Curs

Curs

Curs

Curs

introductiv

introductiv

introductiv

introductiv

Conf.dr.VIO

REL

Conf.dr.VIO

REL

Conf.dr.VIO

REL

Conf.dr.VIO

REL

LUPU

LUPU

LUPU

LUPU

Disciplina

Disciplina

Disciplina

Disciplina

de

de

de

de

Psihiatrie&

Psihiatrie&

Psihiatrie&

Psihiatrie&Psihiatrie

Psihiatrie

Psihiatrie

Psihiatrie

pediatrica

pediatrica

pediatrica

pediatrica

UMF

UMF

UMF

UMF “ “““Iu

liu

Iuliu

Iuliu

Iuliu

Hatieganu

Hatieganu

Hatieganu

Hatieganu” ”””Cluj

Cluj

Cluj

Cluj- ---

Napoca

Napoca

Napoca

Napoca

De

fin

iţia

Psi

hia

trie

i�

Psi

hia

tria

est

e o

dis

cip

lin

ă a

med

icin

ii c

are

are

ca

dom

eniu

stu

die

rea

tulb

urã

rilo

rp

sih

ice

şi a

dev

ieri

lor

de

la n

orm

al, p

reci

zân

d c

auze

le, c

ond

iţii

le d

e ap

ariţ

ie

a ac

esto

ra, p

recu

m ş

i mec

anis

mel

e lo

r p

atog

enet

ice

şi

inte

rven

ţia

tera

peu

ticã

.

�D

e la

înce

pu

t tr

ebu

ie p

reci

zat

ce s

e în

ţele

ge, î

n

med

icin

ã în

gen

eral

şi î

n p

sih

iatr

ie în

sp

ecia

l, p

rin

n

orm

alit

ate,

an

orm

alit

ate,

sãn

ãtat

e, b

oalã

şi d

efec

t.

No

rma

l şi

pa

tolo

gic

în

via

ţa

psi

hic

ă

�E

xist

ã 3

tip

uri

de

nor

me

care

sta

u la

baz

a n

orm

alit

ăţii

:

�1.

Nor

ma

med

iei s

tati

stic

e

�2.

Nor

ma

idea

lã s

au v

alor

icã

�3.

Nor

ma

fun

cţio

nal

ã

1.

No

rma

me

die

i st

ati

stic

esa

u a

fre

cve

nţe

i m

axim

e

�U

n f

enom

en c

u c

ât e

ste

mai

fre

cven

t în

tâln

it c

u a

tât

poa

te f

i con

sid

erat

mai

n

orm

al, i

ar c

u c

ât e

ste

mai

rar

, cu

atâ

t ap

are

mai

an

orm

al. A

ceas

tãn

orm

ã n

u e

ste

însã

vala

bil

ã în

ori

ce s

itu

aţie

, un

con

trae

xem

plu

fiin

d c

onst

itu

it d

e fa

ptu

l cã,

de

exem

plu

, ca

ria

den

tarã

est

e p

reze

ntã

la 9

6%d

in

pop

ula

ţia

Rom

ânie

i, fă

ră c

a ac

est

lucr

u s

ã p

oatã

fi c

onsi

der

at n

orm

al.

2.

No

rma

id

ea

lã s

au

va

lori

cã

�se

rap

orte

azã

la t

ipu

ri id

eale

, în

sen

sul

cã f

ieca

re c

ult

urã

sau

su

bcu

ltu

rãîş

i p

roie

ctea

zãan

um

ite

valo

ri în

car

e se

st

ipu

leaz

ãm

odal

itat

ea în

car

e p

erso

ana

ar t

reb

ui s

ã se

com

por

te.

3.

No

rma

fu

ncţ

ion

alã

�se

ref

erã

la m

ãsu

raîn

car

e p

erso

ana

îşi

înd

epli

neş

te r

olu

l fu

ncţ

ion

al p

entr

u c

are

exis

tã. E

ste

con

sid

erat

nor

mal

om

ul c

are

în

acel

aşi t

imp

cor

esp

un

de

nor

mel

or s

tati

stic

e şi

idea

le a

le u

nei

cu

ltu

ri s

au s

ub

cult

uri

, şi

reu

şeşt

e to

tod

atã

sã-ş

i în

dep

lin

easc

ãro

lul

fun

cţio

nal

.

An

orm

ali

tate

a

�es

te o

înd

epãr

tare

de

nor

mã,

car

e se

p

oate

fac

e în

sen

s p

ozit

iv(g

enia

lita

te)

sau

neg

ativ

(în

dep

ãrta

re)

pri

n m

inu

s,

def

icit

de

per

form

anţã

, dez

orga

niz

are,

d

estr

uct

ura

re. L

a an

orm

alit

ate

se

pro

du

ce o

mod

ific

are

a tu

turo

r ce

lor

3 ac

cep

ţiu

ni a

le n

oţiu

nii

de

nor

mal

itat

e.

SA

NA

TA

TE

A�

Înai

nte

de

a d

efin

i noţ

iun

ea d

e b

oală

tre

bu

ie d

efin

it

noţ

iun

ea d

e să

năt

ate,

car

e se

su

pra

pu

ne

într

-o a

nu

mit

m

ăsu

ră p

este

noţ

iun

ea d

e n

orm

alit

ate,

incl

usi

v d

in

pu

nct

de

ved

ere

al n

orm

alit

ăţii

psi

hic

e. C

onfo

rm

def

iniţ

iei O

rgan

izaţ

iei M

ond

iale

a S

ănăt

ăţii

, sãn

ãtat

eaes

te o

sta

re d

e b

ine

din

pu

nct

de

ved

ere

bio

-psi

ho-

soci

al.

�P

erso

ana

san

toas

ãd

in p

un

ct d

e ve

der

e p

sih

ic t

reb

uie

sã

aib

ão

evol

uţi

e as

cen

den

tã ş

i sã

se r

eali

zeze

atâ

t ca

p

erso

anã,

cât

şi l

a n

ivel

soc

ial.

Bo

ala

�se

car

acte

rize

azã

pri

n p

ertu

rbar

ea l

a d

ifer

ite

niv

ele

a st

ruct

uri

lor

fun

cţio

nal

e al

e in

div

idu

lui

în t

oat

e ce

le t

rei

acce

pţi

un

i b

io-p

sih

o-s

oci

ale.

�B

oal

a p

sih

icã

con

stã

într

-un

pro

ces

care

rea

lize

azã:

un

d

efic

it p

sih

ic i

mp

ort

ant

şi p

relu

ngi

t al

per

soan

ei

con

ştie

nte

; o d

eniv

elar

e a

vieţ

ii p

sih

ice;

o d

ezo

rgan

izar

e-d

estr

uct

ura

rea

vieţ

ii p

sih

ice

sau

o d

izar

mo

nie

a vi

eţii

in

trap

sih

ice.

�In

dif

eren

t d

e p

roce

sul

care

are

lo

c, b

oal

a p

sih

icã

per

turb

ã ac

tivi

tate

a su

bie

ctu

lui

şi î

i în

grãd

eşte

cap

acit

atea

de

a se

au

toad

min

istr

a şi

lib

erta

tea

lui

inte

rio

arã.

De

asem

enea

, es

te p

ertu

rbat

ã co

mu

nic

area

in

teru

man

ãşi

est

e îm

pie

dic

atã

dez

volt

area

co

resp

un

zãto

are

a p

erso

nal

itãţ

ii.

De

fect

ul

�D

efec

tuls

e re

ferã

la o

an

orm

alit

ate

în

min

us

lip

sitã

de

din

amis

m ş

i car

e rã

mân

eco

nst

antã

. Ace

sta

poa

te r

ezu

lta

din

n

each

iziţ

ion

area

un

or c

apac

itţi

fun

cţio

nal

e sa

u a

un

or a

bil

itãţ

i de

acţi

un

e, s

au p

oate

sã

apar

ãla

o p

erso

anã

care

dob

ând

ise

o se

rie

de

cap

acit

ţişi

ab

ilit

ãţi p

e ca

re le

pie

rde.

SC

UR

T I

ST

OR

IC A

L P

SIH

IAT

RIE

I C

OP

ILU

LUI

ŞI

AD

OLE

SC

EN

TU

LUI

�P

sih

iatr

ia c

opil

ulu

i şi a

dol

esce

ntu

lui s

-a d

ezvo

ltat

ca

dis

cip

lin

ã in

dep

end

ent

înce

pân

d c

u s

ecol

ul a

l XX

-lea

, d

eşi r

elat

ãrid

esp

re u

nel

e tu

lbu

rãri

care

ap

ar la

vâr

sta

de

dez

volt

are

au f

ost

con

sem

nat

e in

clu

siv

din

an

tich

itat

e.�

Un

mar

e m

erit

în f

ocal

izar

ea a

ten

ţiei

asu

pra

ace

stei

vâ

rste

ap

arţi

ne

şcol

ii p

sih

anal

itic

e fr

eud

ien

e, c

are

exp

lic

apar

iţia

nev

roze

lor

pri

n c

onfl

icte

le în

sp

ecia

l de

nat

urã

sex

ual

ã ca

re a

par

în p

rim

ii a

ni d

e vi

aţã.

În

afa

ra

lui S

. Fre

ud

, au

juca

t u

n r

ol im

por

tan

t în

ace

st s

ens

An

na

Freu

d, M

elan

ieK

lein

şi M

ich

aelF

ord

ham

.

SC

UR

T I

ST

OR

IC A

L P

SIH

IAT

RIE

I C

OP

ILU

LUI

ŞI

AD

OLE

SC

EN

TU

LUI

�P

rin

tre

pri

mel

e tr

atat

e d

e p

sih

iatr

ie a

cop

ilu

lui ş

i ad

oles

cen

tulu

i au

fos

t ce

le s

cris

e d

e au

tori

ca

De

San

ctis

, Sa

chs

şi H

ausm

anîn

juru

l an

ulu

i 192

5.

�U

nu

l din

tre

„pãr

inţi

i” p

edop

sih

iatr

ieim

ond

iale

est

e co

nsi

der

at a

fi p

sih

iatr

ul a

mer

ican

Leo

Kan

ner

care

, în

19

35 a

înfi

inţa

t p

rim

a ca

ted

rã d

e p

edop

sih

iatr

ied

in lu

me.

A

cest

a a

fost

şi c

el c

are

a d

escr

is p

rim

ele

cazu

ri d

e au

tism

in

fan

til î

n a

nu

l 194

3.

�U

n a

n m

ai t

ârzi

u, p

edop

sih

iatr

ulv

ien

ezH

ans

Asp

erge

ra

des

cris

mai

mu

lte

cazu

ri d

e „p

sih

opat

ie a

uti

stã

cu d

ebu

t în

co

pil

rie”

, car

e u

lter

ior

au p

urt

at n

um

ele

de

„sin

dro

m

Asp

erge

r”.

SC

UR

T I

ST

OR

IC A

L P

SIH

IAT

RIE

I C

OP

ILU

LUI

ŞI

AD

OLE

SC

EN

TU

LUI

�M

erit

e d

eose

bit

e în

dez

volt

area

ped

opsi

hia

trie

iau

avu

t şi

p

erso

nal

itãţ

ica

Suh

arev

aîn

UR

SS, G

öln

itz

în G

erm

ania

, Fi

sch

erîn

Ceh

ia. D

up

ã19

48, s

ub

egi

da

O.M

.S. s

-au

or

gan

izat

mai

mu

lte

wor

ksh

op-u

riin

tern

aţio

nal

e cu

sc

opu

l de

a se

un

ific

a n

omen

clat

ura

pe

pla

n in

tern

aţio

nal

în

cee

a ce

pri

veşt

e p

rob

lem

atic

a tu

lbu

rãri

lor

şi d

evie

rilo

r p

sih

ice

ale

cop

iilo

r şi

ad

oles

cen

ţilo

r.

�D

e ex

emp

lu, d

epre

sia

a fo

st r

ecu

nos

cutã

pe

pla

n

inte

rnaţ

ion

al c

a fi

ind

o t

ulb

ura

re c

are

poa

te a

par

e şi

la

cop

ii, a

bia

du

pã

anu

l 197

1, în

tim

p c

e m

ania

a f

ost

recu

nos

cut

în a

cela

şi s

ens

doa

r d

up

ãan

ul 1

990.

SC

UR

T I

ST

OR

IC A

L P

SIH

IAT

RIE

I C

OP

ILU

LUI

ŞI

AD

OLE

SC

EN

TU

LUI

�În

Rom

ânia

, un

mar

e m

erit

în d

elim

itar

ea

dom

eniu

lui p

edop

sih

iatr

ieil

-a a

vut

pro

f.d

r.

V. G

hir

an, c

are

a co

nd

us

Cat

edra

de

Psi

hia

trie

a C

opil

ulu

i şi A

dol

esce

ntu

lui d

in

cad

rul U

.M.F

. „Iu

liu

Haţ

iega

nu

” C

luj-

Nap

oca

într

e an

ii 1

968-

1997

şi c

are

a fo

st ş

i p

rim

ul p

reşe

din

te a

l Soc

ieta

ţiiN

aţio

nal

e d

e P

sih

iatr

ie ş

i Neu

rolo

gie

a C

opil

ulu

i şi

Ad

oles

cen

tulu

i din

Rom

ânia

.

Pe

do

psi

hia

tria

�P

edop

sih

iatr

iase

inte

rsec

teaz

ãcu

mai

mu

lte

dom

enii

, cu

m a

r fi

: psi

hia

tria

ad

ult

ulu

i, p

edia

tria

, p

sih

olog

ia d

evel

opm

enta

lã, n

euro

logi

a in

fan

tilã

, so

ciol

ogia

, psi

hop

edag

ogia

, fiz

iolo

gia

nor

mal

ã şi

p

atol

ogic

ã.

�Sc

opu

l psi

hia

trie

i cop

ilu

lui ş

i ad

oles

cen

tulu

i est

e d

e a

asig

ura

, ap

ãra,

red

a şi

am

elio

ra s

ãnta

tea

psi

hic

ã a

cop

iilo

r şi

ad

oles

cen

ţilo

r şi

, im

pli

cit

a vi

itor

ilor

ad

ulţ

i.

Pri

nci

pii

(Gh

ira

n,1

97

7)

�1

–p

rin

cip

iul u

nit

ãţii

orga

nis

mu

luic

u m

ediu

l ext

ern

, ca

re p

oate

val

ida

sau

, din

con

trã,

inh

iba

ech

ipot

enţi

alit

ãţil

epr

ezen

te în

str

uct

ura

co

nst

itu

ţion

alã

a co

pil

ulu

i şi a

dol

esce

ntu

lui.

�2

–p

rin

cip

iul h

omeo

staz

iei o

rgan

ism

ulu

icar

e ac

ţion

eazã

şi în

dom

eniu

l vie

ţii p

sih

ice

a co

pil

ulu

i şi

adol

esce

ntu

lui î

n c

are

se d

eru

leaz

ão

seri

e d

e ci

rcu

ite

de

tip

fee

d-b

ack

care

det

erm

inã

în f

inal

con

du

ita

ind

ivid

ulu

i.

Pri

nci

pii

(Gh

ira

n,1

97

7)

�3

–p

rin

cip

iul d

ezvo

ltãr

iilo

ngi

tud

inal

e, d

inam

ice

a ac

tivi

tãţi

ipsi

hic

e la

cop

ilca

re s

e re

ferã

la e

xist

enţa

u

nu

i dem

ers

con

tin

uu

, în

tre

pte,

a d

ezvo

ltãr

iip

sih

ice

a co

pil

ulu

i şi a

dol

esce

ntu

lui î

n f

un

cţie

de

etap

a d

e vâ

rstã

şi c

are

pre

supu

ne

şi u

n g

rad

de

pla

stic

itat

e în

d

ezvo

ltar

ea f

un

cţii

lor

insu

fici

ent

mat

ura

te.

�4

–p

rin

cip

iul i

nd

ivid

ual

izri

isti

pu

leaz

ãfa

ptu

l cã

fiec

are

cop

il r

epre

zin

tão

enti

tate

un

icã

în c

ele

trei

d

imen

siu

ni b

io-p

sih

o-so

cial

e, m

otiv

pen

tru

car

e fi

ecar

e tr

ebu

ie t

rata

t in

div

idu

aliz

at.

Lin

ii d

ire

cto

are

in c

azu

l tu

lbu

rãri

lor

psi

hic

e a

le c

op

ilu

lui

şi a

do

lesc

en

tulu

i(G

old

be

rg,

20

01

):

�1

–A

fecţ

iun

ile

psi

hic

e în

cop

ilãr

ieşi

ad

oles

cen

ţã în

regi

stre

azã

o m

orb

idit

ate

imp

orta

ntã

şi p

ot f

i cro

nic

e şi

rec

ure

nte

;

�2

–T

ulb

urã

rile

asoc

iate

su

nt

frec

ven

te la

cop

ii ş

i ad

oles

cen

ţi;

�3

–E

valu

area

con

text

ulu

i fam

ilia

l, so

cial

, cu

ltu

ral ş

i a m

ediu

lui

de

dez

volt

are

este

ese

nţi

al;

�4

–D

atel

e cu

pri

vire

la in

terv

enţi

a te

rap

euti

cã

psi

hof

arm

acol

ogic

ãsu

nt

în c

onti

nu

ã ex

pan

siu

ne,

dar

ac

tual

men

te r

elat

iv li

mit

ate;

�5

–În

gen

eral

, est

e n

eces

arã

o e

valu

are

şi o

sta

bil

ire

a p

lan

ulu

i te

rap

euti

c pe

baz

a u

nu

i con

sult

mu

ltid

isci

pli

nar

şi a

un

ei

acti

vitã

ţiîn

ech

ipã.

Ev

alu

are

a d

iag

no

stic

aîn

psi

hia

tria

co

pil

ulu

i şi

ad

ole

sce

ntu

lui

Are

an

um

ite

par

ticu

lari

tãţi

faţã

de

eval

uar

ea a

du

ltu

lui

cu p

robl

eme

psi

hic

e. E

ste

uti

lã r

esp

ecta

rea

urm

ãtoa

relo

rîn

dru

mãr

iem

ise

de

cãtr

eP

enn

şi

Hag

ino

(200

1) le

gate

de

aces

t as

pec

t:�

Se in

terv

ieve

azã

cop

ilu

l şi p

ãrin

ţii,

atât

sep

arat

cât

şi

împ

reu

nã;

pot

fi in

clu

şi a

lţi a

du

lţi i

mp

orta

nţi

(p

rofe

sori

, ed

uca

tori

, bu

nic

i) s

au f

raţi

, col

egi e

tc.;

�Se

pre

cize

azã

deb

utu

l dez

volt

area

şi c

onte

xtu

l si

mpt

omel

orp

reze

nte

;�

Se o

bţin

info

rmaţ

ii s

up

lim

enta

re d

e la

şoa

lã, c

onsi

lier

i sa

u d

e la

per

son

alu

l med

ical

car

e l-

a în

griji

t an

teri

or;

Ev

alu

are

a d

iag

no

stic

aîn

psi

hia

tria

co

pil

ulu

i şi

ad

ole

sce

ntu

lui

�Se

rea

lize

azã

isto

ricu

l dez

volt

ãrii

pe

etap

e d

e vâ

rstã

, m

edic

al, ş

cola

r şi

soc

ial,

pre

cum

şi i

stor

icu

l n

eru

rop

sih

iatr

ical

fam

ilie

i;�

Se e

valu

eazã

fam

ilia

pen

tru

a d

etec

ta e

ven

tual

ele

pro

ble

me

de

tipu

l con

flic

telo

r, d

ific

ult

ãţil

orm

arit

ale,

rol

uri

lor

sau

inte

rdic

ţiil

or in

adec

vate

şi

abu

zulu

i em

oţio

nal

, sex

ual

sau

fizi

c.�

Se e

lim

inã

tulb

urã

rile

med

ical

e sa

u n

euro

logi

ce

det

erm

inat

e d

e m

edic

amen

te s

au s

ub

stan

ţe

psi

hoa

ctic

ve: a

lcoo

l, d

rogu

ri, e

fect

uân

d u

n a

ten

t ex

amen

fiz

ic ş

i de

lab

orat

or.

Ev

alu

are

a d

iag

no

stic

aîn

psi

hia

tria

co

pil

ulu

i şi

ad

ole

sce

ntu

lui

�O

rice

exa

min

are

psi

hia

tric

ã în

cep

e cu

ob

serv

aţia

, urm

atã

de

anam

nez

ã (i

nte

rviu

), e

xam

en p

sih

ic, e

xam

en c

lin

ic

gen

eral

, exa

men

neu

rolo

gic,

tes

tare

a p

sih

olog

icã,

EE

G ş

i al

te e

xam

inar

ipar

acli

nic

eca

re v

or f

acil

ita

pu

ner

ea a

tât

a d

iagn

osti

culu

i poz

itiv

, cât

şi a

cel

ui d

ifer

enţi

al (

Ifte

ne,

19

99).

�

Inte

rviu

l psi

hia

tric

est

e b

ine

sã în

ceap

ãcu

o a

nam

nez

ã at

entã

a p

rin

ţilo

r, s

epar

at, u

rmat

ã d

e an

amn

eza

cop

ilu

lui

sau

ad

oles

cen

tulu

i. D

iscu

ţiil

e tr

ebu

ie c

ond

use

pe

un

dru

m

cu r

elev

anţã

pen

tru

sim

pto

mat

olog

ia p

reze

nta

tã d

e co

pil

. Se

poa

te u

tili

za in

terv

iul l

iber

sau

inte

rviu

l sis

tem

atic

pri

n

apli

care

a u

nor

ch

esti

onar

e st

and

ard

izat

e.

Ev

alu

are

a d

iag

no

stic

aîn

psi

hia

tria

co

pil

ulu

i şi

ad

ole

sce

ntu

lui

�În

tim

pu

l in

terv

iulu

i cop

ilu

lui s

au

adol

esce

ntu

lui s

e p

roce

dea

zãşi

la e

fect

uar

ea

exam

enu

lui p

sih

ic. T

rebu

ie s

ã se

ţin

ãse

ama

de

mai

mu

lte

asp

ecte

sem

nif

icat

ive

lega

te d

e p

arti

cula

ritã

ţile

vârs

tei.

Ast

fel,

în g

ener

al (

cu

mic

i exc

epţi

i), n

u c

opil

ul s

au a

dol

esce

ntu

l est

e ce

l car

e so

lici

tã c

onsu

ltu

l, ci

mai

deg

rabã

este

ad

us

de

cãtr

ep

ãrin

ţila

med

ic, p

sih

olog

sau

p

sih

oped

agog

.

Ev

alu

are

a d

iag

no

stic

aîn

psi

hia

tria

co

pil

ulu

i şi

ad

ole

sce

ntu

lui

�P

e d

e al

tã p

arte

, am

bia

nţa

cab

inet

ulu

i de

con

sult

aţie

tre

bu

ie s

ã fi

e p

otri

vitã

atâ

t p

entr

u p

acie

nţi

i de

vârs

tã m

icã,

cât

şi

pen

tru

ad

oles

cen

ţi, e

lim

inân

du

-se

din

câ

mp

ul v

izu

al a

l pac

ien

ţilo

r ob

iect

ele

care

le

-ar

pu

tea

acce

ntu

a an

xiet

atea

. De

asem

enea

, lim

baj

ul t

reb

uie

ad

apta

t n

ivel

ulu

i de

vârs

tã ş

i de

dez

volt

are

cogn

itiv

ã a

pac

ien

tulu

i.

Co

pii

mic

i�

În c

azu

l cop

iilo

r m

ici (

ante

pre

şcol

ariş

i pre

şcol

ari)

se

rec

oman

dã

med

iere

a co

nta

ctu

lui v

erb

al c

u

aju

toru

l ju

cãri

ilor

sau

pri

n e

xam

inar

ea u

nor

fo

togr

afii

. La

cop

iii ş

cola

ri m

ici,

inte

rviu

l tre

bu

ie

înce

pu

t p

rin

ab

ord

area

un

or t

eme

ind

ifer

ente

, cu

sc

opu

l de

a le

dim

inu

a an

xiet

atea

, du

pã

care

se

abor

dea

zãp

rob

lem

a ca

rdin

alã.

Ad

ole

sce

nti

�În

caz

ul a

dol

esce

nţi

lor

se r

ecom

and

ã o

atit

ud

ine

cât

mai

tra

nşa

ntã

şi d

irec

tã, e

vitâ

nd

u-s

e to

nu

l m

oral

izat

or. D

e m

ult

e or

i sp

ecia

lişt

ii s

e p

ot lo

vi d

e n

egat

ivis

mu

l, os

tili

tate

a şi

rez

iste

nţa

ad

oles

cen

ţilo

r, c

are-

l asi

mil

eaz

pe

med

ic c

u

pãr

inţi

ilu

i, cu

car

e d

e ce

le m

ai m

ult

e or

i est

e în

co

nfl

ict

des

chis

.

Exa

me

nu

lp

sih

ic�

Exa

men

ul p

sih

ic p

rop

riu

-zis

se

des

fãşo

arã

pe

du

rata

a c

el

pu

ţin

40

de

min

ute

şi a

re c

a ob

iect

iv p

rin

cip

al e

valu

area

vi

eţii

psi

hic

e a

cop

ilu

lui s

au a

dol

esce

ntu

lui,

incl

uzâ

nd

n

ivel

ul d

ezvo

ltãr

iico

gnit

ive,

al p

erce

pţi

ilor

, ate

nţi

ei,

mem

orie

i, or

ien

trii

tem

por

o-sp

aţia

le, c

onşt

iin

ţei,

imag

inaţ

iei,

gân

dir

ii, a

fect

ivit

ãţii

, vie

ţii i

nst

inct

ive,

ac

tivi

tãţi

i, ri

tmu

lui v

egh

e-so

mn

, per

son

alit

ãţii

actu

ale.

�D

e as

emen

ea, s

e ex

amin

eazã

şi a

spec

tul g

ener

al (

ţin

uta

, ex

pre

sia

feţe

i, p

rivi

rea,

ati

tud

inea

, ges

tica

, mim

ica,

p

anto

mim

a) ş

i mod

alit

atea

în c

are

cop

ilu

l sau

ad

oles

cen

tul s

tab

ileş

te c

onta

ctu

l ver

bal

şi a

fect

iv.

Alt

ee

xa

min

ari

�D

up

ãex

amen

ul p

sih

ic s

e ef

ectu

eazã

cu m

are

aten

ţie

exam

enu

l som

atic

, neu

rolo

gic

şi E

EG

.

�E

xam

inar

ea p

sih

olog

icã

ocu

pã

un

loc

esen

ţial

în e

valu

area

co

pil

ulu

i sau

ad

oles

cen

tulu

i. Se

ap

licã

o s

erie

de

test

e ex

plo

rato

rii p

entr

u:

�in

teli

gen

ţa c

opil

ulu

i (sc

ala

Wec

hsl

erp

entr

u c

opii

-WIS

C-

R, s

cala

Sta

nfo

rd-B

inet

, tes

tul R

aven

sim

plu

şi c

olor

etc

.),

Te

ste

psi

ho

log

ice

pe

ntr

u:

�at

enţi

a co

pil

ulu

i (te

stu

l de

bar

aj T

oulo

use

-Pie

ron

, p

rob

a Z

azzo

, tes

tul P

raga

etc.

),

�m

emor

ia (

aud

itiv

-a

cifr

elor

şi c

uvi

nte

lor)

, d

epre

sie

(sca

la d

e d

epre

sie

Ham

ilto

n, s

cala

Bec

k),

�an

xiet

ate

(ST

AI

–I

şi I

I, H

AD

S et

c.),

�p

erso

nal

itat

ea (

test

ul R

orsc

hec

h, t

estu

l CA

T,

test

ulT

AT

, tes

tulP

atte

-Noi

re, t

estu

l om

ule

ţulu

i, te

stu

l cop

acu

lui –

Koc

h, d

esen

ul f

amil

ieie

tc.)

.

Dia

gn

ost

icu

lp

sih

iatr

ic�

În u

rma

exam

inãr

ilo

rco

mp

lexe

cit

ate

înai

nte

, se

stab

ileş

te d

iagn

ost

icu

l, i

ncl

uzâ

nd

ap

reci

eri

şi a

sup

ra

niv

elu

lui

de

adap

tab

ilit

ate

al c

op

ilu

lui

în p

lan

fa

mil

ial,

şco

lar

şi s

oci

al.

�P

entr

u a

pu

tea

face

o î

nca

dra

re d

iagn

ost

icã

vali

dã

spec

iali

stu

l p

edo

psi

hia

tru

şi e

chip

a sa

-fo

rmat

ã la

m

od

ul

idea

l şi

din

: psi

ho

log,

psi

ho

ped

ago

g, a

sist

ent

soci

al, a

sist

enţi

med

ical

i –

treb

uie

sã

com

par

e si

mp

tom

ato

logi

a p

entr

u c

are

cop

ilu

l sa

u

ado

lesc

entu

l es

te a

du

s la

co

nsu

ltaţ

ie c

u p

aram

etri

i n

orm

ali

de

dez

volt

are

pe

etap

e d

e vâ

rstã

.

Va

mu

ltu

me

scp

en

tru

ate

nti

e!