Mariela Michelena

FTMEIBOLNAVE

DIN ITJBIRECum si iegi din relalii distructive

gi fbrd viitor

Traducere de

Raluca Furtund

phil.obio

MUJERES MALQUERIDAS

ATADAS A RELACIONES DESTRUCTIVASY SIN FUTURO

Mariela Michelena

Copyright @ 2007, by Mariela MichelenaRomanian translation rights arranged with La Esfera de los Libros, S.L.

FEMEI BOLNAVE DIN IUBIRE

CUM S;. IESI DIN RELATII DISTRUCTIVEgr F;.il. vrrroR

Mariela Michelena

ISBN 978-60 5-85 60 -84-7

@ 2019 - Editura PHILOBIA

internet: www.philobia. com

e-mail: contact@philobia.com

Edinr: BiancaBiaginiTraducere: Raluca Furtund

Redactor: Oana firanuDIP: Petronella Andrei

Copertd: Maximilian TurzaImagine copertd: Nexrndra Haynak, via Pixabay

Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a RominieiMICHELENA" MARIEII.

Femei bolnave fin iubire cum si iegi fin rela$i distructive gi ftriviitor / Mariela Michelena; trad. de Raluca Furtuni. - Bucurepti : Philobia,2019

Coniine bibliogra6eISBN 978-606-8560-84-7

I. Furtuni, Raluca (trad.)

159.9

Cuprins

4 I Femei bolnave din iubire

Sd renunli la alegere este o alegere ..-...47

CAnd faci doud greqeli in loc de una............. ......'....48

CAPITOLULIV.Creareaunuizell.............'......'.....51

Cum ne tndrdgostim: ,,O sd numdr phnd Ia trei..." ....................51

Efectul hipnozei se estompea2d.................. ..............53

Este dragosten ca un gaspacho?... ........56

2eu1............ ..................,...57

Crearea unui zeu

Telecomanda

Funclia ,,pailZd" ..............61

,,Ordinele tale sunt dorinlele mele" .......... ....'.........64

Bietul zeu! .......................65

CAPITOLUL V. Piedestalul ............-. ..,.....................69

Poaesteabateriei gi a jucdriei. ..............70

Separareabunurilor gi... arelelor .......72

CAPITOLULVI. Picatele capitale.. ..................'......75

Este sau nu este dragoste7.... ...............75

Pdcatele capita\e........................r... .........:.......... .......77

CAPITOLUL V[. Supunerea.............................. ...... 81

l-lnde este lrene? ............'. 81

lJn pdcat cu numeronse adepte....... ......................... 85

CAPITOLUL VIII. Nestatornicia........ ......................87

Nici aEu, nici aqa...,.... ......87

Cknd ceri imposibilul. .........................91'

Urcuqurile gi cobordgurile ............... .............'......'...92

Cuprins ? 5

CAPITOLUL IX. Dependenfa.......... .........................95

Andrea gi Marcos.... ........' 95

Clandestinitatea............. .....................'97

,,Pot sd md opresc cilnd areau!" ........ 100

,,Refuzd prima cafea!

CAPITOLUL X. Impostura............. ....105

1sabe1.......... .................... 105

Ce md fac cu acest ,fake" .......... .........L07

O aia[dbilingad....... ...'..109

Sindromul Cenuqdresei. .....................1.12

Surorile aitrege.,.,..... .....11'4

1ngrid......... .................... 115

Bdrbalii ......118

CAPITOLUL XI. Infidelitatea........ .....121

Triunghiurile .................. ...................122

Ce areabdrbatul? ..... ....,.122

Marina gi 8oris........ ......125

Mamd sau amantd .........126

Poaegtile de adormit copiii........... '.....127Eaa qi Lilith ......... .........128

Ce urea femeiaT ,......,....... ..............'.... 130

lJnaqi cealaltd ..............'132

Rebecca

Rebecca In trecut, Ia prezent gi la aiitor...

,,Cealaltd" din perspectioa femeii .... .........'.."......'.137

Teresa .......... ................... 139

Fascina[ia pentru ,,Cealaltd" ... "'....... 140

CAPITOLUL I

Femeile gi iubirilebolndvicioase

in ultimii o suti de ani, femeia a cucerit teritorii numeroase si

lirarte valoroase. Dreptul de vot, independenla economici gi li-bt'rtatea de a alege cum, cAnd, unde gi cu cine sd aibi copii sunt

rrigte cuceriri incontestabile. Cu toate acestea, printre aplauzele

provocate de atAtea victorii, au inceput sd strdbati nemulEumiri-

lc femeilor independente gi emancipate care suferh dintr-o,,dra-goste bolndvicioasd". PAnd nu demult, lamentirile lor se puteau

irrliuga cu ugurinfd listei interminabile de rele tratamente giin-t'crciri de marginalizare sociald cdrora femeia le era victimi.,,Suferinfa din dragoste" era doat o altd nemulgumire gi nici m5-

t'irr atAt, pentru ci, printre atAtea revendicdri fundamentale, o

lacrimd, o agteptare, un nod in gAt sau o insomnie pireau nigte

tlctalii nesemnificative. Dacd linem cont de discrimindrile pe

t'are le-a indurat femeia de-a lungul secolelor, irtrebarea daci ea

r.stc' fericitd in dragoste este echivalentd cu preocuparea {afi de

si\ndtatea unghiilor sau a dinfilor unui copil care muncegte in-lr-o mind de cdrbune in fara Galilor.

in ziua de azi,vocile femeilor care suferd din dragoste se aud

nrai tare, avAnd in vedere cd alte probleme mai grave au fost

rlt'ja rezolvate. Lamentirile lor sund discordant intr-o lume pe

r'irro multe dintre ele o considerd cuceritd. Cunoastem cu totii cel

1.1.

12 ? Femei bolnave din iubire

pr-rlin o femeie care se plAnge ci este nefericitd in dragoste. Ecoul

suferintei sale rdzbate la rnuncX, la sala de fitness, la intAlnirile

intre prietene gi in serialele de televiziune. Putem spune ci este

un subiect de actualitate pentru sexul feminin. Bineinfeles, cu-

nosc qi frecventez toate aceste locuri, dar, in aceastd catte, voi

vorbi sprijinindu-mi pe experienfa mea de psihanalist.

Iubitele neiubite

CAnd vom vorbi despre femei care suferX din dragoste, ne

vom referi la femei care suferd de pe urma unei iubiri bolndvici-

oase, nu neapdrat la femei abuzate, ci la femei prizoniere in rela-

lii imposibile, nesdnitoase, la femei care plAng dupd o dragoste

pierduti sau fird viitor, chiar dacd ele igi petrec toatd viala ag5-

fAndu-se de aceasti suferinfi si de aceastd relafie. Ne vom referi

la femei fidele unor relafii intermitente, unor iubiri ascunse, in-

tetzise, clandestine. La femei extraordinare care se transformd infetile bolnave dacd uu bdrbat nu le mai sund. Femei captive ale

unei suferinle din dragoste, condamnate sH se lipeascd de orice

bdrbat sau sX se lase strivite sub orice cizmd. Femei supuse care

nu se mai plictisesc de refrenul: ,,Nu vreau o relalie serioasd".

Femei supuse, docile, infricogate, indulgente. Femei puternice ?n

fafa dificultdlilor vieqii, strilucite din punct de vedere profesio-

nal, pregdtite si infrunte orice provocare, curajoase in orice situ-

a!ie, dar incapabile sd se protejeze de acest bdrbat care le pro-

voacd suferin!5. Femei dispuse sd mai agtepte o vteme, sd

aqtepte mereu. inqelate, trddate, prinse in iubiri boln5vicioase'..

Dar unde ?ncep abuzurile psihologice ale partenerilor lor 9i

unde se termini ,,iubirea bolnivicioasi", iatX o intrebare dificil

de trangat. Qi cAnd spun cd acestia le iubesc in manierd nepotri-

vit5, nu mi refer la faptul ci NU le iubesc, din contrd, este posi-

bil si le iubeascd mult; dar le iubesc nesdnitos. Iubesc o aita pe

Femeile si iubirile bolndvicioase V 13

r , r (' o vdd in ea si care nu este ea, o iubesc intr-o manieri bizarh,

irrlortocheati, iar ea se rdsuceqte qi se contorsioneazd pentru a

lrr,r l.orma exactb ce corespunde caracterului capricios al acestei

rrrbiri bolndvicioase". lJneori, bdrbatul iubeqte o femeie care

, .,1t. rodul imaginaliei sale gi pretinde s5-qi transforme iubita re-

,rl,r in ceva ce nu este, iar ea iqi transformi fiinla ca s5-i fie pe

I'l,rt'. El nu line cont aproape deloc de femeia reald, uneori nicirrr.ir'ar n-a incercat sd-i afle gusturile, inclina{iile, dificultdfile, gi

l,r'rrtru ce ar face-o? Este suficient ci ea este mereu acolo pentru, l Iiste o iubire croitd ,,pe altd talie" care practic nu se potrivegte

I ' i nc niminui, o iubire prea ingustd la brAu si prea largd la umeri;

lrr{rrsi, aceasti femeie continui s-o poarte, s-o suporte, in ciuda,rrlcrintei pe care i-o provoac5. O femeie captivd intr-o astfel de

rrrlrire simte probabil aceeagi senzafie ca o femeie cocofatd pe

Ior'uri cui, inalte, in nigte pantofi cu vArfuri ascutite, prea mici gi

| ,r't'a strAmli. in timp ce tofi cei din jurul ei o vdd clstinAndu-se gi

1 'olicnindu-se, ea se crede foarte elegantd si minunatd, incapabi-l,r stj-si dea seama cd este doar o femeie profund nefericitS, care

',r rli'r5.(leea ce susfin eu este cd in orice femeie care a fost prinsd in-

tr o iubire bolnivicioasi cu o serie de birbafi existd o femeie

r,r'(' s€ iubeqte bolndvicios pe sine. $i cAnd spun cH se iubegte

l',rlrrivicios, vreau sd spun ci se iubeste nesincer. Cuvintele sale

r , rr si spund ceva, dar acfiunile sale dezvdluie ci vrea altceva.

l rr rru spun ci ea nu se iubegte suficient, cd nu se apreciazdpe,rrrt'. Se poate chiar ca, flrd sd gtie, si se iubeascd pe sine excesiv

',r r;ii se simtd atAt de puternicd in sinea ei, incAt este capabild sd

,lt'priseascd, pentru dragoste, toate dificult5lile pe care i le presa-

'.r irr cale viala, deEi costurile sunt enorme. FdcAnd o paraleld,

r r r('Va care a incheiat o afacere piguboasi nu este neapirat o

l','r'soan5 fdri bani, aceasta poate s5 rdmAni firi bani pentru cd

,,rr a calculat bine, din cauza unei afaceri neinspirate sau a unei

1,4 t Femei bolnave din iubire

investi,tii proaste. Dar faptul cd s-a trezit fdrd bani reprezintd o

consecin{6, nu o cauzd. Sd te trezegti fdrd stimd de sine poate ficonsecin(a faptului cd ai investit nechibzuit amorul propriu.IJneori, amorul propriu are o inclinafie ingrijoritoare spre

eroism, spre a-gi arunca singur pe umeri o mantie magicd care-l

face si se simti capabil de fapte de vitejie uriaqe ce nu-i vor adu-

ce nici succes, nici o reputa{ie la nivel mondial gi nici mdcar nu-ivor asigura un loc in Rai. Dimpotrivd, nu se va alege decAt cu

oboseali, umilinfd qi suferin!6.

Vorbesc femeile

Experienfa mea de psihanalist mi-a dat ocazia sd intAlnesc

numeroase femei care sufereau din dragoste. Povegtile lor apar

cosmetizate in paginile urmdtoare, astfel incAt nici ele insele sinu se poatd recunoaqte. Toate aceste femei m-au invdfat ceva.

Toate qi fiecare in parte mi-au permis si descopdr un rdspuns

fascinant qi individual. inainte de toate, le mulfumesc tuturor.Abordez fiecare dintre aceste povegti ca gi cAnd ar fi prima qi numd pot abfine sd nu md intreb: ,,Dar de ce?" ,,Qi de ce aceasti

femeie, atdt de inteligenti, atAt de ingenioasi gi care are o situa-

Fe bund nu-gi di seama cAt de mult suferd?" Qi dacb stie, de ce

acceptd asta ca gi cAnd nu ar exista altd solufie? $i de ce suferd ea,

inclusiv pentru sfArgitul unei relalii care mergea atAt de prost? $ide ce se intoarce la el, degi a suferit atAta lAngi el? $i de ce ii lip-seqte atAt de mult, dacd practic nu se mai suportau? $i de ce aq-

teapti in continuare ca el sd se schimbe, deqi este evident cd nuse va schimba niciodat5? $i de ce i se pare acest bdrbat extraor-

dinar, dacd el nu este aga in realitate? $i de ce a cdutat un alt

bdrbat care sd-i semene leit celui dinainte?Din toate aceste intrebdri se contureazd o intrebare esenfiald:

ce are ea de cAqtigat? Ce tranzactie ciudatd gi misterioasd a fdcut

Femeile qi iubirile bolnivicioase ? 15

('ir cu ea insdqi, cu acest bdrb at, cu viala, pentru a crede cd o sifua-

lic atAt de dureroasd ii este rentabild? Cum se explicd faptul cd

opune atAta rezistenld fald de ideea de a abandona aceastd pozifiecare aparent este atAt de inconfortabil5? irrcercureu de a rdspunde

lo aceste intrebiri rcprezintd subiectul cdrfii de fafd gi se va regdsi

cir un fir rogu in aceste pagini, diferenfiind-o astfel de alte cdrfi.

,,Ce am fdcut cn sd merit astq? "

Nu sunt singura din cabinetul meu care igi pune intrebdri.

l)acienta care vine la psihanalizh cautd la rAndul ei nigte rdspun-.asuri. In fiecare persoand, indiferent cd este femeie sau bdrbat,

t'are suferd gi care igi ingird lista de plAngeri in fala altcuiva, chiartlarci nu rostegte propriu-zis cuvintele, exist5 de fapt ceva care

lrrotesteazd: ,,Ce am fdcut ca si merit asta?" in general, repet -chiar daci nu rosteste cuvintele - tonul vocii sale te duce cu gAn-

tlul mai degrabd la o plAngere decAt la o intrebare gi nu pare sd

ir;tepte un rdspuns, ci o mAngAiere. in mod normal, aqteaptd siludd de la interlocutorul siu mai degrabi ceva de genul: ,,Nur'ste vina ta, este o nedreptate, tu egti extraordinar(5), bineinlelest'ii nu merili asta. Circumstanfele sunt dure gi celdlalt este .,cel

|ir u rr".

Evident, existd. suferinle pe care nu le meritd nimeni. Nimeninu meritd sd fie iubit bolnivicios gi cu atAt mai pufin maltratat.l)ar atunci cAnd un pacient formuleazd o asemenea nemulfumi-rt'in cabinetul unui psihanalist acesta din urmd ii ia in serios

intrebarea, in sens literal, gi se pune pe treabd pentru a-l ajuta sd

irrfeleag5. Ce a fdcut omul acesta pentru a merita aga ceva? intre-bririle pacientului qi ale psihanalistului incep sd se lege qi pleacd

irnpreund pe un drum in cdutarea unor rdspunsuri. Pe parcursul

tt'rapiei gi cu ajutorul psihanalistului, pacientul ajunge sd-gi rds-

PLrndd incluzAndu-se in propria intrebare.

16 V Femei bolnave din iubire

,,Ei bine, da, este posibil sd fi fdcut ceva care sd contribuie la

situa{ia urAtd pe care o trdiesc..."

in cazul femeilor care suferd din clragoste, exist5, de obicei,mai rrulte rispunsuri la aceste intrebdri. Am putea incepe prina rdspunde femeii care igi pune intrebarea: ,,Ce am (d.cut?", spu-nAndu-i cd primul lucru pe care l-a ficut a fost sd fie femeie.

Apoi am cduta, in fiecare cazin parte, sd infelegem cum evolu-eaz6. ea, in propria manierd, pe teritoriul feminitSlii sale, o evo-

lulie determinatd de istoria copildriei sale, de familie, tat5,

mamd, locul avut intre frafi gi surori, caracter si felul de a fi.Chiar dacd putem identifica trdsdturi comune in rAndul fe-

meilor ce suferd din dragoste, nu existi o cauzd singulard care sd

ofere o explicafie universal valabild. Trebuie mai degrabd sX ne

gAndim la un dialog permanent intre cazul general gi cel parti-cular, intre ceea ce atinge toate femeile, ca gen, aceastd generali-

zare extremi gi grosierd a ,,eternului feminin", si ceea ce este

strict particular qi personal, ce fine de istoria fiecXrei femei.

Daci n-am face decAt si generalizdm, n-ar mai avea sens sd

scriem aceastd carte, pentru cd ar insemna cd toate femeile, fdriexceptie, am fi osAndite, condamnate, sd suferim in dragoste.

Dimpotrivd, dacl, doar istoria personald ar avea greutate, ne-am

vedea constrAnse sd renunldm la misiunea noastrS, pentru cd

n-am rezolva nimic cu o singurd carte. Ar trebui sX scriem o car-

te pentru fiecare cititoare, o carte care si lind cont de propria sa

biografie. Asa cd, de-a lungul acestor pagini, vom trece perma-nent de la general la particular si invers.

Caracteristicile ,,femininului" care contribuie la faptul cd o

femeie accepti rolul de nefericitd in dragoste in viala ei sunt nu-meroase. Totugi, in aceastd carte, vom vedea ci unele dintreacestea sunt mai importante decAt celelalte.

Copildria fiecdreia dintre ele gi influenta ei asupra viefii adul-te modeleazd aceste caracteristici feminine in manierd individu-

Femeile Ei iubirile bolnivicioase ? 17

, r l.i la fiecare in parte. Istoria copildriei va genera un fel de ,,agen-,l.i irscuns6", un plan secret care se eschiveazd logicii formale si

' orrstiintei. Este vorba de un ghid silentios, urmdrit cu scrupulo-

.,rllte, chiar orbeste. Un ghid care nu-l duce intotdeauna pe cd-l,itor pe drumul cel mai bury cu atAt mai pufin pe calea cea mailrlrcri sau cea mai simpl5. Din contrd, il face sd repete fdri ince-Lrlc situatii dureroase f5rd si stie nici cum, nici cAnd, nici de ce.

L:.tc ghidul secret al cotiturilor intortocheate ale inconstientuluir ,r re 11€ domind si ne trddeazd frecvent.

Bdrbalii qi femeile

lbt cdutAnd analogii care sd ne permitd sd ne apropiem derrristerul femininului si masculinului in toatd complexitatea lui,nr :rm gAndit laHnmlet. Tragedia 1ui Shakespeare prezintd doud

l)('rsonaje care intrupeaz6, hecare in propria sa tragedie, extre-rr r.r fenainitdfii gi a masculinitdtii gi incotro duc acestea. Md referl,r cuplul blestemat format din Hamlet qi Ofelia.

I {amlet si Ofelia sunt indrdgostili nebunegte unul de celSlalt.li,tul mgrte bine pAni cAnd regele, tatil lui Hamlet, moare in

( rl('Lrmstante stranii, iar el, in postura de fiu unic, trebuie s5-i

'^rzLrune moartea. Din acel moment, Hamlet trebuie sd devinir,rzbundtorul demn al tatdlui sdu. Restul lumii nu-l mai intere-,t',r'/,4, nici micar Ofelia. Singurul lucru care-l animd este obsesia

',r2,lrunirii, la {el Ei indoiala; va fi el la iniltime gi va reuqi ceea ce

r.rl,il lui aqteaptd de la el? Pe tot parcursul tragediei, chinuit derrr,lccizie, Hamlet igi pune o grdmad5 de intrebdri, dintre care, rr r.r il caracterizeazl, mai mult decAt celelalte: ,,A fi sau a rru h?"lrr I lcbarea lui mi se pare tipic masculind si seamXnd cu interoga-tr,r ,,Sunt eu suficient de bdrbat pentru a implini dorinfa tatdlui,^'t?",,,Cum ar trebui s5 demonsttez asta?" intrebarea lui ?n-

trrrt'lripeazd preocuparea masculin5, birbatul este torturat de

18 ? Femei bolnave din iubire

ideea de ,,dfi", de a se apropia de ceea ce se presupune ce trebu-

ie si fie un birbat. Pentru pozitionarea masculin5, este impor-tant sd demonstreze activ cd el ,,are" ceea ce trebuie gi igi petrece

cea mai mare parte a timpului punAndu-gi in valoare calitdfile.

El ,,trebuie sd he" cel mai curajos, cel mai puternic, cel mai inte-

ligent cel mai cuceritor. La urma urmelor, trebuie si fie intot-deauna primul pe o listd, permanent implicat intr-o competifiecu un alt bdrbat, care se desfigoard in mintea sa fird incetare. De

altfel, in tragedia lui Shakespeare, Hamlet este dispus sd ucidi -gi ucide - pentru ,,a h" bdrbat, fiu demn al tatilui sdu, pentrua-gi apdra locul siu in lume.

Dar cu femeile ce se intAmpld? Ce se intAmpld cu Ofelia intimp ce Hamlet este obsedat de rdzbunate, prea ocupat si eluci-deze dacd ,,este sau nu este", sd caute sd inleleagd ce ar trebui sd

facd pentru ,,a fi" wt bdrbat asemenea tatdlui sdu; Ofelia, com-

plet striind de luptele pentru putere, qtie doar cd este incd indrd-gostitd de Hamlet qi cd acesta o ignord. Incapabili sd preia chiargi cea mai mici inifiativ5, tot ce poate si facd este sd viseze la

dragostea ei. Astfel, igi pierde timpul punAndu-gi mereu aceeagi

intrebare. Ofelia innebunegte din dragoste gi se abandoneazd

dezlinluitd acestei nebunii: igi pierde minlile pentru cd Hamletnu o iubeqte. inconjuratd de flori, igi petrece ultimele zile dinviafd smulgAnd petalele margaretelor gi intrebAndu-le: ,,md iu-beqte?" sau,,nu md iubegte?" OfeIia este gata si moard - gi moa-

re -, se sinucide din dragoste, intrupAnd pasivitatea femininddusd la extrem.

Nemulfumirea Ofeliei este una pe care o auzim c.el mai des

din gura femeilor, care, mai devreme sau mai tArziu, se vor in-treba: ,,Md iubegte?", ,,Nu mi iubeqte?", ,,ll|i4d. iubegte rrult?",

,,Cum md iubegte?", ,,Meva iubi toatd viafa?", ,,Ce trebuie sd fac

eu ca sd mi iubeascd mai mult?"Aceste intrebdri - ,,Me iubegte?", ,,Nu md iubegte?" - nu re-

prezintd cea mai bund manierd de a risipi indoielile in privinfa

Femeile qi iubirile bolnivicioase ? 19

runei relafii aflate intr-o stare lamentabild. Nu este suficient sd

rrlspunzi: ,,Da, mdiubeste!" $i bdrba{ii care maltrateazd femeilei6i iubesc enorm victimele; le iubesc atAt de mul! incAt nu supor-ti\ ideea de a nu fi cu ele gi de a le vedea triind filrd a se supunetrrntrolului lor... Le iubesc, intr-adevdr, dar este o iubire bolnavS,rrutresc o dragoste monstruoasi. Le iubescin felul acesta atat dernult, incAt prefer6., de exemplu, si le vadi fdri suflare mai de-grabi decAt in bralele altui bdrbat. Agadar, intrebdrile ,,Md iu-lrt.qte?", ,,Nu mi iubegte?" presupun nigte rispunsuri inqeldtoa-r'('. Pentru inceput rdspunsul ii aparfine celuilalt si este

intotdeauna de preferat sd formuldm intrebiri la care poate ris-lrunde fiecare individual, de exemplu: ,,Aceastd rela(ie imi con-vine sau rl:u?", ,)heau sd triiesc in felul acesta?",,,Sunt dispusdsil-i iert incd o infidelitate?", ,,CiF ani mai pot eu sd agtept pAndt'a cl si se hotdrasc6?", ,ikebuie sd m5 incred in cuvintele sau in,rcfiunile lui, in promisiuni sau in fapte?"

Numai femeiJe?

Vom vorbi despre,,femei aflate in iubiri bolndvicioase" pen-lru a ne putea inlelege si pentru ci ele reprezintX majoritatea,rlur cu siguranld existd qi bdrba{i angrenafi in astfel de iubiri.I )lind-o la o parte pe Barbie, eu nu cunosc nicio femeie care si fiel(X)'Z' femeie, nici vreun bdrbat, in afard de Rambo, care sd fiel{X)'2, birbat (gi spun Rambo pentru cd mi se pare cd nici Kerypirrtenerul lui Barbie, nu are o identitate sexuali foarte bine de-

lirritl). Omul se distinge, intre altele, prin dispozifia sa cdtre bi-r.t'xrralitate.

CAnd vorbim despre orice persoand, in loc sd vorbim despre

,,lriirbat" sau,,femeie" in stare pur6, ar trebui sd vorbim desprepozifie masculind sau pozi{ie feminind, identificAnd ,,femini-rrul" cu pasivitatea si,,masculinul" cu activitatea. Pentru a expli-

20 ? Femei bolnave din iubire

ca ?n ce sens identific femininui/mascuiinul cu pasivitatealacti-

vitatea, voi recurge la expresia biologicd cea rnai elementari;

fecundarea. Din cel mai clescriptiv punct de vedere, si asurnAn-

du-ne riscul de fi considerali politic incorecfi, putem afirma cd

ovulul agteapt5 (in inod pasiv) venirea spermatozoidului, intimp ce spermatozoidul trebuie sd caute (activ) intAlnirea cu

ovulul. Astfel se scrie povestea de dragoste dintre ovul si sper-

matozoid"

Ce se intAmpld atunci cAnd aceastd expresie biologic5 ele-

mentard devine mai complexd, fiind vorba de oameni? Apare unevantai foarte variat in care femininul gi masculinul, pasivitatea

gi activitatea, se amestecd in proporfii diferite, oferind drept re-

zultat o ampli gamd de atitudini omenesti care trec de la extre-

mele cele mai caricaturale ale homosexuahtelii, in care presupu-

nem, de exemplu, ci un bdrbat se plaseazd in rnod absolut intr-opozifie feminind sau o femeie se plaseazd intr-o pozilie indiscu-

tabil masculind" pAnX la aqa-zisa heterosexualitate fdrb patd, re-

prezentatd de imaginile reprezentative ale ,,macho-ului iberic"si ,,femeii obiect", trecAnd gi prin modelul femeii de carierd

agresive, care dd ordine, imbrdcati in taiorul sdu impecabil, sau

al metrosexualului care se aranjeazd, se epileazi Ei folosegte us-

citorul de pir mai mult decAt sofia sa qi cheltuie mai mulqi bani

pe produsele de infrumuselare.Acurn, dupd ce am explicat cd pornesc de la un degradd mas-

culin-feminin care cuprinde o infinitate de combinafii, lin sisubliniez cd pozilia feminind pasivd presupune o predispozifiemult mai mare spre suferinfa din dragoste decAt pozitia mascu-

lind activ6.

Pentru Simone de Beauvoir, maniera de a iubi considerati

,,tipic feminin5" este consecinta inevitabilS a pozifiei de deza-

vantaj social in care se gdsegte femeia - o situafie de dependenid

care o impiedic5 sX fie propriul subiect 9i actrifa principalS a

Femeile 9i iubirile bolnbvicioase V 21

victii sale. ln opinia scriitoarei, femeia, condamnatd sd depindd,lL'b5rbat nu are altd optiune decAt s5-1 transforme pe acesta

nrtr-un soi de Dumnezeu qi, pornind de aici, s5-si trans{orme,,,nditia de sciavd ?ntr-o virtute gi dragostea in singura ratiune,lt' a trdi. Curios este faptul cd femeia nu se revolt5 ?mpotriva,rr'cstei situatii, dimpotrivS, femeia supusd se simte mAndrd de,rliLudinea ei de sclavi si resimte stntutul ei de seraitoare cn pe oittr(trtre. Astfel, dragostea reprezintd pentru femeie mai mult de-,,rI o formd de exprimare afectiv5, o adevdrat"l religie"

Personal, impdrtdqesc pirerea lui Simone de Beauvoir in pri-linta acestei majoritifi a femeilor care trdiau aga pAni nu de-,lrult" insA aceasti abordare mi se pare insuficientd pentru a ex-

I'lica situafia numeroaselor femei care suferd din dragoste inI'r'('zent. Astdzi existS din ce in ce mai multe femei care au un',,r1;rriu stabil gi manevreazd singure frAiele propriei viefi profe-,r{ )nale. Cunoastem cel pufin o femeie care qi-a fdcut singurl un

l, '. <qf soare fdrX si depindd de un bdrbat. $tim c5, in pofida

1,,'rsistenfei diferentelor pe criterii de gery existd din ce in ce mair r rr rl[e fernei care ajung in posturi de responsabilitate in politicd,ri,rt'cri, in lumea cultural5 etc. Simone de Beauvoir ar fi mAndrd

,1,' t'le, pentru cd acestea ne demonstreazd, ci lupta si cuvintele, i. r.'c ou inspirat cel mai fecund feminism, n-au fost in zadar.

in ciuda tuturor acestor reusite, insdqi Simone de Beauvoir art r ,;i n'prinsd sd vadd cAt de pline sunt ca-binetele psihologilor det, rrrr'i autonome, independente, emancipate/ care, atunci cAnd,'rr lr vede nimeni, iqi plAng neconsolate rdnile pe care le gene-

', ,r.,ri o dragoste nefericitS, aga cum o ficeau femeile dinainteal, 'r Aceste femei strdlucite, care ar-i parte de recunoastere, care,rr ilriti au, practic, nimic de demonstrat din punct de vedere

1,i,,1,'5isp6l, continu5 si o imite pe Ofetria gi, pe ascuns, srnulg

1', i,rlt'le margaretelor ofiIite, intrebAndu-se: ,,rnd iubeste, pufin,, ', , ilt, nasiLriral, ia nebunie, deloc."."