Criminalistica 6 2015 Internet

8/18/2019 Criminalistica 6 2015 Internet

1/19


2/19

Începând cu luna martie 2011, Reista Român de Criminalistica fost introdus în Categoria B+ de ctre Consiliul Naţional al Cercetrii Ştiinţifice

din Înţmântul Superior (CNCSIS) - Cod 687 CNCSIS

Reista este indexat în bazele de date internaţionale recunoscutede Panelul 4 - Ştiinţe Sociale (ştiinţe juridice) din cadrul CNATDCU. (Consiliul

Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Uniersitare)

În perioada 11-14 noiembrie 2015 s-a desfşurat laCentrul Cultural al Ministerului Afacerilor Interne Salonulde Carte Juridic, Poliţist şi Ciic, Ediţia a XIX-a, la careau participat mai multe edituri şi publicaţiide prestigiu din România.

La această manifestare cultural-ştiinţificăa fost invitată şi a avut un stand permanent şi Asociaţia Criminaliştilor din România, care afost apreciat de viitatori.

În iua de 12 noiembrie 2015, între orele12.00 – 14.00 în preenţa doamnei chestor

IRINA ALEXE, secretar general adjunct înM.A.I., şi a unui numeros public (specialişticriminalişti, cadre didactice universitare,masterani, studenţi ş.a.) dl. col. (r) prof.VASILE LĂPĂDUŞI, secretar general al A.C.R., a făcut un scurt istoric al ServiciuluiEditorial al M.A.I., la înfiinţarea şi devoltareaacestuia şi-a adus o contribuţie importantă.Cu acest prilej a preentat una dintre celemai valoroase lucrări de criminalistică editată de acest serviciu,respectiv „Tratatul practic de criminalistică” (în cinci volume),lucrare apreciată şi premiată pe plan internaţional.

În continuare s-a trecut la lansarea următoarelor publicaţiişi lucrări:

1. Revista Română de Criminalistică nr. 1-5;

2. Apariţia şi evoluţia criminalisticii în România, autori: col.(r.) prof. VASILE LĂPĂDUŞI şi general maior magistrat (r.) conf.univ. dr. DAN VOINEA;

3. Chimia Judiciară (autor: comisar şef ing. dr. chimistGEORGETA-MARIA STOIAN);

4. Criminalistică – metode şi tehnici de identificare şicercetare – compendiu universitar (autori dr. GRIGORESTOLOJESCU – coordonator, lector univ. dr. CONSTANTINDRĂGHICI, lector univ. dr. CRISTIAN EDUARD ŞTEFAN);

5. Investigarea criminalistică a infracţiunilor din domeniulfinanciar-bancar (autori: col. (r.) prof. VASILE LĂPĂDUŞI şigeneral maior magistrat (r.) conf. univ. dr. DAN VOINEA);

6. Tratat de Criminalistică – ediţia a VI-a reviuită(autor prof. univ. dr. EMILIAN STANCU);

După preentarea fiecărei lucrări de către col. (r.)prof. VASILE LĂPĂDUŞI au luat cuvântul următorii:

1. Doamna chestor IRINA ALEXE, care a

apreciat activitatea A.C.R. pentru calitatea unorlucrări de criminalistică şi contribuţia acestora înpregătirea studenţilor şi a poliţiştilor, în generaliareaexperienţei poitive din activitatea celor careacţioneaă pentru înfăptuirea Justiţiei în România;

2. Domnul lector univ. dr. CONSTANTINDRĂGHICI a scos în evidenţă conţinutul lucrării„Criminalistică – metode şi tehnici de identificare şicercetare”.

Această lucrare preintă principalele şimultiplele probleme care privesc activitatea organelor judiciare în prevenirea şi combaterea faptelor antisociale. Sarcinaprobaţiunii judiciare constituie axul esenţial într-un procespenal. Autorii s-au străduit să evidenţiee cele mai uitatemetode, tehnici şi procedee care pot contribui la administrarea

probelor în procesul penal;3. Prof. VLADIMIR ALEXANDRESCU s-a referit la modul în care a apărut Revista Română de Criminalistică, fiind unuldintre fondatorii acesteia. Totodată, a scos în evidenţă greutăţilecu care A.C.R. s-a confruntat în editarea publicaţiei.

În iua de 14 noiembrie 2015, la închiderea manifestării,doamna chestor IRINA ALEXE a oferit A.C.R. din parteaorganiatorilor o Diplomă.

Ţinând seama de experienţa căpătată la acest salonde carte, A.C.R. va milita în continuare pentru editarea unorpublicaţii şi lucrări de mare valoare ştiinţifică.

redactor RAMONA DOBREANU

EVENIMENT

CULTURAL ŞTIINŢIFIC

EvENTS CULTURALADvISOR

Consiliul director al Asociaţiei Criminaliştilor din România, Consiliulştiinţific şi Colegiul redacţional al Revistei Române de Criminalisticăle ureaă tuturor criminaliştilor şi colaboratorilor multă sănătate,

fericire alături de cei dragi şi tradiţionalul

CU PRILEJUL SăRBăTORILORDE CRăCIU N ŞI ANUL NOU

LA MULȚI ANI !


3/19

Editor: Asociaţia Criminaliştilor din România,B-dul Dacia nr. 55, sector 1, telefon 0212103344Tipografie: Marius Roşu.

I.S.S.N. 1454-3117LEI 10

Revistă realiată de Asociaţia Criminaliştilor din România; recunoscută de Guvernul României ca fiind de utilitate publică,prin Hotărârea nr. 1240/2005; Certificat de înscriere a persoanei juridice fără scop patrimonial nr. 17 din 26.02.2002, eliberat

de Judecătoria Sectorului 3, Bucureşti; Autoriaţie nr. 44/PJ/2002, 80-3/12.997; cod fiscalnr. 14523220; cont nou: 2511.E01.0.564199.0080.ROL. 6; cod IBAN RO58RNCB0080005641990006-B.C.R.

Sucursala Sala Palatului, BucureştiCertificat de înregistrare a mărcii la O.S.I.M. nr. 78602

www.asociatiacriminalistilor.ro; [email protected]

Redactor – şef: vasile LăPăDUŞIdistins de ctre Uniunea Ziariştilor Profesionişti cu „Ordinul Ziariştilor clasa I - de AUR”Redactori–şefi adjuncţi: Gabriel ŢÎRU, Nicolae GROFU şi vladimir ALEXANDRESCURedactori: Rzan DOBRCEANU, Cristian DIACONESCU, Nicolae SAvU, Steluţa GREJDINOIU,Elena-Daniela DUMITRU, Renata-Minodora WATSON, Mihaela-Irina CONSTANTINESCU,Marin RUIU, Cristian DUMITRESCU, Nicoleta-Elena BUZATU, RAMONA DOBREANU.

Traducerea: RAMONA DOBREANU. Treorier: Mihai IvANICI. Corectură: vladimir ALEXANDRESCU. Purtător de cuvânt: Constantin OPRIŞIU

Secretar general de redacţie: Alexandru BARBU Publicitate şi difuare: Liiu OPREA. Contabilitate: Georgiana Alexandra BRAȘOvEANU

Tel.: 021.210.33.44; E-mail: [email protected] Foto: Rzan RIZEA, Emanuel APETREI şi Mihai MRZAMobil: 0740.060.696 Reista a fost fondat în martie 1999 de prof. vASILE LăPăDUŞI

C U P R I N S

Revista Română de Criminalistică a fost evaluatăşi clasată de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţificedin Învăţământul Superior (CNCSIS)la categoria „B+” - Cod 687 CNCSIS

Pentru conţinutularticolelor publicatesunt răspunătoriautorii.

CONSILIUL ŞTIINŢIFICPreşedinte de onoare al Reistei Române de Criminalistic:

Academician Marius SALA, membru al Academiei RomânePreşedinte de onoare al A.C.R.:Prof. univ. dr. Lazr CRJAN;Preşedinte al Consiliului Științific:Conf. univ. dr. Constantin DUvAC, Universitatea Româno-Americană, președinte al A.C.R.;vicepreşedinţi:General-maior magistrat (r.) conf. univ. dr. Dan vOINEA, prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Criminaliştilor din România;Lector univ. dr. Iancu ŞTEFAN, Universitatea Românăde Ştiinţe şi Arte „Gheorghe Cristea”;Chestor de poliţie dr. Gabriel ŢÎRU,directorul Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Prof.univ.dr. Petre BUNECI, decanul Facultăţii de Drept - Universitatea Ecologică;Chestor dr. Jnic ARION-ŢIGăNAŞU, Director în M.A.I.;Chestor principal de poliţie dr. vasile vIOREL, I.G.P.R., vicepreşedinte al A.C.R.; Membri:Prof. univ. dr. Tudorel BUTOI, Universitatea „Spirul Haret”;Lector univ. dr. Nicolae GROFU, membru al A.C.R.;Senator în Senatul României Dian POPESCU,membru al Asociaţiei Criminaliştilor din România;Prof. univ. dr. habilitat Mihail GHEORGHIŢă, Universitatea LiberăInternaţională din R. Moldova;Prof.univ.dr. ing. Lidia CRISTEA, Universitatea Română de Ştiinţe și Arte „Gheorghe Cristea” - Bucureşti;Conf. univ. dr. Gheorghe GOLUBENCO,Universitatea Liberă Internaţională din R. Moldova;Lina LAZARENKO, Institutul de Criminalistică din Republica Lituania;Prof.univ.dr. ing. Ctlin GRIGORAŞ, University of Colorado, Denver, S.U.A.;Prof.univ.dr. Mihai BăDESCU, Direcția Juridică a M.A.I.;Prof. dr. Saerio FORTUNATO, Preşedinte al CSI - PERITIE CONSULENTI FORENSI Firene, Italiavladislav YANEv, Institutul de Criminalistică

şi Crimonologie al Ministerului de Interne - Bulgaria;Chestor şef de poliţie dr. Aurel vLăDULESCU, director general în M.A.I.;Prof.univ.dr. Cristian STAN, I.N.M.L. „Mina Minovici”;Prof.univ.dr. Octaian BUDA, U.M.F. „Carol Davila”;Conf.univ.dr. Adrian IACOB, decanul Facultăţii de Poliţiedin cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cua”;Prof.univ.dr. Tudor AMZA, decanul Facultății de Științe Juridice- Universitatea „Hyperion”;Prof.dr. Florin ȘANDRU, cercetător Academia Română;Ing. Mircea FIERBINŢEANU, expert judiciar;Ing. Anca BăLAN, director general al firmei Chronos;Conf. univ. dr. Gheorghe ALECU, Universitatea „Spiru Haret”;Comisar-şef drd. Romic POTORAC,director adjunct al Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Comisar-şef Grigore PăTRUŢ, şeful Serviciului criminalistic din D.G.P.M.B.;Comisar-şef dr. Crişan-Mucenic LăZUREANU, I.P.J. Sibiu; Comisar-şef dr. viorel COROIU, Academia de Poliţie „Al. I. Cua”;General-colonel (r.) lector univ. dr. Ioan HURDUBAIE, director executival Agenţiei Internaţionale pentru Prevenirea Criminalităţii şi Politici de Securitate;

Comisar-şef dr. ing. Georgeta STOIAN,Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Conf.univ.dr. Jenic DRăGAN, Universitatea „Spiru Haret”;Lector univ. dr. Mariana ROŞU, I.N.M.L. „Mina Minovici”;Comisar-şef dr. Octaian CONICESCU,Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Comisar-şef dr. Cristian CăRPINE AN, I.P.J. Timiş;Lect.univ.dr. Marin RUIU, Academia de Poliţie „Al. I. Cua”;Comisar-şef dr. Ionel NECULA, Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Lector univ. dr. Cristian DUMITRES CU, B.C.R.;Lector univ. dr. Constantin DRăGHICI, Universitatea Românăde Ştiinţe şi Arte „Gheorghe Cristea”;Lector univ. dr. Florin BOBIN, Procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4;Lector univ. dr. Cristian-Eduard ŞTEFAN, Academia de Poliţie „Al. I. Cua”;Conf.univ. dr. Nicoleta-Elena BUZATU, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”;Lector univ. drd. Sorinel CăRăUŞU, Academia de Poliţie „Al. I. Cua”;Comisar de poliție Romeo SIMION, expert criminalist I.P.J. Bacău

Pag.

2097. CEA DE-A CINCEA CONFERINŢĂ INTERNAŢIONALĂDE CRIMINALISTICĂ vASILE LăPăDUŞI

2101. UN OM PENTRU ETERNITATE

- PROFESORUL DOCTOR DIMITRIE GEROTA vASILE LăPăDUŞI

2102. ANIVERSAREA FONDĂRII ASOCIAŢIEI CRIMINALIŞTILORDIN ROMÂNIA RAMONA DOBREANU

2104. PLATFORMA DE COMERŢ ELECTRONIC PAYON-ACCELERATEMANAGEMENTUL RISCULUI ŞI AL FRAUDEI ANCA BăLAN

2105. DREPTURILE OMULUI, FACTOR DE CONFIGURARE A DREPTULUI MIHAIL NIEMESCH

2110. TRUSA CRIMINALISTICĂ PENTRU MARCARE MODEL „TCM” NICOLAE MESEŞAN vIOREL CăRBUNARU

2113. TRAGEDIA DE LA JOSENI – DUBLU ASASINAT URMAT DE SINUCIDERE FLORIN PETRICă LAvINIA-GEORGIANA MALAN MARIUS-ALEXANDRU ROMAN

2117. EXPERTIzA IMPRESIUNILOR DE ŞTAMPILĂ TEŞAN NICOLAE RADU

2122. FIDELITATEA MULAJULUI PASCARI SORIN

GRIGORE IONUŢ

2124. IDENTIFICAREA CRIMINALISTICĂ PRIN GENOTIPAREA ADNDIN DIFERITE TIPURI DE MATERIAL BIOLOGIC ELENA DRAGOMIR

vERONICA CUTăR SORINA PÎRLEA TANȚA BRATU

2134. A FI SAU A NU FI... PSIHOACTIV

EMILIAN COSTACHE MARIA GEORGETA STOIAN

2140. ASIGURAREA SIGURANŢEI SISTEMULUI BANCARPRIN CREŞTEREA CALITĂŢII RESURSEI UMANE LIDIA CRISTEA, JANA vASILESCU

2142. PRODUCEREA COLOANEI DE DIRECȚIEDIN MATERIALE COMPOzITE MIRCEA FIERBINŢEANU


4/19

2096 CRIMINALISTICA NR. 6 (102), DECEMBRIE 2015, vOL. XvI

TABLE OF CONTENTS

Pag.

2097. THE FIFTH INTERNATIONAL FORENSIC CONFERENCE vASILE LăPăDUŞI

2101. A MAN FOR ALL ETERNITY - PROFESSOR DR. DIMITRIE GEROTA vASILE LăPăDUŞI

2102. ANNIVERSARY OF ROMANIA FORENSIC ASSOCIATION RAMONA DOBREANU

2104. MANAGEMENT OF RISK AND FRAUD E ON PAYON – ACCELERATE ELECTRONIC COMERCE PLATFORM ANCA BăLAN

2105. HUMAN R IGHTS, LAW SETUP FACTOR MIHAIL NIEMESCH

2110. FORENSIC KIT MARKING MODEL “TCM” NICOLAE MESEŞAN vIOREL CăRBUNARU

2113. THE JOSENI TRAGEDY - DOUBLE HOMICIDE FOLLOWED BY SUICIDE FLORIN PETRICă LAvINIA-GEORGIANA MALAN MARIUS-ALEXANDRU ROMAN

2117. EXPERTISE STAMP IMPRESSIONS TEŞAN NICOLAE RADU

2122. MOULD CONSTANCY PASCARI SORIN

GRIGORE IONUŢ

2124. FORENSIC IDENTIFICATION BY DNA GENOTYPINGFROM VARIOUS TYPES OF BIOLOGICAL SAMPLES ELENA DRAGOMIR

vERONICA CUTăR SORINA PÎRLEA TANȚA BRATU

2134. TO BE OR NOT TO BE... PSYCHOACTIVE EMILIAN COSTACHE MARIA GEORGETA STOIAN

2140. THE ASSURANCE OF THE SAFETY BANKING SYSTEMWITH THE INCREASE OF THE HUMAN RESOURCES LIDIA CRISTEA, JANA vASILESCU

2142. MANUFACTURING OF STEERING COLUMN FROM COMPOSITE MATERIALS MIRCEA FIERBINŢEANU

BUNUL DE TIPAR A FOST ACORDATDE REDACTORUL-ŞEF

Varianta în limba engleă a revisteise află pe site-ul asociaţiei:

www.asociatiacriminalistilor.ro

Soluţiile teoretice şi practice din articolelepublicate sunt opiniile autorilor

ÎN ATENŢIA CITITORILORŞI COLABORATORILOR!

Următorul număr al revistei va apărea în lunaFebruarie 2016. Cei care doresc să-şi asigureprocurarea publicaţiei noastre se pot adresaserviciilor de criminalistică de la inspectoratele

de poliţie judeţene şi de la Poliţia Capitalei.De asemenea, materialele date spre publicare, însoţite de i lustraţi ile necesare, se vor trimite

redacţiei, tot prin serviciile de criminalistică,la Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.

ÎN ATENŢIA CITITORILOR

Revista Română de Criminalistică estedisponibilă pe site-ul journals.indexcopernicus.com

INDEX COPERNICUS INTERNATIONAL


5/19

CRIMINALISTICA NR. 6 (102), DECEMBRIE 2015, vOL. XvI 2097

EDITORIAL

CEA DE-A CINCEA CONFERINŢĂ INTERNAŢIONALĂ DE CRIMINALISTICĂ

THE FIFTH INTERNATIONAL FORENSIC CONFERENCE

Col. (r) vASILE LăPăDUŞISecretar general al A.C.R.

La începutul alocuţiunii sale, prof. vASILE

LăPăDUŞI a artat c în lumea contemporancriminalitatea economico-financiar este una dintreprincipalele ameninţri care planeaz asupra fiecruistat. Lupta împotria acestei criminalitţi face partedintre prioritţile Uniunii Europene. În acest sens,U.E. a elaborat un concept strategic şi a fixat prioritţioperaţionale în toate domeniile, inclusi în întrirealuptei împotria criminalitţii economice, adoptândo serie de documente priind preenirea şi lupta împotria criminalitţii în sectorul financiar-bancar.

Măsurile adoptate de U.E. sunt în concordanţă cu celerecomandate de O.N.U. şi Consiliul Europei.

La sugestiile U.E. s-a hotărât ca această conferinţăsă o dedicăm investigării criminalistice a infracţiunilor îndomeniul financiar-bancar.

Criminalitatea economică, în complexitatea ei, a cuprinstoate sferele din România, pornind de la aproviionarea

tehnico-materială şi terminând cu procesul de privatiare

şi decontare a operaţiunilor financiar-bancare.Criminalitatea economico-financiară a continuat sărepreinte un fenomen complex de o gravitate extremă, atâtprin valoarea materială a prejudiciilor pe care le caueaăsocietăţii în ansamblul său, cât şi prin forţa cu care estecapabilă să penetree şi să alteree climatul economic,social şi chiar politic, afectând ordinea de drept şi, în ultimăinstanţă, siguranţa naţională.

Pe lângă structurile specialiate din Poliţia Română,care se ocupă de prevenirea şi combaterea criminalităţiieconomico-financiare, o contribuţie importantă o au şistructurile de criminalistică prin participarea specialiştilor lacercetarea locului faptei, percheiţii, constatări în flagrant,efectuarea de expertie.

Conform programului, aşa cum a arătat prof. VASILELĂPĂDUŞI, se vor preenta o serie de comunicări dindomeniul menţionat din partea unor specialişti din cadrulfinanţelor, băncilor, poliţiei, cadre didactice şi specialişticriminalişti.

Abstract: In 27th and October 28th, 2015 held at the Cultural Center of the Ministryof Interior and the hall of the Romanian National Bank the fifth International Conferenceof Criminology on “Investigation forensic crime in the financial -banking”. The event wasorganized by the Association of Forensic Romania, Romanian General Police Inspectorate(National Institute of Criminology and Economic Crime Investigation Division), RomanianNational Bank, the Romanian Banking Association and the Faculty of Law of the RAU. Onthe first day of the Conference have celebrated 15 years of activity of the ACR

As the oldest member of the Forensic and as Secretary General of ACR (r) prof. VasileLăpăduși the Conference opening session, welcoming the presence of 500 participants fromhome and abroad.

Key words: The Fifth International Conference of Criminology on “Forensic Investigationof crimes in the banking sector”; Administration forensic probation for these offenses.

Rezumat: În zilele de 27 şi 28 octombrie 2015 a avut loc la Centrul Cultural al Ministerului Administraţiei şi Internelor şi la sala de festivităţi a Băncii Naţionale Române cea de-acincea Conferinţă Internaţională de Criminalistică cu tema: „Inestigarea criminalistica infracţiunilor în domeniul financiar-bancar ”. Această manifestare a fost organizată de

Asociaţia Criminaliştilor din România, Inspectoratul General al Poliţiei Române (InstitutulNaţional de Criminalistică şi Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice), BancaNaţională Română, Asociaţia Română a Băncilor şi Facultatea de Drept din cadrul UniversităţiiRomâno-Americană. În prima zi a Conferinţei s-au sărbătorit 15 ani de activitate al A.C.R.

Ca decan de vârstă al criminaliştilor şi în calitate de secretar general al A.C.R. col.(r)prof.VASILE LĂPĂDUŞI a deschis lucrările Conferinţei, salutând prezenţa celor 500 de participanţidin ţară şi străinătate.

Cuvinte cheie: Cea de-a cincea Conferinţă Internaţională de Criminalistică cu tema: „Investigarea Criminalistică a infracţiunilor în domeniul financiar-bancar”; Administrarea probaţiunii criminalistice în cazul acestor infracţiuni.


6/19


UN OM PENTRU ETERNITATE

- PROFESORUL DOCTOR DIMITRIE GEROTA

A MAN FOR ALL ETERNITY- PROFESSOR DR. DIMITRIE GEROTA

Col. (r) vASILE LăPăDUŞIredactor-șef

Recent a aprut lucrarea„Profesor dr. Dimitrie Gerota

– un om pentru eternitate”,al crui autor este reputatulmedic general maior (r.) dr.Constantin Chira. În prezenţaunor specialiști, oamenii deştiinţ şi din domeniile medicaleşi juridic, studenţi, masteranzişi reprezentanţi ai presei, în ziuade 24 octombrie 2015, în sala defestiitţi a Uniersitţii de Medicinşi Farmacie „Carol Daila” dinBucureşti.

În intervenţia sa la lansareacărţii, prof. univ. dr. Mircea Beurean,preşedintele Societăţii Române deChirurgie, a scos în evidenţă eforturiledepuse de dr. Constantin Chira pentru arealia această monografie, de a scoate în

evidenţă şcoala românească de chirurgie.Format la şcoala franceă de medicină, îl face pe prof. Dimitrie Gerota să devinăprimul medic radiolog din ţara noastră. Întreaga viaţă şi activitatea prof. dr. Gerotaa fost caracteriată prin manifestări ideale deprofesionalism, cinste, adevăr, virtute, morală,ceea ce îl definesc ca o adevărată personalitatede efigie a medicinei româneşti.

Născut în inima Olteniei, Craiova, i-a oferit o copilărieşi adolescenţă admirabilă, ca elev la Şcoala primară şi laLiceul Naţional „Carol I”, având profesori reputaţi, profesoricare i-au pus o amprentă deosebită în devoltarea saprofesională ulterioară, dar şi asupra omului social de mai

târiu. Absolvent al Facultăţii de Medicină din Bucureşti, custagii de perfecţionare în Franţa şi Germania, urcă progresivtreptele medicale şi universitare, în final devenind profesortitular la Catedra de Anatomie topografică şi chirurgicală.Ca adevărat om de ştiinţă, prof. dr. Gerota s-a distins princercetările sale originale referitoare la sistemul limfatic,precum şi anatomia şi fiiologia rinichiului, prin descriereafesciei renale, cunoscută ca „fescia Gerota”-reper actualmajor în chirurgia oncologică, reultate care l-au consacratdefinitiv în lumea medicală internaţională.

Datorită activităţii sale ştiinţifice, a lucrărilor sale efectuatecu o seroitate metodologică deosebită, introducerea în ţarăa radiografiei şi radioterapiei, au condus la primirea sa, în

anul 1916, ca membru al Academiei Române. Cu aceastăocaie, prof. dr. Victor Babeş sublinia: „Astăi dr. DimitrieGerota, fiind un chirurg practician ajuns la un grad desiguranţă atât de extraordinar, încât reputaţia sa în ţară estefără pereche”.

În anul 1909 a inaugurat spitalulsău particular, care funcţioneaăli în preent, fiind Spitalul M.A.I.,care îi poartă și numele.

În actul comunicativ prin carese consfinţeşte punerea pietreifundamentale a senatoruluiGerota, act recuperat de dr.Constantin Chira, cu prilejulsăpăturilor efectuate pentruextinderea clădirii iniţiale aSenatorului Gerota, se reţineurmătorul text

„În această clădiedestinată a fi spitalul meuparticular pentru bolichirurgicale şi facere, voi îngriji atât bolnavii carevor putea plăti, cât şidintre aceia care nu vor

putea plăti.”O dovadă a

minuţioităţii şi aspiritului său ştiinţificeste introducerea

pentru prima dată înRomânia a condiţiilor operaţiilor

efectuate, cuprinând și descrierea acestora,completate cu desene, menţionându-se şi leiunileexistente.

În anul 1929 a apărut monumentala sa lucrare„Apendicita şi celelalte maladii ale apendiciului vermiform”,premiată de către Academia Română, al cărei interes este justificat şi în ilele noastre.

Paralel cu activitatea sa profesională, prof. dr. Gerotas-a preocupat şi de educaţia sanitară a populaţiei. Numaila Ateneul Român a ţinut o serie de prelegeri, aşa cumau fost: • Raele lui Rontgen sau Raele „X”; • Efectele şideavantajele purtării corsetului; • Despre cancer şi cumtrebuie să lupţi împotriva acestei boli.

În calitate de senator al Universităţii din Bucureşti, acriticat de mai multe ori abuurile administrative din timpulrăboiului desfăşurat între anii 1916-1918.

Perioada anilor 1935-1936 repreintă momentul în careCarol al II-lea a ripostat ruşinos în faţa protestelor publiceale prof. Dimitrie Gerota, încarcerându-l în închisoareaMalmaison, eliberat ca urmare a protestelor studenţilor.

Prin grija autorului crţii, putem edea actiitateadesfşurat de un mare profesor, un mare român, uncaaler al onoarei şi demnitţii-prof. dr. Dimitrie Gerota,care a lsat urmaşii demni, aşa cum este şi generalulmaior (r.) dr. Constantin Chira.


7/19


ANIVERSAREA FONDĂRII ASOCIAŢIEICRIMINALIŞTILOR DIN ROMÂNIA

ANNIvERSARY OF ROMANIA FORENSIC ASSOCIATION

Jurist RAMONA DOBREANU

În cadrul celei de-a cincea Conferinţ Internaţionala A.C.R. a aut loc srbtorirea a 15 ani de la fondareaAsociaţiei.

În deschiderea manifestrii, col. (r.) prof. vasileLpduşi, cel care a pus bazele A.C.R. a prezentat unraport în legtur cu principalele actiitţi desfşurate şigreutţile întâmpinate pe parcurs. Prezentm în continuarecâtea aspecte din conţinutul raportului:

Cu toate greutăţile prin care a trecut de-a lungul timpului,Şcoala Românească de Criminalistică a avut o evoluţie poitivă în înfăptuirea justiţiei. O serie de specialişti şi oameni de ştiinţăşi-au adus o contribuţie importantă la crearea şi introducerea în activităţile de investigare criminalistică a unor metode şitehnici criminalistice.

Încă din anul 1970, cercetarea ştiinţifică în domeniulcriminalisticii a devenit un adevărat teaur de experienţă. Înurma activităţii de cercetare ştiinţifică, au fost elaborate o seriede lucrări ştiinţifice

Cu toate greutățile prin care a trecut de-a lungul timpului,Școala românească de criminalistică a avut o evoluție poitivă în înfăptuirea justiției. O serie de specialiști și oameni de științăși-au adus o contribuție importantă la crearea și introducerea în activitățile de investigare criminalistică a unor noi metode și

tehnici criminalistice. Încă din anul 1970, cercetarea științifică în domeniulcriminalisticii a devenit un adevărat teaur de experiență. În urma activității de cercetare științifică, au fost elaborate oserie de lucrări științifice, așa cum a fost ”Tratatul practic decriminalistică” (în cinci volume), lucrările fiind bine primite șiapreciate în țară și în străinătate. Oficiul de Invenții și Inovații aacordat 20 de brevete pentru invențiile criminaliștilor.

Pentru a veni în sprijinul cercetării științifice și a pregătiriicelor interesați, la începutul anului 1999, a fost fondată RevistaRomână de Criminalistică, iar în luna octombrie 2001, conformlegislației în vigoare, a fost înființată Asociația Criminaliștilordin România (A.C.R.), în care s-au înscris peste 2500 demembri (specialiști în domeniul criminalisticii, polițiști, procurori,magistrați, avocați, cadre didactice universitare și din instituțiile

de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne, masterani,studenți etc.). Prin Hotărârea de Guvern nr. 1240/2005(publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Anul 173(XVII) nr. 939) A.C.R. a fost recunoscută ca fiind de utilitatepublică, iar prin Hotărârea Guvernului nr. 1544 din 1 noiembrie2006 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.916 – 10.XI.2006), Asociația Criminaliștilor din România aprimit în folosință gratuită apartamentul nr. 1, din Bdul Dacia nr.55, sector 1, București, spațiu în domeniul privat al statului și în Administrația Regiei Autonome ”Administrația PatrimoniuluiProtocolului de Stat”.

După venirea la conducere a Guvernului condus de EmilBoc, Hotărârea de Guvern nr. 1544/2006 a fost modificată șia obligat Asociația Criminaliștilor din România să plătească oserie de taxe și impoite, inclusiv chirie care se ridică lunar la

suma de 350 euro. Este de menționat faptul că, nici un membrual Asociației nu este retribuit pentru activitățile pe care ledesfășoară.

Conform Statutului, în perioada de referință, AsociațiaCriminaliștilor din România a acționat pentru promovarea

în rândul criminaliștilor, magistraților, polițiștilor, procurorilor,avocaților, studenților și masteranilor și a altor persoane, aunor opinii, metode, procedee specifice, precum și a mijloacelortehnico-științifice, care să contribuie la perfecționarea actului de justiție de natură să combată și să prevină eficient criminalitatea.Dintre activitățile realiate, menționăm pe următoarele:

● Conform aprobării Autorității Naționale pentru Cercetare

Științifică, Asociația Criminaliștilor din România a elaborat 25 delucrări de cercetare tehnico-științifică privind identificarea prinmetode criminalistice a infractorilor și investigarea infracțiunilor.Unele dintre acestea (așa cum au fost identificarea persoanelordupă voce și vorbire, folosirea în criminalistică a microscopieielectronice, spectrografiei, în absorbţie atomică și halogeneei,noi metode în domeniul chimiei judiciare, amprentei geneticeși entomologiei judiciare etc.) au fost apreciate în străinătate,inclusiv în S.U.A., Canada şi Italia.

Elaborarea unor metodologii, procedee și tehnicicriminalistice care să eficientiee activitatea judiciară, așacum au fost: metodologia cercetării locului faptei; metodologiainvestigării accidentelor rutiere și aviatice; metodologiainvestigării criminalistice a actelor de terorism; valorificareaurmelor și a celorlalte mijloace de probă criminalistice prin

constatări tehnico-științifice și expertie; metodologia investigăriiinfracțiunilor comise cu violență etc.

● Organiarea, pe diferite teme de actualitate, a 18simpoioane internaționale și cinci conferințe internaționale decriminalistică, cu participare între 400-600 de persoane, dinţară şi din alte 15-20 de țări.

Prin aceste manifestări s-a urmărit cunoașterea și aliniereala practicile internaționale a procedeelor și mijloacelor tehnicespecifice, care să perfecționee munca în domeniul criminalistic,să sporească eficiența acesteia și suportul ei științific. Unuldin simpoioane s-a referit la îmbunătățirea Codului penal șiCodului a procedură penală, propunerile făcute cu acest prilejau fost înaintate Parlamentului, fiind apreciate.

● Organiarea unor expoiții cu noi mijloace tehnice care sefolosesc în activitatea de cercetare criminalistică și de laborator,la care au participat firme de prestigiu din străinătate, inclusivdin S.U.A. si Marea Britanie. Firma Venus-director RemusPopescu.

Specialiştii A.C.R. au realiat cea mai performantă trusăuniversală de Criminalistică care se foloseşte la cercetarea


8/19


PLATFORMA DE COMERŢ ELECTRONIC PAYON - ACCELERATE

MANAGEMENTUL RISCULUI ŞI AL FRAUDEI

MANAGEMENT OF RISK AND FRAUDE ON PAYON – ACCELERATE ELECTRONIC COMERCE PLATFORM

Ing. Anca BăLAN – Director General CHRONOS

Abstract: This article presents an ideal architecture of an electronic commerce platform,offered to traders from Non-Risk / Medium / High-Risk categories.

Key words: electronic commerce.

Rezumat: Lucrarea prezintă arhitectura ideală a unei platforme de comerţ electronic,oferită comercianţilor din categoriile Non-Risk / Medium/ High-Risk. .

Cuvinte cheie: comerţ electronic.

A. sericii acordate comerciantului

Sericii principale:Direct MID - Deschidere conturi pentru procesareadiverselor categorii de tranacţii iniţiate cu carduri bancare= o apăsare de buton pe platforma dedicată poate generao creştere de 25% a vânărilor comercianţilor !

Procesare carduri de Credit/Debit Card, E-wallet;Soluţii M-POS;Procesare facturi recurente;Raportări customiate complete;Integrare tehnică personaliată.

Alte servicii: Acordare de

suport general; Acordare de

suport tehnic; Acordare desuport clienţilorcomerciantului.

O gamă completă de servicii de management al

Riscului şi Fraudei:Validarea datelor;Verificări ale tuturor riscurilor standard;Verificări ale unei selecţii largi de riscuri “inteligente”; Aplicarea unui set complet de metode ce ţin de 3-D

Secure, AVS, CVV, etc.; Aplicarea de tipare ce monitorieaă tranacţiile în

continuă specialiare; Asistenţă manuală;Scoringul efectiv al riscului.

Servicii de management al Riscului şi Fraudei

asigurate automat, în timp real:Validare date, verificări duble, liste negre şi albe;Verificări generale ( BIN-uri, adrese );Verificări după IP;Verificări de plauibilitate şi repetabilitate; Aplicare de algoritmi pentru detectarea inteligentă a

fraudei.

Implicare umană în completarea verificărilor, ce serealieaă în perioada imediat următoare unei tranacţii:

Verificări de autentificare, de tipul3-D Secure, email,SMS, contbancar;

Monitoriare şi control utiliând teste de corelare a

datelor;Contactare deţinător de card;Verificări externe, prin conectare la bae de date de

risc mondiale Threat Metrix, Red Shield, Gatekeeper,Deltavista.


9/19


B. Proceduri operaționale și de Risk Management

c. Înregistrarea comerciantului

1 2 3

4 5 6

7

1 = sunt colectate informaţiile pentru a demaraprocesul de integrare a comerciantului.

2 = este customiată oferta financiară, in funcţie deserviciile solicitate de către comerciant.

3 = verificarea comerciantului şi a îndeplinirii condiţiilorde furniare a serviciilor.

4 = verificarea comerciantului pe baa unui istoric.5 = verificarea paginii web pentru a asigura integrarea

sa în condiţiile legii.6 = se transmite solicitarea comerciantului către bancă

pentru o nouă verificare de risc şi aprobareafinală.7 = comerciantul poate demara activitatea prin

platforma de comerţ electronic.

În cadrul Conferinţei se detaliaz aspectele deunicitate ale platformei PAYON – ACCELERATE, carerezol din punctul de edere al riscului şi fraudeisituaţiile cu care se confrunt în acest moment piaţade comerţ electronic din România.

DREPTURILE OMULUI,

FACTOR DE CONFIGURARE A DREPTULUI

HUMAN RIGHTS, LAW SETUP FACTOR

Mihail NIEMESCHAocat Baroul Bucureşti

lector uniersitar doctor, în cadrul Facultții de Drept- Uniersitatea „Titu Maiorescu”

Abstract: Jus est ars boni et aequi. Nothing that is related to law and its institutionscannot step outside the sphere of good, equity and moral. Law cannot be conceivedwithout the institution of fundamental rights of the individual, which guarantees equality forall subjects of law.

If a jurist is directly interested in the positive law of human rights, then he is not allowed

to ignore the philosophical and moral fundaments of this institution, nor can he ignore theideological and political “environment” where the matter of defending human rights arises.The state governed by the rule of law is the supreme guarantor of human rights protection,by promoting and protecting social equity and separation of powers.

Key words: Human rights, equity.


10/19


TRUSA CRIMINALISTICĂ PENTRU MARCARE MODEL „TCM”

FORENSIC KIT MARKING MODEL “TCM”

Nicolae MESEŞANInentator

[email protected] CăRBUNARU

Director General al EvENT JUSTwww.trusecriminalistice.ro

e-mail:[email protected]

Subscriind la paradigma conform creiacriminalistica este ,, ştiinţa care, aflata într-un continuuprogres, pune la îndemâna instanţelor mijloace noipentru aflarea aderului ” specialiștii în cercetareacriminalistic, pasionaţi de eoluţia şi progresultehnologiei în acest domeniu, au cutat permanents aduca inoaţii sau s promoeze inenţii care suşureze actiitatea de cercetare criminalistic, darmai ales s-i aduc alenţe calitatie, prin creştereaacurateţei probelor puse la dispoziţia instanţelor de judecat, pe baza crora or fi pronunţate hotrri juste, fr erori judiciare.

Printre activităţile importante care contribuie larealiarea scopului procesului penal, în vedereastabilirii adevărului, un loc esenţial il ocupă cercetareala faţa locului. Prin complexitatea sa, cercetarea la faţalocului, impune folosirea unei game variate de mijloacetehnico-ştiinţifice, care formeaă completul noii „TRUSECRIMINALISTICE PENTRU MARCARE”.

Alături de instrumentarul „uual”, care compuneaacestă trusă criminalistică pentru marcarea locului şiefectuarea de măsurători, va preentăm în premierăabsolută instrumentele de cercetare inovatoare, care

au făcut şi obiectul unor brevete de invenție ale d-luiNicolae Meseșan, tehnician criminalist şi un pasionat aldomeniului. Aceste instrumente, proiectate și realiatedupă brevetele de invenţie amintite sunt: „Dispoitivmultifuncţional de măsurare și fixare a distanţelor cubanda decimetrică”, „Jeton piramidal pliabil pentruevidenţierea în teren a punctelor cardinale” şi „Mes-Event metru bidimensional pliabil”.Aceste idei, ca şialtele aflate în diferite fae de proiectare şi executie, s-au născut dintr-o practică de peste 18 ani, ca tehniciancriminalist în cadrul Parchetului de pe lângă TribunalulBihor, a d-lui Nicolae Mesesan, care s-a confruntat cumultiple probleme şi dificultăţi întâmpinate pe teren, întimpul cercetării la faţa locului, fiind nevoit să utilieeun instrumentar revolut, fapt ce l-a provocat să studieeposibilitatea de a-i aduce acestuia îmbunătăţiri de ordinpractic, tehnic, dar mai ales (multi)funcţional.

Create din pasiunea pentru performanţa româneasca în domeniul criminalisticii, aceste invenţii au fost

brevetate de d-l Nicolae Meseșan în 2009, prilej cu carea avut marea satisfacţie ca, în momentul primirii de laOficiul Internaţional de Invenţii a motivaţiei pentru carei-a fost acordat brevetul pentru Jetonul piramidal pliabil,sa fie felicitat cu menţiunea că ,,a surclasat un inventatoramerican, un inventator engle şi unul japone,,.

E ştiut faptul că mare parte din invenţii sunt brevetate,dar sfârşesc într-un sertar, rămânând doar nişte ideiapreciate public, nepuse însă niciodată în practică. Uneledintre acestea sunt „reinventate” cine ştie unde în lume,surprinând însuşi inventatorul lor, care trăieşte astfel odublă frustrare.

Atunci însă când pasiunea inventatorului întâlneştepragmatismul antreprenorului, simbioa acestora creaăcontextul succesului ambelor părti. Așa s-a întâmplat încaul de față când, după 5 ani de la primirea brevetului,d-l Meseșan, în perseverenţa de a-și vedea ideile aplicate în practica criminalisticii, a găsit persoana potrivită,decisă să se implice, cu eforturile investiţionale aferente, în realiarea şi promovarea invenţilor sale. Este vorbadespre compania EVENT JUST din Bucureşti, al căreirepreentant este d-l Viorel Cărbunaru, o societate cupeste 20 de ani de experienţă în domeniul producţiei deaparatură de control al autenticităţii documentelor şi în

cel al producţiei și distribuției de materiale de cercetarecriminalistică, care a pus în practică acest model de trusăde cercetare criminalistică, echipată cu instrumentarulinovator amintit mai sus, realiând prototipul pe care vi-lpreentăm în continuare, utiliând materiale și tehnici deproducţie dintre cele mai moderne.

Suntem convinşi că aceste noutăţi vor trei interesulspecialiştilor în domeniu, dar mai ales al persoanelor cufuncţii de deciie din instituţiile de profil (MAI, ParcheteleJudețene, DNA etc.) care, sperăm, ne vor încuraja şisusține în promovarea lor, contribuind astfel la creştereaprestigiului criminalisticii româneşti în lume.

Nu am fi reuşit sa realiam acest proiect fară ajutoruld-lui profesor Vasile Lăpădusi, secretarul general al Asociaţiei Criminaliştilor din România, al colectivului decriminalişti din cadrul Parchetului de pe lângă TribunalulBihor, al celui din cadrul Serviciului de Criminalisticaal IPJ Bihor, al d-lui colonel (r) Ion Ioniţa, consultantulpe probleme de criminalistica al echipei de proiect a


11/19


TRAGEDIA DE LA JOSENI– DUBLU ASASINAT URMAT DE SINUCIDERE

THE JOSENI TRAGEDY- DOUBLE HOMICIDE FOLLOWED BY SUICIDE

Expert criminalist Cms. şef de poliţie Florin PETRICăSpecialist criminalist Insp. de poliţie Lainia-Georgiana MALANSpecialist criminalist Insp. de poliţie Marius-Alexandru ROMAN

din cadrul Sericiului Criminalistic al IPJ Harghita.

Abstract: On the 15th of June 2013, a tragic incident which managed to shock, took placein Joseni commune, causing indignation for the imposibility of bringing the culprit to justice.Therefore, the author of the first degree murder commited over his ex-concubine and his

own 2 year old sun, as well as the murder attempt commited over M.R., suffered a violentdeath, punishing his own self for the crime commited.

Key words: first degree murder, attempted murder, trespassing, violent death, suicide,medical-forensic necropsy report, forensic dactyloscopic report.

Rezumat: La data de 15 iunie 2013, în comuna Joseni a avut loc un eveniment tragic cea reuşit să şocheze, provocând în acelaşi timp indignare pentru imposibilitatea de a aduce înfaţa legii pe vinovat. Astfel, autorul omorului deosebit de grav comis asupra fostei concubineşi fiului său în vârstă de numai 2 ani, precum şi tentativa de omor calificat săvârşită asupralui M.R., a avut parte de o moarte violentă, autopedepsindu-se pentru fapta comisă.

Cuvinte cheie: omor deosebit de grav, tentativa la omor calificat, violare de domiciliu,moarte violentă, sinucidere, raport medico-legal de necropsie, raport de constatare tehnico-ştiinţific dactiloscopic.

Gelozia este o stare emoţional încurajat decultura noastr. Astfel, ea poate deeni maladi,deenind distructi şi de cele mai multe ori ducela iolenţ fizic şi chiar crim. În ceea ce prieşteinfidelitatea, conform psihologilor şi studiiloracestora, brbaţii sunt mai geloşi faţ de actiitateasexual a partenerelor, iar femeile sunt mai geloasefaţ de implicrile emoţionale ale brbatului. În acestsens, om prezenta o speţ ce a aut loc în comunaJoseni, la data de 15.06.2013, considerat o aderat„tragedie”.

La data de 15 iunie 2013, la ora 07:11, dispeceratul IPJHarghita a fost sesiat telefonic prin SUAU 112 de către

martora K.M., despre „tragedia” petrecută într-un imobilsituat în comuna Joseni, echipa operativă complexădeplasându-se la faţa locului cu operativitate.

După forţarea uşii de acces în imobil cu o rangămetalică, au fost descoperite cadavrele numitei S. L. în vârstă de 30 ani şi fiul acesteia S. J. în vârstă denumai 2 ani (Foto nr. 1), ambii cu multiple plăgi înţepate în ona toracică. În cea de-a treia cameră a locuinţeia fost identificat numitul M. R. în vârstă de 23 de ani,stând ghemuit pe un corp de mobilier, plin de sânge şipreentând leiuni traumatice la nivelul capului, fapt

pentru care a fost solicitată o ambulanţă şi echipajulSMURD Gheorgheni pentru a transporta victima laspital.Foto nr. 1

Foto nr. 2


12/19


ExPERTIzA IMPRESIUNILOR DE ŞTAMPILĂ

EXPERTISE STAMP IMPRESSIONS

Expert Criminalist/ Comisar-şef TEŞAN NICOLAE RADUSericiul Criminalistic Bihor

Abstract: The article presents specific aspects of seal and stamp impressions expertise.Key words: stamp history, definitions, legislation, cases of counterfeit stamps, scientific

premises, forensic science premises for identification, and methods of counterfeit-examinationfindings, comparative examination, general features and individual expertise of the stampedimpressions, conclusions.

Rezumat: Articolul prezintă aspecte specifice privind ştampila şi expertiza impresiunilorde ştampilă.

Cuvinte cheie: Istoria ştampilei, definiţii, legislaţie, cazuri de contrafaceri ştampile, premisele ştiinţifice a identificării criminalistice, metode de contrafacere, examinări-constatări,examenul comparative, caracterisitici generale şi individuale, expertiza impresiunilor deştampilă, concluzii.

Istoria sigiliului/ştampilei, într-o prezentaresumar, este descris astfel: „Introducerea, folosireaşi rspândirea sigiliului au izorât din necesitateaautentificrii actelor. El a fost folosit la început cao doad de autenticitate şi integritate. Practicafolosirii sigiliilor de ctre autoritţi şi particulari se întâlneşte prima oar în antichitate.

În Ţările Române sigiliile erau folosite de cătrevoievoi atât la autentificarea actelor interne (puneri înposesie, întăriri de moşii sau verdicte la judecăţi), cât şila repreentarea titulaturii şi rangului în actele externe, înfuncţie de importanţa actului fiind folosite diferite tipuri depeceţi (vei diplomatică). În actele particulare martorii, înfuncţie de rang sau clasă socială, foloseau de obicei, pelângă semnătură, şi pecetea cu însemnele personale.

În secolul XX sigiliile dispar, locul lor fiind luat de alteelemente de siguranţă cum ar fi ştampilele, hologramele,

etc.”1

„Ştiinta care se ocupă cu studiul sigiliilor si alştampilelor se numeşte sigilografie, sigiliile şi peceţiledomneşti din vechime fiind ştampilelormoderne.” 2

Spre exemplu, renumita ştampilă „Par Avion” a fostaplicată pentru prima dată pe o depeşă din Franţa, la15 octombrie 1913. Mai apoi a fost reprodusă de toateadministraţiile poştale din lume, fiind aplicată pe miliardede epistole.

Inventarea ştampilei cu amprentă de cauciuc esterepreentată de o controversă între doi americani: L.F.Witherell, din Illinois şi James Orton Woodruff, din NewYork, plasată între anii 1864 şi 1866. În această perioadăştampila începe să fie confecţionată şi utiliată.

Dicţionarul explicativ al limbii române defineşteştampila ca fiind un: „Instrument format dintr-o placă decauciuc, de lemn sau de metal fixată pe un mâner, pecare sunt gravate un semn, o inscripţie sau o emblemă,

cu care se ştampileaă acte, mărfuri, obiecte etc.”3Impresiunea de ştampilă în ţara noastră repreintă

marca care oferă credibilitate unui document sau produsori garanteaă confidenţialitatea corespondenţei. Caurmare, actele emise şi depeşele instituţiilor statului suntneverosimile fără acest element specific de siguranţă. Actele juridice pot fi anulate în lipsa ştampilei.

În legislaţie există reglementări privind forma şimărimea ştampilei pentru profesiile liberale (notari,avocaţi, experţi şi medici) şi pentru instituţiile publicecare emit acte juridice.

În cadrul instituţiilor statului din ţara noastră s-a impusştampila circulară, de 30 mm, conţinând central stemaRomâniei.

Firmele folosesc la libera apreciere ştampila rotundăşi/sau dreptunghiulară etc., legea neimpunând anumiteelemenete de formă şi dimensiune.

Dacă ştampilele pot fi executate în orice atelier, cele

ale autorităţilor publice, care conţin stema României,pot fi realiate numai la Monetăria Statului, potrivit H.G.nr.544/17.05.2003, exceptând M.Ap.N., M.A.I., S.R.I. şiS.I.E..

Cu privire la obligativitatea folosirii ştampilei, spreexemplu, în ceea ce priveşte facturarea, conform art.155, alin. 28 din Codul Fiscal, se stipuleaă: “Semnareaşi ştampilarea facturilor nu constituie elemente obligatoriipe care trebuie să le conţină factura”. Însă pentrudepunerea situaţiilor financiare anuale, documentelevor fi ştampilate conform Ordinului nr. 65/2015 al M.F.Ştampilarea chitanţelor este reglementată prin Ordinulnr. 3512/2008 al M.F.

Normele A.N.S.V.S.A., aliniate la cele europene, înceea ce priveşte comercialiarea cărnii, impun marcareacărnii prin mai multe ştampile cu diferite forme, în funcţiede mediul de provenienţă sau ca urmare al unor situaţiispeciale (sacrificare de necesitate, sălbăticiune sauconfiscare).


13/19


FIDELITATEA MULAJULUI MOULD CONSTANCY

Expert criminalist, comisar şef de poliţie PASCARI SORINSpecialist criminalist, inspector principal de poliţie

GRIGORE IONUŢ, din cadrul I.P.J. Suceaa

Abstract: The article refers to the quality of the mould to reproduce the main characteristicsof one impression evidence accurately, as well it refers to the comparison between the mouldand the detail photography of the same evidence.

Key words: impression evidence, mould, accurately, detail photography.

Rezumat: Articolul face referire la calitatea mulajului de a reproduce fidel elementelecaracteristice ale unei urme în adâncime, precum şi referire la o analiză comparativă dintremulajul unei urme şi fotografia de detaliu a aceleiaşi urme.

Cuvinte cheie: urmă în adâncime, mulaj, fidelitate, fotografie de detaliu.

Deşi în cuprinsul articolului ne om referi lamulajul din ipsos, conchidem c mulajul realizat dinorice alt material reproduce fidel o urm în adâncime,comparativ cu procedeul de ridicare a urmei prinfotografiere.

Mulajele se ridică, de regulă, cu ocaia investigăriitehnico-ştiinţifice a locului faptei şi au ca origine urme în adâncime, respectiv urme de încălţăminte, urme deanvelopă, urme de potcoave, urme de dinţi, urme deinstrumente ş.a., însă nu întotdeauna se recurge laacest procedeu de ridicare a urmei, întrucât este mai la îndemână procedeul de ridicare a urmei prin fotografiere,ca urmare a faptului că necesită mai puţin timp de ridicare,este mai puţin costisitor şi totodată mai comod.

Un alt motiv pentru care nu se recurge la realiareamulajului urmei este şi acela că, în funcţie de suportulpe care a fost realiată urma, procedeul preintă uneleparticularităţi care, dacă nu sunt însuşite, înclină spre anu se mai folosi acest procedeu.

De obicei, pentru urmele de încălţăminte, urmelede anvelopă, urmele de potcoave se foloseşte ipsosul,cu particularitatea că atunci când urma este creată înăpadă afânată, înainte de a se turna stratul subţirede pastă, pentru a nu se topi suportul, se va procedainiţial la obţinerea unei cruste protectoare prin cernereaunui strat subţire de ipsos, urmată de pulveriareaapei cu temperatura apropiată de 0oC1 cu un recipientasemănător celui de curăţat geamul.

Pentru urmele de dinţi, urmele de instrumente şi

altele asemenea, care conţin striaţii fine, se procedeaăla realiarea mulajului din ipsos dentar, silicon, alginatsau din răşini sintetice.

Se mai poate realia şi mulaj din ceară, parafină saualb de inc cu parafină, numai dacă suportul reistă la

temperatura de topire a cerii/parafinei, cum ar fi cele dinmetal.

Plastilina poate fi folosită la realiarea mulajului, cupreciarea că, în caul urmelor mai adânci, în momentulridicării, caracteristicile mulajului pot suporta deformăriplastice. Pentru a evita deformarea mulajului, se va folosi

siliconul.

Mulajul este fidel întrucât va evidenţia unele elementecaracteristice nesesiabile prin fotografiere. Aici nereferim la acele elemente care se identifică pe cresteledin urmă, create, de şanţurile longitudinale ale anvelopei,respectiv la acei indicatori, dispuşi la distanţe similarepe circumferinţa anvelopei, cu rol de a indica limita defolosire a acesteia.

Aceşti indicatori au rol determinant în formularea uneiconcluii obiective în cuprinsul raportului criminalisticatunci când se examineaă mulajele a două urme cudesen antiderapant asemănător, însă compararea a douăurme cu un desen antiderapant asemănător ridicate prinfotografiere, din care cea în litigiu fără astfel de indicatori,iar cea creată experimental cu o anvelopă cu astfel deindicatori (nesesiabili în fotografie), ar putea conduce lao concluie eronată.

Preenţa indicatorilor în urmă este determinată de însăşi existenţa urmei, în sensul că toate elementele sevor denatura proporţional (atât crestele şi elementele depe creste, cât şi şanţurile şi elementele de pe şanţuri), şinu unele în detrimentul altora (crestele şi elementele depe creste mai mult decât şanţurile şi elementele de peşanţuri).

Există şi o situaţie în care aceşti indicatori nu vor

apărea în urmă, respectiv situaţia în care natura suportuluinu permite decât o imprimare superficială a desenuluiantiderapant, iar anvelopa nu preintă uură mare. Pentrusituaţia descrisă la examinarea mulajului ar trebui avută învedere şi adâncimea şanţului corespondent indicatorilor,


14/19


IDENTIFICAREA CRIMINALISTICĂ PRIN GENOTIPAREA ADN DIN DIFERITE

TIPURI DE MATERIAL BIOLOGIC

FORENSIC IDENTIFICATION BY DNA GENOTYPINGFROM vARIOUS TYPES OF BIOLOGICAL SAMPLES

ELENA DRAGOMIR , vERONICA CUTăR, SORINA PÎRLEA, TANȚA BRATUNational Forensic Institut, General Inspectorate of Romanian Police

Abstract: The aim of this presentation is to show the importance of DNA genotypingmethods for different biological samples in forensic identifications. Three real cases are takeninto consideration: a double murder, a rape followed by the victim’s death and a burglary.Biological samples taken from the crime scenes included blood, sperm and epithelial cellssamples (micro traces) and were analyzed using different extraction procedures. Chelexdirect and differential extraction methods were used for the first two cases, while for the thirdone a magnetic extraction method using QIASymphony was utilized. The article presentsexamples of traces and microtraces deposited on different surfaces and objects (cloths,swabs, puparium), a short description of the analytical methods used in each case and theinterpretation of the results. Moreover, these cases demonstrate that biological traces andmicrotraces left on the crime scene can lead to solving the most difficult and complex caseswhich cannot be finalized by classical investigation.

Key words: DNA, case report, puparium, microtrace, murder.

Rezumat: În această prezentare se arată importanța metodelor de genotipare pentrudiferite probe biologice în indentificările judiciare. Sunt prezentate trei cazuri: o dublăcrimă, un viol urmat de moartea victimei și o tâlhărie. Probele biologice au fost ridicatedin câmpul infracțional, incluzând sânge, spermă și celule epiteliale (microurme) și au fostanalizate folosind diferite proceduri de extracție. Metodele chelex și extracția diferențială aufost utilizate pentru primele două cazuri, iar pentru cel de al treilea caz s-a folosit metodaextracției magnetice folosind biorobotul QIASymphony. Articolul prezintă exemple de urmeși microurme depuse pe diferite suprafețe și obiecte (haine, tampoane, puparium etc.), oscurtă descriere a metodelor analitice folosite în fiecare caz și interpretarea rezultatelor.

De asemenea, aceste cazuri demonstrează că urmele și microurmele biologice lăsate încâmpul infracțional pot conduce la rezolvarea celor mai dificile și complexe cazuri care nu

pot fi finalizate prin investigarea clasică.Cuvinte cheie: ADN, raport de caz, puparium, microurmă, omor.

Introducere:

În ultimele două secole, societatea omeneascăa cunoscut cinci revoluţii ştiinţifice: a aburului, acombustibilului fosil, a electricităţii, a microprocesoarelorşi a ştiinţelor biologice - pe care o trăim chiar ai.

Progresele rapide făcute în cercetarea genomuluiuman şi deosebitul potenţial aplicativ i-au determinat peoamenii de ştiinţă să considere genetica una dintre celemai importante discipline ale secolului XXI.

Aplicaţiile potenţiale curente ale cercetăriigenomului includ medicina moleculară, evaluareariscului apariţiei bolilor genetice ale fătului, în domeniul judiciar, bioarheologiei, evoluţiei si al migraţiei umane,antropologiei, s.a.

În preent, tehnica analiei materialului genetic umanare aplicații numeroase în domenii precum cel penal,militar si civil, astfel:

• identificarea criminalilor după urmele lăsate la loculfaptei sau asupra victimelor;

• identificarea agresorilor în caul agresiunilorsexual;

• identificarea autorilor tâlhăriilor și furturilor;• identificarea victimelor în caul omorurilor și

pruncuciderilor;• excluderea suspecților în diferite anchete

polițienești;• identificarea victimelor în accidente aviatice,

catastrofe naturale, acte de terorism, răboaie;


15/19


A FI SAU A NU FI... PSIHOACTIV

TO BE OR NOT TO BE... PSYCHOACTIvE

Comisar-şef de poliţie dr. ing. chimist EMILIAN COSTACHE

Comisar-şef de poliţie dr. ing. chimist MARIA GEORGETA STOIANExperţi criminalişti autorizaţi în domeniile„Expertiza fizico-chimic a probelor materiale”

şi „Expertiza drogurilor şi a stupefiantelor”Institutul Naţional de Criminalistic, Sericiul Expertize Fizico-Chimice

Abstract: Lately, the real issue of the forensic reports in the field of drug analyses seemsnot to be the identification of chemical formula of the substances received for analysis, butthe current legislation they fall under, legislation that suffered changes during the last years.Moreover, once the steady application of law no. 194/2011 on combating operations with products likely to display psychoactive effects, other than those regulated by the legislationin force, we’re asked to indicate if the substances identified in the evidence display or not

psychoactive effects. Supplementing the lists of the laws no. 143/2000 and no. 339/2005is done very difficult, which makes the new psychoactive substances have enough timeto produce their toxic effects on consumers. Then, just after they are put on the annexlist, new derivatives and analogues of them appear on the drug market. Defining genericclasses of forbidden substances would have permitted, in our opinion, a better combat ofdrug trafficking, just like in other European countries.

Key words: new psychoactive substances, psychoactive effects, antidrug legislation,structure-activity relationship.

Rezumat: În ultimul timp, adevărata problemă a expertizelor criminalistice din domeniulanalizei drogurilor pare să nu mai fie identificarea formulei chimice a substanţelor înaintatespre analiză, ci încadrarea acestora într-una dintre legile în vigoare, care au suferit modificăride-a lungul anilor. Mai mult, odată cu aplicarea tot mai fermă a Legii nr. 194 din 2011 privind

combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, alteledecât cele prevăzute de acte normative în vigoare, suntem chemaţi să ne pronunţăm dacăsubstanţele identificate în probe au sau nu efecte psihoactive. Introducerea cu mare greutate,în Legea nr. 143/2000 şi Legea nr. 339/2005, a “noilor” substanţe cu efecte psihoactive, faceca acestea să aibă timp în a-şi produce efectul nociv asupra consumatorilor. Apoi, imediatce acestea sunt introduse pe listele anexă, noi derivaţi sau analogi ai acestora apar pe piaţadrogurilor. Definirea unor clase generice de substanţe interzise ar fi permis, în opinia noastră,o mai bună contracarare a traficului de droguri, aşa cum este cazul în alte ţări europene.

Cuvinte cheie: noi substanţe psihoactive, efecte psihoactive, legislaţie antidrog, relaţiestructură-activitate.

1. IntroducereUn drog de sinteă este un analog structural sau

funcţional al unei substanţe aflate sub control, care afost conceput pentru a simula efectele farmacologice aledrogului original, evitând, în acelaşi timp, să fie clasificatdrept ilegal sau să fie detectat cu kiturile standard de testeantidrog. Drogurile de sinteă includ substanţele psihoactivecare au fost catalogate de către Uniunea Europeană dreptnoi substanţe psihoactive (NPS), precum şi analogi ai unordroguri de creştere a performanţelor, cum ar fi steroiiide sinteă. Unele dintre acestea au fost iniţial sintetiatede către cercetători din mediul academic sau industrial, în efortul de a descoperi derivaţi mai activi dar cu efecte

secundare reduse, şi au fost ulterior deturnaţi în scop ilicit. Alte droguri de sinteă au fost preparate pentru prima oară înlaboratoare clandestine. Deoarece eficacitatea şi siguranţaacestor substanţe nu a fost îndeajuns evaluată în teste peanimale sau oameni, utiliarea lor poate conduce la efecte

secundare neprevăute. La sfârşitul anilor 1990 şi începutulanilor 2000, s-a înregistrat o exploie a vânărilor de droguride sinteă pe Internet.

Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şiconsumului ilicit de droguri era, în mare, foarte clară şicuprinătoare, fiind suficient pentru chimistul criminalist sădovedească preenţa, în proba primită, a cel puţin uneiadintre substanţele incriminate de legislaţie. Nu se puneaproblema, pe atunci, de a dovedi că acea substanţă areefecte nocive asupra sănătăţii şi psihicului uman, întrucâtsubstanţele incriminate de lege erau de mult timp cunoscuteca structură chimică, iar efectele lor nocive fuseseră dejastudiate şi dovedite clinic.

După apariţia drogurilor de sinteă, a urmat o perioadă în care nici una dintre aceste substanţe nu era prevăutăde legislaţia antidrog, astfel încât noile tipuri de droguri(NPS) au invadat piaţa, putându-se cumpăra în moddirect sau prin internet. După o scurtă perioadă, în anul


16/19


ASIGURAREA SIGURANŢEI SISTEMULUI BANCAR PRIN CREŞTEREA CALITĂŢII

RESURSEI UMANE THE ASSURANCE OF THE SAFETY BANKING SYSTEM

WITH THE INCREASE OF THE HUMAN RESOURCES

Prof.dr.ing. LIDIA CRISTEA,ec. JANA vASILESCU

Abstract: This article is like a mirror of virtual cicle of management quality in bankingsystem. When corruption is high and financial masked fraud is growing alongside thebanking offenses some answers to a few basicy questions must be found. How can we askfrom bank internal audit to increase the quality human resources employed? How can we tryhaving a better system without corruption, with ethical and moral qualities of employes? Thiswork try to offer some answers.

Key words: quality management, banking system, human resources, banking safety.

Rezumat: Lucrarea prezentă este o oglindă a ciclului virtual al sistemului de managementa calitaţii în sistemul bancar.

Când corupţia este uriaşă şi ingineria financiară se practică şi este în creştere alături deinfracţiunile financiar-bancare trebuiesc găsite răspunsuri la anumite întrebări elementare.Cum putem cere din auditul intern bancar creşterea calităţii resurselor umane angajate?Cum putem încerca să avem un sistem bun fără tentaţia de corupţie, cu calităţi etice şimorale ale angajaţilor? Această lucrare încearcă să ofere câteva răspunsuri.

Cuvinte cheie: Managementul calităţii, sistem bancar, resurse umane, siguranţabancară.

1. Siguranţa bancar.

Potrivit DEX “siguranţa” [1] înseamnă posibilitatea de a fisigur, stabil, solid şi plin de viaţă.

Definiţia siguranţei pentru sistemul bancar presupune oconsolidare activă şi baată pe sistem. Beneficiile ce reultăpentru clienţi sunt implicit şi beneficii pentru economie .

M. Knight, Manager general la Banca de ScontInternatională dă următoarea definiţie siguranţei sistemuluibancar [2];bun sistem cu toţi agenţii economici, cu companiide afaceri, cu instituţii de servicii bancare ce efectueaădiferite operaţii cu active financiare fără nici un risc şinici o instabilitate, care pot schimba şi descreşte valorilefinanciare.

F. Mishkin [3] dă o altă definiţie pentru siguranţa

sistemului bancar: distribuirea oportunităţilor în economie şiinvestiţii,cu o baă durabilă fără deechilibre. U. Das, M. Quintyn, KChenard [4], văd securitatea

bancară fără crie şi cu preţuri stabile pentru active. Esteinteresantă opinia lui O. Issing despre colapsul bancar careinduce creşterea eficienţei în menţinerea operaţiilor bancare,menţinerea şi creşterea nivelului de securitate. Desigur estemai uşor să previi instabilitatea şi criele financiare şi estedificil să tratei consecinţele uriaşe ce decurg din acestea.

Activitatea bancară are în tot timpul riscuri şi tot timpulnoi putem monitoria sistemul din interior şi din exterior.

2.Identificarea riscurilor.[5]Determinarea procesului se face printr-o analiă simplă:

ce fenomene se petrec, de ce şi cum. Analia de risc repreintă utiliarea informaţiilor pentru

determinarea magnitudinii evenimentelor şi a consecinţelorlor respective ale impactului asupra energiei sistemului.

Evaluarea riscului este o acţiune prioritară şi combină

evenimentele reultate în urma materialiării impactului cu

factorii interni sau externi.Registrul de risc repreintă înregistrarea şi monitoriarea

riscului ca unealtă pentru managementul sistemuluibancar. Repreintă o entitate şi o reviuire a Registrului derisc fundamental situate la nivel de vârf de risc strategic.Informarea se poate efectua şi prin registrele locale de risc.

Apetitul de risc repreintă cantitatea de risc în organiaţiece acceptă întoarcerea ca baă şi devoltarea activităţiipuse în ecuaţie.

Sistemul bancar poate fi a priori un captator de riscverbal sau de risc advers fie pe plan intern ,fie pe plan externevidenţiind diferite nivele de risc în diferite departamente/servicii. Considerind apetitul de risc cu indice mare, sistemul

bancar prin managementul său poate să monitoriee seriosdiferitele ameninţări sau să decidă în final abandonareadiferitelor proiecte/activitţii nocive, virusatoare în sistem.

3.De ce criminalitatea financiar ?Delincvenţele bancare repreintă cele mai complexe

infracţiuni din sistemul economic financiar. Numărul acestordelicvenţe sunt în creştere şi lupta împotriva corupţiei dininteriorul şi din exteriorul sistemului bancar este uriaşă.

Complexitatea şi numărul mare de documente normativeconstituie un risc în responsabilitatea celor ce judecădelicvenţii.

Îndeplinirea misiunii justiţiei înseamnă o bună colaborarecu judecătorii, procurorii şi cu toate persoanele implicate în

activitatea de combatere a criminalităţii bancare .Falimentul unor structuri bancare ca Dacia Felix, Credit

Bank , Bankcoop, Banca Albina,Bancorex, Banca Religiilor, înseamnă pierderea economiilor populaţiei şi descreşterearespectiv slăbirea siguranţei sistemului bancar.


17/19


PRODUCEREA COLOANEI DE DIRECȚIE DIN MATERIALE COMPOZITE

MANUFACTURING OF STEERING COLUMNFROM COMPOSITE MATERIALS

Prof. uni. ing. MIRCEA FIERBINŢEANUExpert tehnic auto judiciar

Asociaţia Criminaliştilor din România;Corpul Experţilor Tehnici din România;E-mail: [email protected];

www.expert-auto.ro; www.experts.ro

Abstract: Due to rising energy prices and raw materials and international requirementson CO2 emissions from cars have been imposed solutions to reduce fuel consumption byreducing the weight of vehicles and the development of lightweight construction. This reportanalyzes, based on the requirements consisting concepts desing and production processes,

the steering column of the car.Key words: composite materials, glass fibers, carbon fibers, steering system, steering

column.

Întotdeauna criteriile pentru evaluarea performanţelor secompară cu standardele de performanţă .

Se poate preenta o piramidă a talentelor umane,instrument la îndemână pentru evidenţierea circulaţieicapitalului uman.

Nu trebuie neglijat faptul că în orice organiaţie, inclusiv în sistemnul bancar un rol foarte important în managementulcalităţii este jucat de lider indiferent în ce treaptă sesitueaă.

Funcţie de tacticile şi stilurile diferite (stilul autoritar,stilul democratic, stilul laisser faire, etc) liderul activeaă şimenţine interacţiunile comunicative în interiorul şi în exteriorulsistemului,asigură satisfacţia psihologică de natură să-şimotivee colaboratorii, creeaă condiţiile interne pentru îmbunătăţirea activităţii resursei umane, pregăteşte material,psihologic şi informaţional toate întâlnirile cu elementele dinsistem. Adevăratul lider este cel care deţine arta construiriiconsensului cu angajaţii, fiind model în sistem.

Instruirea, educarea şi evaluarea angajaţilor în sistemulbancar sunt deiderate ale liderului, respectiv managerului în vederea implementării politicii de calitate ,pentrusatisfacerea siguranţei bancare.

6.Concluzii.Concluionăm cu aspecte importante preentate

în lucrare în ceea ce priveşte managementul modernal resurselor umane în care includem schimbările demanagement şi monitoriarea resurselor umane.

Lucrarea analieaă posibilităţile de învăţare şiformare ale angajaţilor, compensaţia şi comunicarea îninteriorul structurilor bancare utiliând sistemul normalinformaţional.

Sistemul bancar este stabil dacă resursele umane suntputernice, cu un comportament etic şi moral, reistând înfaţa corupţiei.

În concluie ne punem o remarcabilă întrebare “ce egreşit în Europa?”[8].

• instabilitatea finanţelor;• costurile patetice;• nivelul taxelor legale;• legislaţia şi procedurile;• introducerea lentă a standardelor;• slăbiciune în inovarea sistemului;• fracturare în utiliarea strategiilor publice;

• fragmentare în eforturile de a apăra adevaratele valoriale sistemului bancar.

Bibliografie1. Dicţionar Explicativ al Limbii Române , Ediţia a II-a,

Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1996, p.1014.2. Knight M., The Central Banks role in fostering financial

system stability: A Canadian Prospective , IMF, Washington ,200, p.314.

3. Mishkin F. Anatomy of a Financial Crisis. CambridgeNational Bureau of Economic Research, Working PaperNo.3934. 1991, Journal Evolutionary Economics, August 1992,p.115-130.

4. Das U., Quintyn M., Chenard K Does RegulatoryGovernance Matter for the Financial SystemStability?An

Empirical Analyses, IMF Working Paper , WP/04/89, May2004.5. Lidia Cristea, S. Andrei, Report on Risk management

indicators, Brussels, 2010.6. A. Purcarea, C. Niculescu,D. Constantinescu-

Management, Editura Niculescu, București 2002, ISBN 973-568-222-2.

7. Lidia Cristea –Compediu de Managementul Calității,Editura ERA, Bucureşti 2005, ISBN 973-8153-67-0.

8.C. E. Lascu ,Reingineria factorului uman,Managementul în secolul 21, Editura Niculescu, Bucureşti 2003, ISBN 973-568-846-6.


18/19

CRIMINALISTICA NR. 6 (102), DECEMBRIE 2015, vOL. XvI

CAPTAGON – DROGUL TERORII

CAPTAGON – DRUG OF TERROR

Jurist LUCIAN ALEXANDRESCU

Abstract: The article presents a few issues regarding captagon, the drug identifiedhaving been consumed by the authors of terrorist attacks this year in Sousse, Tunisia and inParis. It is indicated the mode of action, the effects on consumers and illicit trafficking leveldetermined based on the level of drug catches.

Key words: captagon, amphetamine, phenytoin.

Rezumat: Articolul prezintă câteva aspecte privind captagon, drogul identificat a fi fostconsumat de autorii atentatelor din acest an de la Sousse, Tunisia şi de la Paris. Sunt indicatemodul de acţiune, efectele asupra consumatorului şi nivelul traficului illegal determinat pebaza capturilor.

Cuvinte cheie: captagon, amfetamină, fenitilină.

Anchetele declanşate în urma sângeroaselor atentatepetrecute în luna noiembrie 2015 la Paris au pus în eidenţfaptul c autorii lor incluser în programul de pregtireconsumarea unor droguri, în msur s le inhibe fireascasenzaţie de team în faţa morţii, o moarte nu doar foarteprobabil ci chiar cert, în cazul detonrilor sinucigaşe.Atât autopsierea, pentru cadarele atentatorilor ucişi, câtşi cercetrile în locaţiile în care aceştia se aflaser înaintede atentate, au pus în eidenţ urme de drog, mai exactde captagon sau fenitilin. De fapt, nu e noutate. Despre

acest drog se orbise înc din ar, dup atentatele comisepe plaja de la Sousse, în Tunisia, soldate cu moartea a 39de persoane. Atunci, la 28 iunie, în trupul atentatoruluiSeifeddine Rezgui fusese pus în eidenţ prezenţa acestuidrog menit s asigure maximum de eficienţ posibil întimpul operaţiunilor, prin anularea senzaţiilor de teamşi de oboseal. Acest efect este explicat prin substanţelecare compun drogul.

Captagonul este produs pe baă de fenitilină, o moleculădin familia amfetaminelor care este amestecată în proporţiibine determinată în cafeină.

Reultă o combinaţie care stimuleaă eliberarea dedopamină şi amelioreaă capacitatea de concentrare a

individului. Este şi motivul pentru care , în anii 1960, când afost creat, captagonul a fost folosit ca medicament, în specialpentru tratamentul narcolepsiei şi al hiperactivităţii.

Abia peste două decenii, prin 1980, utiliarea sa a fost întâriată din caua dependenţei pe care o creeaă şi a gravelorleiuni cardiace pe care le produce.

Ȋntr-un interviu acordat revistei “Science et Avenir” , dupăatentatul din Tunisia, profesorul Jean-Paul Tassin, un cunoscutneurobiology france, explică efectele acestui drog: “ Ca şicelelalte amfetamine, acest drog antreneaă o reistenţă laoboseală, o vigilenţă sporită şi o pierdere a judecăţii. El dăimpresia celui care îl consumă că este atotputernic, ca esteregele lumii întrun anume fel”.

Actul de a ucide devine astfel pentru el lipsit de orice simţomenesc şi teama dispare în totalitate.

“Mai exact, la nivel molecular, fenitilina pătrunde în interiorulneuronilor şi elibereaă doi neurotransmiţători noradrenalina şidopamine, preente în cellule.

Eliberarea de noradrenalină în afara neuronilor creştevigilenţa şi reduce senaţia de oboseală. Cât despre dopamină,

ea acţioneaă, în principal, pe circuitul recompense, responsabilde senaţia de plăceri”.

Dar efectele captagonului nu se reumă doar la acţiune lanivelul creierului. “El determină eliberarea glucoei stocate încelulele muscular, ceea ce permite muşchiului să acţioneefără să producă efort. Mai mult, eliberarea de noradrenalinăaccelereaă semnificativ ritmul cardiac”.

Acestei stări de surescitare îi urmeaă, desigur, o obosealăexternă, cu funcţiunile mentale profund alterate dar, în ciudaoboselii , asemănătoare aceleia care se instaleaă după o

noapte de nesomn, starea de euforie este atât de puternică încât, nici teama nici durerea, nu se fac simţite.Iniţial, captagonul se produce mai ales în Siria, apoi pe

măsură ce situaţia în onă a devenit tot mai dificil de controlat,ca urmare a conflictului, laboratoarele clandestine au migratcătre Liban.

Traficul cu această substanţă este unul uriaş, dat fiindfaptul că o singură capsulă costă între 10-20 dolari.

Or, o simplă preentare a câştigurilor realiate la frontieralibaneă, în ultimii ani, este semnificativă: de la 68.304 pilule în 2010, la 499.326 în 2011, 463.977 în 2012 la 11,5 milioane în 2013, cu o valoare pe piaţa neagră de peste 1,3 miliarde dedolari (cca 960 milioane de euro).

Şi, oricât de importante, aceste capturi nu au reuşit decât

într-o mică măsură să frânee trecerea drogurilor spre Europa,dovadă faptul că în acelaşi an, 2013, Turcia avea să reuşeascăo captură de alte 7 milioane de pilule de captagon pentru ca, înDubai, în noiembrie – decembrie 2014 să fie capturate alte 6,5milioane de capsule.

De aici şi inventivitatea mereu sporită a traficanţilor care,conform declaraţiilor şefului antidrug din Liban, nu eită săfolosească cele mai insolite ascunişuri: ramele unor operede artă, sisteme de aer condiţionat sau cutii de biscuiţi pentruRamadan.

Concluzia, şi în acest caz se demonstreaz c existun mariaj perfect între terorism şi rzboi, pe de o parte, şiproducţia şi traficul de stupefiante, pe de alta.

Iar rspunsul, oricât de eficient ar fi acţiunea forţelorantidrog din ţrile lumii, trebuie s se gseasc in primulrând în crearea condiţiilor de eliminare a rdcinilor ruluiacolo unde acestea îşi gsesc hrana, adic în inegalitateageneratoare de ur şi teroare.


19/19

Criminalistica 6 2015 Internet

Documents

Transcript of Criminalistica 6 2015 Internet