natura juridica a condamnarii conditionate

8/7/2019 natura juridica a condamnarii conditionate

1/61

CUPRINS

CAPITOLUL I. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND NATURA JURIDICA

A CONDAMNARII CONDITIONATE.

1.1 Notiunea si esenta condamnarii conditionate .

1.2 Temeiurile si conditiile de aplicare a condamnarii conditionate.

1.3 Delimitarea condamnarii conditionate de alte categorii de instituii .

1.4 Unele aspecte de drept comparat.

CAPITOLUL II. EFECTELE JURIDICO SOCIALE A CONDAMNARII

CONDITIONATE.

2.1 Caracteristici juridico-sociale.

2.2 Consecinele i semnificatia educativa a condamnarii conditionate.

2.3 Formele si caracterul participarii colectivitatilor sociale la aplicarea

condamnarii conditionate

CAPITOLUL III.REGIMUL JURIDIC PRIVIND CONTROLUL ASUPRA

PERSOANELOR CONDANATE CONDITIONAT

3.1 Cnceptul si locul controlului conamnarii conditionate in sistemul juridico-penal

de prevenire a infractiunilor.

3.2 Masurile de control aplicate persoanelor condamnate conditionat

3.3 Modul de organizare a controlului asupra prsoanlor condamnate

conditionat .Rolul instantelor judiciare.

INCHEIERE

LITERATURA

1


2/61

INTRODUCERE

DIVERSIFICAREASISTEMULUIDESANCTIUNISIAALTOR MASURIDE RASPUNDEREPENALA

CONSTITUIEOLEGITATEAPOLITICIIPENALE. CAMASURIALTERNATIVEPRIVATIUNIIDELIBERTATE SE

CONSIDERA AFI AMINAREA EXECUTARIISENTINTEIPENALESICONDAMNAREACONDITIONATA.

CONDAMNAREA CONDITIONATA ARE LA BAZA CASCOPPRIORITAR REALIZAREARASPUNDERII

PENALEINRAPORT CUANUMITE CATEGORIIDEINFRACTORIMAIPUTINPERICULOSI FARAIZOLAREA

ACESTORADESOCIETATE. ACEASTA TRASATURADISTINCTAAPROPIEINSTITULTIA NOMINALIZATA CU

SANCTIUNILE CE NU SUNT LEGATE DE PRIVATIUNE DE LIBERTATE. INSA NU PUTEM SE NEGAM

PARTICULARITATILE SPECIFICE CARE CONSTAU IN FAPTUL CA ATINGEREA SCOPULUI RASPUNDERII

PENALE SE REALIZEAZA IN CONDITIILE UNOR INCCERCARI ,SUB PERICOLUL APLICARII REALE A

SANCTIUNII. ASEMENEAPARTICULARITATEPERMITECAACESTEMASURI SAFIE MULTMAIFLEXIBILE

SI INDIVIDUALIZATE. ASTFEL NU INTIMPLATOR ANUME PRIN INTERMEDIUL CONDAMNARII

CONDITIONATES-AINCEPUT FORMAREA UNUIREGIMALACTIVITATIIEDUCATIVESIDEPROFILAXIE

,CARENUESTESPECIFICMAJORITATIISANCTIUNILOR.

CONDAMNAREA

CONDITIONATA

OCUPA

UN

LOC

INSEMNAT

IN

PRACTICA

JUDICIARA

.IN

PREZENT

IN

LEGATURA CU ELABORAREA UNEI LEGISLATII PENALE NOI, SAVANTII AU CA SARCINA APRECIEREA

CRITICAAREZULTATELORATINSE , ELABORAREA UNORRECOMANDARISI CONFIRMAREAACESTORA

PRIMINTERMEDIULNORMELORJURIDICE ,TININDU - SECONTDEANUMITE ELEMENTE SIFORMEDE

ACTIVITATEJUSTIFICATEINPRACTICA. REALIZAREAINPRACTICAA CONDAMNARII CONDITIONATEA

EVIDENTIATOSERIEDELACUNE, LEGATEDE NEGLIJENTAAUNORCHESTIUNICORESPUNZATOARE SI

RESPECTIVDINCAUZAUNORREGLEMENTARILEGISLATIVEIMPERFECTE.

ACESTEPROBLEMENUAUPUTUTSANUATRAGAATENTIASAVANTILORSIPRACTICIENILOR. INTR-O

OARECARE MASURA ELE AU FOST REFLECTATE INTR-O SERIE DE PUBLICATII CONSACRETE

CONDAMNARII CONDITIONATE, CARE INSASEREFLECTADOARLAANUMITE ASPECTEALEACESTEI

CATEGORIIFIINDCERCETATE INCONTEXTULUNORDIFERITEINSTITUTIIJURIDICO-PENALE.

IN CADRULEXAMINARIIPROBLEMELOR JURIDICELEGATEDECONDAMNAREA CONDITIONATASE

RECURGELA CONTRAPUNEREA PARTICULARITATILORREGLEMENTARIIJURIDICEAACESTORMASURI,

ELEURMARESCREALIZAREALOR, INCEPINDCUFAZASTABILIRIIDECATREINSTANTADEJUDECATASI

2


3/61

FINALIZINDCUANULAREAACESTEEAINCAZULEZISTENTEITEMEIURILORPREVAZUTEDELEGISLATIE.

OBIECTUL ACESTOR CHESTIUNI ESTE NU NUMAI ACTIVITATEA ORGANELOR JUDICIARE, DAR SI A

ORGANELORAFACERILORINTERNE, ACTIVITATEAEDUCATIVASIPROFILACTORIEPRESTATADE CATRE

SOCIETATESIDIVRSESOCIOGRUPARI. VOLUMULSI CARACTERULSTUDIULUIPERMITEEFECTUAREA

UNORCONCEPTIICOMPLEXE.

INCAPITOLUL ISEEXAMINEAZANATURAJURIDICA A CONDAMNARIICONDITIONATECAMASURA A

RASPUNDERIIPENALE,SINTREFLECTATETEMEIURILEDEAPLICARESIANULARE.

CAPITOLUL IIESTE CONSACRATEXPUNERII CHESTIUNILORLEGATEDE CONTROLUL ASUPRA

CONDAMNATILOR, REALIZATDECATREORGANELEAFACERILORINTERNE. SESTUDIAZACONTINUTULSI

SARCINELE UNUI ASEMENEA CONTROL, ROLUL ACESTUIA IN CADRUL REALIZARII FUNCTIILOR DE

PROFILAXIE A DREPTULUI PENAL. O ATENTIE DEOSEBITA SE ACORDA OBLIGATIUNILOR SI

RESTRICTIILORCU CARACTERPROFILACTORIURECOMANDARILEEXISTENTE SICELEDEPERSPECTIVA

SUNTSELECTATE UNELE RECOMANDARI CONCRETE LEGATEDEPERFECTIONAREA ATRIBUTIILOR

ORGANELORAFACERILORINTERNE, AFERENTEASIGURARII UNEI CORESPUNDERIRIGUROASE INTRE

LEGISIALTEACTENORMATIVE.

INCAPITOLUL IIISEEXAMINEAZAINMODCONSECUTIVCHESTIUNILEORGANIZATORICO-JURIDICE

LEGATE DE INFLUENTA SOCIETATII IN APLICAREA CONDAMNARII CONDITIONATE , SE REFLECTA

NECESITATEA UNIFICARIISI CONSOLIDARII BAZEINORMATIVE, ADOPTAREAPRACTICIIEXISTENTE SI

ANALIZAPERSPECTIVELORAINTREGULUISISTEM DEMASURICARENUSUNTLEGATEDEIZOLAREADE

SOCIETATE.

INGENERALLUCRAREAESTEORIENTATASPRESISTEMATIZAREASTUDIILORJURIDICESILEGATEDE

CHESTIUNILE TEORETICE SI PRACTICE PRIVIND CONDAMNAREA CONDITIONATA. SE EXPUNE BAZA

JURIDICO-PENALADEREALIZAREAACESTEIINSTITUTII, CHESTIUNILELEGATEDECONTROLULSOCIAL

ASUPRA CONDAMNATULUI CONDITIONAT. UNROLDEOSEBITSEACORDA UNITATII SISPECIFICULUI

REGLEMENTARII LEGISLATIVE INSTITUTIEI JURIDICO-PENALE A CONDAMNARII CONDITIONATE SI

REESINDDIN FAPTUL CAACEASTANUESTEREFLECTATA PEDEPLININLITERATURAJURIDICADE

SPECIALITATEAUTOHTONA.

3


4/61

Capitolul I.Consideratii generale privind natura juridica a condamnarii

conditionate

1.1 Notiunea si esenta condamnarii conditionate

Odata cu aparita statului contemporan politica de preintimpinare a infractiunilor,

perfectionarea formei si metodelor de lupta cu acestea prevad posibilitatea de rind cu

aplicarea masurilor de sanctionare fata e persoanele care au savirsit anumite infractiuni,

4


5/61

sa reactioneze concomitent la cazurile de savirsire a infractiunilor de persoane, gradul

de pericol social al carora permite atingerea scopurilor legate de raspunderea penala

prin alte mijloace evitind aplicarea reala a pedepsei . Ca masura de influenta juridico-

penala asupra condamnatilor esenta ei consta in urmatoarele :

- prevad condamnarea vinovatului;

- se intrepratrunde cu stabilirea pedepsei;

- genereaza stabilirea antecedentelor penale.

Condamnarea nu este contitionata, condamnarea poate fi considerata doar aminarea,

executarii executarii sanctiunii stabilite, intrucit ea poate avea loc in conditiile in care

condamnatul nu v-a savirsi in termenul stabilit de instanta de judecata a infractiunilor

si a altor cerinte stabilite de lege, se are in vedere inclusiv si respectare ordinii publice,

disciplina muncii,indepmlinirea altor obligatiuni asumate.

Imprejurarile remarcate ofera posibiliatea de a face concluzia precum ca institutia

condamnarii conditionate constituie un mijloc de ncercare a condamnatilor.Punnd la

baza incercarii increderea fata de condamnat, legislatorul in acelas timp orienteaza

vinovatul nu numai spre retinere in timpul termenului de incercare de la savirsirea unor

fapte ilegale, dar il orienteaza si spre adoptarea la un mod de viata activ si util pentru

societate.Imputernicirile instantei de judecata de a transmite condamnatul unui regim

special care are ca scop nu numai asigurarea unei activitati de profilaxie si educativa,

dar sa si la aceasta tendinta de a dovedi si cuceri prin actiunile sale increderea fata de

sine.In literatura de specialitate rusa condamnarea conditionata este considerata ca un

regim special de executare a sentintei.1 Alii consider condamnarea ca un mod de

amnare a executarii sentintei.2

De asemenea exista opinia precum ca condamnarea conditionata nu este alt ceva

decit eliberarea conditionata a condamnatului de la privatiunea de libertate.3 Savantul

rus V.A.Lomacov afirma ca condamnarea conditionata reprezinte o entitate juridica

complexa care include in sine anumite trasaturi specifice preluate de la alte institutii ale

1 ., . - . Moskova,1963.

2 . skova,1952 pagina.384-395

3 .. 1970, pagina 20

5


6/61


7/61

Analizind natura juridica a condamnarii conditionate ne permite sa concluzionam

executarea sentintei reprezinta o foma de realizare a raspunderii penale care se exprima

in eliberarea condamnatului de la suportrea sanctiunii stabilite in anumite conditii.

Inca de la sfirsitul sec.XVII-lea si inceputul sec.XIX-lea in gindirea filosofica

europeana prind contur tot mai mult conceptiile cu un pronuntat caracter umanist

privind scopul pedepsei. Aceste opinii incercau sa se concentreze nu atit asupra faptei

comise, cit asupra celor care ar urma, pe aceasta cale preconizindu-se un sistem de

preintimpinare a fenomenului infractional. De asemenea, in eceeas perioada s-au facut

primele teoretizari ale estimarii raportului dintre eficacitatea pedepsei vizavi de

gravitatea faptei ilicite.Din stabilirea raportului mentionat mai sus a luat nastere ideea

conceptualizarii pedepselor alternative.Conform DEX-ului, notiunea de alternativa

inseamna posibilitatea de a alege intre doua solutii, intre doua situatii etc.care se

exclud. In ceea ce priveste pedeapsa cu pedeapsa cu privatiunea de libertate, spre

exemplu,se stie ca poate sa existe si o pedeapsa alternativa, precum ar fi condamnarea

cu suspendarea pedepsei sau cu aminarea executarii sentintei. Prin introducerea

institutiei pedepsei alternative judecatorului i se ofera posibilitatea de a aplica mult mai

eficient si la obiect principiul individualizarii pedepsei.Bineinteles ca judecatorului nu-i

lipseste nici prerogativa de a reveni la pedeapsa initiala in cazul in care se constata ca pedeapsa alternativa nu si-a atins scopul propus.In unele tari europene deja s-a

incetatanit practica pededpselor alternative, acestea imbracind cele maidierse forme , in

functie de traditiile juridice, de cultura juridica si a posobilitatilor reale de a le aplica de

catre fiecare stat in parte.

In Republica Moldova rolul pedepselor alternative, prevazute atit in Codul Penalactual, cit si in proiectul Codului Penal, este scazut. Consideram ca chiar si in situatia in

care ar fi instituite alte modalitati de aplicare a pedepselor alternative, ele nu si-ar

atinge scopul, intrucit ar mai fe necesara stabilirea unei proceduri adecvate de aplicare a

lor, mai ales atunci cind va fi necesara revenirea la pedeapsa privativa de libertate din

motivul nerespectarii de catre condamnat a obligatiilor care decurg din insasi esenta

pedepsei alternative.

7


8/61

Mai sint si alte probleme ce tin de institutia espectiva, precum ar fi ocrotirea drepturilor

infractorului, elaborarea unui mecanism de supraveghere a executarii pedepselor

alternative, asigurarea cu mijloace financiare etc.

O alta problema ar fi operarea modificarilor in Codul de Procedura Penala, privind

instituirea justitiei juvenile in vederea constituirii unor instante judecatoresti

specializate, care vor examina infractiunile comise de minori si poate chiar si cauzele

penale in care persoana vatamata nu este majora.

In ceea ce priveste muncile social-utile, acestea nu trebuie confundate cu muncile

corectionale, care au fost abrogate. Pornind de la faptul ca art .4 al CEDO interzice

constringerea persoanei de a executa o munca fortata sau obligatorie, munca social-

utila poate fi aplicata ca pedeapsa alternativa doar cu acordul faptuitorului.

Urmatoarea problema ar consta in analiza mai detaliata a peersoanei faptuitorului,

sub cele mai diferite aspecte: persoana, starea familiala si materiala,comportamentul in

societate etc.

Bineinteles ca fara solutionarea financiara a tuturor aspectelor enuntate mai sus

materializarea institutiei pedepselor alternative nu este posibila. Nu ne ramine decit sa

speram ca si tara noastra, in urcusu-i anvoios spre idealurile democratiei si ale statului

de drept, va gasi si va adopta cele mai propice strategii dictate imperios de epoca inprimenire.

Suspendarea conditionata a executarii pedepsei inchisorii a fost introdusa in legislatia

penala moderna dupa multe dezbateri si dupa multe ezitari. Era greu de admis ca, dupa

aplicarea pedepsei inchisorii printr-o hotarire ramasa definiitiva a instantei de judecata,

sa se admita suspendarea executarii acesteia, fie chiar sub forma unei suspendari

conditionate. Pina la urma, solutia admiterii in dreptul penal si in dreptulpenitenciar(dreptul executional penal) a suspendarii executarii conditionate a pedepsei

inchisorii a triumfat date fiind laturile ei pozitive stimulatorii pentru indreptarea

condamnatului.

Ideia acestei modalitati de executare au avut-o mai intii juristii belgieni si

francezi(Berenger), apoi alti specialisti prin anii 1880-1890. Pentru prima data insa

aceasta idee a fost legigerata si apoi pusa in practica in Belgia (1889). De atunci ea a

8


9/61

patruns in toate legitatile penale europene si din alte tari ale lumii . Ea a fost

reglementata cu atentie in legislatiile penale ale tarilor europene, fiind considerata ca

eficienta si de natura sa contribuie la prevenirea infractiunilor fara a se apela la privarea

de libertate si la regimul penitenciar.In unele legislatii, aceasta institutie poarta

denumirea de suspendare conditionata a executarii pedepsei, in altele suspendarea

conditionata a condamnarii, ceea ce releva si unele deosebiri de conceptie.

n general putem constata doua forme de suspendare a executarii pedepsei si

anume:suspendarea conditionataa executarii (sau suspendarea simpla) sisuspendarea

executarii pedepsei sub supraveghere. Le vom examina pe rind:

Suspendarea conditionata a executarii pedepsei este o institutie de drept penal si de

drept executional penal care consta, dupa cum o arata si denumirea , in suspendarea sau

nepunerea in executare a unui condamnat intr-un loc de detentie la pedeapsa de

inchisoare, pronuntata de instanta de judecata, in anumite conditii si pe un anumit

termen de incercare. Daca se respecta aceste conditii , pedeapsa se considera

executata,iar daca conditiile sint incalcate, suspendarea executarii se revoca iar

pedeapsa se pune in executare intr-un loc de detinere. Rezulta din aceasta caracterizare

ca, in primul rind este vorba de suspendarea executarii pedepsei in inchisori ori amenzii

pronuntate de instanta de judecata(1), nu este vorba numai de suspendare judecatii orinumai de suspendarea condamnarii , asa cum este in unele legislatii penale; in al doila

rind, legea are in vedere o suspendare conditionata a executarii si pe un anumit termen,

de unde si denumirea de suspendare conditionata a executarii pedepsei; in al treilea

rind, conditia principala a suspendarii este aceea ca cel condamnat sa nu comita noi

infractiuni in termenul de incercae respectiv. Se releva astfel rolul pedepsei al institutiei

suspendarii prin afirmarea unei cai noi de axecutare a pedepsei inchisorii, cale menita saevite executarea efectiva a pedepsei intr-un loc de detinere.

Spre deosebire de executarea in regim inchis , care-i mai grea si mai costisitoare

(intretinerea si detinerea in penitenciar a condamnatului), suspendarea conditionata a

executarii ofera condamnatului posibilitatea :

De a se reeduca in conditii de libertate prin eforturi si staruinta proprii, nu prin

detinere in penitenciar. Este adevarat , ca suspendarea cuprinde o conditie, care trebuie

9


10/61

respectata, ca suspendarea este pe un termen anumit.,termen in care condamnatul nu

trebuie sa comita o alta infractiune; se prezuma ca cel ce se abtine de a savirsi noi

infractiuni intr-un anumit termen va putea sa se aptina si pe mai departe de la comitera

de infractiuni. Chiar daca condamnatul s-ar abtine de la savirsirea altei infractiuni numai

in termenul de incercare(2-3-4 ani)inca tot este un cistig, un bine pentru procesul sau de

reeducare, iar suspendarea executarii pedepsei se dovedeste utila. In sfirsit in ipoteza in

care nu se savirseste o alta infractiune, supendarea devine definitiva,pedeapsa

considerindu-se executata. Daca cel condamnat savirseste o noua infractiune in

perioada termenului de incercare, supendarea executarii se revoca iar condamnatul va fi

obliligat sa sa execute intr-un loc de detinere, atit pedeapsa suspendata, cat si pedeapsa

aplicata pentru infractiunea noua comisa, ceea ce din punct de vedere juridic inseamna

ca autoritatea hotaririi penale este salvata, iar condamnatul nu poate ocoli executare

pedepsei.

Despre natura juridica a suspendarii conditionate a executarii pedepsei s-au

purtat si se poarta discutii intre specialisti. Se sustine ca institutia suspendarii executarii

pedepsei este o problema de individualizare a aplicarii pedepsei, de individualizarea

juridica, deoarece aceasta suspendare o acorda instanta de judecata in momentul

pronuntarii condamnarii. Se mai invoca argumentul ca institutia suspendariiconditionate a executarii.

Examinarea mai aproape natura juridica a suspendarii execuatarii pedepsei se arata a

fi o problema privind executarea pedepsei, fiindca : obiectul suspendarii, ceea ce se

suspenda, dupa cum arata denumirea, suspendare{ conditionata} a executarii

esteexecutarea pedepsei. Se suspenda executarea pedepsei si nu aplicarea pedepsei. Iar

daca nu s-ar acorda suspendarea executarii pedepsei, executarea ar urma calea normala,aceea a aexecutarii in penitenciar, adica in regimul inchios.

Acordarea suspendarii executarii de catre instanta de judecata nu inseamna ca ne

aflam in fata unei probleme exclusiv de aplicare a pedepsei, a unei probleme de

individualizare judiciara a pedepsei, fiindca si libertatea conditionata este acodata de

instanta de judecata si totusi aceasta nu ii schimba natura juridica; libertatea

conditionata ramine o problema de individualizare a executarii si nu de aplicare a

10


11/61

pedepsei inchisorii,. Faprul ca suspendarea executarii pedepsei se pronunta in momentul

judecarii, nu este decisiv pentru natura juridica a institutiei, fiindca decizia cu privire la

suspendare se ia dupa ce sa aplicat pedeapsa ; mai intii se hotaraste felul si cuantumul

pedepsei pentru fapta savirsita(de exeplu, inchisoare pina la 3 ani) si apoi in momentul

al doile se hotaraste daca executarea pedepsei aplicate se suspenda ori nu.

Natura juridica a unei institutii de drept se deduce cel mai exact din efectele de

suspendare conditionata a executarii pedepsei, efectele ce se produc____executarea

pedepsei , fiindca:

a)in momentul acordarii de suspenda,conditionat, executarea pedepsei( condamnatul

nu este timis la penitenciar), b) iar in momentul final, dupa expirarea termenului de

incercare, daca condamnatul a respectat conditia(n-a savirsit alta infractiune), pedeapsa

se considera executata si pe aceasta baza, condamnatul este reabilitat de drept. Daca

condamnatul n-a respectat conditia, condamnatul este pus sa execute pedeapsa

suspendata. Exista legislatii in care suspendarea conditionata a executarii pedepsei este

considerata in mod expres (in doctrina si legislatie) ca problema de executare a

pedepsei, bunaoara cea poloneza si cea franceza.

Pentru considerentele amintite, se poate deprinde concluzia ca, suspendarea

conditionata a executarii pedepsei este o forma sau modalitate de individualizare aexecutarii pedepsei private de libertate (inchisoarea)si anume, o forma a regimului de

executare in libertate.

Dosarele cauzelor privind cererile de liberare conditionata primite de instanta

de judecata fara procesul- verbal al comisiei pentru libere conditionata de la

penitenciarul in care se afla condamnatul, trebuie trimise spre examinare acestei

comisii. Instanta de recurs nu face trinitere la vre-o dispozitie legala, iar in motivareaacesteia se retine ca instanta nu poate trece la solutionarea cererii de liberare

conditionata a condamnatului numai pe baza cererii acestuia, fara sa existe la dosar

procesul-verbal intocmit de catre comisia de propuneri intituita in cadrul

penitenciarului, in conformitate cu prevederile legii executarii pedepselor.

11


12/61

Liberea conditionata este o institutie de drept penal material (substantial)

omplementara regimului executarii pedepsei inchisorii la un loc de detentie, pe care o

pot dispune numai instantele de judecata, cu privire la orice condamnat6.

Institutia liberarii conditionate isi are legitimarea in faptul ca in unele cazuri, in

care exista suficiente indicii ca pedeapsa privativa de libertate aplicata inculpatului si

aflata in curs de executare si-a atins copul inainte de expirarea ei, dispare necesitatea

executarii integrale, in regim de inchisoare, a acestei pedepse.7

Beneficiul liberarii conditionate nu este un drept al condamnatului , ci numai o

vocatie a acestuia, astfel ca instanta de judecata competenta sa o acorde va aprecia, in

fiecare caz in parte, daca este sau nu portuna si prudenta acordarea acestui beneficiu

celui condamnat. Mai mult, instanta poate sa nu dispuna liberarea conditionata a unui

condamnat, avind in vedere nu numai imprejurarile legate de fapta si persoana acestuia,

dar si pe considerente de politica penala,pentru a contribui in momentul respectiv la

itarirea eficientei pedepsei, la sporirea efectului preventiv general al acesteia.

Totodata, fiind si un mijloc de individualizare administrativa a executarii

pedepsei inchisorii privative de libertate, liberarea conditionata se dispune in faza de

executare a pedepsei, de regula, la initiativa organelor administrative ale locului de

detentie8(8).

Liberarea conditionata ar binevenit s se dispun, la cererea sau la propunerea

facuta potrivit dispozitiilor legii privind executarea pedepselor, de catre judecatoria in a

careia raza teritoriala se afla locul de detenie.

In vederea liberarii conditionate in fiecare penitenciar trebuie s functioneze o comisie

de propuneri care examineaza din oficiu ori la cerere, situatia fiecarui condamnat,

pentru a cnstata daca sunt indeplinite cerintele legale intocmind un proces-verbal in care6 M. Basarab, Drept penal,partea generala, vol II, editia a II-a, Editura Lumina Lex, p.284; C.Metrache, Drept penal

romam, partea generala, Editia III-a revazuta si adaugata, Casa de Editura si Presa Sansa ,Bucuresti, 1999,p.318-319

7 I.Fodor,Liberarea conditionata, in Explicatii teoretice ale Codului penal roman, partea generala, vol.II Editura

Academiei, Bucuresti,1970, p 43-46

8 I.Oancea, Drept executional penal,Editura All, Bucuresti, p. 143-144 D.Popescu, Comentariu, in

Codul penal, comentat si adnotat, partea generala, Editura stiintifica,Bucuresti, 1972,p.398-399; ..

12


13/61

se consemneaza modul de comportare a condamnatului in penitenciar si la locl de

munca si date cu privire la munca prestata

Examinind situatia condamnatului comisia poate constata ca sunt indeplinite

conditiile cerute pentru liberarea conditionata, caz in care inainteaza procesul verbal

instantei (cu propunere de liberare conditionata) ori ca cel condamnat nu indeplineste

conditiile pentru a fi liberat si fixeaza un termen pentru reexaminarea situatiei acestuia,

termen care nu poate fi mai mare de un an si pune in vedere condamnatului ca se poate

adresa direct instantei, sau poate fi sesizata in scris- prin cerere motivata- atit de

condamnat cit si de catre intermediari.

Condamnatul se poate adresa direct instantei cerind liberarea conditionata atit in

instanta in care comisia, dupa examinarea situatiei sale nu au propus liberarea

conditionata, cit si atunci cind situatia sa inca nu a fost analizata de comisie.9

Cind cererea a fost adresata direct instantei de catre condamnat fara ca in

prealabil comisia de propuneri sa fi examinat situatia sa, judecarea cauzei nu poate avea

loc fara ca situatia condamnatului sa fi fost examinata de catre comisia de propuneri ce

functioneaza in penitenciarul unde se afla ori din care a fost pus in libertate ca urmare a

intreruperii executarii pedepsei10

In asemenea situatii , instanta trebuie sa ceara comisiei de propuneri saexamineze situatia condamnatului si sa-i inainteze procesul- verbal intocmit,pentru a se

putea pronunta in fond asupra temeiniciei si leglitatii cererii de liberare conditionata.

Conform articolului 18, punctul 7, din Codul de executare a sanciunilor de drept

penal adoptat prin Legea Nr.1524-XII din 22 iunie 1993, publicat n M.O nr.1 din 1994,

persoanele fa de care nu se apliccondiionat pedeapsa se afl sub controlul

inspectoratelorpentru afaceri corecionale, careeste un organ de natura administrativa,aceasta nefacind parte din categoria organelor cu atributii de jurisdictie in favoarea

careia instantele se pot dezinvesti, in cadrul procedurii reglementate de C.P.P ori alte

legi speciale.

9 N. Volonciu, Tratat de procedura penala, partea speciala, vol II Editura Paideia, Buc.1994, p.416-417

10

I.Neagu, Tratat de procedura penala, Bucuresti1997, p.681;I.Oancea, op.cit,p.147-149

13


14/61

n cazul cnd se judec apelul ori recursul, instanta de control judiciar ar trebui s

constate c n cazul cnd la dosar nu exista procesul verbal intocmit privind liberare

conditionata, cu ocazia rejudecarii cauzei prima instanta urmeaza sa ceara comisiei de

specialisti sa examineze situatia condamntului pentru a vedea daca sunt indeplinite

conditiile prevazute legii i s-i inainteze procesul-verbal intocmit cu privire la aceasta.

Din punct de vedere practic, daca s-ar adopta alte solutii s-ar ajunge ca, in unele

cazuri dosarul sa fie trimis comisiei de propuneri pentru liberare conditionata din

penitenciarul in care se afla condamnatul cind s-a adresat instantei.

1.2 Temeiurile i condiiile de aplicare a condamnrii condiionate

14


15/61

Legislatia penala determina temeiurile de aplicare a condamnarii conditionate in

mod general. In conformitate cu art 43 din C.P. al R.M instanta de judecata poate stabili

neaplicare conditionata a sanctiunii fata de vinovat, daca in cazul aplicarii privatiunii

de libertate se iau in consideratie imprejurarile cauzei si personalitatea vinovatului si va

ajunge la o concluzie privind nejustificarea excutarii de catre vinovat a sanctiunii

stabilite.

In cazul in care, la stabilirea sanctiunii persoanei care se stabileste persoanei

pentru prima data pe un termen de pina la trei ani, instanta de judecata tinind cont de

caracterul si gradul de pericol social al infractiunii savirsite, personalitatea vinovatului

si a altor imprejurari ale cauzei, precum si a posibilitatilor de corectare si reducre fara

izolarea de societate poate amina executarea sentintei fata de asemenea persoane pe unanumit termen instanta de judecata nu trebuie sa stabileasca privatiunea de libertate cu

aplicarea aminarii executarii sentintei,daca luind in consideratie imprejurarile cauzei si a

personalitatii vinovatului exista temeiuri pentru aplicare sentintei n prin privatiune de

libertate sau nu se aplica in mod conditionat privatiunea de libertate .

Reesind din cele expuse reese ca temeiurile pentru aminarea executarii sentintei nu

coincid cu temeiurile condamanrii conditionate. Unii spesialisti in domeniu consideraca nu exista nici o diferenta dintre aceste doua elemente.

Prin temeiuri ale aplicarii condamnarii conditionate nu pot fi cosiderate niste

convingeri launtrice ale instantei de judecata. Dar niste imprejurari de fapt care in

totalitate lor exprima o posibilitate obiectiva si reala de atingerea scopului prevazute de

lege pentru condamnarea conditinata. Aprecierea acestor imprejurai din punct de vedere

al atingerii acestor scopuri si genereaza convingerea instantei de judecata de necesitatea

aplicarii condamnarii conditionate. Evidenta si aplicare de instanta de judecata a

imprejurarilor de fapt, expuse in sentinta compun esentaa motivatiei a condamnarii

conditionate

Deseori apar unele chestiuni legate de posibilitatea atingerii unor scopuri si

respectiv natura acestora la aplicarea masurilor respective.reesind din cadrul legislativ

in vigoare instanta de judecata este chemata sa se conduca din posibilitatile corectarii si

reeducarii condamnatului fara izolarea acestuia de societate. In acest context trebiue de

15


16/61

remarcat ca corectare si reeducarea nu este unicul scop al sanctiunii si a raspunderii

penale in general.

Se considera ca aplicarea condamnarii conditionate trebiue in fiecare caz concret

sa se reesa din determinarea scopurilor concrete fie corectarea fie reeducarea

condamnatului precum si preintimpinarea savirsirii a unor infractiuni noi de catre

condamnat si alte persoane. Unii savanti teoreticieni pun posibilitatea aplicarii

condamnarii conditionate in dependenta de convingerea instantei de judecata in

realizarae scopului propus prin sanctiunea penala si fara executarea reala.

Ca remarca la cele expuse trebuie avut in vedere ca aici se are in vedere nu

atingerea scopului sanctiunii dar a scopului raspunderii penale.

Luind in consideratie cele expuse anterior putem determina temeiurile condamnarii

conditionate ca o complexitate (totalitate ) de imprejurari, necesare pentru ca instanta e

judecata sa concluzioneze posibilitate tingerii scopului raspunderii penale fara

executarea reala a privatiunii de libertate dar in conditii de incercare.

Hotarirea instantei de judecata privind chestiunile legate de condamnarea conditionata

trebiue sa se intemeieze in mod riguros pe imprejurarile cauzei si personalitatea celui

vinovat, sau pe caracterul si gradul de pericol social al infractiunii savirsite,

personalitatea vinovatului si a altor imprejurari ale cauzei, precum si posibilitateacorectarii si reeducarii fara izolarea acestuia de societate. Aceste indicatii nu dau o

apreciere concreta a temeiurilor condamnarii conditionate ci doar niste orientai

referitoare la concretizarea lor in fiecare caz apare 11

Pe linga elementele expuse anterior necesare a fi luate in consideratie mentionam

aici si acele imprejurai care se refera la modul de viata al vinovatului, care in mod

nemijlocit nu caracterizeaza personalitatea, desi unii le considera banale. In practicajudiciara ele au un rol semnificativ.

Dupa cum se stie condamnarea conditionata nu se aplica fata de persoanele condamnate

pentru infractiunile grave si deosebit de grave

Prin infractiuni grave se intelege infractiunile intentionate care au adus un prejudiciu

considerabil sau savirsite printr-un mijloc periculor in mod repetat care in conformitate

11 A....., .,, -1990,-18

16


17/61

cu legea se pedepseste cu sanctiuni de peste 5 ani. In cazul acestor infractiuni

condamnarea coditionata se aplica in cazurile exceptionale cu indicarea obligatorie a

motivelor unor asemenea hotaririi foarte detaliata.

Sentinta judiciara este unul din cele mai importante acte ale justitiei. Conform legii

nimeni nu poate fi declarat vinovat in savirsirea unei infractiuni precum si supus unei

pedepsei penale decit in baza unei sentinte a instantei de judecata si in conformitate cu

legea. Sentinta pronuntata in numele statului trebuie sa fie legala intemeiata si

argumentata.12.

Art.43 din C.P.al R.M. stabileste ca in cazul in care la stabilirea sanctiunii sub

forma de privatiune de libertate, luindu-se in consideratie imprejurarile cauzei si

personalitatea celui vinovat, ajungind la convingerea privind nejustificarea si irational

ca condamnatul sa execute pedeapsa sub forma de privatiune de libertate pe un termen

amunit ea poate dispune suspendarea pedepsei aplicate condamnatului, indicind in

sentinta motivele acestei hotariri.

In acest caz instanta de judecata decide neexecutarea sentintei daca in decursul

termenului de proba fixat de instanta de judecata, condamnatul nu va savirsi o noua

infractiune si daca va indeplini obligatiile puse in seama lui de instanta de judecata pe

termenul de proba.Termenul de proba se stabileste in limitele de la un an pina la cici ani.

Condamnarea cu suspendarea pedepsei nu se aplica persoanelor carea au savirsit

infractiunile prevazute de art 61-66. C.P.al R.M.alineatul trei al art 67,art 69.70 si 74;

alineatul doi al art74/1, alineatul intii al art 74/2. Art 88.89 si 95. Alineatele trei, patru si

cinci ale art. 102. Art.103.art 103/1 si 104, alineatul doi ale art 107/1 si 113, art 113/1 si

116/1, alineatul patru al art. 119, alin. Trei ale art 120, art 121, alin.trei si patru ale art123, art 159/1,alin trei al art 187, alin doi al art.206/1, alin. patru al art.214 ,art.225/1-

225/3,227 si 227/1, punctul 3 al art.214 din prezentul cod.

In caz de condamnare cu suspendarea pedepsei pot fi stabilite pedepse complimentare.

Controlul asupra comportamentului celui condamnat cu suspendarea pedepsei este

12 Hotrrea Plenului Judectoriei Supreme a Republicii Moldova , din 15.11.1993,nr.7. Culegere de Hotrri ale PlenuluiJudectoriei Supreme a Republicii Moldova (1990-1993),Chiinu 1994 pagina 127

17


18/61

exercitat de organul de stat specializat iar in cazul militarilor de comandamentul

unitatilor si institutiilor militate.

In caz de condamnare cu suspendare pedepsei instanta de judecata poate pune in

sarcina condamnatului indeplinirea unor obligatiuni sa nu-si schimbe, fara invoirea

organului de stat specializar care exercita controlul asupra comportamentului

condamnatului , domiciliu stabilit, locul de munca sau de invatatura, sa nu frecventeze

anumite localuri: sa-si sustina material familia. Instanta de judecata poate pune in

sarcina celui condamnat cu suspendarea pedepsei si indeplinirea altor obligatiuni care

pot contribui la corijarea condamnatului.

Pe durata termenului de proba instanta de judecata la propunerea organului care exercita

controlul asupra comportamentului celui condamnat cu suspendarea pedepsei, poate

anula in intregime sau in patre ori poate completa obligatiile stabilite anterior pentru cel

condamnat cu suspendarea pedepsei.

In cazul cind condamnartul incalca pe durata termenul de proba ordinea publica,ceea

ce atrage, aplicarea sanctiunii administrative, nu-si indeplineste obligatiunile date in

seama pe durata termenului

de proba, instanta de judecata, in temeiul propunerii corespunzatoare a organului indicat

la aliniatul 5 art.43, poate pronunta o incheiere cu privite le trimiterea condamnatuluipentru a-si executa pedeapsa stabilita prin sentinta.

In cazul cind cel condamnat cu suspendarea pedepsei savirseste pe durata

termenului de proba o noua infractiune, instanta de judecata ii stabileste pedeapsa

conform prevederilor art 40 din cod.

Daca, pina la expirarea termenului de proba cel condamnat cu suspendarea pedepsei

dovedeste printr-un comportament adecvat corijarea sa, instanta de judecata, lapropunerea organului specializat, poate decide anularea condamnarii cu suspendarea

pedepsei si stingerea antecedentelor penale ale condamnatului. In aceste circumstante

condamnarea cu suspendarea pedepsei poate fi anulata la expirarea a cel putin jumatate

din termenul de proba stabilit.

Conform prevederilor art 43 C.P. ,suspendarea conditionata a pedepsei se admite

numai la aplicarea pedepsei privative de libertate. Prin sentina Judecatoriei raionale

18


19/61

Soldanesti din 07.08.1996 NM a fost condamnat in baza art 227 al 1 C.P, la amenda in

marimea de 25 salarii min., in suma de 450 lei, pentru faptul ca pina la 17.04.1996 a

pastrat si a purtat un cutit de tip canadian recunoscut ca arma alba. Sentinta a fost

atacata cu apel de catre inculpat, care nu se considera vinovat si solicita achitarea.

Prin decizia Colejului Penal al Trib. Mun.Balti din 19.03.1997 apelul inculpatului

a fost partial admis, prin aplicarea art 43 C.P., cu suspendarea pedepsei si stabilirea unui

termen de proba de un an. Decizia Colegiului penal a fost atacata cu recurs de catre

procuror, care o considera nelegala in vederea aplicarii incorecte a art 43. C.P.

Colegiul penal al Curtii de Apel a admis recursul procurorului a casat decizia

Colegiului penal din 19.03.1997 si a mentinut sentinta Judecatoriei raionale Soldanesti

invocind urmatoarele.

Conform prevederilor art 43 C.P, la stabilirea pedepsei sub forma de privatiune

de libertate, instanta judecatoriei tinind cont de circumstantele cauzei si de persoana

celui vinovat, poate dispune suspendarea conditionata a pedepsei aplicate vinovatului

indicand in hotarare motivele condamnarii cu suspendare a pedepsei. Astfel

suspendarea conditionata a pedepsei se admite numai la aplicarea privatul de libertate si

nicidecum la alte forme de pedeapsa.13 Prin sentinta Judecatoriei raionale Criuleni din

11.12.1996 AC a fost amendat in baza art.158 C.P. cu o suma in marime de 50 salariiminime si confiscarea productiei in baza art 164/2 al 1C.P. la 2 ani privatiune de

libertate, cu privarea dreptului de a ocupa functii administrative sau organizatorico-

economice pe un termen de 2 ani.

Conform art 39C.P.lui A.C. i s-au stabilit definitiv 2 ani privatiune de libertate cu

privaea dreptului de a ocupa functii ale autoritatilor publice, functii administrative pe

un termen de 2 si o amenda in marime de 120 de salarii minime in suma de 2160 lei, cuconfiscarea productiei falsificate.

Conform art43 C.P. pedeapsa a fost suspendata pe un termen de proba de 2 ani.

Nefiind de acord cu sentinta, din motivul blindetii ei procurorul a atacat-o cu

apel in Tribunalul mun.Chisinau. Prin decizia Trb. Din 05.06.1997,Colegiul penal al

Trb.Chisinau a respins apelul procurorului.

13 Decizia Colegiului penal al Curii de Apel nr.1r-176/97 din 21.10.1997, Curtea de Culegere de practic judiciar 1996-1999 ,pagina 135

19


20/61

Procurorul a inainta recurs impotriva deciziei tribunalului cerind casarea

hotaririlor judecatoresti din motivul blindetii pedepsei. Examinind cauza penala in

ordine de recurs Colegiul penal al Curtii e Apel a constatat urmatoarele: instanta de

fond a aplicat gresit art 43 dinC.P., adica suspendarea peepsei stabilite. Aceasta

contravine prevederilor art. 43 al 1.C.P. care stipuleaza ca la stabilirea pedepsei sub

forma de privatiune de libertate instanta de judecata tinind cont de circumstantele cauzei

si de persoana celui vinovat poate dispune suspendare conventionala a pedepsei,

indicind motivele suspendarii14.

Astfel suspendarea sub forma de amenda si a pedepsei complimentare, nu se admite.

Colegiul penal al Curtii de Apel a casat hotaririle judecatoresti anteriore aplicind

prevederile art 43 C.P. numai in privinta pedepsei privative de libertate, iar amenda si

pedeapsa complimentara stabilita in baza art 164/2 al 2 C.P. urmau sa fie executate din

momentul emiterii deciziei .

Trebuie de mentionat aci ca in cazul in care se aplica prevederile art 43 C.P. la

stabilirea pedepsei nu se cunoaste interdictii legale in raport cu faptul aplicarii anteriore

a prevederilor acestei norme.

Potrivit prevederilor art43.C.P. curgerea termenului de proba incepe din ziua

pronuntarii hotaririi judecatoresti si in el nu poate fi inclus termenul aflarii inculpatului

in stare de arest

Termenul aflarii sub stare de arest se deduce de instanta in durata pedepsei

privative de libertate. Conform sentintei judecatoriei Soroca din 25.12.1998 I.S. a fost

condamnat, in baza art 218 al 2 C.P. la un an si sase luni privatiune de libertate, cu

ispasirea pedepsei in colonie de corectare prin munca cu rejim comun. Inculpatul a

depus apel in care a solicitat aplicarea unei pedepse conditionale, invocind motivefamiliare si faptul ca actiunile lui nu au cauzat urmari grave.

Prin decizia Colegiului penal al Tr. Mun.Balti din 16.06.1999 aplelul inculpatului

I.S a fost admis, sentinta primei instante casata in partea aplicarii pedepsei cu

pronuntarea unei noi hotariri, prin care I.S. a fost condamnat, in baza art 218 al 2 C.P. la14 Hotarirea Plenului Judecatoriei Supreme al Republicii Moldova di 15 noiembrie 1993 nr.7,

Culegeri de Hotariri ale P.J.S. al R.M. (1990-1993) Ch.1994. pag 127.

20


21/61

un an si sase luni privatiue de libertate, cu aplicarea art43C.P.pe un termen de proba de

doi ani.

Nefiind de acord cu pedeapsa stabilita, procurorul a declarat recurs si a cerut

casarea deciziei tribunalului in latura stabilirei pedepsei.

Examinind cauza penala in ordine de recurs, Colegiul penal al Curtii de apel a

considerat motivele invocate in recursul procurorului neintemeiate.

Faptul ca anterior inculpatul I.S. a fost condamnat cu aplicarea art 43 C.P. nu

poate servi drept temei pentru a considera pedeapsa aplicata prin decizia tribunalului

prea blinda. Legea penala pentru aceste circumstante nu stabileste intrdictii cu privire la

aplicarea art 43 C.P.

Cu atit mai mult cu cit antecedentele penale in privinta inculpatului erau stinse la

momentul examinarii cauzei in instanta de judecata.

Colegiul curtii de Apel a considerat recursil pasibil de respins ca nefondat.

Totodata ,Colegiul penal al Curtii e Apel a considerat ca indicatia Coleg. Penal al Trb.in

partea dispozitiva a deciziei despre includerea in termenul de proba a timpilui aflarii

inculpatului in stare de arest este incorecta si ilegala.

Curgerea termenului de proba incepe din ziua pronuntarii hotaririi judecatoresti si

in el nu poate fi inclus termenul aflarii inculpatului in stare de arest.Termenul aflarii in stare de arest se deduce de instanta in durata pedepsei

privatiune de libertate. Conform art 45 C.P. termenul aflarii inculpatului in stare de arest

se considera ispasit in cazul stabilirii unei pedepse sub forma de privatiune de libertate

sau poate fi comutat.

In temeiul celor expuse ,Colegiul Penal al Curtii de Apel a respins recursul

procurorului ca nefondat, a mentinut decizia Trb.Balti .15

Reesind din cele expuse anterior, putem mentiona ca in general exista tendinta de

a diversifica imprejurarile de fapt, luate in consideratie de catre judecata ca fiind

temeiuri a condamnarii conditionate. Asemenea tendinta ar fi trebui sa fie mult mai

reflectata in legislatie.introducerea in normele juridice a unui cerc larg de imprejurari

poate contribui la oevidentiere adecvata a acestora de catre instanta de judecata iar in

15 Curtea de Apel , culegere de hotrri, op. cit. pagina 135 137

21


22/61

cele din urma formeaza unele justificari referitoare la o individualizare profunda a

condamnarii conditionate.

Ca temeiuri facultative necesare a fi luate in consideratie putem mentiona aici si

promisiunea vinovatului ca perioada urmatoare sa se comporte intr-un mod adecvat,

fie credibilitatea acordata de anumite institutii fata de inculpa.

Suspendarea conditionata a executarii pedepsei se acorda numai unor condamnati

la pedeapsa inchisorii,anume care indeplinesc anume conditii prevazute de lege. Aceste

conditii privesc: gravitatea redusa a infractiunii savirsite, exprimata in peapsa aplicata

redusa, persoana condamnatului, perspectiva sau posibilitatea indreptarii acestuia fara

executarea pedepsei intr-un loc de detentie. Trebuie sa subliniat ca suspendarea se

dispune pe un anumit termen (termen de incercare) si este conditionatam, condamnatul

este obligat ca in acest termen sa nu mai savirseasca alte infractiuni.

. Prima conditie consta in aceea ca trebie sa fie vorba de o persoana condamnata

n cazurile in care este vorba de infractiuni mai usoare ,ceea ce presupune ca nici

faptuitorul nu prezinta un pericol social deosebit si ca se poate indrepta mai usor.

Subliniem ca referindu-ne la condamnare, avem in vedere pedeapsa aplicata si care

exprima pericolul concret si real al faptei savirsite. Criteriul de orientare este pedeapsa

aplicata si nu pedeapsa prevazuta de lege.Considerm c n cazul unor infractiuni s-au produs si o paguba avutului public,

instanta poate dispune suspendarea numai daca paguba a fost integral recuperata pina

in momentul pronuntarii hotariri. In lege se prevede si posibilitatea acordariisuspendarii

conditionate a executarii pedepsei si in anumite cazuri de concurs de infractiuni, anume

in acele cazuri in care pedeapsa aplicata este inchisoarea pina la un an. Daca una din

infractiunile concurente este o infractiune contra avutului public, pedeapsa aplicatatrebuie sa fie de cel mult 6 luni.

O alt conditie pentru acordarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei

consta in aceea ca trebuie sa fie vorba de un infractor care nu a mai fost condamnat

anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni. Din contra daca se constata ca

infractorul a mai fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii, suspendare nu i se mai

poate acorda, deoarece tocmai savirsirea infractiuni este o dovada de perseverenta pe

22


23/61

calea infractiunii si din aceasta cauza nu poate fi vorba de prezumtia de indreptare fara

executarea pedepsei. In mod exceptional legea trebuie s prevad ca sunt socotiti

infractori primari si acei care au savirsit anteior o infractiune daca aceasta se situeaza in

vreuna din urmtoarele situaii:

a) in timpul minoritatii,

b) pentru infractiuni amnistate,

b) pentru fapte care nu mai sunt prevazute ca infractiuni in legea penala si

c) pentru infractiuni pentru bcare a intervenit reabilitarea ori s-a implinit

termenul de reabilitare , nu numai atrag starea de recidiva. Asa fiind, acesti

condamnati nu numai sunt sunt recidivisti si pe cale de consecinta,

suspendarea conditionata a executarii pedepsei se poate acorda

Pentru acordarea suspendarii conditionate, consta in aceea ca instanta sa-si

formeze convingerea ca scopul pedepsei poate fi atins char fara executarea pedepsei

pronuntate. Asadar pe linga celelalte conditii, se mai cere si aceasta conditie de ordin

subiectiv, apreciativ, anume instanta sa ajunga la convingerea ca indreptarea

condamnatului (scopul pedepsei) este posibila si fara executare pedepsei.

O asemenea apreciere insa trebuie sa fie temeinica, in sensul ca trebuie sa se bazeze

pe fapte, situatii, comportari reale, Ea trebuie desprinsa de activitatea infractoruluidinainte de savirsirea infractiunii din comportarea in timpul cercetarii penale si in

timpul judecatii, din aprecierile altora(colegi de munca martori etc.), despre conduita si

profilul moral al infractorului. Ea se desprinde si dintr-o seama de imprejurari care

preced sau insotesc savirsire infractiunii. Din toate aceste elemente, instanta isi poate

forma convingerea despre posibilitate realizarii scopului pedepsei si fara executare

acesteia..Aplicarea dispozitiilor privind acordarea suspendarii conditionate a executarii

pedepsei a ridicat numeroase probleme in practica judiciara.

n cazul cind in sarcina inculpatului se tine un corcurs de infractiuni, iar una

dintre infractiuni in concurs este infractiunea de abandon de familie, suspendarea

executarii se pronunta, atunci cind n caz de suspendare conditionata a executarii

pedepsei specifice pentru infractiunea de abandon de familie.

23


24/61

1.3 Delimitarea condamnrii condiionate de alte categorii de

instituiiConsiderind nelegala solutia, autorul sintezei sustine mai intii, ca odata

constatat un impediment legal la executare (actul de gratiere), instanta nu mai putea

recurge si la institutia suspendarii conditionate a executarii pedepsei. In al doilea rind,

sustine in continuare autorul, instanta a folosit doua institutii juridice cu acelas

continut- inlaturarea executarii pedepsei- dar in conditii diferite in ce priveste atitudinea

ulteriora a faptuitorului.n cazul n care judecatorul trebuie sa faca o individualizare completa a pedepsei

si numai dupa aceea sa o raporteze la actul da gratiere, autorul considera ca si atunci

trebuie sa aleaga intre suspendare conditionata a executarii pedepsei si gratierea

conditionata, iar alegerea nu poate fi facuta decit in favoarea inculpatului.

Suspendarea conditionata a executarii pedepsei consta, cum bine se stie, n

dispozitia data de instanta de judecata, prin hotarirea de condamnare, de a suspenda, in

mod conditionat o anumita perioada de timp, denumita termen de incercare si daca

sunt indeplinite anumite conditii executarea pedepsei aplicate; nc in cursul

termenului de incrcare condamnatul respecta conditiile de care este legata

suspendarea , el este reabilitat de drept , iar daca nu le respecta masura suspendarii se

revoca si se proceda la executarea efectiva a pedepsei.

Se reaminteste ca asupra naturii juridice a suspendarii conditionate a executarii

pedepsei s-au exprimat opinii diferite, dar nu este cazul sa fie acum analizate, retinind

doar ca ,in conceptia C.P. Individualizare a pedepselor- ea este practic o institutie

complementara, cu rolul de a intregi posibilitatile oferite de lege instantei judecatoresti

pentru realizarea individualizarii pedepsei, prin aceasta inscriindu-se in categoria

mijloacelor de individualizare, char daca nu priveste decit executarea pedepsei iar nu si

felul si cuantumul ei.

24


25/61

Gratierea este considerata ca un act de clementa prin care puterea de stat renunta,

pentru anumite considerente, la executarea unor pedepse pronuntate de instantele

judecatoresti , cel mai important efect al ei fiind inlaturarea totala sau partiala a

executarii pedepsei principale sau comutarea acesteia in alta mai usoara .

Fiind un act de clementa al puterii de stat, care nu mai gaseste necesra executarea

pedepsei , gratierea nu poate fi refuzata de cel asupra caruia se rasringe beneficiu ei.

Evident, gratierea nu este o modalitate de individualizare a pedepselor, ci o

cauza care inlatura in totul sau in parte , executarea unei pedepse care deja fusese

individualizata, ori o comuta in alta mai usoara.

Deosebirile dintre institutia suspendarii conditionate a executarii pedepsei si cea

a gratierii astfel cum se reglementeaza in lege sunt date nu numai de reglementarea lor

in titluri distincte ale partii generale ale C.P., dar si de conditiile de aplicare, de efectele

ce le produc si de momentul in care pt fi aplicate.

Sub acest ultim aspect, gratierea, ca act al puterii de stat, indiferent ca este

anticipata (avind ca obiect pedepse concrete inca inexistente, dar care urmeaza s fie

pronuntate ulterior) sau ca intervine dupa pronuntarea sau raminerea definitiva a unei

hotariri de condamnare , presupune existenta unei pedepse determinate, individualizate,

iar cind vorbim de individualizarea pedepsei avem in vedere implicit si posibilitateasuspendarii conditionate a executarii acesteia.

Acesta inseamna ca ordinea aplicarii dispozitiilor referitoare la supendarea

conditionata si la gratiere este determinata, obiectiv, de caracterul celor doua institutii,

ceea ce inseamna ca suspendarea conditionata se examineaza cu prioritate in cadrul

procesului de individualizare judiciara a pedepsei si abia dupa aceea se examineaza

aplicarea gratierii, in raport cu o pedeapsa determinata, individualizata.Ordinea respectiva este impusa de imperativul aplicarii complete a

tratamentului sanctionator, inclusiv in ce priveste modalitatea de executare a pedepsei,

care constituie un aspect inseparabil al procesului de individualizare a pedepsei mai

inainte de examinarea incidentei unui act normativ de clementa nu poate fi aplicata decit

la o sanctiune penala stabilita in toate elementele ei .

25


26/61

Din cel de mai sus se poate deduce ca cele doua institutii suspendarea

conditionata a executarii pedepsei si gratierea- nu sunt incompatibile, dar ca ordinea de

aplicare a lor trebuie sa fie cea pe care am prezentat-o anterior.

Cele doua aspecte rezulta clar din prevederile art 53/1 i 53/2 din C.P conform

caroraamnistia i gratierea are efecte si asupra pedepselor a caror executare este

suspendata conditionat. Gratierea reglementata in art.53/2 C.P.este neconditionata si

ca efectul ei asupra pedepselor a caror executare este suspendata conditionat este

reducerea in mod corespunzator a partii din termenul de incercare care reprezinta durata

pedepsei pronuntate de instanta, iar daca suspendarea conditionata este revocata sau

anulata, se executa numai partea de pedeapsa ramasa negratiata.

Se stie insa, ca practica legislativa din tara noastra in materia gratierilor colective

a cunoscut, o buna bucata de timp; numai gratierii conditionate,( al caror efect definitiv

stingerea pedepsei- este supus conditiei nesavirsirii unei infractiuni in cursul unui

termen de incercare) care, in acelas timp sunt si anticipate (se refera la pedepsele ce se

vor aplica in viitor, in cauze in care cercetarile nici n-au inceput ori aflate in curs de

urmarire sau de judecata la data acordarii gratierii).

Aceste caractere atribuie gratierii semnificatia unei suspendari conditionate a

executarii pedepsei, intrucit daca cel condamnat nu a mai savirsit din nou o infractiunein interval de timp fixat, la expirarea acestuia pedeapsa va fi considerata executata, iar

in caz contrar va trebui sa execute atit pedeapsa aplicata pentru noua infractiune, cit si

pedeapsa ori restul de pedeapsa ce a facut obiectul gratierii.

Data fiind aceasta semnificatie a gratierii conditionate si anticipate, este firesc sa

ne intrebam daca in prezenta unui act normativ de gratiere conditionata si anticipata sub

incidenta caruia ar intra si pedeapsa aplicata de instanta, se mai poate dispune sisuspendarea conditionata a executarii acesteia.

Intr-o prima varianta s-ar putea sustine ca cel ce benificiaza de gratierea

conditionata anticipata nu mai are interes de a se suspenda conditionat executarea acelei

pedepse si ca oricum, pedeapsa devenind neexecutabila ca efect al gratierii, masura

respectiv. ar fi lipsita de obiect, ceea ce nupoate fi acceptat

26


27/61

In primul rind , nu poate fi vorba de lipsa de interes, avind in vedere caracterul

mai radical, mai profund al efecelor suspendarii conditionate a executarii pedepsei, in

raport de cele ale gratierii. Este suficient sa reamintim , in acest sens, ca suspendarea

conditionata poarta atit asupra pedepsei principale, cit si a celor complementare si ca la

expirarea termenului de incercare daca nu a intervenit nici o cauza de revocare,

condamnatul este reabilitat de drept, incetind toate decaderile, interdictiile si toate

celelalte incapacitati rezultae din condamnare, in timp ce efectele gratierii sunt mult mai

restrinse: ea nu are efecte asupra pedepselor complementare la expirarea termenului de

incercare pedeapsa se considera doar executata, fara a inlatura decaderile, interdictiile si

incapacitatile rezultate din condamnare, pedeapsa poate constitui primul termen al

recidivei, etc.

Nu poate fi vorba nici de lipsa de obiect a suspendarii conditionate intrucit, asa cum s-a

demonstrat mai sus, sub aspect cronologic, gratierea , indiferent de modalitatile ei este o

cauza de stingere a executarii pedepsei si de aceea ea se raporteaza intotdeauna la o

pedeapsa concreta, determinata in toate coordonatele sale, dupa epuizarea tuturor

actelor de individualizare.

Suspendarea conditionata a executarii pedepsei ca o componenta a operei de

individualizare prealabila gratierii, se poate dispune, facindu-se abstractie deprevederile actului de gratiere, ori de cite ori se apreciaza in conditiile legii ca cel

condamnat poate fi reeducat si fara executarea efectiva a pedepsei, in timp ce

constatarea gratierii este o operatie ulterioara si obligatorie intrucit ea opereaza de la

lege si nu poate fi operata.

In concluzie tinindu-se seama de ordinea fireasca de aplicare a celor doua institutii si

de caracterul obligatoriu al gratierii, se poate conchide ca o pedeapsa gratiataconditionat poate forma, in acelas timp, si obiectul suspendarii conditionate a executarii.

Uneori ransformarea institutiei suspendarii dintr-un beneficiu intr-o situatie

defavorabila inculpatului, nu poate fi acceptata S-a demonstrat deja ca analiza

posibilitatilor de aplicare a suspendarii conditionate are loc in cadrul procesului de

individualizare judiciara a pedepsei, cind se examineaza doar indeplinirea cerintelor

prevazute de lege, indiferent si independent de existenta actului de gratiere si abia dupa

27


28/61

aceea, odata individualizata pedeapsa, se examineaza daca ea este sau nu susceptibila de

gratiere.

Pe de alta parte, prin constatarea gratierii conditionate a pedepsei - inchisoare cu

suspendare conditionata a executarii ei, termenul de incercare. Gratierea, indiferent ca

este conditionat ori neconditionat, produce efectele scontate respectiv inlaturarea in

total sau in parte, a executarii pedepsei ori comutarea acesteia in alta mai usoara.

Ideea referitoare la faptul conform careia chisr daca judecatorul trebuie sa faca o

individualizare completa a pedepsei (intindere si modalitate de executare) si apoi sa

raporteze la actul de gratiere, el trebuie sa aleaga intre suspendarea conditionata iar

alegerea nu poate fi facuta decit in favoarea inculpatului. Unii autori sustin c, dac

termenul de incercare este mai mic, se vor aplica dispozitiile din codul penal iar

dimpotriva, daca termenul de incercare prevazut de legea de gratiere este mai mic, se va

aplica gratierea.

Anterior s-a relatat despre posibilitatea reala si legala a aplicarii concomitente,

prin aceeas sentinta, a suspendarii conditionate a executarii pedepsei si a gratierii

conditionate, evident in ordinea cronologica si logica

Am putea spune c nu este posibil alegerea ntre aplicarea suspendrii

condiionate a executrii i aplicarea graierii, din moment ce una din acestea este

obligatorie. Or, cum am artat, graierea, ca act al puterii de stat, este obligatorie, ea

neputnd fi refuzat de beneficiarul.

Trebuie de menionat c n nici un caz nu poate fi vorba de a alege ntre aplicarea

suspendrii condiionate i a graierii.

n cazul cnd se constat c instana a folosit doua instituii juridice cu acelai

coninut nlarea executrii pedepsei dar cu condiii diferite n ce privete atitudineaulterioar a inculpatului apare care din aceasta trebuie s fie respectate de inculpat n

scopul de a evita o eventual revocare.

Practic, dac inculpatul comite o nou infraciune intenionat dup mplinire

termenul de ncercare., devin aplicabile prevederile stipulate n normele de graiere,

potrivit crora condamnatul este reabilitat de drept. Ca urmare, nlturarea beneficiului

graierii, cu consecina executrii pedepsei nu mai este posibil.

28


29/61

Revocarea suspendrii i nlturarea, totodat a beneficiului graierii vor putea

avea loc dac cel condamnat mai svrete o infraciune intenionat mai nainte de

mplinirea att a termenului de ncercare prevzut de legea penal., ct i a termenului

prevzut de legea de graiere.

Am considerat necesar s ne expunem punctul de vedere n legtura cu

delimitarea celor dou instituii cu convingerea ca orice idei ori susineri cu privire la o

problem de drept controversat, chiar dac nu pot fi nsuite ori acceptate de toat

lumea, pot constitui mcar motive de reflecie.

1.4 UNELEASPECTEDEDREPTCOMPARAT

Institutia suspendarii conditionate a executarii pedepsei este inscrisa in

majoritatea legislatiilor penale si penitenciare. Conceputa ca o institutie destinata

condamnatilor laa pedepse privatiune de libertate de scurta durata ,cu scopul de a-i

feri de eventuala influenta nociva a penitenciarului eaa a primit o larga aplicare si

continua sa fie o institutie frecvent folosita in materie de executare a pedepsei

privative de libertate.

Dreptul penal al unor tari vecine. In dreptul penal al unor tari aceasta institutie

este consacrata in dreptul penal bulgar (condamnarea conditionata), dreptul penal

ceh si slovac dreptul penal iugoslav, dreptul penal ungar (suspendare conditionata a

pedepsei )

In cadrul Organizatiei Natiunilor Unite a fost elaborat un proiect de principii privind pedepsele alternative. Chiar in preambulul acestui proiect se specifica ca

pedeapsa alternativa nu poate fi definita print-o formula care sa contina termenul

privare totala de libertate,iar termenele pedepsei alternative trebuie sa fie determinate

atit de gravitatea infractiunii, cit si de sanctiunea prevazuta de legea penala.In acest

sens, la baza principiilor fundamentate in proiectul respectiv au fost propuse mai multe

modalitati de aplicare a pedepselor alternative,care pot fi grupate in trei categorii:

29


30/61

a) masuri indrepate spre reglementarea pedepsei privative de libertate(detentia

partiala,detentia in zile de odihna, arestul la domiciliu,tratamentul stationar fortat);

b) masuri alternative, adica sanctiuni distincte de cele privative de libertate(amenzi si

alte sanctiuni cu caracter pecuniar, limitarea sau privarea unor drepturi, confiscarea

obiectului cu care s-a comis infractiunea, privarea de dreptul de a exercita o anumita

functie, masuri cu caracter educational aplicate minorilor, repararea prejudiciului

cauzat, scuzele personale, antrenarea in activitati social-utile);

c) masuri indreptate spre evitarea sau incetarea aplicarii pedepsei privative de

libertate(condamnarea cu suspendarea pedepsei, aminarea executarii sentintei etc.).

Din cele mentionate mai sus observam ca, prin diversificarea pedepselor alternative,

judecatorul poate sa pronunte o sentinta mult mai adecvata fiecarui caz in parte.

Aplicare pedepselor alternative se practica de mai multe decenii intr-o serie de state-

membre ale Consilului Europei.

In Austria, bunaoara, functioneaza instante pentru minori, care aplica tinerilor

infractori si pedepse alternarive. Iar Codul Penal al acestui stat permite impacarea

partilor(a victimei si a faptuitorului) in cazul comiterii infractiunilor mai putin grave,

iar ca pedepse alternative prevede: clasarea provizorie a cauzei penale,antrenarea la

munci utile pentru societate, sanctiuni cu caracter patrimonial etc. Ungaria de asemeneasi-a ajustat Codul Penal, incluzind pedepse alternative, care permit inlocuirea pedepsei

privative de libertate cu munci social- utile prestate timp de pina la 100 zile, amenda de

la 3 pina la 6 mln.forinti,privarea de dreptul de a exercita o anumita activitate sau

functie, interdictia de a locui intr-o anumita localitate, confiscarea averii etc.

In Suedia, legislatia penala prevede urmatoarele pedepse alternative: condamnarea

cu supendarea pedepsei, munca social-utila, instituirea curatelei speciale( in cazulminorilor) etc.

In Codul Penal al Olandei, in anii 80 ai secolului al XX-lea, au fost incluse mai

multe pedepse alternative, inclusiv munca social- utila, repararea prejudiciului,

supravegherea intensiva, obligarea de a studia fortat anumite cursuri, de exemplu

cursuri pentru soferii mijloacelor publice de transport, pentru acei care au comis

infractiuni in de erietate etc.

30


31/61

In toate statele pomenite mai sus, in urma introducerii institutiei pedepselor

alternative, s-a iregistrat o scadere considerabila a numarului detinutilor in

penitenciare, fapt care a condus la reducerea substantiala a bugetului pentru aceasta

sfera, dar si i-a imprimat pedepsei un chip uman.

In unele din aceste legislatii institutia ia forma suspendarii conditionate a

executarii pedepsei (D.P. roman,D.P. ungar) in altele ia forma suspendarii

conditionate a condamnarii (D.P.slovac, D.P.ceh). in aceste din urma legislatii ceea

ce este conditionat este condamnarea, iar in caz de respectare a conditiilo prevazute

de lege condamnarea se considera inexistenta. In aceste legislatii s-ar putea sustine

ca din punct de vedere al naturii juridice., aceasta institutie apartine dreptului penal

si ca priveste individualizarea judiciara a pedepsei adica aplicarea pedepsei. in

legislatiile in care institutia ia forma suspendarii conditionate a executarii ea apartine

ca natura juridica dreptului executional penal si priveste individualizarea executarii

pedepsei privative de libertate.16

. Alte legislatii penale. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei inchisorii

este cunoscuta si in alte legislatii penale.

a) In dreptul penal francez se cunosc doua feluri de suspendari a executarii

pedepsei si amune suspendarea simpla aexecutarii pedepsei (le sursis simple) sisuspendarea cu punerea la incercare ( le sursisi avec la miser lepreuve).

Suspendarea simpla (1) a fost introdusa prin Legea Berenger in 1891 si se aplica

condamnatilor care au savirsit infractiuni usoare, pentru care se aplica pedeapsa

emenzei sau pedeapsa inchisorii pina la un an; infractorilor primari care sunt deci la

prima condamnare(2). Dispunind aceasta modalitate de suspendare instanta nu pune

condamnatului nici conditii de asistenta nici conditii de control, nici obligatiispeciale, in afara de obligatia de nu comite alte infractiuni. Instanta pronunta

condamnarea si apoi prin aceeas hotarire suspenda executarea pedepsei. termenul de

suspendare (de incercare) este de pina 3 ani. La sfirsitul termenului daca

condamnatul are o purtare buna el este reabilitat de drept; daca savirseste o noua

infractiune suspendarea se revoca cu obligatia condamnatului de a executa acea

pedeapsa in regim inchis(concomitent cu pedeapsa aplicata pentru noua infractiune).16 D.Dumitriu, Aplicarea sanciunilor penale, Cluj-Napoca 2002 pagina 50-78

31


32/61

Suspendarea conditionata cu punerea la incercare inscrica in codul de

procedura penala romn in urma modificarii din anul 1958 se caracterizeaza prin

urmatoarele:

- se aplica condamnatilor care au savirsit infractiuni mai grave, delicte de

drept comun pentru care se aplica pedeapsa corectionala (inchisoare) pina la 3

ani; ea nu se aplica pentru infractiuni sanctionate cu pedeapsa criminala, nici

pentru infractiun politice ori militare;

- aceasta suspendare se aplica atit condamnatilor primari cit si

condamnatilor recidivisti, daca pedeapsa pentru infractiunea savirsita mai inainte nu

a depasit 6 luni inchisoare;

-suspendarea se acorda pe un termen de incercare de 3-5 ani in functie de gravitate

infractiunii savirsite de cuantumul pedepsei;

-suspendarea se acorda de catre instanta de judecata care pronunta o hotarire de

condamnare si prin aceeas hotarire dispune si suspendarea conditionata.

Condamnatului caruia i se acorda aceasta forma de suspendare conditionata i se

impun o seama de conditii si obligatii si anume: obligatii privind supravegherea (de

ex. Sa raspunda la convocarile politiei ori judecatorului); obligatii privind incadrarea

in munca, stabilirea domiciliului, obligatii privind calificarea profesionala,contributia la intretinerea familiei;

-obligatii privind despagubirea victimei;

- anumite interdictii(de ex.de a nu fracventa localurile unde se vind bauturi

alcoolice, de a nu avea contact cu anumiti fosti condamnati etc.)

In dreptul penal englez exista institutia suspendarii conditionate a pedepsei

inchisorii dar a primit o reglementate intrucitva deosebita de alte sisteme executivpenale si penitenciare. In sistemul englez exista doua forma de suspendare : una

suspendare conditionata a juddecatii si alta suspendare conditionata a executarii

pedepsei.

Suspendarea conditionata a judecatii consta in aceea ca dupa ce s-au stabilit fapta

comisa,gravitatea ei redusa si ca faptuitorul este un minor sau un tinar adult, instanta

apreciind ca condamnatul se poate indrepta prin oprirea conditionarii procesului,

32


33/61

dispune suspendarea judecatii sub conditia bunei purtari a faptuitorului pe un anumit

termen. Bineinteles , este vorba de fapte penale care implica pedeapsa privata de

libertate de scurta durata. Daca nu se comite alta infractiune in acel termen judecata

se inchide definitiv. Dimpotriva ,daca se comite alta infractiune judecata se reia si

pentru prima infractiune si se aplica pedeapsa. Institutia aceasta se aplica mult si in

majoritatea cazurilor da rezultate pozitive. Are avantajul ca nu se ajunge la

condamnare penala iar reintegrarea sociala este mai usoara.17

Suspendare conditionata a executarii pedepsei denumita in sistemul englez

probation presupune desfasurarea integrala a procesului penal si condamnarea

celui in cauza, instanta apreciind fapta si faptuitorul decide suspendarea executarii

pedepsei, dar impune o seama de conditii pe care condamnatul trebuie sa le respecte

in timpul suspendarii executarii pedepsei.Aici este vorba de fapte penale mai grave

decit cele in cazul suspendarii judecatii dar totusi fapte din categoria infractiunilor

usoare de un pericol social mijlociu, prevazute cu pedeapsa privativa de libertate

pina la un an sau doi. Aceasta vizeaza de regula infractori tineri adulti, infractori

primari, care pot fi indreptati fara executarea pedepsei aplicate. Conditiile impuse

sau obligatiile condamnatului privesc domiciliul statornic, incadrarea in munca,

calificarea profesionala, necomiterea de infractiuni, despagubirea victimei si altele.Daca se respecta aceste conditii pedeapsa se considera executata. In caz contrar

condamnatul este pus sa execute pedeapsa suspendata intr-un penitenciar.

17 D.Dumitriu. op.cit.pagina,85

33


34/61

Capitolul II Efectele juridico sociale a condamnrii condiionate

2.1 Consecinele i semnificaia educativ a condamnrii condiionat i

efectele juridice

34


35/61

Suspendarea se pronunta conditionat iar aceasta conditie este subordonata unui

anumit interval de timp care in dreptul penal se numeste termen de incercare. Durata

suspendarii conditionate a executarii pedepsei. constituie termen de incercare pentru

condamnat si se compune din cuantumul pedepsei aplicate la care se adauga un interval

de timp. n acest interval infractorul trebuie sa aiba o purtare buna, suspendarea se face

pe un anumit termen de incercare fiindca pe de o parte daca purtarea condamnatului in

acel termen estebuna se presupune ca si mai tirziu purtarea va fi buna: pe de o alta parte

suspendarea se acorda pe un termen de incercare in care condamnatul trebuie sa aiba o

purtare buna deoarece numai cu aceasta conditiie condamnatul va fi in in masura sa

evite executarea pedepsei in penitenciar.

Termenul de incercare este diferit dupa cum este vorba de infractiuni usoare sau

foarte usoare. El se compune din doua subtermene, unul variabil si altul fix. Cel variabil

este egal cu cuantumul pedepsei aplicate,iar cel fix este un interval de timp.

Efectele juridice ale pronuntarii suspendarii sunt de doua feluri: efectele juridice

immediate(provizorii) si efectele juridice finale(definitive).

Efectele juridice immediate si provizorii se produc in momentul raminerii

definitive a hotaririi prin care s-a dispus suspendarea conditionata a executarii

pedepsei. efectul principal imediat consta in aceea ca executarea pedepsei inchisorii

aplicate prin hotarirea de condamnare se suspenda si condamnatul in loc sa fie

internat in penitenciar este lasat conditionat in libertate.De asemenea se suspenda si

executarea eventualelor pedepse complimentare care s-au aplicat. In schimb hotarirea

de condamnare privind executarea masurilor de siguranta si a obligatiilor civile seexecuta,aceste obligatii nefiind afectate de suspendarea executarii pedepsei.

Explicatia consta in aceea ca masurile de siguranta (confiscarea speciala) au un

caracter preventiv, ele sunt menite a inlatura o stare de pericol sa sa-l determine pe

condamnat a nu mai savirsi vreo infractiune si deci sa fie inlaturata perspectiva

revocarii suspendarii. Tot asa executarea obligatiilor civile. Daca condamnatul nu

35


36/61

achita despagubirile civile pina la expirare termenului de incercare instanta poate

dispune revocare suspendari..

b) Efectele jurideice mediate si definitive se produc la sfirsitul termenului de

incercare prin ajungerea la termen a suspendarii conditionate si devin definitive, in

intelesul ca ele rezolva definitiv problema executarii pedepsei Aceste efecte se

produc numai daca in tot cursul termenullui de incercare condamnatul a avut o

conduita buna adica si-a respectat obligatia generala de a se nu mai savirsi alte

infractiuni . Nesavirsindu-se o noua infractiune nu se va putea dispune revocarea

suspendarii conditionate a executarii pedepsei putindu-se desprinde concluzia ca cel

condamnat s-a putut corecta si fara executarea efectiva a pedepsei

Daca lucrurile se desfasoara in acest mod in cursul termenului de incercare la

examinarea termenului se produc urmatoarele efecte juridice definitive: pedeapsa

pronuntata se considera definitiv executata, si pe cale de consecinta condamnatul se

considera reabilitat de drept. Asadat , in cazurile cind condamnatul n-a mai savirsit o

noua infractiune in termenul de incercare El este considerat ca a tras invataminte din

pedeapsa aplicata si ca atare este reabilitat de drept. Prin respectare conditiilor

suspendarii se considera ca cel in cauza a executat pedeapsa: fara considerarea

pedepsei ca executata condamnatul n-ar putea fi nici reabilitat de drept .In ipoteza incare in termenul de incerce\are condamnatul si-a incalcat obligatiile ce i-au revenit,

se produc alte efecte juridice definitive si anume - revocarea suspendarii conditionate

a executarii pedepsei si punerea condamnatului sa execute pedeapsa intr-un loc de

detentie. Faptele sau cauzele care conduc la revocarea suspendarii sunt:

a) savirsirea din nou a unei infractiuni: aceasta cauza exista daca noua

infractiune este intentionata, daca s-a savirsit in cursul termenului de incercare dacafapta a fost descoperita inainte de expirare termenului de incercare si daca s-a

pronuntat pentru noua infracrtiune o hotarire de condamnare definitiva (chiar dupa

expirarea termenului de incercare). Daca noua infractiune este o infractiune din

culpa, daca fapta noua s-a savirsit dupa terminarea (expirarea) termeunlui de

incercare sau daca fapta a fost descoperita dupa expirare termenului de incercare

potrivit legii nu opereaza vreo cauza de revocare;

36


37/61

b) neindeplinirea obligatiilor civile stabilite prin hotarirea de condamnare, in

ipoteza in care cel condamnat avea putinta de a indeplini aceste obligatii: dimpotriva

daca se constata ca cel condamnat nu a avut putinta de a indepli obligatiile

civile,cauza de revocare poate sa nu fie luata in considerare.

.Efectele juridice ce se produc in ipoteza de mai sus(savirsirea unei noi

infractiuni in cursul termenului de incercare), constau n :

- pe de o parte, in revocarea suspendarii pedepsei,

- si pe de alta parte in punerea in executare a pedepsei suspendate.

Dupa cum se opserva n cazul in care conduita condamnatului nu a corespuns

asteptarii instantei de judecata,aceasta savirsind in termenul de incercare o noua

infractiune instanta care judeca infractiunea comisa dispune revocarea beneficiului

suspendarii executarii pedepsei pentru infractiunea anterioara, adica revocarea

suspendarii si pe cale de consecinta il obliga pe condamnat sa execute pedeapsa

anterioara intr-un loc de detentie. Exista asa cum s-a mai aratat si unele exceptii cind

nu are loc revocarea suspendarii conditonate a executarii si anume; cind infractiunea

savirsita ulterior a fost descoperita: a) dupa expirarea termenului de incercare, b)

cind noua infractiune este o infractiune este o infractiune de culpa: in acest din urma

caz pe linga faptul ca suspendarea acordata pentru prima infractiune nu se revoca,

pentru a doua infractiune se poate pronunta tot o pedeapsa cu suspendarea executarii .

Pedeapsa care a fost suspendata in urma revocarii sa pune in executie urmind a fi

executata de condamnat in intregime: aceasta pedeapsa nu se contopeste cu pedepsa

pentru noua infractiune amindoua pedepse urmind a fi efectiv executate de condamnat.

Aceasta masura este justa, deoarece pina in acest moment nu s-a executat nimic din

pedeapsa ( ea a fost suspendata) si pe de alta parte cel ce si-a incalcat obligatiile trebuie

sa execute in intregime acea pedeapsa.

Potrivit dispozitiilor legale, daca in termenul de incercare se comite din nou o

infractiune, suspendarea conditionata se revoca, n recursul declarat s-a invocat faptul ca

faptitorul a fost descoperit dupa trecerea termenului de incercare. Instanta de recurs a

situat ca daca infractiune savirsita ulterior condamnarii cu suspendarea conditionata a

37


38/61

fost descoperita mai inainte de implinirea termenului de incercare, suspendarea se

revoca chiar daca autorul infractiunii a fost descoperit ulterior expirarii acestui termen.

n viitoarele reglementri juridice ar fi bine ca revocarea suspendarii conditionate

pentru prima pedeapsa de un an inchisoare, dispunindu-se ca amindoua pedepse sa fie

executate prin munca fara privare de libertate.

Legea reglementeaza si ipoteza cind datorita unor imprejurari suspendarea apare ca a

fost acordata in mod ilegal, nejust. Intr-o asemenea ipoteza se produc alte efecte

juridice, anume anularea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.

Situatiile carre pot conduce la anularea suspendarii sunt: descoperirea ca cel

condamnat cu supendarea executarii pedepsei, mai savirsise o infractiune aceasta

infractiune insa :

a) fusese savirsita inainte de pronuntarea hotaririi prin care s-a dispus

suspendarea sau pina la raminerea definitiva a acesteia;

b) a fost descoperita inainte de expirarea termenului de incercare;

c) pentru acest infractiune sa fi aplicat pedeapsa inchisorii char dupa expirarea

termenului de incercare. Se cere asadar sa se fi sfirsit mai inainte decondamnarea

pentru care s-a dispus suspendarea o alta infractiune si pentru aceainfractiune sa

fie aplicat pedeapsa inchisorii: aceasta dovedeste ca infractiunea a fost mai gravasi ca ea a fost constatata si sanctoinata potrivit legii.

Efectele juridice care se ivesc,in urma constaterii ca s-a savirsit mai nainte o

infractiune consta in aceea ca suspendarea conditionata a executarii pedepsei se

anuleaza; pe cale de consecinta, existind un concurs de infractiuni, se aplica regulile de

la concurs adica pedeapsa pentru infractiunea ultima si care fusese suspendata se

contopeste cu pedeapsa pentru infractiunea savirsita mai inainte(si descoperita acum);noua pedeapsa rezultanta, in care intra si pedeapsa fosta suspendata se pune in

executare.

Exista o exceptie anume daca pedeapsa rezultanta in urma contopirii nu depaseste un

an anularea nu are loc; pedeapsa noua pote la rindul ei sa fie suspendata conditionat iar

termenul de incercare se calculeazza de la data conditionata a executarii pedepsei .

38


39/61

Revocarea sau anularea suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii in

cazul in care condamnatul nu si-a respectat obligatiile in termenul de incercare

implica o schimbare intr-o hotarire penala definitiva. Ori o atare schimbare se poate

face numai urmind o anume cale procesuala si numai de catre anumite organe

prevzute de lege.

Pentru revocarea sau anularea suspendarii conditionate a pedepsei inchisorii o

poate face numai un orga jurisdictional anume judecatoria sau tribunalul care judeca

in prima instanta infractiunea care ar putea atraje revocarea sau anularea.

Pedepsele penale aplicate prin sentinta definitiva a instantei de judecata constituie

ingradiri justificate ale anumitor drepturi, care survin drept consecinta a comiterii unor

fapte social-periculoase.

Impactul pe care-l au acestea asupra dreptului la munca depinde, in primul rand, de

caracterul privativ sau neprivativ de libertate a acestora si, in al doilea rand, de

prevederile legilor speciale in dreptul muncii. Astfel privatiunea de libertate stinge

automat calitatea de salariat, intrucat conform art.33, pct.7 CM al RM este temei de

incetare a contractului individual de munca. Aceasta stare constituie un impediment

absolut pentru capacitatea juridica de munca, intrucat nu implica libertatea manifestarii

de vointa pentru valorificarea sau nevalorificarea dreptului la munca, excludeposibilitatea incheierii contractului individual de munca.

Doar prin exceptie constitutionala munca condamnatilor in institutiile penitenciare

nu se considera fortata. (art.44, pct. b din Constitutia RM). Astfel pedeapsa privativa de

liberate impiedica persoana care o suporta sa devina, daca doreste salariat de o anumita

profesie, specialitate sau functie. Altfel spus, ea afecteaza total, dar temporar dreptul la

munca, pe cand alte pedepse penale afecteaza doar partial si temporar dreptul la munca.Privatiunea de dreptul de a ocupa o anumita functie sau de a exercita un anumit gen

de activitate, precum si destituirea din functie implica conotatii directe cu dreptul la

munca. Dar ele nu extind asupra intregului cerc de posibilitati de care dispun titularii

dreptului la munca. Interzicerea ocuparii unor anumite functii sau desfasurarii anumitor

activitati facuta prin sentinta definitiva a instantei de judecata au forta juridica o

perioada limitata de timp de la 1 pana la 5 ani conform art.28 al CP al RM. Iar

39


40/61

destituirea din functie (art. 30 CP al RM) nu presupune decat incetarea exercitarii unor

obligatii functionale fata de un angajator. [27] Fapt care nu-l impiedica pe acesta sa-l

incadreze in campul muncii in alta calitate sau pe alt angajator ---intr-o functie similara.

Aceasta categorie de pedepse penale este foarte aproape din punct de vedere al

continutului cu o sanctiune disciplinara de maxima severitate. Legea penala nu prevede

careva termene pe parcursul carora destituirea din functie va produce efecte directe

negative asupra dreptului la munca, cu exceptia antecedentelor penale. Prin urmare

destituirea din functie in baza unei sentinte penale definitive va influenta doar statutul

juridic de salariat pentru care legea speciala cere expres sa nu existe antecedente penale.

Desi efectele juridice pe care aceste categorii de pedepse le produc asupra dreptului la

munca sunt prevazute expres de legea penala, unele acte normative le mai specifica o

data. De exemplu:

certificatul de calificare a auditorului bancar poate fi anulat in baza deciziei comisiei

de atestare in cazurile intrarii in vigoare a sentintei judecatii, care prevede privarea de

dreptul de a ocupa anumite functii sau de a practica o anumita activitate in domeniul

relatiilor financiar - economice a persoanei care practica auditul bancar. (art. VI, pct. c

al Regulamentului BNM din 11.10.1996) ;

nu pot fi avocati persoanele anterior lipsite de dreptul de a exercita profesia de avocatsi concediate din organele de drept din motive compromitatoare. (art.9, pct. C al Legii

despre avocatura din 13.05.1999);

serviciul in organele vamale inceteaza in cazul limitarii prin hotarare judecatoreasca

definitiva a dreptului de a indeplini atributiile. (art.43, alin. 2, pct. L al Legii serviciului

in organele vama

natura juridica a condamnarii conditionate

Documents

Transcript of natura juridica a condamnarii conditionate