CONTABILITATE FINANCIARA II.pdf

1

qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmrtyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmrtyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjkl

Departamentul de Învăţământ la

Distanţă şi Formare Continuă

Facultatea de Ştiinţe Economice

Coordonator de disciplină: Lect. univ. dr. Cristina Maria VOINEA

Conf. Univ. dr. Violeta STATE

UVT CONTABILITATE FINANCIARĂ II

Suport de curs – învăţământ la distanţă Contabilitate şi informatică de gestiune, Anul II, Semestrul II

Prezentul curs este protejat potrivit legii dreptului de autor și orice folosire alta

decât în scopuri personale este interzisă de lege sub sancțiune penală

2

SEMNIFICAŢIA PICTOGRAMELOR

= INFORMAŢII DE REFERINŢĂ/CUVINTE CHEIE

= TEST DE AUTOEVALUARE

= BIBLIOGRAFIE

= TIMPUL NECESAR PENTRU STUDIUL UNEI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

= INFORMAŢII SUPLIMENTARE PUTEŢI GĂSI PE PLATFORMA ID

3

CUPRINS - Studiu individual (S.I.)

Modul I. Contabilitatea capitalului propriu – sursă internă de finanţare / pag. 6

Obiective / pag. 6 UI 1. Contabilitatea altor operaţii privind capitalul social / pag. 7

1.1. Înregistrarea operaţiilor privind majorarea capitalului social / pag. 7 1.2. Contabilitatea reducerii capitalului social / pag. 12

UI 2. Contabilitatea operaţiilor privind primele de capital şi rezervele / pag. 17 2.1. Contabilitatea operaţiilor privind primele de capital / pag.17 2.2. Contabilitatea rezervelor / pag. 20 UI 3. Contabilitatea operaţiilor privind rezervele din reevaluare / pag. 22 Bibliografie / pag. 30

Modul II. Contabilitatea altor surse externe de finanţare / pag. 31

Obiective / pag. 31 UI 4. Contabilitatea împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni / pag. 32 UI 5. Contabilitatea leasing-ului / pag. 41 Bibliografie / pag. 56

Modul III. Particularităţi privind contabilitatea imobilizărilor necorporale şi financiare / pag. 57

Obiective / pag. 57 UI 6. Contabilitatea imobilizărilor necorporale: aspecte particulare / pag. 58 UI 7. Contabilitatea imobilizărilor financiare şi a investiţiilor pe termen scurt / pag. 65 7.1. Definiţii şi structuri / pag. 65 7.2. Înregistrarea operaţiilor privind imobilizările financiare / pag. 67 7.3. Înregistrarea opraţiilor privind investiţiile financiare pe termen scurt / pag. 70 Bibliografie / pag. 72

Modul IV. Contabilitatea ajustărilor, provizioanelor şi subvenţiilor / pag. 74

Obiective / pag. 74 UI 8. Contabilitatea ajustărilor de valoare / pag. 75 8.1. Contabilitatea ajustărilor de valoare pentru depreciere sau pierdere de valoare a activelor imobilizate / pag. 75 8.2. Contabilitatea ajustărilor de valoare pentru deprecierea stocurilor / pag. 77 8.3. Contabilitatea ajustărilor de valoare pentru deprecierea creanţelor / pag. 79 8.4. Contabilitatea ajustărilor pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie / pag. 81 UI 9. Contabilitatea provizioanelor / pag. 84 UI 10. Contabilitatea subvenţiilor / pag. 86 Bibliografie / pag. 91

4

Modul IV. Contabilitatea operaţiilor de închidere a exerciţiului financiar / pag. 91

Obiective / pag. 92 UI 11. Contabilitatea operaţiilor de închidere a exerciţiului financiar / pag. 93 11.1. Verificarea înregistrării corecte în conturi a tuuror operaţiilor / pag. 93 11.2. Verificarea concordanţei dintre contabilitate şi evidenţă operativă, dintre contabilitatea sintetică şi cea analitică / pag. 94 11.3. Întocmirea balanţei de verificare provizorie, înainete de inventariere / pag. 95 11.4. Inventarierea patrimoniului / pag. 96 11.5. Determinarea rezultatului exrciţiului financiar şi repartizarea acestuia / pag. 107 11.6. Stabilirea rulajelor lunare în Registrul jurnal şi în Cartea Mare / pag. 111 11.7. Întocmirea balanţei de verificare definitive (finală) / pag. 113 11.8. Întocmirea situaţiilor financiare anuale / pag. 113 Bibliografie / pag. 116 Plan de conturi / pag 117

5

MODUL I Contabilitatea capitalurilor proprii – sursă internă de

finanţare

1. Cuprins 2. Obiectiv general 3. Obiective operaţionale 4. Dezvoltarea temei 5. Bibliografie selectivă

Cuprins UI 1. Contabilitatea altor operaţii privind capitalul social

=3 ore UI 2. Contabilitatea operaţiilor privind primele de capital şi

rezervele

=2 ore UI 3. Contabilitatea operaţiilor privind rezervele din

reevaluare

= 2 ore

Obiectiv general: Dobândirea de cunoştinţe privind capitalul

propriu, structura acestuia, precum şi în ceea ce priveşte modul de reflectare în contabilitate a operaţiilor economico-financiare privind majorarea şi diminuarea capitalului social, rezervelor din reevaluare, primelor de capital şi rezervelor.

Obiective operaţionale: Însuşirea tehnicii de evaluare şi înregistrare în contabilitate a elementelor componente ale capitalurilor proprii unei societăţi comerciale.

6

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 1 CONTABILITATEA ALTOR OPERAŢII PRIVIND CAPITALUL

SOCIAL

1.1.Înregistrarea operaţiilor privind majorarea capitalului social

Capitalul social este divizat în acţiuni la societăţile de capitaluri şi în părţi

sociale la societăţile de persoane.

Acţiunea reprezintă o fracţiune a capitalului societăţilor pe acţiuni şi în

comandită pe acţiuni, fracţiune care în cadrul aceleiaşi întreprinderi este în mod

necesar un titlu de valoare; fracţiunile trebuie să fie de valoare egală. Din punct de

vedere juridic, acţiunea este însemnul prin care dreptul acţionarului este încorporat,

adică un titlu de credit constatator al drepturilor şi obligaţiilor care decurg din

calitatea de acţionar.

Părţile sociale reprezintă certificate eliberate fiecărui asociat.

Evaluarea capitalului

social

Capitalurile se evaluează, în principiu, la valoarea nominală (VN) pe care

acestea o au. Astfel, capitalul social se evaluează la valoarea corespunzătoare părţilor

sociale şi acţiunilor în care se concretizează.

Relaţia de calcul a capitalului social este:

Capital social = Nr. acţiuni / părţi sociale x Valoarea nominală

Orice valoare peste valoarea nominală este recunoscută la celelalte structuri

de capitaluri proprii.

Pe lângă valoarea nominală titlurilor li se pot asocia şi următoarele valori:

-valoarea de piaţă sau cotaţia la bursă a titlurilor este valoarea de

tranzacţionare, stabilită de regulă prin negocierea la bursa de valori, pe baza

raportului dintre cerere şi ofertă;

-valoarea de randament care corespunde profitului net (dividende plus

profitul repartizat la rezerve) pe acţiune, care se poate capitaliza în cursul exerciţiului

la o rată medie a dobânzii pe piaţă;

-valoarea matematică contabilă (VMC) sau bilanţieră care se calculează ca

raport între activul net contabil şi numărul de titluri:

VMC = Activ net contabil/Nr. acţiuni sau părţi sociale

Unde:

Activul net contabil = Activ total – Datorii – Active fictive

7

Sau

Activul net contabil = Capitaluri proprii – Active fictive

Activele fictive se referă la cheltuielile de constituire şi cheltuielile

înregistrate în avans.

-valoare de emisiune (VE) este preţul care trebuie plătit de către cei care

subscriu acţiunile sau părţile sociale; valoarea de emisiune poate fi mai mare sau

egală cu valoarea nominală şi se apropie, de regulă, de valoarea matematică

contabilă:

VN ≤ VE ≤ VMC

Majorarea capitalului social este determinată fie de situaţia în care societatea

comercială este în dificultăţi financiare şi are nevoie de o infuzie de capital propriu,

fie, dimpotrivă, este într-o situaţie prosperă şi vrea să-şi extindă activitatea. Plecând

de la relaţia:

Capital social = Nr. acţiuni / părţi sociale x Valoarea nominală (VN) se poate

deduce că majorarea capitalului social se poate face fie:

-prin creşterea nr. de acţiuni şi păstrarea constantă a VN

-prin păstrarea constantă a numărului de acţiuni şi prin creşterea VN

În ambele cazuri majorarea capitalului social se face prin:

1. Aporturi noi în natură şi sau în numerar

Majorare prin aporturi în

natură şi/sau numerar

Dacă se optează la creşterea nr. de acţiuni, aceasta înseamnă că se va proceda

la o nouă emisiune de acţiuni sau părţi sociale la o valoare denumită valoare de

emisiune (VE) care poate fi cuprinsă între:

VN ≤ VE ≤ VMC

Dacă VN < VE, atunci societatea înregistrează un câştig din noua emisiune de

titluri, câştig ce se reflectă în contabilitate printr-o structură de capitaluri proprii,

respectiv „Prime de capital”, a căror evidenţă se ţine cu ajutorul conturilor din clasa

1, gr 10, ct. 104, conturi cu funcţie contabilă de pasiv şi conţinut economic de surse

proprii de finanţare.

Etapele majorării capitalului social printr-o nouă emisiune de acţiuni ca

urmare a unor noi aporturi sunt:

1) subscrierea noilor acţiuni emise:

8

456 „Decontări cu acţionarii/asociaţii

privind capitalul” + A / D

= % 1011

„Capital subscris

nevărsat” 1041

„Prime de emisiune”

+P / C

VE VN

VE – VN

2) vărsarea aporturilor la majorarea capitalului:

5121 „Conturi la bănci în lei”

+ A / D

= 456 „Decontări cu

acţionarii/asociaţii privind capitalul”

- A / C

VE

şi concomitent:

1011 „Capital subscris nevărsat”

-P / D

= 1012 Capital subscris

vărsat +P / C

VN

La ce valoare se înregistrează în contabilitate creşterea de capital social (vezi pag.

7)

Exemplu privind majorarea capitalului social prin aport în numerar:

În scopul dezvoltării mijloacelor sale de investiţii, o societate comercială

decide să îşi majoreze capitalul social cu 10.000 lei, prin emiterea a 1.000 de acţiuni

noi a căror valoare nominală este de 10 lei/acţiune. Preţul de emisiune este de 11

lei/acţiune. Contravaloarea acţiunilor este vărsată de către acţionari în contul de la

bancă.

Exemplificare înregistrare în contabilitate




= % 1011

„Capital subscris

nevărsat” 1041


+P / C

11.000 10.000

1.000


9


+ A / D



- A / C

11.000

şi concomitent:


-P / D


vărsat +P / C

10.000

Exemplu privind majorarea capitalului social prin aport în natură:

Un acţionar aduce un mijloc de transport evaluat la 22.000 în vederea

majorării capitalului social. În acest scop se emit 2.000 de acţiuni la o valoare

nominală de 10 lei/acţiune; preţul de emisiune fiind 11 lei pe acţiune.

2133 „Mijloace de transport”

+ A / D

= % 1012

„Capital subscris vărsat”

1043 „Prime de

aport” +P / C

22.000 20.000

2.000

2. Majorarea prin operaţiuni interne

Majorare prin

operaţiuni interne

Capitalul social poate fi majorat prin încorporarea unor structuri de capitaluri

proprii, respectiv a profitului, a primelor de capital sau a rezervelor (cu excepţia celor

legale).

Practic, acest tip de majorare constă fie în distribuirea gratuită de noi acţiuni

sau părţi sociale care acţionarii sau asociaţii existenţi, fie prin creşterea valorii

nominale a titlurilor deja existente.

În ambele cazuri, înregistrarea în contabilitate a majorării prin operaţiuni

interne se face prin creditarea contului de capital social vărsat şi debitarea conturilor

corespunzătoare elementelor de capital propriu încorporate în capitalul social:

% 104

„Prime de capital” 106

„Rezerve” 117

„Rezultatul reportat” -P / D

= 1012 Capital subscris vărsat +P / C

Creştere de capital social Suma încorporată

Suma încorporată

Suma încorporată

10

Tema de autoevaluare nr. 1

AGA hotărăşte majorarea capitalului social prin încorporarea altor rezerve în

sumă de 1.000 lei, constituite în exerciţiile precedente pe baza profitului capitalizat.

Rezolvare (vezi pag. 27)

3. Majorarea prin conversia unor datorii ale societăţii în acţiuni

Majorare prin conversia unor

datorii

Prin această operaţiune se anulează anumite datorii ale societăţii fără a fi

afectată trezoreria. Datoriile sunt convertite în acţiuni sau părţi sociale, bineînţeles cu

acordul creditorului, care devine astfel acţionar sau asociat.

În plan contabil operaţiunea produce următoarele înregistrări:

1. se înregistrează emisiunea de acţiuni pe baza prospectului de emisiune:

456 „Decontări cu asociaţii privind

capitalul ” +A / D


nevărsat +P / C

Creşterea de capital

(valoarea datoriei

convertite) 2. se înregistrează compensare datorie cu valoarea creanţei rezultată din

emisiune:

Cont de datorie -P / D


asociaţii privind capitalul ”

-A / C


(valoarea datoriei

convertite) 3. transformare capital nevărsat în capital vărsat:


-P / D


vărsat +P / C


(valoarea datoriei

convertite)


Exemplu privind majorarea capitalului social prin conversia unor datorii:

O societate comercială converteşte cele 500 obligaţiuni a căror valoare

nominală este de 10 lei/bucată în tot atâtea acţiuni.

11

1. se înregistrează subscrierea la majorarea capitalului a deţinătorilor

obligaţiunilor convertibile:

456 „Decontări cu asociaţii privind

capitalul ” +A / D


nevărsat +P / C

5.000

2. se înregistrează compensare datorie cu valoarea creanţei rezultată din

emisiune:

161 „Împrumuturi din emisiunea de

obligaţiuni ” -P/D


asociaţii privind capitalul ”

-A / C

5.000

3. transformare capital nevărsat în capital vărsat:


-P / D


vărsat +P / C

5.000

1.2. Contabilitatea reducerii capitalului social

Ca şi majorarea, reducerea capitalului social se face numai prin hotărâre a

Adunării Generale a Acţionarilor/Asociaţilor (AGA) şi se poate concretiza fie în

reducerea numărului de acţiuni/părţi sociale (ca urmare a retragerii unui

acţionar/asociat sau a răscumpărării şi anulării propriilor acţiuni), fie în

reducerea valorii nominale a acţiunilor/părţilor sociale existente (ca urmare a

restrângerii activităţii sau a utilizării capitalului social pentru acoperirea

pierderilor reportate).

În contabilizarea operaţiunilor de reducere a capitalului social intervine şi

de această dată contul 456 „Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul”

care reflectă datoria societăţii faţă de proprietari pentru partea de capital social

diminuată, funcţionând astfel ca un cont de pasiv.

Atunci când reducerea capitalului social se face prin răscumpărarea şi

anularea acţiunilor proprii, în înregistrarea operaţiunilor intervin conturile:

-109 „Acţiuni proprii” cont cu funcţie contabilă de activ, conţinut

economic de mijloace;

-141 „Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de

capitaluri proprii” cont cu funcţie contabilă de pasiv, conţinut economic de

surse;

12

-149 „Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu

titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” cont cu funcţie

contabilă de activ, conţinut economic de utilizări.

Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor de reducere a capitalului se

face prin următoarele articole contabile:

1. se înregistrează diminuarea capitalului social ce urmează a fi achitat

acţionarilor:

Diminuare

capital social prin retragerea acţionarilor/as

ociaţilor

1012 „Capital subscris vărsat”

-P / D



+P / C

Reducerea de capital

2. se înregistrează achitare obligaţie faţă de acţionari/asociaţi:


privind capitalul” -P / D

= 512 „Conturi la

bănci” 531

„Casa” -A / C


3. se înregistrează reducerea capitalului social ca urmare a utilizării lui

pentru acoperirea unor pierderi reportate din exerciţiile precedente: Diminuare

capital social prin acoperire

pierderi


-P / D

= 1171 „Rezultat reportat

reprezentând pierderea

neacoperită” + P / C


4. se înregistrează răscumpărarea de pe piaţă a acţiunilor proprii în

vederea anulării:

Diminuare

capital social prin

răscumpărarea şi anularea de

acţiuni

109 „Acţiuni proprii”

+ A / D

= 512 „Conturi la

bănci” - A / C

Preţ de răscumpărare

5. se înregistrează anularea acţiunilor proprii cu realizarea unui câştig

(preţ de răscumpărare mai mic decât valoarea nominală):


- P / D

= % 109

„Acţiuni proprii” - A / C

141 „Câştiguri legate de

Valoarea nominală


Valoare

nominală – Preţ de

13

vânzarea sau anularea

instrumentelor de capitaluri

proprii” + P/ C

răscumpărare

6. se înregistrează transferul câştigurilor legate de răscumpărarea şi

anularea acţiunilor proprii la alte rezerve:

141 „Câştiguri legate de vânzarea

sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”

- P / D

= 1068 „Alte rezerve”

+ P / C

Valoare nominală –


7. se înregistrează anularea acţiunilor proprii cu realizarea de pierdere

(preţ de răscumpărare mai mare decât valoarea nominală):

% 1012

„Capital subscris vărsat” - P / D

149 „Pierderi legate de emiterea,

răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de

capitaluri proprii” + A/D

= 109 „Acţiuni proprii” - A / C


Valoarea nominală


- Valoare nominală

8. se înregistrează acoperirea din rezerve a pierderilor legate de

răscumpărarea şi anularea acţiunilor proprii:

1068 „Alte rezerve”

- P / D

= 149 „Pierderi legate

de emiterea, răscumpărarea,

vânzarea, cedarea cu titlu

gratuit sau anularea


proprii” - A/ C


- Valoare nominală


Ca urmare a retragerii unui acţionar care deţinea 50 acţiuni la o valoare

nominală de 100 lei/acţiune, se procedează la reducerea capitalului social.

Rambursarea capitalului se face în bani, prin contul bancar.


14

Exemplu privind diminuarea capitalului social prin răscumpărarea şi

anularea acţiunilor: Exemplificare înregistrare în contabilitate

În vederea reducerii capitalului social o societate comercială răscumpără de

pe piaţă 100 acţiuni proprii la un preţ de răscumpărare unitar de 10 lei/acţiune,

valoarea nominală fiind 12 lei/acţiune.

1. se înregistrează răscumpărarea acţiunilor proprii:


+ A / D

= 5121 „Conturi la bănci în lei”

- A / C

1.000

2.. se înregistrează anularea acţiunilor proprii:


- P / D

= % 109

„Acţiuni proprii” - A / C

141 „Câştiguri legate de

vânzarea sau anularea


proprii” + P/ C

1.200 1.000

200

3. se înregistrează transferul câştigurilor la alte rezerve:

141 „Câştiguri legate de vânzarea

sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”

- P / D


+ P / C

200


15

În vederea reducerii capitalului social o societate comercială răscumpără de pe

piaţă 100 acţiuni proprii la un preţ de răscumpărare unitar de 12 lei/acţiune, valoarea

nominală fiind 10 lei/acţiune.


16

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 2

CONTABILITATEA OPERAŢIILOR PRIVIND PRIMELE DE CAPITAL

ŞI REZERVELE

2.1. Contabilitatea operaţiilor privind primele de capital

Primele de capital apar atunci când au loc tranzacţii legate de majorarea

capitalului social, cu ocazia operaţiilor de fuziune, precum şi la conversia datoriilor în

acţiuni şi reprezintă suplimentul de aport neîncorporat în capitalul social.

Primele de

capital

În contabilitatea financiară primele de capital sunt prezentate în următoarea

structură:

-prime de emisiune care se determină ca diferenţă între valoarea de emisiune a

acţiunilor sau părţilor sociale, mai mare, şi valoarea nominală a acestora, mai mică;

prin aceste prime se acoperă cheltuielile cu emisiunea acţiunilor şi în acelaşi timp, se

egalizează drepturile acţionarilor noi cu cele ale acţionarilor vechi prin compensarea

diferenţei între valoarea nominală şi valoarea matematică contabilă a vechilor acţiuni;

-prime de fuziune/divizare care se calculează între valoarea bunurilor primite

prin fuziune/divizare şi suma cu care s-a majorat capitalul social;

-prime de aport care apar în cazul aporturilor în natură la majorare şi se

calculează ca diferenţă între valoarea de aport a bunurilor şi valoarea nominală a

acţiunilor sau părţilor sociale nou emise (sunt similare primelor de emisie);

-prime de conversie care se stabilesc cu ocazia conversiei datoriilor în acţiuni,

majorându-se astfel capitalul social la nivelul valorii nominale.

Evidenţa contabilă a primelor de capital se ţine cu ajutorul contului 104

„Prime de capital”, cont cu funcţie contabilă de pasiv, conţinut economic de surse

proprii, care se dezvoltă pe conturi sintetice de gradul II, potrivit structurii de mai sus.

Exemplu privind înregistrarea primelor de emisiune:

O societate comercială pe acţiuni are capitalul social format din 1.000

acţiuni la o valoare nominală de 20 lei/acţiune. Datorită extinderii activităţii AGA

hotărăşte majorarea capitalului social prin emisiunea a 500 acţiuni la o valoare de

emisiune de 25 lei/acţiune. Aportul la majorare constă în bani depuşi în contul

bancar. Cheltuielile efectuate cu emisiunea noilor acţiuni se ridică la suma de 800


17

lei, achitate în numerar. Diferenţa primelor de emisiune se încorporează în alte

rezerve conform procesului verbal.




= % 1011

„Capital subscris

nevărsat” 1041


+P / C

12.500 10.000

2.500



+ A / D



- A / C

12.500

şi concomitent:


-P / D


vărsat +P / C

10.000

3) Înregistrare cheltuieli de constituire:

201 „Cheltuieli de constituire”

+A / D

= 5311 “Casa în lei”

-P / C

800

4) se înregistrează acoperirea cheltuielilor de constituire din prime de

emisiune:

1041 „Prime de emisiune”

-P / D

= 201 „Cheltuieli de constituire”

-A / C

800

5) se înregistrează încorporare prime de emisiune în alte rezerve:

1041 „Prime de emisiune”

-P / D


+P / C

1.700


O societate comercială pe acţiuni are capitalul social format din 1.000 acţiuni

la o valoare nominală de 20 lei/acţiune. AGA hotărăşte majorarea capitalului social

prin emisiunea de 200 acţiuni. Aportul la majorare constă într-o instalaţie evaluată la

o valoare de aport de 5.000 lei.


18

Exemplu privind înregistrarea primelor de conversie: Exemplificare înregistrare în contabilitate

Se înregistrează conversia a 1.000 obligaţiuni a căror valoare de rambursare

este de 10 lei/obligaţiune în 1.000 acţiuni cu o valoare nominală de 9,50 le/bucată.

1) subscrierea la capitalul social:



= % 1011

„Capital subscris

nevărsat” 1044

„Prime de conversie a

obligaţiunilor în acţiuni” +P / C

10.000 (1.000 acţ x10) 9.500 (1.000acţ x

9,50)

500 (1.000 acţ x 0,50)

2) conversie împrumut obligatar:

161 „Împrumuturi din emisiunea de

obligaţiuni” -P / D



- A / C

10.000

şi concomitent:


-P / D


vărsat +P / C

9.500

19

2.2. Contabilitatea rezervelor

Rezervele sunt reprezentate, în principal, de profiturile capitalizate în

mod durabil de către societatea comercială. După modul cum se constituie şi se

utilizează, rezervele se clasifică în:

Rezerve

-rezerve legale, care au caracter obligatoriu, se constituie anual în procent

de 5% din profitul brut al societăţii comerciale până când rezerve totală

constituită atinge valoarea de 20% din capitalul social; în această limită rezerva

legală este deductibilă la calculul impozitului pe profit;

-rezerve statutare care se constituie din profitul net şi sunt destinate

acoperirii pierderilor, finanţarea investiţiilor, majorarea capitalului social potrivit

prevederilor actului constitutiv al societăţii comerciale;

-rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare care

apar pe măsura amortizării activelor reevaluate sau în momentul vânzării sau

cesionării acestora;

-alte rezerve care se pot constitui din profitul net sau din alte surse şi sunt

utilizate pentru finanţarea investiţiilor, acoperirea pierderilor, distribuirea de

dividende, majorarea capitalului social etc.

Contabilitatea rezervelor se organizează cu ajutorul contului sintetic de

gradul I, 106 „Rezerve”, cont cu funcţie contabilă de pasiv şi conţinut economic

de surse proprii care se dezvoltă potrivit structurii prezentate mai sus.


Se înregistrează utilizarea rezervelor statutare în sumă de 2.500 pentru

acoperirea unei părţi din pierderea reportată.


20


Exemplu privind calculul şi înregistrarea rezervelor:

O societate comercială realizează la sfârşitul exerciţiului N un profit brut de

2.000 lei. Capitalul social este de 200 lei iar rezerve legală deja constituită 10 lei.

Impozitul pe profit calculat este de 300 lei.

Prin hotărâre AGA se stabileşte că profitul net se va repartiza la rezerve

statutare în sumă de 1.000 lei iar restul la acte rezerve.

1) se înregistrează repartizarea profitului la rezerve legale:

Rezervă legală maximă = 20% x 200 lei = 40 lei

Rezervă legală curentă = 5% x 2.000 lei = 100 lei

Creştere rezervă legală = 40 lei – 10 lei = 30 lei

129 „Repartizarea profitului”

+ A / D

= 1061 „Rezerve legale” +P / C

30

2) se înregistrează, la începutul exerciţiului financiar următor, închiderea

contului 129:

121 „Profit sau pierdere”

- P / D

= 129 „Repartizarea

profitului” -A / C

30

3) tot la începutul exerciţiului financiar următor se procedează la reportarea

profitului:

121 „Profit sau pierdere”

- P / D

= 1171 „Rezultatul

reportat reprezentând

profitul nerepartizat sau

pierderea neacoperită”

+P / C

1.670 (2.000 – 300 – 30)

4) se înregistrează repartizarea profitului pe destinaţiile stabilite, după

aprobarea situaţiilor financiare:

1171 „Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea

neacoperită”

= % 1063

„Rezerve statutare”

1.670 1.000

21

-P/ D 1068 „Alte rezerve”

+P / C

670


CONTABILITATEA OPERAŢIILOR PRIVIND REZERVELE DIN

REEVALUARE

Rezervele din reevaluare apar ca urmare a reevaluării activelor, de regulă,

a imobilizărilor corporale, ca plusuri sau minusuri de valoare rezultate prin

diferenţa între valoarea justă şi valoarea netă contabilă a activelor reevaluate.

Rezerve din reevaluare

Conform reglementărilor în vigoare prin valoare justă se înţelege suma

pentru care un activ poate fi schimbat de bunăvoie între părţi aflate în cunoştinţă

de cauză în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat în mod obiectiv.

Valoarea netă contabilă a unui activ reprezintă valoarea contabilă (de

intrare) din care se deduc amortizările şi ajustările pentru depreciere aferente

activului supus reevaluării.

Reevaluarea imobilizărilor corporale se face pentru activele existente la

sfârşitul exerciţiului financiar, cu reflectarea în contabilitate a rezultatului

acesteia.

Cu ocazia reevaluării, amortizarea cumulată aferentă imobilizărilor

corporale poate fi: Tratare

amortizare -recalculată proporţional cu schimbarea valorii brute a activului, astfel

încât valoarea contabilă a activului, după reevaluare, să fie egală cu valoarea sa

reevaluată. Această metodă este folosită, deseori, în cazul în care activul este

reevaluat prin aplicarea unui indice; sau

-eliminată din valoarea contabilă brută a activului şi valoarea netă,

determinată în urma corectării cu ajustările de valoare, este recalculată la

valoarea reevaluată a activului. Această metodă este folosită, deseori, pentru

clădirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piaţă.

Dacă rezultatul reevaluării este o creştere faţă de valoarea contabilă netă,

atunci aceasta se tratează astfel: Tratare rezultat

reevaluare

22

-ca o creştere a rezervei din reevaluare, dacă nu a existat o descreştere

anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă acestui activ; sau

-ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută

anterior la respectivul activ.

Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii nete contabile,

atunci aceasta se tratează astfel:

-ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, dacă în rezerva din

reevaluare nu este înregistrat un plus din reevaluare; sau

-ca o diminuare a rezervei din reevaluare cu minimul dintre valoarea

acelei rezerve şi valoarea descreşterii, iar eventuala diferenţă rămasă neacoperită

se înregistrează ca o cheltuială.

Cum este tratată amortizarea ăn cazul reevaluării imobilizărilor? (vezi pag. 22)

Rezervele din reevaluare nu pot fi distribuite direct sau indirect, cu excepţia

cazului în care activul a fost valorificat, situaţie în care surplusul din reevaluare

reprezintă câştig efectiv realizat.

O parte din câştig se consideră a fi realizat şi pe măsură ce activul reevaluat

este folosit de societatea comercială, deci amortizat. Valoarea rezervei transferată va

fi egală cu diferenţa dintre amortizarea calculată pe baza valorii contabile reevaluate

şi valoarea amortizării calculate pe baza valorii contabile iniţiale a activului.

Evidenţa contabilă a rezervelor din reevaluare se ţine cu ajutorul contului 105

„Rezerve din reevaluare”, cont cu funcţie contabilă de pasiv şi conţinut economic de

surse proprii, nedistribuibile. Evidenţa rezervelor din reevaluare realizate se ţine cu

ajutorul contului 1065 „Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din

23

reevaluare”, cont cu funcţie contabilă de pasiv şi conţinut economic de surse proprii

de finanţare, distribuibile.


Exemplu privind reevaluarea activelor imobilizat:

O societate comercială deţine o linie tehnologică cu următoarele

caracteristici:

-costul iniţial (valoarea de intrare): 6.000 lei;

-durata de viaţă utilă 10 ani;

-amortizarea cumulată pe 2 ani: 1.200 lei;

-metoda de amortizare folosită este cea liniară;

Reevaluarea se produce astfel:

-după doi ani de folosire când valoarea justă este 8.500 lei;

-după trei ani de la ultima reevaluare când valoarea justă este 7.500 lei.

Metoda valorii brute

Reevaluare I: după doi ani de folosire:

VNC = 6.000 – 1.200 = 4.800 lei

Indice de actualizare: 4167,1000.6

500.8

tabilaValoarecon

taValoarejus

Valoare contabilă actualizată: 6.000 x 1,4167 = 8.500 lei

Amortizare actualizată: 1.200 x 1,4167 = 1.700 lei

Diferenţă din reevaluare aferentă amortizării: 1.700 – 1.200 = 500 lei

Diferenţă din reevaluare aferentă imobilizării: 8.500 – 6.000 = 2.500 lei

Creştere de valoare: 2.500 – 500 = 2.000 lei

-se înregistrează rezerva din reevaluare aferentă imobilizării:

2131 „Echipamente tehnologice”

+A / D

= 105 “Rezerve din reevaluare”

+P / C

2.500

-se înregistrează rezerva din reevaluare aferentă amortizării:

105 “Rezerve din reevaluare”

-P / D

= 2813 “Amortizarea instalaţiilor,

mijloacelor de transport,

animalelor şi plantaţiilor”

+P / C

500

24

Reevaluare II: după trei ani de la ultima reevaluare:

Amortizare anuală: 8.500 : 10 ani = 850 lei

Amortizare cumulată: 1.700 + (3 ani x 850) = 4.250 lei

VNC = 8.500 – 4.250 = 4.250 lei

Indice de actualizare: 8824,0500.8

500.7

tabilaValoarecon

taValoarejus

Valoare contabilă actualizată: 8.500 x 0,8824 = 7.500 lei

Amortizare actualizată: 4.250 x 0,8824 = 3.750 lei

Diferenţă din reevaluare aferentă amortizării: 3.750 – 4.250 = -500 lei

Diferenţă din reevaluare aferentă imobilizării: 7.500 – 8.500 = -1000 lei

Descreştere de valoare: -1000 – (- 500) = -500 lei

-se înregistrează rezerva din reevaluare aferentă imobilizării:


-P / D

= 2131 „Echipamente tehnologice”

-A / C

1.000

-se înregistrează rezerva din reevaluare aferentă amortizării:

2813 “Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor”

-P / D


+P / C

500

Metoda valorii nete

Reevaluare I: după doi ani de folosire:

VNC = 6.000 – 1.200 = 4.800 lei

Valoarea justă = 8.500 lei

Creştere de valoare = 8.500 – 4.800 = 3.700 lei

-se înregistrează anularea amortizării deja înregistrată:


-P / D


-A / C

1.200

-se înregistrează rezerva din reevaluare:


+A / D


+P / C

3.700

25

Reevaluare II: după trei ani de la ultima reevaluare:

Amortizare anuală: 8.500 : 8 ani = 1.063 lei

Amortizare cumulată: 1.063 x 3 ani = 3.189 lei

VNC = 8.500 – 3.189 = 5.311 lei

Creştere de valoare: 7.500 – 5.311 = 2.189

-se înregistrează anularea amortizării deja înregistrată:


-P / D


-A / C

3.189

-se înregistrează rezerva din reevaluare:


+A / D


+P / C

2.189


Se cunosc următoarele informaţii referitoare la un teren:

-valoare contabilă: 10.000 lei;

-valoare justă după reevaluarea I: 12.000 lei;

-valoare justă după reevaluarea a II-a: 11.000 lei;

-valoare justă după reevaluarea a III-a: 9.500 lei;

-valoare justă după reevaluarea a IV-a: 10.500 lei.


26

Rezolvare Tema de autoevaluare nr. 1

Articolul contabil privind majorarea capitalului social prin încorporarea altor

rezerve este:


-P / D

= 1012 “Capital

subscris vărsat” +P / C

1.000


Articolele contabile sunt:

1. se înregistrează diminuarea capitalului social ce urmează a fi achitat

acţionarilor:


-P / D



+P / C

5.000 (50 acţ x 100 lei/acţ)

2. se înregistrează achitare obligaţie faţă de acţionari/asociaţi:


privind capitalul” -P / D

= 5121 „Conturi la

bănci în lei” -A / C

5.000



1. se înregistrează răscumpărarea acţiunilor proprii:


+ A / D


- A / C

1.200

2. se înregistrează anularea acţiunilor proprii:

% 1012

„Capital subscris vărsat”

= 109 „Acţiuni proprii”

1.200 1.000

27

- P / D 149

“Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea

cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri

proprii” +A/D

- A / C

200

3. acoperirea din rezervele existente a pierderilor realizate:


-P / D

= 149 “Pierderi legate

de emiterea, răscumpărarea,

vânzarea, cedarea cu titlu

gratuit sau anularea


proprii” - A / C

200






= % 1011

„Capital subscris

nevărsat” 1042

„Prime de aport” +P / C

5.000 4.000

1.000



+ A / D



- A / C

5.000

şi concomitent:


-P / D

= 1012 “Capital

subscris vărsat” +P / C

4.000


28

Articolul contabil privind acoperirea pierderii reportate din rezerve statutare

este:

1063 „Rezerve statutare”

-P / D

= 1171 “Rezultatul

reportat reprezentând

profit nerepartizat sau

pierdere neacoperită”

+P / C

2.500



1) se înregistrează rezerva din reevaluare aferentă primei reevaluări:

Valoare justă teren: 12.000 lei

Valoare contabilă: 10.000 lei

Creştere de valoare: 2.000 lei (creşte rezerva din reevaluare)

212 „Terenuri”

+A / D


+P / C

2.500

2) se înregistrează rezerva din reevaluare aferentă cele de a doua reevaluări:



Descreştere de valoare: 1.000 lei (scade rezerva din reevaluare)


-P / D

= 212 „Terenuri”

-A / C

1.000

3) se înregistrează rezerva din reevaluare aferentă celei de a treia reevaluări:



Descreştere de valoare: 1.500 lei (scade rezerva din reevaluare cu 1.000 lei iar

diferenţa reprezintă o cheltuială)

% 105

“Rezerve din reevaluare” -P / D 6813

“Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea

imobilizărilor” +A/D

= 212 „Terenuri”

-A / C

1.500 1.000

500

4) se înregistrează rezerva din reevaluare aferentă cele de a patra reevaluări:

29



Creştere de valoare: 1.000 lei (cresc veniturile cu 500 lei iar diferenţa

reprezintă o creştere a rezervei din reevaluare)

212 „Terenuri”

+A / D

= % 105

“Rezerve din reevaluare”

+P / C 7813

“Venituri din ajustări pentru

deprecierea imobilizărilor”

+P/C

1.000 500

500

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Diaconu Gh, (coordonator), Contabilitatea financiară armonizată a unităţilor

economice, Ediţia a II-a, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2006, pag. 20-38

2. State Violeta, Contabilitatea financiară a societăţilor comerciale. Elemente de

teorie şi aplicaţii practice, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2008, pag. 144-171

3. CECCAR şi Institutul Naţional de Dezvoltare Profesională Continuă, Ghid

practic de aplicare a reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, Ed.

CECCAR, Bucureşti 2010, pag. 659-710

4. ***Legea Contabilităţii nr. 82/1991, republicată

5.*** OMFP nr 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu

directivele europene

30

MODUL II Contabilitatea altor surse externe de finanţare


Cuprins

UI 4. Contabilitatea împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni

=2 ore UI 5. Contabilitatea leasing-ului

=3 ore

Obiectiv general: Dobândirea de cunoştinţe privind reflectarea în contabilitate a operaţiilor economice privind împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni şi leasing-ul.

Obiective operaţionale: Însuşirea tehnicii de înregistrare în

contabilitate a împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni şi a operaţiilor privind leasing-ul.

31


CONTABILITATEA ÎMPRUMUTURILOR DIN EMISIUNEA DE

OBLIGAŢIUNI

Sursele de finanţare aflate la dispoziţia unei societăţi comerciale se pot

delimita astfel:

a) surse proprii – capitalurile proprii

b) surse străine – împrumuturile şi datoriile asimilate

Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate acestora se ţine pe

următoarele categorii:

a) împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni;

b) creditele bancare pe termen lung;

c) sume datorate entităţilor afiliate şi entităţilor de care compania este

legată prin interese de participare;

d) alte împrumuturi şi datorii asimilate

e) dobânzi aferente acestora

Împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni, denumite şi credite obligatare,

reprezintă datorii pe termen lung create prin vânzarea de titluri de credit negociabile

către public. Vânzarea se face, de regulă, prin intermediul unor instituţii financiare

sau bancare, fără să fie exclusă şi posibilitatea vânzării directe de către întreprinderea

societară. Întreprinderea care emite astfel de titluri se angajează să ramburseze la

termen sau eşalonat ratele scadente şi să plătească o dobândă sub forma cupoanelor

ataşate titlurilor de credit.

Împrumut obligatar

Evidenţa contabilă a datoriilor din emisiunea de obligaţiuni se realizează cu

ajutorul contului 161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”, cont cu funcţie

32

Important de

ti t

contabilă de pasiv. Pentru dobândă se utilizează contul 1681 „Dobânzi aferente

împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni”.

În contabilitatea operaţiunilor privind obţinerea şi rambursarea unui împrumut

din emisiunea de obligaţiuni, prezintă importanţă următoarele elemente:

a) societatea pe acţiuni poate emite obligaţiuni pentru o sumă care să nu

depăşească ¾ din capitalul vărsat şi existent conform celui din urmă bilanţ aprobat;

b) procentul de dobândă: reprezintă remunerarea anuală a obligaţiunilor;

c) valoarea nominală(VN) a unei obligaţiuni: nu poate fi mai mică de o

anumită limită şi în funcţie de care se calculează dobânda;

d) preţul de emisiune (PE): este valoarea la care obligaţiunea este emisă şi

care este adesea inferior valorii nominale. Acest preţ trebuie plătit de către toate

persoanele care subscriu obligaţiuni în momentul emiterii lor;

e) valoarea (costul) sau preţul de rambursare(VR sau PR): reprezintă valoarea

la care sunt răscumpărate obligaţiunile şi poate fi egală (egal) sau superioară

(superior) valorii nominale;

f) durata împrumutului: trebuie să fie mai mare de un an;

g) valoarea obligaţiunilor subscrise trebuie să fie integral vărsată.

Între valoarea nominală a unei obligaţiuni şi preţul de emisiune respectiv între

preţul de rambursare şi valoarea nominală apar o diferenţă care se numeşte primă de

emisiune respectiv primă de rambursare a obligaţiunilor. În contabilitate aceste prime

sunt înregistrate în contul 169 „Prime privind rambursarea obligaţiunilor”, cont cu

funcţie contabilă de activ.

Societăţile cu răspundere limitată pot emite obligaţiuni? (vezi pag. 32)

Evidenţierea în contabilitate a împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni

constă în înregistrarea:

1) subscrierea împrumutului sub forma obligaţiunilor emise şi distribuite: în

patrimoniu apare datoria privind împrumutul ce va trebui restituit (sursă) în

contrapartidă cu creanţa faţă de subscriptorii şi pierderea suportată de întreprindere ca

urmare unei valori de emisiune inferioară valorii de rambursare:

33

% 461

„Debitori diverşi” 169

„Prime privind rambursarea obligaţiunilor”

+ A / D

= 161 Împrumuturi din

emisiunea de obligaţiuni

+ P / C

VR (VN sau PR) VE

VR - VE

2) vărsarea sumelor datorate de către subscriptori: stingerea creanţei ca

urmare a intrării în patrimoniu (contul bancar ) a banilor:


+ A / D

= 461 „Debitori diverşi” -A / C

Valoarea de emisiune

3) dobânda anuală de plată a cărei înregistrare conduce la apariţia simultană a

unei cheltuială financiare cu dobânzile şi a unei datorii privind dobânda :

666 „Cheltuieli privind dobânzile”

+ A / D

= 1681 „Dobânzi aferente

împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni”

+ P / C

Valoarea dobândă (Rată

dobândă x Valoarea

nominală)

4) plata dobânzii care duce la stingerea datoriei privind dobânda prin

diminuarea disponibilităţilor în cont la bancă:

1681 „Dobânzi aferente împrumuturilor

din emisiunea de obligaţiuni” -P / D


-A / C

Valoarea dobândă (Rată

dobândă x Valoarea

nominală) 5) amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor ceea ce înseamnă

creşterea cheltuielilor financiare privind amortizarea primelor de rambursare şi

diminuarea primelor de rambursare eşalonat pe întreaga durată a contractului:

6868 „Cheltuieli financiare privind

amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor”

+ A / D

= 169 „Prime privind

rambursarea obligaţiunilor”

-A / C

Valoare primă/durată

împrumut

6) rambursarea împrumutului din emisiune de obligaţiuni la scadenţă: se

stinge datoria privind împrumutul şi scad disponibilităţile în contul bancar:

161 Împrumuturi din emisiunea de

obligaţiuni -P / C

= 5121 „Conturi la bănci în

lei” -A / C

VN sau PR


34

Exemplu privind împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni:

SC „X” SA a emis în data de 1 ianuarie 2009 un împrumut obligatar cu

următoarele caracteristici:

-valoarea nominală a împrumutului: 40.000 lei;

-nr. de obligaţiuni: 4.000;

-valoarea nominală a unei obligaţiuni: 10 lei;

-preţul de emisiune: 9,50 lei;

-preţul de rambursare: 10 lei;

-durata împrumutului: 10 ani;

-rată dobândă: 20% pe an;

-primele de rambursare vor fi amortizate pe durata împrumutului;

Efectuaţi înregistrările contabile.

1) se înregistrează subscrierea la împrumutul obligatar:

% 461



+ A / D



+ P / C

40.000 38.000

2.000

2) se înregistrează vărsare sume datorate de subscriptori


+ A / D


38.000

3) se înregistrează dobândă aferentă anului 1:


+ A / D



+ P / C

8.000 (40.000 x 20%)

4) se înregistrează plată dobândă aferentă anului 1:




-A / C

8.000

35

5) se înregistrează amortizare prime aferente anului 1:



+ A / D



-A / C

200 (2.000/10

ani)

Observaţie: înregistrările 3, 4, şi 5 se repetă de încă 9 ori.

6) se înregistrează răscumpărare obligaţiuni:

505 „Obligaţiuni emise şi

răscumpărate” + A / D


lei” -A / C

40.000

7) se înregistrează anulare obligaţiuni:


obligaţiuni -P / D

= 505 „Obligaţiuni emise şi răscumpărate”

-A / C

40.000


SC „X” SA emite un pachet de 500 obligaţiuni la o valoare nominală de 50

lei/obligaţiune; rata anuală a dobânzii este de 10 % pe an. După 4 ani obligaţiunile se

răscumpără şi se anulează. Efectuaţi înregistrările contabile.


36

Exemplu privind împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni:

SC „X” SA a contractat la începutul anului 200N un împrumut obligatar cu

următoarele caracteristici:


-mărimea nominală a împrumutului: 40.000 lei;

-valoarea nominală a unei obligaţiuni 10 lei;

-nr. obligaţiuni: 4.000;

-preţul de emisiune: 9,90 lei/obligaţiune;

-preţul de rambursare: 10,20 lei/obligaţiune;

-rata dobânzii: 20% pe an;

-durata împrumutului 10 ani;

-data de primire a împrumutului: 1 octombrie 200N

-cheltuielile de emisiune ale împrumutului sunt de 240 lei, amortizabile în 4

ani;

-primele de rambursare vor fi amortizate la o prorată dată de durata

împrumutului;

-rambursarea se va face în cinci tranşe egale la sfârşitul exerciţiilor 200N+2,

200N+4, 200N+6, 200N+8,200N+10.

Efectuaţi înregistrările contabile aferente celor 10 ani.

Anul 200N:

1) subscriere împrumut obligatar:

% 461



+ A / D



+ P / C

40.800 39.600

1.200

2) vărsare sume datorate de subscriptori


+ A / D


39.600

3) înregistrare cheltuieli cu emisiunea obligaţiunilor:

201 „Cheltuieli de constituire”

+ A / D


240

37

-A / C

4) amortizare cheltuieli de constituire:

6811 „Cheltuieli de exploatare privind

amortizarea imobilizărilor” + A / D

= 2801 „Amortizarea

cheltuielilor de constituire”

+P / C

12 lei (240:5 ani x 3luni/12

luni)

5) amortizare prime de rambursare a obligaţiunilor:



+ A / D



-A / C

30 (1200: 10 ani x 3

luni/12 luni)

6) înregistrare dobândă:


+ A / D



+ P / C

200 (40.000 x 20% x 3luni/12

luni)

7) plată dobândă:




-A / C

200

Anul 200N+1, 200N+3, 200N+5, 200N+7, 200N+9:






+P / C

48 lei (240:5 ani)

Observaţie: această înregistrare se repetă până în anul 200N+5 iar în anul N+5

amortizarea se calculează numai pentru 9 luni.




+ A / D



-A / C

120 (1200:10

ani)

38



+ A / D



+ P / C

8.000 (40.000 x 20%)





-A / C

8.000

Anul 200N+2, 200N+4, 200N+6, 200N+8:






+P / C

48 lei (240:5 ani)

Observaţie: această înregistrare se repetă până în anul 200N+5 iar în anul N+5

amortizarea se calculează numai pentru 9 luni.




+ A / D



-A / C

120 (1200:10

ani)



+ A / D



+ P / C

8.000 (40.000 x 20%)





8.000

39

-A / C

5) răscumpărare obligaţiuni:




lei” -A / C

8.160 (800

obligaţiuni x 10,20 lei)

6) anulare obligaţiuni:


obligaţiuni -P / D


-A / C

8.160

Anul 200N+10:




+ A / D



-A / C

90 (1200:10 ani x 9

luni/12 luni)



+ A / D



+ P / C

6.000 (40.000 x 20% x 9 luni/12

luni)





-A / C

6.000





lei” -A / C

8.160 (800

obligaţiuni x 10,20 lei)


40


obligaţiuni -P / D


-A / C

8.160


CONTABILITATEA LEASING-ULUI

Leasingul este definit de Standardele Internaţionale de Contabilitate ca

„metodă de finanţare realizată prin transmiterea de către proprietar (locator,

finanţator, capitalist) a dreptului de utilizare asupra bunului, unei alte părţi denumite

utilizator (locatar, beneficiar) la solicitarea acestuia. La sfârşitul perioadei de leasing,

utilizatorul poate opta sau nu pentru cumpărarea bunului ori de a prelungi contractul

de leasing”.

Leasing

Leasingul este un instrument de finanţare a investiţiilor pe termen mediu şi

lung care s-a dovedit foarte eficient, atât în tranzacţiile naţionale cât şi în cele

internaţionale.

Contractul de leasing este un contract de finanţare a operaţiilor comerciale,

este operaţiunea comercială prin care o persoană cumpără unele bunuri de la un

vânzător, pentru a le închiria unui alt client care le solicită. Deci, în contractul de

leasing intervin mai multe persoane:

-vânzătorul bunului (furnizorul, constructorul, producătorul);

-cumpărătorul bunului (care este finanţatorul operaţiei, de obicei o persoană

specializată, locatorul);

-clientul solicitator (chiriaşul, locatarul, beneficiarul, utilizatorul).

Reglementările contabile conforme cu directivele europene definesc următorii

termeni: -contract de leasing este un acord prin care locatorul cedează locatarului, în

schimbul unei plăţi sau serii de plăţi, dreptul de a utiliza un bun pentru o perioadă

stabilită;

41

-leasingul financiar este operaţiunea de leasing care transferă cea mai mare

parte din riscurile şi avantajele aferente dreptului de proprietate asupra activului;

-leasingul operaţional este operaţiunea de leasing ce nu intră în categoria

leasingului financiar.

Contractele de leasing pot fi de două feluri:

-leasing financiar;

-leasing operaţional.

Caracteristicile leasingului financiar sunt următoarele:

-la expirarea contractului de leasing se transferă utilizatorului dreptul de

proprietate asupra bunului;

Leasingul financiar

-perioada de folosire a bunului acoperă cel puţin 75% din durata de utilizare a

acestuia;

-cumpărarea bunului de către locatar se face la preţul de cel mult 50% din

valoarea de piaţă a acestuia;

-rata de leasing este formată din cota-parte din valoarea de intrare a bunului

plus dobânda de leasing, care este compatibilă cu rata medie a dobânzii bancare;

-riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din

momentul încheierii contractului.

Reglementările contabile în vigoare precizează că un contract de leasing poate

fi recunoscut ca leasing financiar dacă îndeplineşte cel puţin una din următoarele

condiţii:

-leasingul transferă locatarului titlul de proprietate asupra bunului până la

sfârşitul duratei contractului de leasing;

-locatarul are opţiunea de a cumpăra bunul la un preţ estimat a fi suficient de

mic în comparaţie cu valoarea justă la data la care opţiunea devine exercitabilă, astfel

încât, la începutul contractului de leasing, există în mod rezonabil certitudinea că

opţiunea va fi exercitată;

-durata contractului de leasing acoperă, în cea mai mare parte, durata de viaţă

economică a bunului, chiar dacă titlul de proprietate nu este transferat;

-valoarea totală a ratelor de leasing, mai puţin cheltuielile accesorii, este mai

mare sau egală cu valoarea de intrare a bunului, reprezentată de valoarea la care a fost

achiziţionat bunul de către finanţator, respectiv costul de achiziţie;

42

-bunurile ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de natură specială,

astfel încât numai locatarul le poate utiliza fără modificări majore.

Leasingul

operaţional

În ceea ce priveşte contractul de leasing operaţional, acesta este operaţiunea

de leasing ce nu intră în categoria leasingului financiar.

Enumeraţi caracteristicile leasing-ului financiar (vezi pag. 42)

În cadrul operaţiilor de leasing, pot apărea următoarele categorii de valori:

Categorii de valori

-valoarea de intrare este valoarea la care a fost achiziţionat bunul de către

finanţatori, respectiv costul de achiziţie;

-valoarea totală este valoarea totală a ratelor de leasing la care se adaugă

valoarea reziduală;

-valoarea reziduală este valoarea la care, la expirarea contractului de leasing,

se face transferul dreptului de proprietate asupra bunului către utilizatori. Ea

reprezintă valoarea netă pe care o întreprindere estimează că o va obţine pentru un

activ la sfârşitul duratei de viaţă utilă a acestuia, după deducerea prealabilă a

costurilor de cesiune previzionate;

-rata de leasing este o cheltuială la nivelul amortizării bunului şi a dobânzii

(leasing financiar) sau este o cheltuială de exploatare integrală (leasingul operaţional)

şi reprezintă:

a) în cadrul leasingului financiar, cota parte din valoarea de intrare a bunului

şi dobânda de leasing. Achiziţiile de imobilizări corporale sunt tratate ca investiţii,

fiind supuse amortizării la locatar;

43

b) în cazul leasingului operaţional, cota de amortizare calculată în

conformitate cu actele normative în vigoare şi nu beneficiul (marja de profit) stabilit

de părţile contractante. Amortizarea este calculată în acest caz de locator, cu

posibilitatea amortizării întregii valori a bunului minus valoarea reziduală pe

parcursul duratei contractului, dar nu mai puţin de trei ani.

Tratamentul contabil al celor două tipuri de leasing este diferit. De reţinut

următoarele deosebiri semnificative din acest punct de vedere:

Tratament contabil -în cazul leasingului financiar, bunul se înregistrează ca intrare în patrimoniul

locatarului (utilizator) încă de la încheierea contractului, sursa de finanţare fiind o

datorie pe termen lung;

-în cazul leasingului operaţional bunul rămâne în patrimoniul locatarului

(proprietar).

Exemplu privind leasingul financiar: O societate comercială, locatar (utilizator) preia în leasing financiar o

basculantă la un preţ de 60.000 lei, având durata normală de funcţionare de 4 ani.

Avansul achitat de locatar este de 20% din valoarea basculantei. Durata contractului

de leasing este de 3 ani, iar rata dobânzii anuale de 10%. La expirarea contractului,

locatarul cumpără autocamionul la valoarea reziduală. Locatorul este o persoană

juridică română, înregistrată în scopuri de TVA.


Elementele contractului:

-avans: 20% x 60.000 lei = 12.000 lei

-valoare reziduală: 60.000 lei : 4 ani = 15.000 lei

-rată de capital: (60.000 – 12.000 – 15.000)/ 3 ani = 11.000lei

-rată de leasing: Rată de capital + Dobândă

-TVA: 24% x Rata de leasing

Graficul ratelor de leasing se prezintă astfel:

Explicaţie Rată de capital

Dobândă Rată de leasing

TVA Total de plată

1 2 3 4 = 2 + 3 5 = 24% x 4 6 = 4 + 5 Avans 12.000 2.880 14.880Rata 1 11.000 4.800 15.800 3.792 19.592Rata 2 11.000 3.700 14.700 3.528 18.228Rata 3 11.000 2.600 13.600 3.264 16.864Total 45.000 11.100 44.100 13.464 69.564

44

D1 = (60.000 – 12.000) x 10% = 4.800

D2 = (60.000 – 12.000 – 11.000) x 10% = 37.000 x 10% = 3.700

D3 = (60.000 – 12.000 – 11.000 – 11.000) x 10% = 2.600

Înregistrări în contabilitatea locatarului (utilizatorului):

1) se înregistrează factura privind avansul de plată:

% 232

“Avansuri acordate pentru imobilizări corporale”

4426 “TVA deductibilă”

+ A/D

= 404 “Furnizori de imobilizări”

+P/C

14.880 12.000

2.880

2) achitare cu ordin de plată a avansului:

404 “Furnizori de imobilizări”

-P / D


lei” -A / C

14.880

3) primire basculantă:

2133 “Mijloace de transport”

+ A/D

= 167 “Alte împrumuturi şi datorii asimilate”

+P/C

60.000

4) evidenţiere extrabilanţieră a ratelor de plătit:

8036 Redevenţe, locaţii de gestiune,

chirii, ş.a. datorii asimilate

= 54.100 (12.000 +

44.100)

5) regularizarea avansului facturat:

167 “Alte împrumuturi şi datorii

asimilate” -P/D

= 232 “Avansuri acordate pentru imobilizări

corporale” -A/C

12.000

6) creditare cont extrabilanţier:

= 8036 Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii, ş.a.

datorii asimilate

12.000

7) primire factură aferentă ratei 1:

% 167

“Alte împrumuturi şi datorii asimilate”

-P/D 666

“Cheltuieli privind dobânzile” 4426

“TVA deductibilă” + A/D


+P/C

19.592 11.000

4.800

3.792

45



datorii asimilate

15.800

9) achitare cu ordin de plată a facturii aferentă ratei 1:


-P / D


lei” -A / C

19.592

10) înregistrare amortizare anuală a basculantei:

6811 “Cheltuieli de exploatare privind

amortizarea imobilizărilor” +A / D

= 2813 „Amortizarea instalaţiilor,

mijloacelor de transport, animalelor

şi păsărilor” +P / C

12.500 (60.000 : 4

ani)

Observaţie:

-operaţiile 7,8,9 se repetă până la expirarea contractului de leasing;

-operaţia 10 se repetă pe toată durata de funcţionare a mijlocului de transport.

11) exercitarea dreptului de cumpărare pentru valoarea reziduală a

basculantei:

% 167


-P/D 4426



+P/C

18.600 15.000

3.600

12) achitare cu ordin de plată a facturii privind valoarea reziduală:


-P / D


lei” -A / C

18.600


Efectuaţi înregistrările contabile aferente anului 2 (primire factură aferentă

ratei 2, plata facturii cu ordin de plată, creditarea contului extrabilanţier 8036 şi

înregistrare amortizare).


46

Înregistrări în contabilitatea locatorului (societatea de leasing):

1) facturare avans de către locator:

4111 “Clienţi” +A / D

= % 419

“Clienţi creditori” 4427

“TVA colectată” +P/C

14.880 12.000

2.880

2) încasarea prin contul curent a avansului:

5121 “Conturi curente la bănci”

+A / D

= 4111 “Clienţi”

-A/C

14.880

3) predare basculantă către utilizator:

2678 “Alte creanţe imobilizate”

+A / D

= 2133 “Mijloace de

transport” -A/C

60.000

4) înregistrare extrabilanţieră a ratelor de încasat:

8039 „Alte valori în afara bilanţului”

= 54.100 (12.000 +

44.100) 5) regularizare avans:

419 “Clienţi creditori”

-P / D

= 2678 “Alte creanţe imobilizate”

-A/C

12.000


= 8039 „Alte valori în afara

12.000

47

bilanţului” 7) facturare rată 1 de leasing:


= % 2678

“Alte creanţe imobilizate”

-A/C 766

“Venituri din dobânzi”

4427 “TVA colectată”

+P/C

19.592 11.000

4.800

3.792

8) încasare rată facturată:


+A / D


-A/C

19.592



bilanţului”

15.800

Observaţie: înregistrările 7,8,9 se vor repeta pe întreaga durată a contractului.

10) facturarea valorii reziduale a basculantei:

461 “Debitori diverşi”

+A / D

= % 2678



+P/C

18.600 15.000

3.600

11) încasare factură privind valoarea reziduală a basculantei:


+A / D

= 461 “Debitori diverşi”

-A/C

18.600


Efectuaţi înregistrările contabile aferente anului 2 (emitere factură aferentă

ratei 2, încasarea facturii cu ordin de plată, creditarea contului extrabilanţier 8039).


48

Exemplu privind leasingul operaţional:


O societate de leasing încheie cu un utilizator un contract de leasing

operaţional pentru un utilaj cu preţul de 24.000 lei, care are durata normală de

utilizare de 10 ani. Durata contractului este de 4 ani. Marja de profit negociată este

de 1,5% pe lună din valoarea utilajului. Decontările se efectuează prin bancă. La

terminarea contractului utilizatorul îşi exercită opţiunea de cumpărare a utilajului la

valoarea reziduală. Rata de capital lunară este stabilită prin contract la 200 lei.

Elementele contractului sunt:

-rata de capital totală: 200 lei x 48 luni = 9.600 lei;

-marja de profit totală: 24.000 lei x 1,5 % x 48 luni = 17.280 lei

Înregistrări în contabilitatea utilizatorului:

1) evidenţierea extrabilanţieră a ratelor de leasing:

8036 Redevenţe, locaţii de gestiune,

chirii, ş.a. datorii asimilate

= 26.880 (9.600 + 17.280)

2) primirea facturii privind rata lunară de leasing:

% 612

“Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile”


+A/D

= 401 “Furnizori”

+P/C

694 560

(26.880:48)

134

3) achitare factură privind rata lunară:

401 “Furnizori”

-P/D

= 5121 “Conturi la bănci în

lei”

694

49

-A/C 4) diminuarea soldului contului 8036 cu valoarea ratei achitate:


datorii asimilate

560

Observaţie: operaţiile 2, 3, 4 se vor repeta lunar până la terminarea

contractului de leasing.

5) cumpărarea utilajului la terminarea contractului la valoarea reziduală:

Valoarea reziduală: 24.000 – 9.600 = 14.400 lei

% 2131

“Echipamente tehnologice” 4426

“TVA deductibilă” +A/D


+P/C

17.856 14.400

3.456

6) achitare factură privind cumpărarea utilajului:


-P/D


lei” -A/C

17.856

7) reîntregirea valorii activului până la nivelul valorii iniţiale (includerea în

valoarea utilajului a ratelor de capital achitate pe perioada contractului):

Valoare iniţială utilaj: 24.000 lei;

Valoare conform facturii de cumpărare: 14.400 lei;

Diferenţă de înregistrat: 9.600 lei

2131 “Echipamente tehnologice”

+A/D




9.600

Observaţie: din momentul cumpărării utilajului ce a făcut iniţial obiectul

contractului de leasing operaţional, utilizatorul va înregistra lunar amortizarea

utilajului pe toată durata lui de folosinţă rămasă.


Efectuaţi înregistrările contabile aferente lunii a II-a(primire factură aferentă

ratei 2, plata facturii cu ordin de plată, creditarea contului extrabilanţier 8036).


50

Înregistrări în contabilitatea societăţii de leasing:

1) achiziţia utilajului ce va face obiectul contractului de leasing:

% 2131

“Echipament tehnologic” +A/D 4426



+P/C

29.760 24.000

5.760

2) achitare cu ordin de plată a facturii privind valoarea reziduală:


-P / D


lei” -A / C

29.760

3) evidenţierea extrabilanţieră a ratelor de leasing:

8039 „Alte valori în afara bilanţului”

= 26.880 (14.400 +

9.600) 4) facturarea ratei lunare de leasing:


= % 706

“Venituri din redevenţe, locaţii de

gestiune şi chirii” 4427


694 560

134



+A / D


-A/C

694


= 8039 694

51

„Alte valori în afara bilanţului”

7) înregistrarea amortizării utilajului:

Amortizarea lunară a utilajului = (24.000 : 10 ani) / 12 luni = 200 lei


amortizarea imobilizărilor” +A / D




200

Observaţie: operaţiile 4, 5, 6, şi 7 se repetă lunar, pe toată durata contractului

de leasing;

8) vânzarea utilajului la expirarea contractului de leasing:


+A / D

= % 7583

“Venituri din vânzarea activelor şi

alte operaţii de capital”


17.456 14.400

+P/C

3.456

9) încasare factură privind valoarea reziduală a basculantei:


+A / D


-A/C

17.456

10) scoaterea din evidenţă a utilajului predat în leasing şi ulterior vândut:

% 2813

„Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi păsărilor”

-P / D 6583

“Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital”

+A/D

= 2131 “Echipamente tehnologice”

-A/C

24.000 9.600

14.400


Efectuaţi înregistrările contabile aferente lunii a II-a(emitere factură aferentă

ratei 2, încasarea facturii cu ordin de plată, creditarea contului extrabilanţier 8039).


52



1) subscriere împrumut obligatar:

461 „Debitori diverşi”

+ A / D



+ P / C

25.000

2) vărsare sume datorate de subscriptori


+ A / D


25.000



+ A / D



+ P / C

2.500 (25.000 x 10%)





-A / C

2.500





lei” -A / C

25.000


53


obligaţiuni -P / D


-A / C

25.000



1) primire factură aferentă ratei 2:

% 167


-P/D 666

“Cheltuieli privind dobânzile” 4426



+P/C

19.592 11.000

4.800

3.792



datorii asimilate

15.800

3) achitare cu ordin de plată a facturii aferentă ratei 2:


-P / D


lei” -A / C

19.592



1) facturare rată 2 de leasing:


= % 2678


-A/C 766

“Venituri din dobânzi”


+P/C

19.592 11.000

4.800

3.792



+A / D


-A/C

19.592


54


bilanţului”

15.800



1) primirea facturii privind rata lunară de leasing:

% 612

“Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile”


+A/D


+P/C

694 560

(26.880)

134

2) achitare factură privind rata lunară:

401 “Furnizori”

-P/D


lei” -A/C

694

3) diminuarea soldului contului 8036 cu valoarea ratei achitate:


datorii asimilate

560



1) facturarea ratei lunare de leasing:


= % 706

“Venituri din redevenţe, locaţii de

gestiune şi chirii” 4427


694 560

134



+A / D


-A/C

694



bilanţului”

694

55

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Diaconu Gh, (coordonator), Contabilitatea financiară armonizată a unităţilor



teorie şi aplicaţii practice, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2008, pag. 134 - 144



CECCAR, Bucureşti 2010, pag. 323 - 342




56

MODUL III Particularităţi privind contabilitatea imobilizărilor

necorporale şi financiare


Cuprins

UI 6. Contabilitatea imobilizărilor necorporale: aspecte particulare

=2 ore UI 7. Contabilitatea imobilizărilor financiare şi a investiţiilor

financiare pe termen scurt

=3 ore

Obiectiv general: Dobândirea de cunoştinţe privind reflectarea în contabilitate a operaţiilor economice privind imobilizările necorporale, financiare şi a investiţiilor pe termen scurt

Obiective operaţionale: Însuşirea tehnicii de înregistrare în

contabilitate a imobilizărilor necorporale, financiare şi investiţiilor pe termen scurt

57


CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE: ASPECTE

PARTICULARE

O imobilizare necorporală este un activ identificabil, nemonetar, fără

suport material şi deţinut pentru utilizare în procesul de producţie sau furnizarea

de bunuri sau servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau pentru scopuri

administrative.

Imobilizări necorporale

O imobilizare necorporală îndeplineşte criteriul de a fi identificabilă când:

-este separabilă, adică poate fi separată sau divizată de entitate şi vândută,

transferată, autorizată, închiriată sau schimbată, fie individual, fie împreună cu

un contract corespunzător, un activ identificabil sau o datorie identificabilă; sau

-decurge din drepturi contractuale sau de altă natură legală, indiferent

dacă acele drepturi sunt transferabile sau separabile de entitate sau de alte

drepturi şi obligaţii.

Reglementările contabile conforme cu directivele europene prezintă

următoarea structură a imobilizărilor necorporale:

-cheltuielile de constituire;

-cheltuielile de dezvoltare;

-concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi

activele asimilate, cu excepţia celor create intern de entitate;

-fondul comercial;

-alte imobilizări necorporale;

-avansuri acordate furnizorilor de imobilizări necorporale;

-imobilizări necorporale în curs de execuţie

58

Structura

imobilizărilor necorporale

Recunoaşterea imobilizărilor necorporale

O imobilizare necorporală se recunoaşte în contabilitate dacă se estimează

că va genera beneficii economice pentru entitate şi costul său poate fi evaluat în

mod credibil.

a) active de natura cheltuielilor de dezvoltare

Imobilizările de natura cheltuielilor de dezvoltare sunt generate de

aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunoştinţe într-un plan sau proiect ce

vizează producţia de materiale, dispozitive, produse, procese, sisteme sau

servicii noi sau îmbunătăţite substanţial, înainte de începerea producţiei sau

utilizării comerciale.

Exemple de activităţi de dezvoltare:

-proiectarea, construcţia şi testarea producţiei intermediare sau folosirea

intermediară a prototipurilor şi modelelor;

-proiectarea uneltelor şi matiţelor care implică tehnologie nouă;

-proiectarea, construcţia şi operarea unei uzine-pilot care nu este fezabilă

din punct de vedere economic pentru producţia pe scară largă;

-proiectarea, construcţia şi testarea unei alternative alese pentru aparatele,

produsele, procesele, sistemele sau serviciile noi sau îmbunătăţite.

-cheltuielile de explorare şi evaluare a resurselor minerale.

Exemplu privind cheltuielile de dezvoltare:


O societate comercială hotărăşte modernizarea tehnologiei de fabricaţie

a unui produs. Entitatea achită în numerar un avans de 500 lei; TVA 24% unui

institut de proiectare care va realiza lucrările de cercetare. După finalizarea

lucrărilor, institutul facturează documentaţia la valoarea de 2.000 lei; TVA

24%. Decontarea facturii se face prin bancă, ţinându-se seama de avansul

achitat. Cheltuielile de cercetare se amortizează în 20 de luni.

1) înregistrare factură avans:

% 234

“Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale”


+A/D

= 404 “Furnizori

necorporale” +P/C

620 500

120

2) plată factură:

404 = 5311 620

59

“Furnizori necorporale” -P/D

“Casa în lei” -A/C

3) primire factură la finalizarea lucrării:

% 233

“Imobilizări necorporale în curs de execuţie”


+A/D

= 404 “Furnizori

necorporale” +P/C

2.480 2.000

480

4) Stornare avans, conform facturii de stornare:

% 234

“Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale”


+A/D

= 404 “Furnizori

necorporale” +P/C

-620 -500

-120

5) Recepţie documentaţie:

203 “Cheltuieli de dezvoltare”

+A/D

= 233 “ Imobilizări

necorporale în curs de execuţie”

-A/C

2.000

6) decontare factură:

404 “Furnizori necorporale”

-P/D


lei” -A/C

1.860(2.480-620)

7) înregistrare amortizare:

6811 “Amortizarea cheltuielilor de

dezvoltare” +A/D

= 2803 “Amortizarea

cheltuielilor de dezvoltare”

+P/C

100 (2.000:20

luni)

8) scoatere din evidenţă a cheltuielilor complet amortizate:


dezvoltare” -P/D

= 203 “Cheltuieli de dezvoltare”

-P/C

2.000


O societate comercială a achiziţionat de la Agenţia Naţională pentru Resurse

Minerale dreptul de explorare a unui perimetru în zona Petroşani, în schimbul sumei de

100.000 lei. Durata licenţei este de 4 ani, cu posibilitatea de transformare în licenţă de

exploatare. De asemenea, efectuează studii geologice în valoare de 10.000 lei, în

vederea estimării cantităţii de cărbune din subsol.

60


b) active de natura concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor

comerciale, drepturilor şi activelor asimilate

Conform reglementărilor contabile în vigoare concesiunile primite se

înregistrează la imobilizări necorporale atunci când pot fi determinate valoarea şi

durata de utilizare a contractului de concesiune. Amortizarea concesiunii se

realizează pe durata de utilizare a acesteia potrivit contractului.

Dacă în contract se prevede plata unei chirii, şi nu o valoare amortizabilă,

concesiunea se recunoaşte doar în contul de profit şi pierdere, printr-o cheltuială

cu chiria.

Concesiunea este convenţia unor persoane fizice sau juridice prin care

statul cedează, condiţionat şi pe un timp determinat, dreptul de exploatare a unor

servicii publice sau anumitor bunuri, în schimbul unor redevenţe.


Concesiunea

Exemplu privind concesiunile:

Se primeşte în concesiune un teren pentru o perioadă de 20 ani, preţul

concesionării fiind 80.000 lei. Redevenţa anuală se achită cu ordin de plată.

După expirarea contractului, se scoate din evidenţă concesiunea complet

amortizată.

61

În contabilitatea proprietarului:

1) înregistrare redevenţă pentru primul an:


+A/D

= 706 “Venituri din

redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii”

+P/C

4.000 (80.000: 20

ani)

2) încasare redevenţă:

5121 “Conturi la bănci în lei”

+A/D


-A/C

4.000

În contabilitatea concesionarului:

1) înregistrare concesiune:

205 “Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi

active similare” +A/D

= 167 “Alte împrumuturi şi datorii asimilate”

+P/C

80.000

şi concomitent:

8038 “Bunuri publice primate în

administrare, concesiune şi cu chirie” +A/D

= 80.000

2) înregistrare redevenţă:


asimilate”


+P/C

4.000 (80.000 : 20

ani)

şi concomitent:

= 8038 “Bunuri publice

primate în administrare,

concesiune şi cu chirie” +A/D

4.000

3) plată redevenţă:


-P/D


lei” -A/C

4.000

4) înregistrare amortizare:


dezvoltare” +A/D

= 2805 “Amortizarea concesiunilor,

brevetelor, licenţelor, mărcilor

comerciale,

4.000 (80.000 : 20

ani)

62

drepturilor şi activelor asimilate”

+P/C 5) scoatere din evidenţă a concesiunii amortizate:


asimilate” -P/C

= 205 “Concesiuni,

brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active

similare” -P/D

80.000

şi concomitent:



concesiune şi cu chirie” +A/D

80.000


Se primeşte în concesiune un teren pentru o perioadă de 20 anii.

Redevenţa anuală este în valoare de 4.000 lei şi se achită cu ordin de plată. După

expirarea contractului, se scoate din evidenţă concesiunea complet amortizată.


c) fondul comercial

63

Fondul comercial poate fi recunoscut în situaţiile financiare individuale

doar în cazul transferului (complet sau parţial) al unei afaceri, fie în urma unei

achiziţii, fie a unei fuziuni.

Exemplu privind fondul comercial:


Se achiziţionează un teren aflat lângă o şosea modernizată pentru construirea

unui han turistic. Preţul efectiv al terenului este de 3.000 lei, iar pentru vad

comercial se mai plăteşte 1.000 lei; TVA 24%. Plata facturii se face prin bancă.

Ulterior se renunţă la proiect, iar terenul se vinde cu preţul de 3.500 lei, încasarea

facturii făcându-se prin bancă.

1) cumpărare teren împreună cu fondul comercial aferent:

% 2111

“Terenuri” 2071

“Fond comercial pozitiv” 4426


= 404 “Furnizori

necorporale” +P/C

4.960 3.000

1.000

960

2) Achitare factură:


-P/D


lei” -A/C

4.960

3) vânzare teren:


+A/D

= % 7583

“Venituri din vânzarea activelor şi

alte operaţii de capital”


+P/C

4.340 3.500

840

4) scoatere din evidenţă teren:

6583 “Cheltuieli din vânzarea activelor

şi alte operaţii de capital” -P/D

= 2111 “Terenuri”

-A/C

3.000

4) scoatere din evidenţă fond comercial:

6583 “Cheltuieli din vânzarea activelor

şi alte operaţii de capital” -P/D

= 2071 “Fond comercial

pozitiv” -A/C

1.000

5) încasare debitori diverşi:

5121 = 461 4.960

64

“Conturi la bănci în lei” +A/D

“Debitori diverşi” -A/C


CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR FINANCIARE ŞI A

INVESTIŢIILOR PE TERMEN SCURT

7.1. Definiţii şi structuri

Investiţiile financiare ale unei societăţi comerciale sunt reprezentate de

imobilizarea capitalului sau plasarea acestuia prin achiziţionarea de titluri de valoare

cu scopul de a obţine beneficii financiare care decurg din deţinerea acestora.

În funcţie scopul pentru care sunt achiziţionate titlurile şi a duratei de deţinere

a acestora, investiţiile financiare se clasifică în:

- investiţii financiare pe termen lung, respectiv active imobilizate

financiare: titluri financiare imobilizate şi creanţe imobilizate;

- investiţii financiare pe termen scurt (plasamente): active circulante - titluri

de plasament.

Imobilizările financiare reprezintă o modalitate distinctă de plasare a

capitalului disponibil, prin participarea la capitalul altei societăţi comerciale,

asigurându-i acesteia din urmă resurse financiare necesare în vederea dezvoltării. Ele

sunt reprezentate de:

Imobilizări financiare

- titluri de participare, respectiv acţiuni sau alte titluri cu venit variabil

deţinute în capitalul altor societăţi comerciale pe o perioadă îndelungată, cu scopul

exercitării unui control sau a unei influenţe notabile şi implicit pentru realizarea unui

venit (venit din dividende sau dobânzi);

- interese de participare se referă la în investiţii în întreprinderi asociate (20%-

50%) sau investiţii strategice (10%-20%);

65

- creanţe imobilizate sunt constituite din creanţele legate de sumele datorate

de filiale, împrumuturile acordate pe termen lung, alte creanţe imobilizate şi creanţe

legate de interesele de participare .

Evidenţa contabilă a acestei categorii de active se ţine cu ajutorul conturilor

din clasa 2, gr. 26 „Imobilizări financiare”, organizate pe categoriile de imobilizări

financiare de mai sus.

Toate conturile din grupele de mai sus au conţinut economic de mijloace şi

funcţie contabilă de activ, cu excepţia contului 269 „Vărsăminte de efectuat pentru

imobilizări financiare” al cărui conţinut economic este de datorie şi funcţie de pasiv

(cu ajutorul acestui cont se reflectă sumele rămase neachitate reprezentând costul de

achiziţie al titlurilor financiare).

Investiţiile financiare pe termen scurt sunt titluri de plasament concretizate

în hârtii de valoare, care au ca scop principal realizarea unui câştig în urma vânzării

acestora la un preţ mai mare decât cel de cumpărare. În categoria investiţiilor

financiare pe termen scurt se includ:

Investiţii

financiare pe termen scurt

-acţiuni emise de către societăţile din cadrul grupului sau din afara acestuia,

care sunt cumpărate pentru a fi vândute în termen scurt pentru obţinerea unui câştig;

-obligaţiuni emise de către entitate, care sunt răscumpărate la scadenţă în

vederea anulării acestora;

-obligaţiuni emise de către alte entităţi, care sunt cumpărate pentru a fi

vândute pe termen scurt în vederea obţinerii unui câştig;

-alte investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate

Evidenţa contabilă a titlurilor de plasament se ţine cu ajutorul conturilor din

clasa 5, gr 50 „Investiţii pe termen scurt” conturi cu funcţie contabilă de activ şi

conţinut economic de valori cu excepţia contului 509 „Vărsăminte de efectuat pentru

investiţii pe termen scurt”.

La intrarea în patrimoniu imobilizările financiare şi titlurile de plasament se

evaluează la costul de achiziţie (preţul de cumpărare), orice cheltuială accesorie se

înregistrează direct în cheltuielile exerciţiului.

La ieşirea din patrimoniu, titlurile se evaluează la valoarea de intrare.

Eventualele diferenţe între costul de achiziţie şi preţul de vânzare se reflectă în cazul

imobilizărilor financiare direct în rezultate prin diferenţa între veniturile şi cheltuielile

cu investiţiile financiare cedate. În cazul investiţiilor pe termen scurt, aceste diferenţe

66

se înregistrează distinct printr-un cont de cheltuieli financiare (preţul de vânzare este

mai mic decât cel de cumpărare) sau de venit financiar (preţul de vânzare este mai

mare decât cel de cumpărare).

În contabilitatea investiţiilor financiare se disting trei categorii de operaţii:

- operaţii privind titlurile financiare imobilizate;

- operaţii privind creanţele imobilizate,

- operaţii privind titlurile de plasament.

Care este structura imobilizărilor financiare? Dar a investiţiilor financiare pe

termen scurt? (vezi pag. 65-66)

7.2. Înregistrarea operaţiilor privind imobilizările financiare

În contabilitatea investiţiilor financiare pe termen lung se disting două

categorii de operaţii:

-operaţia privind titlurile financiare imobilizate;

-operaţia privind creanţele imobilizate.

Exemplu privind operaţii cu acţiuni deţinute în entităţi afiliate:


O societate mamă achiziţionează de la o filială din cadrul grupului 1.000

acţiuni la un preţ de cumpărare unitar de 20 lei din care jumătate sunt achitate

67

imediat din contul bancar, cealaltă jumătate fiind plătită după 20 zile de la data

achiziţiei. Comisionul acordat societăţii de valori mobiliare prin care s-a efectuat

tranzacţia este de 1,5% din valoarea acesteia. În anul următor societatea încasează

în contul curent dividende în sumă de3.000 lei.

Ulterior vinde 500 de acţiuni la un preţ de vânzare unitar de 21 lei. Încasarea

se face prin contul bancar.

1) se înregistrează achiziţia titlurilor:

261 “Acţiuni deţinute la entităţi

afiliate” +A/D

= % 5121

“Conturi la bănci în lei”

-A/D 2691

“Vărsăminte de efectuat privind

acţiunile deţinute la entităţi afiliate”

+P/C

20.000 10.000

10.000

2) se înregistrează comisionul plătit societăţii de valori mobiliare:

622 “Cheltuieli cu comisioanele”

+A/D


lei” -A/D

300

3) se înregistrează achitarea ulterioară a titlurilor:

2691 “Vărsăminte de efectuat privind

acţiunile deţinute la entităţi afiliate”

-P/D


lei” -A/D

10.000

4) se înregistrează, în anul următor, încasarea dividendelor:


+A/D

= 7611 “Venituri din acţiuni

deţinute la entităţi afiliate”

+P/C

3.000

5) se înregistrează vânzarea celor 500 acţiuni:


+A/D

= 7641 “Venituri din imobilizări

financiare cedate” +P/C

10.500 (21 lei x

500)

6) se înregistrează scoaterea din patrimoniu a acţiunilor vândute:

6641 “Cheltuieli din imobilizări

financiare cedate”

= 261 “Acţiuni deţinute la

entităţi afiliate” -A/C

10.000 (20 lei x 500)

7) se înregistrează încasare creanţă:

5121 = 461 10.500

68

“Conturi la bănci în lei” +A/D

“Debitori diverşi” -A/C

Exemplu privind operaţii cu creanţe legate de interese de participare:


O societate comercială acordă altei societăţi de care este legată prin interese

de participare un împrumut în sumă de 50.000 lei pe o durată de 2 ani cu o dobândă

preferenţială de 5% pe an. Împrumutul se restituie la sfârşitul fiecărui an, o dată cu

încasarea dobânzii aferente.

Societatea împrumutată a intrat în stare de faliment, fiind incapabilă să mai

restituie cea de-a doua tranşă din împrumut şi să plătească dobânzile aferente.

1) se înregistrează acordarea împrumutului:

2673 “Creanţe legate de interese de

participare” +A/D


lei” -A/C

50.000

2) se înregistrează încasarea dobânzii în primul an:


+A/D


creanţe imobilizate” +P/C

2.500 (5% x 50.000)

3) se înregistrează rambursarea primei rate:


+A/D

= 2673 “Creanţe legate de

interese de participare”

-A/C

25.000

4) se înregistrează dobânda de încasat aferentă anului II:

2674 “Dobândă aferentă creanţelor

legate de interese de participare” +A/D


creanţe imobilizate” +P/C

1.250 (5% x 25.000)

5) se înregistrează includerea pe pierderi a ratei nerecuperate şi a dobânzii

neîncasate:

663 “Pierderi din creanţe legate din

participaţii” +A/D

= % 2673

“Creanţe legate de interese de participare”

2674 “Dobândă aferentă creanţelor legate de

interese de participare”

-A/C

26.250 25.000

1.250


69

O societate comercială virează unui furnizor o garanţie în sumă de 200

lei. Ulterior garanţia este restituită.


7.3. Înregistrarea operaţiilor privind investiţiile financiare pe termen scurt

Exemplu privind operaţii cu alte titluri de plasament:


O societate comercială achiziţionează în scop speculativ acţiuni în număr de

1.000 la un preţ de cumpărare unitar de 2 lei cu achitare imediată din contul bancar.

Ulterior vinde 400 acţiuni la un preţ de vânzare unitar de 1,9 lei pe care le încasează

prin contul bancar şi alte 400 de acţiuni la un preţ de vânzare unitar de 2,2 lei,

încasarea având loc la o dată ulterioară vânzării.

1) se înregistrează achiziţia acţiunilor:

5081 “Alte titluri de plasament”

+A/D


lei” -A/C

2.000

2) se înregistrează vânzarea, în pierdere a acţiunilor:

% 5121

“Conturi la bănci în lei” 6642

“Pierderi din investiţii pe termen scurt cedate”

+A/D

= 5081 “Alte titluri de

plasament” -A/C

800 (400 x 2,00 lei)

760 (400 x 1,90 lei)

40 (400 x 0,10 lei)

3) se înregistrează vânzarea, în câştig a acţiunilor:


+A/D

= % 5081

“Alte titluri de plasament”

-A/C

880 (400 x 2,20 lei)

800 (400 x 2,00 lei)

70

7642 “Câştiguri din

investiţii pe termen scurt cedate”

+P/C

80 (400 x 0,20 lei)

4) se înregistrează încasare creanţă:


+A/D


-A/C

880


O societate comercială achiziţionează în scop speculativ acţiuni în număr de

1.000 la un preţ de cumpărare unitar de 3 lei achitând jumătate imediat din contul

bancar iar restul peste 20 zile.




1) înregistrare achiziţie drept de exploatare:


+A/D


+P/C

100.000

2) înregistrare studii geologice:


+A/D


10.000

71

+P/C 3) înregistrare amortizare:


dezvoltare” +A/D

= 2803 “Amortizarea

cheltuielilor de dezvoltare”

+P/C

27.500 (110.000: 4

ani)



1) înregistrare redevenţa totală:

8038 “Bunuri publice primate în

administrare, concesiune şi cu chirie” +A/D

= 80.000 (4.000 x 20

ani)

2) înregistrare redevenţă anuală:

612 “Cheltuieli cu redevenţe, locaţii de

gestiune şi chirii” +A/D


+P/C

4.000

3) plată redevenţă anuală:

401 “Furnizori”

-P/D


lei” -A/C

4.000

4) creditare 8038:



concesiune şi cu chirie” -A/C

4.000



1) se înregistrează virare garanţie

2678 “Alte creanţe imobilizate”

+A/D


lei” -A/D

200

2) se înregistrează restituire garanţie de către furnizor:


+A/D

= 2678 “Alte creanţe imobilizate”

-A/D

200

72



1) se înregistrează achiziţia acţiunilor:

5081 “Alte titluri de plasament”

+A/D

= % 5121

“Conturi la bănci în lei”

-A/C 5092

“Vărsăminte de efectuat pentru alte investiţii pe termen

scurt” +P/C

3.000 1.500

1.500

2) se înregistrează plată diferenţă:

5092 “Vărsăminte de efectuat pentru alte investiţii pe termen scurt”

-P/D


lei” -A/C

1.500

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. Diaconu Gh, (coordonator), Contabilitatea financiară armonizată a unităţilor










73

MODUL IV Contabilitatea ajustărilor, provizioanelor şi

subvenţiilor


Cuprins

UI 8. Contabilitatea ajustărilor de valoare

=3 ore UI 9. Contabilitatea provizioanelor

=2 ore UI 10. Contabilitatea subvenţiilor

=2 ore

Obiectiv general: Dobândirea de cunoştinţe privind reflectarea în contabilitate a operaţiilor economice privind ajustările de valoare, provizioanele şi subvenţiile

74

Obiective operaţionale: Însuşirea tehnicii de înregistrare în contabilitate a ajustărilor de valoare, provizioanelor şi subvenţiilor


CONTABILITATEA AJUSTĂRILOR DE VALOARE

8.1. Contabilitatea ajustărilor de valoare pentru deprecierea sau pierderea

de valoare a activelor imobilizate

Ajustările pentru deprecierea activelor imobilizate reprezintă echivalentul

valoric al deprecierilor cu caracter reversibil. Acestea se constituie de regulă, la

sfârşitul anului, când, în urma inventarierii, se constată deprecieri reversibile ale

activelor imobilizate neamortizabile: terenuri şi imobilizări financiare.

Definiţie

Mărimea acestor ajustări se stabileşte prin diferenţa dintre valoarea de intrare

(mai mare) şi valoarea actuală (mai mică), stabilită la inventariere.

Pentru activele amortizabile se calculează ajustări atunci când, la inventar, se

constată diferenţe în minus între valoarea contabilă netă (mai mare) şi valoarea de

inventar (mai mică).

Ajustările pentru depreciere sunt consecinţa realizării principiului prudenţei şi

al independenţei exerciţiului.

Constituirea şi majorarea ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare

se face prin majorarea cheltuielilor, iar anularea sau diminuarea acestora se face pe

seama veniturilor din ajustări.

Evidenţa contabilă a ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare a

activelor imobilizate se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 29 „Ajustări pentru

deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor”, conturi cu funcţie contabilă de

pasiv.

75

Exemplu privind operaţii cu ajustări pentru deprecierea terenurilor:


Se achiziţionează un teren cu destinaţie agricolă cu preţul de 10.000 lei, care

se achită cu ordin de plată. La sfârşitul exerciţiului financiar se constată că valoarea

justă a terenului este de 9.000 lei. La sfârşitul exerciţiului următor, valoarea fustă a

terenului este de 9.500 lei. Ulterior terenul se vinde cu preţul de 11.000 lei.

1) se înregistrează cumpărarea terenului:

2111 “Terenuri”

+A/D


+P/C

10.000

2) se înregistrează achitarea facturii:


-P/D


lei” -A/C

10.000

3) se înregistrează ajustări pentru deprecierea terenului:


ajustările pentru deprecierea imobilizărilor”

+A/D

= 2911 “Ajustări pentru

deprecierea terenurilor”

+P/C

1.000 (10.000 –

9.000)

4) se înregistrează diminuarea ajustării în exerciţiul financiar următor:

2911 “Ajustări pentru deprecierea

terenurilor” -P/D

= 7813 “Venituri din ajustări pentru

deprecierea imobilizărilor”

+P/C

500 [1.000 – (10.000 -

9.500)]

5) se înregistrează vânzarea terenului:


+A/D


vânzarea activelor” +P/C

11.000

6) se înregistrează scoaterea din evidenţă a terenurilor:

6583 “Cheltuieli privind activele

cedate” +A/D

= 2111 “Terenuri”

+P/C

10.000

7) se înregistrează anularea ajustării de valoare:


terenurilor” -P/D


deprecierea

500

76

imobilizărilor” +P/C

8) se înregistrează încasarea creanţei prin bancă:


+A/D


-A/C

11.000


Se achiziţionează de la o societate din afara grupului 1.000 de acţiuni sub

formă de interese de participare, cu preţul de 2 lei bucata, în scopul obţinerii de

dividende anuale. Decontarea se face ulterior cu ordin de plată. La sfârşitul anului se

constată că a scăzut cotaţia acestor acţiuni la 1,80 lei bucata. La sfârşitul exerciţiului

financiar următor cotaţia era 1,70 lei bucata, când se vând în numerar 200 de acţiuni.


77

8.2. Contabilitatea ajustărilor de valoare pentru deprecierea

stocurilor

Ajustări pentru

deprecierea stocurilor


Ajustările pentru deprecierea stocurilor reprezintă corecţii generate de

scăderea conjuncturală a valorii acestora. Ajustările se constituie la nivelul

diferenţelor dintre valoarea actuală (mai mică) a stocurilor stabilită la inventariere şi

valoarea contabilă (mai mare).

Evidenţa contabilă a ajustărilor pentru depreciere stocurilor se ţine cu ajutorul

conturilor din grupa 39 „Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de

execuţie”, conturi cu funcţie contabilă de pasiv.

Exemplu privind operaţii cu ajustări pentru deprecierea materialelor de

natura obiectelor de inventar:

Se achiziţionează cu plata în numerar materiale de natura obiectelor de

inventar înregistrate la preţul de factură de 400 lei; TVA 24%. La sfârşitul anului N

se constată că preţul de pe piaţă al obiectelor de inventar aflate în depozit a scăzut la

360 lei. La inventarierea de la sfârşitul anului N+1 preţul materialelor a scăzut în

continuare la 350 lei. În anul N+2 obiectele de inventar se dau în folosinţă.

1) se înregistrează cumpărarea de materiale de natura obiectelor de inventar:

% 303

“Materiale de natura obiectelor de inventar”


+A/D


+P/C

496 400

96

2) se înregistrează plata facturii:

401 “Furnizori”

-P/D


-A/C

496

3) se înregistrează constituirea ajustării de valoare la finele anului N: 400 –

360 = 40 lei


ajustările pentru deprecierea activelor circulante”

+A/D


deprecierea materialelor de

natura obiectelor de inventar”

+P/C

40

4) se înregistrează majorarea ajustării de valoare la finele anului N+1: 360 –

350 = 10 lei



10

78


+A/D

deprecierea materialelor de

natura obiectelor de inventar”

+P/C

5) se înregistrează consumul obiectelor de inventare:

603 “Cheltuieli privind materialele de

natura obiectelor de inventar” +A/D

= 303 “Materiale de natura

obiectelor de inventar”

-A/C

400

6) înregistrare anulare ajustare de valoare:


materialelor de natura obiectelor de inventar”

-P/D


deprecierea activelor circulante”

-A/C

50

7) evidenţă extracontabilă a obiectelor de inventar:

8035 “Stocuri de natura obiectelor de

inventar”

= 400


Se achiziţionează materii prime în cantitate de 1.000 kg înregistrate la costul

de achiziţie de 2 lei/kg; TVA 24%. În cursul anului se dau în consum 400 kg. La

sfârşitul anului se constată că preţul materiilor prime respective a scăzut la 1,80

lei/kg. Ulterior, preţul materiilor prime creşte la 2,50 lei/kg.


79

8.3. Contabilitatea ajustărilor de valoare pentru deprecierea

creanţelor

Ajustări pentru

deprecierea creanţelor

Ca urmare a insolvabilităţii, falimentului, dispariţiei clienţilor sau debitorilor

diverşi poată să apară riscul de a nu se putea încasa total sau parţial creanţele

respective. În contabilitate, rezultatul acestei situaţii se concretizează într-o depreciere

reversibilă sau ireversibilă. Deprecierea ireversibilă necesită scoaterea din evidenţă a

creanţelor şi înregistrarea lor la pierderi.

Pentru situaţia în care au apărut deprecieri reversibile, se compară valoarea de

intrare (valoarea contabilă) a creanţelor cu valoarea actuală sau reală a acestora, iar

pentru diferenţele stabilite se calculează ajustări pentru depreciere sau se actualizează

ajustările existente.

Ajustările constituite pentru deprecierea creanţelor se diminuează sau se

anulează prin contabilizarea acestora la venituri în cazul încasării ulterioare a creanţei

sau când hotărârea judecătorească definitivă atestă imposibilitatea încasării creanţei.

Evidenţa contabilă a ajustărilor pentru depreciere creanţelor se ţine cu ajutorul

conturilor din grupa 49 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor”, conturi cu funcţie

contabilă de pasiv.

Exemplu privind operaţii cu ajustări pentru deprecierea creanţelor:


O societate comercială livrează produse finite la preţul de vânzare de 600 lei

plus, TVA 24%, preţul de înregistrare al acestora fiind 400 lei. O hotărâre

judecătorească declară starea de faliment a clientului. În urma hotărârii

judecătoreşti definitive care atestă imposibilitatea încasării creanţei, aceasta este

scoasă din activ. Ulterior se recuperează în numerar 25% din valoarea ei.

1) se înregistrează livrare produse finite:

4111 “Clienţi”

+A/D

= % 701

“Venituri din vânzarea produselor

finite” 4427


744 600

144

2) scoaterea din evidenţă a produselor finite:

80

711 “Venituri aferente costurilor

stocurilor de produse” -P/D

= 345 “Produse finite”

-A/C

400

3) se înregistrează trecerea creanţei la clienţi incerţi:

4118 “Clienţi incerţi sau în litigiu”

-P/D


-A/C

600

4) se înregistrează deprecierea creanţei:


ajustările de valoare pentru deprecierea activelor circulante”

+A/D


deprecierea creanţelor clienţi”

+P/C

600

5) se înregistrează pierderea din creanţă:

654 “Pierderi din creanţe şi debitori

diverşi” +A/D

= 4118 “Clienţi incerţi şi în

litigiu” -A/C

600

6) se înregistrează anularea ajustării de valoare.


creanţelor clienţi” -P/D



+P/C

600

7) urmărirea în continuare a creanţei, până la prescripţie:

8034 “Debitori scoşi din active, urmăriţi

în continuare”

= 600

8) Reactivare a 25% din valoarea iniţială a creanţei:

4111 “Clienţi”

+A/D


creanţe reactivate şi debitori diverşi”

+P/C

150 (600 x 25%)

9) creditare 8034

= 8034 “Debitori scoşi din active, urmăriţi în

continuare”

600


În legătură cu aplicaţia de mai sus, să se înregistreze încasarea în numerar a

creanţei şi scoaterea din evidenţa extrabilanţieră.

Rezolvare (vezi pag.90)

81

8.4. Contabilitatea ajustărilor pentru pierderea de valoare a

conturilor de trezorerie

Ajustări pentru

pierderea de valoare

Aceste ajustări se constituie în cazul în care, la inventarierea de la sfârşitul

exerciţiului financiar, se constată că valoarea de piaţă a investiţiilor pe termen scurt

este inferioară valorii de cumpărare a acestora. Pentru această diferenţă nefavorabilă,

considerată ca fiind o pierdere de valoare reversibilă, se constituie o ajustare pe

seama cheltuielilor. În cazurile în care titlurile de plasament se vând sau când

valoarea acestora creşte până la nivelul valorii de cumpărare, ajustarea se anulează,

prin majorarea corespunzătoare a veniturilor financiare.

Evidenţa contabilă a ajustărilor pentru pierderea de valoare a conturilor de

trezorerie se ţine cu ajutorul grupei 59 „Ajustări pentru pierderea de valoare a

conturilor de trezorerie”, conturi cu funcţie contabilă de pasiv.

Exemplu privind operaţii cu ajustări pentru pierdere de valoare a conturilor

de trezorerie:


La sfârşitul exerciţiului financiar 200N se constituie ajustări pentru pierderea

de valoare a investiţiilor pe termen scurt, după cum urmează:

Investiţii financiare pe termen scurt

Valoare de

intrare

Valoare actuală

Diferenţe

Acţiuni deţinute la entităţi afiliate

2.500 1.500 1.000

Obligaţiuni proprii răscumpărate

7.500 7.400 100

În exerciţiul următor au loc urătoarele (200N+1) operaţii:

-se vând în numerar jumătate din acţiunile deţinute la entităţile afiliate la un

preţ de vânzare de 1.000 lei;

-se anulează obligaţiunile emise şi răscumpărate;

-la sfârşitul exerciţiului valoarea de piaţă a acţiunilor deţinute la entităţi

afiliate creşte de la 1300.

82

1) se înregistrează ajustare pentru pierdere de valoare.

6864 “Cheltuieli privind ajustările pentru pierderea de valoare a

activelor circulantei” +A/D

= % 591

“Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute

la entităţi afiliate” 595

“Ajustări pentru pierderea de valoare

a obligaţiunilor emise şi

răscumpărate” +P/C

1.100 1.000

100

2) se înregistrează vânzarea în numerar a jumătate din acţiunile deţinute la

entităţi afiliate:

% 5311

“Casa în lei” 6642

“Pierderi privind investiţiile pe termen scurt cedate”

+A/D

= 501 “Acţiuni deţinute la

entităţi afiliate” +P/C

1.250 1.000

250

3) se înregistrează anulare ajustare de valoare:

591 “Ajustări pentru pierderea de

valoare a acţiunilor deţinute la entităţi afiliate”

-P/D


pierderea de valoare a activelor circulantei”

+P/C

500

4) se înregistrează anularea obligaţiunilor emise şi răscumpărare:

161 “Împrumuturi din emisiunea de

obligaţiuni” -P/D

= 505 “Obligaţiuni emise şi răscumpărate”

-A/C

7.500

5) se înregistrează anulare ajustare de valoare:


valoare a obligaţiunilor emise şi răscumpărate”

-P/D



+P/C

100

6) se înregistrează anulare ajustare de valoare aferentă acţiunilor deţinute la

entităţi afiliate:


valoare a acţiunilor deţinute la entităţi afiliate”

-P/D



500

83

+P/C


CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR

Provizioanele sunt datorii cu exigibilitate sau cu valoare incertă. Un

provizion va fi recunoscut în bilanţ, numai când îndeplineşte următoarele

condiţii:

Provizioane

-entitatea are o obligaţie curentă generată de un eveniment anterior;

-pentru onorarea obligaţiei respective este probabil necesară o ieşire de

resurse;

-valoarea obligaţiei poate fi estimată în mod credibil.

Provizioanele se constituie pentru elemente ca:

a) provizioane pentru litigii: se pot constitui la sfârşitul exerciţiului pentru

litigiile aflate în curs, deoarece există riscul ca acestea să se finalizeze în

defavoarea unităţii respective. Provizioanele trebuie constituite la nivelul

sumelor aflate în litigiu.

b) provizioane pentru garanţii acordate clienţilor: se constituie pentru

bunurile livrate, lucrările executate şi serviciile prestate, respectiv pentru care se

acordă garanţii în perioadele următoare, la nivelul cotelor prevăzute în

contractele încheiate sau la nivelul procentelor de garantare prevăzute în tariful

lucrărilor executate ori a serviciilor prestate.

c) provizioane pentru restructurare. Se constituie în următoarele situaţii:

84

-vânzarea sau încetarea activităţii unei părţi afiliate;

-închiderea unor sedii;

-modificări în structura conducerii;

-reorganizări fundamentale care au un efect semnificativ în natura şi

scopul entităţii.

d) provizioane pentru pensii şi obligaţii similare: se constituie la entităţile

care vor administra pensii private.

e) provizioane pentru impozite: se constituie pentru impozite, amenzi,

majorări viitoare de plată datorate bugetului de stat, în condiţiile în care sumele

respective nu apar reflectate în bilanţ ca datorie în relaţia cu statul, etc.

Evidenţa contabilă a provizioanelor se ţine cu ajutorul contului sintetic de

gradul I 151 „Provizioane”, cont cu funcţie contabilă de pasiv.

Exemplu privind operaţii cu provizioane pentru restructurare:


O societate comercială hotărăşte încetarea activităţii unei secţii şi efectuarea

unor plăţi compensatorii în sumă de 10.000 lei personalului afectat de restructurare.

1) se înregistrează constituire provizion:


provizioanele” +A/D

= 1514 “Provizioane pentru

restructurare” +P/C

10.000

2) se înregistrează plăţi compensatorii:

6588 “Alte cheltuieli din exploatare”

+A/D

= 4281 “Alte datorii în

legătură cu personalul”

+P/C

10.000

3) se înregistrează plată datorii compensatorii:

4281 “Alte datorii în legătură cu

personalul” -P/D


-A/C

10.000

4) anulare provizion:

1514 “Provizioane pentru restructurare”

-P/D

= 7812 “Venituri din provizioane”

+P/C

10.000


O societate comercială livrează în cursul exerciţiului financiar 200N produse

finite în valoare de 5.000 lei, TVA 24%, pentru care acordă garanţii pe o perioadă de

85

un an. Cota medie de cheltuieli cu remedierile produselor în perioada de garanţie

realizată în exerciţiul financiar precedent de 3%.



CONTABILITATEA SUBVENŢIILOR

Subvenţiile sunt sume primite cu titlu gratuit (nerambursabile şi nepurtătoare

de dobânzi) care se pot clasifica astfel:

-subvenţii aferente activelor;

-suvenţii aferente veniturilor.

Subvenţiile aferente activelor sunt sume primite cu titlu gratuit, cu

îndeplinirea condiţiei principale ca entitatea beneficiară să cumpere, să construiască

sau să achiziţioneze active imobilizate.

Subvenţii aferente activelor

Subvenţii aferente

veniturilor

În categoria subvenţiilor pentru active intră şi donaţiile pentru investiţii,

precum şi plusurile constatate la inventar de natura imobilizărilor corporale şi

necorporale.

Subvenţiile pentru active se înregistrează în contabilitate ca subvenţii pentru

investiţii şi se recunosc în bilanţ ca un venit amânat. Venitul amânat se înregistrează

în contul de profit şi pierdere pe măsura recunoaşterii cheltuielilor cu amortizarea sau

la casarea ori cedarea activelor.

Subvenţiile aferente veniturilor cuprind toate subvenţiile, altele decât cele

pentru active. Se includ în această categorie:

-subvenţii pentru acoperirea diferenţelor de preţ la anumite bunuri şi servicii;

-subvenţionarea locurilor de muncă în cazul angajării de absolvenţi şi de

şomeri.

86

Evidenţia contabilă a subvenţiilor pentru investiţii se ţine cu ajutorul contului

sintetic de gradul I 475 „Subvenţii pentru investiţii”, cont cu funcţie contabilă de

pasiv.

Evidenţa contabilă a conturilor de subvenţii aferente veniturilor se

înregistrează cu ajutorul contului sintetic de gradul I 741 „Venituri din subvenţii de

exploatare”, cont cu funcţie contabilă de pasiv.


Exemplu privind operaţii cu subvenţii aferente activelor:

O societate comercială primeşte în contul bancar o subvenţie guvernamentală

de 30.000 lei pentru procurarea unui utilaj. După achiziţionarea utilajului în valoare

de 50.000 lei; TVA 24%, se achită factura prin bancă. Durata normală de utilizare a

utilajului este 5 ani.

1) se înregistrează subvenţia de primit:

4451 “Subvenţii guvernamentale”

+A/D

= 4751 “Subvenţii

guvernamentale pentru investiţii”

+P/C

30.000

2) se înregistrează încasarea subvenţiei:


+A/D

= 4451 “Subvenţii

guvernamentale” -A/C

30.000

3) se înregistrează achiziţionarea utilajului:

% 2131

“Echipamente tehnologice” 4426



+P/C

62.000 50.000

12.000

4) Se înregistrează plată datorie:


-P/D


lei” -A/C

62.000

5) se înregistrează amortizarea anuală a utilajului:


amortizarea imobilizărilor” +A/D



şi plantaţiilor” +P/C

10.000 (50.000 : 5

ani )

6) se înregistrează trecerea pe venituri a subvenţiei:

4751 “Subvenţii guvernamentale pentru


6.000 (30.000 : 5

87

investiţii” -P/D

subvenţii pentru investiţii”

+P/C

ani)

Observaţie: înregistrările 5 şi 6 se repetă de încă 4 ori.


O societate comercială livrează primeşte sub formă de donaţie un autoturism

evaluat la valoarea de 30.000 lei, care se amortizează liniar pe durata de 5 ani.



Exemplu privind operaţii cu subvenţii aferente veniturilor:

O societate comercială angajează cu contract de muncă pe o perioadă

nedeterminată un absolvent de învăţământ superior cu un salariu de încadrare de

1.300 lei. Conform legislaţiei în vigoare, societatea primeşte o subvenţie în valoare

de 1.000.

1) se înregistrează primirea subvenţiei în contul de la bancă:


+A/D

= 7414 “Venituri din subvenţii de

exploatare pentru plata salariilor”

+P/C

1.000



1) se înregistrează achiziţionarea acţiunilor:

263 “Interese de participare”

+A/D

= 2692 “Vărsăminte de efectuat privind

interesele de participare”

+P/C

2.000 (1.000 x 2

lei)

2) se înregistrează plata acţiunilor:

88

2692 “Vărsăminte de efectuat privind

interesele de participare” -P/D


lei” -A/C

2.000

3) se înregistrează ajustare pentru pierdere de valoare:

6863 “Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de

valoare a intereselor de participare”

+A/D


pierderea de valoare a intereselor de

participare” +P/C

200 [(2,00 – 1,80) x 1.000]

4) se înregistrează majorarea ajustării pentru pierderea de valoare a acţiunilor:

6863 “Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de


+A/D



participare” +P/C

100 [(1,80 – 1,70) x 1.000]

5) se înregistrează vânzarea a 200 de acţiuni:

5311 “Casa în lei”

+A/D

= 7641 “Venituri din imobilizări

financiare cedate” +P/C

340 (200 x 1,70 lei)

6) se înregistrează scoaterea din evidenţă a acţiunilor vândute:

6641 “Cheltuieli din imobilizări

financiare cedate” +A/D

= 263 “Interese de participare”

-A/C

400 (200 x 2,00 lei)

7) se înregistrează anularea ajustării pentru pierderea de valoare, aferentă

acţiunilor vândute:



-P/D

= 7863 “ Venituri din ajustări pentru


participare” +P/C

60 [ 200 x (2-1,70)]



1) se înregistrează recepţia materiilor prime:

% 301

“Materii prime” 4426



+P/C

2.480 2.000

480

2) se înregistrează consum de materii prime:

89

601 “Cheltuieli cu materiile prime”

+A/D

= 301 “ Materii prime”

-A/C

800 (400 x 2,00

lei)

3) se înregistrează constituirea unei deprecieri pentru materii prime: (2-1,8) x

600 kg = 120 lei



+A/D


deprecierea materiilor prime”

+P/C

120

4) se înregistrează anularea ajustării datorită creşterii preţului:


materiilor prime” -P/D



-A/C

120



1) se înregistrează încasarea în numerar a creanţei:

5311 “Casa în lei”

+A/D


-A/C

150

2) scoaterea din evidenţa extrabilanţieră a creanţei încasate:

= 8034 “Debitori scoşi din active, urmăriţi în

continuare”

150



1) se înregistrează constituirea de provizion:


provizioanele” +A/D

= 1512 “Provizioane pentru

garanţii acordate clienţilor”

+P/C

150 (3% x 5.000)

2) se înregistrează anulare provizion rămas fără obiect.

1512 “Provizioane pentru garanţii

acordate clienţilor” -P/D

= 7812 “Venituri din provizioane”

+P/C

150

90



1) se înregistrează primire donaţie:

2133 “Mijloace de transport”

+A/D

= 4753 “Donaţii pentru

investiţii” +P/C

30.000

2) se înregistrează amortizare anuală:


amortizarea imobilizărilor” +A/D



şi plantaţiilor” +P/C

6.000 (30.000 : 5

ani)

6) se înregistrează trecerea pe venituri a subvenţiei:

4753 “Donaţii pentru investiţii”

-P/D


subvenţii pentru investiţii”

+P/C

6.000 (30.000 : 5

ani)





3. Pântea I.P., Bodea Gh., Contabilitatea financiară românească conformă cu

Directivele europeană, Ediţia a III –a, Ed. Intercredo, Deva 2008, pag. 353-379







91

MODUL V Contabilitatea operaţiilor de închidere a exerciţiului

financiar


Cuprins

UI 8. Contabilitatea operaţiilor de închidere a exerciţiului financiar

=4 ore

Obiectiv general: Dobândirea de cunoştinţe privind reflectarea în

contabilitate a operaţiilor de închidere a exerciţiului financiar Obiective operaţionale: Însuşirea tehnicii de înregistrare în

contabilitate a operaţiilor de închidere a exerciţiului financiar

92


CONTABILITATEA OPERAŢIILOR DE ÎNCHIDERE A

EXERCIŢIULUI FINANCIAR

Prelucrarea datelor în vederea întocmirii situaţiilor financiare anuale

reprezintă un proces complex, care se concretizează într-o succesiune de lucrări,

dintre care unele au caracter preliminar, iar altele se referă la redactarea propriu-

zisă a documentelor de sinteză.

Lucrările premergătoare, denumite şi lucrări de închidere a exerciţiului

financiar sunt:

-verificarea înregistrării corecte în conturi a tuturor operaţiilor;

-verificarea concordanţei dintre contabilitate şi evidenţa operativă, dintre

contabilitate sintetică şi cea analitică;

-întocmirea balanţei de verificare provizorii, înainte de inventariere;

-inventarierea generală a patrimoniului;

-efectuarea operaţiilor de delimitare în timp a cheltuielilor şi veniturilor;

-determinarea rezultatului exerciţiului financiar şi repartizarea acestuia;

-stabilirea rulajelor lunare în registrul jurnal şi în cartea mare;

-întocmirea balanţei de verificare definitivă.

11.1. Verificarea înregistrării corecte în conturi a tuturor operaţiilor

Această verificare urmăreşte:

93

-dacă s-au întocmit documente justificative pentru toate operaţiile

economice efectuate în cursul exerciţiului financiar;

-dacă toate documentele justificative au fost corect înregistrate în

contabilitate;

-legalitatea şi sinceritatea datelor înregistrate în contabilitate, care trebuie

să dea o descriere fidelă, clară şi completă a operaţiilor economico-financiare.

11.2. Verificarea concordanţei dintre contabilitate şi evidenţa operativă,

dintre contabilitatea sintetică şi cea analitică

Modalităţile concrete de verificare a acestor corelaţii diferă în funcţie de

metodele de organizare a contabilităţii şi evidenţei operative. Principalele

concordanţe dintre contabilitate şi evidenţa operativă care trebuie verificate sunt:

-totalurile stabilite în fişele de magazie se compară cu soldurile conturilor

de stocuri;

-totalul soldurilor din raportul de gestiune întocmit pentru fiecare gestiune

trebuie să corespundă cu soldul contului 371 „Mărfuri”;

-soldul din registrul de casă trebuie să fie egal cu soldul contului 531

„Casa”;

-totalul soldurilor din ultimul extras de cont de la fiecare bancă trebuie să

fie egal cu soldul contului 512 „Conturi curente la bănci”

În cazul neconcordanţei dintre evidenţa operativă şi contabilitate,

verificările se succed în ordinea inversă operaţiilor de înregistrare. Verificarea

acestor operaţii nu trebuie să se efectueze doar la sfârşitul exerciţiului financiar,

ci trebuie să aibă un caracter permanent.

Pentru verificarea corelaţiei dintre contabilitatea sintetică şi cea analitică

se întocmesc balanţe de verificare analitice pentru fiecare cont sintetic care se

dezvoltă pe analitice. O asemenea balanţă pune în evidenţă corelaţiile dintre

rulajele şi soldurile conturilor analitice şi elementele corespunzătoare ale

contului sintetic respectiv.

94

În cazul utilizării sistemelor informatice de gestiune şi de contabilitate,

corelaţia dintre evidenţa analitică şi cea sintetică se realizează automat, pentru că

datele din contabilitatea analitică se transferă în contabilitatea sintetică.

Care sunt lucrările premergătoare întocmirii situaţiilor finaciare? (vezi pag.

93)

11.3. Întocmirea balanţei de verificare provizorii, înainte de inventariere

Legătura dintre contabilitatea curentă şi situaţiile financiare anuale se

realizează prin întocmirea balanţei de verificare sintetice. Balanţa de verificare

se întocmeşte cel puţin anual, la închiderea exerciţiului financiar sau la

termenele de întocmire a situaţiilor financiare. La închiderea exerciţiului

financiar se recomandă întocmirea a două balanţe de verificare şi anume:

- o balanţă de verificare întocmită în mod facultativ înaintea inventarierii

generale anuale;

-o balanţă de verificare întocmită în mod obligatoriu după efectuarea

lucrărilor de închidere a exerciţiului financiar.

Scopul principal al întocmirii balanţei de verificare înaintea inventarierii

generale a patrimoniului este de a prezenta datele scriptice, care se vor compara

cu existenţele faptice stabilite la inventariere.

95

Cu ocazia întocmirii balanţei de verificare provizorii se va realiza implicit

şi principala funcţie a unei balanţe şi anume, verificarea exactităţii datelor

înregistrate în conturi.

11.4. Inventarierea patrimoniului

Orice persoană juridică sau fizică care, potrivit legii îşi organizează

contabilitate proprie, are obligaţia să efectueze inventarierea generală a

patrimoniului. Inventarierea este un procedeu al metodei contabilităţii cu ajutorul

căruia se poate verifica concordanţa dintre informaţiile scriptice şi cele reale.

Inventarierea este o lucrare complexă care cuprinde mai multe etape şi

anume:

1. Pregătirea inventarierii. Constă în luarea unor măsuri organizatorice,

cum sunt:

-determinarea obiectului inventarierii şi a sferei de cuprindere;

-constituirea unei comisii de inventariere, care trebuie să fie formată din

cel puţin două persoane numite prin decizie scrisă;

-sistarea operaţiilor de intrare-ieşire a bunurilor din gestiune;

-sigilarea căilor de acces în gestiuni, atunci când comisia părăseşte

gestiunea;

-întocmirea unei declaraţii scrise de către gestionar din care să rezulte

dacă are în gestiune bunuri nerecepţionate sau care nu aparţin gestiunii, dacă a

predat sau primit bunuri fără să întocmească documentele necesare, dacă are

cunoştinţă de existenţa unor plusuri sau minusuri de inventar etc.;

-aranjarea separată a bunurilor degradate, demodate, a bunurilor primite

în custodie, spre reparare sau pentru păstrare;

-verificarea aparatelor de măsură etc.

96

2. Inventarierea propriu-zisă. În această etapă are loc constatarea faptică

şi descrierea elementelor patrimoniale care se înscriu în listele de inventar.

Listele de inventar se întocmesc pe locuri de depozitare, pe gestiuni şi pe

categorii de elemente patrimoniale. Listele se semnează, pe fiecare filă, de către

membrii comisiei şi de către gestionar. Listele de inventariere reprezintă

documente justificative pentru stabilirea lipsurilor şi plusurilor de bunuri şi

valori, precum şi pentru constatarea deprecierilor.

Comisia de inventariere stabileşte caracterul plusurilor, lipsurilor şi

deprecierilor constatate şi propune modul de regularizare a diferenţelor de

inventariere. În cazul în care lipsurile nu sunt considerate infracţiuni, se poate

avea în vedere posibilitatea compensării lipsurilor cu plusurile constatate, dacă

sunt îndeplinite următoarele condiţii:

-să existe riscul de confuzie între sorturile aceluiaşi bun material;

-diferenţele constatate în plus sau în minus să privească aceeaşi perioadă

de gestiune şi aceeaşi gestiune.

3. Stabilirea rezultatelor inventarierii. Stabilirea rezultatului inventarierii

se realizează prin compararea cantităţilor şi valorilor consemnate în listele de

inventariere şi în situaţiile analitice cu valorile şi cantităţile înregistrate în

contabilitate, în vederea stabilirii diferenţelor de inventar. Pot exista două tipuri

de diferenţe stabilite la inventariere:

a) diferenţe cantitative concretizate în plusuri sau minusuri de inventar,

care se stabilesc astfel:

(stoc faptic – stoc scriptic) x preţ de înregistrare în contabilitate = plus sau

minus la inventar

Dacă stocul faptic este mai mare decât stocul scriptic, rezultă un plus de

inventar, în caz contrar, rezultă un minus de inventar.

b) diferenţe valorice, care rezultă în urma actualizării valorii contabile a

elementelor patrimoniale la valoarea de inventar.

Valoarea de inventar se stabileşte astfel:

-activele imobilizate şi stocurile se evaluează în funcţie de utilitatea

bunului, starea acestuia sau preţul pieţei;

-creanţele şi datoriile se evaluează la valoarea lor probabilă de încasare,

respectiv de plată.

97

Diferenţele valorice se stabilesc astfel:

(stoc faptic x valoarea actuală) – (stoc faptic – valoarea contabilă)

În cazul în care se constată că valoarea de inventar este mai mică decât

valoarea contabilă, în listele de inventariere se va înscrie valoarea contabilă. În

cazul în care valoarea de inventar este mai mică decât valoarea contabilă, în

listele de inventariere se înscrie valoarea de inventar. Rezultă că plusurile

valorice nu se înregistrează în contabilitate iar minusurile valorice se

înregistrează, în funcţie de natura lor, astfel:

-deprecierile ireversibile aferente imobilizărilor necorporale şi corporale

se înregistrează sub forma amortizării suplimentare;

-deprecierile reversibile se înregistrează sub forma ajustărilor pentru

depreciere.

Rezultatele inventarierii se înscriu de către comisia de inventariere într-un

proces verbal.

Rezultatele inventarierii elementelor de activ şi de pasiv, grupate după

natura lor, conform posturilor din bilanţ, se înscriu în registrul inventar.

4. Înregistrarea diferenţelor de inventar. Rezultatele inventarierii trebuie

înregistrate în evidenţa tehnico-operativă în termen de cel mult trei zile de la data

aprobării procesului verbal de inventariere, de către administrator.

În contabilitate, rezultatele inventarierii se înregistrează astfel:

-plusurile cantitative se înregistrează ca intrări în patrimoniu;

-minusurile cantitative se înregistrează ca ieşiri din patrimoniu;

-deprecierile reversibile se înregistrează sub forma ajustărilor pentru

depreciere sau pierdere de valoare;

-deprecierile ireversibile se înregistrează sub forma unor amortizări

suplimentare.

Explicaţi diferenţele constatate cu ocazia inventarierii (vezi pag. 97)

98

Principalele operaţii înregistrate în contabilitate cu ocazia inventarierii sunt:

1) regularizarea plusurilor la inventar:

a) Plusurile la inventar constatate la valorile stocabile achiziţionate de la terţi

(materii prime, materiale consumabile, ambalaje, mărfuri) sunt înregistrate la preţul

de evidenţă debitându-se conturile prin care sunt reflectate valorile stocabile şi

creditându-se conturile corespunzătoare de cheltuieli:

-plusuri de materii prime:

301 “Materii prime”

+A/D

= 601 “Cheltuieli cu

materiile prime” _-A/C

Valoare plus

-plusuri de materiale consumabile:

302 “Materiale consumabile”

+A/D


materialele consumabile”

-A/C

Valoare plus

-plusuri de mărfuri:

307 “Mărfuri”

+A/D

= 607 “Cheltuieli privind

mărfurile” -A/C

Cost de achiziţie

-plusuri de mărfuri a căror evidenţă se ţine la preţ de vânzare cu amănuntul:

307 “Mărfuri”

+A/D

= % 607

“Cheltuieli privind mărfurile”

-A/C 378

“Diferenţe de preţ la mărfuri”

PVA mărfuri plus

Cost achiziţie

Adaos comercial

99

4428 “TVA neexigibilă”

+P/C

TVA

b) Plusurile constatate la valorile stocabile obţinute din producţie proprie

(semifabricate, produse finite etc.) se înregistrează la preţul de evidenţă prin debitarea

conturilor de stocuri şi creditarea contului de venit :

Gr 34 “Produse”

+A/D

= 711 “Venituri din producţia de imobilizări

necorporale” +P/C

Valoare plus

c) Plusurile de active imobilizate se înregistrează la valoarea de inventar

(valoarea rămasă de amortizat cu excepţia celor depreciate care se evaluează la

valoarea actuală):

Gr. 20, 21, 23, 26 “Conturi de imobilizări”

+A/D

= 4754 “Plusuri de inventar

de natura imobilizărilor”

+P/C

Valoare plus

d) Plusurile constatate la inventarierea casieriei se înregistrează pe seama

altor venituri din exploatare:

531 “Casa” +A/D

= 7588 “Alte venituri din

exploatare” +P/C

Valoare plus

2) regularizare minusuri la inventar neimputabile şi a pierderilor din

calamităţi:

Pentru minusurile de inventar neimputabile, cu excepţia minusurilor de casă,

înregistrările sunt de sens invers cu cele prezentate în cazul plusurilor, iar în cazul

activelor imobilizate amortizabile tipul de înregistrare este:

-minus de inventar active imobilizate incomplet amortizate:

% Gr. 28

“Amortizări privind imobilizările” -P/C 6583


+A/D

= Gr. 20, 21 “Conturi de imobilizări”

-A/C

Valoare de intrare

Amortizare înregistrată

Valoare

rămasă de amortizat

-minus de inventar active neamortizabile:

100

6583 “Cheltuieli privind activele cedate

şi alte operaţii de capital” +A/D

= 211, Gr. 23, 26 “Conturi de imobilizări”

-A/C

Valoare de intrare

În cazul lipsurilor neimputabile, potrivit reglementărilor fiscale, se va colecta

TVA aferentă bunurilor scoase din patrimoniu, în situaţia în care pentru aceste valori

s-a dedus iniţial TVA:

635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe

şi vărsăminte asimilate” +A/D

= 4427 “TVA colectată”

+P/C

TVA

Pierderile din calamităţi se înregistrează prin debitarea contului de 671

„Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare” şi creditarea

conturilor elementelor de activ respective; ex: pierderi din calamităţi de materii

prime:

671 “Cheltuieli privind calamităţile şi

alte evenimente extraordinare” +A/D

= 301 “Materii prime”

-A/C

Valoare pierdere

3) regularizarea minusurilor de inventar imutabile:

În acest caz, pe lângă înregistrările efective ale minusurilor la inventar

prezentate mai sus se procedează la înregistrarea imputării acestora fie unui salariat al

unităţii, fie unui terţ. Imputarea se face la valoarea de înlocuire a bunului la data

constatării pagubei, inclusiv TVA colectată.; articolul contabil este:

4282 “Alte creanţe în legătură cu

personalul” sau 461

“Debitori diverşi” +A/D

= % 7588

“Alte venituri din exploatare”


+P/C

Valoare de imputat

Valoare de înlocuire

TVA

Important: Pentru bunurile lipsă sau depreciate calitativ constatate pe bază de

inventariere peste normele legale neimputabile se datorează TVA. Operaţiunea se

reflectă în contabilitate prin înregistrarea:

635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe

şi vărsăminte asimilate” +A/D


+P/C

TVA

Exemplu privind plusuri şi minusuri cantitative constatate la inventar:


101

Pe baza listelor de inventariere s-au constatat următoarele diferenţe

cantitative la inventar:

Cantitate Denumire bun Scriptic Faptic

Diferenţe cantitative

Preţ unitar Valoare

Materii prime 500 540 40 12 480 Produse finite 300 290 -10 10 -100Mărfuri la cost de achiziţie

800 820 20 7 140

Copiator 1 - -1 2.200* -2.200*) Amortizarea înregistrată este de 1.800 lei

Produsele finite au fost imputate gestionarului, la o valoare de imputare

unitară de 20 lei.

1) se înregistrează plusul de materii prime:

301 “Materii prime”

+A/D


materiile prime” _-A/C

480

2) se înregistrează lipsa de produse finite:

711 “Variaţia stocurilor”

-P/D

= 345 “Produse finite”

-A/C

100

3) se înregistrează imputarea produselor finite lipsă la inventar:

4282 “Alte creanţe în legătură cu

personalul” +A/D

= % 7588

“Alte venituri din exploatare”


+P/C

224 200

24

4) se înregistrează copiatorul lipsă la inventar:

% 2814

“Amortizarea altor imobilizări necorporale”

-P/C 6583


+A/D

= 214 “Mobilier, aparatură

birotică, echipamente de

protecţie a valorilor umane şi materiale

şi alte active corporale”

-A/C

2.200 1.800

400

5) se înregistrează TVA colectată aferentă valorii rămase:

635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi

vărsăminte asimilate” +A/D


+P/C

96 (400 x 24%)

102

4) înregistrarea plusurilor şi minusurilor de valoare la inventar:

La închiderea exerciţiului, elementele de activ şi de pasiv de natura datoriilor

se evaluează şi se reflectă în situaţiile financiare la valoarea de intrare, respectiv

valoarea contabilă, pusă de acord cu rezultatele inventarierii. În acest scop valoarea

de intrare sau contabilă se compară cu valoarea de inventar, astfel:

1. Diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar, mai mare, şi

valoarea de intrare nu se contabilizează, aceste elemente menţinându-se la valoarea

lor de intrare.

2. Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar, mai mică şi

valoarea contabilă netă a elementelor de activ (VCN = VI – A- P) se contabilizează

astfel:

-printr-un amortisment suplimentar, în cazul constatării unor minusuri de

valoare ireversibile (depreciere ireversibilă) la imobilizările amortizabile:

68 “Cheltuieli cu amortizările,

provizioanele şi ajustările de valoare” +A/D

= 28 „Amortizări privind

imobilizările” +P/C

Amortisment suplimentar

-prin constituirea unei ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare în

cazul în care diferenţele în minus constatate au caracter reversibil:



= Gr. 29,39,49,59 Ajustări pentru depreciere

sau pierdere de valoare +P/C

Valoare de intrare –

Valoare de inventar

În cazul în care deprecierea constată este inferioară ajustării deja constituit în

exerciţiul anterior, atunci se procedează la diminuarea acesteia cu diferenţa

corespunzătoare, efectuându-se înregistrarea:

Gr. 29,39,49,59 Ajustări pentru depreciere sau

pierdere de valoare +P/C

= 78 „Venituri din provizioane şi

ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare”.

+P/C

Depreciere anterioară – Depreciere constatată

Important: reflectarea în situaţiile financiare a acestor elemente se face la

valoarea de intrare corectată cu valoarea deprecierilor, iar în conturile specifice aceste

elemente se menţin înregistrate la valoarea de intrare sau contabilă.

În această etapă are loc şi înregistrarea operaţiilor de regularizare a

provizioanele care se constituie pentru finanţarea acelor cheltuieli şi pierderi a căror

realizare sau plată este incertă ori pentru cheltuieli care devin exigibile în perioade

următoare.

103

Constituirea sau majorarea provizioanelor se face prin debitarea conturilor de

cheltuieli cu provizioanele:



= Gr. 15 „Provizioane”

+P/C

Provizion constituit

Diminuarea sau anularea provizioanelor se face prin creditarea conturilor de

venituri din provizioane:

Gr. 15 „Provizioane”

+P/C

= 78 „Venituri din provizioane şi

ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare”.

+P/C

Diminuare provizion


O societate comercială prezintă următoarea situaţie la inventar:

Denumire

bun Valoare

contabilă Valoare actuală

Diferenţe calitative

Materii prime 90 80 -10 Produse finite 300 320 20 (nu se

înregistrează) Titluri de participare

1.200 1.300 100 (nu se înregistrează)

Acţiuni 600 570 -30 Clienţi 868 - -868


104

5) înregistrarea operaţiilor privind delimitarea în timp a cheltuielilor şi

veniturilor:

Pentru a stabili corect rezultatul exerciţiului este necesară separarea în timp a

cheltuielilor şi veniturilor înregistrate în cursul exerciţiului sau preluate ca sold din

exerciţiul precedent. În sfera acestor operaţii se cuprind:

a) operaţii privind regularizarea cheltuielilor şi veniturilor înregistrate în

avans: aplicarea principiului independenţei exerciţiului financiar impune o delimitare

clară a cheltuielilor şi veniturilor realizate în perioada curentă, dar care sunt aferente

exerciţiilor financiare următoare.

Exemplu privind regularizare venituri în avans:


O editură emite şi încasează prin bancă în luna decembrie o factură

reprezentând abonamente aferente anului viitor în sumă de 1.000 lei; TVA 9%.

1) se înregistrează emitere factură:

4111 “Clienţi”

+A/D

= % 472

„Venituri înregistrate în avans” 4427

„TVA colectată” +P/C

1090 1.000

90

2) se înregistrează încasarea facturii:


+A/D


-A/C

1090


O societate comercială achită în numerar în luna decembrie primele de

asigurare auto aferente anului următor, în sumă de 1.500 lei.


b) diferenţe de curs valutar aferente disponibilităţilor, creanţelor şi datoriilor

în valută: pentru obţinerea unei imagini reale a patrimoniului, înainte de întocmirea

situaţiilor financiare se calculează şi înregistrează în contabilitate pierderile sau

105

câştigurile latente aferente disponibilităţilor, creanţelor şi datoriilor în valută, prin

compararea valorilor contabile cu valorile actuale, stabilite pe baza cursurilor valutare

din ultima zi a exerciţiului financiar. Prin compararea valorii contabile cu valoarea

actuală pot rezulta:

-diferenţe favorabile de curs valutar: în cazul disponibilităţilor şi creanţelor,

atunci când cursul valutar creşte, iar în cazul datoriilor, atunci când cursul valutar

scade.

-diferenţe nefavorabile de curs valutar: în cazul disponibilităţilor şi creanţelor,

atunci când cursul valutar scade, iar în cazul datoriilor, atunci când cursul valutar

creşte.

Diferenţele favorabile de curs valutar se înregistrează în creditul contului 765

„Venituri din diferenţe de curs valutar”, iar diferenţele nefavorabile în debitul

contului 665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”.

Exemplu privind delimitarea în timp a diferenţelor de curs valutar:


La închiderea exerciţiului o societate comercială are înregistrate următoarele

creanţe, datorii şi disponibilităţi în valută:

-creanţă clienţi: 500 euro la cursul de 3,80 lei/euro = 1.900 lei;

-credit pe termen scurt: 8.000 euro la curs de 3,90 lei/euro = 31.200 lei;

-disponibil în valută: 600 euro la un curs de 3,50 lei/euro = 2.100 lei.

Cursul de schimb la închiderea exerciţiului este de 3,60 lei/euro.

1) se înregistrează diferenţe de curs nefavorabile aferente creanţei:

500 x (3,60 – 3,80) = -100

665 “Cheltuieli din diferenţe de curs

valutar” +A/D

= 4111 „Clienţi”

-A/C

100

2) se înregistrează diferenţe de curs favorabile aferente creditului bancar:

8.000 x (3,60 – 3,90) = -2.400

5191 “Credite bancare pe termen scurt”

-P/D

= 765 „Venituri din diferenţe de curs

valutari” +P/C

2.400

3) se înregistrează diferenţe de curs valutar aferente disponibilităţilor:

600 x (3,60 – 3,50) = 60


= 765 „Venituri din diferenţe de curs

60

106

+A/D valutari” +P/C

11.5. Determinarea rezultatului exerciţiului financiar şi repartizarea

acestuia

a) Închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli

Pentru a stabili rezultatul lunii decembrie, se procedează la închiderea

conturilor de venituri şi cheltuieli în corespondenţă cu contul 121 „Profit sau

pierdere”.

b1) Calcularea impozitului pe profit

Impozitul pe profit are ca bază de calcul rezultatul impozabil sau fiscal, care

se obţine prin corectarea rezultatului contabil brut cu cheltuielile nedeductibile şi cu

deducerile fiscale, conform relaţiei următoare:

Rezultatul impozabil = Rezultat contabil + Cheltuieli nedeductibile –

Deduceri fiscale

Dacă rezultatul impozabil stabilit conform ecuaţiei de mai sus este pozitiv

(profit fiscal sau impozabil) se calculează impozitul pe profit datorat, potrivit relaţiei:

Impozit pe profit = Rezultat impozabil x cota de impozit (16%)

Dacă rezultatul impozabil este negativ, acesta reprezintă pierdere fiscală şi se

va recupera din profiturile impozabile obţinute în exerciţiile financiare următoare.

Profitul fiscal şi pierderea fiscală nu se înregistrează în contabilitate, ci numai

în declaraţia 101 „Declaraţia anuală privind impozitul pe profit”.

Pierderea fiscală din anii precedenţi se acoperă trimestrial, din profitul fiscal,

odată cu calcularea şi înregistrarea impozitului pe profit.

Pierderea contabilă din anii precedenţi se acoperă numai la sfârşitul

exerciţiului financiar, când are loc repartizarea anuală a profitului contabil net.

Plata impozitului se face trimestrial, până la data de 25, inclusiv, a primei luni

din trimestrul următor.

b1) calcularea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor

107

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se calculează prin aplicarea cotei

de 3% asupra sumei totale a veniturilor trimestriale, cu excepţia celor înregistrate în

conturile: 71 „Venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie”, 72 „Venituri

din producţia de imobilizări”, 781 „Venituri din provizioane şi ajustări pentru

depreciere privind activitatea de exploatare” şi 786 „Venituri financiare din ajustări

pentru pierdere de valoare”, care nu sunt venituri efective, ci au rolul de a compensa

anumite cheltuieli de producţie sau cu provizioanele şi ajustările.

Plata impozitului se face trimestrial, până la data de 25 , inclusiv, a primei luni

din trimestrul următor.

c) determinarea şi repartizarea rezultatului exerciţiului financiar

După operaţiile de închidere a conturilor de venituri şi cheltuieli, contul 121

„Profit sau pierdere” încorporează în credit totalul veniturile anuale realizate, iar în

debit, totalul cheltuielilor anuale efectuate, inclusiv cheltuielile cu impozitul pe

profit/venit. Dacă volumul veniturilor este mai mare decât cel al cheltuielilor, contul

121 „Profit sau pierdere” va avea sold creditor şi reprezintă profitul net obţinut în

exerciţiul financiar expirabil. Dacă volumul cheltuielilor îl depăşeşte pe cel al

veniturilor, se obţine în contul 121 „Profit sau pierdere” un sold final debitor, ceea ce

reprezintă pierderea din exerciţiul financiar care se încheie.

Repartizarea profitului net se face pe următoarele destinaţii, respectânduse în

mod obligatoriu ordinea menţionată:

-constituirea şi majorarea rezervei legale în limita a 5% din profitul contabil

anual înainte de impozitare, până ce se ajunge la 20% din capitalul social;

-acoperirea pierderilor contabile;

-constituirea şi majorarea rezervelor statutare sau contractuale, conform

prevederilor din actul constitutiv al entităţii;

-pentru dividende, conform hotărârii adunării generale a

acţionarilor/asociaţilor;

-pentru alte destinaţii, conform hotărârii adunării generale a

acţionarilor/asociaţilor (alte rezerve, capital social).

Exemplu privind determinarea rezultatului contabil net şi repartizarea

acestuia: Exemplificare înregistrare în contabilitate

108

O societate comercială prezintă următoarea situaţie la sfârşitul exerciţiului

200N:

-venituri totale 10.000 lei, din care neimpozabile 500 lei;

-cheltuieli totale 6.000 lei, din care: -amenzi Gardă Financiară: 900 lei;

-impozit profit cumulat: 100 lei.

-rezerve legale existente 500 lei;

-capital social 3.000 lei;

-pierdere contabilă din anii precedenţi: 300 lei din care pierdere fiscală 200

lei;

-adunarea generală a asociaţilor hotărăşte ca profitul contabil net, rămas

după majorarea rezervei legale şi acoperirea pierderi contabile, să fie repartizat la

dividende.

Determinarea profitului contabil net:

Rezultatul contabil brut = Venituri totale - Cheltuieli totale = 10.000 – 6.000 =

4.000 lei

Constituire rezervă legală: 5% x 4.000 = 200 lei

Plafon maxim rezervă legală: 20% x 3.000 = 600 lei

→ rezervă legală de constituit: 600 – 500 = 100 lei

Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil + Cheltuieli nedeductibile – Deduceri

fiscale = 4.000 + 1.000 – 100 – 100 – 200 = 4.600

Impozit pe profit datorat: 16% x 4.600 = 736 lei

Impozit pe profit înregistrat 100 lei

Impozit pe profit de înregistrat 636 lei

Rezultat contabil net: 4.000 – 736 = 3.264

Repartizarea profitului contabil net:

Pentru acoperire pierdere contabilă din anii precedenţi: 300 lei

Pentru dividende: 3.264 – 100 – 300 = 2.864


Sfârşitul exerciţiului 200N:

1) se înregistrează închiderea conturilor de cheltuieli:

121 “Profit sau pierdere”

-P/D

= Clasa 6 „Conturi de cheltuieli”

-A/C

6.000

109

2) se înregistrează închiderea conturilor de venituri:

Clasa 7 “Conturi de venituri”

-P/D

= 121 „Profit sau pierdere”

+P/C

10.000

3) se înregistrează constituire rezervă legală:

129 “Repartizarea profitului”

+A/D

= 1061 „Rezervă legală”

+P/C

100

4) se înregistrează impozitul pe profit:

691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit”

+A/D

= 441 „Impozit pe profit”

+P/C

636

5) se înregistrează închiderea contului 691:


-P/D

= 691 “Cheltuieli cu impozitul pe

profit” -A/C

636

Ianuarie 200N+1:

1) închidere cont 129:


-P/D

= 129 “Repartizarea profitului”

-A/C

100

2) acoperire pierdere din anii precedenţi:


-P/D

= 1171 “Rezultatul reportat reprezentând profit

nerepartizat sau pierdere neacoperită”

+P/C

300

3) reportare rezultat rămas nerepartizat:


-P/D

= 1171 “Rezultatul reportat reprezentând profit

nerepartizat sau pierdere neacoperită”

+P/C

2.864

4) plată impozit profit (până în data de 25 ianuarie):

441 “Impozit pe profit”

-P/D

= 5121 “Conturi la bănci în lei”

-A/C

636

La aprobarea situaţiilor financiare:

1) repartizare profit la dividende:

1171 “Rezultatul reportat reprezentând

profit nerepartizat sau pierdere neacoperită”

= 457 “Dividende de plată”

+P/C

2.864

110

-P/D

La data când se plătesc dividendele:

1) se înregistrează impozit pe dividende:

457 “Dividende de plată”

-P/D

= 446 “Alte impozite, taxe şi

vărsăminte” +P/C

458 (2.864 x 16%)

2) se înregistrează plata dividendelor:

457 “Dividende de plată”

-P/D


-A/C

2.379

3) plată impozit dividende (până în data de 25 a lunii următoare plăţii

dividendelor):

446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte”

-P/D


-A/C

458

Explicaţi cum se calculează impozitul pe profit (vezi pag. 107-108)

11.6. Stabilirea rulajelor lunare în Registrul jurnal şi în Cartea Mare

a) întocmirea registrului jurnal

Registrul jurnal serveşte ca document contabil obligatoriu în înregistrarea

cronologică şi sistematică a modificării elementelor de activ şi de pasiv ale entităţii.

b) întocmirea Registrului Cartea Mare

Registrul Cartea Mare serveşte la stabilirea rulajelor şi soldurilor conturilor

sintetice şi la întocmirea balanţei de verificare.

111

Exemplu privind întocmirea Registrului jurnal şi a Registrului Cartea Mare:


O societate comercială prezintă următoarea situaţie în conturi la începutul

lunii decembrie 200N (01.01.200N):

-soldul contului 301 „Materii prime”: 0 lei;

-soldul contului 4111 „Clienţi”: 450 lei;

-soldul contului 5121 „Conturi la bănci în lei”: 150 lei

-soldul contului 5311 „Casa în lei”: 190 lei

Să se înregistreze în Registrul Jurnal şi apoi în Registrul Cartea Mare

următoarele operaţii:

1) încasarea unei creanţe în sumă de 50 lei, conform chitanţei nr. 6541 din

10.12.200N;

2) achiziţionarea de materii prime în sumă de 100 lei, conform facturii nr.

3521 şi chitanţei nr. 5643 din 15.12.200N;

3) încasarea unei creanţe clienţi în sumă de 200 lei, conform ordinului de

plată nr. 5 din 20.12.200N şi a extrasului de cont.

Înscrierea articolelor contabile din documentele de evidenţă în Registrul

Jurnal se face astfel:

Simbol cont Sume Nrcrt

Data înreg.

Document (fel, nr., dată)

Exlicaţie Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare

1. 10.12 Ch 6541 Încasare clienţi

5311 4111 50.00 50.00

2. 15.12 Fact. 3521 Cumpărare materii prime

301 401 100.00 100.00

3. 15.12 Ch. 5643 Plată furnizori

401 5311 100.00 100.00

4. 20.12 Ordin de plată

Incasare clienţi

5121 4111 200.00 200.00

De reportat/Total: 450.00 450.00

Transcrierea datelor din registrul jurnal în Registrul Cartea Mare:

5311 “Casa în lei” 5121 “Conturi la bănci în lei” Explicaţii Debit Credit Explicaţii Debit Credit

Sold iniţial 190.00 Sold iniţial 150.00 Incasare clienţi

50.00 Incasare clienţi

200.00

Plată furnizori

100.00

112

Rulaje 50.00 100.00 Rulaje 200.00 0.00 Total sume 240.00 100.00 Total sume 350.00 0.00 Sold final 140.00 Sold final 550.00

301 “Materii prime” 4111 “Clienţi”

Explicaţii Debit Credit Explicaţii Debit Credit Sold iniţial 0.00 Sold iniţial 450.00 Cumpărare materii prime

100.00 Incasare casă 50.00

Incasare bancă

200.00

Rulaje 100.00 0.00 Rulaje 0.00 250.00 Total sume 100.00 0.00 Total sume 450.00 300.00 Sold final 100.00 0.00 Sold final 150.00

11.7. Întocmirea balanţei de verificare definitive (finale)

Balanţa de verificare sintetică este un document care serveşte atât la

verificarea corectitudinii înregistrărilor din contabilitate, cât şi la centralizarea

informaţiilor contabile în vederea elaborării situaţiilor financiare anuale.

Întocmirea balanţei de verificare sintetice implică parcurgerea următoarelor

etape:

a) pregătirea conturilor, care presupune:

-calcularea rulajelor lunii curente şi a sumelor totale în fişele de cont sintetice

(Registrul Cartea Mare);

-stabilirea soldurilor finale.

b) transcrierea datelor în balanţa conturilor astfel:

-soldurile iniţiale şi totalul sumelor precedente se preiau din balanţa

precedentă;

-rulajele conturilor se transcriu din fişele de cont sintetice;

-totalul sumelor şi soldurile finale se determină direct în balanţă.

c) totalizarea coloanelor din balanţă şi obţinerea egalităţii valorice.

11.8. Întocmirea situaţiilor financiare anuale

Întocmirea situaţiilor financiare anuale marchează etapa cu care se

încheie lucrările contabile dintr-un exerciţiu financiar şi reprezintă punctul de

plecare al contabilităţii din exerciţiul următor.

Structura situaţiilor financiare

113

În dispoziţiile generale privind situaţiile financiare anuale prezentate de

OMFP nr. 3055/2009 se precizează:

a) persoanele juridice care la data bilanţului depăşesc limitele a două dintre

următoarele criterii (denumite criterii de mărime):

-total active: 3.650.000 euro,

-cifra de afaceri netă: 7.300.000 euro;

-număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50

Întocmesc situaţii financiare anuale în a căror structură intră:

-bilanţ;

-cont de profit şi pierdere;

-situaţia modificării capitalurilor proprii;

-situaţia fluxurilor de trezorerie,

-notele explicative la situaţiile financiare anuale.

b) persoanele juridice care la data bilanţului nu depăşesc limitele a două dintre

criteriile de mărime prezentate mai sus întocmesc situaţii financiare simplificate care

cuprind:

-bilanţ prescurtat;

-cont de profit şi pierde;

-notele explicative la situaţiile financiare anuale simplificate.

În cadrul situaţiilor financiare anuale, prezentarea informaţiilor privind

exerciţiul financiar curent se face comparativ cu datele privind exerciţiul

financiar precedent.

Pentru întocmirea situaţiilor financiare se apelează la următoarele surse

de date:

-informaţiile privind situaţia patrimoniului la începutul exerciţiului se

preiau din bilanţul întocmit la sfârşitul exerciţiului financiar precedent;

-informaţiile privind veniturile, cheltuielile şi rezultatele aferente

exerciţiului financiar precedent se preiau din contul de profit şi pierdere întocmit

la sfârşitul exerciţiului financiar precedent;

-datele referitoare la situaţia patrimoniului, precum şi cele privind

veniturile, cheltuielile şi rezultatele aferente exerciţiului încheiat se transcriu din

ultima balanţă de verificare.

114

Pentru elaborarea situaţiilor financiare trebuie să se respecte anumite

reguli generale:

-transpunerea soldurilor conturilor din balanţa de verificare se face grupat

în funcţie de conţinutul economic şi potrivit menţiunilor din cadrul fiecărui post

bilanţier;

-în principiu soldurile debitoare ale conturilor de activ se înscriu în cadrul

activului bilanţier, iar soldurile creditoare se înscriu în cadrul grupelor de datorii

şi capitaluri proprii;

-elementele de activ se înscriu în bilanţ la valoarea actuală sau la valoarea

netă contabilă:

Valoarea contabilă netă = Valoarea contabilă – Amortizări – Ajustări

-completarea contului de profit şi pierdere se face prin preluarea din

balanţă a rulajelor anuale ale conturilor de venituri şi cheltuieli din balanţa de

verificare definitivă.

Care este structura setului de situaţii financiare? (vezi pag. 113-114)



1) se înregistrează deprecierea reversibilă a materiilor prime:



+A/D

= 391 Ajustări pentru deprecierea

activelor circulante +P/C

10

2) se înregistrează deprecierea reversibilă a titlurilor:

115

6863 “Cheltuieli financiare privind

ajustările pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare”

+A/D

= 296 „Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor

financiare” +P/C

30

3) se înregistrează deprecierea reversibilă a creanţelor:

4118 “Clienţi incerţi sau în litigiu”

+A/D

= 4111 „Clienţi”

-A/C

868

Şi:



+A/D

= 491 „Ajustări pentru deprecierea

creanţelor clienţi” +P/C

700 (868 – 24%)



1) se înregistrează plată prime de asigurare:

471 “Cheltuieli înregistrate în avans”

+A/D

= 5311 „Casa în lei”

-A/C

1.500





3. Pântea I.P., Bodea Gh., Contabilitatea financiară românească conformă cu

Directivele europeană, Ediţia a III –a, Ed. Intercredo, Deva 2008, pag. 479-498






116


PLANUL DE CONTURI

CLASA 1 – CONTURI DE CAPITALURI

10. CAPITAL ȘI REZERVE

101. Capital 1011. Capital subscris nevărsat 1012. Capital subscris vărsat 1015. Patrimoniul regiei 1016. Patrimoniul public 104. Prime de capital 1041. Prime de emisiune 1042. Prime de fuziune/divizare 1043. Prime de aport 1044. Prime de conversie a obligațiunilor în acțiuni 105. Rezerve din reevaluare 106. Rezerve 1061. Rezerve legale 1063. Rezerve statutare sau contractuale 1064. Rezerve de valoare justă 1065. Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare 1067. Rezerve din diferențe de curs valutar în relație cu investiția netă într-o

entitate străină 1068. Alte rezerve 107. Rezerve din conversie 108. Interese care nu controlează 1081. Interese care nu controlează – rezultatul exercițiului financiar 1082. Interese care nu controlează – alte capitaluri proprii 109. Acțiuni proprii 1091. Acțiuni proprii deținute pe termen scurt 1092. Acțiuni proprii deținute pe termen lung

11. REZULTATUL REPORTAT 117. Rezultatul reportat

117

1171. Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită

1172. Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dată a IAS, mai puțin IAS 29

1174. Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile 1176. Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea Reglementărilor

contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene 12. REZULTATUL EXERCIȚIULUI FINANCIAR

121. Profit sau pierdere 129. Repartizarea profitului

14. CÂȘTIGURI SAU PIERDERI LEGATE DE EMITEREA, RĂSCUMPĂRAREA, VÂNZAREA, CEDAREA CU TITLU GRATUIT SAU ANULAREA INSTRUMENTELOR DE CAPITALURI PROPRII

141. Câștiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii

149. Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii 15. PROVIZIOANE

151. Provizioane 1511. Provizioane pentru litigii 1512. Provizioane pentru garanții acordate clienților 1513. Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale și alte acțiuni

similare legate de acestea 1514. Provizioane pentru restructurare 1515. Provizioane pentru pensii și obligații similare 1516. Provizioane pentru impozite 1518. Alte provizioane

16. ÎMPRUMUTURI ȘI DATORII ASIMILATE 161. Împrumuturi din emisiuni de obligațiuni 1614. Împrumuturi externe din emisiuni de obligațiuni garantate de stat 1615. Împrumuturi externe din emisiuni de obligațiuni garantate de bănci 1617. Împrumuturi interne din emisiuni de obligațiuni garantate de stat 1618. Alte împrumuturi din emisiuni de obligațiuni 162. Credite bancare pe termen lung 1621. Credite bancare pe termen lung 1622. Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadență 1623. Credite externe guvernamentale 1624. Credite bancare externe garantate de stat 1625. Credite bancare externe garantate de bănci 1626. Credite de la trezoreria statului 1627. Credite bancare interne garantate de stat 166. Datorii care privesc imobilizările financiare 1661. Datorii față de entitățile afiliate 1663. Datorii față de entitățile de care compania este legată prin interese de

participare 167. Alte împrumuturi și datorii asimilate

118

168. Dobânzi aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate 1681. Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligațiuni 1682. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung 1685. Dobânzi aferente datoriilor față de entitățile afiliate 1686. Dobânzi aferente datoriilor față de entitățile de care compania este

legată prin interese de participare 1687. Dobânzi aferente altor împrumuturi și datorii asimilate 169. Prime privind rambursarea obligațiunilor

CLASA 2 – CONTURI DE IMOBILIZĂRI

20. IMOBILIZĂRI NECORPORALE

201. Cheltuieli de constituire 203. Cheltuieli de dezvoltare 205. Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi și active similare 207. Fond comercial 2071. Fond comercial pozitiv 2075. Fond comercial negativ 208. Alte imobilizări necorporale

21. IMOBILIZĂRI CORPORALE 211. Terenuri și amenajări de terenuri 2111. Terenuri 2112. Amenajări de terenuri 212. Construcții 213. Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații 2131. Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru) 2132. Aparate și instalații de măsurare, control și reglare 2133. Mijloace de transport 2134. Animale și plantații 214. Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane

și materiale și alte active corporale

22. IMOBILIZĂRI CORPORALE ÎN CURS DE APROVIZIONARE 223. Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații în curs de

aprovizionare 224. Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale în curs de aprovizionare

23. IMOBILIZĂRI ÎN CURS ȘI AVANSURI PENTRU IMOBILIZĂRI 231. Imobilizări corporale în curs de execuție 232. Avansuri acordate pentru imobilizări corporale 233. Imobilizări necorporale în curs de execuție 234. Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale

26. IMOBILIZĂRI FINANCIARE

119

261. Acțiuni deținute la entitățile afiliate 263. Interese de participare 264. Titluri puse în echivalență 265. Alte titluri imobilizate 267. Creanțe imobilizate 2671. Sume datorate de entitățile afiliate 2672. Dobânda aferentă sumelor datorate de entitățile afiliate 2673. Creanțe legate de interesele de participare 2674. Dobânda aferentă creanțelor legate de interesele de participare 2675. Împrumuturi acordate pe termen lung 2676. Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung 2678. Alte creanțe imobilizate 2679. Dobânzi aferente altor creanțe imobilizate 269. Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare 2691. Vărsăminte de efectuat privind acțiunile deținute la entitățile afiliate 2692. Vărsăminte de efectuat privind interesele de participare 2693. Vărsăminte de efectuat pentru alte imobilizări financiare

28. AMORTIZĂRI PRIVIND IMOBILIZĂRILE 280. Amortizări privind imobilizările necorporale 2801. Amortizarea cheltuielilor de constituire 2803. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare 2805. Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licențelor, mărcilor comerciale,

drepturilor și activelor similare 2807. Amortizarea fondului comercial 2808. Amortizarea altor imobilizări necorporale 281. Amortizări privind imobilizările corporale 2811. Amortizarea amenajărilor de terenuri 2812. Amortizarea construcțiilor 2813. Amortizarea instalațiilor, mijloacelor de transport, animalelor și

plantațiilor 2814. Amortizarea altor imobilizări corporale

29. AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE VALOARE A IMOBILIZĂRILOR

290. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale 2903. Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare 2905. Ajustări pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor, licențelor,

mărcilor comerciale, drepturilor și activelor similare 2907. Ajustări pentru deprecierea fondului comercial 2908. Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări necorporale 291. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale 2911. Ajustări pentru deprecierea terenurilor și amenajărilor de terenuri 2912. Ajustări pentru deprecierea construcțiilor 2913. Ajustări pentru deprecierea instalațiilor, mijloacelor de transport,

animalelor și plantațiilor 2914. Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări corporale

120

293. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs de execuție 2931. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale în curs de execuție 2933. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale în curs de

execuție 296. Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare 2961. Ajustări pentru pierderea de valoare a acțiunilor deținute la entitățile

afiliate 2962. Ajustări pentru pierderea de valoare a intereselor de participare 2963. Ajustări pentru pierderea de valoare a altor titluri imobilizate 2964. Ajustări pentru pierderea de valoare a sumelor datorate de entitățile

afiliate 2965. Ajustări pentru pierderea de valoare a creanțelor legate de interesele de

participare 2966. Ajustări pentru pierderea de valoare a împrumuturilor acordate pe

termen lung 2968. Ajustări pentru pierderea de valoare a altor creanțe imobilizate

CLASA 3 – CONTURI DE STOCURI ȘI PRODUCȚIE ÎN CURS DE

EXECUȚIE 30. STOCURI DE MATERII PRIME ȘI MATERIALE

301. Materii prime 302. Materiale consumabile 3021. Materiale auxiliare 3022. Combustibili 3023. Materiale pentru ambalat 3024. Piese de schimb 3025. Semințe și materiale de plantat 3026. Furaje 3028. Alte materiale consumabile 303. Materiale de natura obiectelor de inventar 308. Diferențe de preț la materii prime și materiale

32. STOCURI ÎN CURS DE APROVIZIONARE 321. Materii prime în curs de aprovizionare 322. Materiale consumabile în curs de aprovizionare 323. Materiale de natura obiectelor de inventar în curs de aprovizionare 326. Animale în curs de aprovizionare 327. Mărfuri în curs de aprovizionare 328. Ambalaje în curs de aprovizionare

33. PRODUCȚIE ÎN CURS DE EXECUȚIE 331. Produse în curs de execuție 332. Servicii în curs de execuție

34. PRODUSE 341. Semifabricate 345. Produse finite

121

346. Produse reziduale 348. Diferențe de preț la produse

35. STOCURI AFLATE LA TERȚI 351. Materii și materiale aflate la terți 354. Produse aflate la terți 356. Animale aflate la terți 357. Mărfuri aflate la terți 358. Ambalaje aflate la terți

36. ANIMALE 361. Animale și păsări

368. Diferențe de preț la animale și păsări

37. MĂRFURI 371. Mărfuri 378. Diferențe de preț la mărfuri

38. AMBALAJE 381. Ambalaje 388. Diferențe de preț la ambalaje

39. AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ȘI PRODUCȚIEI ÎN CURS DE EXECUȚIE

391. Ajustări pentru deprecierea materiilor prime 392. Ajustări pentru deprecierea materialelor 3921. Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile 3922. Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar 393. Ajustări pentru deprecierea producției în curs de execuție 394. Ajustări pentru deprecierea produselor 3941. Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor 3945. Ajustări pentru deprecierea produselor finite 3946. Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale 395. Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terți 3951. Ajustări pentru deprecierea materiilor și materialelor aflate la terți 3952. Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terți 3953. Ajustări pentru deprecierea produselor finite aflate la terți 3954. Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terți 3956. Ajustări pentru deprecierea animalelor aflate la terți 3957. Ajustări pentru deprecierea mărfurilor aflate la terți 3958. Ajustări pentru deprecierea ambalajelor aflate la terți 396. Ajustări pentru deprecierea animalelor 397. Ajustări pentru deprecierea mărfurilor 398. Ajustări pentru deprecierea ambalajelor

CLASA 4 – CONTURI DE TERȚI

122

40. FURNIZORI ȘI CONTURI ASIMILATE 401. Furnizori 403. Efecte de plătit 404. Furnizori de imobilizări 405. Efecte de plătit pentru imobilizări 408. Furnizori – facturi nesosite 409. Furnizori – debitori 4091. Furnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4092. Furnizori – debitori pentru prestări de servicii

41. CLIENȚI ȘI CONTURI ASIMILATE

411. Clienți 4111. Clienți 4118. Clienți incerți sau în litigiu 413. Efecte de primit de la clienți 418. Clienți – facturi de întocmit 419. Clienți – creditori

42. PERSONAL ȘI CONTURI ASIMILATE 421. Personal – salarii datorate 423. Personal – ajutoare materiale datorate 424. Prime reprezentând participarea personalului la profit 425. Avansuri acordate personalului 426. Drepturi de personal neridicate 427. Rețineri din salarii datorate terților 428. Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul 4281. Alte datorii în legătură cu personalul 4282. Alte creanțe în legătură cu personalul

43. ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECȚIA SOCIALĂ ȘI CONTURI ASIMILATE

431. Asigurări sociale 4311. Contribuția unității la asigurările sociale 4312. Contribuția personalului la asigurările sociale 4313. Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate 4314. Contribuția angajaților pentru asigurările sociale de sănătate 437. Ajutor de șomaj 4371. Contribuția unității la fondul de șomaj 4372. Contribuția personalului la fondul de șomaj 438. Alte datorii și creanțe sociale 4381. Alte datorii sociale 4382. Alte creanțe sociale

44. BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE ȘI CONTURI ASIMILATE 441. Impozitul pe profit/venit 4411. Impozitul pe profit

123

4418. Impozitul pe venit 442. Taxa pe valoarea adăugată 4423. TVA de plată 4424. TVA de recuperat 4426. TVA deductibilă 4427. TVA colectată 4428. TVA neexigibilă 444. Impozitul pe venituri de natura salariilor 445. Subvenții 4451. Subvenții guvernamentale 4452. Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenții 4458. Alte sume primite cu caracter de subvenții 446. Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate 447. Fonduri speciale – taxe și vărsăminte asimilate 448. Alte datorii și creanțe cu bugetul statului 4481. Alte datorii față de bugetul statului 4482. Alte creanțe privind bugetul statului

45. GRUP ȘI ACȚIONARI/ASOCIAȚI 451. Decontări între entitățile afiliate 4511. Decontări între entitățile afiliate 4518. Dobânzi aferente decontărilor între entitățile afiliate 453. Decontări privind interesele de participare 4531. Decontări privind interesele de participare 4538. Dobânzi aferente decontărilor privind interesele de participare 455. Sume datorate acționarilor/asociaților 4551. Acționari/asociați – conturi curente 4558. Acționari/asociați – dobânzi la conturi curente 456. Decontări cu acționarii/asociații privind capitalul 457. Dividende de plată 458. Decontări din operații în participație 4581. Decontări din operații în participație – pasiv 4582. Decontări din operații în participație – activ

46. DEBITORI ȘI CREDITORI DIVERȘI 461. Debitori diverși 462. Creditori diverși

47. CONTURI DE SUBVENȚII, REGULARIZARE ȘI ASIMILATE 471. Cheltuieli înregistrate în avans 472. Venituri înregistrate în avans 473. Decontări din operații în curs de clarificare 475. Subvenţii pentru investiţii 4751. Subvenții guvernamentale pentru investiții 4752. Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenții pentru investiții 4753. Donații pentru investiții 4754. Plusuri de inventar de natura imobilizărilor

124

4758. Alte sume primite cu caracter de subvenții pentru investiții

48. DECONTĂRI ÎN CADRUL UNITĂȚII 481. Decontări între unitate și subunități 482. Decontări între subunități

49. AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA CREANȚELOR 491. Ajustări pentru deprecierea creanțelor – clienți 495. Ajustări pentru deprecierea creanțelor – decontări în cadrul grupului și

cu acționarii/asociații 496. Ajustări pentru deprecierea creanțelor – debitori diverși

CLASA 5 – CONTURI DE TREZORERIE

50. INVESTIȚII PE TERMEN SCURT

501. Acțiuni deținute la entitățile afiliate 505. Obligațiuni emise și răscumpărate 506. Obligațiuni 508. Alte investiții pe termen scurt și creanțe asimilate 5081. Alte titluri de plasament 5088. Dobânzi la obligațiuni și titluri de plasament 509. Vărsăminte de efectuat pentru investițiile pe termen scurt 5091. Vărsăminte de efectuat pentru acțiunile deținute la entitățile afiliate 5092. Vărsăminte de efectuat pentru alte investiții pe termen scurt

51. CONTURI LA BĂNCI 511. Valori de încasat 5112. Cecuri de încasat 5113. Efecte de încasat 5114. Efecte remise spre scontare 512. Conturi curente la bănci 5121. Conturi la bănci în lei 5124. Conturi la bănci în valută 5125. Sume în curs de decontare 518. Dobânzi 5186. Dobânzi de plătit 5187. Dobânzi de încasat 519. Credite bancare pe termen scurt 5191. Credite bancare pe termen scurt 5192. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadență 5193. Credite externe guvernamentale 5194. Credite externe garantate de stat 5195. Credite externe garantate de bănci 5196. Credite de la trezoreria statului 5197. Credite interne garantate de stat 5198. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt

53. CASA

125

531. Casa 5311. Casa în lei 5314. Casa în valută 532. Alte valori 5321. Timbre fiscale și poștale 5322. Bilete de tratament și odihnă 5323. Tichete și bilete de călătorie 5328. Alte valori

54. ACREDITIVE 541. Acreditive 5411. Acreditive în lei 5412. Acreditive în valută 542. Avansuri de trezorerie

58. VIRAMENTE INTERNE 581. Viramente interne

59. AJUSTĂRI PENTRU PIERDEREA DE VALOARE A CONTURILOR DE TREZORERIE

591. Ajustări pentru pierderea de valoare a acțiunilor deținute la entitățile afiliate

595. Ajustări pentru pierderea de valoare a obligațiunilor emise și răscumpărate

596. Ajustări pentru pierderea de valoare a obligațiunilor 598. Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiții pe termen scurt și

creanțe asimilate

CLASA 6 – CONTURI DE CHELTUIELI 60. CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE

601. Cheltuieli cu materiile prime 602. Cheltuieli cu materialele consumabile 6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare 6022. Cheltuieli privind combustibilii 6023. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat 6024. Cheltuieli privind piesele de schimb 6025. Cheltuieli privind semințele și materialele de plantat 6026. Cheltuieli privind furajele 6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile 603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 604. Cheltuieli privind materialele nestocate 605. Cheltuieli privind energia și apa 606. Cheltuieli privind animalele și păsările 607. Cheltuieli privind mărfurile 608. Cheltuieli privind ambalajele 609. Reduceri comerciale primite

61. CHELTUIELI CU SERVICIILE EXECUTATE DE TERȚI

126

611. Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile 612. Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile 613. Cheltuieli cu primele de asigurare 614. Cheltuieli cu studiile și cercetările

62. CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERȚI 621. Cheltuieli cu colaboratorii 622. Cheltuieli privind comisioanele și onorariile 623. Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate 624. Cheltuieli cu transportul de bunuri și personal 625. Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări 626. Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații 627. Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate 628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți

63. CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ȘI VĂRSĂMINTE ASIMILATE

635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate 64. CHELTUIELI CU PERSONALUL

641. Cheltuieli cu salariile personalului 642. Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaților 643. Cheltuieli cu primele reprezentând participarea personalului la profit 644. Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii 645. Cheltuieli privind asigurările și protecția socială 6451. Contribuția unității la asigurările sociale 6452. Contribuția unității pentru ajutorul de șomaj 6453. Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate 6456. Contribuția unității la schemele de pensii facultative 6457. Contribuția unității la primele de asigurare voluntară de sănătate 6458. Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială

65. ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE 652. Cheltuieli cu protecția mediului înconjurător 654. Pierderi din creanțe și debitori diverși 658. Alte cheltuieli de exploatare 6581. Despăgubiri, amenzi și penalități 6582. Donații acordate 6583. Cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital 6588. Alte cheltuieli de exploatare

66. CHELTUIELI FINANCIARE 663. Pierderi din creanțe legate de participații 664. Cheltuieli privind investițiile financiare cedate 6641. Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate 6642. Pierderi din investițiile pe termen scurt cedate

127

665. Cheltuieli din diferențe de curs valutar 666. Cheltuieli privind dobânzile 667. Cheltuieli privind sconturile acordate 668. Alte cheltuieli financiare

67. CHELTUIELI EXTRAORDINARE 671. Cheltuieli privind calamitățile și alte evenimente extraordinare

68. CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE, PROVIZIOANELE ȘI AJUSTĂRILE PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE

681. Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere

6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor 6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele 6813. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea

imobilizărilor 6814. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor

circulante 686. Cheltuieli financiare privind amortizările și ajustările pentru pierdere de

valoare 6863. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a

imobilizărilor financiare 6864. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a

activelor circulante 6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a

obligațiunilor 69. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ȘI ALTE IMPOZITE 691. Cheltuieli cu impozitul pe profit 698. Cheltuieli cu impozitul pe venit și cu alte impozite care nu apar în

elementele de mai sus

CLASA 7 – CONTURI DE VENITURI

70. CIFRA DE AFACERI NETĂ 701. Venituri din vânzarea produselor finite 702. Venituri din vânzarea semifabricatelor 703. Venituri din vânzarea produselor reziduale 704. Venituri din servicii prestate 705. Venituri din studii și cercetări 706. Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii 707. Venituri din vânzarea mărfurilor 708. Venituri din activități diverse 709. Reduceri comerciale acordate

71. VENITURI AFERENTE COSTULUI PRODUCȚIEI ÎN CURS DE EXECUȚIE

711. Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

128

712. Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuție

72. VENITURI DIN PRODUCȚIA DE IMOBILIZĂRI 721. Venituri din producția de imobilizări necorporale 722. Venituri din producția de imobilizări corporale

74. VENITURI DIN SUBVENȚII DE EXPLOATARE 741. Venituri din subvenții de exploatare 7411. Venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri 7412. Venituri din subvenții de exploatare pentru materii prime și materiale

consumabile 7413. Venituri din subvenții de exploatare pentru alte cheltuieli externe 7414. Venituri din subvenții de exploatare pentru plata personalului 7415. Venituri din subvenții de exploatare pentru asigurări și protecție socială 7416. Venituri din subvenții de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare 7417. Venituri din subvenții de exploatare aferente altor venituri 7418. Venituri din subvenții de exploatare pentru dobânda datorată

75. ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE 754. Venituri din creanțe reactivate și debitori diverși 758. Alte venituri din exploatare 7581. Venituri din despăgubiri, amenzi și penalități 7582. Venituri din donații primite 7583. Venituri din vânzarea activelor și alte operații de capital 7584. Venituri din subvenții pentru investiții 7588. Alte venituri din exploatare

76. VENITURI FINANCIARE 761. Venituri din imobilizări financiare 7611. Venituri din acțiuni deținute la entitățile afiliate 7613. Venituri din interese de participare 762. Venituri din investiții financiare pe termen scurt 763. Venituri din creanțe imobilizate 764. Venituri din investiții financiare cedate 7641. Venituri din imobilizări financiare cedate 7642. Câștiguri din investiții pe termen scurt cedate 765. Venituri din diferențe de curs valutar 766. Venituri din dobânzi 767. Venituri din sconturi obținute 768. Alte venituri financiare

77. VENITURI EXTRAORDINARE 771. Venituri din subvenții pentru evenimente extraordinare și altele similare

78. VENITURI DIN PROVIZIOANE ȘI AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE

129

781. Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare

7812. Venituri din provizioane 7813. Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor 7814. Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante 7815. Venituri din fondul comercial negativ 786. Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare 7863. Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a

imobilizărilor financiare 7864. Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor

circulante

CLASA 8 – CONTURI SPECIALE

80. CONTURI ÎN AFARA BILANȚULUI 801. Angajamente acordate 8011. Giruri și garanții acordate 8018. Alte angajamente acordate 802. Angajamente primite 8021. Giruri și garanții primite 8028. Alte angajamente primite 803. Alte conturi în afara bilanțului 8031. Imobilizări corporale luate cu chirie 8032. Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare 8033. Valori materiale primite în păstrare sau custodie 8034. Debitori scoși din activ, urmăriți în continuare 8035. Stocuri de natura obiectelor de inventar date în folosință 8036. Redevențe, locații de gestiune, chirii și alte datorii asimilate 8037. Efecte scontate neajunse la scadență 8038. Bunuri publice primite în administrare, concesiune și cu chirie 8039. Alte valori în afara bilanțului 804. Amortizarea aferentă gradului de neutilizare a mijloacelor fixe 8045. Amortizarea aferentă gradului de neutilizare a mijloacelor fixe 805. Dobânzi aferente contractelor de leasing și altor contracte asimilate,

neajunse la scadență 8051. Dobânzi de plătit 8052. Dobânzi de încasat 806. Certificate de emisii de gaze cu efect de seră 807. Active contingente 808. Datorii contingente

89. BILANȚ 891. Bilanț de deschidere

130

131

892. Bilanț de închidere

CLASA 9 – CONTURI DE GESTIUNE

90. DECONTĂRI INTERNE 901. Decontări interne privind cheltuielile 902. Decontări interne privind producția obținută 903. Decontări interne privind diferențele de preț

92. CONTURI DE CALCULAȚIE 921. Cheltuielile activității de bază 922. Cheltuielile activităților auxiliare 923. Cheltuieli indirecte de producție 924. Cheltuieli generale de administrație 925. Cheltuieli de desfacere

93. COSTUL PRODUCȚIEI 931. Costul producției obținute 933. Costul producției în curs de execuție

CONTABILITATE FINANCIARA II.pdf

Documents

Transcript of CONTABILITATE FINANCIARA II.pdf