Management Operational_format Curs Id

8/17/2019 Management Operational_format Curs Id

1/57

0

Conf. univ. dr.Burghelea Cristina

MANAGEMENT OPERAȚIONAL - suport de curs pentru I.D. -

Bucureşti, 2015


2/57

1

Cuprins

Cuprins ..............................................................................................................1 Introducere.........................................................................................................3

Scopul şi obiectivele disciplinei ...........................................................................3 Cerin ţ e preliminare ............................................................................................3 Con ţ inutul materialului de studiu.........................................................................5

Recomand ări de studiu........................................................................................5 Recomand ări privind evaluarea...........................................................................6 Test de evaluare iniţială ......................................................................................9

Unitatea de studiu 1. Organizarea managementului producţiei în cadrul unei întreprinderi................................................................................................... 10

1.1.Introducere........................................................................................10 1.2.Obiectivele unităţii de studiu ..............................................................10 1.3. Stadiul actual al cunoașterii ...............................................................11

1.4. Teoria proiectării unei întreprinderi ...................................................... 131.5. Tipologia producției ............................................................................. 141.6.Expunerea procesului de producție ......................................................... 161.7. Organizarea structurală şi procesuală a producţiei în cadrul unei

întreprinderi ................................................................................................... 201.8. Organizarea în spaţiu a producţiei .......................................................... 261.9. Prezentarea ciclului de producție ........................................................... 291.10. Prezentarea sistemelor de organizare ale întreţinerii şi reparaţiilorutilajelor ......................................................................................................... 331.11. Expunerea organizării producţiei şi gestiunii SDV-urilor .................... 361.12.Rezumatul unităţii de studiu .............................................................39 1.13.Test de autoevaluare.........................................................................39

1.14.Concluzii.........................................................................................39

Unitatea de studiu 2.Conceptualizarea managementului operațional .............. 41 2.1.Introducere........................................................................................41 2.2.Obiectivele unităţii de studiu ..............................................................41 2.3.Expunerea managementului general şi a managementului operaţional ...42 2.4.Definirea managementului operațional .................................................. .412.5. Poziționarea managementului operaţional în cadrul managementului

firmei........................................................................................................................... 432.6.Rezumatul unităţii de studiu ...............................................................44 2.7.Test de autoevaluare ..........................................................................44 2.8.Concluzii ..........................................................................................45

Unitatea de studiu 3. Activităţi specifice managementului operaţionalcorespunzător funcţiunilor întreprinderii .........................................................46

3.1.Introducere........................................................................................46 3.2.Obiectivele unităţii de studiu ..............................................................46 3.3. Prezentarea managementului operaţional al activităţii de cercetaredezvoltare ...............................................................................................47 3.4. Prezentarea managementului operaţional al producţiei.......................... 473.5. Prezentarea managementului operaţional al activităţii comerciale........ .483.6. Prezentarea managementul operaţional al activităţii de resurse umane. 493.7. Prezentarea managementului operaţional al activităţii financiar-

contabile......................................................................................................... 50


3/57

2

3.8.Rezumatul unităţii de studiu ...............................................................50 3.9.Test de autoevaluare ..........................................................................51 3.10.Concluzii.........................................................................................51

Glosar de specialitate ........................................................................... 52

Lucrări de verificare............................................................................. 53 Indicaţii şi răspunsuri la sarcinile de învăţare .........................................53 Bibliografie ......................................................................................... 54


4/57

3

Introducere

Scopul şi obiectivele disciplinei

Materialul de studiu intitulat „Management opera ț ional” este destinat studen ţ ilor

Facult ăţ ii de Ş tiin ţ e Economice şi a fost elaborat în conformitate cu programa analitică a

disciplinei, adaptat ă formei de învăţământ la distan ţă. În acela şi timp lucrarea poate fi utilă

şi studen ţ ilor de la cursurile cu frecven ţă , precum şi celor de la alte specializări la care, în

planul de învăţământ, sunt incluse discipline derivate, din domenii înrudite.

Scopul acestui material de studiu const ă în dezvoltarea unui suport informa ţ ional care

să constituie o bază teoretică solid ă , pe care studen ţ ii să o poat ă utiliza în cadrul activit ăţ ilor

asistate ale disciplinei „Management opera ț ional” şi care să le ofere o viziune de ansamblu

asupra principiilor şi elementelor de bază cu care operează managementul opera ţ ional,

precum şi a conect ării acestora cu realitatea concret ă.

Obiectivul central al disciplinei este reprezentat de conturarea cadrului registrual

informa ț ional propriu disciplinei Management opera ț ional; explorarea procesului de

management opera ţ ional al produc ţ iei în cadrul întreprinderilor industriale; în ţ elegerea şi

aprecierea rolului şi modalit ăţ ilor de solu ţ ionare a problemelor manageriale din sfera

fabrica ţ iei referitoare la programarea, organizarea, coordonarea, antrenarea şi controlul

proceselor de produc ţ ie; cunoa şterea elementelor specifice opera ţ ionalizării teoriei

managementului produc ţ iei prin fundamentarea şi utilizarea metodelor, tehnicilor şi

instrumentelor de detaliere în timp şi spa ţ iu a proceselor de produc ţ ie; cunoa ştereamodalit ăţ ilor de eficientizare a poten ţ ialului sistemelor de produc ţ ie prin elaborarea

programelor operative de produc ţ ie în cadrul sec ţ iilor de fabrica ţ ie; familiarizarea cu

terminologia specifică şi cu modul de solu ţ ionaree a problemelor de ordonan ţ are a fabrica ţ iei

pe baza metodelor şi modelelor specifice cercet ărilor opera ţ ionale.


5/57

4

După studierea materialului „ Management opera ț ional ”, studen ţ ii vor fi capabili:

S ă cunoască no ț iunile și conceptele specifice managementului opera ț ional;

S ă utilizeze corect paradigmele specifice managementului opera ț ional;

S ă analizeze mi şcărilor posibile în în ţ elegerea dinamicii societ ăţ ii cunoa şterii;

S ă cunoască şi să în ţ eleagă diferitele concepte de bază , a componentelor

managementului opera ţ ional şi a caracteristicilor fiecăreia;

S ă opereze cu algoritmii şi metodele fundamentale de calcul;

S ă definească corect obiectul de studiu al managementului opera ţ ional şi să stabilească

rela ţ iile pe care le are cu alte ştiin ţ e;

S ă explice şi să interpreteze problematica de bază a managementului opera ţ ional din

perspectivă sistemică.


6/57

5

Cerin ţ e preliminare

În parcurgerea acestui material de studiu vor fi de mare ajutor cuno ştin ţ ele dobândite în

cadrul disciplinelor Management, Marketing și Managementul produc ţ iei pe care le-a ţ i studiat în anul I şi II de studiu.

De asemenea, problematica abordat ă în cadrul acestei discipline face referire la aspectele

esen ţ iale legate de stadiul actual al cunoa șterii privind conceptele managementului opera ț ional,

aspectele esen ț iale aferente expunerii procesului de produc ț ie, a organizării structurale și procesuale

a produc ț iei în cadrul întreprinderii, expunerea și prezentarea managementului general şi a

managementului opera ţ ional.

De asemenea, sunt prezentate mannagementul opera ț ional al activit ăț ii de cercetare –

dezvoltare, managementul opera ț ional al produc ț iei, managementul opera ț ional al activit ăț ii

comerciale, managementul opera ț ional al activit ăț ii de resurse – umane și managementul opera ț ional

al activit ăț ii financiar - contabile.

Men ţ ionez existen ţ a, în cadrul materialului de studiu, a testului de evaluare ini ţ ială cu

precizarea că acesta urmează a fi completat la prima întâlnire fa ţă în fa ţă între profesor şi studen ţ i.

Rolul acestei evaluări ini ţ iale este de a cunoa şte nivelul de cuno ştin ţ e în domeniu a studen ţ ilor, în

vederea unei bune desf ăşur ări a activit ăţ ii la disciplina „Management opera ț ional”, rezultatul testului

fiind utilizat exclusiv pentru introducerea după caz a unor no ţ iuni suplimentare, furnizarea de resurse

de studiu suplimentare, adaptarea con ţ inuturilor teoretice şi aplicative dezbătute în cadrul

activit ăţ ilor tutoriale/aplicative etc.


7/57

6

Con ţ inutul materialului de studiu

Materialul este structurat în trei unit ăţ i de studiu. În prima unitate sunt abordate stadiulactual al cunoa șterii, teoria proiect ării unei întreprinderi, tipologia produc ț iei, expunerea procesuluide produc ț ie, organizarea structurală şi procesuală a produc ţ iei în cadrul unei întreprinderi,

organizarea în spa ţ iu a produc ţ iei, prezentarea ciclului de produc ț ie, prezentarea sistemelor deorganizare ale între ţ inerii şi repara ţ iilor utilajelor și expunerea organizării produc ţ iei şi gestiuniiSDV-urilor.

Cea de-a doua unitate este destinat ă conceptualizării managementului opera ț ional. Astfel suntexpuse caracteristicile managementului general şi a managementului opera ţ ional, definirea și

pozi ț ionarea managementului opera ţ ional în cadrul managementului firmei. Ultima unitate de studiu este rezervat ă activit ăţ ilor specifice managementului opera ţ ional

corespunzător func ţ iunilor întreprinderii. Astfel sunt prezentate tipologiile managementului opera ţ ional și anume cel al activit ăţ ii de

cercetare dezvoltare, al produc ț iei, al activit ăț ii comerciale, al activit ăț ii de resurse umane, alactivit ăț ii financiar – contabile.

Recomand ă ri de studiu

Modul în care este organizat acest material didactic, prin prezentarea subiectelor teoretice,conceptuale şi aplicative, practice tratate, reclamă parcurgerea resursei de învăţământ în ordinea încare este subdivizat con ţ inutul, fiecare unitate de studiu, precum şi temă aplicativă în parte fiindconstruite pe baza celor prezentate anterior şi cu referire la acestea. Ca atare, trecerea la unitatea destudiu, inclusiv temă aplicativă nou/nouă implică lecturarea, în ţ elegerea şi asimilarea celor

precedente, dar şi exersarea în construirea abilit ăţ ilor. Totodat ă este necesar ca toate exerci ţ iile şilucr ările practice să fie rezolvate şi efectuate complet şi corect, pentru a confirma cunoa ştereano ţ iunilor prezentate şi formarea deprinderilor de operare cu elementele specifice contabilit ăţ ii degestiune.

Însu şirea cuno ştin ţ elor şi formarea deprinderilor şi abilit ăţ ilor solicit ă acordarea sistematică aunui timp pentru învăţ are, în func ţ ie de capacitatea de concentrare în studiu individual a fiecăruistudent. Recomand ările cer ca aten ţ ia continuă a studen ţ ilor să nu fie mobilizat ă mai mult de două-trei ore. Pentru ob ţ inerea rezultatelor în învăţ are, exprimate în forma competen ţ elor cognitive, tehnicesau profesionale şi afectiv-valorice, men ţ ionate în fi şa disciplinei la sec ţ iunea obiective, propunem cel

pu ţ in trei ore de studiu individual pe să pt ămână pentru aceast ă disciplină , divizate în două-trei şedin ţ e, cu păstrarea aceluia şi ritm şi în sesiunea de examene.

Formatul grafic al modului de redare a informa ţ iilor în cuprinsul unit ăţ ilor de studiu şi temeloraplicative, este unul care a rezervat un spa ţ iu liber în marginea din stânga a paginii, cu titlul deman şet ă , destinat consemnării de către studen ţ i de idei, explica ţ ii sau alte informa ţ ii suplimentarecare să îi ajute în în ţ elegerea şi acumularea de cuno ştin ţ e sau în formarea de abilit ăţ i şi deprinderi cu

privire la contabilitatea de gestiune.

Materialul de studiu con ţ ine inserate o serie de pictograme, "semnalizarea" prin intermediulacestor indicatori textuali urmărind să ajute pe cursan ţ i să î şi găsească drumul în jurul textului

parcurs. Aceste „indicatoare” trebuie să fie u şor de asociat cu tipul de activitate recomandat şi auurmătoarele semnifica ţ ii:

Simbol Descriere

Obiective

Teme de reflecţie


8/57

7

Fişier audio

Bibliografie

Test de evaluare

Glosar

Rezumat

De reţinut

De notat

Răspuns greşit

Răspuns corect

Prezentare curs

Exerciţii

Cuvânt cheie

Studiu individual

Timp de lucru


9/57

8

Recomand ăm cursan ţ ilor rezolvarea cu consecven ţă a sarcinilor de învăţ are, imediat după ceau parcurs con ţ inutul tematic corespunzător. Acest lucru îi va ajuta să- şi consolideze mai u şormateria parcursă şi să se pregătească pentru a r ăspunde la testul de autoevaluare, la lucr ările deverificare notate de tutore şi la evaluarea finală.

În situa ţ ia în care exist ă neclarit ăţ i la rezolvarea unor sarcini de învăţ are, indicăm studen ţ ilor folosirea sugestiilor de rezolvare a acestora aflate într-o sec ţ iune specială , la sfâr şitul materialului destudiu. Răspunsurile şi comentariile la întrebările din testele de autoevaluare se regăsesc la sfâr şitulmaterialului de studiu sau în alte materiale de studiu indicate (culegeri de probleme, aplica ţ ii etc.)

Recomand ăm cursantului reluarea studiului, în cazul în care a dat r ăspunsuri incorecte la întrebăriledin testele de autoevaluare.

Recomand ă ri privind evaluarea

Pe parcursul acestui material ve ţ i regăsi cu regularitate (centralizate la finalul fiecărei unit ăţ ide studiu) teste de autocontrol , utile pentru autoevaluarea dumneavoastr ă pe parcursul semestrului,constând în întrebări şi teme aplicative, sub forma exerci ţ iilor, lucr ărilor practice şi a studiilor de caz de rezolvat, necesare pentru verificarea modului de asimilare a cuno ştin ţ elor şi formarea abilit ăţ ilor şi deprinderilor practice, a rezultatelor învăţării ob ţ inute.

Pe tot parcursul suportului de curs a fost realizat ă o testare formativă , care să evalueze progresul înregistrat de student, să ofere îndrumare corectivă , să determine necesitatea acord ăriiunor îndrumări adi ţ ionale, să asigure reconcentrarea studentului asupra rezultatelor dorite de

programul de instruire. Răspunsurile la testele de evaluare din prezentul material vor fi prezentatecadrului didactic în ziua examenului şi reprezint ă 50% din nota finală.

La finalul procesului de instruire are loc o evaluare sumativă , ce cuprinde testarea calitativă şicantitativă a învăţării de către student a problematicii cursului, în cadrul examenului. Aceast ă evaluare contribuie la luarea de decizii privind continuarea la un nivel avansat a procesului de învăţ are şi instruire, remedierea cuno ştin ţ elor insuficient sau gre şit acumulate şi în ţ elese de student,

pregătirea studentului pentru transferarea unor cuno ştin ţ e asimilate în cadrul unei alte situa ţ ii deinstruire.


10/57

9

Test de evaluare iniţială

1. Cum ați defini conceptul de management ?(1 punct)

Răspuns:

....... 2. Ce înțelegeți prin produc ț ie? Dar prin ciclu de produc ț ie? (2 puncte)

Răspuns:

.......

3. Cum ați defini managementul opera ț ional? (1 punct)

Răspuns:

.......

4. Definiți SDV - urile. (1punct)

Răspuns:

.......

5. Exemplificați un proces de producție la alegere. (2 puncte)

Răspuns:

.......

6. Definiți managementul operațional aferent activității financiar - contabile. (2 puncte)

Răspuns:

.......

Timp de rezolvare: 60 minute.


11/57

10

Unitatea de studiu 1. Organizarea managementului producţiei încadrul unei întreprinderi

Cuprins

1.1.Introducere........................................................................................10 1.2.Obiectivele unităţii de studiu ..............................................................10 1.3. Stadiul actual al cunoașterii ...............................................................111.4. Teoria proiectării unei întreprinderi ...................................................... 131.5. Tipologia producției ............................................................................. 141.6.Expunerea procesului de producție ......................................................... 161.7. Organizarea structurală şi procesuală a producţiei în cadrul unei întreprinderi........................................................................................................................ 201.8. Organizarea în spaţiu a producţiei .......................................................... 261.9. Prezentarea ciclului de producție ........................................................... 291.10. Prezentarea sistemelor de organizare ale întreţinerii şi reparaţiilor utilajelor......................................................................................................... …………331.11. Expunerea organizării producţiei şi gestiunii SDV-urilor .................... 361.12.Rezumatul unităţii de studiu .............................................................39 1.13.Test de autoevaluare.........................................................................39 1.14.Concluzii.........................................................................................39

1.1. Introducere Unitatea de studiu de debut al acestui material de studiu, intitulat

„Organizarea managementului produc ţ iei în cadrul unei întreprinderi”,discută despre stadiul actual al cunoașterii, teoria proiectării unei

întreprinderi, tipologia producției, expunerea procesului de producție,

organizarea structurală şi procesuală a producţiei în cadrul unei întreprinderi,organizarea în spaţiu a producţiei, prezentarea ciclului de producție,prezentarea sistemelor de organizare ale întreţinerii şi reparaţiilor utilajelor șiexpunerea organizării producţiei şi gestiunii SDV-urilor.

Cunoştinţe preliminare Pentru înţelegerea şi delimitarea clară a crizei economice și a crizei

piețelor emergente sunt necesare cunoştinţele dobândite în cadruldisciplinelor Management, Marketing și Bazele contabilității.

Resurse necesare şi recomandări de studiu Pentru studiul individual al unităţii de studiu curente, recomandăm

apelarea la: resurse bibliografice obligatorii, resurse materiale (instrumentespecifice, PC, software etc.), pachete audio-video etc.

Durata medie de parcurgere a unităţii de studiu este

de 2 ore.

1.2 Obiectivele unităţii de studiu:

descrie proiectarea întreprinderii; cunoa şte şi aplică procesul de producţie; identifică organizarea structurală şi procesuală a producţiei;

în ţ elege sistemele de organizare ale întreţinerii utilajelor.


12/57

11

1.3. Stadiul actual al cunoașterii

Concept – Întreprinderea este veriga de bază a economiei, în interiorul ei

desf ăşurându-se activităţi de producţie, prestări servicii etc. conform scopului pentrucare a fost creat ( este o entitate economică şi socială care produce bunuri şi serviciidestinate pieţei în vederea satisfacerii nevoilor clienţilor şi realizării de profit).

Principii de funcţionare – Acestea sunt: principiul eficienţei şi rentabilităţii; principiul autonomiei funcţionale şi financiare; principiul funcţionarii după cerinţele pieţei (a beneficiarilor); principiul concurenţei.

Clasificare.După profilul activităţii întreprinderile pot fi :

producătoare de bunuri materiale (întreprinderi de producţie): industriale,agricole, de materiale pentru construcţii etc.

prestatoare de servicii (comerciale, pentru transporturi, turism, activităţibancare etc.)

Abordare sistemică. Schema de funcţionare a întreprinderii esteurmătoarea:

Produse ↓↑ Mijloace financiare

Produse ↓↑ Mijloace financiare

Fig. 1. Schema de funcţionare a unei întreprinderi

Trăsăturile de a!ă ale "ntre#rinderii sunt $ unitatea econo%icoroducti'ă sau #restatoare de ser'icii(

unitatea or)ani!atorico&ad%inistrati'ă( unitatea econo%ico&socială* a+* ,a unitate te-nico #roducti'e "ntre#rinderea se caracteri!ea!ă #rin

e'iden.ierea "n co%#onen.ă a unor 'eri)i care se #ot or)ani!a "n 3 'ariante$ 'eri)i s#eciali!ate te-nolo)ic /turnătorie forjă #relucrări %ecanice %ontaj

etc*+( 'eri)i or)ani!ate #e #rodus /#rodus &o%oane #rodus &ciocolată #rodus

,răjituri etc*+( 'eri)i %ite /co%inare celor de %ai sus+* +* Pri'ită ca unitate or)ani!atorico&ad%inistrati'ă "ntre#rinderea #oate fi $ de

#ro#rietate #ulică #ro#rietate #ri'ată cu ca#ital auto-ton străin sau %it de

urni!or

ntre#rinderea

,lient


13/57

12

#ro#rietate %ită / #ulică i #ri'ată + "ntre#rindere a!ată #e #ro#rietate asociati'ăde ti# coo#eratist /de )ru#+ etc*

nită.ile econo%ice #ot fi or)ani!ate i ca re)ii autono%e care #ri'escdo%eniile strate)ice /ener)etice de ar%a%ent e#loatări %iniere )a!e naturale etc*+*

n func.ie de răs#underea asocia.iilor "ntre#rinderile #ot fi $ societă.i "n nu%e colecti'( societă.i "n co%andită si%#lă( societă.i "n co%andită #e ac.iuni( societă.i #e ac.iuni /**+( societă.i cu răs#undere li%itată /**:*+*

c+ ;re#t unitate econo%ico&socială "ntre#rinderea #oate fi caracteri!ată ca fiind $ or)ani!a.ie econo%ică( or)ani!a.ie cu finalitate econo%ică( or)ani!a.ie cu autono%ie de deci!ie*

nd 3 susiste%e $ susiste%ul fi!ic / #rocese de a#ro'i!ionare #roduc.ie #restări ser'icii i

#rocese co%erciali!are+( susiste%ul financiar /fluuri financiare+$ "ncasări #lă.i u)et etc* susiste%ul de )estiune /infor%are i deci!ie+*

unc.iunile "ntre#rinderii sunt $


14/57

13

func.iunea cercetare&de!'oltare( func.iunea de #roduc.ie( func.iunea co%ercială( func.iunea financiar&contailă( func.iunea de #ersonal*

1.4. Teoria proiectării unei întreprinderi

Pentru #roiectarea unei "ntre#rinderi "n #ri%ul r>nd se 'a .ine sea%a des#ecificul acesteia dacă este de #roduc.ie sau de #restări ser'icii*

:a "ntre#rinderile de #roduc.ie i c-iar la unele de #restări ser'icii / re#ara.iiutilaje de e* + se 'a .ine sea%a de or)ani!area #rocesului de #roduc.ie /#e #rinci#iite-nolo)ice #e #rodus sau du#ă fluul de %ateriale+*

,erin.ele de a!ă ale #lanului )eneral #roiectat #entru "ntre#rindere sunt $ or)ani!area o#ti%ă a #rocesului te-nolo)ic(

ra.ionali!area circula.iei %aterialelor i #ersonalului o#erati'( ali%entarea cu ener)ie electrică ter%ică etc*( condi.iile naturale eistente i 'iitoare( cerin.ele de ordin ar-itectonic&uranistică( cerin.ele te-nico&sanitare i de #rotec.ie contra incendiilor*

?ta#ele #roiectării i "nfiin.ări "ntre#rinderii $ studierea a%#lasa%entului( eecu.ia #roiectului de ansa%lu( elaorarea #roiectului de eecu.ie( construirea #ro#riu&!isă*

Princi#alele !one de care se .ine sea%a la #roiectarea unei "ntre#rinderi de#roduc.ie sau ser'icii sunt $

!ona #roducti'ă sau de ser'icii( !one de "ntre.inere /re#ara.ii utilaje sculărie etc*+( !ona ener)etică( !ona de#o!itelor /de %aterii #ri%e %ateriale #roduse finite etc*+ de re)ulă

a%#lasată l>n)ă liniile de trans#ort /cale ferată auto na'ală etc*+( !ona social&ad%inistrati'ă /irouri cantine unită.i sanitare cluuri #rotec.ie

socială etc*+( !ona re!er'ată etinderilor ulterioare /dacă este ca!ul+*

:e)ăturile "ntre#rinderii #roiectate cu %ediul "nconjurător /de re)ulă+ suntur%ătoarele $ "ncadrarea "n !ona /structura acesteia+( eisten.a liniilor de cale ferată auto i #ietonale( eisten.a altor rela.ii de trans#ort( eisten.a unor terenuri terasate( re.eaua de a#ă&canal( re.eaua electrică de "naltă %edie sau joasă tensiune( eisten.a instala.iilor s#eciale /aer co%#ri%at acetilenă oi)en etc*+ "n !ona

ur%ărită #entru #roiectare( eisten.a s#a.iilor 'er!i de #rotec.ie odi-nă(


15/57

14

#osiilită.ile reale de eecu.ie "n localitatea aleasă( #osiilită.i de #rotec.ie contra incendiilor*

luul te-nolo)ic ur%ărit la #roiectarea )enerală #oate a'ea ur%ătoareleconfi)ura.ii$ 'ertical ori!ontal %it*

Fig. 2. Fluxul tehnologic urmărit la proiectarea generală a unei întreprinderi

1.5. Tipologia producției

Ti#ul de #roduc.ie este deter%inat de totalitatea factorilor te-nici ior)ani!atorici care definesc starea func.ională a "ntre#rinderii$

no%enclatura #roduselor eecutate sau ser'iciilor #restate(

'olu%ul #roduc.iei( )radul de s#eciali!are al 'eri)ilor co%#onente( %odul de trans#ort intern al oiectelor i se%ifaricatelor*

e cunosc ur%ătoarele ti#uri de #roduc.ie$ #roduc.ia de %asă #roduc.ia de serie /%are %ijlocie i %ică+ #roduc.ia indi'iduală

Produc.ia de %asă se caracteri!ea!ă #rin$ no%enclatură foarte redusă a #roduselor /uneori unicate+( 'olu%ul foarte %are al #roduc.iei(

s#eciali!area eecutantului /#e locul de %uncă+ nu%ai #entru o sin)ură o#era.iete-nolo)ică #e o #erioadă "ndelun)ată( stailitate "n ti%# a 'olu%ului no%enclaturii i structurii #roduc.iei( circula.ia oiectelor "ntre locurile de %uncă "n %od indi'idual /ucată cu

ucată+( folosirea de #rocese care co%ină ele%ente standardi!ate( siste% de or)ani!are a #roduc.iei foarte ri)id* nii autori folosesc i no.iunea de #roduc.ie de #roces = care nu ad%ite nici un

fel de fleiilitate = dar aceasta se include "n %od nor%al "n #roduc.ia de %asă* n ti#ul de #roduc.ie de %asă intră$


16/57

15

#roduc.ia auto%ati!ată "n flu /re#erele se eecută cu ajutorul %ecanis%elor%uncitorii a'>nd nu%ai rolul #ornirii su#ra'e)-erii i o#ririi utilajelor+(

#roduc.ia "n flu neauto%ati!ată /#iesa se transferă "ntre locurile de %uncă decătre %uncitori+(

#roduc.ia "n flu inter%itent /o#era.iile au durate ine)ale #e fiecare loc de

%uncă+* ela.ia ce caracteri!ea!ă #roduc.ia de %asă este$

@*t A Td unde$

@ B cantitatea de #roduc.ie #entru un sorti%ent t B ti%#ul necesar eecutării unui sin)ur #rodus la un loc de %uncă Td B fondul total de ti%# dis#oniil al unui loc de %uncă "ntr&o #erioadă dată*

Produc.ia de serie = are ur%ătoarele caracteristici $ no%enclatura #roduselor %ai %ari /du#ă unele tratate no%enclatura la serie

%are este de 2&6 #roduse la serie %ijlocie de 6&10 i la serie %ică de 10&20 de

#roduse( la #roduc.ia de %asă no%enclatura este de un #rodus iar la#roduc.ia indi'iduală #este 20 de #roduse+(

'olu%ul de #roduc.ie %ai %ic fa.ă de #roduc.ia de %asă( )radul de stailitate "n ti%# a no%enclaturii i 'olu%ului #roduc.iei este relati'

redus( li#sa unei s#eciali!ări de#line a locurilor de %uncă( circula.ia #roduselor "ntre locurile de %uncă se face #e loturi( siste%ul de farica.ie este %ai fleiil dec>t la #roduc.ia de %asă*

ela.ia ce deter%ină #roduc.ia de serie este$C#o A Cl%

unde $ C#o B nu%ărul de #roduse = o#era.ii Cl% B nu%ărul locurilor de %uncă a%#lasate "n 'eri)a res#ecti'ă*

Produc.ia indi'iduală se caracteri!ea!ă #rin $ no%enclatura foarte %are a #roduselor( 'olu%ul #roduc.iei #e fiecare #o!i.ie ecesi' de redus( )radul de stailitate "n ti%# a #roduc.iei foarte redus /siste% fleiil+( calificarea %uncitorilor i ti#ul locurilor de %uncă uni'ersale( circula.ia #roduselor "ntre locurile de %uncă se face #e loturi %ici( )radul de or)ani!are a #roduc.iei este stailit #entru o #erioadă li%itată*

Dr)ani!area #roduc.iei indi'iduale "n %ajoritatea ca!urilor se #oate face #rinutili!area %etodelor %ate%atice ale dru%ului critic*

ela.iile %ate%atice ce caracteri!ea!ă #roduc.ia indi'iduală sunt $@*t E Td i C#o A Cl% / s#ecifica.ia indicilor este dată %ai sus+

Princi#iile or)ani!ării #roduc.iei sunt $ #rinci#iul #ro#or.ionalită.ii "ntre 'eri)ile co%#onente ale unită.ii( #rinci#iul rit%icită.ii/eecutarea aceleiai cantită.i de #roduse sau ser'icii "ntr&o

#erioadă dată+( #rinci#iul #aralelis%ului /eecutarea #roduselor #e fronturi de lucruri %ulti#le+( #rinci#iul liniei dre#te /ale)erea celui %ai scurt dru% de #arcurs al

se%ifaricatelor "n ti%#ul #rocesului de #roduc.ie+(


17/57

16

#rinci#iul continuită.ii /desfăurarea #rocesului de #roduc.ie fără "ntreru#ere+* Trăsăturile ti#urilor de #roduc.ie sunt #re!entate "n taelul 1*

,unoaterea ti#ului de #roduc.ie este i%#ortantă deoarece el condi.ionea!ăcaracterul i a%#loarea #re)ătirii te-nice ni'elul de s#eciali!are for%ele i %etodelede or)ani!are i conducere o#erati'ă*

ncadrarea unui #roces de #roduc.ie "ntr&un anu%it ti# se face utili!>nd i factoricalitati'i$ stailitatea farica.iei o%o)enitatea #roduc.iei co%#leitatea constructi'ăi te-nolo)ică a #roduselor ni'elul "n!estrării te-nice etc*

Tabelul nr. 1*

Trăsăturile tipurilor de producţie

Caracteristica Masa Serie Individual

-volumul produselor - foarte mare - mare - mic

- nomenclatorul de produse - foarte mic - restrâns - mare

- repetabilitatea producţiei - continuă - regulată - neregulată

- utilaje folosite - specializate - combinate - universale

- amplasare utilaje - flux - celule - grupe omogene

- ritmicitate -foarte

precisă

- uneori - nedeterminată

- durata ciclului de producţie - foarte mică - mică - mare

- încărcarea locurilor de muncă 0,85 - 1 0,04 – 0,08 0,09

- dispozitive - speciale - modulare - universale

- pregatirea fabricaţiei - plan

operaţii

- fişă

tehnologică

- sumară

- scule - speciale - speciale - universale


18/57

17

1.6. Expunerea procesului de producție

Procesul de #roduc.ie este totalitatea ac.iunilor contiente /ale #ersoanelor+efectuate "n 'ederea o.inerii de #roduse solicitate de eneficiari* n cadrul#rocesului de #roduc.ie se "nde#linete func.iunea de #roduc.ie a "ntre#rinderii*

,lasificări $ "n func.ie de natura lor #rocesele de #roduc.ie #ot fi$

a+* #rocese de farica.ie a unurilor %ateriale( +* #rocese de eecutare de lucrări /%ontaj re#ara.iietc*+( c+* #rocese de #restări ser'icii*

"n func.ie de i%#licarea o%ului "n desfăurarea #roceselor de #roduc.ieacestea #ot fi$

a+* #rocese de %uncă /o%ul inter'ine "n desfăurarea lui+( +* #rocese naturale /c-i%ice cu al.i factori naturali etc* fără inter'en.ia o%ului "ndesfăurarea lui+*

n literatura de s#ecialitate se "nt>lnesc s#ecificate = de ee%#lu =ur%ătoarele ti#uri de #rocese de #roduc.ie$

#e a!ă de #roiect /e* "n construc.ii ci'ile+( #e a!ă de co%andă /"n ca!ul unor utilaje s#eciale sau "n #roduc.ia arti!anală+( #e loturi /#entru co%#onente ale auto'e-iculelor #entru oiecte

electrocasnice sau #roduc.ia de "%răcă%inte+( #e linii de %ontaj /de e* #entru %otoare+( #e linii de farica.ie /#iese din industria ori!ontală = or)ane de %aini = sau

#re)ătirea %>ncărurilor "ntr&un restaurant+( #rocese continue /%etalur)ie industria c-i%ică a ->rtiei+(

#roduc.ia -iridă /#rocese industriale i #rocese naturale ca de e* faricareaerii+*

Fig. 3. Tipuri de procese de producţie

Proces de

productie

Procese de

baza

Procese de

organizare

a calitatii

productiei

Procese

auxiliare

(reparatii

utilaje,exec. SD,

Procese de

ser"ice

(transport,

depozite,retele

Procese de

ino"are #

atel.

Proiectare$

Procese

anexe

("alori%icar

e &ateriirecuperabi

Pregatire De

%inisare'ontajperatii

te)nolog

ice


19/57

18

Produc.ia se %ai #oate clasifica du#ă ur%ătoarele criterii$ econo%ic = #roduc.ia %anufacturieră i de ser'icii( )rad de s#eciali!are= #roduc.ia arti!anală i industrială( caracterul #roduc.iei = continuă sau discretă( strate)ia utili!ată = #roduc.ia #e co%en!i sau #e stocuri(

stadii necesare = farica.ie i %ontaj* Pentru a indi'iduali!a ele%entele distincte ale #roceselor de #roduc.ie a#are

ca necesară anali!area unor as#ecte #rinci#ale #recu% e'olu.ia caracteristicilor#roduselor faricate a #roceselor utili!ate a %aterialelor a infor%a.iilor a%ano#erei a or)ani!ării acestor #rocese*

?'olu.ia #rodusului$ descrete nu%ărul de %odele( 'olu%ul de #roduc.ie crete( descrete #ersonali!area #rodusului cresc>nd conco%itent )radul de

standardi!are(

introducerea #roduselor noi de'ine %ai #u.in frec'entă i %ult %ai scu%#ă( co%#etiti'itatea se a!ea!ă "n #rinci#al #e #re.*

s#ectele cantitati'e sunt i%#ortante %ai ales la #roduc.ia #e loturi sau fluinter%itent iar la fluul continuu diferen.ele calitati'e de'in %ai #u.in se%nificati'e*

?'olu.ia #roceselor$ #rocesul #roducti' de'ine %ai ri)id( fa!ele #rocesului sunt corelate %ai ine( sunt utili!ate ec-i#a%ente s#eciali!ate( crete 'olu%ul de #roduc.ie( cresc di%ensiunile i co%#leitatea construc.iilor(

utilajele sunt utili!ate %ai intens( a%#lasarea utilajelor se face in linii %ai lun)i i articulate( rit%ul de #roduc.ie este deter%inat de la #roiectare( ca#acitatea de #roduc.ie este cuantificailă "n unită.i fi!ice( creterea ca#acită.ii se reali!ea!ă "n #rinci#al #rin salturi %ari( locurile "n)uste a#ar %ai #u.in frec'ente( ajustările #ar.iale de'in %ai frec'ente "n ti%# ce sc-i%ările radicale sunt %ai

scu%#e* ?'olu.ia %aterialelor$

)radul de inte)rare 'erticală se %ărete(

se utili!ea!ă %aterie #ri%ă si%ilară #entru #roduse di'erse( crete si)uran.a la cantitatea ce treuie faricată( crete necesarul de %aterii #ri%e i re)ularitatea li'rării( 'alailitatea contractelor este %ai %are( crete #uterea contractuală asu#ra distriuitorilor( se reduc stocurile de #roduse se%ifaricate( se %ăresc cantită.ile de #roduse finite care se '>nd #rin canale controlate

direct* ?'olu.ia infor%a.iilor$

la #ri%ele #rocese nu este o #rocedură or)ani!ată #entru un siste%

infor%a.ional(


20/57

19

a#ar #re'i!iuni de '>n!are #e ter%en lun)( se intensifică inte)rarea "n siste%ul infor%a.ional i cel de #roduc.ie( #ro)ra%area o#erati'ă a#elea!ă la te-nici %oderne( se )estionea!ă un 'olu% %are de #roduse finite( fluul infor%a.ional este unidirec.ional i de re)ulă descendent /to#&doFn+(

controlul calită.ii utili!ea!ă standarde for%ali!ate( ni'elul stocurilor este )estionat ur%ărind creterea ciclică a co%en!ii( #rocesul se ada#tea!ă "ncet la oscila.iile co%en!ii*

?'olu.ia %ana)e%entului$ acti'ită.ile de conducere de'in %ai i%#ortante( crete i%#ortan.a %ana)erilor de "nalt ni'el( sec.iile sunt considerate %ai %ult centre de cost dec>t centre de #rofit( %ana)erii se interesea!ă %ai %ult de acti'ită.i strate)ice dec>t de cele

o#erati'e* Ponderea %ana)erilor "n cadrul for.ei de %uncă crete #ro)resi' ca de

ee%#lu arătată "n taelul de %ai jos$ Tabelul nr. 2.

Ponderea managerilor în cadrul forţei de muncă

Proces Ponderea %ana)erilor

rti!anal 01

Pe loturi 006

n flu "ntreru#t 007

n linie 011

Girid 012

,ontinuu 015

Dr)ani!area i anali!a #rocesului de #roduc.ie = constă "n "ntoc%ireaur%ătoarelor$

)raficul )eneral al desfăurării #rocesului de #roduc.ie( )raficul detaliat(

)raficul de circula.ie* Pentru elaorarea acestor )rafice se folosesc ur%ătoarele si%oluri$

re#re!intă o#era.ia te-nolo)ică( o#era.ie de control( o#era.ie de trans#ort intern( ; o#era.ie de ate#tare /i%oili!area te%#orară a #ieselor "n ti%#ul

#rocesului de #roduc.ie+(

opera.ie de de#o!itare*


21/57

20

e #re!intă %ai jos c>te un ee%#lu din fiecare ti# de )rafic$

Fig. *. raficul general pentru un produs complex

Fig. +. raficul de circulaţie

76

3

1

2

Heire

Hntrare

;

45

8

9

,lădire

10e#er 1 e#er 2 Montaj

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11


22/57

21

;enu%irea Produsului$ IIIIIIII* JM B uc*

Secţia: ………………………………………………………

Ti%# /%inute+ Indicativul operaţiilorCr*

crt*

Operaţii

(desf ăşurar

ea

procesului)

,antitate

/uc+ nita

r

Total

Distanţa

(m) ;

1 Trans#ort

din de#o!it

100 1 100 20

2 ;eitare 100 2 200 &

3 Aşteptare 100 05 50

4 Transport la

maşina

urm.

100 1 100 10

5 Ko#sire 100 5 500 &

?tc*

Fig. . raficul de analiză detaliată a desfă!urării procesului de producţie

1.7. Organizarea structurală şi procesuală a producţiei în cadrulunei întreprinderi

tructura or)ani!atorică a unei "ntre#rinderi are 2 co%#onente$ a* tructura de %ana)e%ent/de#arta%entele i co%#arti%entele func.ionale+( * tructura de #roduc.ie /structura de desfăurare efecti'ă a #rocesului de

#roduc.ie+*

,ursul de %ana)e%ent al #roduc.iei se ocu#ă "n #rinci#al de structuraarătată la #unctul *

tructura de #roduc.ie cu#rinde ansa%lul de 'eri)i structurale /utilaje locuride %uncă sec.ii ateliere etc i le)ăturile dintre acestea+*

Keri)a este unitatea de #roduc.ie ce eecută se%ifaricate sau o#era.iuni#ar.iale care intră "n co%#onen.a #rodusului finit /loc de %uncă atelier sec.ie u!inăetc*+*

Keri)ile de a!ă #ot fi or)ani!ate #e #rinci#iul$ te-nolo)ic = care #resu#une s#eciali!area sec.iilor i atelierelor #e fluuri

te-nolo)ice(

#e oiect = s#eciali!area sec.iilor #e )ru#e de #roduse o%o)ene re#eresuansa%le etc( %it = co%inarea celor două siste%e de %ai sus*

tructura de #roduc.ie a "ntre#rinderii res#ectă confi)ura.ia structurii#rocesului de #roduc.ie #re!entat "n ca#itolul anterior i con.ine$ 'eri)i de a!ă 'eri)ide asi)urare a calită.ii 'eri)i auiliare 'eri)i de ser'ice 'eri)i de ino'are i 'eri)ianee*

Mai jos sunt #re!entate două ee%#le ale co%#onen.ei structurii unei "ntre#rinderi$

de ti# te-nolo)ic /"ntre#rindere %ecanică+$ sec.ia de turnătorie &A strun)ărie &

A strun)ărie fină &A )ăurire &A eoare &A I &A asa%lare*


23/57

22

de ti# #e oiect /o "ntre#rindere de confec.ii tetile+ #oate a'ea ca 'eri)i dea!ă$ sec.ia de că%ăi ărăteti( sec.ia de taioare( sec.ia de roc-ii da%ă(sec.ia de costu%e ărăteti( sec.ia de #altoane etc*

rganizarea produc-iei n %lux

:iniile de #roduc.ie "n flu se #ot clasifica astfel$ a* du#ă )radul de %ecani!are sau auto%ati!are$

linii de #roduc.ie "n flu cu #re#onderen.ă %uncă %anuală( linii de #roduc.ie "n flu se%i&%ecani!ată( linii de #roduc.ie "n flu cu #roduc.ie %ecani!ată( linii de #roduc.ie auto%ati!ate*

* du#ă )radul de continuitate$ linii de #roduc.ie "n flu continuu( linii de #roduc.ie "n flu inter%itent*

c* du#ă %odul de a%#lasare a utilajelor$ flu %onolinear

& flu te-nolo)ic con'er)ent /#entru #rocese sintetice+

flu te-nolo)ic di'er)ent /#entru #rocese analitice+

flu te-nolo)ic con'er)ent&di'er)ent

:a liniile de #roduc.ie "n flu continuu trans#ortul se%ifaricatelor "ntrelocurile de %uncă se face "n %od continuu du#ă un tact stailit fiecare o#era.iea'>nd ti%#ul de eecu.ie un %ulti#lu al tactului*

Prin tact se "n.ele)e inter'alul de ti%# la care linia de farica.ie li'rea!ă unsin)ur #rodus*

1 2

3 4

5 6

7 8

%ateriale

%ateriale

9 10

11 12

13 14

#roduse

#roduse

3 4 5 6

71 2

11

%aterial

8 9 10

12 13 14

#roduse

#roduse

1 2 3 4

5 6 7 8

9 10 1112

13 14

%ateriale

%ateriale

#roduse

1 2 3 4

%aterial #roduse

%aterial

#roduse

%aterial #roduse


24/57

23

:a cea de a doua cate)orie /flu inter%itent+ nu eistă o sincroni!are aeecutării "n ti%# a o#era.iilor te-nolo)ice /nu eistă un tact ine stailit+*

c-e%a for%elor or)ani!atorice ale #roduc.iei "n flu /du#ă cursul ?ucureti+ este ur%ătoarea$

Fig. 1./. Schema formelor organizatorice ale producţiei în flux

Princi#alele ele%ente ale unei linii de #roduc.ie "n flu ce folosesc la#roiectarea acesteia sunt$ a* tactul /inter'alul de ti%# "n care iese un re#er de #e linia de flu+

TB/TdL60+JP#

unde$ TBtactul e#ri%at "n %inJuc( TdBfondul de ti%# dis#oniil al liniei e#ri%at "n ore( P#B#roduc.ia #re'ă!ută a se reali!a "n #erioada res#ecti'ă e#ri%ată "n unită.i

naturale* * rit%ul de lucru al liniei /%ări%e in'ersă tactului+

B1JT c* nu%ărul total de locuri de %uncă

Cl%B;tJT unde$

;tBsu%a duratelor o#era.ilor necesare a se efectua #entru o.inerea unui#rodus finit*

d* nu%ărul de %uncitori care lucrea!ă #e linia de flu /se calculea!ă confor%#rocesului te-nolo)ic+ e* lun)i%ea liniei de #roduc.ie "n flu

:BdLCl% unde$

dBdistan.a dintre două locuri de %uncă( Cl%Bnu%ărul de locuri de %uncă

f* 'ite!a de de#lasare a %ijlocului de trans#ort intern KBdJT /cu s#ecifica.ile de %ai sus+*

?c-ilirarea linilor de flu se #oate face du#ă$


25/57

24

a* un %odel %ate%atic( * du#ă %odele euristice ca de ee%#lu cel for%ulat de M*;* ilri)de i :* Nester*

n or)ani!area #rocesuală a #roduc.iei "n ulti%ul ti%# au fost #roiectatesiste%e de auto%ati!are /si%#le sau co%#lee+ cu% sunt$ conducerea centrali!ată a#roceselor te-nolo)ice conducerea auto%ată cu calculator %aini&unelte cu

co%andă nu%erică folosirea %icro#rocesoarelor a roo.ilor i inteli)en.ei artificiale*

0uto&atizarea produc-iei

Dr)ani!area farica.iei i%#une căutarea de la "nce#ut a %ijloacelor care #otauto%ati!a #roduc.ia* e #oate auto%ati!a o o#era.ie o celulă de farica.ie o liniede farica.ie un atelier sau c-iar "ntrea)a "ntre#rindere* ?fectul auto%ati!ării sere)ăsete "n %icorarea ciclului de farica.ie "n creterea #roducti'ită.ii %uncii i%ai ales "n creterea calită.ii #roduselor*


26/57

25

ceti roo.i se %ai folosesc la "nde#ărtarea !)urei a)itarea to#iturii luarea#roelor %ontarea %ie!urilor asa%larea cutiilor de %ie!*

* de asa%lare = #ri%ii roo.i str>n)eau ele%entele de asa%lare la un loc iar a#oise foloseau #entru asa%larea si%#lă* Trecerea la asa%lări co%#licate s&a #ututface "n ur%a anali!ei %ai #rofunde a %icărilor*

tudiul %ontajului %otoarelor /la fir%a Nestin)-ouse+ a dus la desco#erirea a 8diferen.e %ajore "n %etodele de asa%lare ceea ce a condus la #roiectarea unuicentru de asa%lare* ?ste %ai eficientă #roiectarea #rodusului #entru a folosi uncentru de asa%lare eistent dec>t de a #roiecta un root se#arat #entru fiecare ti#de asa%lare* tili!area o#eratorului u%an alături de root duce = de re)ulă = la cele%ai une re!ultate*

unt unele deoseiri "ntre roo.ii de %ontaj i cei de #relucrare "n #ri'in.a#osiilită.ilor de lucru confor% fi)urilor de %ai jos unde # re#re!intă roo.ii de#relucrare iar % roo.ii de %ontaj*

Fig. . "eosebiri între roboţii de montaj !i cei de prelucrare în privinţa posibilităţilor de

lucru

D condi.ie a folosirii roo.ilor este fiailitatea lor ei treuie să func.ione!e "ntre două defectări #este 400 ore* n root se a%orti!ea!ă "n a#roi%ati' 3 ani*

oo.ii utili!a.i "n siste%ele fleiile de farica.ie /M+ #ot fi )ru#a.i du#ăfunc.iile de!'oltate "n %ai %ulte cate)orii confor% taelului$

Tabelul nr. 1.3.

#

#%

%

#

%%R)

#

%


27/57

26

obo-ii utiliza-i n siste&ele %lexibile de %abrica-ie

FuncţiiTi#olo)ii

Deplasare

piese

uşoare

;e#lasare

#iese )rele

Mişcare

scule

Măsurare sa%lare ;ea'urar

e

ntro#o &

%orfi

S

,arte!ieni

Măsurare

Trans#ort

lti%a solu.ie )ăsită #entru auto%ati!are este crearea faricii auto%ate* ,uc>t'a ti%# "n ur%ă se 'orea de farica fără oa%eni "n care o%ul nu treuia să

inter'ină #entru că siste%ul era "n stare să )estione!e totul* n #re!ent s&a constatatcă acesta era doar un 'is iar des#re roo.ii care fac totul sin)uri nu se %ai 'orete*

n #aralel a fost conturat conce#tul de auto%ati!are a atelierului* e #are că 'iitoruloferă o auto%ati!are di'ersă de cea #reconi!ată anterior %ai difu!ă orientată s#refactorul u%an s#re interac.iunea o%&%aină* ceste lucruri re!ultă din de!'oltărilesiste%elor infor%atice #rietenoaseQ infor%atica tradi.ională ne%aifiind suficientă*?sen.a faricii auto%ate /+ constă "n inte)rarea di'erselor do%enii func.ionale/#roiectare )estiune #roduc.ie+ i a di'erselor te-nolo)ii /%ecanică electronicăinfor%atică+* Hnte)rarea este un #roces care cere inteli)en.ă* uto%ati!area se o.ine#rin ec-i#a%ente #recu% M /leile Manufacturin) Uste%+ i roo.i

/uto%atic sse%lU+ dar i #rin siste%e ,;J,M co%#onente ale ,HM /Produc.iecu ,alculator Hnte)rat+* e #ot identifica cinci ni'ele care re#re!intă #ira%ida ,HM$

Fig. 1.. Pira&ida C4'

n efect #rinci#al al auto%ati!ării este #rintre altele reducerea ti%#ului dea#ari.ie a #roduselor noi*

1.8. Organizarea în spaţiu a producţiei

;

,;J,

M

M

oo.i i %a#iluare ,C

en!ori

,onducere trate)ică

,onducere teliere

,onducere Vonală

,onducere Procese,onducere D#era.ii


28/57

27

co#urile a%#lasării ra.ionale a locurilor de %uncă sunt "n #rinci#alur%ătoarele$

reducerea nu%ărului de %uncitori an)rena.i "n trans#ortul intern( %icorarea c-eltuielilor #entru trans#ortul intern( reducerea ciclului de #roduc.ie(

creterea 'ite!ei de rota.ie a %ijloacelor circulante( creterea #roducti'ită.ii %uncii( %ărirea )radului de utili!are a su#rafe.elor #roducti'e( crearea unor condi.ii de %uncă cores#un!ătoare( eli%inarea "ncruciărilor i a "ntoarcerilor se%ifaricatelor "n ti%#ul #rocesului

de #roduc.ie( asi)urarea nor%elor de #rotec.ie a %uncii etc*

'etode de a&plasare a locurilor de &unc5 e cunosc "n #rinci#al ur%ătoarele %etode $

%etoda 'eri)ilor( %etoda )a%elor ficti'e( %etoda si%ulărilor( %etoda de )ru#are a locurilor de %uncă( %etoda ,a%eron /)ru#area locurilor de %uncă "ntre care eistă rela.ii

te-nolo)ice+( %etoda taono%iei /)ru#area locurilor de %uncă "n func.ie de te-nolo)ia

folosită+* %etoda %ac-etelor idi%ensionale i tridi%ensionale( dia)ra%a cu fire /stailită #rin ace a%#lasate #e sc-i.a clădirii le)ate "ntre ele

#rin fire colorate di'ers care indică circula.ia #roduselor i se%ifaricatelor+* e #re!intă "n continuare #rinci#alele 2 %etode folosite "n a%#lasarea

locurilor de %uncă

Metoda 'eri)ilor

Keri)a este un cu#lu de 2 %aini care se succed "n #rocesul te-nolo)ic unter%en folosit "n cadrul %etodei este le)ăturaQ* :e)ătura re#re!intă de#lasarea unei#iese "ntr&o 'eri)ă*

Pentru re!ol'area #role%ei a%#lasării treuie cunoscute date des#re $

re#er /#rocesul te-nolo)ic nu%ărul de ucă.i )aaritul %odul detrans#ort+( utilaje /ti#ul nu%ărul din fiecare ti#+( confi)ura.ia s#a.iului "n care se face a%#lasarea*

?ta#ele necesare #entru stailirea 'ariantei o#ti%e de a%#lasare sunt $1* e'iden.ierea 'eri)ilor la fiecare #roces te-nolo)ic(2* centrali!area datelor referitoare la 'eri)i "ntr&o %atrice cu ur%ătoarea

confi)ura.ie$

Tabelul nr.1. *.


29/57

28

'atrice centralizatoare de date

M1 M2 M3

M3

M2M1

;u#ă cu% se oser'ă se scrie #e ori!ontală %ul.i%ea %ainilor unelte iar #e'erticală aceeai %ul.i%e dar "n ordine in'ersă* cest talou are o dulă intrare* n#ătrat re#re!intă o 'eri)ă #osiilă* iecare le)ătură efecti'ă "n 'eri)a res#ecti'ă se

"nse%nea!ă cu o linie sau un #unct* 3* nu%ărul de rela.ii ale fiecărui #ost se "nscrie "n #ătratul co%un coloanei i liniei#ostului res#ecti' deasu#ra liniei KJ: se indică nu%ărul de 'eri)i iar dedesut

nu%ărul de le)ături* Cu%ărul de 'eri)i K se stailete adun>nd #ătratele ocu#ate #e ori!ontală i'erticală* Cu%ărul de le)ături : se stailete adun>nd nu%ărul de #uncte din#ătratele ocu#ate*

4* ordonarea utilajelor se reali!ea!ă du#ă nu%ărul de 'eri)i* ;acă %ai %ulteutilaje au acelai nu%ăr de 'eri)i ordonarea se face du#ă nu%ărul de le)ături* n ca!de e)alitate se calculea!ă intensitatea trans#ortului lunar* Cu%ărul de containeretrans#ortate este e)al cu nu%ărul de #iese faricate "%#ăr.it la nu%ărul de #iese ceintră "ntr&un container* n ca! de e)alitate i a nu%ărului de trans#orturi se #ot )ăsi ialte criterii de clasificare*

5* a%#lasarea utilajelor se face "n ordinea stailită "ntr&o re.ea triun)-iularăconfor% sc-i.ei de %ai jos $

Fig. 1.16. e-ea triung)iular5

:atura unui triun)-i din re.ea se nu%ete %odul* e a%#lasea!ă #ri%ul utilaj "ntr&un %od oarecare "n cadrul re.elei i #e ur%ă celelalte utilaje astfel incit fiecare'eri)ă să fie la un %odul* e fac %ai %ulte "ncercări #>nă se ajun)e la cea %ai unăa%#lasare* 6* #entru fiecare re#er se #re!intă sc-e%a le)ăturilor dintre #osturile de lucru* 7* se trans#une 'arianta o#ti%ă "ntr&un %odel fi!ic la scară cu ajutorul %ac-etelor*Pentru desenul de a%#lasare se .ine sea%a de su#rafa.a fiecărui #ost dar i deconfi)ura.ia su#rafe.ei reale dis#oniile* n acest fel se #oate calcula su#rafa.a 'eri)iide farica.ie*


30/57

29

Metoda )a%elor ficti'e*

nd uneleo#era.ii se o.in #rocesele te-nolo)ice reale #entru %ai %ulte ti#uri de re#ere*

?ta#ele necesare #entru a#licarea %etodei sunt $

"ntoc%irea )a%ei ficti'e = #entru aceasta se #ornete de la #rocesulte-nolo)ic care cu#rinde cele %ai %ulte o#era.ii i #rintre ele se #un io#era.iile care se "nt>lnesc la celelalte #iese(

centrali!area o#era.ilor din #rocesul te-nolo)ic ficti' se face "n func.ie defrec'en.a cu care ele a#ar #e diferite #o!i.ii* e construiete un tael "n care#e ori!ontală se scriu o#era.iile din #rocesul te-nolo)ic ficti' iar #e 'erticalănu%ărul de o#era.ii din #rocesul real cel %ai lun)( stailirea #o!i.iei #roaile a o#era.iei se face #entru o#era.iile care a#ar la o

sin)ură #o!i.ie care este i #o!i.ia #roailă* Pentru o#era.iile care a#ar la %ai %ulte#o!i.ii #o!i.ia #roailă este aceea unde se constată frec'en.a cea %ai %are* e

sulinia!ă #o!i.ia #roailă( se stailete succesiunea locurilor de %uncă o#era.iile se reordonea!ă astfel

incit să a#ără o scară descrescătoare continuă( "n func.ie de această ordonare a o#era.iilor se re#re!intă circuitele #ieselor si

se reordonea!ă o#era.iile incit aceste circuite să nu #re!inte "ntoarceri( se stailesc ni'elele de a%#lasarea a utilajelor astfel incit să eiste o circula.ie

continuă a #ieselor "ntre ni'ele* ,alculul su#rafe.ei de #roduc.ie #entru un utilaj se face du#ă for%ula $

t B s W ) W e unde$

t B su#rafa.a totală necesară a%#lasării unui utilaj( s B su#rafa.a statică /su#rafa.a ocu#ată efecti' de utilaj ce se calculea!ă du#ă

di%ensiunile fi!ice ale acestuia+( ) B su#rafa.a de )ra'ita.ie /re#re!intă su#rafa.a necesară #entru ser'irea de

către %uncitor a locului de %uncă inclu!>nd i su#rafe.e necesare #entrude#o!itarea %aterialelor+(

e B su#rafa.a de e'olu.ie /re#re!intă su#rafa.a ce treuie asi)urată la locurilede %uncă #entru de#lasarea #ersonalului i #entru trans#orturi+*

u#rafa.a -alei se deter%ină #e a!a calculului de %ai sus la care se adau)ăalte su#rafe.e necesare desfăurării "n une condi.ii a #rocesului de #roduc.ie+*

1.9. Prezentarea ciclului de producție

,iclul de #roduc.ie al unui re#er sau #rodus re#re!intă succesiunea stadiilor ncare se află %ateriile #ri%e i se%ifaricatele din %o%entul intrării "nfarica.ie #>nă la o.inerea #rodusului finit sau al re#erului res#ecti'*

;urata ciclului de #roduc.ie re#re!intă inter'alul de ti%# necesar eecutăriiunui #rodus sau a unui lot de #roduse din %o%entul lansării "n farica.ie #>năla %o%entul o.inerii #rodusului finit*


31/57

30

Fig. 1.11. Structura duratei ciclului de producţie

e ee%#lifică %ai jos durata unui ciclu de #roduc.ie #entru un #rodusco%#le $

Fig. 1.12. Durata unui ciclu de produc-ie pentru un produs co&plex

;urata ciclului

de #roductie =

; c#

;urata

#erioadei de

lucru =; #l

;urata

#erioadei de

intreru#eri de

;urata ciclului

o#erati'

=

;urata

#roceselor

naturale = ;

;urata

o#eratiilor de

control = ; oc

;urata

acti'itatilor de

trasn#ort

;urata ciclului

te-nolo)ic =;

ct

;urat

lucraiilor de

#re)atire&

;urata

intreru#eriilor

nor%ate

;urata

intreru#erilor

de aste#tare =

;urata

intreru#erilor

de co%#letare

;urata

intreru#erilor

datorita

;urata

intreru#erilor

nor%ate intre

;urata

intreru#erilor

#entru !ile

;urata

intreru#erolor

sc-i%urilor


32/57

31

:e)i #rinci#ii i re)uli s#ecifice or)ani!ării #rocesului de #roduc.ie :e)i

:e)ile #roduc.iei e#ri%ă le)ăturile esen.iale cau!ale relati' staile ire#etaile ale #rocesului de #roduc.ie*

cestea sunt $

#egea organizării *ceasta le)e i%#lică "n #rinci#al ca #lanul #rinci#al al "ntre#rinderii să fie elaorat

#e a!a unui #roces te-nolo)ic de ansa%lul care să asi)ure succesiunea o#ti%ă alsta)iilor te-nolo)ice i "nlăn.uirea #roceselor te-nolo)ice co%#onente* :ucrul acestase '&a reflecta asu#ra siste%ului lo)istic #arcului de utilaje i tactului farica.iei*

#egea concordanţei

ntre ti#ul de farica.ie i for%ele de or)ani!are ale #roduc.iei #resu#une căfiecărui ti# #redo%inant de #roduc.ie /indi'idual serie %asă+ să "i cores#undă for%ei %etode s#ecifice de or)ani!are i #ro)ra%are a farica.iei /or)ani!area succesi'ă

#aralelă i %ită+* :a "ntre#rinderile care au o no%enclatură lar)ă i 'ariată de #roduse faricate "n

cantită.i %ici sau unicate se folosete or)ani!area succesi'ă care #er%ite o "ncărcareco%#letă a utilajului i folosirea ra.ională a for.ei de %uncă*

:a "ntre#rinderile s#eciali!ate care farică o no%enclatură redusă de #roduse "nserii %ari sau de %asă se folosete or)ani!area #aralelă dacă durata o#era.iilor#re!intă o #ro#or.ionalitate sau or)ani!area %ită c>nd este i%#osiilă sincroni!area

"n ti%# a eecutării o#era.iilor*Dr)ani!area %ită se %ai folosete i la "ntre#rinderile cu o no%enclatură redusă

de #roduse faricate "n serii %ijlocii*

:a or)ani!area succesi'ă de#lasarea #ieselor de la o o#era.ie la alta se face cu "ntre) lotul la or)ani!area #aralelă de#lasarea #ieselor "ntre o#era.ii este indi'idualăiar la or)ani!area %ită de#lasarea se face #rin lotul de trans#ort*

#egea continuităţii

:e)ea continuită.ii #roceselor de #roduc.ie "n ti%# i s#a.iu ur%ărete creareacondi.iilor necesare ca #iesele ce re#re!intă co%#onentele discrete ale farica.iei săfie astfel #relucrate incit #rocesul de #roduc.ie să se desfăoare "n %od continuu /fără%icro#au!e #entru %ijloacele de %uncă i oiectele %uncii+* Produc.ia %ecanică estediscretă dar i ea treuie să se desfăoare "n %od continuu /continuitatea este

asi)urată #rin stocurile de si)uran.ă folosite c>nd utilajele s&au defectat "nsă eletreuie să fie la un ni'el %ini%+*Ti%#ul de "ntreru#ere treuie să .intească către !ero "nc>t #iesele să nu %ai

treacă #rin de#o!ite sau să se o#rească la #unctele de control* :a or)ani!areasuccesi'ă nu eistă continuitatea #relucrării oiectelor %uncii eist>nd nu%aicontinuitatea lucrului #entru %ijloacele de %uncă* :a or)ani!area #aralelă eistă odiscontinuitate a lucrului #entru %ainile unelte dei #iesele sunt #relucratecontinuu* :a or)ani!area %ită a#ar ate#tări "ntre diferitele o#era.ii la o anu%ită#iesă*

Princi#iile or)ani!ării #roduc.iei au fost enu%erate "n cadrul ca#itolului HHH*

e)uli #entru or)ani!area #roduc.iei


33/57

32

n #rinci#al acestea sunt $a* #rocesul de #roduc.ie treuie să se su#ra#ună #este fluurile eistente( * #rocesul de #roduc.ie treuie să se desfăoare continuu( c* #rocesul de #roduc.ie treuie să se desfăoare fără stocuri de si)uran.ă( d* #rocesul de #roduc.ie treuie să fie econo%ic( e* %iul #roduc.iei treuie să fie con)ruent cu %iul de %arRetin)( f* concentrarea #reocu#ărilor treuie să ur%ărească #rocesele de #roduc.ie i nu#osturile de lucru( )* solu.iile ieftină conduc la re!ultate #o!iti'e*


34/57

33

1.10. Prezentarea sistemelor de organizare ale întreţinerii şireparaţiilor utilajelor

e cunosc "n #rinci#al 2 siste%e de "ntre.inere i re#ara.ie a utilajelor$ #e a!a constatărilor /su#ra'e)-ere siste%ică a func.ionarii utilajelor i

conse%narea "n cadrul unor fie .inute #e fiecare utilaj a func.ionării acestora#entru deter%inarea intrării "n re#ara.ie i a cate)oriei re#ara.iei res#ecti'e+(

siste%ul de re#ara.ii #re'enti'lanificate* n cadrul siste%ului de re#ara.ii #re'enti'lanificate se cunosc ur%ătoarele

ti#uri de inter'en.ii$

re'i!ia te-nica /t+(


35/57

34

re#ara.ia curentă de )radul 1 sau 2 /c1 i c2+( re#ara.ia ca#itală /R+*

e'i!ia te-nică cu#rinde o#era.iile ce se efectuea!ă "naintea unei re#ara.iicurente sau ca#itale i constă "n re)larea i consolidarea unor #iese i suansa%le*e#ara.ia curentă se efectuea!ă "n %od #eriodic #entru "nlăturarea u!urii %ateriale

care recla%ă "nlocuirea unor #iese co%#onente ale utilajului sau "nlocuirea #ar.ială aunor suansa%le* e#ara.ia ca#itală se efectuea!ă du#ă e#irarea ciclului defunc.ionare #re'ă!ut i are "n 'edere %en.inerea caracteristicilor te-nice #recu% i

"nt>%#inarea ieirii din func.iune #re%atur* n afara celor descrise %ai sus se %ai #ot "nt>lni$ re#ara.ii accidentale datorate unor defectări ne#re'ă!ute( re#ara.ii de reno'are /se #ot face la utilajele care au trecut #rin %ai %ulte

re#ara.ii ca#itale utilaje ce necesită lucrări de %oderni!are+( re#ara.ii de a'arii /"n ca!ul deteriorării utilajelor+*

Planificarea re#arării utilajelor se face du#ă nor%ele te-nice de e#loatare

elaorate de re)ulă de către constructorul acestora i consta "n $ stailirea duratei ciclului de re#ara.ii( stailirea structurii ciclului de re#ara.ii( indicarea duratei dintre inter'en.ii i re#ara.ii( fiarea ti%#ului de sta.ionare "n re#ara.ii( deter%inarea #rocentului costului de re#ara.ii fa.ă de 'aloarea de "nlocuire*

?e%#lu de structură a unui ciclu de re#ara.ii /"n ore func.ionare+$ t

t

1250

1250

,1

2500

RC1

2500

RC1

2500

RC1

2500

,2

10000

RC2

10000

RC2

10000

R B 30000

Fig. 1. 13. Structur5 a unui ciclu de repara-ii


36/57

35

Pentru creterea calită.ii reducerea duratei de eecu.ie i scădereac-eltuielilor recla%ate de re#ara.ia utilajelor se folosesc %etode %oderne deeecutare a re#ara.iilor #recu%$

%etoda de eecutare a re#ara.iilor #e suansa%le ce consta "n de%ontareasuansa%lelor u!ate i %ontarea acelorai ti#uri de suansa%le din stocul

eistent( %etoda re#arării utilajelor "n flu care constă "n de%ontarea de #e funda.ii a

acestora i eecutarea re#ara.iilor "n ateliere s#eciali!ate( %etoda re#ara.iilor ra#ide care constă "n stailirea din ti%# a te-nolo)iei de

re#ara.ii asi)urarea #ro%#tă cu scule i dis#o!iti'e necesare stailireautilajelor de %ecani!are i auto%ati!are necesare re#ara.iilor etc* Pentru or)ani!area lucrărilor de re#ara.ii la utilajele co%#lee se #oate folosi

%etoda )rafelor /%etoda P?T i %etoda ,PM+ "n care sco# este necesar a se elaorataelul cu#rin!>nd acti'ită.ile succesiunea lor #receden.ii i%edia.i i durata acestora#entru eecutarea unei re#ara.ii #recu% i elaorarea dia)ra%ei re.elei P?T

cores#un!ătoare*

C7te"a no-iuni despre &entenan-a industrial5 ntre#rinderea este un siste% ce cu#rinde ec-i#a%entele necesare #rocesului

de #roduc.ie i o#eratorii* e a#recia!ă că a#roi%ati' 30O din ca#italul unei "ntre#rinderi "l re#re!intă ec-i#a%entele deci o 'aloare se%nificati'ă* ;in acest%oti' %en.inerea ec-i#a%entelor "n func.ionare la #ara%etrii staili.i constituie ocondi.ie a o.inerii eficien.ei "ntre#rinderii* ceastă acti'itate este cunoscută astă!isu nu%ele de %entenan.ă* n li%a en)le!ă %entenanceQ "nsea%nă sus.inereQ*e%nifica.ia %entenan.ei este aceea de ad%inistrare al "ntre)ului #roces #roducti'

#entru a&l %en.ine "n func.iune la #ara%etrii #roiecta.i* ntr&o defini.ie lar) utili!ată%entenan.a J1J re#re!intă o direc.ionare i o or)ani!are a resurselor "n 'edereastă#>nirii dis#oniilită.ii i #erfor%an.elor unui siste% #roducti' la un anu%it ni'el*

Hdeea de a %en.ine ec-i#a%entele "n stare de func.ionare "n loc de a le "nlocuicu altele noi are un as#ect econo%ic i ea s&a conturat "n do%eniul %ilitar /Gadrian "nanul 120 d* G* "nfiin.a "n n)lia ateliere de re#arat ar%e+* Mentenan.a i&a #ăstrat#>nă "n ju%ătatea secolului SS caracterul arti!anal* u%e %ari in'estite aici "n ulti%ulti%# /cca 25O din in'esti.ii+ au i%#ulsionat conturarea unei teorii a %entenan.ei/fondată de * CaRaji%a "n 1971+* cesta a sesi!at trei eta#e "n de!'oltarea%entenan.ei$

%entenan.a corecti'ă /#ana in 1950+ ce #resu#une re#ara.ii c>nd sedefectea!ă ec-i#a%entul( ea se a!ea!ă #e no.iuni din in)ineria te-nică$u!ura defect ooseala %aterialului(

%entenan.a #re'enti'ă /#>nă "n 1970+ #resu#une re#ara.ii #lanificate aleec-i#a%entelor( ea se a!ea!ă #e no.iuni ale in)ineriei econo%ice$ eficien.ăciclul de 'ia.ă(

%entenan.a siste%ică /nu%ită i #roducti'ă sau totală+ ce se a!ea!ă #eteoria calită.ii /fiailitate %entenailitate dis#oniilitate+ teoria #roiectăriiin)ineria siste%ica /se "ncearcă o.inerea unei dis#oniilită.i crescute a

"ntre)ului siste% #roducti'$ celula de farica.ie atelier de #roduc.ie


37/57

36

"ntre#rindere+ i #e in)ineria u%ană* n acest %od teoria %entenan.ei areconce#te funda%entale de in)inerie*

H%#ortan.a %entenan.ei decur)e din fa#tul că$ a crescut 'aloarea ec-i#a%entelor industriale( a crescut #arcul de utilaje i instala.ii(

au crescut #ierderile "n ca!ul a'ariilor( au crescut c-eltuielile de re#ara.ii*

;in acest %oti' %entenan.a "i #ro#une$ %en.inerea utilajelor "n stare de func.ionare( e'itarea o#ririlor accidentale( %oderni!area utilajelor si%ultan cu re#ara.ia lor( li%itarea costurilor #entru re#ara.ii*

Teoria de%ect5rii ;efectul re#re!intă #ierderea unei func.ii a ec-i#a%entului i el se datorea!ă

a#ari.iei unor neconfor%ită.i /aaterea unei caracteristici de la ni'elul #re'ă!ut+*tarea "n care trece ec-i#a%entul este de defectare i ea are dre#t cau!ă unul sau%ai %ulte defecte* ;u#ă )ra'itatea lor se distin) #atru clase de defecte /ca "n taelulde %ai jos+$ critice( %ajore( %inore( secundare*

Tabelul nr.1..

Clase de de%ecte

Clase de defecte

4&plica-iile de%ect5rii

Critice Majore Minore Secundare

ccidentări )ra'e Probabil Posibil Nu Nu

unc.ionare su #ara%etrii Sigur Sigur Probabil Nu

unc.ionare inter%itenta Sigur Probabil Nu Nu

Mentenan.a #e teren Puţin probabil Puţin probabil Posibil Posibil

ntre.inere su#li%entară Sigur Sigur Probabil Posibil

?fect su#li%entar la instalare Nu Da Nu Nu

Hnfluen.a asu#ra as#ectului Defecte vizibile Defecte vizibile Defecte vizibile Posibil

neobservabile

#ari.ie defecte Bruscă Progresivă Probabil Nu

'>nd "n 'edere %odalitatea de defectare aceasta #oate fi$ #ar.ială = "ncetarea unor func.ii fără a duce la ieirea din e#loatare( totală = "ncetea!ă toate func.iile #rodusului i nu %ai #oate fi

e#loatat*

$auzele defectelor ;efectul a#are din cau!a unor factori %ateriali u%ani i econo%ici*

a+* actorii %ateriali sunt$


38/57

37

u!ura dina%ică ca ur%are a #rocesului de frecare i care are dre#tconsecin.ă de)radarea su#rafe.elor de contact %odificarea di%ensiunilor afor%ei )eo%etrice i a jocurilor* ?a este un #roces #ro)resi' "n ti%#(

u!ura statică ce a#are ca ur%are a influen.ei %ediului /coro!iune+( ooseală ce re#re!intă feno%enul de ru#ere a %aterialului la solicitări

oinuite* +* actorii u%ani care influen.ea!ă defectarea sunt #roiectan.ii

ec-i#a%entelor o#eratorii i cei care re#ară utilajele*c+* actorii econo%ici care de#ind de durata e#loatării i de c-eltuielile făcute

"n e#loatare*

1.11. Expunerea organizării producţiei şi gestiunii SDV-urilor

aricarea uneltelor dis#o!iti'elor i 'erificatoarelor /*;*K*+ are o #ondere "nse%nată "n unele "ntre#rinderi* ,onsu%ul de unelte #e durata de 'ia.ă a unui utilaj

de#ăete 'aloarea acestuia de c>te'a ori* n *** #roduc.ia de ;K&uri este 'aloric e)ală cu #roduc.ia de %aini unelte

iar "n ? #roduc.ia de ;K&uri este dulă fa.ă de #roduc.ia de %aini unelte* n cate)oria ;K&urilor uneltele %atri.ele i %odelele de turnătorie

re#re!intă c>te 25O iar dis#o!iti'ele de 'erificare cca* 10O restul re#re!ent>ndu&l alte#roduse*

:a "ntre#rinderile %ari atelierele #roduc 80O din necesarul de ;K&uri restulfiind cu%#ărat* Cecesarul de ;K&uri se stailete #e a!a unor nor%ati'e sau #ea!a consu%urilor anterioare #onderate cu un coeficient* ;e re)ulă ;K&uriles#eciale sunt faricate "n interiorul "ntre#rinderii iar cele uni'ersale sunt cu%#ărate

de la "ntre#rinderile s#eciali!ate* ;K&urile influen.ea!ă costul unitar al #roduselor* n cadrul #roduc.iei auiliare ;K&urile re#re!intă 25O din 'aloarea #roduc.iei

33O din fondul de salarii i utili!ea!ă 35O din nu%ărul de %uncitori* :a ni'elul "ntre#rinderii c-eltuielile cu ;K&uri re#re!intă 15O "n #roduc.ia de %asă 8O "n#roduc.ia de serie %are 6O la seria %ică i 4 O la #roduc.ia indi'iduală*

Proiectarea i faricarea ;K&urilor ridică destule #role%e* ;eoarece deseoriti%#ul de #re)ătire a farica.iei se consu%ă "n cea %ai %are #arte cu #roiectarea#rodusului ce treuie reali!at ră%>ne #u.in ti%# #entru #roiectarea ;K&urilor deiar treui acordat ccaa* 60O din ti%#ul de #re)ătire te-nolo)ică* ;otarea atelierelor

este făcută "n )eneral cu %aini uni'ersale deoarece no%enclatorul de farica.ie este'ast iar seriile sunt %ici* ,oeficientul de "ncărcare al %ainilor este %ai %ic /cca* 65O+dar calificarea %uncitorilor treuie să fie %ai %are* ;otările 'ariate fac ca#roducti'itatea să difere %ult i aceeai unealtă se o.ine cu c-eltuieli diferite lafarici diferite* aricarea "n "ntre#rinderi a uneltelor le oferă o inde#enden.ă daruneltele reali!ate sunt %ai scu%#e* D altă #role%ă este )ăsirea uneltelor folosite#entru faricarea altora*

Materialele folosite #entru unelte sunt %ai dure iar #onderea ac-ierii este "nscădere introduc>ndu&se #relucrările electroc-i%ice*

D solu.ie )ăsită #entru reducerea costului ;K&urilor este folosirea%odulari!ării*


39/57

38

unt ca!uri c>nd unele unelte sunt reali!ate "n sec.iile de #relucrare sau in'ersc>nd #roduc.ia de a!ă se reali!ea!ă "n ateliere* cest lucru duce la unifor%i!area

"ncărcării utilajelor* Proiectarea i faricarea ;K&urilor se desfăoară du#ă aceleai #rinci#ii ca i

#roduc.ia de a!ă cre>ndu&se "n "ntre#rinderi sec.ii de unelte for%ate la r>ndul lor

din ateliere #entru diferite ti#uri de unelte /dacă este ca!ul+*cti'ită.ile co%#arti%entelor "ntre#rinderii #entru ;K&uri sunt "n #rinci#al

ur%ătoarele$ acti'ită.i te-nico&econo%ice$

#lanificare ac-i!i.ii %ateriale calcul costurilor ;K&urilor( %etode de farica.ie ;K( )estionare %a)a!ii i de#o!ite de unelte*

acti'ită.i #roducti'e$ #re)ătirea #roduc.iei( eecu.ia ;K&urilor i recondi.ionarea acestora*

n #lanificarea necesarului de ;K&uri se .ine sea%a de nor%ele de consu% ide stocurile nor%ate* iecare ;K treuie să aiă o fi.ă #entru a se cunoate ti%#ulfolosit*

Hdentificarea uneltelor se face du#ă siste%ul !eci%al care cu#rinde "n ordine $'arianta felul su)ru#a )ru#a*

;e ee%#lu codul 2102 re#re!intă$ )ru#ă$ unelte ac-ietoare( su)ru#a$ cu.ite( felul $ strunjire lon)itudinală ( 'arianta$ "nco'oiat cu tăi su#li%entar*

0sigurarea stocului de SD$uri

;eoarece ;K&urile "i cedea!ă 'aloare "n ti%# treuie să se .ină e'iden.astrictă a eistentului i consu%ului lor*

tocul de unelte este for%at dintr&un stoc eistent "n de#o!itul central 1 i unstoc o#erati' 2 aflat "n cadrul unită.ilor de #roduc.ie* tocul central este for%at dinstocul curent 3 i un stoc de si)uran.ă 4* tocul o#erati' este for%at din stoculcurent 5 stocurile de la locurile de %uncă 6 i stocul de recondi.ionate 7*

;eter%inarea %ări%ii acestora se face #otri'it %etodolo)iei de calcul a

stocurilor de #roduc.ie* e#re!entarea )rafică a stocului total #entru un anu%it ti# deunelte este #re!entată "n fi)ura de %ai jos*


40/57

39

Fig. 1.1*. eprezentarea gra%ic5 a stocului total pentru un anu&it tip de unelte

neltele de u! curent se re#arti!ea!ă #e a!a Hn'entarului de unelte al%uncitorului* neltele de u! te%#orar se elierea!ă la cerere contra unor jetoane cu%arca indi'iduală #e care un %uncitor le are "n dotarea sa* n unele "ntre#rinderi

elaorarea uneltelor se face i #e a!a onului de lucru* scu.irea uneltelor este făcută fie de %uncitorii #roducti'i /c>nd sunt cantită.i

%ici i fără condi.ii s#eciale+ fie de %uncitori s#eciali!a.i* Trans#ortul uneltelor de la%a)a!in la locul de %uncă se face de către %uncitori auiliari*

;e#o!itul de scule are ca sarcini$ de#o!itarea conser'area e'iden.a ;K( distriuire ;K la locurile de %uncă( controlul ;K&urilor restituite re#ara.ii casare*

Calculul necesarului de unelte

Cecesarul de unelte #entru o "ntre#rindere se calculea!ă du#ă ur%ătoarele%etode$

%etoda a!ată #e nor%ele de consu% = folosete la calculul necesarului #efiecare fel de unealtă sau dis#o!iti' "n #arte "n ra#ort cu #rodusele deeecutat i nor%ele de consu% de unelte sau dis#o!iti'e #e unitatea de#rodus confor% for%ulei$

,s B X @i nci unde$

,s B consu%ul de ;K&uri(

@i B cantitatea de #relucrat din #rodusul i /i B 1 #>nă la n+( nci B nor%a de consu% de unelte sau dis#o!iti'e #e unitatea de #rodus i(

;e ee%#lu #entru unelte ac-ietoarenc B t% J T%u!

unde$ t% B ti%#ul %ecanic de #relucrare cu unelte #e unitatea de #rodus( T%u! B ti%#ul %ecanic #>nă la u!ura co%#letă a uneltelor* %etoda statistică constă "n stailirea consu%ului de scule la 1000 lei #roduc.ie

sau la 1000 ore de func.ionare a utilajului o.inută #e a!a datelor statisticedin #erioada anterioară(

4

3

5

6

7

1

2

T

D

,


41/57

40

%etoda de calcul #e a!a nor%elor de ec-i#are te-nolo)ică .ine sea%a delocurile de %uncă consu%atoare de scule i de felurile de ;K&uri cu caretreuie ec-i#ate aceste de nu%ărul de ore de folosire a uneltelor #e un loc de%uncă i nu%ărul total de ore de utili!are a uneltelor #>nă la u!ura co%#letă*

Sarcină de învăţare 1.1. ;efini.i "n %anieră #ro#rie %ana)e%entul o#eraYional*1.2. ;e!'olta.i ter%enii aferenYi #rocesului de #roducYie*1.3. eali!a.i o de!atere #e te%a Procesul de #roducYie "n cadrul unei "ntre#rinderi

industriale*

1.12. Rezumatul unităţii de studiu ceastă unitate de studiu ur%ărete să ini.ie!e studen.ii cu ter%inolo)ia s#ecifică%ana)e%entului o#eraYional( să descrie #roiectarea "ntre#rinderii( să cunoască i să a#lice

#rocesul de #roduc.ie( să identifice or)ani!area structurală i #rocesuală a #roduc.iei( să "n.elea)ă siste%ele de or)ani!are ale "ntre.inerii utilajelor*

Cuvintele cheie: #roducYie #roces de #roducYie ciclu de #roducYie %ana)e%ento#eraYional ;K &uri*

1.13. Test de autoevaluare 1*1*,are crede.i că este i%#ortanYa %ana)e%entului o#eraYionalZ 1*2*,larifica.i conce#tele de %ana)e%ent o#eraYional #roces de #roducYie [i ;K &

uri* 1*3*?nu%eraYi eta#ele ciclului de #roducYie*

1.14. Concluzii 8ntreprinderea este 'eri)a de a!ă a econo%iei "n interiorul ei desfăur>ndu&se

acti'ită.i de #roduc.ie #restări ser'icii etc* confor% sco#ului #entru care a fost creat /este o entitate econo%ică i socială care #roduce unuri i ser'icii destinate #ie.ei "n'ederea satisfacerii ne'oilor clien.ilor i reali!ării de #rofit+*

Principiile de %unc-ionare ale acestei sunt$ #rinci#iul eficien.ei i rentailită.ii( #rinci#iul autono%iei func.ionale i financiare( #rinci#iul func.ionarii du#ă cerin.ele #ie.ei /a eneficiarilor+(

#rinci#iul concuren.ei* Tr5s5turile de baz5 ale ntreprinderii sunt$ unitatea econo%icoroducti'ă sau #restatoare de ser'icii( unitatea or)ani!atorico&ad%inistrati'ă( unitatea econo%ico&socială* 9tapele proiect5rii :i n%iin-5ri ntreprinderii sunt$ studierea a%#lasa%entului( eecu.ia #roiectului de ansa%lu( elaorarea #roiectului de eecu.ie( construirea #ro#riu&!isă*


42/57

41

Procesul de produc-ie re#re!intă totalitatea ac.iunilor contiente /ale#ersoanelor+ efectuate "n 'ederea o.inerii de #roduse solicitate de eneficiari*

Structura organizatoric5 a unei ntreprinderi are 2 co%#onente$ a* tructura de %ana)e%ent/de#arta%entele i co%#arti%entele func.ionale+( * tructura de #roduc.ie /structura de desfăurare efecti'ă a #rocesului de

#roduc.ie+* Ciclul de produc-ie al unui re#er sau #rodus re#re!intă succesiunea stadiilor n

care se află %ateriile #ri%e i se%ifaricatele din %o%entul intrării "n farica.ie #>năla o.inerea #rodusului finit sau al re#erului res#ecti'*

n #rinci#al eistă 2 siste&e de ntre-inere :i repara-ie a utilajelor$ #e a!a constatărilor /su#ra'e)-ere siste%ică a func.ionarii utilajelor i

conse%narea "n cadrul unor fie .inute #e fiecare utilaj a func.ionării acestora #entrudeter%inarea intrării "n re#ara.ie i a cate)oriei re#ara.iei res#ecti'e+(

siste%ul de re#ara.ii #re'enti'lanificate* SD ; urile sunt re#re!entate de scule dis#o!iti'e 'erificatoare*


43/57

42

Unitatea de studiu 2. Conceptualizarea managementuluioperațional

Cuprins

2*1*Hntroducere .......................................................................................…42 2*2*Diecti'ele unită.ii de studiu ..............................................................…42 2*3*?#unerea %ana)e%entului )eneral i a %ana)e%entului o#era.ional *****43 2*4*;efinirea %ana)e%entului o#eraYional ***************************************************** *43 2*5* Po!iYionarea %ana)e%entului o#era.ional "n cadrul %ana)e%entului

fir%ei************************************************************************************************************************** I**44 2*6*e!u%atul unită.ii de studiu...............................................................… 45 2*7*Test de autoe'aluare .........................................................................… 46 2*8*,onclu!ii ...........................................................................................….46

2.1. Introducere nitatea de studiu de deut al acestui %aterial de studiuintitulat

%$onceptualizarea managementului opera&ional'( discută des#re e#unerea%ana)e%entului )eneral [i a %ana)e%entului o#eraYional define[te%ana)e%entul o#eraYional dar #re!intă [i #o!iYionarea %ana)e%entuluio#era.ional "n cadrul %ana)e%entului fir%ei *

Cunoştinţe preliminare Pentru "n.ele)erea i deli%itarea clară a co%#orta%entului [i teoriei

#roducătorului #recu% i #entru factorii deter%inanYi [i ti#olo)ia

co%#orta%entului #roducătorului sunt necesare cunotin.ele do>ndite "ncadrul disci#linei Mana)e%ent*

Resurse necesare şi recomandări de studiu Pentru studiul indi'idual al unită.ii de studiu curente reco%andă%

a#elarea la$ resurse ilio)rafice oli)atorii resurse %ateriale /instru%entes#ecifice P, softFare etc*+ #ac-ete audio&'ideo etc*

Durata medie de parcurgere a unităţii de studiu este

de 2 ore.

2.2. Obiectivele unităţii de studiu:

descrie #articularită.ile %ana)e%entului )eneral ) cunoa!te !i aplică caracteristicile %ana)e%entului o#era.ional ) identifică defini.iile %ana)e%entului o#era.ional ) înţelege locul #e care "l ocu#ă %ana)e%entul o#era.ional "n cadrul

%ana)e%entului fir%ei*


44/57

43

2.3. Expunerea managementului general şi a managementului

operaţional

Dr)ani!area i conducerea "ntre#rinderilor "n %ediul #roducti' econo%icconte%#oran are "n 'edere aordări de ti# strate)ic si o#era.ional*

Mana)e%entul )eneral cu#rinde o %ultitudine a alternati'elor de teorie i#ractică a or)ani!ării i conducerii #rin descrierea o#era.iilor si re!ultatelor din fir%ei "ntre#rinderi #e a!a #rinci#iilor referitoare la eficientă i ra.ionalitate*

,onducătorii de fir%e "i "nsuesc cunotin.e de %ana)e%ent )eneral #entru acă#ăta un caracter #rofesional să "n.elea)ă %enirea #rofesiunii de %ana)er*nsa%lul %ana)e%entului arată că eistă conducerea de '>rf care se re)ăsete "n

fa.a sarcinii de a elaora i a#lica strate)ii* Mana)e%entul de %ijloc este cel căruia "i re'in sarcini o#era.ionale deor)ani!are i conducere "n fir%ă*

;e aceea %ana)erii i econo%itii "n )eneral %anifestă dorin.a de#erfec.ionare #rofesională #rin "%o)ă.irea cunotin.elor cu ele%ente de%ana)e%ent o#era.ional*

Mana)e%entul o#era.ional re#re!intă a#lica.ia strate)iilor #rin continuareafirească o#era.ională i tactică a ac.iunilor de atin)ere a sco#urilor fir%ei*

e constată că "n #ractică siste%ele #roducti'e din cadrul fir%elor re#re!intă%ediul a#licail cel %ai concludent #entru %ana)e%entul o#era.ional*

Mana)e%entul o#era.ional al #roduc.iei /M*D*P*+ i&a c>ti)at "n ulti%eledecenii un loc a#arte "n cadrul %ana)e%entului "ntre#rinderii* Mana)e%entul o#era.ional al #roduc.iei studia!ă i utili!ea!ă cunotin.ele de

%ana)e%ent )eneral "n do%eniul func.iunii de #roduc.ie a unită.ii industriale "n'ederea )estionării resurselor i ada#tării #roduc.iei la cerin.ele #ie.ei*

2.4. Definirea managementului operațional

Mana)e%entul o#era.ional este o acti'itate co%#leă i%ediată aferentă%ijlocului triun)-iului de aur al %ana)e%entuluiQ /%iddle %ana)e%ent+ cu#rofunde i%#lica.ii "n 'iata #roducti'&econo%ică socială #olitică*

Mana)e%entul o#era.ional este #ri'it ca un #roces #ractic de coordonare alresurselor u%ane infor%a.ionale fi!ice i financiare "n #ri'in.a reali!ării de către%ana)e%entul de %ijlocQ "n inter'ale de ti%# #re'i!ionat a sco#urilor or)ani!a.iei*

Mana)e%entul o#era.ional re#re!intă un #roces contient de conducere icoordonare o#erati'ă #e ter%en scurt a ac.iunilor i acti'ită.ilor indi'iduale i de)ru# #recu% i de %oili!are i alocare a resurselor or)ani!a.iei "n 'ederea

"nde#linirii oiecti'elor acesteia "n concordantă cu %isiunea finalită.ile ires#onsailită.ile sale econo%ice i sociale*

cesta este res#onsail #entru identificarea i trans#unerea "n #ractică a%odalită.ilor eficiente de reali!are a oiecti'elor )enerale stailite la ni'el de fir%a*

Particularită.ile #rinci#ale ale %ana)e%entului o#era.ional sunt$


45/57

44

- este un #roces de conducere a unuia sau a unor )ru#uri or)ani!at/e+ de#ersoane* Ter%enul a conduceQ nu se confundă cu a a'ea #ersoane "n suordine*

- este direc.ionat i se concentrea!ă asu#ra "nde#linirii oiecti'elor or)ani!a.iei#rin unirea !ilnică a eforturilor "ntre)ului colecti'*

Prin %ana)e%ent ca tiin.ă se "n.ele)e studierea #rocesului de %ana)e%ent i

a rela.iilor de %ana)e%ent care iau natere "n cadrul fir%ei sau "n 'edereadesco#eririi siste%ati!ării i )enerali!ării unor conce#te #rinci#ii le)i si re)uli care le)u'ernea!ă #recu% i a conce#erii de noi siste%e %etode te-nici i %odalită.i deconducere de natura să contriuie la creterea eficien.ei acti'ită.ilor desfăurate "nsco#ul reali!ării oiecti'elor* ;isci#lina %ana)e%entului se

Management Operational_format Curs Id

Documents

Transcript of Management Operational_format Curs Id