinat peoamenii de [tiin]= s= considere genetica una dintre celemai importante discipline ale secolului XXI.

Aplica]iile poten]iale curente ale cercet=riigenomului includ medicina molecular=, evaluareariscului apari]iei bolilor genetice ale f=tului, \n domeniuljudiciar, bioarheologiei, evolu]iei [i al migra]iei umane,antropologiei [.a.

Locii STR (short tandem repeats) sunt secven]e ADN-repetitive \n tandem, u[or multiplicabile prin reac]iapolimerizarii \n lant (PCR- polymerase chain reaction) [i cuun inalt grad de polimorfism. |n acela[i timp, alelele locilorSTR (forme alternative ale aceleiaãi gene) prezint= o marestabilitate \n decursul genera]iilor. Aceste caracteristici facdin locii STR markeri valoro[i \n procesele de identificare depersoane, cu aplica]ii \n medicina legal= [i studiileantropologice (Edwards A,1991, Budowle B,1998).

Pentru determinarea profilului genetic al uneipersoane se folosesc mai mul]i markeri sau loci, localiza]i peminisateli]i ai diferi]ilor cromozomi, ace[tia necon]inândinforma]ie medical=. Cu cât sunt utiliza]i mai mul]i markeri cuatât mai mic= este probabilitatea ca doi indivizi s= posedegenotipuri identice. Aceast= afirma]ie este sus]inut= decalculele biostatistice ce au la baz= regula produsuluiprobabilit=]ilor alelelor locilor analiza]i. Fundamentul [tiin]ificconst= \n alegerea markerilor genetici ce se afl= pecromozomi diferi]i, mo[tenirea alelelor genitorilor fiind unfenomen supus legii segreg=rii caracterelor.

Performan]ele recent \nregistrate \n genetica judiciar=fac posibil= individualizarea persoanelor pe baza a 13markeri ADN, accepta]i de c=tre FBI [i laboratoarele decriminalistic=.

|ncepând din 1996, laboratoarele FBI au ini]iat un efortpe scar= larg= privind stabilirea locilor fundamentali pentrucrearea bazei de date ADN, cunoscut= sub denumirea deCODIS (Combineted DNA Index System).

Proiectul STR a, \nceput \n aprilie 1996 [i \ncheiat \nnoiembrie 1997, a inclus un num=r de 22 de laboratoare [i aevaluat 17 loci- candida]i pentru folosire \n genetica judiciar=.

Locii evalua]i au fost: CSF1PO, F13A01, F13B, FES/FPS,FGA, LPL, TH01, TPOX, VWA, D3S1358, D5S818, D7S820,D8S1179, D13S317, D16S539, D18S51 [i D21S11.

Ce \nseamn=, de exemplu, D16S539?D: ADN uman16: cromozomul 16S: copia unei singure secven]e;

539: locusul 539 descris pe cromozomul 16.2. Materiale [i metode

Organul de cercetate penal= a dispus o rezolu]iemotivat= \ntr-o cauz= de omor pentru efectuarea uneiconstat=ri tehnico-[tiin]ifice biocriminalistice.

Am procedat la examinarea serologic= a probelorpuse la dispozi]ie \n cauza de mai sus. Ca material biologics-au utilizat urme de sânge uman identificate pe tricoul ridicatde la suspect [i proba de sânge recoltat= de la victim=.

Fragmentele din urmele materie de culoare brun-ro[cat= eviden]iate pe tricoul ridicat de la suspect \n contactcu reactivul Adler (testul benzidinei pentru identificareaeventualelor urme de sânge) au determinatreac]ii pozitive. |n vederea determin=rii apartenen]ei acestor urme la speciauman=, au fost testate cu Hexagon-OBTI-Test (furnizat deFresenius). Reac]iile au fost pozitive.

Grupa sanguin= a fost determinat= conform metodeiLattes, astfel c=, \n contact cu hematiile test A [i B, au daturm=toarele rezultate:

victima prezenta grupa sanguin= AII;suspectul prezenta grupa sanguin= AII;

|n acest caz nu s-a putut face o diferen]iere \ntreurmele biologice pe care le-a creat suspectul sau victima.Metodele serologice clasice nu au permis identificarea cucertitudine a autorului infrac]iunii, fapt pentru care s-aprocedat la examinarea probelor biologice \naintate folosindtehnica de identificare genetic= uman= bazat= peamplificarea STR, urmat= deanaliza fragmentelor ADN,folosind sistemul “Genetic Analyzer ABI Prism 3100”[isofturile de identificare a alelelor “GeneScan [i Genotyper”.


Subinspector biolog ELENA DRAGOMIR



Materialul biologic a fost supus extrac]iei ADN, amplific=riilocilor STR [i analizei alelelor ob]inute.

Extrac]ia ADN din urmele de sânge identificate pe tricoulsuspectului, precum [i din proba de referin]= (sânge) recoltat= de lavictim= a fost efectuat= prin metoda extrac]iei, folosind r=[inachelex.

Din extractele de ADN purificate [i cuantificate au fostmultiplica]i locii corespunz=tori kitului Multiplex ABI -“Identifiler” (D3S1358, VWA, D16S539, D2S1338, Amelogenin, D8S1179,D21S11, D18S51, D19S433, THO1, FGA, D7S820, CSF1PO,

D13S317, TPOX, D5S818), utilizând Termocycler 9700 (P E).Produ[ii de amplificare au fost supu[i electroforezei \n gel depoliacrilamid= 4%.

Analiza fragmentelor de ADN multiplicate,Analiza fragmentelor de ADN multiplicate,corespunz=toare locilor respectivi, a fost efectuat= cucorespunz=toare locilor respectivi, a fost efectuat= cuanalizorul ABI 3100 (Applied Biosystems).analizorul ABI 3100 (Applied Biosystems).

Analizele genetice corespunzatoare locilor kitului “Identifiler”(D3S1358, VWA, D16S539, D2S1338, Amelogenin, D8S1179,D21S11, D18S51, D19S433, THO1, FGA, D7S820, CSF1PO,D13S317, TPOX, D5S818) ale ADN-ului extras dinproba de referin]= (sânge ), recoltat= de la victim=, a eviden]iat profilulgenetic al acesteia.

Analizele genetice corespunzatoare locilor kitului “Identifiler”(D3S1358, VWA, D16S539, D2S1338, Amelogenin, D8S1179,D21S11, D18S51, D19S433, THO1, FGA, D7S820, CSF1PO,D13S317, TPOX, D5S818) ale ADN-ului extras dinurmele desânge identificate pe tricoul ridicat de la suspect au eviden]iat unprofil genetic ce apar]ine unei persoane de sex feminin,identic cu cel al victimei.

Alelele celor dou= persoane (victim= [i suspect), pentru cei16 loci utiliza]i, au fost identificate prin compara]ie cu benzile uneisc=ri alelice furnizate de produc=tor \mpreun= cu kitul deamplificare (AmpFl STR Identifiler).

3. Rezultate [i concluziiAlelele STR ob]inute atât pentru victim=, cât [i pentru

suspect constituie genotipuri individuale (profile genetice diferite).

Rezultatele se ob]in sub form= de electroferograme cecon]in cei 16 loci utiliza]i. Fiecare locus prezint= alele specifice-figura1.

Alelele STR sunt trecute \ntr-un tabel ce con]ine cei16 loci.

Profilul genetic al ADN-ului extras din urmelede sânge identificate pe tricoul suspectului este identic

Revista Criminalistica nr. 62005

Documents

Transcript of Revista Criminalistica nr. 62005