Criminalistica 4 2015 Internet

8/18/2019 Criminalistica 4 2015 Internet

http://slidepdf.com/reader/full/criminalistica-4-2015-internet 1/15



De curând Editura Sitech – Craiova, arealizat lucrarea Fundamente ale Dreptului,

atutori prof. univ. dr. Mihai Bădescu,membru în Consiliul Director al A.C.R.,consilier juridic în M.A.I. şi chestor de poliţiedr. Viorel Vasile, vicepreşedinte A.C.R.

Lucrarea cuprinde următoarele capitole:Introducere „Sistemul ştiinţelor juridice. Loculteoriei generale a dreptului în sistemul ştiinţeidreptului; Titlul I: Capitolul I: Norma juridică.Conceptul de normă juridică; Capitolul II – Acţiunea normei juridice în timp, spaţiu şi

asupra persoanelor; Capitolul III. Interpretareanormelor juridice; Titlul II – Actul juridic: CapitolulI: Actul juritic normativ; Capitolul II – Actul juridicindividual; Titlul III – Raportul juridic: CapitolulI – Conceptul raportului juridic; Capitolul II –Premisele apariţiei raportului juridic; Capitolul

III – Conţinutulr a p o r t u l u i

juridic; Titlul IV:R ă s p u n d e r e aşi sancţiunea juridică; CapitolulI – Conceptulr ă s p u n d e r i i juridice; Capitolul II – Responsabilitatesocială – Răspundere juridică; Capitolul III

– Sancţiunea juridică. În ultima parte a lucrării,autorii prezintă bibliografia folosită în cuprinsul problematicii analizate.

Jurist RAMONA DOBREANU

Începând cu luna artie 2011, Revista Roân de Criinalistica ost introdus în Categoria B+ de ctre Consiliul Naţional al Cercetrii Ştiinţiice

din Învţântul Superior (CNCSIS) - Cod 687 CNCSIS

Revista este indexat în bazele de date internaţionale recunoscutede Panelul 4 - Ştiinţe Sociale (ştiinţe juridice) din cadrul CNATDCU. (Consiliul

Naţional de Atestare a Titlurilor, Diploelor şi Certiicatelor Universitare)

APARIȚII EDITORIALE- fUNDAmENTE ALE DREPTULUI

CEA DE A CINCEA CONfERINȚăDE CRImINALISTICă

În zilele de 27-28 octombrie 2015, începândcu orele 08.30 va avea loc la Centrul Cultural alMAI, Conferința Internațională de Criminalisticăcu tema: „Investigarea Criminalistică aInfracțiunilor din domeniul financiar – bancar”,organizată de ACR; Inspectoratul General alPoiliției Române; asociația Română a Băncilor,Universitatea Româno-Americană – Facultateade Drept. Cei care doresc să participe laaceastă manifestare sunt rugați să ne trimitătitlurile comunicărilor pe care vor să le susținăpână la data de 15 august 2015. Comunicăriletrebuie să fie traduse și în limba engleză, nu

trebuie să depășească 4-5 pagini - counicările

se vor tipări, iar cartea va fi dată participanțiilor în prima zi a Conferinței. Taa de participareeste de 100 lei.

Alte informații le puteți afla la sediul ARC,din B-dul Dacia nr. 55, ap. 1 sector 1 Bucureștisau la telefon 0212103344, telefon mobil0740060696.

Taa de participare se virează în contul ACR:RO96RNCB 008000564199001, deschis laBCR - Sala Palatului.

Secretar general – administrator al A.C.R.Col. (r.) prof Vasile LĂPĂDUȘI



Editor: Asociaţia Criminaliştilor din România,B-dul Dacia nr. 55, sector 1, telefon 0212103344Tipografie: Marius Roşu.

I.S.S.N. 1454-3117LEI 10

Revistă realizată de Asociaţia Criminaliştilor din România; recunoscută de Guvernul României ca fiind de utilitate publică,prin Hotărârea nr. 1240/2005; Certificat de înscriere a persoanei juridice fără scop patrimonial nr. 17 din 26.02.2002, eliberat

de Judecătoria Sectorului 3, Bucureşti; Autorizaţie nr. 44/PJ/2002, 80-3/12.997; cod fiscalnr. 14523220; cont nou: 2511.E01.0.564199.0080.ROL. 6; cod IBAN RO58RNCB0080005641990006-B.C.R.

Sucursala Sala Palatului, BucureştiCertificat de înregistrare a mărcii la O.S.I.M. nr. 78602

www.asociatiacriminalistilor.ro; [email protected]

Redactor – şe: Vasile LăPăDUŞIdistins de ctre Uniunea Ziariştilor Proesionişti cu „Ordinul Ziariştilor clasa I - de AUR”

Redactori–şei adjuncţi: Gabriel ŢÎRU, Nicolae GROfU şi Vladiir ALEXANDRESCURedactori: Rzvan DOBRCEANU, Cristian DIACONESCU, Nicolae SAVU, Steluţa GREJDINOIU,Elena-Daniela DUmITRU, Renata-minodora WATSON, mihaela-Irina CONSTANTINESCU,marin RUIU, Cristian DUmITRESCU, Nicoleta-Elena BUZATU, RAmONA DOBREANU.

Traducerea: Rzvan DOBRCEANU şi RAMONA DOBREANU. Trezorier: mihai IVANICI. Corectură: Vladiir ALEXANDRESCU. Purtător de cuvânt: Constantin OPRIŞIU

Secretar general de redacţie: Alexandru BARBU Preşedintele Comisiei de Cenzori: economist Costic TăNASE

Publicitate şi difuzare: Liviu OPREA. Contabilitate: Georgiana Alexandra BRAȘOVEANUTel.: 021.210.33.44; E-mail: [email protected] Foto: Rzvan RIZEA, Eanuel APETREI şi mihai mRZA

Mobil: 0740.060.696 Revista a ost ondat în artie 1999 de pro. VASILE LăPăDUŞI

C U P R I N S

Revista Română de Criminalistică a fost evaluatăşi clasată de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţificedin Învăţământul Superior (CNCSIS)la categoria „B+” - Cod 687 CNCSIS

Pentru conţinutularticolelor publicatesunt răspunzătoriautorii.

CONSILIUL ŞTIINŢIfICPreşedinte de onoare al Revistei Roâne de Criinalistic:

Academician marius SALA, membru al Academiei RomânePreşedinte de onoare al A.C.R.:Prof. univ. dr. Lazr CRJAN;Preşedinte al Consiliului Științiic:Conf. univ. dr. Constantin DUVAC, Universitatea Româno-Americană, președinte al A.C.R.;Vicepreşedinţi:General-maior magistrat (r.) conf. univ. dr. Dan VOINEA, prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Criminaliştilor din România;Lector univ. dr. Iancu ŞTEfAN, Universitatea Românăde Ştiinţe şi Arte „Gheorghe Cristea”;Chestor de poliţie dr. Gabriel ŢÎRU,directorul Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Prof.univ.dr. Petre BUNECI, decanul Facultăţii de Drept - Universitatea Ecologică;

Chestor dr. Jnic ARION-ŢIGăNAŞU, Director în M.A.I.;Chestor principal de poliţie dr. Vasile VIOREL, I.G.P.R., vicepreşedinte al A.C.R.; mebri:Prof. univ. dr. Tudorel BUTOI, Universitatea „Spirul Haret”;Lector univ. dr. Nicolae GROfU, membru al A.C.R.;Senator în Senatul României Dian POPESCU,membru al Asociaţiei Criminaliştilor din România;Prof. univ. dr. habilitat mihail GHEORGHIŢă, Universitatea LiberăInternaţională din R. Moldova;Prof.univ.dr. ing. Lidia CRISTEA, Universitatea Română de Ştiinţe și Arte „Gheorghe Cristea” - Bucureşti;Conf. univ. dr. Gheorghe GOLUBENCO,Universitatea Liberă Internaţională din R. Moldova;Lina LAZARENKO, Institutul de Criminalistică din Republica Lituania;Prof.univ.dr. ing. Ctlin GRIGORAŞ, University of Colorado, Denver, S.U.A.;Prof.univ.dr. mihai BăDESCU, Direcția Juridică a M.A.I.;Prof. dr. Saverio fORTUNATO, Preşedinte al CSI - PERITIE CONSULENTI FORENSI Firenze, ItaliaVladislav YANEV, Institutul de Criminalistică

şi Crimonologie al Ministerului de Interne - Bulgaria;Chestor şef de poliţie dr. Aurel VLăDULESCU, director general în M.A.I.;Prof.univ.dr. Cristian STAN, I.N.M.L. „Mina Minovici”;Prof.univ.dr. Octavian BUDA, U.M.F. „Carol Davila”;Conf.univ.dr. Adrian IACOB, decanul Facultăţii de Poliţiedin cadrul Academiei de Poliţie „Aleandru Ioan Cuza”;Prof.univ.dr. Tudor AmZA, decanul Facultății de Științe Juridice- Universitatea „Hyperion”;Prof.dr. Florin ȘANDRU, cercetător Academia Română;Ing. mircea fIERBINŢEANU, epert judiciar;Ing. Anca BăLAN, director general al firmei Chronos;Conf. univ. dr. Gheorghe ALECU, Universitatea „Spiru Haret”;Comisar-şef drd. Roic POTORAC,director adjunct al Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Comisar-şef dr. Crişan-mucenic LăZUREANU, I.P.J. Sibiu; Comisar-şef dr. Viorel COROIU, Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”;General-colonel (r.) lector univ. dr. Ioan HURDUBAIE, director eecutival Agenţiei Internaţionale pentru Prevenirea Criminalităţii şi Politici de Securitate;Comisar-şef dr. ing. Georgeta STOIAN,

Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Conf.univ.dr. Jenic DRăGAN, Universitatea „Spiru Haret”;Lector univ. dr. mariana ROŞU, I.N.M.L. „Mina Minovici”;Comisar-şef dr. Octavian CONICESCU ,Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Comisar-şef dr. Cristian CăRPINE AN, I.P.J. Timiş;Lect.univ.dr. marin RUIU, Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”;Comisar-şef drd. Ionel NECULA, Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Lector univ. dr. Cristian DUmITRES CU, B.C.R.;Comisar-şef Grigore PăTRUŢ, şeful Serviciului criminalistic din D.G.P.M.B.;Lector univ. dr. Constantin DRăGHICI, Universitatea Românăde Ştiinţe şi Arte „Gheorghe Cristea”;Lector univ. dr. florin BOBIN, Procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4;Lector univ. dr. Cristian-Eduard ŞTEfAN, Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”;Conf.univ. dr. Nicoleta-Elena BUZATU, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”;Lector univ. drd. Sorinel CăRăUŞU, Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”;Comisar de poliție Roeo SImION, epert criminalist I.P.J. Bacău

Pag.

1993. ASPECTE PRIVIND FALSUL DE MONEDĂ DAN VOINEA

VASILE LăPăDUŞI1996. UNELE METODE DE FALSIFICAREŞI CONTRAFACERE A BANCNOTELOR DAN VOINEA

VASILE LăPăDUŞIRAMONA DOBREANU

1999. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND BANII – APARIŢIA ŞI EVOLUŢIA LOR DAN VOINEA


2005. CRIMINALISTICA ROMÂNEASCĂ CONTEMPORANĂ- ISTORIA INSTITUTULUI NAŢIONAL DE CRIMINALISTICĂDIN INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE VASILE LăPăDUŞI ŢÎRU GABRIEL

mARIA GEORGETA STOIAN

2018. GENOCID ÎN BASARABIA PE TI MPUL OCUPAȚIEIDE CĂTRE UNIUNEA SOVIETICĂ - 1940-1941 (II) fLORIN ŞANDRU

2025. CONSIDERAŢII PRIVINDU-L OCNAŞUL VIDOCQŞI POLIŢIA DE SIGURANŢĂ A PARISULUI VASILE LăPăDUŞI fLORIN BOBIN

2028. CERTITUDINE ŞI PROBABILITATE ÎN ANALIZA NOILOR TIPURI DE DROGURI EmILIAN COSTACHE mARIA GEORGETA STOIAN

2033. ExAMINAREA ARMELOR DE FOC ATIPICE IORDACHE RAZVAN

2036. TRUSA CRIMINALISTICĂ PENTRU MARCARE MODEL „TCM” NICOLAE mESEŞAN

VIOREL CăRBUNARU

2039. PROBLEMATICA MEDICO-LEGALĂ A “PREJUDICI ULUI ESTETIC GRAVŞI PERMANENT” POSTTRAUMATIC CONSECUTIV UNUI ACCIDENT RUTIERCU LEZIUNI ALE DINŢILOR FRONTALI PERMANENŢI,

ÎN PERIOADA DE CREŞTERE OSOASĂ GHEORGHE ALEXANDRESCU

ELENA VOINITCHImIHAI mARINESCUANDREI UNGARRADU BOGDAN BURCEAGEORGE IOVE



1992 CRImINALISTICA NR. 4 (100), AUGUST 2015, VOL. XVI

TABLE OF CONTENTS

Pag.

1993. ASPECTS CONCERNING THE FALSE CURRENCY DAN VOINEA VASILE LăPăDUŞI

1996. SOME METHODS OF FALSIFICATION AND COUNTERFEITING OF BANKNOTES DAN VOINEA

VASILE LăPăDUŞI

RAMONA DOBREANU

1999. GENERAL CONSIDERATIONS ON THEIR MONEY - THE EMERGENCE AND THEIR DEVELOPMENT DAN VOINEA


2005. ROMANIAN FORENSIC IN PRESENT PERIOD FORENSIC NATIONAL INSTITUTE HISTORY VASILE LăPăDUŞI ŢÎRU GABRIEL

mARIA GEORGETA STOIAN

2018. DURING OCCUPATION BASARABIA GENOCIDE BY THE SOVIET UNION (II) fLORIN ŞANDRU

2025. SOME CONSIDERATION ABOUT THE CONVICT VIDOCQ AND PARIS SAFTY POLICE VASILE LăPăDUŞI fLORIN BOBIN

2028. CERTAINTY AND PROBABILITY IN ANALYSIS OF NEW TYPES OF ILLICIT DRUGS

EmILIAN COSTACHE mARIA GEORGETA STOIAN

2033. ATYPICAL FIREARMS ExAMINATION IORDACHE RAZVAN

2036. FORENSIC K IT MARKING MODEL “TCM” NICOLAE mESEŞAN VIOREL CăRBUNARU

2039. PROBLEMATIC FORENSIC “AESTHETIC I NJURY SERIOUS AND PERMANENT” WITH POSTTRAUMATIC STRESSDISORDERS REFRACTORY CONSECUTIVELY ROAD ACCIDENT WITH INJURIES TO THE PERMANENT FRONT TEETH,WITHIN THE PERIOD OF BONY GROWTH GHEORGHE ALEXANDRESCU

ELENA VOINITCHImIHAI mARINESCUANDREI UNGARRADU BOGDAN BURCEAGEORGE IOVE

BUNUL DE TIPAR A fOST ACORDATDE REDACTORUL-ŞEf

Varianta în limba engleză a revisteise află pe site-ul asociaţiei:

www.asociatiacriminalistilor.ro

Soluţiile teoretice şi practice din articolelepublicate sunt opiniile autorilor

ÎN ATENŢIA CITITORILORŞI COLABORATORILOR!

Următorul număr al revistei va apărea în lunaoctombrie 2015. Cei care doresc să-şi asigureprocurarea publicaţiei noastre se pot adresaserviciilor de criminalistică de la inspectoratele

de poliţie judeţene şi de la Poliţia Capitalei.De asemenea, materialele date spre publicare, însoţite de i lustraţi ile necesare, se vor trimite

redacţiei, tot prin serviciile de criminalistică,la Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.

ÎN ATENŢIA CITITORILOR

Revista Română de Criminalistică estedisponibilă pe site-ul

journals.indecopernicus.com

INDEX COPERNICUS INTERNATIONAL



CRImINALISTICA NR. 4 (100), AUGUST 2015, VOL. XVI 1993

EDITORIAL

ASPECTE PRIVIND FALSUL DE MONEDĂ

ASPECTS CONCERNING THE fALSE CURRENCY

Con.univ.dr. DAN VOINEA - pri-vicepreședinte A.C.R.Col. (r) pro. VASILE LăPăDUŞI – Redactor-șe

Abstract: The article presents a few considerations relating to the occurrence of thecurrency and advancing them. Also, they are prominently displayed aspects relating to thefalse/make money and criminalizing these activities over time.

Key words: Use of metals for merchanting trade; money appears as a social necessity;the three stages of an outbreak of metal currency; the function of accumulation of moneylaundering, counterfeiting of currency; the dollar.

Rezumat: Articolul prezintă câteva consideraţii privind apariţia monedei şi perfecţionareaei. De asemenea, sunt scoase în evidenţă aspecte referitoare la falsul/confecţionareabanilor şi incriminarea acestor activităţi de-a lungul timpului.

Cuvinte cheie: Utilizarea metalelor pentru intermedierea schimburilor; apariţia banilorca o necesitate socială; cele trei etape ale apariţiei monedei metalice; funcţia de acumularea banilor, falsificarea de monedă; apariţia dolarului.

APARIŢIA ŞI EVOLUŢIA BANILOR

Apariţia monedei şi perfecţionarea ei este legată deapariţia şi dezvoltarea producţiei de mărfuri. pe măsuradezvoltării producţiei de mărfuri a apărut necesitateaschimbului prin intermediul căruia producătorii puteauobţine marfa de care aveau nevoie.

În decursul timpului, între comunităţi s-au statornicitrelaţii regulate de schimb, care au avut iniţial forma de troc – marfă contra marfă. Trocul, sau cum mai era denumit în societăţile timpurii – banterul, fiind specific economiilorde piaţă primitive. Mai târziu s-a ajuns ca o marfă, careconstituie obiectul de schimb cel mai răspândit într-oanumită zonă, să fie recunoscută drept măsură a valoriiadecvate, adică să reprezinte un echivalent general. Înacest fel, s-a creat un mijloc de intermediere, în care seputea schimba orice produs, cu menţiunea capacităţiivânzătorului de a obţine, când şi unde voia, diferitemărfuri.

În funcţie de mai mulţi factori, rolul de echivalent

general a fost deţinut de vite, cereale, blănuri, sare,anumite pietre, scoici şi alte obiecte acceptate ca atarede participanţii la acest tip de comerţ incipient. Treptat,acest rol l-au preluat în totalitate metalele, cunoscut şi întrebuinţate pretutindeni. Opţiunea pentru metale se

eplică prin însuşirile lor specifice, care le făceau maipractice decât alte mărfuri: valoare intrisecă ridicată,identitate simplă de stabilit, maleabilitate, durabilitate şidivizibilitate.

Utilizarea metalelor pentru intermedierea schimburilors-a făcut, la început, într-o formă cât mai uşor de transmis,transportat şi păstrat, ca de eemplu: vârfurile de săgeţi,pumnale, scuturi, inele şi lingouri, apoi s-a procedat labaterea de monede, cu intenţia de a crea instrumente şimai uşor de mânuit în circuitul de valori.

Banii şi-au făcut apariţia dintr-o necesitate socială,având menirea de a servi la măsurarea valorii mărfurilor în procesul de schimb.

Denumirea generică de „bani” desemnează mareadiversitate de instrumente la care s-a recurs, cu scopulprecis de a se întruchipa o anumită putere de cumpărare,un drept potenţial de a dobândi bunuri necesare. Creareaacestor mijloace a marcat un pas înainte, un progres cestimula dezvoltarea producţiei de mărfuri şi lărgirea pieţiipe spaţii tot mai largi.

Primul care a bătut monedă, în secolul VI înainte deHr., a fost Cresus, bogatul rege al statului ionian Lydia. În secolele următoare statele – cetăţile greceşti, fiindpreluate de fenicieni, persani şi etrusci, cu care eleniiintrau în contact prin acte de comerţ.




UNELE METODE DE FALSIFICARE

ŞI CONTRAFACERE A BANCNOTELOR

SOmE mETHODS Of fALSIfICATION

AND COUNTERfEITING Of BANKNOTES


Jurist RAmONA DOBREANU - redactor

Abstract: In the contents of this Article are a few methods of falsification and counterfeitingof euro banknotes. In the first part are emphasized categories of counterfeiters, transactionsin which they carried out the persons concerned and the means to be employed. Also, they

are described and methods to be used in the examination of banknotes suspected to becounterfeit.

Key words: methods of examination of banknotes of suspected to be counterfeit orforged; means of examination of euro banknotes.

Rezumat: În conţinutul acestui articol sunt prezentate câteva metode de falsificareşi contrafacere a bancnotelor. În prima parte sunt scoase în evidenţă categoriile defalsificatori, operaţiunile pe care le realizează persoanele în cauză şi mijloacele pe care lefolosesc. De asemenea, sunt descrise şi metodele folosite de criminalişti în examinareabancnotelor suspecte a fi contrafăcute.

Cuvinte cheie: Metode de examinare a bancnotelor suspecte a fi contrafăcute saufalsificate; Mijloace de examinare a bancnotelor.

În prezent, inracţiunile la regiul onetar suntoarte rspândite, cu consecinţe econoice şi socialede neiaginat. În acelaşi tip, se cosntat o creşterea alsiicrii cecurilor de cltorie, actelor de identitate,crţilor de credit şi titlurilor de valoare.

În legătură cu falsul de bancnotă, se disting douăcategorii de falsificatori:

Cei care falsifică bancnotele autentice prin modificareavalorii acestora. Bancnotele cele mai vizate sunt falsificateprin modificarea valorii nominale, aşa cum sunt dolariiamericani, care indiferent de valoare, au aceeaşi dimensiune:156 66 mm, precum şi aceiaşi culoare;

Cei care contrafac în întregime bancnotele.Bancnota rezultată în urma contrafacerii trebuie să fie

capabilă de a circula, adică elementele caracteristice trebuiesă fie cât mai apropiate de cele autentice.

De regulă, contrafacerea presupune un ansamblu deoperaţii diverse, ceea ce impune o anumită specializare ainfractorilor, respectiv chimişti, fotografi, desenatori, etc.

Metodele de contrafacere a bancnotelor sunt multe şivariate, în funcţie de pregătirea infractorilor şi materialele pecare aceştia le au la dispoziţie.

Dintre metodele de contrafacere folosite de obiceisunt: desenul, fotografia, multiplicarea, imprimarea şireconstituirea.

Contrafacerea prin desen este o metodă simplă, nucomportă mari cheltuieli, dar presupune un mare talent dinpartea falsificatorului.

Valorile falsificate pot avea un aspect rudimentar saufoarte apropiat de valorile autentice.

Fotografierea se realizează prin fotografierea celor douăfeţe de valori, poziţionarea negativelor şi lipirea lor. Pentru ase obţine dimensiunile valorilor autentice, condiţia esenţialăca valoarea să poată fi pusă în circulaţie este ca înainte dea fi lipite cele două fotografii, să fie efoliate, astfel încât dinsuportul de hârtie a stratului fotosensibil să rămână o partefoarte îngustă.

Multiplicarea este un procedeu care foloseşte aparatelede multiplicat alb-negru sau color ori cerneluri speciale. Acest procedeu este folosit datorită calităţilor deosebite aletehnicii.

Imprimarea este o metodă foarte des folosită datorităcantităţii şi calităţii valorilor contrafăcute. De obicei, suntfolosite fie metode clasice de imprimare (tiparul înalt, plansau adâncit), fie metode improvizate, cum ar fi clişeele delemn, cele de plumb, cauciuc sau piatră.

În activitatea de contrafacere, probleme deosebite leridică falsificarea filigranului, a prefiului şi a numărului deserie, a hârtiei şi firului de siguranţă.

Filigranul este elementul de bază pentru identificareabancnotelor false sau a celor autentice. Aproape toatebancnotele au filigran, care reprezintă portretul a diferitepersonaje, manograme sau desene grafice. În multe cazuri,filigranul este falsificat prin presare (aplicarea unui clişeumetalic care imită filigranul autentic), aplicarea unui strat degrăsime sau vopsea albă pe un clişeu metalic care imită

filigranul autentic, după care se efectuează imprimarea luipe hârtie suport printr-o uşoară presare.

Hârtia utilizată pentru timpărirea bancnotelor are unregim special, în sensul că la ea au acces numai anumiteinstituţii ale statului, iar reţeta de fabricaţie este secretă. Așa,




CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND BANII– APARIŢIA ŞI EVOLUŢIA LOR

GENERAL CONSIDERATIONS ON THEIR mONEY

- THE EmERGENCE AND THEIR DEVELOPmENT


Jurist RAMONA DOBREANU, redactor

Abstract: In the first part, authors shows some aspects of forgery history of the currencyin Romania. Below are normative acts which denounces the false of banknote, includingcriminal code of Romania. Also, they are emphasized: the manner in which criminals carriedout false banknotes; characteristics of banknotes, the components of protection of euro

banknotes convertible; dollar (protective elements).Key words: the first issue of the currency; the method of falsification of the currency over

time; the increase in false of the currency after the second world war; Romanian legislationas regards false incrimination of currency; forensic examination Of banknotes; guards ofeuro banknotes convertible.

Rezumat: În prima parte, autori prezintă câteva aspecte privind istoricul falsurilor demonedă în România. În continuare sunt prezentate actele normative care incrimineazăfalsul de bancnotă, inclusiv Codul penal al României.

De asemenea, sunt scoase în evidenţă: modalităţile prin care infractorii realizeazăbancnote false; caracteristicile bancnotelor; elementele de protecţie ale unor bancnoteconvertibile; dolarul american (elemente de protecţie).

Cuvinte cheie: Primele emisiuni de monedă; modul de falsificare a monedei de-a lungul

timpului; creşterea falsului de monedă după cel de-al doilea război mondial; legislaţiaromână în ceea ce priveşte incriminarea falsului de monedă; examinarea criminalistică abancnotelor; elementele de protecţie ale unor bancnote convertibile.

falsurile de oned nu au ocolit nici spaţiul carpatodanubian pontic. Priele eisiuni de oned ale şeiloruniunilor tribale geto-dace s-a rearcat prin conţinutulridicat de argint, respectiv 90%, îns, odat cu trecereatipului, în secolul II î.e.n., conţinutul de etal preţiosscade la jutate, restul iind copletat cu cupru sauier.

Domnitorii români au recurs la alternara şi falsificareamonedelor, cu scopul de a dobândi venituri pe seamasupuşilor.

Însemnările privind aceste aspecte le găsim în însemnările cronicarilor. Aşa, de eemplu, cronicarulNeculce scria că „...era bănărie mare în Cetatea Sucevei,care era de la Dabija Vodă şi făcea şalăi de aramă, carenumai aici în ţară umblau, patru şalăi la un ban bun”. În anul1661, Capitala a fost mutată la Iaşi, Suceava rămânând unloc de siguranţă în caz de primejdie.

Săpăturile arheologice făcute în minele cetăţii sucevene,au scos la iveală şilingi polonezi, suedezi şi prusieni,precum şi material abundent pentru baterea lor, adică fâşiilungi de aramă având imprimaţi şilingi, netăiaţi, fiind posibilrebuturi. Unele dintre monedele descoperite erau acoperite

cu un strat subţire de aur, presupunându-se că reprezintăcontrafaceri.

Monedele erau falsificate şi de boieri sau oameni derând, pedepsele şi pentru unii şi pentru ceilalţi fiind foartedure. În „Cartea românească de învăţătură de la pravilele

împărăteşti”, dată în anul 1646, de către Vasile Lupu se arăta:„Or cine va face bani minicinoşi, se dezice va fi calpizan, deva face bani răi în numele împăratului sau domnului aceluiloc, dentâi să i se tae capul, apoi să-l arză trupul în foc, şicâte bucate va avea, toate să fie domneşti; iar de se va aflacă s-au făcut acea calpraznic la vreun sat sau târg micşor,să i se facă moarte”.

Pedepsele aspre erau prevăzute şi în secolul următor. În scrisurile vechi apar, elemente avi, zlătarii, nomazii carese ocupau cu prelucrarea aurului, numele venindu-le de lacuvântul „zlato”, care înseamnă aur în limba slavă. Despre îndeletnicirile necinstite ale acestor aurari a fost relatat alepistasului Armăşiei. „Un grup de zlătari nomazi s-a întâlnit în Mehedinţi cu doi sârbi veniţi de peste Dunăre, care le-adat înşelătorilor 400 de taleri fiindcă li s-a promis, şi ei aucrezut, că dintr-un ban vor fi făcuţi doi. Până la urmă, zlătariii-au păcălit, le-au dat nişte bani calzi şi trei ocale de argint,tot înşelător, făcut din cositor şi plumb, după care au fugitspre Buzău, luând banii cei buni”.

Prima falsificare de bancnotă cunoscută în Româniadatează din anul 1883, când un anume Robert Titus afalsificat şi pus în circulaţie bancnota de 20 lei.

Criminalitatea în general, dar mai ales falsul de monedă

au cunoscut o creştere alarmantă după terminarea primuluirăzboi mondial, poliţiile din diferite ţări europene simţindnevoia acută de colaborare internaţională în lupta contraacestor fenomene, care nu au cunoscut frontiere. În anul1923 a avut loc la Viena al doilea Congres al Poliţiilor




CRIMINALISTICA ROMÂNEASCĂCONTEMPORANĂ - ISTORIA INSTITUTULUI

NAŢIONAL DE CRIMINALISTICĂ DIN INSPECTORATUL GENERAL

AL POLIŢIEI ROMÂNE

ROmANIAN fORENSIC IN PRESENT PERIODfORENSIC NATIONAL INSTITUTE HISTORY

Col.(r)pro. VASILE LăPăDUŞI, redactor şe Chestor de poliţie Dr. ŢÎRU GABRIEL

Dr. Coisar şe expert criinalist mARIA-GEORGETA STOIAN

Dup anul 1965, în cadrul ministerului de Interne, s-ailitat cu consecvenţ pentru organizarea activitţii decercetare ştiinţiic, în special a celei cu caracter aplicativ.Aceast activitate a avut ca obiect realizarea unor noiijloace şi etode care s poat i olosite cu axiu deeicenţ pentru prevenirea şi descoperirea inracţiunilor,identiicarea ptuitorilor, corpurilor delicte şi victielor.

Întrucât mijloacele tehnice necesare în activităţile structurilorMinisterului de Interne erau greu de achiziţionat din străinătate,eistând costuri mari, s-a luat măsura construirii unei uzinecare să realizeze mijloacele tehnice necesare, împreună cualte întreprinderi din ţară.

Criminalistica şi-a desăvârşit rolul important în contribuţiala înfăptuirea justiţiei în România şi prin reorganizarea fostuluiServiciu tehnico-ştiinţific, în anul 1968, când a luat fiinţă Institutulde Criminalistică din Inspectoratul General al Poliţiei (Miliţiei lavremea respectivă), al cărui prim director a fost colonelul VasileMăcelaru (1970-1973), şi care a fost condus timp de 10 ani(1976-1985), de un titan al criminalisticii româneşti, generalulpost-mortem dr. Ion Anghelescu, sub coordonarea căruia a fost

publicată monumentala lucrare „Tratat practic de criminalistică”, în 5 volume, care a contribuit la pregătirea criminaliştilor şia altor cadre din Ministerul de Interne şi din alte instituţii alestatului de drept. Această lucrare a fost apreciată în ţară şistrăinătate pentru calitatea şi utilitatea ei practică.

Începând cu anul 1968, odată cu înfiinţarea Institutului deCriminalistică, s-a elaborat, verificat şi perfecţionat metodologiade cercetare ştiinţifică, care a permis criminaliştilor col. (r) IonR. Constantin, maior dr. Lupu Coman, maior Ioan Vicol, dr.Constantin Ţurai, dr. Lucian Ionescu, dr. Dan Şchiopu, maior(r) Iosif Goldhaar, chimist Octavian Sorin, fizician AleandruRadu, dr. Dorin Banciu, dr. Ioan Droc, căpitan medic Gheorghe Asanache, prof. univ. dr. Tiberiu Bogdan, col. Nicolae Coca, col.Dumitru Ciacanica, lt. col. Ion Sântea, maior Ion Sima, lt. col.

Gheorghe Bratu, conf. univ. dr. Ioan Quai, farmacist MarcelaBoia, prof. Vasile Lăpăduşi, să elaboreze o serie de lucrări.

Pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor de cercetareştiinţifică, în cadrul Institutului de Criminalistică s-a înfiinţatun compartiment care avea ca obiect cercetarea ştiinţifică înstructurile de criminalistică. La conducerea compartimentului afost numit maiorul dr. Lupu Coman, specializat în criminalistică în fosta Uniune Sovietică.

Pentru a face o popularizare a mijloacelor şi metodelorcriminalistice, s-a organizat la nivelul Ministerului de Internesimpozionul cu tema „Şcoala Românească de Criminalistică”,la care au participat oameni de ştiinţă, cadre didacticedin instituţiile universitare şi ale Ministerului de Interne.

Organizatorii acestei manifestări au fost general maior OctavianPop, locţiitorul şefului I.G.M. (Inspectoratul General al Miliţiei),col. dr. Ion Anghelescu, directorul Institutului de Criminalisticădin I.G.M., col. prof. Vasile Lăpăduşi, şef serviciu în cadrulDirecţiei Învăţământ din M.A.I. Dintre cei care au prezentat

Abstract: This work presents the history of scientific research development ofRomanian

Police Structres after the establishment of Forensic Institute (1968) until today.Organizational issues, growth and modernization facilities and working methodologies,

external cooperation activities, reference pblication etc are also evoked.Key words: Forensic Institute, Romanian Forensic School, legal psyhology, ballistic

identification, Forensic laboratories, judicial chemistry.

Rezumat: Lucrarea prezintă istoricul dezvoltării cercetării ştiinţifice în structurile PoliţieiRomâne de la înfiinţarea Institutului de Criminalistică (1968) şi până azi. Sunt evocateaspecte organizatorice, creşterea şi modernizarea dotărilor şi a metodologiilor de lucru,activităţi de cooperare externă, publicaţii de referinţă etc.

Cuvinte cheie: Institutul de Criminalistică, Şcoala românească de criminalistică,Identificarea dactiloscopică, psihologie judiciară, identificare balistică, laboratoareCriminalistice, chimie judiciară.




GENOCID ÎN BASARABIA PE TIMPULOCUPAȚIEI DE CĂTRE UNIUNEA SOVIETICĂ

- 1940-1941 (II)

DURING OCCUPATION BASARABIAGENOCIDE BY THE SOVIET UNION (II)

Pro. dr. fLORIN ŞANDRU,asistent cercetare - Acadeia Roân

Abstract: The period between 28 June, 1940, and 26 July, 1941, was extremely difficultfor the Romanian population in Bessarabia that had fallen under the Soviet occupation. The present article is a brief presentation of the material destruction of Bessarabia, Kishinevin particular, in the period mentioned. The main sources of our approach have been thedocuments from the National Archives of the Republic of Moldova, the Romanian AcademyLibrary, a unique volume of memoirs and other works of the time.

Key words: June 1940; Soviet Union; ultimatums; retreat; Kishinev; Chernivtsi;Bessarabia; Northern Bukovina; disappearance of Greater Romania; plunders; dynamiting;arsons; fire; offices; institutions; dwellings; strategic objectives; archives; facsimile;sabotages; betrayal; spies Communists; minority; Jews; Ukrainians.

Rezumat: Perioada cuprinsă între 28 iunie 1940 și 26 iulie 1941 a fost una extrem degrea pentru populația românească din Basarabia, căzută sub ocupație sovietică. Articolulde față se constituie într-o prezentare succintă a distrugerilor materiale din Basarabia înspecial din Chișinău, în perioada menționată. Principalele surse ale demersului nostru aufost documente din cadrul Arhivelor Naționale ale Republicii Moldova, Biblioteca AcademieiRomâne, un volum inedit de memorii, precum și lucrări ale vremii.

Cuvinte cheie: I unie 1940; Uniunea Sovietică; ultimatumuri; retragere; Chişinău;Cernăuţi; Basarabia; Nordul Bucovinei; dispariţia României Mari; jafuri; dinamitări;incendieri; foc; sedii; instituţii; locuinţe; obiective strategice; arhive; facsimile; sabotaje;trădare; spioni; comunişti; minoritari; evrei; ucraineni.

Urare din nurul precedent al revistei

Întreg anul de stăpânire sovietic a fost greu. Maigrele însă au fost zilele de război şi de retragere atrupelor bolşevice din Basarabia, răul cel mare veninddin partea evreilor, care la primul semnal al războiuluis-au înrolat ca voluntari în armata sovietică şi au formatun al doilea front, frontul intern, a cărui misiune era sădistrugă totul în urma armatelor roşii, care se retrăgeau.Ei au avut în sarcina lor evacuarea bunurilor alimentare

şi a proprietăţilor mobile. Cu mijloace de transport pusela dispoziţie de către sovietici, evreii au evacuat mii devagoane de cereale, conserve, legume, fructe şi furaje,toate rechiziţionate sub ameninţarea revolverului de laţărani.

De asemenea, au adunat în cirezi vitele locuitorilor şile-au mânat peste Nistru.

Din rapoartele primite şi din plângerile locuitorilor saconstatat că în medie evreii au transportat din Basarabiacâte 60.000 oi, 20.000 cai şi 6.500 bovine din fiecare judeţ. Toate acestea pe deoparte pentru a pune ladispoziţia armatelor sovietice hrana necesară, iar pe dealtă parte, pentru a dezorganiza economia ţării şi pentrua înflămânzi populaţia.

O parte din evrei au luat parte chiar la operaţiile

militare, fiind întrebuinţaţi ca observatori pe avioanelede bombardament, ca paraşutişti şi terorişti, lansaţidin avioane cu misiunea de a distruge şi dezorganizatransporturile destinate armatei române, de a comiteacte de sabotaj, de spionaj şi de teroare.




B.A.R., Fond II 186725, (Fond Secret), GuvernământulBasarabiei, Basarabia Dezrobită, Ed. Institutul de ArteGrafice Marvan S.A.R., Chişinău, 1942, p. 250. (Aici afost Târgul Lipcani – Hotin).

Note

12. B.A.R., fond II 190016, F.S. (fond secret),Guvernământul Basarabiei, Basarabia: un an de muncăromânească: serbările şi epoziţia desrobirii: Chişinău-noiembrie 1942, Ed. Ramuri, Craiova, 1942, , pp. 119-120 [p. 151]

13. B.A.R., Fond III 186725, F.S. (fond secret),

Guvernământul Basarabiei, Basarabia dezrobită: Drepturiistorice; Nelegiuiri bolşevice; Înfăptuiri româneşti, Ed.Insitutul de Arte Grafice Marvan, Chişinău, 1942, pp.128-129, [p. 292, ...]

14. B.A.R. Fond III 186725, F.S. (fond secret),Guvernământul Basarabiei, Basarabia dezrobită: Drepturiistorice; Nelegiuiri bolşevice; Înfăptuiri româneşti, Ed.Insitutul de Arte Grafice Marvan, Chişinău, 1942, p. 171,[p. 292, ...]

15. Aleandru Ailoaiei, Memorii, capitol xxVII, La întoarcere în Basarabia – 1941 – (în manuscris)

CONSIDERAŢII PRIVINDU-L OCNAŞUL VIDOCQ

ŞI POLIŢIA DE SIGURANŢĂ A PARISULUI

SOmE CONSIDERATION ABOUT THE CONVICT VIDOCQAND PARIS SAfTY POLICE

COL.( r) PROf. VASILE LăPăDUŞI, redactor şe Procuror lect.univ.dr. fLORIN BOBIN

Abstract: This article presents some aspects about convict VIDOCQ and Paris Safty

Police activity. Since childhood VIDOCQ, at the age of 16, became a felon. He oftenescaped from prisons. In 1810 VIDOCQ he suggested to Paris Police Prefecture to createan espionage network in some French prisons. He worked for 17 years, until 1827, asChief of Safty Police not allowing to anyone to mingle in the management of his office.

Key words: FRANÇOIS VIDOCQ known felon, convict, fugitive, he organized theespionage network in French prisons in 1810; VIDOCQ pardon, change of behavior.

Rezumat: Articolul prezintă câteva aspecte despre activitatea ocnaşului VIDOCQşi poliţia de siguranţă a Parisului. Încă din copilărie VIDOCQ, de la vârsta de 16 ani, adevenit infractor. A evadat de mai multe ori din închisori. În anul 1810, VIDOCQ s-a oferitPrefecturii Poliţiei din Paris pentru organizarea unui seriviciu de spionaj în diferite închisoridin Franţa. A lucrat până în anul 1827, timp de 17 ani, în funcţia de şef al Brigăzii desiguranţă, fiind de o rezistenţă şi energie cum rareori se pot întâlni la oameni şi nici odată

n-a permis vreunei personae să se amestece în conducerea serviciului său.Cuvinte cheie: FRANÇOIS VIDOCQ, cunoscut infractor, ocnaş, evadat din Paris;

organizează serviciul de spionaj în închisori în anul 1810; graţierea lui VIDOCQ; schimbareacomportamentului.




CERTITUDINE ŞI PROBABILITATE ÎN ANALIZA NOILOR TIPURI DE DROGURI

CERTAINTY AND PROBABILITYIN ANALYSIS Of NEW TYPES Of ILLICIT DRUGS

Coisar şe de poliţie dr. ing. chiist Eilian Costache Coisar şe de poliţie dr. ing. chiist maria Georgeta Stoian Experţi criinalişti autorizaţi în doeniile

„Expertiza izico-chiic a probelor ateriale” şi „Expertiza drogurilor şi a stupeiantelor” Institutul Naţional de Criinalistic, Serviciul Expertize fizico-Chiice

Abstract: Lately, new classes of substances appeared on the market, synthesized inthe laboratory, with psychoactive effects similar to those of “classic” illicit drugs. Each classof such compounds has a basic chemical structure around which many substances aresynthesized by means of small or large changes in the molecule.

The conclusions of physical-chemical expertises on samples suspected of containingillicit drugs are almost always of certainty, the identification of compounds from suchevidence being undeniable. There are also, however, conclusions of probability, nearcertainty, all being just a consequence of limiting factors, resulting from the inability of anadditional confirmation of the identification, because of the lack of certified standards, andnot due to the chemist expert uncertainty.

Key words: synthetic drugs, ethnobotanics, cathinones, synthetic cannabinoids, psychoactive effects.

Rezumat: În ultima perioadă, au apărut pe piaţă clase noi de substanţe, sintetizateîn laborator, cu efecte psihotrope similare drogurilor „clasice”. Fiecare clasă de astfel decompuşi prezintă o structură chimică de bază, în jurul căreia se construiesc foarte multesubstanţe, prin modificări mai mici sau mai mari asupra moleculei.

Concluziile expertizelor fizico-chimice asupra probelor susceptibile a conţine drogurisunt aproape întotdeauna de certitudine, identificarea compuşilor din astfel de probe fiindindubitabilă. Mai există, însă şi concluzii de probabilitate, situate în apropierea certitudinii,acestea fiind doar consecinţa unor factori limitanţi, rezultând din imposibilitatea confirmăriisuplimentare a identificării, din lipsa unor etaloane certificate, şi nicidecum ca urmare anesiguranţei expertului chimist.

Din păcate, chiar dacă există legislaţie care ar putea ajuta la combaterea vânzărilorde substanţe etnobotanice, fie nu există norme de aplicare corespunzătoare, fie aplicarealegii nu se face într-un mod ferm, astfel că este dificil de eradicat acest flagel, care areimplicaţii transfrontaliere.

Cuvinte cheie: droguri sintetice, etnobotanice, catinone, canabinoizi sintetici, efecte psihoactive.

1. Introducere.

Activitatea Serviciului Epertize Fizico-Chimicedin Institutul Naţional de Criminalistică se desfăşoară în cadrul mai multor laboratoare, specializate pe liniide activitate. Unul dintre acestea, poate chiar cel maiimportant, este Laboratorul de expertiz a substanţelortoxice, stupeiante şi precursori. Acesta se ocupă cu

analiza probelor materiale în cazuri de otrăviri, intoicaţiicu substanţe necunoscute, trafic de substanţe toice,probe medicamentoase, droguri etc. Până acum câţivaani, analizele de droguri efectuate la Institutul Naţionalde Criminalistică aveau rezultate oarecum previzibile,

substanţele cel mai des utilizate drept drog fiindheroina, cocaina, amfetaminele, metadona şi canabisul.Structurile lor chimice şi proprietăţile fizice erau de multcunoscute şi suficient de diferite pentru ca spectrele lorde infraroşu şi cele de masă să se deosebească uşor unulde altul. Substanţele fiind cunoscute de mai multă vreme,spectrele acestora de infraroşu şi de masă se regăsesc în bibliotecile de spectre comerciale, disponibile de mai

multă vreme la Institutul Naţional de Criminalistică. În ultima perioadă, au apărut pe piaţă clase noi desubstanţe, sintetizate în laborator, cu efecte psihotropesimilare drogurilor „clasice”. Fiecare clasă de astfelde compuşi prezintă o structură chimică de bază, în




EXAMINAREA ARMELOR DE FOC ATIPICE

ATYPICAL fIREARmS EXAmINATION

Absolvent masterand în CriinalisticIORDACHE RAZVAN

Abstract: The article presents different aspects of a particular category of atypical

weapons. This article includes information about weapons and also about expert reportsto which they are subject.

Key words: guns, airsoft,ballistics, expertise ballistics, 3D guns, pistol with bolts, atypicalweapons, industrial firearms.

Rezumat: Articolul prezintă diferite aspecte ale unei categorii aparte de arme atipice. Articolul cuprinde atât informații despre armele în sine cât și despre expertizele la caresunt supuse.

Cuvinte cheie: arme,airsoft,balistica,expertize balistice,arme 3D, pistoale cu bolțuri,arme atipice,arme industrial.

Armele atipice sunt acele tipuri de arme care suntconstruite şi odiicate artizanal olosind principiileunei are abricate industrial. Aceste tipuri de arepot produce oartea sau leziuni grave persoanei.

Pistoalele cu bolţuri

Pistol cu boţuri marca HILTI

Pistoalele cu bolţuri nu sunt considerate arme de focdar prin modificările aduse pot fi letale. Prima atestareistorică a unui pistol cu bolţ este în timpul celui de-al doilearazboi mondial, fiind folosit la împuşcarea diblurilor ca maiapoi să-şi etindă utilitatea în domeniul construcţiilor deavioane militare sau civile. După modul de transmitere alenergiei către bolţ, acestea se clasifică în:

• Pistol cu bolţ cu acţiune directă• Pistol cu bolţ cu acţiune indirectă

În cazul pistolului cu bolţ cu acţiune directă, energiaprodusă de eplozie se transmite direct bolţului, în timpce la pistoalele cu actiune indirectă, energia produsăde pulberea din cartuş este trimisă prin intermediul unuipiston bolţului. Încărcarea pistolului se realizează prinrabatarea ţevii în urma decuplării siguranţei, introducereatuburilor cu eplozibil şi introducerea bolţului în guraţevii.

Încărcarea pentru efectuarea tragerii se face subpresiunea eercitată asupra tamponului şi apărătorii deprotecţie, făcând încărcarea şi eecutarea focului în planorizontal aproape imposibilă. Identificarea acestui tip dearmă se face doar pe baza urmelor create de percutorpe capsă. Se regăsesc şi urme create de închizător pecapsa cartuşului dar acestea nu sunt la fel de pronunţateca în cazul armelor cu ţeavă ghintuită.

Capse cu încărcătură

eplozivăfolosite depistoale cu

bolţuri




TRUSA CRIMINALISTICĂ PENTRU MARCARE MODEL „TCM”

fORENSIC KIT mARKING mODEL “TCm”

Nicolae mESEŞANInventator

[email protected] CăRBUNARU

Director General al EVENT JUSTwww.trusecriinalistice.ro

e-ail:[email protected]

Subscriind la paradiga conor creiacriinalistica este ,, ştiinţa care, alata într-un continuuprogres, pune la îndeâna instanţelor ijloace noipentru alarea adevrului ” specialiștii în cercetareacriinalistic, pasionaţi de evoluţia şi progresultehnologiei în acest doeniu, au cutat peranents aduca inovaţii sau s prooveze invenţii care suşureze activitatea de cercetare criinalistic, darai ales s-i aduc valenţe calitative, prin creştereaacurateţei probelor puse la dispoziţia instanţelor de judecat, pe baza crora vor i pronunţate hotrri juste, r erori judiciare.

Printre activităţile importante care contribuie larealizarea scopului procesului penal, în vedereastabilirii adevărului, un loc esenţial il ocupă cercetareala faţa locului. Prin compleitatea sa, cercetarea la faţalocului, impune folosirea unei game variate de mijloacetehnico-ştiinţifice, care formează completul noii „TRUSECRIMINALISTICE PENTRU MARCARE”.

Alături de instrumentarul „uzual”, care compuneaacestă trusă criminalistică pentru marcarea locului şiefectuarea de măsurători, va prezentăm în premierăabsolută instrumentele de cercetare inovatoare, care

au făcut şi obiectul unor brevete de invenție ale d-luiNicolae Meseșan, tehnician criminalist şi un pasionat aldomeniului. Aceste instrumente, proiectate și realizatedupă brevetele de invenţie amintite sunt: „Dispozitivmultifuncţional de măsurare și fiare a distanţelor cubanda decimetrică”, „Jeton piramidal pliabil pentruevidenţierea în teren a punctelor cardinale” şi „Mes-Event metru bidimensional pliabil”.Aceste idei, ca şialtele aflate în diferite faze de proiectare şi eecutie, s-au născut dintr-o practică de peste 18 ani, ca tehniciancriminalist în cadrul Parchetului de pe lângă TribunalulBihor, a d-lui Nicolae Mesesan, care s-a confruntat cumultiple probleme şi dificultăţi întâmpinate pe teren, întimpul cercetării la faţa locului, fiind nevoit să utilizezeun instrumentar revolut, fapt ce l-a provocat să studiezeposibilitatea de a-i aduce acestuia îmbunătăţiri de ordinpractic, tehnic, dar mai ales (multi)funcţional.

Create din pasiunea pentru performanţa româneasca în domeniul criminalisticii, aceste invenţii au fost

brevetate de d-l Nicolae Meseșan în 2009, prilej cu carea avut marea satisfacţie ca, în momentul primirii de laOficiul Internaţional de Invenţii a motivaţiei pentru carei-a fost acordat brevetul pentru Jetonul piramidal pliabil,sa fie felicitat cu menţiunea că ,,a surclasat un inventatoramerican, un inventator englez şi unul japonez,,.

E ştiut faptul că mare parte din invenţii sunt brevetate,dar sfârşesc într-un sertar, rămânând doar nişte ideiapreciate public, nepuse însă niciodată în practică. Uneledintre acestea sunt „reinventate” cine ştie unde în lume,surprinzând însuşi inventatorul lor, care trăieşte astfel odublă frustrare.

Atunci însă când pasiunea inventatorului intalneştepragmatismul antreprenorului, simbioza acestora creazăcontetul succesului ambelor părti. Așa s-a întâmplat încazul de față când, după 5 ani de la primirea brevetului,d-l Meseșan, în perseverenţa de a-și vedea ideile aplicate în practica criminalisticii, a găsit persoana potrivită,decisă să se implice, cu eforturile investiţionale aferente, în realizarea şi promovarea invenţilor sale. Este vorbadespre compania EVENT JUST din Bucureşti, al căreireprezentant este d-l Viorel Cărbunaru, o societate cupeste 20 de ani de eperienţă în domeniul producţiei deaparatură de control al autenticităţii documentelor şi în

cel al producţiei și distribuției de materiale de cercetarecriminalistică, care a pus în practică acest model de trusăde cercetare criminalistică, echipată cu instrumentarulinovator amintit mai sus, realizând prototipul pe care vi-lprezentam în continuare, utilizand materiale și tehnici deproducţie dintre cele mai moderne.

Suntem convinşi că aceste noutăţi vor trezi interesulspecialiştilor în domeniu, dar mai ales al persoanelor cufuncţii de decizie din instituţiile de profil (MAI, ParcheteleJudețene, DNA etc.) care, sperăm, ne vor încuraja şisusține în promovarea lor, contribuind astfel la creştereaprestigiului criminalisticii româneşti în lume.

Nu am fi reuşit sa realizam acest proiect fară ajutoruld-lui profesor Vasile Lăpădusi, secretarul general al Asociaţiei Criminaliştilor din România, al colectivului decriminalişti din cadrul Parchetului de pe lângă TribunalulBihor, al celui din cadrul Serviciului de Criminalisticaal IPJ Bihor, al d-lui colonel (r) Ion Ioniţa, consultantulpe probleme de criminalistica al echipei de proiect a




În cadrul A.C.R. aceast trus a ostapreciat de specialişti c este de arevaloare practic, iind de un real sprijinpentru criinalişti şi poliţişti care realizeazinvestigarea criinalistic a locului aptei.

Sper c aceast trus s se bucure deaprecieri pozitive şi în cadrul structurilor decriinalistic din ţriile Uniunii Europene.Orice observaţie senalat va i apreciat deautori şi de ebrii A.C.R. care au preocupri în doeniul cercetrii ştiinţiice.

L.V.

APRECIEREA A.C.R.

PROBLEMATICA MEDICO-LEGALĂ A “PREJUDICIULUI ESTETIC GRAV

ŞI PERMANENT” POSTTRAUMATIC CONSECUTIVUNUI ACCIDENT RUTIER CU LEZIUNI

ALE DINŢILOR FRONTALI PERMANENŢI, ÎN PERIOADA DE CREŞTERE OSOASĂ

PROBLEmATIC fORENSIC “AESTHETIC INJURY SERIOUSAND PERmANENT” WITH POSTTRAUmATIC STRESS DISORDERS

REfRACTORY CONSECUTIVELY ROAD ACCIDENT WITH INJURIESTO THE PERmANENT fRONT TEETH, WITHIN THE PERIOD

Of BONY GROWTHDr. Gheorghe Alexandrescu , edic priar legist la INmL “mina minovici” Bucureşti, Doctor în

medicin, Dr. Elena Voinitchi edic priar legist la INmL “mina minovici” Bucureşti, licenţiat înDrept, Dr. mihai marinescu edic priar legist la INmL “mina minovici” Bucureşti, As. Univ. Umf

“Carol Davila”, Dr. Andrei Ungar edic stoatolog, asist. Univ. Umf “Carol Davila”-iplantologieoral, Dr. Radu Bogdan Burcea edic stoatolog-iplantologie oral, Dr. George Iove edic

rezident legist la INmL “mina minovici” Bucureşti.

Abstract: The case is presented of a girl aged 9 years, the victim of multiple roadtrauma,suffered as pedestrian, with alveolo-dental injuries of permanent incisors frontteeth, who was subject to expert examination at “Mina Minovici” National Forensic Medicine

Instituteof Bucharest, regarding the direct aesthetic injury stipulated in the New Penal Code.The patient, bearer of mobile prosthesis, monitored until the age of 18 years with a view todefinitive restoration with specific surgical means, was subject to complex interdisciplinaryinvestigations. The forensic expertise assesses the tardy posttraumatic morpho-functionalconsequences through collaboration with specialists in pedodontics, imaging and dental prosthetic implant.

Key words: victim of multiple road trauma, direct aesthetic injury stipulated in the NewPenal Code, forensic expertise, dental prosthetic implant.

Rezumat: Se prezintă cazul unei minore în vârstă de 9 ani, expertizată la INML “Mina Minovici”Bucureşti, privind prejudiciul estetic direct prevăzut în Noul Cod Penal, victima unui accidentrutier, în calitate de pieton, cu leziuni alveolo-dentare ale dinţilor frontali incisivi permanenţi.Pacienta, investigată complex interdisciplinar, purtătoare de proteză mobilă, fiind monitorizată

până la vârsta de 18 ani, în vederea restaurării definitive prin mijloace chirurgicale specifice.Expertiza medico-legală evaluează consecinţele morfofuncţionale tardive posttraumatice princolaborare cu specialişti în pedodonţie, imagistică şi protetica dentară implantologică.

Cuvinte cheie: victima unui accident rutier, prejudiciul estetic direct prevăzut în Noul CodPenal, expertiza medico-legală, protetica dentară implantologică.

Criminalistica 4 2015 Internet

Documents

Transcript of Criminalistica 4 2015 Internet