|n ziua de 14 februarie 2008, la Centrul Cultural alMinisterului Internelor [i Reformei Administrative a avut locAdunarea general= anual= a Asocia]iei Criminali[tilor dinRomânia, la care au luat parte membri fondatori [i membriisimpli, precum [i invita]i din cadrul institu]iilor statului dedrept. La ordinea de zi s-au prezentat urm=toarele:

� Raportul de activitate pe anul 2007;� Programul de activitate pentru anul 2008;� Raportul trezorierului privind situa]ia logistic= [i

financiar= a Asocia]iei Criminali[tilor din România;� Raportul comisiei de cenzori;� Alegerea Consiliului director, a Comisiei de cenzori [i

a trezorierului;� Stabilirea sec]iilor Asocia]iei Criminali[tilor din

România;� Bugetul de venituri [i cheltuieli pe anul 2008.Din con]inutul d=rii de seam= [i al interven]iei

participan]ilor s-au desprins urm=toarele:Fa]= de anul 2006, num=rul membrilor asocia]iei a

crescut cu 50, astfel c=, de la \nfiin]are [i pân= la sfâr[itul luniidecembrie 2007, se afl= \n eviden]= un num=r de peste 1.800de membrii.

Cu sprijinul Institutului de Criminalistic= din cadrulI.G.P.R s-a continuat constituirea filialelor teritoriale aleAsocia]iei, ac]iune care se va finaliza pân= la sfâr[itulsemestrului I al anului 2008.

Prin activit=]ile organizate, Asocia]ia a promovat opinii,metode [i mijloace tehnico-[tiin]ifice, prin care a contribuit laprevenirea [i combaterea criminalit=]ii, aducându-[i astfelcontribu]ia la perfec]ionarea actului de justi]ie.

Este pozitiv faptul c= Asocia]ia a reu[it s= fie cunoscut=\n rândul institu]iilor statului de drept [i de \nv=]=mânt din ]aranoastr= [i din str=in=tate. Totodat=, Asocia]ia s-a f=cutcunoscut= [i \n cadrul unor structuri ale Uniunii Europene.

Conform programului stabilit de Adunarea general= dinfebruarie 2007, au fost elaborate de c=tre Asocia]ie, \nparteneriat cu Institutul de Criminalistic= [i UniversitateaRomân= de {tiin]e [i Arte “Gheorghe Cristea” din Bucure[ti,peste 70 de studii [i lucr=ri de cercetare [tiin]ific=. O parte dinaceste lucr=ri au fost publicate \n Revista Român= deCriminalistic= [i \n volumul de studii [i comunic=ri alUniversit=]ii Române de {tiin]e [i Arte “Gheorghe Cristea”sub denumirea “Juridica”.

Prin eforturile materiale [i financiare ale Asocia]iei a fosteditat \ntr-un tiraj de 1.000 de exemplare volumul “Contribu]iacriminalisticii la investigarea actelor teroriste [i a altorevenimente cu consecin]e grave”, comunic=rile prezentate la

simpozionul interna]ional, cu aceea[i tem=, organizat \n lunaoctombrie 2006.

O contribu]ie important= la dezvoltarea [tiin]eicriminalistice a avut-o lucr=rile editate [i articolele publicate \nanul 2007, apar]inând domnilor: prof. univ. dr. VasileBerche[an, prof. univ. dr. Laz=r Cârjan, prof. univ. dr.Tudorel Butoi, prof. univ. dr. Vladimir Beli[, conf. univ. dr.Gheorghe Popa, lector univ. dr. Iancu {tefan, lector univ. dr.Constantin Dr=ghici, lector univ. dr. Ioan Hurdubaie, expertjudiciar ing. Mircea Fierbin]eanu, comisar [ef Gheorghe}âru, col. (r) prof. Vasile L=p=du[i, lector univ. drd. MarinRuiu, comisar drd. Cri[an Mucenic L=zureanu [.a.

Lucr=rile de criminalistic= [i Revista Român= deCriminalistic= au fost apreciate la “Salonul Interna]ional deCarte – 2007”, organizat de Direc]ia General= de Informare [iRela]ii Publice din cadrul M.I.R.A, \n perioada 24-27octombrie 2007.

|n cadrul activit=]ilor de la Salonul de Carte au fostlansate mai multe lucr=ri de criminalistic= [i medicin= legal=.Cu acest prilej, organizatorii au acordat diplome de onoareunor autori [i Asocia]iei Criminali[tilor din România.

O alt= activitate organizat= de Asocia]ia Criminali[tilordin România [i Inspectoratul General al Poli]iei Române(Institutul de Criminalistic= [i Direc]ia Poli]iei Rutiere) a fostSimpozionul interna]ional cu tema: “Investigareacriminalistic= a accidentelor rutiere. Rolul mass-media \nprevenirea acestora”, care a avut loc \n zilele de 30 [i 31octombrie 2007.

Aceast= manifestare a confirmat, \nc= o dat=, \naltulprofesionalism [i cota deosebit= de apreciere de care sebucur= criminalistica româneasc=. Cu acest prilej au fost

CRIMINALISTICA 1

EEdd iittoorrii aall

Criminalistica \n 2007Criminalistica \n 2007Prof. VASILE L+P+DU{I

The article presents aspects from the activity of the General Assembly of the Romanian Forensic

Science Association discussed on the 14th February 2008.

prezentate peste 80 de comunic=ri de \nalt= ]inut=, care aueviden]iat o serie de aspecte referitoare la tema supus=dezbaterilor.

Tot o activitate important= a Asocia]iei Criminali[tilor dinRomânia a fost \ndreptat= c=tre realizarea prevederilorProtocolului \ncheiat cu Universitatea Român= de {tiinte [i Arte“Gheorghe Cristea” din Bucure[ti [i Inspectoratul General alPoli]iei Române privind “Masteratul \n specialitateacriminalistic=”. |n luna iunie 2007 a absolvit cea de-a douaserie de cursan]i. O contribu]ie important= la realizareaactivit=]ilor \n cadrul masteratului au avut-o speciali[tiiInstitutului de Criminalistic=, care au dovedit competen]= [icalit=]ile necesare pentru transmiterea c=tre cursan]i atehnicilor [i metodelor criminalistice folosite atât \n ]ar= cât [i \nstr=in=tate.

|n anul 2007 au participat la manifest=ri interna]ionale,pe linie de criminalistic=, 17 speciali[ti, majoritatea fiind dincadrul Institutului de Criminalistic=, fiind sus]inu]i financiar dec=tre I.G.P.R. Unele aspecte privind problematica dezb=tut=la aceste manifest=ri sau \ntâlniri de lucru au fost publicate \nRevista Român= de Criminalistic=.

Printre activit=]ile, care urmeaz= s= le realizezeAsocia]ia, \n anul 2008, se \nscriu urm=toarele:

� Dezvoltarea activit=]ilor de cercetare [tiin]ific=. Printreacestea se \nscrie [i proiectul “Sistemul integrat de securitaterutier=”;

� Organizarea simpozioanelor cu temele:� Euroconformizarea activit=]ilor de criminalistic=, prin

implementarea “managementului calit=]ii” – 16 aprilie 2008.� Investigarea criminalistic= a infrac]iunilor cu

violen]= – 29-30 octombrie 2008;� Organizarea unei manifest=ri dedicate \mplinirii

a 10 ani de la fondarea [i apari]ia Revistei Române deCriminalistic=;

�Organizarea unor expozi]ii cu tehnic= [i produse

necesare laboratoarelor de criminalistic=;� Editarea lucr=rii “Investiga]ia criminalistic= a

accidentelor de circula]ie” (comunic=rile Simpozionuluiinterna]ional din 30-31 octombrie 2007), precum [i aRevistei Române de Criminalistic= ([ase numere);

�Organizarea de manifest=ri specifice (sesiuni decomunic=ri, prezentarea de cazuri deosebite,prezentarea rezultatelor unor studii [i cercet=ri etc.) dec=tre sec]iile asocia]iei, la care vor participa criminali[ti[i speciali[ti din alte domenii de activitate.

Adunarea General= a ales \n Consiliul Directoral Asocia]iei [i \n Comisia de Cenzori pe urm=torii:Pre[edinte

Conf. univ. dr. Gheorghe Popa.Prim Vicepre[dinteProf. univ. dr. Laz=r Cârjan.Vicepre[edin]i:Prof.univ.dr. Vasile Berche[an;General maior magistrat dr. Dan Voinea;Chestor principal drd. Iancu {tefan;Comisar [ef de poli]ie Gheorghe }âru.Secretar generalCol. (r) prof. Vasile L=p=du[i.Secretar executivComisar de poli]ie drd. Cri[an-Mucenic L=zureanu.Membrii:

Prof. univ. dr. Valentin Iftenie;Lector univ.dr. Ioan Hurdubaie;Conf. univ. dr. Gheorghe P=[escu;Conf. univ. dr. Marin Ruiu;Dr. ing. Mircea Fierbin]eanu;Ing. Anca B=lan;

Colonel magistrat drd. Pantelimon Bo[tin=;General lt. (r) dr. Gavril Dorelu }=rmurean;Comisar [ef de poli]ie dr. Constantin Duvac;Comisar [ef de poli]ie Nicolae Gheorghe;Comisar [ef de poli]ie Grigore P=tru];Comisar [ef de poli]ie Ionel Necula;Comisar [ef de poli]ie drd. Nicolae Preda.

Comisia de cenzori: Pre[dinte:

Economist Costic= T=nase.Membrii:

Lector univ.drd. Nicolae Grofu;Lector univ. drd. Florin Bobin.

TrezorierComisar de poli]ie Mihai Ivanici.

Adunarea general= a stabilit urm=toarele sec]ii:- sec]ia juridic=; - sec]ia tehnic= criminalistic=; - sec]ia tactic=criminalistic=; - sec]ia metodologie criminalistic=; - sec]iaamprenta genetic=; - sec]ia chimie judiciar=; - sec]ia istoriecriminalistic=, \nv=]=mânt, mass-media; - sec]ia organizare,planificare, marketing [i rela]ii interna]ionale; - sec]ia

2 CRIMINALISTICA

IIdeea construc]iei dispozitivului \n cauz= a ap=rutdin necesitatea usc=rii, \n condi]ii de siguran]=, aurmelor biologice recoltate de la fa]a locului \n

stare umed=, cu ajutorul recoltoarelor pentru exudat faringian.Principiul de func]ionare const= \n men]inerea

probei umede \ntr-o incint=, izolat= de mediul ambiant, \n carese creaz= o circula]ie for]at= a aerului, ceea ce permitemen]inerea unei atmosfere uscate.

Protejarea probei fa]= de agen]ii de contaminare estef=cut= prin etan[area incintei, cu garnituri de etan[are dincauciuc, cât [i prin aplicarea unor filtre din celofibr= la gura deadmisie [i evacuare a aerului circulat.

Probele sunt men]iunte \n pozi]ie vertical=, fixate \ntr-unstativ, la o distan]= suficient=, care s= nu permit=intercontaminarea acestora prin contact direct, fie lamanipulare fie \n timpul transportului.

Incinta din lemn (cutia) este placat= cu vinilin lipit cuprenandez, ceea ce permite decontaminarea acesteia cudiverse solu]ii destinate acestui scop.

Materiale:� Cutie din lemn (izolator termic) prev=zut= cu capac

fixat \n balamale;� Ventilator cu diafragm= iris. Pentru montarea filtrului,

la cap=tul din interiorul cutiei, s-a ata[at un element de fixarecilindric peste care s-a pus filtrul. Filtrul a fost fixat cu ogarnitur= din cauciuc, recuperat= de la un motor vechi deaspirator;

� Gura de evacuare aer (s-a folosit o cutie de pulbererelevant=, c=reia i s-a t=iat fundul, iar \n capac s-a decupat unorificiu. |ntre capac [i cutie se insereaz= filtrul. Pentruprotec]ia filtrului s-a lipit un grilaj din plastic pe suprafa]acapacului);

� Stativ probe, confec]ionat din placaj (ideal din plastic),dispus la circa 1,5 cm \n=l]ime fa]= de baza incintei;

� Filtru celofibr=, folosit la hotele electrice;� Tub silicon;� Band= din cauciuc pentru etan[area ferestrelor;� Ambi]ie, \ndemânare [i bun=voin]=.Costul materialelor: aproximativ 70 lei; timp de execu]ie:

circa 10 ore.

CRIMINALISTICA 3

DISPOZITIV DE USCARE DISPOZITIV DE USCARE URME BIOLOGICEURME BIOLOGICE

Subcomisar de poli]ie VALENTIN SITARU – Serviciul Criminalistic din cadrul D.G.P.M.B.

Device for drying biological tracesThe idea for construction of this device shows up from the need to dry, in safety conditions, wet biological traces

that were collected from crime scene, using pharyngeal swabs.The working principle consists in maintaining the trace wet in a box, isolated from environment, where it is

created a forced air circulation, which permits to maintain a dry environment.The proofs protection from contamination agents is made trough sealing up the box with gum gaskets as well

as trough using some rayon fibers filters at the admission and at the evacuation ports.The proofs are maintain in vertical position, fixed in a stand at a distance not to permit to contaminate each

other, by direct contact, by handling or during transport.The wooden box is covered with a material which permits to be decontaminated with various substances used

for that purpose.Materials:Wooden box (thermo insulator) with hinged cover.Cooler with Iris type diaphragm (for filter assembling, at the hole from inside the box, was attached a cylindrical

part over which was fixed the filter with a gum gasket which was taken from an old vacuum cleaner).The air evacuation port (has been used a latent powder container whom has been removed the bottom and in

the container lid has been made an aperture; between the container lid and the box has been inserted the filter; forfilter protection has been stuck a plastic grid over the container lid surface.

The proofs stand, made from plywood, disposed about 1.5 cm high from the bottom of box.Rayon fibers filter, used for electrical hoodsSilicone tubeGum tape for sealing up the boxAmbition, skill, will.Cost of materials : about 70 RON, execution time: about 10 hours

Photo 1 The device for drying in working position; Photo 2 A-gum tape for sealing up the box, B-cooler; C-airadmission filter

D-pharyngeal swabs stand; E-evacuation port; Photo 3 The cooler in “OFF” and “ON” position; Photo 4 Theevacuation port

Photo 5 Cooler’s filter; Photo 6 The evacuation port filter;

Dispozitivul pentru uscare \n pozi]ia de lucruA – BAND+ ETAN{ARE CAUCIUC;B – VENTILATOR;C – FILTRU ADMISIE AER;D – STATIV RECOLTOARE EXUDAT FARINGIAN;E – GUR+ EVACUARE AER.

A. Ventilatorul \n pozi]ia oprit

B. Ventilatorul \n pozi]ia pornit

Gura de evacuare

Filtrul ventilator

4 CRIMINALISTICA

A

B

CRIMINALISTICA 5

MMul]i \n]elep]i [i

oameni de [tiin]= ne-

au demonstrat, \n

operele lor, c= viitorul, pentru a fi

credibil, trebuie s= aib= pus \n el [i

trecutul. De la apari]ia sa, revista

noastr= [i lucr=rile editate pe linie de

criminalistic= [i medicin= legal= au

prezentat o serie de speciali[ti care,

de-a lungul timpului, [i-au adus

contribu]ia la dezvoltarea [tiin]ei

criminalistice [i la solu]ionarea unor

cauze complexe. Unul dintre cei care

au fost uita]i, pe nedrept, este [i

Alexandru Bircle. S-a n=scut \n anul

1899, la Bucure[ti, expert \n

criminalistic= [i medicin= legal=, fost

[ef de lucr=ri la Institutul de Medicin=

Legal= “Mina Minovici”, recunoscut pe plan interna]ional

pentru activitatea sa. |n toamna anului 1940, Alexandru

Bircle, \mpreun= cu al]i speciali[ti, a efectuat expertizele de

specialitate asupra asasinatelor comise de legionari la

Penitenciarul Jilava [i \n alte locuri.

Dup= cum se [tie, \n noaptea de 26 spre 27 noiembrie

1940, din ordinul dat de Horia Sima, c=petenia legionar=

Gheorghe Cre]u, comisar legionar \n cadrul Prefecturii Poli]iei

Capitalei, a pus la cale asasinarea a peste 60 de de]inu]i politici

(\n mare parte demnitari ai regimului de atunci), afla]i la

Penintenciarul Jilava [i \n comuna Strejnic, precum [i a peste 20

de poli]i[ti din cadrul Poli]iei Capitalei, printre care [i criminali[ti.

Expertizele efectuate de Alexandru Bircle au constituit

probe indubitabile pentru instan]a militar=, astfel c= Gheorghe

Cre]u a fost condamnat la moarte, execu]ia consumându-se la

28 iulie 1941, \n Valea Piersicilor de lâng= Penitenciarul Jilava.

|n anii r=zboiului, Alexandru Bircle a f=cut parte din

comisia interna]ional= care a constatat c= miile de cadavre

ale militarilor polonezi, \ngropate \n p=durea de la Katyn,

lâng= Smolensk, erau opera unui asasinat colectiv, comis de

sovietici.

Din aceast= comisie interna]ional= au mai f=cut parte

profesorii criminali[ti [i medicii legi[ti: Navile din Geneva,

Speeler din Grud, Orsos din Budapesta, Srxen din Helsinki,

Markov din Sofia, sau Burlett din Gröningen, Palmieri din

Neapole, Miloslavici din Zagreb, Buhtz din Wroclaw, Tramsen

din Copenhaga, Hajek din Praga, Suluk

din Bratislava, to]i fiind somit=]i \n

medicin= legal= [i criminalistic=.

Concluziiile comisiei au fost f=cute

publice, \n noaptea de 29 spre 30

aprilie 1943, de c=tre agen]iile de pres=

DNB [i TRANSOCEAN. Aceste concluzii

i-au derajat pe sovietici.

Dup= \ncheierea celui de-al doilea

r=zboi mondial, \n disputele din jurul

masacrului de la Katyn, sovieticii au fost

exonera]i de orice r=spundere [i s-a

aruncat vina pe germani.

Ulterior, serviciile speciale de

informa]ii ale sovieticilor i-au vânat f=r=

mil= pe membrii fostei comisii

interna]ionale, cu inten]ia clar= de a-i

lichida, fiind considera]i martori

periculo[i. Imediat dup= 23 august 1944, au \nceput

activit=]ile \mpotriva lui Alexandru Bircle.

Prima tentativ= a ru[ilor de a-l aresta a fost \n ziua de

22 noiembrie 1944, dar nu a reu[it. |n anul 1946, Alexandru

Bircle a fost condamnat la 20 de ani munc= silnic=, \n calitate

de “criminal de r=zboi”. Sentin]a s-a emis \n contumacie,

deoarece Alexandru Bircle reu[ise s= se ascund=, cu sprijinul

familiei [i al unor prieteni din poli]ie. |n toamna anului 1947,

Alexandru Bircle a p=r=sit clandestin România, cu un

pa[aport fals.

Dup= mai multe peregrin=ri prin Elev]ia [i Fran]a, a

ajuns \n Argentina, la Buenos Aires. De aici a plecat \n Peru,

unde a fost \ncadrat ca profesor de medicin= legal= [i

criminalistic= la Universitatea din Lima.

|ntre timp, so]ia sa, Olimpia Bircle, a fost condamnat=,

\n România, la 5 ani \nchisoare pentru “complicitate la crime

de r=zboi”. Alexandru Bircle a plecat din Peru \n S.U.A., iar,

\n 1976, s-a stins din via]=. Pe parcursul vie]ii, Alexandru

Bircle a publicat mai multe lucr=ri de medicin= legal= [i

criminalistic=, care se g=sesc la bibliotecile unor universit=]i

din Peru [i S.U.A.

Bibliografie:Arhivele fostei securit=]i-fond documentar-date ob]inute

\n anul 1978.Mihai Pelin, Un veac de spionaj, contraspionaj [i poli]ie

politic=, Editura Elion, Bucure[ti, 2003.

6 CRIMINALISTICA

O con[tiin]= neclintit= \n serviciul [tiin]eiO con[tiin]= neclintit= \n serviciul [tiin]ei

Prof. VASILE L+P+DU{I

This article refers to the adventures of a great coroner and forensic specialist, Alexandru Bircle.

IInvestigarea locului faptei se situeaz= pe primapozi]ie pe scara ierarhic= a probelor [imijloacelor materiale de prob=, apte de a

conduce la identificarea celor ce se fac r=spunz=tori de\nc=lcarea legii.

|ntrep=trunderea dintre buna calitate a cercet=riilocului faptei [i tehnica de vârf, care ne este pus= ladispozi]ie, este premisa care a condus la aflareaadev=rului [i \n cazul pe care \l prezent=m \n continuare.Este vorba de fapta a c=rei victim= a fost numitul PetcuMirel Liviu, domiciliat \n localitatea Baia Mare, jud.Maramure[, student la teologie \n ultimul an, care adecedat ca urmare a loviturilor primite de la numi]ii C.F.C.[i P.G., dosarul aflându-se pe rolul Tribunalului Boto[ani.

La data de 05.01.2008, lucr=torii Postului de Poli]ieFrumu[ica, jud. Boto[ani, au fost sesiza]i de c=tre uncet=]ean cu privire la faptul c=, pe câmpul situat lâng=drum, \ntre localit=]ile Frumu[ica [i R=deni, jud.Boto[ani, se afla un cadavru uman.

|n urma sesiz=rii, lucr=torii Postului de poli]ie s-audeplasat la locul indicat de reclamant, unde au constatatc= sesizarea se confirma [i, mai mult, cadavrul prezentala nivelul fe]ei [i mâinilor multiple semne de violen]=. Caatare, au luat m=suri de asigurare a perimetruluiinfrac]ional [i au raportat cele constatate la dispeceratulI.P.J. Boto[ani.

La nivelul I.P.J. Boto[ani s-a constituit o echip= decercetare, compus= din ofi]eri de investiga]ii criminale [icriminali[ti, care, sub conducerea procurorului criminalist, s-adeplasat la fa]a locului.

Ajun[i la fa]a locului, s-a constatat c= victima era \ntins=pe câmp, la distan]= de aproximativ 80 m de drum, culcat= pepartea dreapt=, cu capul c=tre carosabil, mâinile [i picioareleflexate \n pozi]ia boxerului. Cadavrul era \nghe]at \n totalitate,par]ial acoperit cu z=pad=, stratul de z=pad= pe care se afla,

fiind mai sub]ire decât stratul de z=pad= a[ezat pe câmp, \nperioada anterioar= g=sirii cadavrului. Cadavrul era \mbr=catcu dou= pulovore [i dou= perechi de pantaloni, pantalonii dedeasupra fiind l=sa]i \n vine. La examenul extern, s-aconstatat c= victima prezenta leziuni la nivelul fe]ei, pe fa]aposterioar= a palmelor [i la \ncheieturile degetelor de lamâini, de aici desprinzându-se concluzia c= victima a avut unconflict fizic cu cel pu]in o persoan=.

Cu ocazia examin=rilor efectuate de ofi]erul criminalist lalocul faptei, au fost identificate dou= urme de rulare ale unuivehicul, slab vizibile datorit= z=pezii c=zute, care le-a acoperit.Aceste urme aveau punctele incipiente, \n locul \n care erauvizibile, la marginea de lâng= drum a câmpului [i se continuaupe câmp, pe lâng= cadavru, \nc= 30 m dup= acesta, de undese \ntorceau c=tre drum, pe o linie paralel= cu urmele dejamen]ionate [i la distan]a de 20 m de acestea. Atât puncteleincipiente cât [i cele terminus ale urmelor de lâng= drum, erauorientate c=tre localitatea Deleni, jud. Ia[i.

|n urma m=tur=rii stratului de z=pad= ce acopereaurmele, s-a reu[it identificarea modelelor de anvelop= alero]ilor de pe osia din spate, ecartamentul [i, mai mult, s-aidentificat o singur= urm= de potcoav=, apropiat= de urma dinpartea dreapt=. Aceasta ne-a dus la concluzia c= autorul(ii)faptei, s-a/s-au deplasat cu un vehicul hipo, tras de un singur

CRIMINALISTICA 7

SFÂR{ITUL UNUI VIITOR PREOTSFÂR{ITUL UNUI VIITOR PREOT

Subinspector de poli]ie DRAGO{ GIURGIU, I.P.J. Boto[ani

The article refers to the murder committed in Boto[ani County, Petcu Mirel Liviu a priest beingmurdered with robbery as motif.

cal, \nh=mat pe partea dreapt= [i, mai mult, datorit= firelorscurte de p=r de culoare alb=, g=site pe pantalonii dededesubt ai victimei, c= animalul de trac]iune era de culoaresur.

|ntrucât nu se cuno[tea identitatea cadavrului, acest

fapt complica [i mai mult lucrurile. Perchezi]ionarea

buzunarelor, \n momentul g=sirii, a fost imposibil= \ntrucât

toate hainele erau \nghe]ate.

Dup= dezghe]area gecii g=site lâng= cadavru [i apantalonilor, s-au g=sit \n buzunare mai multe bunuri, printrecare: c=r]i religioase \n miniatur=, iconi]e, agende cu sute denumere de telefoane, un \nc=rc=tor de telefon mobil marcaNOKIA, care ne-a condus la ideea c= era posibil s= fi avuttelefon, [i o adeverin]= a unui mandat po[tal pe numeledestinatarului Petcu Mirel Liviu din localitatea Baia Mare. O partedin bunurile g=site \n buzunar [i \nf=]i[area cadavrului, cu barb=[i p=rul lung, ridica \ntrebarea: f=cea parte din clerul bisericii?

Cadavrul a fost transportat la morg=, \n vedereaefectu=rii necropsiei [i stabilirii cauzei mor]ii. |n dup=-amiazazilei de 06.01.2008, s-a efectuat necropsia, ocazie cu care s-a stabilit c= victima prezenta dou= coaste rupte \n parteastâng= superioar=, fractur= de coloan= cervical=, acesteacorelate cu celelalte leziuni f=cându-l pe medicul legist s=afirme c= persoana g=sit= decedat= a fost victima unuiaccident de circula]ie; constatare care a f=cut [i obiectulconcluziilor provizorii.

|n urma \nc=lzirii vremii, la data de 07.01.2008, s-adispus continuarea cercet=rilor la locul \n care a fost g=sit=victima. Cu aceast= ocazie, \n locul \n care urmele de rulareale vehiculului hipo se \ntorceau c=tre drum, pe o suprafa]=impresionant=, atât la exteriorul stratului de z=pad= u[or topit,cât mai ales sub stratul de z=pad=, s-au identificat urme desubstan]= de culoare brun-ro[cat=, motiv care ne-a \nt=ritideea c= aveam de a face cu o crim= [i nu cu un accident decircula]ie. Aceasta a fost [i cauza pentru care s-a dispusrenecropsierea cadavrului.

Cu ocazia renecropsierii [i datorit= dezghe]=riicadavrului, comisia, \ntocmit= din doi medici legi[ti, a constatatc= victima prezenta toate leziunile sus descrise, mai pu]infractur= de coloan= cervical=, iar raportul final al medicilor afost c= moartea a survenit ca urmare a hipotermiei, \nprincipal, [i a loviturilor primite, \n subsidiar, [i putea data deaproximativ 7-9 zile, adic= perioada (28-30).12.2007.

8 CRIMINALISTICA

|n urma examin=riituturor documentelor g=site \nbuzunarele de la hainelevictimei, s-a stabilit c= victimaeste PETCU MIREL LIVIU, de33 ani, din localitatea BaiaMare, jud. Maramure[,student \n ultimul an laFacultatea de Teologie dinSibiu, identitate care ne-a fostconfirmat= ulterior [i de fratelevictimei, care l-a identificat lamorg=. Fratele victimei ne-a

relatat mai multe aspecte care aveau s= fie de o importan]=covâr[itoare la elucidarea acestui caz, [i anume c= fratele s=u,viitor preot, obi[nuia s= c=l=toreasc= foarte mult pe lam=n=stiri, cu trenul sau cu ma[ini de ocazie, purta tot timpul cuel un telefon mobil marca NOKIA, un aparat foto digital marcaOLYMPUS, un laptop, o geant= cu haine [i sume de baniconsistente. Concluzia imediat= a fost uciderea \n scop de jaf,\ntrucât nici unul din bunurile, prezentate de fratele victimei,

nefiind g=sit la aceasta.|ntrucât acum [tiam c= victima avea asupra sa un

telefon mobil, cu ajutorul colegilor de la tehnic=, s-a reu[itstabilirea loca]iei telefonului, traseul pe care se deplasa,numerele care au fost apelate de la telefonul [i num=rulvictimei. Astfel, \n corela]ie cu celelalte probe administrate \ncauz=, s-a reu[it formarea unui cerc de suspec]i [i, \n final,identificarea autorilor infrac]iunii, numi]ii C.C.F. [i P.G.,ace[tia având vârste de 22 ani, respectiv 23 ani. Pentrumoment, s-a reu[it re]inerea doar a lui C.C.F., cel=lalt autorreu[ind s= se refugieze \n Italia. Asupra numitului C.C.F. s-aug=sit mai multe bunuri, printre care [i un aparat foto marcaOLYMPUS, care apar]inea victimei. |n urma declara]iei lui

C.C.F., celelalte bunuri, produs al infrac]iunii, se afl= la P.G.|n finalul cercet=rilor, s-a descins \n satul Leahu-Nacu,

com. Deleni, jud. Ia[i, compus din aproximativ 10 case, unde,la locuin]a unei familii Cernescu, vecin= cu cei doi autori, s-a

reu[it identificarea vehiculului hipo [i a calului ale c=ror urmeau fost identificate la locul faptei.

Toate aspectele ar=tate au fost munca de o lun= de zilea unei echipe, format= din speciali[ti ai I.P.J. Boto[ani,\ncununat= de succes, care a demonstrat, \nc= o dat=, c= o

CRIMINALISTICA 9

DDe[i Codul de procedur= penal= atribuievaloare egal= tuturor mijloacelor de prob=,se remarc= o tendin]= de cre[tere a ponderii

[i importan]ei proba]iunii [tiin]ifice \n raport cu celelaltemijloace de prob=. Constat=rile tehnico-[tiin]ifice suntmijloacele de prob= care valorific= urmele ridicate de lafa]a locului, ducând la identificarea autorului [i probareavinov=]iei acestuia.

Aceasta se efectueaz= atunci când exist= pericolde dispari]ie a unor mijloace de prob= sau de schimbarea anumitor situa]ii de fapt [i este necesar= l=murireaurgent= a diferitelor fapte sau \mprejur=ri ale cauzei. Deregul=, constatarea tehnico-[tiin]ific= este efectuat= despeciali[ti sau tehnicieni ce func]ioneaz= \n cadrul, ori pelâng= institu]ia de care apar]ine organul de cercetare saude urm=rire penal=, f=r= ca ace[tia s=-[i \nsu[easc=atribu]ii de organ de urm=rire penal=.

Diversificarea modurilor de operare a infractorilor,profesionalizarea acestora [i m=surile pe care infractoriile iau pentru a nu l=sa urme la fa]a locului, impunridicarea [i exploatarea tuturor urmelor criminalistice,g=site cu ocazia investig=rii locului faptei.

Urmele instrumentelor de spargere formeaz= obiectulde cercetare a traseologiei judiciare. Denumirea detraseologie vine de la combinarea cuvintelor “trace” de originefrancez=, care se traduce prin- “urm= sau dâr=” [i “logos”cuvânt de origine greac=, care se traduce prin- “ordine sauidee”. Traseologia poate fi definit= ca fiind acea ramur= atehnicii criminalistice care studiaz= urmele ca impresiuni alestructurii exterioare a obiectelor sau ca resturi deta[ate dinobiect, \n scopul identific=rii de gen [i individuale a persoaneisau a obiectului creator, precum [i \n scopul l=muririi\mprejur=rilor legate de formarea acestora.

|n situa]ia \n care autorul este interesat s= p=trund= \ntr-o anumit= \nc=pere, s= deschid= un sertar, un fi[et, o cas= debani, el apeleaz= la cele mai diverse metode sau instrumente,denumite generic \n literatura de specialitate “instrumente despargere”.

Ac]iunea acestor instrumente de spargere creaz=asupra unui obiect, urme form= l=sate prin:- ap=sare,alunecare, frecare [i despicare.

Prin t=iere, \n urm= se reproduce microrelieful exterioral t=i[ului [i al p=r]ilor laterale ale instrumentului folosit.Calitatea acestor urme dinamice este condi]ionat= de naturamaterialului obiectului primitor. Cu cât acest material este maiplastic, cu atât mai mult se reproduc, sub form= de stria]ii,

particularit=]ile fine ale lamei t=ietoare a instrumentului (cu]it,topor, patent, dalt=, foarfece, cle[te), ceea ce permite caaceste particularit=]i s= fac= obiectul valorific=rii prin rapoartecriminalistice [i s= conduc= la identificarea instrumentuluifolosit.

Spre exemplificare, prezent=m o cauz= penal=,solu]ionat= de poli]i[tii criminali[ti cov=sneni, \n care s-areu[it identificarea autorului unui furt, singurul mijoc deprobare a vinov=]iei acestuia fiind rezultatul final alexamin=rilor traseologice efectuate \n cadrul laboratorulcriminalistic.

|n diminea]a zilei de 18.02.2008, Poli]ia ora[ului|ntors=tura Buz=ului din jud. Covasna, a fost sesizat= c=, \nperioada 15-18.02.2008, persoane necunoscute au intrat prinefrac]ie \n {coala general= “Mihail Sadoveanu” din localitate,de unde au sustras scule [i dispozitive folosite la lucr=rile derepara]ii ale [colii, prejudiciul ridicându-se la peste 5.840RON.

Foto 1. {coala general= “Mihail Sadoveanu” din localitatea

|ntors=tura Buz=ului.

La fa]a locului s-a deplasat echipa de cercetare,

\mpreun= cu tehnicianul criminalist, care au stabilit c=

sistemul de asigurare a u[ii de acces, \n camera unde erau

depozitate materialele sustrase, era confec]ionat din fier

beton. Acesta a fost sec]ionat cu o foarfec= de t=iat metale.

Tehnicianul criminalist a ridicat buc=]ile de fier beton

sec]ionat, le-a ambalat [i transportat conform procedurii.

10 CRIMINALISTICA

IDENTIFICAREA TRASEOLOGIC+-IDENTIFICAREA TRASEOLOGIC+-PRINCIPALUL MIJLOC DE PROBARE PRINCIPALUL MIJLOC DE PROBARE

A VINOV+}IEIA VINOV+}IEISubcomisar de poli]ie PAVEL MAGHIAR

Subcomisar de poli]ie RAFAEL-EMIL CIOBANUI.P.J. Covasna

“In this paper, the authors try to emphasize the importance of the traseological techno-scientificsurvey in finding out the truth about a theft offence from the private property”

Foto 2. Sistemul de asigurare a u[ii de acces, \n camera din

care s-au sustras materialele, s=geata indic= locul unde a fost

sec]ionat fier-betonul.

Buc=]ile din fier-beton au fost puse la dispozi]iaspeciali[tilor din cadrul laboratorului de expertize [i constat=ritehnico-[tiin]ifice. La examinarea acestora am constatat c=cele dou= buc=]i din fier-beton au format un \ntreg, aulungimea de 320 mm, respectiv 260 mm [i diametrul de 6 mmfiecare. Acestea au forma unor trasee liniare [i sinuoase, cubucle mai mult sau mai pu]in pronun]ate, rezultate \n urmamodului de realizare a sistemului de asigurare a u[ii deacces. Capetele au aspect de sec]ionare recent= iar, \napropierea acestora, pe generatoarele diametral opuse, seg=sesc mai multe urme consecutive de adâncime. |n urmaexamin=rilor s-a stabilit c= urmele form= \n litigiu con]in, sub

form= de stria]ii paralele, relieful lamei t=ietoare. Foto 3. Buc=]ile din fier-beton puse la dispozi]ie. S=geata de

culoare ro[ie indic= urma de sec]ionare, iar s=ge]ile de culoare verde

indic= urmele consecutive de adâncime.

Foto 4. Foto 5.

Foto 4-5. Cele dou= foarfece de debitat metalele puse la

dispozi]ie

|n vederea identific=rii autorului s-au pus la dispozi]ia

speciali[tilor criminali[ti dou= foarfece de debitat metale,

ridicate de la dou= la persoane diferite, ambele fiind suspecte

de s=vâr[irea faptei.

Dup= crearea, \n mod experimental, pe acela[i tip de

material (fier-beton), a urmelor de sec]ionare pentru

compara]ie, am constatat c= acestea con]in urme stria]ii apte

pentru examin=ri comparative.

Examenul comparativ, efectuat cu microscopul

comparator “Leitz” a stabilit c= urma de sec]ionare \n litigiu,

prezint= asem=n=ri cu caracter general [i individual cu urma

de sec]ionare model de compara]ie, ob]inut= experimental cu

foarfeca ridicat= de la numitul P.R.V. (foto 5).

Prin preluarea imaginilor color cu aparatul fotografic

digital marca “NIKON”– COOL PIX 4500, [i prelucrarea

acestora cu programul “LUCIA FORENSIC”, au fost ob]inute

microfotografiile stria]iilor de pe zonele de sec]ionare,

stabilindu-se astfel:

Caracteristici generale comune

• existen]a celor trei tipuri de zone, respectiv: dou= zone

de contact (a), dou= zone de t=iere (b) [i zon= de rupere la

mijloc(c), ilustate \n foto 6-7;

• zonele de t=iere sunt dispuse \n planuri sub forma

literei “V”.

Caracteristici individuale comune

Stria]ii liniare, paralele, cu l=]imi diferite, distan]ate

CRIMINALISTICA 11

inegal, ce prezint= continuitate liniar=, ilustrate \n foto 8-10.Foto 6. Foto 7.

Foto 6-7.

Zonele urmelor

de sec]ionare

(foto 6 -litigiu,

foto 7-

compara]ie)

Foto 8.

Foto 9.

Foto 8-9. Microfotografiile stria]iilor urmelor de sec]ionare.(foto 8 -litigiu, foto 9-compara]ie)

Foto 10. Microfotografia continuit=]ii liniare a stria]iilor urmei \n litigiu

(L) [i urmei model de compara]ie (C).

Raportul de constatare tehnico-[tiin]ific= a concluzionatcu certitudine c= fierul-beton, parte component= din sistemulde asigurare a u[ii de acces \n subsolul {colii generale“Mihail Sadoveanu”, din ora[ul |ntors=tura Buz=ului,jud.Covasna a fost sec]ionat cu foarfeca de t=iat metale,ridicat= de la numitul P. R.V.

Conchidem, prin a sublinia importan]a ridic=rii [iexploat=rii tuturor categoriilor de urme criminalistice, careatest= \mprejur=ri legate de desf=[urarea unei activit=]iinfrac]ionale, \n condi]iile actuale, când descoperirea urmelorpapilare, care s= conduc= la identificarea autorului unei

12 CRIMINALISTICA

||n prezent, la nivelul statelor membre ale UE, se

\ncearc= implementarea unui cadru legal unitar,

pentru realizarea transparent= [i corect= a

opera]iunilor cu valori mobiliare pe pie]ele reglementate.

Comitetul European al Reglementatorilor de Valori Mobiliare

a emis, \n luna iulie anul 2007, al doilea ghid privind

implementarea uniform= a Directivei 2003/6/CE a

Parlamentului European [i a Consiliului European privind

utiliz=rile abuzive ale informa]iei confiden]iale [i manipul=rile

pie]ei (abuzul de pia]=).

Pe teritoriul na]ional, autoritatea care are drept atribu]ii

reglementarea [i supravegherea pie]ei de capital este

Comisia Na]ional= a Valorilor Mobiliare. Luând \n considerare

normele europene, conform c=rora regulamentele adoptate

de Parlamentul European au for]= juridic= \n \ntreg spa]iul

comunitar, f=r= a fi necesar= transpunerea acestora \n

legisla]ia na]ional= a statelor membre, acestea se aplic=

direct [i \n România.

Opera]iunile translative de proprietate, având ca obiect

valori mobiliare, sau alte instrumente financiare create \n leg=-

tur= cu valorile mobiliare, emise de o societate de]inut= public,

se desf=[oar= doar pe pie]ele reglementate [i prin intermediul

Societ=]ilor de Servicii de Investi]ii Financiare (SSIF).

Tranzac]iile realizate pe pia]a reglementat= din România

sunt efectuate de c=tre SSIF-uri la ini]iativa de]in=torului de

valori mobiliare, prin introducerea de ordine de vânzare,

respectiv de cump=rare, \n cazul opera]iunilor de cump=rare.

Tranzac]ia reprezint= executarea de c=tre un SSIF a

ordinelor de vânzare/cump=rare transmise de client, \n

numele SSIF [i \n contul clientului, urmat= de efectuarea

eviden]ierii \n contul clientului, ]inut la custode (SNCDD), a

men]iunilor privind dreptul de proprietate.

Execu]ia ordinelor clientului depinde de existen]a

fondurilor sau a valorilor mobiliare necesare \n conturile

clientului, pentru acoperirea tranzac]iilor, taxelor [i

comisioanelor aferente. |n cazul \n care fondurile existente nu

acoper= \ntregul volum al ordinului clientului, SSIF poate

executa ordinul \n limita fondurilor existente, cu plata inclusiv

a taxelor [i comisioanelor datorate.

Schematic, mecanismul reglement=rii tranzac]iilor cu

valori mobiliare se prezint= conform celor ce urmeaz=.

|n cazul unui ordin de vânzare se efectueaz=urm=toarele opera]iuni:

� de]in=torul emite un ordin de vânzare c=tre SSIF 1;

� SSIF 1 trage ac]iunile din contul RRA, pe numeleclientului vânz=tor, \n contul s=u deschis la SNCDD;

� SSIF 1 transmite [i negociaz= electronic \n pia]areglementat= ordinul clientului;

� la realizarea acordului \n pia]= (\ntâlnirea \ntre ofertaferm= a SSIF 1 [i cererea ferm= a unui cump=r=tor SSIF 2) serealizeaz= tranzac]ia [i SSIF 2 transfer= ac]iunile cump=rate\n contul s=u la SNCDD;

� exist= [i o opera]iune op]ional=, respectiv transferulac]iunilor de la SSIF 2 \n contul clientului cump=r=tor, lacererea expres= a acestuia.

Conform directivei privind abuzul de pia]=,manipularea pie]ei \nseamn=:

a. tranzac]ii sau ordine de tranzac]ionare:- care dau sau ar putea da informa]ii false sau care

induc \n eroare \n leg=tur= cu cererea, oferta sau pre]ulinstrumentelor financiare (tranzac]ii false sau \n[el=toare);

- care men]in, prin ac]iunea uneia sau mai multorpersoane ac]ionând \mpreun=, pre]ul unuia sau al mai multorinstrumente financiare, la un nivel anormal ori artificial(manipularea pre]ului);

b. tranzac]ii sau ordine de tranzac]ionare, carepresupun procedee fictive sau orice alt= form= de \n[el=ciune(procedee fictive);

c. diseminarea de informa]ii prin mass-media, inclusivinternet, sau prin orice alt= modalitate, care dau sau ar puteada semnale false sau care induc \n eroare asuprainstrumentelor financiare, inclusiv diseminarea zvonurilor [i[tirilor false care induc \n eroare, \n condi]iile \n care persoanacare a diseminat informa]ia [tia sau trebuia s= [tie c=informa]ia este fals= sau induce \n eroare. Referitor lajurnali[ti, \n exercitarea profesiunii lor, diseminareainforma]iilor va fi luat= \n considerare ]inându-se cont deregulile care reglementeaz= activitatea acestora, excep]ief=când persoanele care utilizeaz= aceste informa]ii \n scopulob]inerii, directe sau indirecte, de avantaje sau profituri(informa]ii false sau \n[el=toare).

Expertiza criminalistic= a \nscrisurilor, pe suport dehârtie, utilizate \n tranzac]iile cu valori mobiliare

Date fiind rolul [i pozi]ia investiga]iilor tehnice

criminalistice \n procesul judiciar, examinarea falsului \n

\nscrisurile utilizate, \n vederea realiz=rii transferului de

proprietate a titlurilor de valoare, trebuie s= se fac= \n primul

rând pe baza prevederilor legii penale. Astfel, potrivit

CRIMINALISTICA 13

Contribu]ia utiliz=rii me tode lor c riminalis tic e \nContribu]ia utiliz=rii me tode lor c riminalis tic e \nde tec tarea urme lor mecanisme lor de manipulare a pie ]e ide tec tarea urme lor mecanisme lor de manipulare a pie ]e i

burs iereburs iere

A sound capital market is a feature of any functional market economy. The transparent carrying aut ofthe operations with securities on the regulated markets involves a very careful supervision of anydeviation/infringement aiming at the distortion of the correct price formation. Forensic studies considerablycontribute to the subsequent identification of the mechanisms used for the manipulation of the stockmarket.

dispozi]iilor art. 288-290 C. pen., falsul \n \nscrisuri poate fi de

natur= material= sau intelectual=.

a. Falsul material, atât cel \n \nscrisuri oficiale, cât [i cel

\n \nscrisuri sub semn=tur= privat=, este consecin]a

contrafacerii sau alter=rii lor, \n orice mod, de natur= s=

produc= efecte juridice. El poate fi s=vâr[it printr-o modificare

fizic= a \nscrisului preexistent sau prin alc=tuirea \n totalitate

sau \n parte a unui \nscris oficial.

b. Falsul intelectual const= \n falsificarea unui \nscris

oficial, cu prilejul \ntocmirii acestuia de c=tre un func]ionar ori

alt salariat aflat \n exerci]iul atribu]iilor de serviciu, prin

atestarea unor fapte sau \mprejur=ri neadev=rate \n \nscrisul

astfel \ntocmit.

Tranzac]iile cu ac]iuni dematerializate pe pia]a de

capital presupun \ncheierea de c=tre vânz=tor/cump=r=tor a

unui contract cu intermediarul autorizat s= lanseze ordine \n

pia]= (societ=]i de servicii de investi]ii financiare), contracte \n

baza c=rora brokerul care prime[te un ordin din partea

clientului este obligat s=-l execute \n cele mai favorabile

condi]ii.

|n vederea efectu=rii opera]iunilor de vânzare a ac]iunilor,

aflate \n contul personal la Registrul Român al Ac]ionarilor, un

client care se adreseaz= societ=]ii de servicii de investi]ii, \n

vederea valorific=rii unor titluri, semneaz= ordinul de vânzare.

Acest \nscris poate avea urm=toarele op]iuni:

- ordin limit= – prin care clientul ordona vânzarea

titlurilor la o valoare cel pu]in egal= cu cea \nscris= la cererea

sa \n acest document;

- ordin la pia]= – prin care clientul accepta \nstr=inareatitlurilor la pre]ul pie]ei, respectiv un anumit termen de

realizare a acestuia ce trebuia men]ionat de client \n rubrica

“valabil pân= la data de”.

Ordinele de vânzare transmise societ=]ilor de

intermediere reprezint= acte sub semn=tur= privat=, emise \n

executarea contractelor de intermediere valori mobiliare, prin

care SSIF-urile se oblig= ca, la vânzarea \n condi]iile\nscrise \n ordin a ac]iunilor de]inute de proprietar, s=

pl=teasc= acestuia o sum= de bani, reprezentând pre]ul

acestora, ob]inut \n urma negocierilor \n pia]a reglementat=.

Astfel de acte trebuie s= fie scrise \n \ntregime de cel care

l-a subscris, \n conformitate cu dispozi]iile art. 1180 Cod civil.

|nainte de a negocia o anumit= valoare mobiliar= \n cont

propriu sau \n contul unui ac]ionar semnificativ al SSIF, al

unui membru al consiliului de administra]ie sau al unui

angajat al s=u, SSIF trebuie s= execute ordinele primite dela clien]i pentru acea valoare mobiliar=, la acela[i pre] sau laun pre] mai bun, \n cazul unui ordin limit=.

De asemenea, agentul de valori mobiliare care prelua

aceste ordine avea obliga]ia s= informeze clientul vânz=tor

asupra nivelului pre]urilor practicate pe pia]= la data emiterii

ordinului [i respectiv s= \nscrie aceast= dat=, respectiv or=, \n

ordinul de vânzare.

|n vederea cercet=rii \ndeplinirii cu bun=-credin]= a

ordinelor primite din partea clien]ilor, organele de urm=rire

penal= au decis c= examinarea scrierii reprezentând data [i

ora emiterii ordinului, \n scopul stabilirii unor priorit=]i [i

succesiuni la executarea ordinelor pe pia]=, coroborat cu

fluctua]ia pre]urilor orare [i zilnice pentru fiecare titlu oferit,

prezint= o importan]= deosebit=.

Un caz \n care s-a cerut expertiza unor ordine de

vânzare emise de un grup de fo[ti salaria]i ai unei societ=]i pe

ac]iuni, organiza]i \n Asocia]ia Salaria]ilor (PAS), a condus la

constatarea manipul=rii pie]ei de capital, prin s=vâr[irea de

c=tre lucr=torii unor societ=]i de intermediere specializate a

infrac]iunii de fals sub semn=tur= privat=. Fapta cu

consecin]e penale a constat \n alterarea \nscrisurilor preluate

de la proprietar, prin ad=ugarea unor elemente de natur= s=

produc= consecin]e juridice.

Salaria]ii din cadrul PAS au reclamat organelor judiciare

presiuni din partea conducerii executive pentru vânzarea lapre]uri subevaluate a ac]iunilor de]inute de ace[tia, \n urmaprogramelor de privatizare \n mas=. |ntre conducerea

societ=]ii [i brokerul unei societ=]i de servicii de investi]ii

financiare, respectiv un agent al aceluia[i SSIF, exista o

leg=tur= de coniven]= pentru preluarea ordinelor de vânzare,

\n condi]ii care s= permit= manipularea ulterioar= a pre]urilor.

Salaria]ii au fost obliga]i s=-[i vând= titlurile prin intermediul

acestui SSIF la pre]uri dictate de cump=r=tor.

Din examinarea criminalistic= s-a constatat c= anumite

elemente \nscrise olograf, precum ora [i data emiterii

ordinului, inclusiv pre]ul de vânzare la care titlurile trebuia

negociate pe pia]a bursier=, au fost ad=ugate de o alt=

persoan= decât agentul de valori mobiliare, care a completat

[i a preluat ordinul sub semn=tura vânz=torului, f=r= ca

dispun=torul (vânz=tor) s= fie informat asupra complet=rilor.

Ordinele de vânzare atribuite membrilor PAS carele-au semnat (f=r= a \nscrie sau accepta \ns= pre]ul

ac]iunilor) au fost de tip limit=. Conform reglement=rilor date de autoritatea de

supraveghere, SSIF-urile aveau datoria de a executa ordinele

clien]ilor la cel mai bun pre], \n condi]iile date ale pie]ei.

|n urma cercet=rii caracteristicilor grafice ale

documentelor [i \nscrisurilor, ce au stat la baza transfer=rii

ac]iunilor din conturile deschise pentru membrii PAS la

Registrul Român al Ac]ionarilor \n contul clien]ilor

cump=r=tori, deschis la un SSIF, respectiv tranzac]ionarea

acestora pe pia]a bursier=, s-a constatat c= pre]ul de

vânzare \nscris \n ordinele semnate de clien]ii care aveau [i

calitatea de membrii PAS, a fost falsificat, prin ad=ugare de

text.

Pentru a se realiza un pre] cât mai sc=zut pentru titlurile

de]inute de membrii PAS, brokerul din cadrul SSIF a procedat

la realizarea unor opera]iuni de agregare a ordinelor de

vânzare provenite din partea unui num=r mai mare de

vânz=tori, astfel ca, prin realizarea unor tranzac]ii speciale,

cump=r=torul s= fie favorizat prin for]area unui pre] diminuat

fa]= de tranzac]iile pentru acela[i titlu derulate \n pia]=.

Ulterior, pre]ul la care se realiza tranzac]ia era \nscris de

broker pe ordinul de vânzare preluat (necompletat la rubrica

data [i pre]ul) de la proprietarul membru al PAS.

Istoricul tranzac]iilor a relevat faptul c= majoritatea

ac]iunilor, de]inute de membrii PAS, a fost direc]ionat= spre

14 CRIMINALISTICA

conturile a dou= persoane fizice care aveau [i calitatea de

directori ai societ=]ii emitente. Ace[tia au dat SSIF-ului atât

ordine pe suport de hârtie cât [i ordine verbale, caz \n care

SSIF a procedat la \nregistrarea pe suport magnetic a

persoanei având calitatea de client cump=r=tor.

Ac]iunile care au fost achizi]ionate de cump=r=tori, al]ii

decât cei doi directori, au fost “pierdute” de cei interesa]i \n

procesul de reglare a pre]ului prin tranzac]ii succesive cu

pre]uri \n sc=dere.

Expertiza a stabilit realizarea de c=tre lucr=torii SSIF a

unor abuzuri pe pia]=, prin realizarea unor tranzac]ii, ce au

avut ca scop concentrarea c=tre doi din directorii unei societ=]i

comerciale deschise a pachetului majoritar de ac]iuni. Practic,

atât ordinele de vânzare cât [i cele de cump=rare se aflau la

dispozi]ia aceluia[i broker, care era motivat s= realizeze

tranzac]ia, respectiv scoaterea \n pia]= a celor dou= ordine,

atunci când pre]ul era adus la un nivel ce corespundea

intereselor celor dou= persoane fizice cu func]ii de conducere.

Analiza fluxurilor b=ne[ti, derulate \ntre cump=r=tori [i SSIF, a

relevat efectuarea de c=tre broker a unor opera]iuni de

cump=rare, de[i \n contul cump=r=torului nu existau resursele

b=ne[ti. Ac]ionând astfel, \n pia]= s-a creat un nivel anormal al

pre]ului pentru ac]iunile având acela[i simbol cu cele de]inute

de membrii PAS. Mijlocul prin intermediul c=ruia s-a realizat

aceast= opera]iune a fost inducerea \n eroare a proprietarilor

de drept a ac]iunilor dematerializate (\n[elarea acestora),

respectiv falsificarea ordinelor de vânzare, \n scopul

deposed=rii de valorile mobiliare de]inute la pre]uri sc=zute, \n

mod for]at, situate sub nivelul ultimelor tranzac]ii \n pia]=

pentru acelea[i titluri [i \n care nu intervenea brokerul mandatat

de directorii societ=]ii emitente.

Rubrica, \n care trebuia \nscris pre]ul pentru ordinele

limit=, a fost completat= cu un material de scriere diferit decel cu care au fost completate celelalte rubrici, inclusiv

semn=tura vânz=torului. De asemenea, data calendaristic= la

care, aparent, au fost emise ordinele de vânzare a fost

complet= cu o cerneal= diferit= de cea folosit= la completarea

men]iunilor privind numele clientului, CNP, codul de agent [i

autoriza]ia CNVM a acestuia, simbolul ac]iunilor vândute [i

cantitatea oferit= spre vânzare.

Din examinarea caracteristicilor grafice, s-a constatat

totodat= c= anumite cifre, reprezentând data calendaristic= [i

ora emiterii \nscrisului, au fost realizate prin folosirea unor

caractere diferite de celelalte elemente, completate olograf \n

ordinul de vânzare tipizat apar]inând SSIF.

Din coinciden]a pre]urilor limit=, \nscrise \n ordinele de

vânzare cu pre]ul la care s-au executat aceste ordine \n pia]=,

respectiv \nscrierea acestor elemente cu o cerneal= [i

caractere diferite, a rezultat concluzia c= pre]urile au fost

ad=ugate ulterior \n ordinul emis de client, f=r= acordul

acestuia.

Prin preluarea spre executare a unor ordine tip limit=,\n care pre]ul de vânzare nu era \nscris la data semn=rii de

c=tre ordonator, respectiv \nscrierea sa ulterioar= la pre]ul de

realizare a tranzac]iei (sub nivelul cota]iilor anterioare din

pia]=), agentul de valori mobiliare [i traderul SSIF au lezat

dreptul ac]ionarilor de a stabili pre]ul [i au procedat la

prejudicierea acestora.

Examinarea criminalistic= a urmelor \n suportulinformatic

|n realizarea unei investiga]ii criminalistice asupra

urmelor \n sistemul informatic trebuie pornit de la asigurarea

c= toate materialele digitale (structurile de date, informa]iile \n

format electronic, documentele electronice localizate sau

recuperate) sunt ob]inute prin mijloace tehnice care respect=

dispozi]iile legale [i normele de aplicare \n vigoare, \n scopul

de asigura eligibilitatea [i admisibilitatea probelor digitale \n

instan]=.

Un document electronic, care a fost stocat pe un suport

magnetic de memorie gestionat de un sistem de operare

(creat \n mediul de stocare sau adus prin copiere de pe alte

suporturi de memorie) [i care a fost ulterior [ters prin

mijloacele puse la dispozi]ie de sistemul de operare, nu este

[ters efectiv de pe suprafa]a acelui suport de memorie.

Con]inutul integral al documentului electronic r=mâne \n

continuare \nregistrat pe suportul de memorie.

Pentru motive de reducere a duratei tehnice, la

executarea unei comenzi de [tergere a unui document

electronic are loc doar eliminarea pozi]iei din tabela de

alocare a fi[ierelor (\n limbaj de specialitate FAT-File Alocation

Table) corespunz=toare acelui document electronic. Mai

exact, pentru aceast= pozi]ie, se elimin= doar primul caracter

din numele fi[ierului (motiv pentru care pentru primul caracter

apare “?”, urmat de restul numelui). Concomitent, drept

consecin]= imediat=, pentru sistemul de operare Microsoft

Windows, spa]iul ocupat de c=tre documentul electronic,

fragmentat sau nu, devine disponibil altor necesit=]i de

stocare.

Drept rezultat al [tergerii, con]inutul documentului

electronic nu mai este accesibil \n mod obi[nuit, \ntrucât pe

tabela de alocare a fi[ierelor nu mai exist= pozi]ia

corespunz=toare numelui, caracteristicilor [i elementelor

descriptive pentru zona sau zonele pe care aceasta le ocupa.

|n procesul de analizare a imaginii integrale a suportului

de memorie (con]inut= de copia fizic=), \n cazul \n care zona

de pe suprafa]a suportului de memorie, unde a fost \nregistrat

con]inutul documentului electronic, considerat= liber= de

sistemul de operare, nu este acoperit= prin suprascriere, este

posibil= recuperarea integral= a con]inutului documentului

electronic.

|ntrucât Microsoft Word men]ine o statistic= intern=

privind data cre=rii, data ultimelor modific=ri, data ultimei

tip=riri, utilizatorul electronic care a creat documentul,

utilizatorul electronic care a efectuat ultimele modific=ri [i

informa]ii privind istoricul documentului, care face parte

integrant= din fi[ierul care con]ine documentul electronic,

selectarea pe imaginea fizic= a suportului de memorie a zonei

ocupate de pe un document electronic poate conduce inclusiv

la recuperarea acestor caracteristici tehnice \nso]itoare.

Mijloacele de stabilire a adev=rului sunt orientate spre

achizi]ia, analizarea [i valorificarea de dovezi digitate care

constau \n amprente digitale sau urme ale fluxului de

CRIMINALISTICA 15

informa]ii prezentate sub form= de extras de text, captur= de

ecran, fotografie sau \nregistrare audio/video.

Datorit= volatilit=]ii [i dinamicii con]inutului de date ale

suporturilor de memorie, toate activit=]ile de prelevare de

dovezi digitale statice sau de con]inut de date, \n vederea

analiz=rii lor ulterioare, trebuie respectate principii specifice

tehnologiei informa]iei.

Scopul investiga]iilor criminalistice este de a stabili dac=

pe suportul de memorie al echipamentului obiectiv se pot

localiza informa]ii, \n format electronic, referitoare la

documente care con]in \n[iruiri de cifre [i litere caracteristice

unor r=spunsuri la teste gril=, stabilirea con]inutului acestora

[i a caracteristicilor temporale \nso]itoare (\n cazul \n care

acest lucru este posibil).

Obiectivul avut \n vedere la stabilirea st=rii de fapt

prive[te urm=toarele aspecte:

1. dac= \n sistemul informatic au fost create documente

con]inând \n[iruiri de cifre [i litere caracteristice unor

r=spunsuri gril=;

2. stabilirea con]inutului acestora, \n cazul \n care ele exist=;

3. stabilirea datei la care ele au fost create/

modificate/[terse [i \n ce a constat modificarea.

Având \n vedere modalit=]ile de sesizare privind

comiterea unor infrac]iuni specifice pie]ei de capital, toate

materialele digitale, relevate \n vederea prob=rii acesteia,

sunt ob]inute prin localizarea [i extragerea contextual= din

con]inutul copiilor logice [i fizice (“probe reci”) [i nu provin din

interceptarea unor fluxuri de date.

|n realizarea unor ac]iuni de constatare a abuzului de

pia]= reclamat de B. V. N., client al unui SSIF, c=tre care

ordonase vânzarea unui num=r de 12.198 ac]iuni, de]inute

la o societate comercial=, au fost analizate ini]ial

documentele care au stat la baza \nstr=in=rii titlurilor. Din

investiga]iile preliminare s-a constatat efectuarea de c=tre

angaja]ii SSIF a unor \nscrieri neautorizate \n ordinele de

vânzare, respectiv manipularea pre]ului pentru ac]iunile

emitentului la care reclamantul de]inea titluri. |n arhiva

societ=]ii de servicii de investi]ii financiare au fost identificate

5 ordine de vânzare, semnate de reclamant (4 originale [i o

copie xerox). Din declara]iile [i \nscrisurile, puse la dispozi]ie

de SSIF, rezulta c= cele 12.198 ac]iuni de]inute de B.V.N. au

fost vândute la data de 17.07.2005, pentru pre]ul de 1.800 lei

pe ac]iune (ordin 1003 care poart= \nscris= ora emiterii

13:54), de[i SVM avea din partea aceluia[i client un ordin

(1002) datat (prin \nscriere cu o cerneal= diferit= fa]= de restul

men]iunilor) 24.05.2005, pentru pre]ul de 4.000 lei/ac]iune.

Ac]iunile membrului PAS au fost transferate \ntr-un cont

opera]ional deschis la RRA. Ulterior, SSIF a transferat

ac]iunile din contul reclamantului, deschis \n registru, spre

depozitar (SNCDD), \n data de 02.04.2005 [i 16.04.2005.

De[i, \n intervalul 16.04.2005-17.07.2005, pre]ul ac]iunilor \n

cauz= a evoluat \n intervalul 4000 lei -5.800 lei/ac]iune,

societatea de intermediere sus]inea c= nu a indisponibilizat

titlurile pân= la data de 17.07.2005, când a executat un ordin

pentru un pre] limit= de 1.800 lei/ac]iune.

Comisia Na]ional= a Valorilor Mobiliare a efectuat

investiga]ii asupra tranzac]iilor cu ac]iuni efectuate de SSIF

cu ac]iunile reclamantului, [i a constatat c= ordinul

reclamantului a fost preluat \n data de 24.05.2005 [i a fost

executat \n data de 17.07.2005.

|n realitate, societatea de intermediere verificat= a

realizat o raportare fals= c=tre organismul de supraveghere

privind ordinele emise de B. V. N. [i de asemenea un fals \n

raportarea tranzac]iilor, \n arhiva SSIF reg=sindu-se atât un

ordin datat 24.05.2005 pentru pre]ul de 4.000 lei/ac]iune cât [i

un ordin datat 17.07.2005, pentru pre]ul de 1.800 lei/ac]iune,

ambele fiind semnate de B. V. N.

Conform dispozi]iilor regulamentelor care

reglementeaz= practica tranzac]iilor pe pia]a de capital,

folosirea semn=turii clientului pe un document, f=r=

autorizarea clientului, respectiv prezentarea unor date

falsificate de c=tre CNVM conduce la concluzia unor angaj=ri

\n activit=]i frauduloase.

B. V. N. a semnat o “dispozi]ie de plat=”, la data de

18.07.2005, prin care a \ncasat suma de 21.193.415 ROL,

reprezentând contravaloarea ac]iunilor vândute. |n registrul

de cas= din 18.07.2005 al SSIF, plata sumei de 21.193.415

ROL a fost eviden]iat= al=turi de pl=]ile c=tre \nc= doi clien]i

speciali: P. A. [i M. R.A., respectiv persoanele ale c=ror ordine

de vânzare pentru acela[i tip de ac]iuni au fost agreate, \n

vederea realiz=rii unei tranzac]ii cross - raportat= a fi

efectuat= la 17.07.2005, ora 13:58 de SSIF.

Formularul de transfer pentru ac]iunile apar]inând

numitului B.V.N. nu a fost pus la dispozi]ia organului judiciar.

De asemenea, SSIF a sus]inut c=, \ntr-o prim= etap=, \n

fi[ierul con]inând confirm=rile de vânzare/cump=rare, arhivare

electronic, nu a fost reg=sit clientul B. V.N.

Ulterior, SSIF a transmis organului judiciar, \n format

electronic, un document nereal – ordinul de execu]ie [i

confirmarea tranzac]iei nr. 12345, pentru clientul B.V.N. cu ID

6789. Conform informa]iilor din aceast= confirmare, vânzarea

celor 12.198 ac]iuni s-a realizat \n data de 17.07.2005, la ora

13:54, pentru pre]ul de 1.800 lei/ac]iune. Informa]ia

respectiv= nu era conform= realit=]ii \ntrucât, din istoricul

tranzac]iilor pe pia]=, la ora indicat= de SSIF, 13:54, \n sistem

ap=rea ca fiind realizat= o alt= tranzac]ie cross, pentru

acela[i tip de ac]iuni, dar apar]inând unui alt vânz=tor,

respectiv pentru 2.220 ac]iuni, la pre]ul de 1.800 lei/ac]iune.

Ca urmare a perchezi]iei domiciliare, efectuate la sediul

societ=]i de servicii de investi]ii financiare, a fost ridicat=, \n

scopul efectu=rii unei perchezi]ii informatice, o unitate

central= a unui calculator marca AMD64 ATHLON, identificat

prin num=r serial A&C-ABCD. Unitatea a fost sigilat= [i

ridicat= \n vederea efectu=rii unei investiga]ii specifice.

La sediul organului judiciar a fost efectuat= ulterior

perchezi]ia informatic=, \n prezen]a \nvinuitului, a ap=r=torului

ales [i a doi martori asisten]i.

|n vederea inspect=rii [i efectu=rii de copii logice [i fizice,

dup= con]inutul suporturilor de memorie, echipamentul a fost

fotografiat, \n scopul stabilirii integrit=]ii sigiliilor [i a protec]iei;

a fost desigilat, identificat [i documentat.

16 CRIMINALISTICA

Suportul intern de memorie al echipamentului obiectiv,

demontat din componen]a unit=]ii centrale, a fost montat pe

un calculator investigator, pe care au fost lansate [i executate

copierea fizic= a con]inutului integral [i copierea logic=

selectiv=.

O prim= evaluare, prin mijloace neinvazive, a

con]inutului suportului de memorie obiectiv a avut drept

rezultat o structur= de date organizat= pe dou= parti]ii: prima

parti]ie de aproximativ 20 GB care con]inea sistemul de

operare Microsoft Windows XP, iar a doua, de aproximativ 57

GB con]inea stocate, pe mai multe directoare, fi[iere

corespunz=toare unor programe utilitare.

|n structura primei parti]ii s-a identificat prezen]a, \n

form= activ=, a utilizatorului electronic cu numele “user”,

precum [i structura de date corespunz=toare acestuia, \n

directorul “c:/documents and settings”.

|n structura de date a celei de-a doua parti]ii se

distingea un director cu numele “Hard vechi”, corespunz=tor

con]inutului unui suport mai vechi de memorie, de tip hard-

disk, ceea ce conduce la concluzia c= fi[ierele provin de pe un

alt suport de memorie, utilizat anterior [i al c=rui con]inut de

documente a fost copiat pe suportul de memorie obiectiv.

Din con]inutul datelor de identificare s-a mai constatat

faptul c= sistemul de calcul din care f=cea parte unitatea

central= obiectiv a fost conectat= la serviciile de Internet [i

po[t= electronic=.

Standardele \n domeniul investiga]iilor \n tehnologia

informa]iei reglementeaz= inspectarea datelor de interes pe

copii logice [i pe imagini restaurate, pe alte sisteme de calcul

decât cele obiectiv, dup= copiile fizice preluate de pe

suporturile de memorie de inspectat.

Copia fizic=, prelevat= dup= con]inutul integral al

suportului de memorie obiectiv, era constituit= din 398 fi[iere

segment cu numerele WD800JB [i extensia corespunz=toare

unei numerot=ri cresc=toare, \n func]ie de deplasamentul fa]=

de cap=tul de \nceput: WD800JB.GHO, WD800JB.001, …,

WD800JB.398. Segmentarea \n aceste fi[iere a fost efectuat=

\n mod automat de instrumentul software de copiere, la data

efectu=rii perchezi]iei informatice, pentru motive tehnice de

stocare, compatibilitate, asigurarea accesului [i posibilit=]ii de

transfer.

Activit=]ile de inspec]ie asupra copiei fizice au fost

efectuate cu deschiderea simultan= a celor 398 fi[iere

segment, fiind asigurate condi]iile de procesare [i acces

global la con]inutul integral al acesteia.

|n conexiune direct= cu rezultatele ob]inute \n etapele

anterioare, a fost stabilit= o serie de cuvinte, considerate

relevante pentru parametrizarea procedurilor de inspectare \n

vederea localiz=rii unor documente electronice sau a unor

sec]iuni de document electronic, stocate [i gestionate la un

moment dat pe suportul de memorie obiectiv.

Rezultatul c=ut=rii, dup= secven]a de caractere

reprezentând simbolul ac]iunilor ce fuseser= de]inute de

B.V.N. pe imaginea integral= a suportului de memorie obiectiv

(pe cele 398 de fi[iere care constituie copia fizic=), s-a

concretizat \n 62 de inciden]e. Pentru fiecare din acestea,

contextul \n care a fost localizat= secven]a de caractere,

reprezentând simbolul ac]iunilor de]inute de reclamant, a fost

preluat= sub form= de ecran captat (print screen).

Contextul captat la inciden]a nr. 57 constituia o structur=

de caractere din care rezulta tranzac]ionarea a 12.198,

ac]iuni pentru pre]ul de 4.500 lei, la data 15.07.2005.

Se mai re]ine observa]ia c=, \n urma perchezi]iei

informatice efectuate asupra documentului reprezentând

confirmarea tranzac]iei efectuate pentru ac]iunile de]inute de

B.V.N., s-a concluzionat c= actul a fost [i tip=rit, momentul

ultimei tip=riri a fost corespunz=tor datei de 15.07. 2005, orele

12:33, dat= la care documentul avea alt con]inut decât cel

prezent \ntrucât forma actual= a documentului electronic, f=r=

elemente semnificative de con]inut, a fost salvat= la data de

28.11. 2005, orele 13:00, data [i ora calculatorului.

Coroborat cu faptul c= s-a constatat c= data

calendaristic= setat= pentru sistemul de calcul obiectiv era cu

o zi \naintea datei calendaristice reale, s-a concluzionat c=

momentul ultimelor modific=ri asupra documentului electronic

“confirm=ri” corespundea datei de 27.11. 2005, orele 13:00.

{tergerea con]inutului semnificativ al documentului

electronic a fost efectuat= de utilizatorul electronic “user” prin

editare \n meniul Microsoft Word, utilizator identificat ca fiind

activ \n structura logic= a sistemului de operare instalat pe

sistemul de calcul obiectiv.

Este important de re]inut c= elementele privind datele

calendaristice [i coordonatele orare privind momentul cre=rii,

ale ultimelor modific=ri efectuate [i salvate prin Microsoft

Word [i ale ultimei tip=riri, num=rul de minute consumate

pentru editare [i num=rul de salv=ri efectuate nu modific=

decât mediul exterior de lucru al Microsoft Word, acestea

nefiind accesibile utilizatorului \n vederea modific=rii.

De asemenea, toate aceste informa]ii, \ncapsulate \n

interiorul fi[ierului de tip document Microsoft Word [i care

formeaz= imaginea statistic= a fi[ierului, nu se modific= la

nivel de sistem de operare prin opera]iuni de copiere (direct=

sau prin comenzi ale sistemului de operare sau cu programe

utilitare) de pe un sistem de calcul pe altul, indiferent dac=

versiunile de Windows sunt sau nu identice (dup= Windows

95) sau dac= sistemele de calcul au setate date

calendaristice [i/sau ore identice sau diferite.

Concluzionând, re]inem c=, pentru realizarea

transparent= [i corect= a opera]iunilor cu valori mobiliare pe

pie]ele reglementate, este necesar= o supraveghere atent= a

opera]iunilor derulate [i semnalarea abaterilor \n timp real,

pentru evitarea manipul=rii pre]ului \n dauna unor proprietari

de valori mobiliare. O pia]= corect= determin= atragerea de

investitori de portofoliu, opera]iunea având consecin]e la nivel

macroeconomic. Popularizarea consecin]elor realiz=rii unei

manipul=ri pe pie]ele reglementate, corelat= cu posibilit=]ile

oferite de criminalistic= pentru identificarea [i interpretarea

urmelor l=sate de interven]iile nepermise, având drept rezultat

manipularea pre]ului, se \nscriu \ntr-o strategie mai ampl= de

descurajare a fenomenului infrac]ional.

CRIMINALISTICA 17

Historical background

At the end of the 19th century, 500-600 traffic accidentswere registered in Budapest, the examination of which wasthe task of the detectives.1895.

200 carriages for hire,50 collective carriages,250 freight carriagesThe first automobile

1901.Publication of the first traffic ruleNumber of vehicles and traffic accidents:

Vehicles Traffic accidents 1906. 202 71910. 617 47 (37 fatal)Number of traffic accidents:

1918. 8371920. 16711929. 2601

1926. THE ESTABLISHMENT OF THE TRAFFIC POLICE

1929.Publication of the predecessor of today’s traffic

regulation1930.

30 thousand registered vehicles, of which 15 thousandin Budapest1934.

On 1st August, the accident scene examinators startedoperating

10 persons, equipped with2 motorcycles with side-cars Measuring rod, sketch block, marking chalk, 20 meter long measuring tape, searchlight, torch,cameras.They had 1,900 to 2,300 cases per year.1941. On 9th November at 3 am Budapest changed to right

hand traffic. The change did not cause any accidents

Present situationThe tasks related to accident scene examination:Accidents without personal injuries: uniformed police

staff,Accidents with slight injuries: traffic patrol staff or

accident scene examinator,Accidents resulting in serious injury or death, or traffic

crimes: accident scene examinator

Different training and equipment:Training: cca. 500 hour courseEquipment: The general patrols have practically no

equipment at hand but the cameraSpecial clothing and equipment adequate for the task.The accident scene examinators and the traffic crime

investigators belong to the traffic enforcement service.Number of accidents per year:

With personal injury: cca. 20 thousandMaterial damage: cca. 100 thousandStaff numbers:Accident scene examinators: cca. 850 persons

Working hours: stand-by, 12 or 24 hoursTask of the accident scene examinatorExamining, exploring and recording the characteristic

features of the:accident scene;the vehicle and;the participants of the accident.Recording the scene examination proceedings and the

revealed circumstances bydescribingsketchingtaking pictures (photo or video)securing the original objects

The necessary instrumentsRecord book:

Simple way of completing, list of questions and possibleanswers Sheets

For each involved person and vehicleFor each accident type (pedestrian knockdown, collision

with train, limited visibility, one-vehicle accidents, etc.)Visibility:

daytimetwilight nightgood visibilitypoor visibilityoperating public lightingnot operating public lightinginefficiently operating public lightingRoad section without public lighting at night

The Moon fullhalfquarterdecreasingincreasing

Whereabouts of the accident:Built-up area outside built-up area

Surface of the road:standard asfaltrough asfaltconcreteceramics cobblestonesmud roadother:

Weather conditions:clear skycloudy skyrain rainstorm freezing rain hailfoggy, humid weathersnowsnowstorm other:

Image recording instrumentsTraditional camera Digital camera (high-performance flash)Traditional and digital camcorder

Special instruments

18 CRIMINALISTICA

CERCETAREA LA FA}A LOCULUI CERCETAREA LA FA}A LOCULUI A ACCIDENTELOR RUTIERE |N UNGARIAA ACCIDENTELOR RUTIERE |N UNGARIA

Lt. col. ISTVAN JAMBORMaior ZSOFIA SZASZ

Instrument for measuring the slowing down of vehiclesMeasuring rod and ruler for taking pictures with dimensionalaccuracy

Marking signsChalkTool kitAir pressure and tire tread depth measurer

Informa]ii istorice

La finalul secolului al XIX-lea, erau \nregistrate 500-600de accidente rutiere \n Budapesta, iar examinarea acestorase efectua de c=tre detectivi. 1895.

200 de tr=suri \nchiriate,50 de tr=suri colective,250 de tr=suri pentru transportul \nc=rc=turilor,primul automobil.

1901.Publicarea primelor instruc]iuni rutiereNum=rul de vehicule [i accidente rutiere:

Vehicule Accidente rutiere1906. 202 71910. 617 47 (37 mortale)Num=rul accidentelor rutiere:1918. 8371920. 16711929. 26011926. |NFIIN}AREA POLI}IEI RUTIERE

1929. Publicarea regulamentului rutier, care a stat la baza

actualului Cod Rutier 1930.

30 de mii de vehicule \nregistrate, din care 15 mii \nBudapesta 1934.

Pe 1 august, a \nceput s= func]ioneze echipa decercetare la fa]a locului \n cazul accidentelor rutiere:

10 persoane, echipate cu 2 motociclete cu ata[ M=surarea drumului, \ntocmirea schi]ei, acordarea

amenzilor; band= metric= de 20 de metri lungime, proiectoare,

torch, camera.Au solu]ionat, \ncepând de la 1.900 la 2.300 cazuri pe an.

1941. |n data de 9 noiembrie, la ora 3, Budapesta a \nceput

s= aplice regulile priorit=]ii de dreapta. Modificarea nu a produs accidente Situ]ia din prezentSarcinile corespunz=toare cercet=rii la fa]a locului:� accidente soldate cu pagube materiale: poli]i[ti \n

uniform=;� accidente soldate cu r=nirea u[oar= a pasagerilor:

patrule ale poli]iei sau examinatori ai locului faptei;� accidente soldate cu r=nirea grav= sau moartea

pasagerilor: examinatori ai locului faptei. Preg=tirea profesional= [i echipamentul: Preg=tirea profesional=: aproximativ 500 de ore de curs.Echipamentul: patrulele obi[nuite nu au alt echipament

decât un aparat foto; |mbr=c=minte special= [i echipament adecvat \n

vederea \ndeplinirii sarcinilor.Examinatorii locului faptei [i investigatorii infrac]iunii

rutiere apar]in Serviciului de Trafic Rutier.Num=rul de accidente \nregistrate \ntr-un an, din care a

rezultat r=nirea pasagerilor: aproximativ 20 de mii.Pagube materiale: aproximativ 100 de mii.Num=rul personalului: examinatori ai locului faptei:

aproximativ 850 de persoane.Programul de munc=: repaus, 12 sau 24 de ore.

Sarcinile examinatorului locului faptei: examinarea,exploatarea [i \nregistrarea elementelor caracteristice alelocului producerii accidentului vehiculului implicat [ipersoanelor implicate:

� examinarea, exploatarea [i \nregistrarea elementelorcaracteristice ale locului producerii accidentului vehicululuiimplicat [i persoanelor implicate;

� \nregistrarea opera]iunilor efectuate \n timpulexamin=rii locului faptei [i a circumstan]elor descoperite prin:

• descriere;• schi]e;• fotografiere sau \nregistr=ri video;• protejarea obiectelor principale.Instrumente de \nregistrareAgend=:• o modalitate simpl= care permite \ntocmirea listei de

\ntreb=ri [i consemnarea r=spunsurilor .Formulare:• pentru fiecare persoan= implicat= [i pentru fiecare

vehicul;• pentru fiecare tip de accident (accidentarea unui

pieton, coliziunea cu un tren, vizibilitate redus=, accidente \ncare a fost implicat un singur vehicul etc.)Vizibilitate:

timp de zi;amurg ;noapte;vizibilitate bun=;vizibilitate slab=;iluminat public care func]iona;iluminat public care nu func]iona;iluminat public ineficient;sector de drum f=r= iluminat public pe timp de noapte.

Lumina lunii lun= plin=;semilun=; p=trar al lunii;\n cre[tere;\n descre[tere.

Locul producerii accidentului:zon= locuit=, \n afara zonelor locuite.

Suprafa]a drumului:asfalt standard;asfalt cu asperit=]i;ciment;pavaj ceramic;drum cu noroi;altele:

Condi]iile meteo:cer senin;cer \nnorat;ploaie;furtun=;lapovi]=; grindin=;cea]=, vreme umed=z=pad=;viscol; altele.

Instrumente de \nregistrare a imaginilor:• aparat foto standard;• aparat foto digitale; • (blitz de \nalt= performan]=);• camer= video analog [i digital.

Instrumente speciale• instrumente pentru m=surarea urmelor de frânare ale

vehiculelor;• m=surarea drumului [i utilizarea unor elemente

metrice \n vederea efectu=rii fotografiilor cu acurate]edimensional=.Semne de marcare:

• marc=ri cu cret=;• truse;• m=sur=tor al presiunii [i benzii de rulare.

CRIMINALISTICA 19

LLegile timpului nostru ocrotesc persoanauman=, \n Codul penal sunt prezentateinfrac]iunile care apar= via]a omului,

integritatea lui corporal= [i s=n=tatea, libertateapersoanei, via]a sexual= [i demnitatea. Omorul este ceamai grav= infrac]iune contra vie]ii [i se sanc]ioneaz= cutoat= asprimea. “Nu-i nici o mil=, ci crim= s= ier]i peuciga[”, spunea W. Sheakespeare.

|n fiecare an, a[a cum se arat= \n statistici, a existato serie de asemenea fapte, unele deosebit de grave. |nanul 2007 s-au constatat 378 de omoruri. Formele \n careacestea s-au s=vâr[it au fost variate, ca [i st=rilesuflete[ti pe care le-au \ncercat criminalii \n momentuls=vâr[irii acestor fapte. Modul \n care s-a comis un omora fost diferit, existând multiple \nf=]i[=ri ale inten]ieicirminalului.

Din studiile efectuate de organele judiciare rezult=c= s-au comis mai multe omucideri din gelozie, dininterese materiale, \n urma unor certuri, consumulexagerat de b=uturi alcoolice când min]ile erau\nfierbântate, din diferite nein]elegeri etc.

Este semnificativ \n acest sens, cazul inculpatuluiIlie Florian, care a s=vâr[it infrac]iunile de omor, violarede domiciliu, furt calificat [i distrugere, fapte prev=zute [ipedepsite de art. 174, art. 192 alin.1 [i 2 Codul penal, art.208-209, lit. d, g, i [i art. 217 alin. 4 Codul penal, cuaplicarea dispozi]iilor art. 33 lit. a din Codului penal.Dosarul a fost solu]ionat de Sec]ia de urm=rire penal= aParchetului de pe lâng= Tribunalul Bucure[ti.

Stabilirea cauzei mor]iiStabilirea cauzei mor]ii|n noaptea de 17 spre 18 iulie 2007, \n apartamentul

nr. 3, situat la parterul blocului 19 din strada Automi[tilor nr.240 de pe raza ora[ului M=gurele, Jude]ul Ilfov, a izbucnit unincendiu. Interven]ia pompierilor a pus cap=t fl=c=rilor.

|n interiorul apartamentului, pompierii au descoperitcadavrul numitei Gheorghe Margareta-Magdalena, care erapar]ial carbonizat [i prezenta multiple leziuni traumatice lanivelul fe]ei [i capului. Fiind sesizate organele de poli]ie, lafa]= locului s-a deplasat o echip= complex=, condus= deprocurorul criminalist, \n vederea efectu=rii cercet=rilor. |nraport de primele informa]ii primite [i locul \n care se aflaamplasat cadavrul, s-au stabilit activit=]ile care urmau s= sedesf=[oare, inclusiv ob]inerea unor date despre GheorgheMargareta-Magdalena, care era angajat= ca factor po[tal \nlocalitate.

Criminali[tii au examinat \ntreg apartamentul, prilej cucare au descoperit, fixat [i ridicat diferite categorii de urme, ceaveau leg=tur= cu incendiul produs [i cu moartea victimei.

Procurorul a dispus efectuarea necropsiei, aceastarealizându-se de Serviciul de Medicin= Legal= al jude]ului Ilfov.

|n raportul \ntocmit de medicul legist s-a concluzionat c=moartea numitei Gheorghe Margareta-Magdalena a fostviolent= [i s-a datorat asfixiei mecanice prin comprimareagâtului cu mâinile, respectiv femeia a fost sugrumat=. Medicullegist a stabilit c= \ntre comprimarea gâtului [i deces exista oleg=tur= de cauzalitate direct=, necondi]ionat=. Exceptândleziunile traumatice, produse prin comprimarea gâtului, laautopsie s-au constatat [i leziuni traumatice (echimoze, pl=gicontuze, infiltrate sanguine epicraniene, fracturi costalehemitorace drept, contuzie pulmonar= dreapta, contuziesplin=, contuzie anse intestinale, plag= mu[cat= de limb=),care s-au putut produce prin lovire cu corpuri [i planuri dure,[i prin comprimarea limbii \ntre arcadele dentare, \n acela[icontext traumatic.

De asemenea, tot cu prilejul autopsiei, medicul legist aconstatat unele leziuni traumatice f=r= caracter vital (arsuripost-mortem [i carboniz=ri) produse prin ac]iunea fl=c=rilor,urmare a incendierii cadavrului. Caracterul post-vital alleziunilor de arsur= prin flac=r= – a[a cum se arat= \n raportulmedico-legal – este sus]inut de morfologia macroscopic= aacestor leziuni, de lipsa leziunilor de arsur= a c=ilor respiratoriisuperioare, lipsa funinginei \n c=ile respiratorii superioare [i delipsa carboxihemoglobinei \n sângele cadaveric.

Cercet=rile gazcromatografice – masspectrometriceefectuate pe materialul cadaveric, au dat rezultate negativepentru substan]ele toxice; sângele analizat a con]inut 0,90‰alcool etilic [i nu avea carboxihemoglobin=; alcoolemia a fostde 1,00 g ‰ alcool etilic.

|n secre]ia vaginal=, recoltat= de la cadavru, nu s-aug=sit urme de sperm=.

Pe urmele adev=ruluiPe urmele adev=ruluiDin investiga]iile efectuate de poli]i[ti s-a stabilit c=,

pân= \n anul 1993, victima Gheorghe Margareta-Magdalena afost c=s=torit= cu numitul Ilie Florian din localitateaDumitrana, jude]ul Ilfov. Din rela]ia lor au rezultat doi copii,respectiv Ilie C=t=lin [i Ilie Roxana. Dup= desfacereac=s=toriei, victima Gheorghe Margareta-Magdalena a r=mass= locuiasc= cu cei doi copii \n apartamentul nr.3, din blocul19, situat pe strada Atomi[tilor nr. 240 - ora[ul M=gurele, iarfostul so] Ilie Florian [i-a stabilit re[edin]a la p=rin]ii s=i, \nlocalitatea Dumitrana, angajându-se ca [ofer la o firm=. Dup=divor], Ilie Florian a fost obligat la plata unei pensii de\ntre]inere \n beneficiul celor doi copii minori, dar acesta s-aachitat de obliga]ie \n mod sporadic. Pân= la sfâr[itul anului2006, \ntre Ilie Florian [i fosta so]ie [i copii nu a existat nici unfel de rela]ii. Leg=turile \ntre ei au fost reluate cu ocaziamajoratului fiului lor, Ilie C=t=lin.

20 CRIMINALISTICA

ASCUNDEREA CRIMEI PRIN INCENDIU...ASCUNDEREA CRIMEI PRIN INCENDIU...

Procuror criminalist Elena EMILIEA GAVADIAParchetul de pe lâng= Tribunalul Bucure[ti

Prof. VASILE L+P+DU{I

The article presents a murder committed by Ilie Florin who has murdered his ex-wife GheorgheMargareta Magdalena. To hide his crime the offender set fire to the victim house.

Pe parcurs, respectiv \n prim=vara anului 2007, IlieFlorian a vândut o suprafa]= de teren, iar din suma ob]inut=i-a dat fostei so]ii, Gheorghe Margareta-Magdalena, suma de10.000 roni, pentru ca aceasta s=-[i achite unele credite pecare le contractase la diverse b=nci.

Ulterior, rela]iile \ntre cei doi au devenit mai apropiate,dar acestea s-au deteriorat, \n noaptea de 14 spre 15 iulie2007, când se aflau la o discotec= pe raza localit=]ii Clinceni,jude]ul Ilfov. |n urma conflictului, Gheorghe Margareta-Magdalena i-a interzis fostului so] s= o mai viziteze ladomiciliu. La rândul s=u, Ilie Florian i-a cerut acesteia s=-i\napoieze suma de 10.000 roni pe care i-o d=du-se anterior.

Pân= \n seara zilei de 15 iulie 2007, Ilie Florian a \ncercatde mai multe ori s= ia leg=tura cu fosta so]ie, recurgând [i l-asprijinul fiului lor Ilie C=t=lin, dar femeia i-a interzis s= mai vin=la locuin]a ei.

|n seara zilei de 17 iulie 2007, Ilie Florian, dup= ce astabilit c= fosta so]ie e singur=, \ntrucât fiica lor Ilie Roxana seafla \n localitatea Dumitrana, iar Ilie C=t=lin era la ni[teprieteni \n ora[, s-a deplasat cu autoturismul \n spateleblocului B19, urm=rindu-i activitatea numitei GheorgheMargareta-Magdalena. |n jurul orei 22.30, GheorgheMargareta-Magdalena s-a \ntors la domiciliu de la serviciu, iarla scurt timp, \mpreun= cu o vecin=, a mers la un magazin dinzon=, unde a f=cut unele cump=r=turi. Când a revenit acas=,\n jurul orelor 23.00, fiica sa Ilie Roxana i-a comunicattelefonic acesteia c=, \n spatele blocului, se afla Ilie Florian [isupraveghea apartamentul. Aceste informa]ii le-a confirmat [iun vecin, care \[i plimba câinele prin spatele blocului.

Singura persoan= introdus= de poli]i[ti \n cercul deb=nui]i a fost Ilie Florian.

Scenariul crimei Scenariul crimei Trecându-se la audierea lui Ilie Florian, acesta nu a

recunoscut comiterea infrac]iunii, creându-[i un alibi, pe carenu a putut s=-l probeze. |n continuare, s-a luat m=sura test=riila poligraf, rezultatul fiind \n defavoarea lui.

Pân= la urm=, Ilie Florian [i-a recunoscut comitereainfrac]iunii, recunoa[terile sale fiind coroborate cu probeleexistente la dosarul cauzei. Cum a procedat?

Dup= orele 23.00, când Gheorghe Margareta-Magdalenaa stins lumina din buc=t=rie [i s-a deplasat \n dormitor pentru ase culca, Ilie Florian a escaladat balconul, a p=truns \n locuin]=[i s-a deplasat spre dormitorul unde se afla fosta so]ie.Aceasta, când l-a observat, a \nceput s= ]ipe la el [i s=-i cear=insistent s= plece. Fiind sub impulsul nevoilor, Ilie Florian i-aaplicat fostei so]ii mai multe lovituri cu palmele [i pumnii,reu[ind s= o trânteasc= la podea. Apoi, s-a a[ezat peste corpulvictimei [i cu ajutorul mâinilor a strâs-o de gât.

|n momentul \n care a realizat c= victima a decedat, Ilie

Florian a luat hot=rârea de a [terge urmele infrac]iunii,

respectiv incinerarea cadavrului, astfel, a a[ezat pe corpul

victimei ni[te obiecte de mobilier din camer=, a tras de pe pat

a[ternuturile, iar capul victimei l-a \nf=[urat cu o p=tur=, dup=

care a pus deasupra o pern=. Apoi, a luat din buc=t=rie un plic

[i o bucat= de material plastic pe care le-a pus pe cadavru [i

le-a dat foc. Din locuin]= a sustras telefonul mobil al victimei [i

a p=r=sit locul faptei, prin escaladarea balconului spre exterior.

|nainte de a ajunge la domiciliul s=u din localitatea

Dumitrana, Jud. Ilfov, autorul faptei s-a deplasat \n zona

râului Arge[, unde s-a sp=lat [i, ulterior, a aruncat \n râu

telefonul mobil, sustras din locuin]a victimei.

|n timpul agresiunii, victima a \ncercat s= se apere,zgârâindu-l la nivelul fe]ei pe autor. Sub acest aspect,Serviciul de Medicin=-Legal= al jude]ului Ilfov, printr-un raportde expertiz= medico-legal, a concluzionat c= “numitul IlieFlorian prezint= leziuni traumatice care ar fi putut fi produseprin zgâriere cu corp dur, cât [i prin lovire cu/sau de corp dur,pentru care necesit= 1-2 zile \ngrijiri medicale de la dataproducerii”.

|n drept, a[a cum se arat= din rechizitoriul \ntocmit deprocurorul criminalist, faptele inculpatului Ilie Florian \ntrunescelementele constitutive ale infrac]iunii de omor, violare dedomiciliu, furt calificat [i distrugere, fapte aflate \n concursreal. Pe parcursul cercet=rilor \n cauz= s-a dispus [iefectuarea unei expertizze medico-legale psihiatrice, care aconcluzionat c= “numitul Ilie Florian prezint= diagnosticultulburare de personalitate de tip disocial. P=streaz=capacitatea psihic= de apreciere critic= a con]inutului [iconsecin]elor faptelor sale. Are discern=mânt p=strat \n raportcu fapta pentru care este cercetat”.

Inculpatul a fost trimis \n judecat=, \n stare de arestpreventiv, dosarul aflându-se pe rol la Tribunalul Bucure[ti,Sec]ia a II-a Penal=.PLAN{E FOTO EXECUTATE LA FA}A LOCULUI

CRIMINALISTICA 21

22 CRIMINALISTICA

No]iuni introductiveNo]iuni introductiveIdentificarea criminalistic= a persoanei pe baza

amprentelor papilare are ca fundament [tiin]ificurm=toarele propriet=]i: unicitatea (individualitatea) [ifixitatea (stabilitatea).

Unicitatea desenului papilar a fost demonstrat= pebaza studiilor efectuate, ajungându-se la concluzia cert=c= este imposibil a se \ntâlni dou= persoane cu desenepapilare identice, la nivelul degetelor sau palmei.

Prin dezvoltarea organismului omului, intervine oserie de schimb=ri datorit= vârstei [i anumitor boli careafecteaz= structura pielii. Cercet=rile experimentaleefectuate prin compararea seturilor de amprente, createde o persoan= la diferite intervale de timp, au ar=tat c=structura desenelor papilare r=mâne aceea[i,modificându-se doar dimensiunile.

Identificarea dactiloscopic= a unei persoane serealizeaz=, \n general, \n urma examin=rii detaliilorcaracteristice coincidente, formate de traseul crestelorpapilare, [i a caracteristicilor porilor de pe crestelepapilare. Uneori, pentru identificarea unei amprente seutilizeaz= [i elementele adiacente ale desenelor papilare(cicatrici, [an]urile de flexiune, liniile albe, negi,malforma]ii). Examinarea comparativ= a acestor categoriide detalii se realizeaz= avându-se \n vedere acelea[ipuncte de referin]= ca [i cele create de traseul crestelorpapilare: form=, dimensiune [i plasament.

Amprenta palmar= – regiuni componente [ielemente adiacente

Palma cuprinde trei mari regiuni, având ca limite[an]urile de flexiune palmare, [i anume: regiunea digito-palmar=, regiunea tenar= [i regiunea hipotenar=. |n afara[an]urilor de flexiune, care delimiteaz= regiunile palmei, exist=[i alte [an]uri de flexiune, care se formeaz= pe suprafa]apalmei. De asemenea, amprenta palmar= poate con]ine [i unalt element adiacent, ce poate constitui un ajutor \n activitateade examinare [i anume “liniile albe”.

Fig. nr. 1|n fig. nr.1, a fost redat=distribu]ia celor trei regiuni alepalmei notate cu majusculele“A”, “B” [i “C”, dup= cumurmeaz=:-regiunea digito-palmar= -A-regiunea tenar= -B-regiunea hipotenar= -C

Dup= cum seobserv=, cele trei regiunisunt separate de trei [an]uri

de flexiune marcate cu culoare ro[ie, iar \n interiorul regiunilorse afl= alte [an]uri de flexiune, marcate aici cu culoarealbastr=.

Examenul dactiloscopic comparativ al amprentelorpalmare

|n activitatea de examinare a urmelor palmare cuimpresiuni palmare, prelevate de la diverse persoane, un roldeosebit de important \l joac= stabilirea zonei palmare dincare provine urma. Acest lucru se poate realiza ]inându-secont de [an]urile de flexiune existente \n urma palmar=, iar inlipsa acestora de liniile albe. De asemenea, compara]iadactiloscopic= a urmelor palmare se face, \n cele mai multecazuri, prin raportarea desenelor ori diverselor elementedactiloscopice existente \n urme, la [an]urile de flexiune saula liniile albe.

O astfel de metod= prezint= avantajul c= dactiloscopulare posibilitatea de a stabili cu operativitate locul dintr-oanumit= regiune a palmei \n care se poate reg=si un elementdactiloscopic sau un anumit desen papilar, ce \l poate ajuta \nprocesul de identificare. |n condi]ii normale, aceast= metod=poate da rezultatele scontate, dar poate de asemenea s=produc= erori, \n cazul \n care dactiloscopul examineaz=superficial urma, raportându-se doar la [an]urile de flexiunesau la liniile albe. Acest lucru este posibil deoareceelementele adiacente, de[i sunt parte integrant= a amprenteipalmare - asemenea crestelor papilare - spre deosebire deacestea din urm=, ele nu respect= principiul fixit=]ii. Astfel, odat= cu \naintarea \n vârst= a unei persoane, [an]urile deflexiune [i liniile albe \[i pot modifica atât pozi]ia, cât [i forma,deplasându-se, estompându-se sau adâncindu-se. Acestaeste motivul pentru care, \n anumite cazuri, desenul papilarpalmar, prelevat de la aceea[i persoan= la intervale mari detimp, poate prezenta diferen]e vizibile \n ceea ce prive[teforma ori pozi]ia [an]urilor de flexiune [i a liniilor albe.

Pentru a demonstra cele expuse mai sus, vom prezentaun studiu de caz privind impresiunile palmare ale aceleia[ipersoane, n=scute \n anul 1974, prelevate la un interval de

zeceani(\nanii1989[i

1999).

CRIMINALISTICA 23

INSTABILITATEA {AN}URILOR DE FLEXIUNE-ELEMENTE INSTABILITATEA {AN}URILOR DE FLEXIUNE-ELEMENTE ADIACENTE ALE DESENULUI PAPILARADIACENTE ALE DESENULUI PAPILAR

Inspector de polite COSTIN- CLAUDIU TR+NC+N+U, Institutul de Criminalistic=Agent [ef de poli]ie CORNELIU-DANIEL B+ICU{, I.P.J. Mehedin]i-Serviciul Criminalistic

Abstract The article describes instability for the furrow of flexions of palmar fingerprints. Below is presented

one case about change for the layout of the furrow of flexions after 10 years.

Fig. nr. 2 Fig. nr. 3

Fig. 2 – Fotografia de ilustrare a impresiunii palmeidrepte, prelevat= \n anul 1989

Fig. 3 – Fotografia de ilustrare a impresiunii, prelevat=\n anul 1999.

Prin examinarea dactiloscopic= a impresiunilor palmeidrepte, se poate observa c= ambele impresiuni au fostprelevate de la aceea[i persoan=. Dup= o examinaream=nun]it= a acestora, se observ= anumite deosebiri legate

de pozi]ionarea [iforma [an]urile deflexiune.

Impresiune prelevat=

\n anul 1989

Impresiune prelevat=

\n anul 1999

Fig. nr. 4Fragment din regiunile hipotenar= [i tenar=, ale impresiunilor palmeidrepte, prelevate pe cele dou= fi[e dactiloscopice supuse analizei

Comparând cele dou= impresiuni se constat=urmatoarele deosebiri:

� linia [an]ului de flexiune “1”, ce separa regiuniletenar= [i hipotenar= se estompeaz= \n zona median=, dândna[tere, \n impresiunea prelevat= \n anul 1999, la reliefuripapilare inexistente \n impresiunea prelevat= \n anul 1989;

� linia [an]ului de flexiune “2”,\[i modific= atât lungimeacât [i forma, devenind mai scurt= [i deplasându-se c=tre bazapalmei, \n impresiunea prelevat= \n anul 1999;

� linia [an]ului de flexiune “3”se deplaseaz= c=trestânga [i se scurteaz=, oprindu-se \n vârful deltei numerotat=

cu “4”, \n impresiuneaprelevat= \n anul 1999, \n timpce \n impresiunea prelevat= \nanul 1989, aceast= linie, multmai lung=, trece pe lâng=delta, prin partea dreapt= aacesteia (fig. nr. 5);

Fig. nr. 5

Fragment din regiunea

hipotenar=, al impresiunilor

palmei drepte,

prelevate pe cele dou= fi[e

dactiloscopice supuse

analizei

Dac= deosebirileprezentate mai sus, pot fi u[or explicate, \n contextulexamin=rii comparative a dou= impresiuni, compara]iadactiloscopic= devine mai dificil= \n cazul examin=rii unuifragment de urm= palmar= descoperit la fa]a locului, \n anul1999, iar dactiloscopul care efectueaz= compara]ia are ladispozi]ie doar fi[a decadactilar=, prelevat= \n anul 1989.

Explica]iile modific=rii traseului [an]urilor de flexiune potfi multiple: cauze patologice (boli ale pielii, boli de colagen,fracturi ale oaselor din zona palmei, tumori etc.), practicareaunor meserii care presupun manevrarea repetat= aobiectelor grele, modific=ri survenite prin cre[tereadimensiunilor palmei, ca urmare a dezvolt=rii organismului(impresiunea din anul 1989 a fost prelevat= când persoanaavea 15 ani, iar impresiunea din anul 1999 a fost prelevat=când persoana avea vârsta de 25 ani).

Pe lâng= aceste modific=ri determinate de traseul[an]urilor de flexiune, mai trebuie luat= \n considerare [icalitatea imprim=rii reliefului papilar pe fi[a dactiloscopic=. Dinacest considerent se recomand= ca ori de câte ori exist=posibilitatea amprent=rii unei persoane ale c=rei impresiunifigureaz= deja \n baza de date cu impresiuni papilare,amprentarea s= fie repetat=, astfel \ncât impresiunilepapilare s= fie mereu actualizate.

Având \n vedere cele prezentate [i demonstrateanterior, se poate concluziona c= [an]urile de flexiune nu austabilitatea absolut= a crestelor papilare, putându-se modificala intervale diferite de timp. Astfel, se recomand= cadactiloscopul s= nu se limiteze la examinarea sumar= adesenelor papilare, ci examenul dactiloscopic comparativ s=fie extins la \ntreaga suprafa]= vizibil= a reliefului papilar,pentru a se evita pronun]area unor concluzii eronate. Totu[i,

24 CRIMINALISTICA

CRIMINALISTICA 25

Din practica judiciar= am constatat c=, de nenumarateori, corpul victimei intr= \n contact direct cu mâinileagresorului. Plecând de la aceast= idee, am efectuatnumeroase experimente [tiin]ifice, prin diferite metode,ajungând la unele concluzii irefutabile.

Acest studiu prezint= o tehnic= nou=, elaborat=, [i aufost obtinute rezultate pozitive \n cadrul experimentelor.

Fac precizarea c= urmele papilare latente nu seobserv= pe pielea uman= cu ochiul liber, de aceea amprelevat din locuri diferite, prin deduc]ie, de unde ar fi pututautorul pune mâna pe victim=.

Acest procedeu, folosit de mine, consider c= este celmai rapid, eficace [i sigur [i \l recomand ca având unpoten]ial avantaj \n prelevarea amprentelor de pe corpuluman.

Pentru c= aceast= metod= este un pionierat alcriminalisticii moderne, expun mai jos metoda \n sine.

Materiale folosite:Materiale folosite:� frunze de ficus;� instala]ie de cianoacrylat.Procedeul \n sineProcedeul \n sine:Se prelev= o frunz= de ficus, se cura]= cu alcool pe

ambele fe]e (cu mâinile protejate de m=nu[i chirurgicale), iardup= ce se zvânteaz=, se aplic= prin palpare pe zona unde sepresupune c= autorul a pus mâna pe victim=, se ridic= frunzaasem=n=tor unei folii adezive [i se introduce \n instala]ia decianoacrylat iar, dup= cca. 30 min., rezultatele suntspectaculoase.

Fotografii cu aspecte de la prelevarea [i relevarea urmei

Secur=]= o

frunz= de ficus

Se aplic=frunza pe

pielea uman=,unde se

presupune c=s-a creat o

urm= papilar=Se

preseaz= uniform pe frunz=, f=r= a o mi[ca, asem=n=tor foliei.Se introduce frunza de ficus \n instala]ia de vaporizare

a cianoacrylatului

O NOUA METOD+ DE PRELEVARE AO NOUA METOD+ DE PRELEVARE A

AMPRENTELOR LATENTE DE PE PIELEA UMAN+AMPRENTELOR LATENTE DE PE PIELEA UMAN+

Comisar [ef de poli]ie drd. NICOLAE PREDA

After numerous experiments performed, the author presents a new method for lifting latent marksfrom human skin.

26 CRIMINALISTICA

Frunza de ficus, dup= tratarea \n instala]ia devaporizare a cianoacrylatului, urmele papilare relevate peaceasta.

Propriet=]ile frunzei de ficus:Frunza de ficus este compus= din 75% latex [i 25%

ap=, ceea ce o face rezistent= la umiditate [i temperaturi

ridicate. Este foarte plauzibil= vorba unui mare criminalist,cum c= “{i plantele vorbesc”, dar eu vin [i adaug “Cu cinevor”.

||n Orientul Mijlociu [i oriunde \n lume ma[inile-

capcan= sunt una dintre cele mai eficiente arme

disponibile terori[tilor [i insurgen]ilor. Evident o

ma[in= este destul de mare pentru a con]ine o cantitate

considerabil= de material explozibil, \mpreun= cu [uruburi,

cuie [i alte forme de shrapnel. Poate fi condus= [i parcat=

f=r= a ridica suspiciuni. Un terorist/insurgent se poate sim]i

mai sigur de sine \ntr-o ma[in=, probabil \nso]it [i de un

prieten.

Persoanele care folosesc aceste arme mortale

inten]ioneaz= sau nu s= se sinucid= când ma[inile

explodeaz=. O organiza]ie secular= \n general prefer= s=

arunce \n aer vehicule f=r= ocupan]i. |n ultimele decenii ale

secolului douazeci Armata Republican= Irlandez= a f=cut

acest lucru de nenum=rate ori \n Irlanda de Nord [i \n Marea

Britanie. Radicalii islami[ti sunt preg=ti]i s= foloseasc= ma[ini

care sta]ioneaz=. De asemenea, \nclin= s=-[i conduc=

ma[inile c=tre ]inte selectate cu aten]ie – sinucigându-se [i

ucigând ceilal]i pasageri.

|n diminea]a zilei de 29 iunie s-a \ncercat uciderea

persoanelor dintr-un club de noapte londonez. Se pare c=

dou= ma[ini care sta]ionau erau \nc=rcate cu explozibil [i/sau

substan]e inflamabile. Prima ma[in= era destinat= uciderii

oamenilor, avarierii cl=dirilor [i cre=rii panicii. A doua trebuia

s= explodeze [i s= provoace mai multe victime când oamenii

\ncercau s= ias= din club. Din fericire, exploziile nu s-au

produs. Dac= ar fi avut loc, consecin]ele ar fi fost catastrofale.

|n ziua urm=toare, o ma[in=, care con]inea o mare

cantitate de petrol [i cilindri cu gaz propan, s-a izbit de u[ile

aeroportului din Glasgow. Glasgow este cel mai mare ora[ [i

centru comercial al Sco]iei. De[i era \n fl=c=ri, cea mai mare

parte din petrol nu s-a aprins. Cilindrii cu propan nu au

explodat.

Nu este \n totalitate clar de ce exploziile nu au avut loc.

Erau dou= detonatoare conectate la telefonul mobil. O teorie

plauzibil= sugereaz= c= ventila]ia neadecvat= a fost un factor

important. De[i poten]ial foarte periculos, petrolul [i propanul

nu sunt explozibile \n mod natural. Devin explozibile dac=

oxigenul este prezent \n cantit=]i suficiente, iar combina]ia s=

Ma[inile drept arme: Ma[inile drept arme:

MA{INILE-CAPCAN+ |N MAREA BRITANIEMA{INILE-CAPCAN+ |N MAREA BRITANIE

Jurist RENATA-MINODORA WATSON

From the point of view of the organizations connected with AL-Qaeda, the western civilization is themost serious threat and the United Kingdom is confronted with a greater danger from islamic terrorists thanany other state of the European Union. The 2007 terrorists were members of active and interventionistprofessions. Mass media has a major role in the fight against terrorism.

fie corect=. Dac= este semnificativ mai mic= de 90%,

aprinderea nu are loc.

Aceasta nu este o problema major= \n Orientul Mijlociu.

Cei angaja]i \n “opera]iuni de martiraj” \n Irak, Liban, Gaza [i

oriunde \n lume nu trebuie s= se bazeze pe petrol [i propan.

Nici nu se tem de groaza asociat= decesului prin ardere.

Detonatorii de \nalt= calitate sunt ieftini [i foarte la \ndeman=

\n aceste locuri. Ma[inile pot fi \nc=rcate cu explozibil

industrial, mine de teren [i obuze de artilerie f=r= mare

dificultate. Acestea sunt greu de ob]inut \n Marea Britanie, iar

orice \ncercare de a le ob]ine ar atrage cu siguran]= aten]ia

poli]iei [i for]elor de securitate.

Este dificil s= se fac= un profil exact al

radicalislamistului, care se poate angaja \n acte de terorism \n

Regatul Unit. Mul]i dintre terori[ti sunt dezavantaja]i din punct

de vedere social [i sunt tineri cu o slab= educa]ie, \n general

barba]i, care sunt aliena]i de societatea \n care traiesc. Mul]i

dintre cei care s-au angajat \n acte de terorism, \n Londra, \n

iunie 2005, pot fi descri[i \n ace[ti termeni.

Potrivit unui studiu recent, comandat de Ministerul de

Interne Britanic, 963 de oameni au fost aresta]i, \n baza

legisla]iei anti-terorism, \ntre 2001 [i 2005. Dintre ace[tia, 232

(24%) solicitaser= azil \n Regatul Unit. Num=rul terori[tilor

\ncarcera]i \n \nchisorile britanice [i \n institu]iile de reeducare

este o problem= tot mai serioas=. Este recunoscut pe scar=

larg= faptul c= persoanele \ncarcerate pentru diferite

infrac]iuni au fost \ndoctrinate de radicalii islami[ti. Mesajul lor

aduce ordine \n vie]ile lor dezordonate.

Dar acest punct de vedere nu este complet. Dac= ar fi

fost complet, amenin]area terorist= ar fi putut fi efectiv

abordat= prin corectarea problemelor sociale, culturale [i

educa]ionale. De fapt, mul]i terori[ti sunt boga]i [i educa]i. Ei

nu sunt motiva]i de s=r=cie, disperare sau alienare social=.

Exist= dovezi concludente c= Al-Qa’eda are succes \n

recrutarea membrilor din cadrul marilor universit=]i ale lumii

cum ar fi Oxford [i Cambridge.

Rapoartele sugereaz= c= principalii participan]i la

evenimentele din iunie 2007 erau b=rba]i tineri, cu studii

superioare, la \nceputul carierei. B=rbatul care conducea

jeep-ul \n aeroportul Glasgow avea un doctorat \n inginerie.

Partenerul s=u era medic. Al]i membri ai profesiunii medicale

au fost aresta]i.

Surprinz=tor. Principala \ndatorire a medicilor este

salvarea vie]ilor, nu distrugerea lor. Conceptul de medici care

comit acte de terorism este \n mod sigur tulbur=tor. De fapt

aceste profesiuni joac= un rol \nsemnat \n extremismul

islamic. Osama bin Laden nu este deloc un dezavantajat.

Familia lui saudit= este bogat= [i privilegiat=. Reprezentantul

s=u, Ayman al-Zawahirim este medic egiptean (dintr-o familie

de medici [i farmaci[ti). Mentorul lui Osama bin Laden din anii

optzeci a fost Abdullah Azzam, medic palestinian, adev=ratul

fondator al Al-Qa’eda, ucis \n 1989. O teorie sugereaz= c=

medicina [i ingineria sunt profesiuni active [i interven]ioniste.

Ac]iunea, chiar una distructiv=, poate p=rea obi[nuit= la mul]i

practicieni. Foarte pu]ini avoca]i [i contabili se angajeaz= \n

acte de terorism.

Mass-media joac= un rol important \n atragerea aten]iei

asupra problemelor [i amenin]=rilor, informeaz= publicul [i

\ncurajeaz= vigilen]a. Aceasta este o problem= major= pentru

terori[ti, care sunt obliga]i, \n mod constant, s=-[i schimbe

strategiile datorit= vigilen]ei popula]iei.

Mass-media poate ajuta la prevenirea form=rii celulelor

teroriste [i s= atrag= aten]ia asupra sentin]elor severe pe care

terori[tii (inclusiv aceia care nu-[i ating scopurile) le primesc

de la tribunalele britanice, dac= sunt condamna]i. Aceasta are

f=ra= \ndoial= valoare de intimidare. Faptul c= multe

opera]iuni teroriste e[ueaz= din cauza preg=tirii neadecvate

sau a tehnologiei deficiente este semnificativ \n acest context.

Mass-media are, de asemenea, un rol important \n ceea ce

prive[te capturarea [i arestarea terori[tilor care nu au avut

succes [i a partenerilor lor.

Mai pu]in pozitiv, mass-media poate exagera

amenin]area terorist=. Exist= puternice interese comerciale

de a face acest lucru. Acest fapt poate \ncuraja fatalismul

public [i paranoia. Este pu]in probabil s= \ncurajeze bunele

rela]ii comunitare, de exemplu \ntre musulmani [i

nemusulmani.

{i mai controversat= este problema propagandei

islamice radicaliste. |n pofida recentei introduceri a variatelor

restric]ii legale, aceasta este prezent= \n car]i, reviste, filme

video sau DVD-uri. Islami[tii britanici au acces liber la site-

urile extremiste de pe internet [i la canalele de televiziune

prin satelit.

Acestea tind s= glorifice actele de terorism. O mare

parte din con]inut ia forma imaginilor radicalilor islami[ti, care

\[i sacrific= vie]ile (adeseori \n ma[ini) pentru a pune cap=t

ocupa]iei vestice din Irak, Afganistan [i Palestina.

|ncurajeaz=, de asemenea, musulmanii britanici s=

c=l=toreasc= \n Orientul Mijlociu [i oriunde \n lume pentru a

dobândi preg=tire militar= [i/sau terorist=.

Mass-media local= [i na]ional= joac= un rol important \n

lupta \mpotriva terorismului. Mul]i dintre radicalii islami[ti par

s= tr=iasc= [i s= lucreze \n ceea ce de fapt sunt mari

comunit=]i izolate. Ei tind s= fie membri ai unor familii

numeroase. Mul]i membri ai acestor comunit=]i dezaprob= cu

t=rie activit=]ile teroriste, dar sunt reticen]i \n a raporta

poten]ialii sau actualii terori[ti la poli]ie.

A[adar, este u[or de realizat o puternic= propagand=

anti-vestic=, radical=, violent= \n aceste comunit=]i. Preluarea

efectiv= a controlului asupra acestui material ar fi un pas

valoros \n direc]ia corect=.

CRIMINALISTICA 27

Introduction

In August 1869 when Ireland was part of the United

Kingdom, Mary Ward, an amateur ut highly regarded Irish

scientist, was killed when she fell out of a steam powered car

built by two of her cousins. Her neck was broken by one of

its steel wheels. She appears to be the world’s first motor

vehicle accident victim. Unfortunately, she was not the last.

In 2005, for example, there were 3,336 road fatalities in

the United Kingdom (and 337 in Ireland). In the same year,

approximately 38,310 people died on the roads of the

European Union’s member states (which then did not include

Romania or Bulgaria).

This is clearly unacceptable. Many - perhaps most - of

these deaths are preventable.

Some road fatalities are essentially unfortunate

accidents. Brakes may not function, motorists often fail to

interpret situations correctly, rain or fog can reduce visibility,

ice or oil on a road can cause a vehicle to skid. However

regrettable the outcomes, these cases do not normally

warrant serious police investigations. They are essentially

personal tragedies and not the concern of state authorities.

But road fatalities are frequently associated with

criminal activities. These may be criminal in the most obvious

sense; e.g. driving a ‘getaway’ car at high speed after a bank

robbery. They may also become criminal when associated

with driving; e.g. driving when intoxicated with alcohol or

causing death by dangerous driving.

It must be acknowledged that this distinction is often

blurred in reality. Brakes may fail for a variety of reasons.

Vehicle owners or mechanics may be negligent. Other

parties may cut the necessary cables in order to induce

‘accidents’. Vehicle owners may arrange for ‘accidents’ to

happen for personal reasons; e.g. in order to make fraudulent

claims from insurance companies.1 Some road traffic deaths

- a significant minority - appear to be suicide cases.

This paper will examine road fatalities in the United

Kingdom, but it may be of value to police officers and others

who are concerned about such ‘accidents’ in Romania and

elsewhere. Although the legal systems within the United

Kingdom (there are three) differ from the Romanian one, the

issues are similar and the object is ultimately the same - to

reduce the number of unnecessary deaths on roads which are

caused by criminal behaviour.

Statistical Evidence

In theory, a rapid increase in the number of motor

vehicles on British roads in the twentieth century should have

led to a commensurate increase in road fatalities. This did not

occur. In reality, as the number of vehicles increased, the

number of fatalities decreased. In 1931 there were 2.3 million

vehicles and around 7,000 fatalities on Britain’s roads.

Precise numbers are not available. By 2005 the number of

vehicles was approximately 32 million. The number of

fatalities was less than half the figure for 1931.

The United Kingdom’s roads are also relatively safe by

European Union standards. In 2006, 56 British citizens per

million died as a result of road traffic accidents. The figures

for Italy, Greece and Lithuania were 92, 150 and 223

respectively. The European average was 86. The figure for

Romania was 122.2

Who Is Killed?

Motor vehicle accidents can cause the deaths of drivers,

passengers and other road users, e.g. cyclists, pedestrians

and horse riders. Young drivers and passengers are

generally at greater risk than older ones. A recent study

commissioned by the British government’s Department for

Transport revealed that 1,106 drivers and 557 passengers

were killed in 2005. Severe head and chest injuries were the

most common causes of death. The statistics exclude bus

passengers and other road users. Approximately 41 per cent

of all drivers were aged under 30. The figure for passengers

is 62 per cent.

It seems clear that young drivers (and young males in

particular) behave in ways that increase the likelihood of

serious accidents. Young friends may encourage

irresponsible behaviour. There is often peer pressure to drive

aggressively and take risks. Inexperience is another factor.

Social class is also significant. This is particularly

marked in the case of child pedestrian fatalities. A child from

the lowest social class (i.e. whose parents have been

unemployed for a long period or have never worked) is twenty

times more likely to be killed by a motor vehicle than a child

whose parents have professional or higher managerial

occupations.3 The reasons for this are currently unclear but

deserve serious investigation..

28 CRIMINALISTICA

Accidente de ma[in= fatale Accidente de ma[in= fatale \n Regatul Unit\n Regatul Unit

Dr. MICHAEL WATSON, conferen]iar \n drept, Universitatea Huddersfield, Regatul UnitJurist RENATA-MINODORA WATSON

For statistical purposes, the United Kingdom has eight

social classes. Although the top two classes account for

around 40 per cent of the population, these classes only

account for 22 per cent of road traffic fatalities. One factor

seems to be the nature of the vehicles used. Affluent

members of society are likely to drive cars which are new,

have modern safety features, and are in good mechanical

condition. They are also likely to be heavier - and therefore

more stable - than older vehicles. The disadvantaged will

tend to drive less modern cars, as will young people who may

be students, at the beginning of their careers or unemployed.

Problems such as faulty brakes, defective steering or worn

tyres may be ignored. It is also reasonable to assume that the

owners of expensive vehicles will generally drive with greater

care than the owners of inexpensive ones.

In general, the disadvantaged lead less satisfying lives

than more affluent citizens. This could encourage reckless

driving as a form of escapism. People who have limited social

status - and young people in particular -may also attach

excessive importance to driving skills - and displaying their

skills to impress their friends and gain prestige.

Contributory Factors

Road traffic fatalities are often closely associated with

criminal, anti-social or irresponsible behaviour. These

categories are not mutually exclusive. They are also closely

associated with young male drivers. There is a well-known

tendency for young men to drive recklessly and at excessive

speed. They often lose control of their vehicles, especially on

bends in the road. The consumption of alcohol and/or

prohibited drugs is often a related factor. A 2007 study

suggests that 27 per cent of fatal traffic accidents in 2005

where the driver was under the age of 30 involved the driver

being over the legal alcohol limit or being impaired by drugs.

Obviously, a person who is intoxicated by alcohol or

drugs will be incapable of driving in a responsible manner. He

or she will also have a much lower perception of risk than

someone who is sober.

Measuring the blood alcohol level of a dead person is

an inexact science, but one British study suggests that drivers

who are killed after consuming alcohol have on average 176

mg per 1000 ml - over twice the United Kingdom’s legal limit

(and roughly equivalent to the consumption of ten glasses of

wine).4

The wearing of seat belts is another matter. British

drivers and front seat passengers have been legally required

to wear seat belts since 1983 (the rule was extended to rear

seat passengers in 1991). In reality, the law is widely ignored

- especially by the young. Only 60 per cent of drivers under

the age of 30 who were killed in 2005 were wearing seat belts.

The wearing of seat belts is especially low at night - when

young men may be driving with friends and while intoxicated.

It seems that 565 drivers and passengers of all ages

were not wearing seat belts when they died in 2005. If they

had done so, it has been estimated that around 65 per cent

would be alive at this time.5

The Media

In the United Kingdom, numerous well-illustrated

magazines discuss the merits of fast, expensive high-

performance cars. There are similar television programmes.

Given the costs involved, the market for such vehicles is

quite small - but growing.

Most of the people who buy the magazines and watch

the television programmes (mainly young men) may be

unable to obtain the cars - but they can certainly fantasise

about doing so.6

Similar arguments can be applied to products such as

alcohol. The United Kingdom has placed restrictions on what

may be depicted in advertisements for alcoholic drinks but

most advertising still tends to focus on attractive young

people drinking heavily and enjoying themselves while in the

company of actual or potential sexual partners.

The media therefore promotes a superficially attractive

image which incorporates alcohol, excitement, fast cars and

sexual partners. Many young people are strongly influenced

by this.

Conclusion

In the United Kingdom and in many other jurisdictions,

the courts draw a sharp distinction between road traffic

offences which are associated with fatalities and those which

are not. The former are treated very severely. The latter

leniently. Lawyers refer to ‘result crimes’. In general, what

matters is the outcome - not the danger created by the

criminal conduct.

A man who drives after consuming a couple of bottles of

wine can expect - if detected - to lose his driving licence for a

year. If he kills a cyclist he can expect a prison sentence.

Driving with excessive speed is very dangerous. In reality, it

is treated as a trivial matter. A modest fine is the most likely

outcome. Causing death by dangerous driving, however, can

lead to a prison sentence of up to ten years.

In extreme cases, motorists may be convicted of

manslaughter. The maximum sentence is life imprisonment.

There are no easy answers but the available evidence

suggests that apparently minor motoring offences should be

punished far more severely than is currently the case. Issues

relating to the media also need to be addressed.

CRIMINALISTICA 29

IntroducereIntroducere

|n august 1869, când Irlanda f=cea \nc= parte din

Regatul Unit, Mary Ward, amatoare dar v=zut= ca om de

[tiin]= irlandez, a fost ucis= când a c=zut din ma[ina cu aburi

construit= de doi dintre verii s=i. Gâtul i-a fost rupt de una

dintre ro]ile sale de o]el. Ea pare s= fie prima victim= din toat=

lumea a unui accident de ma[in=. Din nefericire nu a fost [i

ultima. |n 2005, de exemplu, erau 3.336 de accidente rutiere

\n Regatul Unit ([i 337 \n Irlanda). |n acela[i an, aproximativ

38.310 persoane au decedat pe drumurile statelor membre

ale Uniunii Europene (care atunci nu includea România [i

Bulgaria). Este inacceptabil. Multe dintre aceste decese -

poate cele mai multe - puteau fi prevenite.

Unele accidente rutiere sunt nefericite. Frânele pot s=

nu func]ioneze, motocicli[tii, adeseori, nu interpreteaz=

corect situa]iile, ploaia sau cea]a pot reduce vizibilitatea,

ghea]a sau uleiul de pe carosabil pot provoca deraparea

autovehiculului. Oricât de regretabile ar fi rezultatele, aceste

cazuri nu justific= o anchet= serioas= din partea poli]iei.

Acestea sunt, \n mare m=sur=, tragedii personale [i nu

intereseaz= autorit=]ile statului.

Dar accidentele rutiere sunt \n mod frecvent asociate cu

activit=]i criminale. Acestea pot fi infrac]ionale \n cel mai clar

sens: de exemplu, conducând o ma[in= "de sc=pare" cu mare

vitez= dup= jefuirea unei b=nci; sau pot deveni infrac]ionale

când sunt asociate cu condusul: cum ar fi, conducerea sub

influen]a alcoolului sau cauzarea decesului printr-o

conducere periculoas=. Trebuie recunoscut c= aceast=

distinc]ie este \n realitate adeseori estompat=. Frânele pot

ceda, din diferite motive, proprietarii autovehiculelor sau

mecanicii pot fi neglijen]i, al]ii pot t=ia anumite cabluri pentru

a provoca "accidente" sau proprietarii de autovehicule pot

aranja "accidente", din motive personale, cum ar fi solicitarea

de desp=gubiri companiilor de asigur=ri.1 Unele decese

cauzate de trafic - o minoritate semnificativ= - par a fi cazuri

de sinucidere.

Aceast= lucrare va examina accidentele rutiere \n

Regatul Unit, dar poate avea valoare informativ= pentru

ofi]erii de poli]ie din România care sunt interesa]i de astfel de

accidente. De[i sistemele legislative \n Regatul Unit (sunt trei)

difer= de cel din România, problemele sunt similare [i scopul

este \n ultim= instan]= acela[i - reducerea num=rului

deceselor cauzate de un comportament criminal.

Dovezi statisticeDovezi statistice

Din punct de vedere teoretic, o cre[tere rapid= a

num=rului de ma[ini pe [oselele britanice \n secolul dou=zeci

ar fi trebuit s= conduc= la o cre[tere propor]ional= a

accidentelor rutiere. Aceasta nu s-a intamplat; num=rul de

ma[ini a crescut, dar num=rul de accidente rutiere a sc=zut.

|n 1931 erau 2,3 milioane de autovehicule [i aproximativ

7.000 de accidente pe [oselele din UK. Un num=r exact nu

exist=. Pân= \n 2005, num=rul de autovehicule era de

aproximativ 32 de milioane, iar num=rul de accidente era mai

mic de jum=tate din cifra pe 1931.

{oselele din Regatul Unit sunt relativ sigure dup=

standardele Uniunii Europene. |n 2006, 56 de cet=]eni

britanici la un million mureau ca rezultat al accidentelor din

traficul rutier. Cifrele pentru Italia, Grecia [i Lituania erau 92,

150 [i respectiv 223. Media european= era de 86. Cifra

pentru România era de 122.2

Cine este ucis?Cine este ucis?

Accidentele de ma[in= pot cauza decesul [oferilor,

pasagerilor [i al altor utilizatori ai [oselelor, de exemplu

bicicli[ti, pietoni [i c=l=re]i. {oferii tineri [i pasagerii sunt \n

general expu[i unui risc mai mare decât cei mai \n vârst=. Un

studiu recent, ordonat de Ministerul Transporturilor din

Guvernul Britanic, a relevant c= 1.106 [oferi [i 557 pasageri

au fost uci[i \n 2005. R=nile grave la cap [i la piept au fost

cauza cea mai comun= a acestor decese. Statisticile exclud

pasagerii autobuzelor [i al]i utilizatori ai [oselelor.

Aproximativ 41% din to]i [oferii aveau vârsta sub 30 de ani.

Cifra pentru pasageri este de 62%.

Este clar c= [oferii tineri ([i \n special b=rba]ii tineri) se

comport= de o manier= care duce la cre[terea probabilit=]ii

accidentelor grave. Prietenii tineri pot \ncuraja

comportamentul iresponsabil. Adeseori exist= o presiune

egal= de a conduce agresiv [i de a-[i asuma riscuri. Lipsa de

experien]= este un alt factor.

Clasa social= este de asemenea important=. Aceasta

este vizibil= \n cazul accidentelor pietonului copil. La un copil

din cea mai joas= clas= social= (de exemplu, ai c=rui p=rin]i

au fost [omeri mult timp sau nu au lucrat niciodat=) exist=

probabilitatea de douazeci de ori mai mare de a fi ucis de o

ma[in= decât un copil ai c=rui p=rin]i au ocupa]ii profesionale

sau manageriale mai \nalte.3 Motivele pentru acest aspect

sunt neclare, dar merit= o anchet= serioas=.

|n scopuri statistice, \n Regatul Unit, sunt opt clase

sociale. De[i primele dou= clase superioare num=r= \n jur de

40% din popula]ie, aceste clase au numai 22% din

accidentele rutiere. Un factor pare s= fie tipul autovehiculului

folosit. Membrii boga]i ai societ=]ii conduc ma[ini noi, cu

caracteristici moderne [i \ntr-o bun= condi]ie tehnic=. Probabil

c= aceste ma[ini sunt mai grele - \n consecin]= mai stabile -

decât cele mai vechi. Dezavantaja]ii tind s= conduc= ma[ini

mai pu]in moderne, a[a cum sunt tinerii, care pot fi studen]i,

la \nceputul carierei sau [omeri. Probleme ca frâne defecte,

direc]ie slab= sau cauciucuri uzate pot fi ignorate. Este de

asemenea rezonabil s= presupunem c= proprietarii de

autovehicule scumpe vor conduce \n general cu mai mare

aten]ie decât proprietarii de ma[ini ieftine.

30 CRIMINALISTICA

|n general, dezavantaja]ii duc o via]= mai pu]in

satisf=c=toare decât cei mai mul]i dintre cet=]enii boga]i.

Aceasta poate \ncuraja condusul nechibzuit, ca form= de fug=

de realitate. Persoanele care au un statut social limitat - tinerii

\n mod special - pot ata[a o importan]= excesiv= abilit=]ii de

condus pentru a-[i impresiona prietenii [i pentru a câ[tiga

faim=.

Factori care \[i aduc contribu]iaFactori care \[i aduc contribu]ia

Accidentele rutiere sunt adeseori asociate cu un

comportament criminal, anti-social sau iresponsabil. Aceste

categorii nu sunt exclusive. Sunt asociate cu [oferii tineri

b=rba]i. Exist= o tendin]= bine cunoscut= a acestora de a

conduce nechibzuit [i cu vitez= foarte mare. Adesea pierd

controlul ma[inilor, \n special la viraje, iar consumul de alcool

[i/sau droguri interzise este adeseori un element cauzal. Un

studiu din 2007 sugereaz= c= 27% din accidentele de trafic,

soldate cu mor]i \n 2005, unde [oferul avea vârsta sub 30 de

ani, acesta dep=[ea limita legal= a alcoolului sau era drogat.

Bine\n]eles c= o persoan= care a consumat alcool sau droguri

va fi incapabil= s= conduc= \ntr-o manier= responsabil=, va

avea o percep]ie mai mic= a riscului decât o persoan= treaz=.

M=surarea nivelului alcoolului \n sânge la o persoan=

decedat= nu este o [tiin]= exact=, dar un studiu britanic

sugereaz= c= [oferii care au murit, dup= ce au consumat

alcool, au \n medie 176 mg la 1000 ml - de dou= ori peste

limita legal= admis= \n Regatul Unit ([i reprezint= echivalentul

a zece pahare de vin consumate).4

Purtarea centurilor de siguran]= este o alt= chestiune.

{oferii britanici [i ocupan]ii locurilor din fa]= trebuie s= poarte

\n mod obligatoriu centurile de siguran]= \nc= din 1983 (regula

a fost extins= la pasagerii locurilor din spate \n 1991). |n

realitate legea este ignorat=, \n special de c=tre tineri. Numai

60% din [oferii sub 30 de ani care au decedat \n 2005 purtau

centurile de siguran]=. Purtarea centurilor de siguran]= este

sc=zut= noaptea, când b=rba]ii tineri conduc \mpreun= cu

prietenii [i sub influen]a alcoolului. Se pare c= 565 de [oferi

[i pasageri de toate vârstele nu purtau centurile de siguran]=

\n momentul \n care au murit, \n 2005. Dac= le-ar fi purtat, se

apreciaz= c= aproximativ 65% ar fi fost \n via]= \n prezent.5

Mass mediaMass media

|n Regatul Unit numeroase reviste frumos ilustrate pun

\n discu]ie meritul ma[inilor rapide, de \nalt= performan]=.

Exist= programe de televiziune similare. Dat fiind costurile

ridicate, pia]a pentru aceste autovehicule este destul de mic=,

dar \n cre[tere. Cele mai multe persoane care cump=r=

revistele sau se uit= la programele de televiziune nu au

posibilitatea de a ob]ine ma[inile, dar cu siguran]= pot visa c=

le au.6

Argumente similare se pot aplica [i produselor

alcoolice. Regatul Unit a dispus restric]ii cu privire la ce poate

fi prezentat \n reclamele pentru b=uturile alcoolice, dar

majoritatea reclamelor tind s= se concentreze asupra tinerilor

atractivi care beau [i se distreaz= \n compania actualilor sau

poten]ialilor parteneri sexuali.

|n concluzie, mass-media promoveaz= o imagine

atractiv=, superficial=, care include alcoolul, excitarea,

ma[inile de vitez= [i partenerii sexuali. Mul]i tineri sunt foarte

influen]a]i de aceasta.

ConcluzieConcluzie

|n Regatul Unit, tribunalele au trasat o distinc]ie clar=

\ntre \nc=lc=rile regulamentului traficului rutier, care sunt

asociate cu accidente, de cele care nu sunt asociate cu

acestea. Avoca]ii fac referire la "rezultat". |n general, ceea ce

conteaz= este rezultatul, nu pericolul creat de

comportamentul criminal.

O persoan= care conduce, dup= ce a consumat dou=

pahare de vin se poate a[tepta, dac= este detectat=, s=-[i

piard= permisul de conducere pentru un an. Dac= omoar= un

biciclist, se poate a[tepta la \nchisoare. Conducerea cu vitez=

excesiv= este foarte periculoas=. |n realitate este tratat= ca o

chestiune trivial=. O amend= modest= este rezultatul cel mai

probabil. Cauzarea decesului prin conducere periculoas=,

poate duce la \nchisoare pân= la 10 ani. |n cazuri extreme,

automobili[tii pot fi condamna]i pentru omor prin impruden]=,

sentin]a maxim= fiind \nchisoarea pe via]=.

Nu exist= r=spunsuri u[oare, dar dovezile disponibile

sugereaz= c= delictele, aparent minore, ar trebui condamnate

mai sever decât \n prezent. Problemele referitoare la mass-

media trebuie reconsiderate.

1) De[i este u[or s= se fac= referire la "accidente de ma[in=",

utilizarea mai degrab= imprecis= a termenului este adeseori criticat=.

Poate sugera c= nu este vina nim=nui. Unele for]e de poli]ie britanice

se refer= mai degrab= la "coliziunile de trafic pe [osele" (CTS) decât

la "accidentele de trafic pe [osele" (ATS). |n 2007 Edi]ia Codului

rutier (ghidul oficial de conducere pe [oselele britanice) evita

termenul; B. Webster, "Accidente \nl=turate din Codul Rutier", The

Times, 12 mai 2007.

2) Siguran]a [oselelor: Ce face ]ara dumneavoastr=? (Comisia

European=, Direc]ia General= pentru Energie [i Transport, 2007).

3) "Tendin]e \n accidentele fatale ale ocupan]ilor ma[inii"

(Ministerul Transporturilor, Siguran]a {oselelor, Raport num=rul 76,

2007), 3.6.

4) Ibid., 3.2. Vezi "Coliziuni fatale ale ocupan]ilor ma[inilor: Un

studiu \n profunzime" (Ministerul Transporturilor, Siguran]a {oselelor,

Raport num=rul 75).

5) Nota 3 de mai sus, 5.

6) Toate acestea sunt sporite de filmele de ac]iune ca cele din

seria James Bond.

CRIMINALISTICA 31

The road traffic safety hinged on different factors:� the speed to motion to the transportation vehicle; � the driving conditions;� the geometric characteristics of the road and the

loading (intensity, consistency), the wideness and the numberof the ribbons of traffic;

� the distance of visibility;� the appointment of the road with road signs, traffic

lights and horizontal markup;� the atmospheric environment and the state of the road

cover;� the degree of professional preparation of the driver

and his psychological and physiological state; � the background, the age and the sex of the driver; � the brand and the make of the car ; � the cautionary warnings of another transport

vehicles etc. Between these factors the speed matters materially on

the safety to the traffic. The consequences of a falling in roadtraffic accident depend on the speed of the motor vehicle. Foravoiding conflict situations that can cause RTA, the mostimportant recommendation is to the driver to slow down orstop the vehicle. The driver that had fallen in conflict situationas well, has not taken measures for speed decrease, veryoften puts himself before tort with “punitive responsibility”.The legislative averages for the road traffic officially grant tothe drivers to decide themselves in which cases to slow downas well with how, or stop the vehicle.

At inquiry of RTA, important group of circumstances,related with the speed of the motor vehicle, are subject toverification and to prove. The drivers are inclined tooverestimate their opportunities and the dependability of thebrake systems, and for that reason they normally reduce thespeed barely in the last moment, when the stopping is noteffective anymore. Associated with this, there isn’t in the rulesany concrete arrow on the values to the speed at the differentconditions of movement.

The drivers frequently excuse themselves, that theyhave not managed to master their car, despite moving in thehigh speed limit. Therefore the legislator has foresaw theopportunity for the driver to choose himself its safe speed thatwill have not been higher from the introduced, but will havebeen conformable with his professional skills and experience.

Why the high speed limits are violated?The stature of the road transport emergency in world

order in the last years is due to the promoted advanced cars,as well to the good characteristics of the roads that permitmotion with higher speeds.

In the end of 2005 the number of the drivers in theRepublic of Bulgaria exceeded the limit of 4 millions (4 086218). With the addition of its number the feeling for responsibilityof one part of the participants in the road traffic is reduced.

� The increasing intensity of the road traffic in the lastyears has caused aggression about numerous drivers, whomore frequently and more “bravely” violate the high speedlimits. The causes must be searched in: The bad discipline tobig part of the drivers, the lack of enough rigorous sanctions

for the infraction and the non reasonable speed limits onsome sections of the road.

The all round analysis of RTA shows that the movementwith many high speed is voluntary act by the side of the driver.This deduction is confirmed by one poll among trafficpolicemen in the Republic of Bulgaria, according to which thebad discipline of the drivers and their derogative attitude tothe introduced high speed limits are the main reason (80,5%)for non respect to these limits.

The missing to enough rigorous sanctions formovement with exceeded speed is next in meaning factor(52,2 %) according to the traffic policemen, it makes the nonrespect to the introduced limits.

The amount of the fines practically hasn’t anyrestraining effect on the demeanor of most of the drivers thatgo with high speeds, as well very little part of them know whatfines expected them at discovering the infraction.

More from half of the drivers consciously violate thehigh speed limits.

� The exceeded speed is two times more frequentperpetrated infraction by the drivers, in comparison withdeprivation of right of way from road vehicle and a pedestrianand three times more frequently in comparison with the nonrespect to a distance or the use of alcohol.

� The statistic testifies that the exceeded orinappropriate speed is the reason for:

� 41% of the road traffic accidents; � 49,2 % of the killed; � 40,4 % of the injured persons; � the significance of these accidents is measured with

an one killed to each seventh RTA. � Close each third infraction, committed by drivers of

motor vehicles, is exceeding the speed.The high relative partition to the accidents because

of inappropriate speed is due to the subjective factor!At inquiry to RTA different circumstances are cleared,

checked and evaluated; they are associated, as with thehuman’s factor, as with some objective causes like the stateof the road flooring, the construction of the car etc. Theinvestigator must settle:

Is there an human fault that have been provoked theunfortunate accident and the crash. The police often doesn’tattribute enough care of the behavior of the driver by asevaluating only his knowledge and got habits, withoutdiscovering the social environments in which this behaviorhas been formed.

Are there objective factors, associated with the roadsetting, the vertical and horizontal markup, the presence oflateral objects, influencing indirectly the behavior of the drivers.

Motion to speeds higher than the introduced limitationsneeds to be subject of deep clarification, because thesubjective factor in extreme situation can difficultly beevaluated by the accumulated data from a witness’s evidenceand experiments. It is properly consistent to answer to thequestion whether the driver has precisely discovered thedriving conditions and have been able to avoid the accident.

At description of the circumstances the investigatingRTA policeman always aims to build a certain system for

32 CRIMINALISTICA

Din c e mo tiv v ite za e xc e s iv= de vine c auz= aDin c e mo tiv v ite za e xc e s iv= de vine c auz= apro duc e rii ac c ide nte lo r rutie re \n c are s unt implic ate pro duc e rii ac c ide nte lo r rutie re \n c are s unt implic ate

mijlo ac e de trans po rt (ART)?mijlo ac e de trans po rt (ART)?Profesor Kostadin Kirilov BOBEVAsociat Emil Tzvetkov STOYANOV

Direc]ia de Criminalistic= din cadrul Ministerului de Interne al Bulgariei

interpretation of the behavior of the guilty driver. Theinterpretation of the behavior of the driver can be establishedon the consent on the causes of such behavior. But in theconditions of deficit of information it is possible to attributereasons on behavior, as well as the concrete models ofbehavior or some more general characteristics. “Theattribution is happening in conformity of the involved in theinquiry person’s behavior with another standard, which existsin the passed experience of the subject of perception, or onthe base of analysis of some proper motifs, supposed inanalogical situations”.

These acts of the organ of the inquiry can be explainedwith the “fundamental mistake of the attribution” that isintroduced by the American psychologist L.Ross in the end ofthe Seventy years of last century.

The cause is always concrete and immediately relatedwith the aftermaths that it has raised. Each circumstance inone case proves cause, in another case – condition fororiginating of RTA. For example, the main reason to oneaccident can be the iced section of the road that the drivercouldn’t foresee. In this case the driver doesn’t have to bearresponsibility for a RTA that has happened. But if the accidenthas happened in due to underestimation of the drivingconditions on the part of the driver, the ice on the road wouldbe estimated as reason for arising of RTA, and the cardinalreason would have been the incorrect acts to the driver.

The determination or pointing the speed as unique causefor the advent of RTA frequently provokes orientation of theacts of the inquiring organs in incorrect direction. The availableinformation in the documents for registration of the road trafficaccidents must hold all visible infractions at report, that theinvestigator to be able to execute successfully the proceduralacts upon proving the incrimination to the drivers, as well tosteer properly the preventive activity of the traffic police.

Siguran]a traficului rutier se bazeaz= peanumi]i factori:

� viteza de deplasare a vehiculului de transport;� condi]iile meteo;� caracteristicile geometrice ale drumului [i \nc=rc=turii

(greutatea [i consisten]a), aglomera]ia [i num=rul benzilor detrafic;

� distan]a de vizibilitate;� repartizarea indicatoarelor pe sectorul de drum, a

semafoarelor [i marcajelor orizontale;� condi]iile atmosferice [i de asfaltare;� experien]a, vârsta [i sexul [oferului;� marca [i anul de fabrica]ie ale autoturismului;� semnele de avertizare primite de la un alt vehicul de

transport etc.Dintre ace[ti factori viteza are, din punct de vedere fizic,

un rol esen]ial \n ceea ce prive[te siguran]a traficului.Consecin]ele negative ale unui accident rutier depind deviteza motorului vehiculului implicat. |n vederea evit=riisitua]iilor care pot provoca accidente rutiere, \n care suntimplicate mijloace de transport (ART), cea mai important=recomandare pentru [ofer este de a \ncerca s= \ncetineasc=sau s= opreasc= vehiculul.

|n investigarea accidentelor rutiere, \n care sunt implicatemijloace de transport (ART), o serie de circumstan]e privindviteza [i motorizarea vehiculului formeaz= obiectul verific=rii [iprob=rii vinov=]iei. |n general, conduc=torii auto au tendin]a dea-[i supraestima posibilit=]ile [i dependen]a de sistemul defrânare, din acest motiv ei reducând viteza aproape \n ultimulmoment, atunci când oprirea nu mai este efectiv=. Corelat cuacest fapt nu exist= nici o regul= privind valorile vitezei raportatela diferite condi]ii de mi[care.

|n mod frecvent, conduc=torii auto se scuz= c= au reu[it

s= controleze autoturismul, \n ciuda vitezei excesive cu carese deplasau. De aceea, legiuitorul a anticipat ocaziafavorabil= ca [oferul s=-[i aleag= el \nsu[i o vitez= care s=permit= deplasarea \n siguran]= [i care s= nu fie mai maredecât cea reglementat=, dar care s= fie convenabil= din punctde vedere al \ndemân=rii [i experien]ei acestuia.

De ce nu sunt respectate reglement=rile privindviteza legal=?

|n ultimul an, la nivel interna]ional, m=rimeatransportului terestru s-a datorat atât vehiculelor noipromovate pe pia]=, cât [i \mbun=t=]irii calit=]ii sectoarelor dedrum, care permit deplasarea cu o vitez= mai mare.

La finalul anului 2005, num=rul de conduc=tori auto dinBulgaria a dep=[it 4 milioane (4.086.218). La acest num=r seadaug= responsabilitatea redus= a unui procent dinparticipan]ii la trafic.

|n ultimii ani, intensitatea crescut= a traficului rutier aprovocat accidentarea unui num=r mare de conduc=tori autocare, din ce \n ce mai frecvent [i mai “curajos”, \ncalc= limitele devitez=. Cauzele trebuie c=utate \n: disciplina incorect= a unuinum=r mare de conduc=tori auto, lipsa unor sanc]iuni riguroaseprivind infrac]iunile [i dep=[irile nejustificate ale limitei de vitez=pe anumite sectoare de drum.

Din toate punctele de vedere, analiza mijloacelor detransport (ART) indic= c= deplasarea cu vitez= excesiv=reprezint= un act voluntar al conduc=torului auto. Aceast=deduc]ie este confirmat= de un sondaj efectuat la Poli]ia Rutier=a Bulgariei, conform c=ruia indisciplina \n trafic a [oferilor [iatitudinea lor selectiv= privind limitele de vitez= reprezint=principala cauz= (80,5%) a nerespect=rii regulilor rutiere.

Conform datelor, furnizate de c=tre Poli]ia Rutier=, lipsaunor sanc]iuni riguroase privind nerespectarea limitei devitez= reprezint= urm=torul factor (52,2%), iar acest faptconduce la nerespectarea limitelor existente.

Cuantumul amenzilor nu are practic nici un efectpreventiv asupra celor mai mul]i conduc=tori auto care \ncalc=limitele de vitez=, de asemenea foarte pu]ini cunoscândvaloarea amenzii care se aplic= la comiterea faptei.

Mai mult de jum=tate dintre conduc=torii auto nurespect=, \n mod con[tient, limitele de vitez=.

Viteza excesiv= este o infrac]iune de dou= ori maifrecvent \nc=lcat= de c=tre conduc=torii auto, spre deosebirede acordarea priorit=]ii pentru pietoni [i de trei ori maifrecvent= decât nerespectarea distan]ei regulamentare sauconducerea sub influen]a b=uturilor alcoolice.

Statisticile indic= c= viteza excesiv= sau neadecvat=reprezint= cauza principal= pentru:

� 41% din num=rul total de accidente rutiere;� 49,2% din num=rul de deceda]i;� 40,4% din num=rul de r=ni]i.Semnifica]ia acestor accidente reprezint= un decedat la

fiecare [apte accidente rutiere.De asemenea, fiecare al treilea accident, comis de

c=tre conduc=torii auto sau de motocicli[ti, este produs caurmare a nerespect=rii vitezei legale.

Num=rul relativ mare de accidente rutiere, produseca urmare a vitezei neadecvate, este o consecin]= afactorului subiectiv!

Prin cercetarea diferitelor accidente rutiere se clarific=anumite circumstan]e, se verific= [i se evalueaz=, se coreleaz=,atât \n ceea ce prive[te factorul uman, cât [i anumite cauzeobiective, cum ar fi materialul drumului, construc]ia autoturis-mului etc. Investigatorii trebuie s= stabileasc=:

1. exist= o eroare uman= care a produs regretabilulaccident [i impactul? De multe ori poli]ia nu investigheaz=suficient aspectele privind comportamentul conduc=toruluiauto, investigând numai cuno[tin]ele [i starea psihic=, f=r=\ns= a cerceta mediul social \n care s-a format acest

CRIMINALISTICA 33

comportament;2. exist= factori obiectivi, asocia]i cu condi]iile specifice

drumului, cu indicatoarele verticale [i orizontale, cu prezen]aunor obiecte \n lateral, care influen]eaz= indirectcomportamentul conduc=torilor auto?

3. nevoia de a circula cu o vitez= mai mare decât ceareglementat= legal trebuie s= reprezinte obiectul uneiinvestig=ri profunde, deoarece factorul subiectiv, \n situa]iiextreme, poate fi cu greu evaluat prin datele acumulate de lamartori sau prin experimente. Este indicat s= se r=spund= la\ntrebarea dac= un conduc=tor auto cuno[tea efecteleanumitor condi]ii meteo [i ar fi putut evita accidentul auto.

La descrierea circumstan]elor, \n care s-a produs unaccident rutier, obiectivul poli]iei este de a consolida un anumitsistem al interpret=rii vinov=]iei comportamentale aconduc=torului auto. Interpretarea comportamentuluiconduc=torului auto poate fi stabilit= \n baza consim]=mântului.|ns=, \n cazul unei lipse de informa]ii, este posibil s= fie atribuiteanumite motive comportamentale, precum modelele concretesau alte caracteristici generale. “Vinov=]ia se produce având labaz= comportamentul suspectului, care este influen]at deexperien]ele anterioare ale acestuia, pe baza analizei unormotive corespunz=toare existente \n situa]ii similare”.

Aceste ac]iuni ale organului de cercetare pot fi explicate

prin “gre[eala fundamental= a vinov=]iei”, concept care a fostintrodus de psihologul american L. Ross, la sfâr[itul anilor ‘70din secolul trecut.

Aceast= cauz= este \ntotdeauna concret= [i imediatcorelat= cu cea din care s-a produs. Fiecare circumstan]=probeaz= \ntr-un caz vinov=]ia, iar \n alt caz condi]iile care aucondus la producerea accidentului rutier. De exemplu,principalul motiv al producerii unui accident poate fi reprezentatde o por]iune acoperit= cu ghea]= a carosabilului, fapt care nua putut fi anticipat de conduc=torul auto. |n acest caz, [oferul nueste considerat vinovat pentru producerea accidentului. |ns=,dac= accidentul s-ar produce ca urmare a subestim=rii de c=treconduc=torul auto a condi]iilor meteo, ghea]a de pe carosabilar fi considerat= cauz= a producerii accidentului, iar motivulprincipal ar fi incorecta apreciere a [oferului.

Considerarea sau indicarea vitezei ca unic= cauz= aproducerii accidentelor rutiere provoac= frecvent orientareaac]iunilor organelor judiciare c=tre o direc]ie gre[it=.Informa]iile disponibile \n documentele de \nregistrare aaccidentelor rutiere trebuie s= men]ioneze, \ntr-un raport,toate infrac]iunile descoperite, astfel \ncât investigatorul s=poat= efectua cu succes actele procedurale, \nainte de a leaduce la cuno[tin]= conduc=torilor auto, cât [i s= conduc= oactivitate eficient= de prevenire a producerii accidentelor

34 CRIMINALISTICA

Victimologie [i psihologie victimal=Victimologie [i psihologie victimal=compediu universitarcompediu universitarDe curând, Editura Pinguin Book din Bucure[ti a realizat lucrarea

“Victimologie [i psihologie victimal=”- compediu universitar, avându-i ca autori pereputa]ii speciali[ti: prof.univ.dr.psiholog Tudorel Badea Butoi (coordonator),magistrat dr. Doinel Dinuic=, general maior magistrat dr. Dan Voinea, prof.univ.dr. Valentin Iftenie (medic legist), medic Alexandru Butoi, judec=tor dr.Mariana Rud=reanu, magistrat Florin F=ini[, avocat Ioana Teodora Butoi, avocatConstantin Z=rnescu, avocat Lumini]a Georgeta Nicolae.

A[a cum se arat= \n Introducere, \n ansamblul ei, lucrarea reafirm= ideacentral= a realit=]ii \n materie [i anume faptul c= justi]ia s-a n=scut o dat= custrig=tul disperat al victimei lezat= \ntr-un drept al s=u, ulterior revenind\ns= institu]iilor statului problema ap=r=rii dreptului lezat, f=r= a se \n]elegec=, prin aceasta, victima ar trebui \nl=turat= din raporturile de reciprocitatejuridic=, \n care se afl= fa]= de autor.

Autorii au meritul de a fi eviden]iat \n lucrare o serie de proiecte,studii [i programe moderne reformatoare: proba]iunea judiciar= [iasisten]a victimal=, de altfel tratate \n detaliu, care, din perspectiva

justi]iei restaurative, vorbesc deja de schimbarea unor mentalit=]i [i de armonizare cupoliticile penale europene, dar mai ales cu cele anglo-saxone \n materie.

Pe bun= dreptate, autorii consider= c= victimologia devine deosebit de important= \n ansamblulprocesului investigativ [i aceasta nu numai pentru c= ne spune cine sunt victimele, care este istoria lorpersonal=, obiceiurile sociale sau personalitatea acestora, dar ne furnizeaz=, de asemenea, r=spunsuri la\ntrebarea “de ce au fost alese ca victime”, reliefând a[adar “poten]ialul latent de victimizare” alpersoanei, neglijente, provocatoare, ini]iatoare, vulnerabil= nu o dat= prin riscuri asumate nechibzuit [iavând iat= rolul ei \n algoritmul infrac]ional declan[ator.

|n cele patru p=r]i ale lucr=rii sunt tratate, \n principal, urm=toarele:Victimologia - o provocare \n altgoritmul \nf=ptuirii actului de justi]ie; No]iuni juridice din

perspectiva cuplului penal agresor-victim=; Infractorul (psihologie, comportament, personalitate);Psihologia infractorului din perspectiva declan[=rii [i consum=rii actului infrac]ional; Victima [ivictimologia din perspectiva etiologic= [i juridic=; Tipologia victimal=; Demers cauzal-etiologioc peterenul victimiz=rii; Victima din perspectiva gestului suicidar; Victima \n dinamica infrac]ionl=; Victimadin perspectiv= preventiv-protectiv=.

Lucrarea cuprinde nou= anexe, care completeaz= problematica teoretic= prezentat= [i clarific= oserie de aspecte din activitatea practic=.

|n final, apreciez c= aceast= lucrare este foarte bine documentat=, meritul principal fiind al prof. univ.dr. Tudorel Butoi, care a [tiut s= reuneasc= o redutabil= echip= de speciali[ti de mare valoare, contribuindla dezvoltarea [tiin]ei române[ti.

Col. ( r. ) prof. VASILE L+P+DU{I

AA[a cum este definit=, de Codul penal, art.211, infrac]iunea de tâlh=rie este furtuls=vâr[it prin utilizarea violen]ei sau

amenin]=rii, punerea victimei \n stare de incon[tien]= sauneputin]a de a se ap=ra, precum [i furtul urmat de\ntrebuin]area unor astfel de mijloace, pentru \nl=turareaurmelor infrac]iunii ori pentru ca f=ptuitorul s=-[i asiguresc=parea.

Acest gen de infrac]iune este considerat de poli]i[ti,unul dintre cele mai dificile de solu]ionat, datorit=complexit=]ii, implica]iilor sociale [i atingerilor aduseintegrit=]ii corporale a victimelor. Faptul c=, la comitereainfrac]iunii, este folosit= violen]a oblig= to]i factoriiimplica]i s= urgenteze activit=]ile de identificare [iprindere a autorilor, care pot deveni din ce \n ce mai\ndr=zne]i [i agresivi de la o fapt= la alta, considerandu-seinfailibili. Mai ales c=, de regul=, acest gen de infrac]iunise comite ini]ial cu autori necunoscu]i [i devine, pentruun timp, dosare cu A.N., constituie co[marul oric=ruiofi]er sau subofi]er de poli]ie.

Nu exist=, practic, nici un birou de poli]ie din lume\n sertarele c=ruia s= nu se afle cel pu]in câteva dosarede infrac]iuni ce poart= pe copert=, cele dou= ini]iale, ceprovoac= nelini[te [i insomnii: “A.N.” - adic=, “autorinecunoscu]i”. De[i aceste dosare con]in o multitudine dedate privind investigarea tehnico-[tiin]ific= a loculuifaptei, declara]ii de martori, rezultatele unor expertize,probe criminalistice, fotografii [i \nscrisuri etc., fiind“beton”, din punct de vedere al posibilit=]ilor defundamentare [tiin]ific= a proba]iunii, ele nu pot fi\ncheiate [i \naintate instan]ei pentru c= lipse[te “un micam=nunt” – identitatea f=ptuitorului.

Tocmai \n acest sens, serviciile criminalistice aufost dotate cu tehnic= de ultim= genera]ie, ce faceposibil= identificarea autorilor, folosind o categorie mailarg= de urme criminalistice. O contribu]ie din ce \n cemai important= pe aceast= linie este adus= [i de sistemulde recunoa[tere [i potrivire facial= “IMAGETRAK” care, la\nceput, a fost privit cu re]inere de c=tre poli]i[ti.

** *

La data de 18.01.2008, \n jurul orelor 05.00, \n timp cenumita H.S.M., se afla de serviciu, la sta]ia ROMPETROLEXPRES, din comuna Z=bala, jude]ul Covasna, la pompa dealimentare a oprit un autoturism, din care au coborât doitineri. Sus-numita a ie[it din biroul sta]iei, moment \n care afost lovit= \n zona fe]ei, de unul din tineri [i \mbrâncit= \ninteriorul biroului, dup= care agresorii au sustras casa demarcat, cu suma de 410 RONI, p=r=sind locul faptei cuacela[i autoturism.

Foto 1. – Sta]ia ROMPETROL EXPRES, din comuna Z=bala, jude]ul Covasna.

Cu ocazia investig=rii tehnico-[tiin]ifice a locului fapteiau fost descoperite [i ridicate urm=toarele urme criminalistice[i mijloace materiale de prob=:

� urme papilare;� urme cu aspect ovoidal, probabil de m=nu[=;� o m=nu[= de protec]ie din material textil de culoare

alb=, corespunz=toare mâinii stângi (din interiorul birouluista]iei);

� urme biologice;� o urm= de \nc=l]=minte;� un cuter (\n exteriorul biroului sta]iei);� un DVR, marca AVTECH, ce stocheaz= imaginile de

la camerele de supraveghere a sta]iei ROMPETROLEXPRES.

Extinzând câmpul infrac]ional, la o distan]= de 1,2 kmde indicatorul de ie[ire din localitatea Z=bala, spre mun.Tg-Secuiesc, pe acostament a fost descoperit= o m=nu[= din

material textil de culoare alb=, corespunz=toare mâinii drepte.

CRIMINALISTICA 35

IMAGETRAKIMAGETRAKVVSS ..VVSS ..

TÂLHARII DIN BENZIN+RIITÂLHARII DIN BENZIN+RII

Comisar [ef de poli]ie IOAN TOMA -expert criminalistComisar de poli]ie ADRIAN RUSU -expert criminalist

In the content of this material is presented a rubbery committed by unknown authors, who wereidentified with the facial recognition system IMAGETRAK.

Foto 2. – Locul \n care a fost descoperit= o manu[= folosit= de

autori la comiterea faptei.

a). mijlocul de transport: autoturism marca BMW,seria 3, anul de fabrica]ie 1992-1999, cu eleron pe capotaspate, trap=, anten= \n zona median= a laturii din fa]= aplafonului, de culoare, probabil gri;

b). autori: tineri cu vârste cuprinse \ntre 17-23 ani, iardin declara]ia victimei, unul dintre agresori avea pe parteastâng= a gâtului un tatuaj-probabil simboluri chineze[ti;

c). obiecte de \mbr=c=minte vestimenta]ie tip sport –treninguri [i tricouri cu diferite inscrip]ion=ri, hanorace cuglug=, [epci cu cozoroc, geci, pantofi sport;

d). victim=: tân=r=, aflat= singur= de serviciu;e). timpul [i locul faptei: pe timp de noapte, sta]ie

izolat=, la primele ore ale dimine]ii.Se constat= c=, \n urma activit=]ilor de investigare

tehnico-[tiin]ific= a locului faptei, au fost descoperite suficienteprobe care puteau fundamenta comiterea infrac]iunii, \ns=lipsea acel mic am=nunt... “identitatea autorilor”. Solu]ia, \nacest caz, nu era valorificarea urmelor papilare, \ntrucâtautorii folosiser= m=nu[i la comiterea faptei. Acest fapt acanalizat eforturile lucr=torilor criminali[ti pe direc]iaexploat=rii detaliilor surprinse de camerele de supraveghere.

Examinând imaginile filmate de cele dou= camere de

supraveghere, am constatat urm=toarele:

Foto 3.

Foto 4.Foto 3 [i 4 – Imagini surprinse de camerele de supraveghere

\n timpul comiterii infrac]iunii.

Din examinarea imaginilor camerelor de supraveghereale sta]iei, nu am putut stabili num=rul de \nmatriculare aautoturismului [i imaginea fizic= a autorilor, motiv pentru caream extins cercet=rile, examinând [i imaginile camerelor desupraveghere de la alte sta]ii de pe raza jude]ului, cu 2-3 zileanterior comiterii faptei. De asemenea, am vizionat [i casetelede la radarele poli]iei rutiere.

|n urma acestor activit=]i am constatat c= la sta]iaPETROM Tg-Secuiesc, jud. Covasna, la data de 16.01.2008,

\n jurul orelor 23.00, camerele de supraveghere au surprins

36 CRIMINALISTICA

imagini, reprezentând treitineri [i un autoturism, alec=ror semnalmente eraucorespondente, dar care,nici de aceast= dat=, nuofereau posibilit=]i deidentificare. Cu toateacestea aveamconvingerea c= cei trei

tineri erau autorii tâlh=riei dindata de 18.01.2008 dincomuna Z=bala, jud.Covasna.Foto 5. – Imagine \n care seobserv=, pe gâtul persoanei, untatuaj asem=n=tor celui descris

de victim=.

Concomitent s-aprocedat la efectuarea unuischimb de date [i informa]ii cuinspectoratele de poli]ielimitrofe, stabilindu-se c= Poli]ia ora[ One[ti, jud. Bac=u, acercetat o tâlh=rie la o sta]ie de distribu]ie a carburan]ilor,comis= \n noaptea de 18/19.01.2008, de autori necunoscu]i.Fiind constatate elemente de asem=nare cu cele ale fapteicomise \n jude]ul nostru, \n aceea[i zi, ne-am deplasat laPoli]ia ora[ One[ti, de unde am preluat, \n format electronic,imagini de la camerele de supraveghere ale sta]iei DELIA-GABI, unde se comisese talh=ria, cât [i de la alte sta]ii decarburan]i din aceea[i localitate.

De data aceasta, datorit= perseveren]ei, “norocul” asurâs lucr=torilor criminali[ti, imaginile preluate de la camerelede supraveghere ale sta]iei MOL, din ora[ul One[ti, ausurprins acela[i autoturism [i trei persoane cu semnalmenteasem=n=toare, iar imaginea fizic= a unui tân=r prezentasemnalmente, ce puteau fi exploatate \n bazele de datecriminalistice.

Foto 6

Foto 7

Foto 8

Foto 6, 7, 8 – Imaginisurprinse de camerelede supreveghere, aleunei sta]ii MOL, dinora[ul One[ti, \n care

se observ=asem=narea cusemnalmentele

anterioare [i care permit\ntocmirea

unui portret robot.

De[i identificareadup= fotografie, \nsistemul IMAGETRAK, nuera posibil=, datorit=unghiului de \nregistrareal camerei (situat= \n plansuperior), s-a procedat la

\ntocmirea unui portretrobot, ce putea fi c=utat \nbaza de date a sistemului.Acesta a fost completat [icu semnalmentele indicatede victim= care, marcat=de eveniment, ini]ial a oferitnumai informa]ii sumare.Singurul element cert,descris de victim=, eratatuajul de pe parteastâng= a gâtului, format dinsimboluri chineze[ti.

Folosind portretul robot, c=ut=rile, efectuate \n baza dedate a sistemului IMAGETRAK, au dat rezultatul mult asteptat,atât de lucr=torii criminali[ti, cât [i de colegii lor de laforma]iunile operative. Potrivirea facial= [i tatuajul de pe parteastâng= a gâtului \l recomandau pe numitul T.L.F., de 18 ani, dinmunicipiul Bra[ov, a fi autorul faptei. Aceast= convingere a fost\nt=rit=, \n momentul \n care victima tâlh=riei l-a recunoscut cucertitudine pe numitul T.L.F., dintr-un grup de 12 fotografii,asem=n=toare ca semnalmente.

Foto 9 – Portretul robot \ntocmit pe baza imaginilor surprinse de

camerele de supraveghere, folosit pentru c=utarea \n baza de date

a sistemului IMAGETRAK.

Foto 10 – Fotografia numitului T.L.F., adus= \n [irul de suspec]i, \n

urma c=ut=rilor \n baza de date a sistemului.

CRIMINALISTICA 37

MMina Minovici a fostcel dintâi n=scut alSofiei Minovici [i

{tefan Minovici, fost negustorangrosist \n portul Br=ilei. La câ]ivaani de la na[terea primului s=u copil,{tefan Minovici s-a retras dinafacerea construit= al=turi de al]i doifra]i ai s=i [i s-a retras la RâmnicuS=rat, \n mahalaua Vatra. A[adar,Mina Minovici s-a n=scut la Br=ila \n1858 (30 aprilie), ora[ unde a urmatcursurile [colii primare de patru ani [icursul inferior al gimnaziului. Situa]iagrea a familiei l-a determinat s= renun]e la terminareagimnaziului, pentru a se \nscrie la {coala Superioar= deFarmacie, \nfin]at= de dr. Carol Davila, \n 1885. Aici a urmat3 ani de practic= farmaceutic= ca bursier intern, urmând un aldoilea stagiu de 2 ani de practic= la farmacia Petzalis dinBr=ila. |n anul 1878, Mina Minovici ob]ine certificatul deasistent \n farmacie, care i-a dat dreptul s= urmeze cursurileacademice de 2 ani, pentru a ob]ine licen]a \n farmacie.

Mina Minovici s-a \nscris apoi la Facultatea de Medicin=din Bucure[ti, reu[ind sa ob]in= licen]a \n farmacie (1881),bacalaureatul \n litere [i [tiin]e (1884) [i apoi s= finalizezecursurile Facult=]ii de Medicin= (1885).

|ncepând cu anul 1883, la recomandarea lui Davila,Mina Minovici a lucrat ca diurnist auxiliar pentru lucr=rilechimico-juridice \n laboratorul {colii Na]ionale de Medicin= [iFarmacie condus de dr. Bernard. |n 1889 a fost numitpreparator la laboratorul de chimie al Faculta]ii de Medicin=.Devenind capul familiei, dup= decesul tat=lui s=u (1876),aduce la Bucure[ti pe mama [i fra]ii s=i, \ntr-o cas= – azidisp=rut= – de pe bulevardul Schitu M=gureanu.

|ncepând cu anul 1885, Mina Minovici [i-a continuatstudiile la Paris, ob]inând doctoratul \n medicin= [i apoi s-aspecializat \n toxicologie. Aici a urmat [i cursurile de medicin=legal=, intrând \n contact cu profesorii de renume, precum:Paul Brouardel, A. Dastre, A. Lacassagne.

Din rândurile trimise doctorului I.C.Istrati afl=m despresitua]ia financiar= dificil= a studentului Mina Minovici:

” (...) Crede-m= c= ceea ce am nu \mi este suficient.Luna aceasta am avut de pl=tit \ntre]inerea [i lucr=rilepractice pe primul trimestru [i am fost for]at, ca s= pot pl=tiacestea, s= renun] a mânca de dou= ori pe zi, astfel c=manânc numai seara, iar dimine]ile iau o cea[c= cu lapte,care trebuie s= \mi ]in= pâna seara. {i dup= cum v=d, aceastao s= fiu for]at a o face din trei \n trei luni. Afar= de aceasta amtrebuin]= de o mul]ime de c=r]i pe care nu [tiu cum o s= mi leprocur, deja am cump=rat o mul]ime, dar tot \mi mai trebuie.Când vrei s= lucrezi ceva, ]i se spune numaidecât: cump=r=

cutare carte [i trebuie s= o cumperi,c=ci altminteri nu \nve]i nimic. Pân=\n acest moment nu am avut nevoiede \mbrac=minte [i tot nu-miajunge ce am. Frigul m-a zgârcit detot. Toate acestea nu le simt \ntimpul zilei, nici chiar foamea, c=sunt ocupat cu lucrul, \ns= cândintru seara \n cas= m=demoralizez.|n condi]iile \n caretr=iesc nu [tiu cum o s-o duc”(N.Ioanid, B.Angelescu, 1970).

|n anul 1886, Mina Minovici atrecut primul examen de doctorat \nmedicin= la Paris, ob]inând un

certificat “de Scholarité”, fapt care l-a introdus \n lumea[tiin]ific= parizian=. Simpatia cu care era \nconjurat deprofesorii s=i, sprijinul pe care \l avea din partea acestoraperiodic, nu \i alina situa]ia precar= a lipsurilor de tot felul,cum el \nsu[i recuno[tea:

“(...) nu pot s=-mi dea s= m=nânc [i s= m= \mbrac. |nfa]a lor trebuie s= am o ]inut= corect=, nu m= pot prezenta cuhainele sau ghetele rupte sau cu c=ma[a nesp=lat=, c=cisuntem \n Germania. De vreo dou=-trei s=pt=mâni m= cam uitcu regret la hainele [i ghetele cu care am sosit aici, c=ci au\nceput s= m= lase. C=r]ile m= omoar=, examenele nu le pottrece, c=ci nu am cu ce pl=tii consigna]iile” (N.Ioanid,B.Angelescu, 1970).

|n ciuda greut=]ilor, Mina Minovici a urm=rit [i lucr=rilelui Louis Pasteur, \n laboratorul acestuia, redactând raportul“Tratamentul profilactic al turb=rii [i metoda lui Pasteur” pecare \l va trimite Ministerului de Interne din Bucure[ti. Deproblema material= va sc=pa, \ntr-un mod foarte original, abia\n anul 1887, prin abila mi[care a profesorului Paul Brouardel.Acesta i-a propus lui Mina Minovici s= cear= naturalizareafrancez=, pentru a-[i putea face o carier= universitar= laParis, \ns= “cu toat= lipsa de mijloace materiale, am rezistatispitei atât de ademenitoare, ceea ce m-a ridicat \n ochiimaestrului. Far= [tirea mea, a scris lui Dimitrie Sturza,ministrul al instruc]iunii publice, c= dac= statul român nu m=ajut= s= \mi termin studiile, el Brouardel, va interveni s= sefac= o burs= francez=, [i apoi nu m= va mai l=sa s= m= \ntorc\n România. Efectul acestui [antaj pios a fost fulger=tor: prinmandat telegrafic Ministerul Instruc]iunii mi-a trimis suma de9.000 de lei” (N. Ioanid, B. Angelescu, 1970).

Aceast= sum= i-a u[urat existen]a, drept pentru careMina Minovici va sus]ine teza de doctorat \n medicin=, la 7iunie 1888, cu lucrarea “Étude médico-légale sur la mortsubite à la suite des coups sur l`abdomen et le larynx”. |nanul 1888 a fost ales membru al Societ=]ii de Medicin=Legal= din Fran]a.

38 CRIMINALISTICA

Din via]a [i activitatea fra]ilor MinoviciDin via]a [i activitatea fra]ilor MinoviciDr. ADRIAN MAJURU-istoric

Comunicare prezentat= cu prilejul anivers=rii a 115 ani de la \nfiin]area primului institut de medicin= legal=.

The notice show the life and the activity of the three brothers Minovici laid down in a developmentwork for forensic medicine and forensic science.

|ntors \n ]ar=, Mina Minovici a reu[it ca medic legist s=inaugureze cu mari eforturi, \n 1892, primul institut medico-legal din lume, care ulterior i-a purtat numele. |ncepând cuanul 1896, Mina Minovici a fost autorizat s= ]in= un curs liberde medicin= legal= la Facultatea de drept din Bucure[ti. Apoi,\n anul 1897, a fost numit suplinitor al catedrei de medicin=legal=, iar \n anul 1899 a fost definitivat pe acest post. Devinemembru fondator al Societ=]ii de {tiin]e Fizice (1890), iar \nanul 1909 a fost numit membru \n Consiliul Sanitar Superior(1909); \ncepând cu anul 1912 \ndepline[te func]ia dedirector general al Serviciului sanitar.

A fost voluntar \n r=zboiul din 1877-1878, iar \n timpulr=zboiului balcanic din 1913 a participat ca medic maior derezerv=. |n anii primului r=zboi mondial a primit ordin s=r=mân= \n Bucure[ti, pe lâng= Crucea Ro[ie [i InstitutulMedico-Legal. Pe 15 iunie 1919 a fost ales decan al Facult=]iide medicin= din Bucure[ti, alegere repetat= \n 1923,1925 [i1930. La numai un an de la p=r=sirea catedrei, Mina Minovicia \ncetat din via]=, \n ziua de 25 aprilie 1935, la 75 de ani.Ultima sa dorin]= a fost citit= \n aceea[i zi \n fa]a familiei [i afo[tilor colaboratori: ”Oriunde voi muri, corpul meu s= fie adusla Institutul Medico-Legal, unde voi fi depus \n capel=.Serviciul religios se va face de un singur preot. Nu se va facenici un doliu. Nici un discurs. Nici o floare. Nici o parad=. Voifi transportat la cavoul meu din cimitirul Bellu cu driculautomobil. So]ia mea, care dispune de corpul meu, esterugat= s= nu-mi calce ultima dorin]=. Mina Minovici, 30 aprilie1933” (N.Ioanid, B.Angelescu, 1970).

{tefan Minovici (Râmnicu S=rat,{tefan Minovici (Râmnicu S=rat,1867-Bucure[ti,1935)1867-Bucure[ti,1935)

Al [aselea copil \n via]= al so]ilor {tefan [i SofiaMinovici s-a n=scut la 18 iulie 1867. A fost botezat cu numelebunicului, {tefan. A fost “un copil pl=pând, boln=vicios, cu ofire blând=, mai \nchis=… ducea o via]= aparte, izolat=,contemplativ=”. Datorit= grijilor materiale, la vârsta de 7 ani(1875), va pleca la Br=ila unde, sub obl=duirea unchilor s=i,va urma cursurile {colii comunale nr. 1.

La \nceputul anului urm=tor, {tefan prime[te vesteamor]ii tat=lui s=u, [i \ntreaga sa famile se mut= la Br=ila.Pentru a-[i ajuta mama, micul {tefan mergea duminicile [is=rb=torile mari la biserica din mahalaua sa, “unde tr=geaclopotele [i b=tea toaca sau, \mbr=când ve[minte deanagnost, ajuta preotului la oficierea slujbei, cântând [i \nstran=, al=turi de paracliser. (…) Cei câ]iva lei pe care-i adunaastfel \i ducea mamei…” ( N. Ioanid, B. Angelescu, 1970).

Aceast= situa]ie grea va lua sfâr[it \n anul 1882 când\ntreaga familie se mut= la Bucure[ti, fiind adus= aici defratele mai mare Mina Minovici. |ntre timp, {tefan a \nceputcursurile de gimnaziu la Br=ila, unde a absolvit doar trei ani,iar restul i-a urmat la Liceul Sf. Sava din Bucure[ti. Dup=absolvirea examenului de bacalaureat, \n toamna lui 1887,{tefan s-a \nscris la Facultatea de [tiin]e a Universit=]iiBucure[ti, la sec]ia fizico-chimice.

|n 1889 a fost r=spl=tit cu prima sa reu[it= \n planprofesional fiind numit - la sugestia doctorului I.C. Istrati –preparator la cursurile de fizic= [i chimie, la Liceul Sf. Sava.

Ulterior, {tefan a ob]inut licen]a \n [tiintele fizico-chimice (1893) [i peste numai un an, \l g=sim la Berlin, undea urmat cursurile Universit=]ii “Friedrich Wilhelm”, luândcontact cu profesori de renume, printre care Emil Fischer(distins \n 1902 cu premiul Nobel [i cu medalia Berzeliu \n

1911), Blasius, Kundt, Stumpf [i Liebreich. |n anul 1894,profesorul Fischer a intervenit pentru ca {tefan s= ocupepostul de asistent (al s=u personal) la Institutul “KaizerulWilhelm”. A lucrat sub \ndrumarea profesorului Fischer pân=la ob]inerea licen]ei, \n prim=vara anului 1897. |ntre timp, \nurma unui concurs, a ob]inut postul de profesor la {coalaSuperioar= de Farmacie din Bucure[ti (februarie 1897).

Una dintre primele realiz=ri ale profesorului {tefanMinovici a fost organizarea laboratorului catedrei de chimieanalitic= care se afla \n [opronul unui imobil din stradaScaune. |n anul 1907 a reu[it s= g=seasc= un nou sediupentru laborator, \n localul fostei [coli primare de pe actualulbulevard Ferdinand, unde a func]ionat pân= \n anul 1930.

{tefan Minovici a luat ini]iativa organiz=rii “Asocia]ieiGenerale a Corpului Farmaceutic din România” (1899) care apublicat un buletin pân= \n 1919. |n acest din urm= an, {tefanMinovici \nfiin]eaz= ”Societatea de Chimie din România”, carea devenit organismul oficial al României \n UniuneaInterna]ional= de Chimie Pur= [i Aplicat= cu sediul la Paris,organism care l-a onorat, \n 1925, cu func]ia de vicepre[edinte.

|n anul 1924 a fost chemat la Catedra de chimieorganic= din cadrul Facult=]ii de [tiin]e din Bucure[ti iar pestedoi ani a devenit membru corespondent al AcademieiRomâne. |ntreaga sa activitate [tiin]ific= a fost r=spl=tit= deFacultatea de farmacie care i-a decernat diploma “DoctorHonoris Cauza” (1932).

Profesorul {tefan Minovici a murit pe nea[teptate, la 29decembrie 1935, la Pite[ti, “unde se dusese s= petreac=s=rb=torile cu ni[te rude”, \n urma unei hemoragii cerebrale. |nscrisoarea sa testamentar=, redactat= la Mor=[ti, pe 23 iulie1933, printre ultimele sale dorin]e a fost: “Ridica]i-v= prin via]=spiritual=, care \nal]=, [i prin jertf= care \nnobileaz=. Ca s= nugre[i]i, asculta]i \ntotdeauna de glasul con[tiin]ei; con[tiin]a esufletul [i sufletul e divin. Dispar fericit c= am facut ce amputut. {tefan Minovici.” (N.Ioanid, B.Angelescu, 1970)

Dr. Nicolae Minovici (1868-1941)Dr. Nicolae Minovici (1868-1941)Medicina este prin excelen]= un domeniu al [tiin]ei

strâns legat de condi]iile [i de realit=]ile cele mai concrete alemediului social.

De aceea, marile personalit=]i medicale au avut\ntotdeauna o viziune \n adâncime a problemelor societ=]iicontemporane, str=duindu-se s= dep=[easc= domeniulrestrâns al specialit=]ii lor, [i l=rgindu-l pân= la \mbr=]i[areadeterminantelor sociale ale problemelor de patologie.

Un asemenea om de [tiin]=, pe care specialitatea sal-a apropiat de cele mai concrete, mai stringente [i maidureroase probleme ale vie]ii sociale, [i c=rora a \ncercat s=le dea, cu mijloacele [tiin]ei sale, o rezolvare practic=, a fostprofesorul Nicolae Minovici.

N=scut la 23 octombrie 1868, la Râmnicul S=rat unde,dup= ce a urmat cursurile Liceului Sf. Sava, s-a dedicat[tiin]elor naturii, \n a c=ror cercetare voca]ia sa a urmatidealurile celor doi fra]i mai mari: profesor Mina Minovici,ilustru \ntemeitor al Institutului de Medicin= Legal= dinBucure[ti [i profesorul {tefan Minovici, savant de renumemondial \n domeniul chimiei [i farmacologiei.

Sus]inându-[i teza de doctorat, \n anul 1898, NicolaeMinovici a \mbr=]i[at aceea[i specialitate, medicina legal=,c=reia i se dedicase [i fratele s=u Mina [i a urmat, \ntre anii1897 [i 1901, temeinice studii de specializare, atât \n acestdomeniu, cât [i \n domeniile \nrudite ale psihiatriei [i

CRIMINALISTICA 39

anatomiei patologice.El studiaz= la Berlin cu celebrul profesor Wirchov,

anatomia patologic=, cu profesorul Strassman medicinalegal= [i cu profesorul Lipmann psihiatria. Trece apoi la Paris,unde este colaboratorul profesorilor Paul Ganier [i Magnan,ce ilustrau pe atunci psihiatria francez= [i urmeaz= \n acela[itimp cursuri de antropologie cu profesorul Manouvrier.

Re\ntors \n ]ar= cu aceast= solid= preg=tire [tiin]ific=Nicolae Minovici este numit medic legist la Tribunalul Ilfov.

Specialitatea sa medical= \l f=cea mai mult ca pe oricaremedic s= considere mai de apoape dramaticele realit=]i,n=scute din organizarea societ=]ii acelei vremi, cu care func]iasa \l punea \n contact. Iar concep]ia sa umanist= despremisiunea medicului \l \ndemna s= ia o atitudine activ= \n fa]aacestor realit=]i, s= \ncerce cu mijloacele sale, o cât de mic=\ndreptare. Fiindc= Nicolae Minovici \ntelegea s= dea mediciniinu numai o satisfac]ie [tiin]ific=, ci [i una social= [i moral=.

“|ngrijind bolnavii, spunea el, medicul face o oper=social= [i moral=, el activeaz= \n domeniul eticei, care\nseamn= adev=r [i virtute, nu minciun= [i viciu...”

Aceast= concep]ie de larg= umanitate se baza, \nac]iunile ei, pe un spirit profund realist, atât prin temperamentcât [i prin realiz=rile practice. Aceast= aplecare spre realism [iconcret s-a v=dit chiar de la primele sale cercet=ri [tiin]ifice, ac=ror tematic= atac= probleme concrete [i practice, \n cele maidelicate domenii. Dintr-o asemenea tendin]= s-a n=scutdesigur [i celebrul s=u studiu asupra simptomatologiei prinspânzurare. Pentru a stabili cu o precizie [tiin]ific=, riguroas=,fenomenele concrete ce \ntov=r=[esc moartea prinspânzurare, Nicolae Minovici nu a ezitat s= realizeze o autoobserva]iune, r=mas= celebr= \n analele medicinii, asupra sa\ns=[i la o opera]ie de spânzurare [i descriind \n cele maiprecise am=nunte succesiunea fenomenelor dureroase [iasfixiante care preced momentul mor]ii prin constric]ialaringelui. Publicate sub titlul “Studiu asupra spânzur=rii”,\ntr-un volum de peste 200 de pagini, ap=rut \n române[te \n1904 [i \n limba francez= \n 1905, rezultatele acesteiexperien]e au intrat \n patrimoniul [tiin]ei medicale, fiind citate\n toate marile tratate de medicin= legal=.

Cea mai important= oper= social= este f=r= \ndoial=crearea Societ=]ii de Salvare, \n anul 1906. El a condus-opân= la decesul s=u, adic= timp de 35 de ani, f=r= s= aib= din

partea autorit=t]ilor de atunci, decât sprijin moral [i \ncuraj=ri,toat= latura financiar= fiind rezolvat= prin contribu]ia unoroameni genero[i. Una dintre primele sale realiz=ri a fostlichidarea \n mod [tiin]ific a unei groaznice pl=gi sociale de la\nceputul veacului XX, cer[etoria [i vagabondajul. Numai \ncapital= existau, \n acel moment, 15.000 de cer[etori.

Profesorul Nicolae Minovici, timp de cinci ani de munc=asidu=, a examinat 13.000 indivizi, depista]i c= se ocup= cucer[etoria, tratând pe bolnavi, internând \n azile pe ceiinvalizi, punând la munc= pe cei valizi [i demascând un marenum=r de simulan]i invalizi. A organizat [i un birou deasisten]= social= prin munc= a cer[etorilor din Bucure[ti lasediul Societ=]ii Salvarea. Tot el a \nfiin]at primele c=minepentru ad=postirea femeilor-mame nec=s=torite \n preajmana[terii [i dup= na[tere, pân= la g=sirea unei ocupa]ii. El aini]iat construc]ia de vespasiene subterane, a fondat azile denoapte, a instalat primele fântâni publice pe str=zi.

|n anul 1915 a sus]inut [i ob]inut docen]a \n medicin=legal= [i a devenit conferen]iar. |n 1916, \n timpul primuluir=zboi mondial, a fost numit director general al ServiciuluiTransporturilor R=ni]ilor; apoi a fost medicul-[ef al Spitaluluinr. 423 de tifos exantematic din Ia[i.

|n anul 1919 a fost numit profesor la Universitatea dinCluj, de unde, \n 1932, a fost chemat la Catedra de medicin=legal= din Bucure[ti, fiind numit, totodat=, director alInstitutului Medico-Legal. |n anul 1934, dup= numeroaseinterven]ii, a reu[it s= determine autorit=]ile s= \nfiin]eze unspital de urgen]=, corolar necesar al Salv=rii. |n 1936 apareprima Revist= de Medicin= Legal= din ]ara noastr= sub\ndrumarea dr. Nicolae Minovici.

Ca secretar general a organizat, \n condi]ii memorabile,al XVII-lea Congres Interna]ional de Antropologie, ]inut laBucure[ti, \n 1937, sub pre[eden]ia prof. Pitard.

Ca primar al comunei B=neasa a activat energic pentrudezvoltarea modern= a acestei comune; a donat suma de500.000 lei, pentru ca venitul s= fie alocat comunei B=neasa,\n vederea ajutor=rii elevilor s=raci [i merituo[i. |ntre anii1931-1936 a donat \ntreaga sa avere Ateneului Român(tablouri), elevilor s=raci (bani \n numerar), ComuneiBucure[ti (frumoasa vil= de la [osea, cel dintâi muzeuetnografic din Bucure[ti). Moare \n anul 1941, ca urmare aunei afec]iuni a coardelor vocale.

40 CRIMINALISTICA

SIMPOZION INTERNA}IONAL DE CRIMINALISTIC+

Asocia]ia Criminali[tilor din România [i Inspectoratul General al Poli]iei Române vororganiza, \n zilele de 29 [i 30 octombrie 2008, la Centrul Cultural al Ministerului Internelor [iReformei Administrative, Simpozionul Interna]ional cu tema:

“Investigarea criminalistic= a infrac]iunilor cu violen]=”.|ntrucât, conform normelor interna]ionale, organizatorii trebuie s= \nainteze dosarul cudocumentele necesare aprob=rilor, v= rug=m ca persoanele interesate de sus]inerea unorcomunic=ri la aceast= manifestare s= ne trimit=, pân= la 15 august 2008, manuscrisul [i CD-ulcu con]inutul comunic=rii (nu trebuie s= dep=[easc= 7 pagini), la Institutul de Criminalistic= saula sediul Asocia]iei Criminali[tilor din România din B-dul Dacia nr. 55. Comunic=rile trebuie s=aib= un rezumat al con]inutului \n limba englez=.

Informa]ii de detaliu se pot ob]ine la telefoanele: 210.33.44; 0740.060.696; 0740.026.233; 0745.127.600.

Secretar general – administrator Col. (r) prof. VASILE L+P+DU{I

||mb=trânirea este un fenomen biologic evident. Cutrecerea anilor, apar modific=ri caracteristicefenomenului de maturizare iar mai apoi de

\mb=trânire.Numeroase date demonstreaz= diferen]ele dintre

tinere]e si b=trâne]e. |ntre 30 si 91 de ani mu[chii pierd 30 % din greutatea

lor. Se reduce, \n aceea[i perioad=, num=rul celulelor renale[i al papilelelor gustative de pe suprafa]a limbii. Capacitateafunc]ional= a pl=mânilor scade la jum=tate. Memoria este maipu]in fidel=, capacitatea de efort se reduce, acuitatea vizual=sau gustul declin=.

Radicalii liberi, speciile reactive ale unor atomi, radia]iile[i al]i factori cauzeaz= \mb=trânirea componen]ilor celulari.Fundamental, este vorba de ruperea unor leg=turi chimices=n=toase (sau caracteristice tinere]ii) [i/sau de crearea unorleg=turi chimice nes=n=toase (sau caracteristice b=trâne]ii).

Unele dintre genele care provoac= \mb=tr=nirea suntlegate [i de comportamentul alimentar. Studiile realizatepân= \n prezent pe animale au ar=tat ca restric]ionareadrastic= a regimului de via]=, prin impunerea unei alimenta]iis=n=toase, poate ajuta, de asemenea, la prelungirea durateide via]= [i la \ncetinirea procesului de \mb=trânire.

Cercet=rile \n domeniu arat= c= exist= dou= tipuridistincte de “\mb=trânire a pielii”: una cauzat= de genelemo[tenite - \mb=trânirea intrinsec= - [i cealalt= determinat=de factorii poluan]i din mediul \nconjur=tor - \mb=trânireaextrinsec=.

|mb=trânirea intrinsec=|mb=trânirea intrinsec=

Procesul natural [i continuu de \mb=trânire a pielii\ncepe, \n mod normal, de la vârsta de 20 de ani. Scadeproduc]ia de colagen [i elastin=, dou= substan]e proteicecare asigur= elasticitatea pielii. Capacitatea epidermei de“re\nnoire” este tot mai \nceat=: celulele moarte sunt\ndep=rtate greu [i generarea de noi celule tot mai sc=zut=.Cu toate c= procesul de \mb=trânire se declan[eaz= de la ovârst= fraged=, semnele vizibile nu vor ap=rea decât pestecâ]iva ani.

Semne ale \mb=trânirii intrinseceSemne ale \mb=trânirii intrinsece

� ridurile fine; � piele sub]ire [i transparent=; � pielea de pe mâini [i gât este lipsit= de fermitate; � sc=derea densit=]ii osoase care confer= un aspect de

piele l=sat=; � procesul de transpira]ie este redus, fapt care

afecteaz= \mprosp=tarea pielii; � \nc=run]irea p=rului; � c=derea p=rului; � pilozitate excesiv=; � unghii sub]iri care se rup u[or.

30 de ani 70 de ani

|mb=trânirea extrinsec=|mb=trânirea extrinsec=

Numero[i factori din mediul \nconjur=tor se aliaz=

[i accelereaz= procesul natural de \mb=trânire a pielii. Cel

mai frecvent \mb=trânirea prematur= este cauzat= de

expunerea solar=. |ns= nici repetarea unor expresii faciale,

pozi]iile de somn [i fumatul nu sunt deloc benefice pentru

piele.

CRIMINALISTICA 41

PROCESUL BIOLOGIC DE |MB+TRÂNIRE;PROCESUL BIOLOGIC DE |MB+TRÂNIRE;EFECTUL DE |MB+TRÂNIRE FACIAL+ EFECTUL DE |MB+TRÂNIRE FACIAL+

|N SPRIJINUL CRIMINALISTICII|N SPRIJINUL CRIMINALISTICII

Comisar de poli]ie NICOLAE {ERFEZEU Agent [ef adjunct de poli]ie FLORIN L+Z+U

I.P.J. Bihor, Serviciul Criminalistic

Knowdledge a phenomen of biological ageing, the characteristic changes of a ageing phenomen showa crucial importance in a whork of peoples identification which are involved in crime activityes.

Cei mai frecvent \ntâlni]i factori care accelereaz=procesul de \mb=trânire sunt:

� fumatul;� predispozi]ia genetic=;� stresul emo]ional;� bolile;� schimb=rile, oscila]iile bru[te \n greutate;� expunerile la clime extreme: soare, temperaturi

sc=zute ori vânt;� Stilul de via]=, vicii.

Fumatul - tutunul cauzeaz= schimb=ri biochimice \norganism care accelereaz= procesul de \mb=trânire a pielii.Cercet=rile arat= c= o persoan= care fumeaz= 10 sau maimulte ]ig=ri pe zi pe o perioad= de 10 ani prezint= un risc multmai crescut de a se confrunta cu ridurile adânci [i o pieleaspr=, \n compara]ie cu una nefum=toare. De asemenea, s-aconstatat c= fum=torii \nr=i]i tind s= dezvolte dup= câ]iva anio nuan]= g=lbuie nes=n=toas= a tenului.

Comparând o persoan= care a fumat [i fumeaz=constant un pachet de ]ig=ri pe zi cu una nefum=toare, seconstat= c= fa]a fum=torului va ar=ta de 1,4 ori mai\mb=trânit= decât cea a nefum=torului, astfel :

� un fum=tor de 20 de ani va ar=ta ca un nefum=tor de28 de ani.

� un fum=tor de 30 de ani va ar=ta ca un nefum=tor de42 de ani.

� un fum=tor de 40 de ani va ar=ta ca un nefum=tor de56 de ani.

� un fum=tor de 50 de ani va ar=ta ca un nefum=tor de70 de ani.

Aceasta este o compara]ie conservativ=, o descrierebun= o putem avea, de exemplu, prin constatareadiferen]elor dintre doi gemeni identici, din care unul fum=toriar altul nefum=tor, prin compararea fotografiilor efectuate laintervale diferite de timp, pe m=sura \naint=rii \n vârst=.

Poluarea este [i ea un factor ce accelereaz= procesulde \mb=trânire a pielii. Particulele poluante din aer contribuiela accelerarea produc]iei de radicali liberi la nivelul pielii.Pielea se irit=, devine tern= [i se \ngroa[=, iar ridurile aparunul câte unul.

Cunoa[terea multilateral= a modului de via]=, anivelului [i a mediului de trai, a viciilor persoanei, are oimportan]= major= \n anticiparea modific=rilor tr=s=turilorfaciale survenite \n procesul de \mb=trânire.

Prin identitate se \n]elege \nsu[irea uneipersoane,obiect sau fenomen de a-[i manifestaindividualitatea \n timp [i spa]iu prin caracteristicilefundamentale, ce le deosebesc de toate celelalte (persoane,obiecte, fenomene) [i le determin= s= r=mân= ele \nsele petoat= perioada existen]ei lor.

|mb=trânirea facial=: |mb=trânirea facial=: Fa]a omului este compus= din compartimente de

gr=sime distincte, care se modific= individual, o dat= cuvârsta.

Gradul \n care fa]a noastr= \mb=trâne[te estedependent, \n parte, de cum se modific= acestecompartimente \n timp. Contrar p=rerii generale, fa]a omuluinu \mb=trâne[te uniform. Se credea c= gr=simea fe]ei este

unitar= [i, \n procesul de \mb=trânire, aceasta estedeformat= de gravita]ie, \ns= noile descoperiri au scos laiveal= nu numai c= fa]a este alc=tuit= din compartimenteseparate de gr=sime, ci [i c= aceste compartimente câ[tig= [ipierd \n greutate \n propor]ii diferite.

Fa]a poate fi asem=nat= cu un puzzle 3D, cu gr=simearepartizat= \n unit=]i distincte \n jurul frun]ii, ochilor, obrajilor [igurii. O fa]= tân=r= este caracterizat= de o tranzi]ie fin= \ntreaceste compartimente dar, pe m=sur= ce \mb=trânim, aparschimb=ri ale contururilor acestor regiuni datorate pierderilorsau câ[tig=rii \n volum [i rea[ez=rii compartimentelor.

Rolul pe care realizarea efectului de \mb=trânire \l are \nactivitatea criminalistic= se reg=se[te \n identificareaoperativ= a persoanelor tinere ori minore, disp=rute cu multtimp \n urm=. Aceast= metod= este utilizat= cu success [i\n cazurile persoanelor care se sustrag urm=ririi penale,urm=ri]i general sau interna]ional.

|n ultima vreme, sesiz=rile de dispari]ii ale minorilor de ladomiciliu sunt tot mai frecvente, mediatizarea \n mass-mediaeste \n cre[tere, modul de ac]iune, etapele de reac]ie alepoli]iei, precum [i procedurile [i mobilizarea for]elor de c=utare[i investigare, \n aceste cauze, sunt tot mai complexe, practic,putem spune c= ne confrunt=m cu un fenomen.

Frecvent ni se solicit= de c=tre forma]iunile operativerealizarea portretelor robot ale minorilor ai c=ror p=rin]i sauapar]in=tori nu de]in fotografii ale acestora; ori exist= situa]iicând ni se pun la dispozi]ie fotografii ale minorilor disp=ru]i cumult timp \n urm=, \n diverse \mprejur=ri, interval \n care potinterveni unele schimb=ri ale fizionomiei persoanei, \ngeneral ale fe]ei, punându-ne \ntrebarea: “Oare cum arat=acea persoan= acum?”

R=spunsul \l putem ob]ine prelucrând acea fotografiecu ajutorul computerului, prin utilizarea unor editori grafici,sau prin intermediul unui criminalist cu abilit=]i artistice,(forensic artist), grafician, ]inând cont bine\n]eles de factoriienumera]i mai sus, \mprejur=rile dispari]iei, a modului [istilului de via]= avut pân= la data dispari]iei, eventualele viciiale persoanei \n cauz=.

Exemplu: s-a realizat efectul de \mb=trânire, utilizândcomputerul, prin intermediul unor editori grafici, pornind de lafotografia unei persoane \n vârst= de aprox. 14 ani,anticipând transform=rile tr=s=turilor faciale, \n anumiteintervale de timp.

Aprox. 14 ani

Aprox. 20 de ani

42 CRIMINALISTICA

Aprox. 60 de ani

O aten]ie deosebit= se acord= ochilor, care devin maipu]in expresivi, observ=m excesul de piele la pleoapasuperioar=, pungile de sub ochi, c=derea sprâncenelor.

Ridurile din jurul ochilor [i nu numai sunt rezultate prinplierea repetat= a pielii, datorit= mi[c=rilor continue alemu[chilor fe]ei, procesului de \mb=trânire [i ac]iunii factorilorexterni. Când ne gândim la \mb=trânirea fe]ei, de obicei nereferim la ]esutul moale, piele [i gr=sime, care sedeterioreaz=, devine mai mare [i mai flasc.

Exist= semnalmente anatomice (statice) care nu \[ischimb= forma \n timp, decât \n urma unor traume sauopera]ii plastice, cum ar fi: b=rbia, urechile, nasul, acesteaschimbându-[i doar m=rimea, pe m=sura \naint=rii \n vârst=.

Aspectele prezentate pot fi luate \n considerare dec=tre criminali[tii care \[i desf=[oar= activitatea \n cadrulCompartimentelor de Identific=ri Judiciare.

Bibliografie:

“Men and aging” by Dr. Andrew Myers

CRIMINALISTICA 43

||n interac]iunea omului cu mediul \nconjur=torintervine contactul inevitabil cu stratul superficialafânat al litosferei care este solul. Indiferent de

ac]iunea unui subiect \ntr-un areal, preluarea de materiecorespondent= solului, sub form= de praf sau de materieconsistent=, este imposibil de evitat.

Solurile au fost tratate \n criminalistic= \n mod restrâns,chiar dac= \n realitate urmele din aceast= categorie reprezint=un num=r \nsemnat, iar metodele analitice de examinare ofer=din ce \n ce mai multe posibilit=]i de examinare.

Este foarte important s= \n]elegem modul deidentificare, recoltare, ambalare [i transport al probelor de sol\n litigiu, pentru evitarea degrad=rii contamin=rii [iintercontamin=rii precum [i modul de e[antionare [i prelevarea probelor pentru compara]ie. Pentru a putea \n]elege maibine modalitatea prin care aceste urme pot folosi crimina-listicii este necesar s= cunoa[tem morfologia solurilor,elementele componente, modul de dispunere [i de prelevare.

Prin sol, \n general, se \n]elege stratul superficial afânat allitosferei, care, \ndelung [i continuu este transformat prinac]iunea forma]iilor vegetale successive, a agen]ilor atmosferici[i a altor factori naturali.

Solurile iau na[tere sub diferite forma]ii vegetale, din rocilede la suprafa]a litosferei, care, sub ac]iunea agen]ilor naturali,sufer= puternice transform=ri fizice, chimice [i biochimice, [i dinmateria organic= moart= a plantelor superioare, amicroorganismelor [i a altor organisme.

|n studiul solului s-a acordat aten]ie tuturor materialelorconstitutive, naturii [i func]iilor lor \n sol. O deosebit= importan]= s-a atribuit complexului coloidal al solului [i proceselor de ordin chimic[i fizico-chimic ce se petrec \n formarea [i evolu]ia acestui complex.

Cu acestea, \ns=, solul este departe de a fi cunoscut, c=ciel nu este numai un corp organico-mineral polidispers, structurat[i rânduit \n orizonturi, a[a cum l-am v=zut pân= acum, \n care auloc numai procese caracteristice materiei moarte. Dac= solul ar finumai un mediu organico-mineral steril, transform=rile lui variate,via]a plantelor [i fertilitatea nu s-ar putea concepe. Solul nu esteun corp mort [i steril, ci un mediu de via]=, un adev=rat “cosmos”al fiin]elor de mici dimensiuni, dar de importan]= uria[= pentrusol, plante [i via]a \ns=[i. In sol tr=ie[te, activeaz= neobosit [imoare, un num=r enorm [i mereu re\nnoit de micro [imacroorganisme, care \ndeplinesc func]ii esen]iale pentruprocesele [i transform=rile din sol [i pentru fertilitatea acestuia.

Aceast= imens= lume alc=tuie[te “biocenoza solului” -comunitatea interioar= de via]= a acestuia.

|n aceast= comunitate, fiin]ele vii au rela]ii de strâns=interdependen]=, raporturi de simbioz=, de concuren]= [i chiar deexterminare.

Ac]iunea [i modul de via]= al anumitor grupe demicroorganisme pot favoriza sau \mpiedica dezvoltarea altorgrupe. O concuren]= aprig= se produce, de obicei, \ntre diferitelegrupe de microorganisme [i \ntre acestea [i plantele superioare,

pentru azot [i alte substan]e nutritive. Unele grupe demicroorganisme consum= indivizi din alte grupe. Ciupercilesecret= substan]e bactericide – care ucid bacterii ; bacteriilesecret= substan]e fungicide – care ucid ciuperci.

|n fiecare sol [i \n fiecare perioad= a anului se realizeaz=\ntre diferitele grupe de microorganisme anumite echilibredinamice, caracteristice biocenozelor respective.

Importan]a cea mai mare o au microorganismele vegetale –bacterii, actinomycete, - ciuperci care alc=tuiesc microflora solului.

O activitate [i un rol \nsemnat \n sol au [i microorganismeleanimale (microfauna solului), precum [i animalele mai mari(fauna interioar= a solului).

Aceast= imens= lume – de importan]= primordial= \n sol –formeaz=, atât un constituient, cât [i un factor activ al solului.

Pe lâng= complexul organico – mineral de materie moart=,la suprafa]a c=ruia au loc cele mai multe reac]ii din sol, trebuie,deci, s= distingem \n sol [i un complex de foarte numeroasegrupe vii – de microorganisme \n special – care activeaz= materiamoart=, d= solului via]= [i \nsu[irea de a \ntre]ine via]a.

Pentru a cunoa[te cu adev=rat solul, pe lâng= complexulmaterial al masei lui moarte, trebuie s= cunoa[tem [i acest imens“Edafon” al fiin]elor vii, vegetale [i animale, cu func]iile lormultiple \n sol. Spre a exprima mai categoric apartenen]a micro[i macroorganismelor la ceea numim sol [i rolul hot=râtor alacestora \n dinamica solului, este indicat s= le cuprindem subtermenul generic de “complexul biologic” al solului, un complexviu, cel pu]in tot atât de important ca [i “complexul coloidal” alacestuia. In acest mod ajungem la concep]ia mai just= despresol, despre importan]a diver[ilor factori de ordin fizic, chimic [ibiologic din sol [i despre rela]iile dintre ace[ti factori.

Activitatea biologic= interioar= a solului influen]eaz= nunumai \nsu[irile solului [i procesele de evolu]ie a acestuia, ci [iprocesele fiziologice din via]a planatelor.

De aceea, studiul vie]ii interioare a solului este indispensabil,atât pentru pedologi, pentru naturali[ti, \n genere, silvicultori [iagricultori cât [i pentru exper]ii criminali[ti.

Cunoa[terea organismelor care tr=iesc \n p=tura de sol, amodului lor de via]= [i a rolului diferitelor grupe [i specii demicroorganisme \n sol, formeaz= obiectul biologiei solului [i are oesen]ial= importan]= pentru \n]elegerea dinamicii solului [i aproblemelor fertilit=]ii lui.

MICROFLORA SOLULUIMICROFLORA SOLULUIBACTERIILE DIN SOLSunt microorganismele vegetale cele mai numeroase \n sol,

cu sistematica cea mai vast= [i cu ac]iunile cele mai variate.|n microbiologia solului, cea mai obi[nuit= clasificare a

bacteriilor este dup= fiziologia diverselor grupe. Astfel, dup=modul \n care \[i procur= bioxidul de carbon [i energia necesar=sintetiz=rii materiei organice proprii, se \mpart \n:

� bacterii autotrofe – care \[i procur= bioxidul de carbondirect din aer, ca [i plantele, iar energia necesar= sintetiz=riimateriei lor organice prin oxidarea substan]elor neorganice sau a

44 CRIMINALISTICA

EXAMINAREA {I E{ANTIONAREA SOLURILOR EXAMINAREA {I E{ANTIONAREA SOLURILOR |N VEDEREA IDENTIFIC+RII CRIMINALISTICE |N VEDEREA IDENTIFIC+RII CRIMINALISTICE

A URMELORA URMELOR

Comisar de poli]ie drd. CRI{AN-MUCENIC L+ZUREANU, Institutul de Criminalistic=

The article refers to the identification characteristics of the soils and sampling process with thepurpose of forensic identification.

compu[ilor simpli ai carbonului, iar \n unele cazuri, cu ajutorulunui pigment analog clorofilei, din lumina solar=;

� bacterii heterotrofe – care \[i procur=, atât carbonul, cât[i energia de sintetizare a materiei organice proprii, prin oxidareamateriei organice din sol.

MICROFAUNA SOLULUIMICROFAUNA SOLULUIProtozoarele – sunt grupa cea mai numeroas= a

microfaunei din sol, reprezentat= prin foarte numeroase specii [iun num=r imens de indivizi. Sunt organisme microscopiceunicelulare, mai mari decât bacteriile.

Nematozii, prin num=rul lor mare [i prin modul lor variat detrai, joac= un rol foarte complex \n sol. Unii p=trund \n ]esuturiler=d=cinilor, v=t=mând astfel plantele – legumele mai ales – [icauzând pagube \nsemnate. Consum= bacterii, cuperci [iprotozoare din sol. Iau parte activ= la descompunerea materieiorganice \n sol, amestec= intim materialul mineral cu cel organic[i amelioreaz= aerisirea solului.

MACROFAUNA SOLULUIMACROFAUNA SOLULUI|n afar= de organismele apar]inând microfaunei, \n sol

tr=iesc toat= via]a sau o parte din via]a lor numeroase animale maimari – viermi, miriapode, insecte etc. [i vertebrate – carecauzeaz= \nsemnate modific=ri \n masa solului.

Râmele sunt organismele animale cele mai active \nprocesele de solificare, cu consecin]e \nsemnate pentru fertilitateasolului. Acestea se g=sesc \n num=r foarte mare, cu deosebire \nsolurile umede, unde p=trund pân= la 2 – 3 m adâncime.

CARTAREA SOLURILORCARTAREA SOLURILORCartarea sau cartografierea solurilor este complexul de

operan]= prin care se identific= [i se separ= pe teren [i sedelimiteaz= pe hart= sau plan anumite suprafe]e care \n cuprinsullor au practic acelea[i condi]ii de sol din punct de vedere alcriteriilor de clasificare adaptate – au adic=, acela[i sol sauacela[i complex de soluri.

Rezultatul lucr=rilor de cartografiere a solurilor unui teritoriu(o anumit= unitate agricol= sau forestier=, un raion, o regiune, o]ar=) este harta, respectiv, planul solurilor acelui teritoriu, adic=reprezentarea grafic= a repartiz=rii geografice a diferitelorcategorii taxonomice de soluri ale teritoriului cercetat, \mpreun=cu textul sau memoriul \nso]itor.

Opera]ia de cartografiere a solurilor este de deosebit=importan]= economic= [i [tiin]ific=. H=r]ile de soluri fac posibil=cunoa[terea fondului agro [i silvoproductiv \n diferitele regiunigeografice ale ]=rii [i p=r]i ale diverselor teritorii, adic= a bazeinaturale de produc]ie, \n vederea aplic=rii economiei agricole [i acelei forestiere, planificate [i dirijate, iar \n criminalistic= are un roldeterminant \n e[entionarea recolt=rii probelor de compara]ie,dup= formularea versiunilor. Astfel se pot identifica, la nivelulunit=]ii administrativ teritoriale, h=r]ile de detaliu obligatorii carese g=sesc la subdiviziunile pedologice subordonate MinisteruluiAgriculturii. Aceste h=r]i pot con]ine:

H=r]i de detaliu obligatorii1. harta situa]iei geografice [i a unit=]ilor geomorfologice;2. harta unit=]ilor de pant= [i de uniformitate mijloace;3. harta fenomenelor geologice de suprafa]=;4. harta rocilor mam= de sol [i textura acestora;5. harta cimatelor [i a microclimatelro;6. harta arealelor de vegeta]ie spontan= existent=;7. harta arealelor de vegeta]ie, re\nf=]i[at=;8. harta suprafe]elor de scurgere orientat= a apei, de

scurgere la suprafa]a p=mântului;9. harta pânzelor de ap= subteran= [i ivirile acesteia \n

izvoare;

10. harta solului [i textura lui;11. harta st=rii de p=strare morfologic= a solului [i a

eroziunii solului;12.harta planta]iilor silvice, pomicole, viticole;13.harta utiliz=rii actuale,14.harta re]elei minimale de perdele, \mp=duriri [i alte

m=suri agrosilvoameliorative;15.harta suprafe]elor irigabile [i desecabile;16.harta utiliz=rii de perspectiv= a terenului.Num=rul acestor h=r]i ar putea fi redus prin gruparea a câte

2 – 3 elemente de complex \n câte o hart=.Cercetarea pe teren a solului [i a condi]iilor naturale \n

care acesta s-a format [i a evoluat trebuie astfel executat=, \ncâts= aduc= un maximum de caracteriz=ri, pe baza observa]ieielementelor morfologice [i a determin=rilor expeditive. Aceast=cercetare trebuie s= realizeze atât cunoa[terea \naintat= aprincipalelor \nsu[iri ale solului, cât [i interpretarea genetic= aacestora, stabilirea unit=]ii genetice, \n care se \ncadreaz= solul.

Cele mai complete rezultate ale cercet=rilor (pe teren) seob]in \n studiul solurilor din forma]ii vegetale naturale – p=duri,paji[ti, turb=rii – unde cercetarea atent= a profilului solului [i aansamblului condi]iilor de vegeta]ie, clim=, relief, roc= mam=, ap=freatic= etc. conduce la cunoa[terea \naintat= a solului, \n sensular=tat mai sus. Când \ns= aceste cercet=ri de teren pot ficompletate [i \nt=rite cu cercet=ri analitice de laborator,cunoa[terea solului devine mult mai complet= [i mai sigur=. Deaceea, cercetarea analitic= de laborator trebuie s= devin=, \nstudiul solurilor forma]iilor vegetale naturale, un mijloc decunoa[tere nu numai \n cercet=rile [tiin]ifice, ci [i \n cele tehnico-[tiin]ifice [i de expertiz= criminalistic=.

Cercetarea suprafe]ei solului pentru e[antionare.Este foarte important= e[antionarea solurilor, mai ales

atunci când trebuie s= fie l=murite aspecte cu privire la zona carea fost parcurs= de un anumit obiect sau persoan=.

Deoarece urmele de sol pot s= fie prelevate \ntr-o mic=cantitate de pe obiectele purt=toare, criminalistul trebuie s= seinformeze cu privire la ipotezele de lucru formulate de investigatoriijudiciari, pentru a stabili traseele prezumtive. Urm=toarea etap= oreprezint= studierea arealului de diversitate a solurilor existente [i,pe baza h=r]ilor pedologice, s= se stabileasc= un plan dee[antionare, care va avea \n vedere prelevarea pentru compara]iidin zonele cu diversitate pedologic= diferit=, pentru a facilitaexaminarea ulterioar= de laborator. Planurile de e[antionare vorstabili cantitatea [i zonele de unde se vor preleva probele, astfel\ncât acestea s= fie reprezentative [i s= surprind=, \n mod cert, soldin zona \n litigiu. |n timpul execut=rii s=p=turii, criminalistul faceobserva]iile [i nota]iile necesare asupra vegeta]iei lemnoase,identificând neap=rat tipul natural de p=dure, [i asupra p=turii vii asolului, \ndeosebi asupra plantelor indicatoare.

UNELTE, INSTRUMENTE {I APARATEUNELTE, INSTRUMENTE {I APARATEPENTRU CERCETAREA SOLULUI PE TERENPENTRU CERCETAREA SOLULUI PE TEREN

Pentru aplicarea metodelor expeditive ar=tate larecunoa[terea pe teren a caracterelor solului, este necesar unminim de unelte [i aparate. Acestea sunt:

a. Busola, necesar= pentru orient=ri pe teren [i pentrustabilirea exact= a pozi]iei.

b. Pentru deosebirea preg=tirii profilului [i pentru luareaprobelor de sol, sunt necesare:

� un cu]it de o]el sau un [paclu;� s=cule]i de pânz=, pungi sau hârtie de pergament, un

briceag, sfoar=, hârtie pentru etichete;� un sac pentru transportarea probelor.

CRIMINALISTICA 45

AAnul 1990 p=rea s= fie cuprins de o epidemieneobi[nuit=, ce a lovit [colile americane. Eravorba de o violen]= juvenil= neobi[nuit=.

Copiii f=ceau rost de arme, muni]ie [i bombe, apoimergeau la [coal= s=-[i ucid= profesorii [i colegii de clas=.

S-a dat vina pe diverse influen]e culturale, cum ar finuvela lui Stephen King, “Rage”, filmul “The BasketballDiaries” [i videoclipul lui Pearl Jam, “Jeremy”.

Jocurile video violente au fost puse \n discu]ie,precum [i influen]ele unor culte, cum ar fi Satanismul.

Voi prezenta, pe scurt, câteva dintre numeroaselecazuri, ce s-au petrecut, \n acea perioad=, \n S.U.A., [iunul recent, petrecut nu departe de ]ara noastr= [ianume, \n Republica Moldova.

|n Ianuarie 1979, Brenda Spencer, de 17 ani, a luat opu[c= [i a \nceput s= trag= \n [coala primar=, ce se afla pestedrum de casa sa, din ora[ul San Diego, California.

Opt copii [i un ofi]er de poli]ie au fost r=ni]i, iar doioameni [i-au pierdut via]a \ncercând s=-i protejeze pe copii.Când, dup= [ase ore de suspans, Brenda a \ncetat, ea aexplicat cu non[alan]= c= nu-i plac zilele de luni.

Nathan Ferris, un elev eminent al [colii sale dinMissouri, se s=turase s= tot fie ironizat de colegi. A[a c=, pedata de 2 martie 1987, [i-a luat cu el la [coal= un pistol [i, \nmomentul \n care un coleg a \nceput s=-l ironizeze, l-a\mpu[cat mortal. Apoi [i-a \ndreptat arma c=tre el \nsu[i, \nprealabil \[i prevenise un prieten s= nu vin= la [coal= \n aceazi, semnalându-[i inten]iile, dar acesta nu l-a luat \n serios.

La 15 Noiembrie 1995, Jamie Rouse, \n vârst= de 17ani, s-a \mbr=cat \n negru, s-a \narmat cu un pistol RemingtonViper de calibrul 22, apoi a plecat spre {coala Richland dindistrictul Giles, statul Tennesse. {i-a \mpu[cat doi dintreprofesori \n cap, pe unul dintre ei fatal. Apoi, zâmbind, a\ndreptat arma c=tre echipa de fotbal a [colii dar, \n acelmoment, \n calea sa a ie[it o student= ce a fost \mpu[cat=mortal \n gât. Cinci prieteni de-ai lui fuseser= anun]a]i dec=tre atacator despre planurile lui, dar nici unul nu l-a crezut.

Barry Loukaitis de 14 ani, \mbr=cat ca un pistolar dinvestul s=lbatic, a venit la [coala sa din Moses Lake,Washington, \namat cu dou= pistoale, 78 de \nc=rc=toare [i ocarabin= puternic=. A intrat \n clasa de algebr= [i a tras \nprima sa victim=, colegul s=u Manuel Vela, \mpu[cându-l \npiept. Ceva mai târziu, acesta a decedat. Un alt coleg de clas=a fost \mpu[cat \n piept, apoi a urmat profesorul ce a fost\mpu[cat \n spate, acesta fiind \ntors c=tre tabl=. A luat apoiostatici, permi]ând totu[i scoaterea r=ni]ilor din zon=. Unuldintre profesori l-a imobilizat, punând astfel cap=t asediului.Barry a dat vina pe plictiseal=. Unul dintre colegi a declarat c=Barry spunea cândva c= ar fi distractiv s= ucizi la \ntâmplare.

|n momentul când Kipland Kinkel a fost exmatriculatdin [coal=, pentru c= avea asupra lui un pistol \nc=rcat,acesta a fost \ngrozit de ceea ce ar fi putut spune tat=l lui. Sesim]ea terminat [i ru[inat de faptul c= nu se putea ridica lanivelul surorii sale mai mare, care era o fat= atletic= [i

popular=. Dislexic fiind, se sim]ea “oaia neagr=” a familiei,p=rin]ii fiind intelectuali. Dar lucrurile aveau s= ia o turnur= [imai sumbr=. B=iatul sim]ea c= nu are alt= alegere [i nici vreoalt= cale decât s= ia via]a p=rin]ilor lui. |n acel moment, el apl=nuit cum avea s= o fac=, se gândea c= ar fi putut [i el s=moar=, dar nu \nainte s= le-o pl=teasc= colegilor de clas=care l-au ironizat de-a lungul timpului. Modul \n care a pus lacale [i dus la \ndeplinire fapta a relevant ceva [i maimaligniant. B=iatul putea fi psihopat.

Jonathan Kellerman, specialist \n Psihologia Copilului,autor al c=r]ii “Transformare s=batic=: Reflec]ii asupracopiiilor violen]i”, \l include pe Kinkel \n lista copiilor ce \[ipremediteaz= faptele cu cruzime [i “sânge rece”. El arat=modul \n care Kinkel [i-a m=cel=rit p=rin]ii, cum acesta [i-apetrecut noaptea cu cadavrele lor \n cas=, cum a “plantat”bombe \n jurul casei, ca apoi s= fure ma[ina familiei,conducând-o pân= la [coal=. Ajuns acolo, \narmat cu o arm=semi-automat= [i cu un pistol Glock, avea inten]ia de a tragemulte gloan]e \n cei pe care \i cuno[tea. Aceasta era lumealui [i dorea cu t=rie s= o distrug= ca pe o \nc=lcare minor= aregulilor [colare. Avea chiar [i un cu]it, legat la picior, precum[i câteva spray-uri cu piper, pe care a \ncercat s= lefoloseasc= \mpotriva ofi]erilor de poli]ie.

Crima lui a indicat o premeditare bine pus= la punct. |nanii ateriori, el s-a \narmat, f=r= a se gr=bi, cu numeroasearme [i explozivi. Detaliile uciderii p=rin]ilor lui sunt de-adreptul [ocante.

Voi reda mai jos un articol ap=rut \n ziarul “Evenimentulzilei”, din data de 29.10.2007, care scoate \n eviden]= faptulc= astfel de comportamente la adolescen]i [i copii \ncep s=apar= [i \n ]=rile fost comuniste, unde industrializarea,progresul tehnologic, curentele culturale, jocurile [i filmeleviolente au p=truns \n for]= pe un teren, a[ putea spune,nepreg=tit.

“Un copil de 15 ani din Chi[in=u a angajat, cu 4.000de dolari, asasini care s=-i omoare p=rin]ii. Explica]ia lui: seplictisise de ei. Norocul p=rin]ilor: “asasinii” erau poli]i[ti subacoperire. Politi[tii sub acoperire l-au re]inut pe copil, \n timpce pl=tea o parte din suma promis= pentru omor. La \nceput,b=iatul a pus la cale uciderea tat=lui, un om de afaceriprosper. A f=cut \ns= prea mult= vâlv=, a[a c= poli]ia a aflatc= exista cineva care c=uta asasini de profesie.

Pentru a demonstra c= treaba a fost dus= la cap=t,poli]i[tii au simulat moartea b=rbatului, ar=tându-i copiluluifotografii \n care acesta z=cea ”mort” la p=mânt. Potrivitpoli]i[tilor, b=iatul n-a avut nici o emo]ie când a v=zut pozele.{i-a exprimat doar dorin]a s= o vad= moart= [i pe mamavitreg=, apoi a pl=tit prima ”rat=”, a dat noua comand= [i a fostre]inut pentru comandarea unui dublu asasinat.

B=iatul le-a m=rturisit poli]i[tilor c= a vrut s= scape dep=rin]i pentru c= ”se plictisise de ei” [i era nemul]umit c= nu-iajungeau banii de buzunar, pe care \i primea, regulat. Poli]i[tiicred c= pu[tiul voia, \n orice caz, s= pun= mâna pe avereafamiliei: un apartament, un automobil [i o sum= de bani.

46 CRIMINALISTICA

Violen]a la adolescen]i [i copii – sindrom al dezvolt=riiViolen]a la adolescen]i [i copii – sindrom al dezvolt=rii

tehnologice sau al lipsei de comunicare dintre copii [i adul]i?tehnologice sau al lipsei de comunicare dintre copii [i adul]i?

Plutonier adjutant CONSTANTIN BR+E{TEANU, S.T.S.

This article presents some violence cases committed by teenagers and children in the United Statesof America and Republic of Moldova.

Minorul a fost re]inut [i arestat pentru 30 de zile.Procuratura a pornit o anchet= penal= pentru ”tentativ= deomor”. Dac= va fi g=sit vinovat, risc= s= fac= pân= la zece anide \nchisoare, cea mai aspr= pedeaps= pentru minori.

Primea 300 de dolari pe s=pt=mân=, bani de buzunar.”Dac= p=rin]ii \l vor ierta, pedeapsa ar putea fi mai pu]in

aspr=”, ne-a declarat Valentin Zubic, viceministru al AfacerilorInterne de la Chi[in=u. P=rin]ii copilului n-au [tiut cine acomandat asasinarea lor decât la \nchiderea cazului. Au fost[oca]i, când au aflat c= era vorba chiar de cel pe care l-aucrescut.

Ei au declarat c= nu-[i explic= \n nici un fel gestul,deoarece \[i iubeau copilul [i-l r=sf=]au cu câte 200-300 dedolari pe s=pt=mân=, bani de buzunar.”

Cazuri, precum cele expuse mai sus, ar putea continua,dar scopul acestui material este de a atrage aten]ia asuprafaptului c= astfel de comportamente, ce apar la anumi]iadolescen]i [i copii, nu sunt datorate lipsurilor materiale (ceimai mul]i provin din familii cu o bun= situa]ie material=),educa]iei (unii dintre micii uciga[i erau elevi eminen]i) sau, cuexcep]ia unor cazuri relativ rare, unor tulbur=ri psihice.

Analizând aceste cazuri, am putea spune celebre, dar\n sens negativ, producerea acestor fapte, ie[ite din comun,se datoreaz= mai degrab= urm=torilor factori:

� lipsa comunic=rii dintre copii [i p=rin]i (\n cazuri destulde rare familiile copiilor erau destr=mate, cu probleme maritaleori consumatori de droguri sau alcool), p=rin]ii, pur [i simplu numai au timp pentru copii [i pentru problemele lor, prin acestemetode extreme, copilul sau adolescentul \ncearc= s= atrag=aten]ia asupra sa;

� lipsa unei “cenzuri” din partea tutorilor privind cerculde prieteni, jocurile pe care copiii le practic= cu amicii, saucele de pe computer;

� \n timp ce adul]ii tind s= ac]ioneze solitari,adolescen]ii sunt instiga]i adesea de c=tre grupul de prieteni,intervenind acel teribilism;

� fa]= de adul]i, adolescen]ii povestesc \nainteprietenilor ceea ce au de gând s= fac=, propunându-le uneoris= fie martori la ceea ce vor s= fac=;

� adolescen]ii pot colabora \ntre ei [i pot convinge [I peal]ii s= ucid= \mpreun=;

� adesea gr=besc punerea \n aplicare a planului lor;� \n timp ce problemele mentale sunt comune, mai

pu]ini copii decât adul]i comit acte suicidare;� aproape jum=tate dintre tinerii implica]i \n astfel de

cazuri prezentau tulbur=ri mentale, unii având anumitehalucina]ii [i iluzii;

� o atitudine prea autoritar= din partea unuia sau aambilor p=rin]i;

� o atitudine prea \ng=duitoare, copilul este mult prear=sf=]at, dup= cum am observat \n cazul care s-a petrecut laChi[in=u, \n care acel copil primea 200-300 de dolari pes=pt=mân=. Personal \nclin s= cred c=, de fapt, acei p=rin]i \id=deau b=iatului acei bani pentru a compensa lipsa timpuluialocat pentru comunicarea cu el. |n spe]=, ironic vorbind,p=rin]ii \[i pl=teau rata pentru propria moarte. Acela[i tipar l-amobservat [i \n cazurile anterioare celui de la Chi[in=u, \n carecopiii aveau resursele financiare pentru a cump=ra arme,muni]ie [i explozibili, care, de multe ori, sunt scumpe [i pentruo persoan= adult=, independent= din punct de vedere financiar;

� abuzurile fizice [i sexuale.Orice model comportamental al copiilor [i

adolescen]ilor, implica]i \n astfel de crime prin violen]=,persist= de-a lungul timpului [i pare chiar s= se intensifice.Asta nu \nseamn=, desigur, c= un copil mai “n=zdr=van” vadeveni un uciga[ al colegilor lui. Dar atunci când un copildezvolt= o obsesie pentru arme sau jocuri violente, [i care, pe

deasupra mai amenin]= [i cu violen]a, e mult mai probabil caacesta s= treac= la fapte, \n compara]ie cu unul care nu areun astfel de comportament.

Anumite conduite ale copiilor [i adolescen]ilor ar trebuis= fie un semnal de alarm= din partea p=rin]ilor, tutorilor,educatorilor, profesorilor, psihologilor [colari etc., [i anume:

�minciuna;� obiceiul de a da vina pe al]ii;� fuga de r=spundere;� evitarea eforturilor de a \ndeplini sarcinile date;� pl=cerea de a tortura animale, jocul cu focul, urinatul

\n pat peste vârsta la care un copil cu o dezvoltare normal=nu ar mai face a[a ceva (triada McDonalds, semn \ntâlnitadesea \n copil=ria criminalilor \n serie);

� utilizarea decep]iei cu scopul de a-i intimida [imanipula pe ceilal]i;

�manifest= lips= de simpatie fa]= de al]ii;� exploateaz= sl=biciunile altora;� se implic= \n mici infrac]iuni, cum ar fi mici furturi sau

distrugerea bunurilor altora;� adopt= un comportament de “ga[c= de cartier” – un

fenomen \n cre[tere chiar [i \n ]ara noastr=;� foarte irascibili, “fac din ]ân]ar arm=sar”, r=spund

discordant \n raport cu o situa]ie care i-ar putea deranja;� au antecedente \n \nf=ptuirea unor acte infrac]ionale,

f=r= o motiva]ie anume;� fuga de acas=;� sunt \nchi[i \n ei \n[i[i, mereu sup=ra]i;� dezvolt= un intens dezinteres pentru [coal=;� se plâng c= mai tot timpul colegii de [coal= \i trateaz=

r=u sau \i ironizeaz=;� obi[nuiesc s= urm=reasc= filme violente sau s= joace

astfel de jocuri pe computer (mai mult de trei ore pe zi);� obi[nuiesc s= poarte arme albe;� se plâng c= se simt singuri;� arat= resentimente intense.Conform unui sondaj efectuat \n S.U.A. de c=tre canalul

de televiziune Discovery, \mpreun= cu campania na]ional=\mpotriva violen]ei din rândul tinerilor, acesta a scos la iveal=faptul c= majoritatea p=rin]ilor are o percep]ie gre[it= asuprasiguran]ei copiilor lor la [coal=.

O treime din copiii chestiona]i au spus c= au fostmartorii unor incidente violente, dar mai pu]in de 10 procenteau fost crezu]i de p=rin]i.

Ca o p=rere personal=, aceste pulsiuni, cum sunt cele\ntâlnite \n triada McDonalds, ce se contureaz= \n copil=rie,\ntâlnite adesea la uciga[ii \n serie, se pot \ntâlni [i la copiii cecomit acte violente, cu precizarea c= ace[tia sunt viitori adul]i,care, ironic vorbind, au avut “[ansa” s= “calce strâmb” multmai devreme. Probabil acei uciga[i \n serie provin din rândulacelor copii violen]i, care nu “[i-au dat \n petic” (cum s-apetrecut \n cazul Kinkel, care [i-a adunat cu meticulozitatearmele [i explozibilii de-a lungul mai multor ani, acesta fiindcunoscut \n rândul prietenilor ca un “expert” \n explozibili)pân= când au trecut pragul vie]ii adulte, comi]ând acele fapteabominabile. Desigur nu este o regul= general=. Acest fapt cene duce cu gândul c= \nc= din copil=rie, pân= \n via]a matur=,ace[tia au avut suficient timp s=-[i premediteze cu sângerece faptele, tensiunile lor acumulându-se. Planurile deac]iune devenind mult mai rafinate, mai calculate, groz=viafaptelor comise de criminalii \n serie devenind greu deimaginat pentru o minte normal=.

BibliografieEwing, C. P. Kids Who Kill. New York: Avon, 1990.Garbarino, J. Lost Boys: Why Our Sons Turn Violent. New York: Free Press,1999.Goodstein, Laurie, and William Glaberson. “The Well-Marked Roads to HomicidalRage,” The New York Times, April, 2000.Internet : http://www.crimelibrary.com/Ziarul Evenimentul Zilei

CRIMINALISTICA 47

SOMMAIRE

1. LA CRIMINALISTIQUE DANS L’ ANNÉE 2007VASILE L+P+DU{I

3. L’APPAREIL POUR SÉCHER LES EMPREINTESBIOLOGIQUES

VALENTIN SITARU6. UNE CONSCIENCE MISE AU SERVICE DE LA SCIENCE

VASILE L+P+DU{I7. LA FIN D’UN FUTUR PRÊTRE

DRAGO{ GIURGIU10. L IDENTIFICATION TRASÉOLOGIQUE - PRINCIPALMOYEN POUR PROUVER LA CULPABILITÉ

PAVEL MAGHIAR, RAFAEL-EMIL CIOBANU13. LA CONTRIBUTION DE L’UTILISATION DES MÉTHODESCRIMINALISTIQUES POUR DÉTECTER LES TRACE DESMÉCANISMES DE LA MANIPULATION DU MARCHÉBOURSIER

SORIN FUSEA18. LA RECHERCHE AU LIEU DU CRIME AU CAS DESACCIDENTS ROUTIERS EN HONGRIE

ISTVAN JAMBOR, ZSOFIA SZASZ20. LA MANIÉRE DE DISSIMULER UN CRIME PAR UNINCENDIE

ELENA EMILIA GAVADIA, VASILE L+P+DU{I23. L’INSTABILITÉ DES FOSSÉS DE FLEXION – DESÉLÉMENTS ADJACENTS DU DESSIN PAPILLAIRE

COSTIN CLAUDIU TR+NC+N+U, CORNELIU DANIEL B+ICU{

25. UNE NOUVELLE MÉTHODE DU PRÉLÉVEMENT DESEMPREINTES SUR LA PEAU DES HOMMES

NICOLAE PREDA26. LES VÉHICULES UTILISÉS COMME UNE ARME: LESVEHICULES QUET-APENS

RENATA MINODORA WATSON,28. DES ACCIDENTS D’AUTO AU ROYAUME – UNI

MICHAEL WATSON, RENATA MINODORA WATSON

32. POURQUOI LA VITESSE EXCESSIVE DEVIENT LACAUSE DES ACCIDENTS ROUTIERS OÙ SONT IMPLIQUÉSLES MOYENS DE TRANSPORT (ART)?

KOSTADIN KIRILOV BOBEV, EMIL TZVETKOV STOYANOV

35. IMAGETRAK CONTRE LES CAMBRIOLEURS DESSTATIONS DE CARBURANT

IOAN TOMA, ADRIAN RUSU38. LA VIE ET L’ACTIVITÉ DES FRÈRES MINOVICI

ADRIAN MAJARU41. LE PROCÈS BIOLOGIQUE DE LA VIEILLESSE; L’EFFETDE LA VIEILLESSE FACIALE À L’ APPUI DE LACRIMINALISTIQUE

NICOLAE {ERVEZEU, FLORIN L+Z+U44. LA RECHERCHE ET L’ECHANTILLONNAGE DU TERRAINPAR RAPORT À SA NATURE DANS L’IDENTIFICATIONCRIMINALISTIQUES DES EMPREINTES

CRI{AN MUCENIC - L+ZUREANU46. LA VIOLENCE DES ADOLESCENTS ET DES ENFANTS –SYNDROME DU DÉVELOPPEMENT TECHNOLOGIQUE OUMANQUE DE COMMUNICATION ENTRE ENFANTS ET LESADULTES

CONSTANTIN BR+E{TEANU

SUMMARY

1. FORENSIC SCIENCE IN 2007

VASILE L+P+DU{I

3. DEVICE FOR DRYING BIOLOGICAL EVIDENCE

VALENTIN SITARU

6. AN UNWAVERING CONSCIENCE IN THE SERVICE OF

SCIENCE.

VASILE L+P+DU{I

7. THE END OF A FUTURE PRIEST.

DRAGO{ GIURGIU

10. TRASEOLOGYC IDENTIFICATION-FIRST WAY TO

PROVE A GUILT

PAVEL MAGHIAR, RAFAEL-EMIL CIOBANU

13. USING FORENSIC SCIENCE METHODS FOR

INVESTIGATING THE MECHANISM FOR STOCK MARKET

MANIPULATION

SORIN FUSEA

18. CRIME SCENE INVESTIGATION AT TRAFFIC CCIDENTS

IN HUNGARY.

ISTVAN JAMBOR, ZSOFIA SZASZ

20. HIDING A MURDER BY ARSON.

ELENA EMILIEA GAVADIA, VASILE L+P+DU{I

23. INSTABILITY OF THE FLEXION FURROWS - ADJACENT

ELEMENT OF THE FRICTION RIDGES.

COSTIN CLAUDIU TR+NC+N+U,

CORNELIU DANIEL B+ICU{

25. A NEW METHOD FOR LIFTING LATENT MARKS FROM

HUMAN SKIN.

NICOLAE PREDA

26. CARS AS WEAPONS: CAR BOMBS IN GREAT BRITAIN

RENATA MINODORA WATSON

28. FATALITY ACCIDENTS IN THE UNITED KINGDOM

EMIL TZVETKOV STOYANOV,

RENATA MINODORA WATSON

32. WHY EXCESSIVE HIGH-SPEED BECAME A CAUSE OF

ROAD ACCIDENTS GENERATION IN WHICH ARE INVOLVED

TRANSPORT FACILITIES.

KOSTADIN KIRILOV BOBEV,

EMIL TZVETCOV STOYANOV

35. IMAGETRAK VERSUS GAS STATION ROBBERIES.

IOAN TOMA, ADRIAN RUSU

38. FROM LIFE AND ACTIVITY OF MINOVICI BROTHERS

ADRIAN MAJURU

41. THE BIOLOGIC PROCESS OF AGEING, THE EFFECT OF

FACIAL AGEING TO SUPPORTING THE FORENSIC

SCIENCE.

NICOLAE {ERFEZEU, FLORIN L+Z+U

44. EXAMINATION AND SAMPLING OF SOILS WITH THE

PURPOSE OF FORENSIC IDENTIFICATION.

CRI{AN MUCENIC - L+ZUREANU

46. THE TEENAGER'S AND CHILDREN'S VIOLENCE -

SYNDROME OF THE TECHNOLOGICAL DEVELOPMENT OR

OF THE ADULT'S LACK OF COMMUNICATION?

CONSTANTIN BR+E{TEANU

CRIMINALISTICA 48

CRIMINALISTICA 49