Ecoterra, no. 27, 2011

45

UNELE CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA VEGETAŢIA ARIILOR PROTEJATE DIN MUNICIPIUL BISTRIŢA (BISTRIŢA-NĂSĂUD, ROMÂNIA) Cristina RUSU, Claudiu GAVRILOAIE Colegiul Tehnic INFOEL Bistriţa Abstract: Some considerations concerning the vegetation from protected areas from Bistriţa city (Bistriţa-Năsăud county, Romania). The Bistriţa town is the main town of the Bistriţa-Năsăud county. It still keeps an important surface consisting in green spaces and forests. Ampng the green spaces within the city, there are two important protected areas: Municipal Park Bistriţa and the Dendrological Park of „Liviu Rebreanu” National College from Bistriţa. Key words: green spaces, protected areas, municipal park, dendrological park. Introducere Reşedinţă a judeţului Bistriţa-Năsăud, oraşul Bistriţa este aşezat pe cursul inferior al râului omonim, în depresiunea Bistriţa, subdivizuine a Dealurilor Bistriţei, care fac parte din Depresiunea Colinară a Transilvaniei. Vatra municipiului se desfăşoară la o altitudine generală de 370 m, fiind străbătută de paralele de 47 de grade şi 8 minute latitudine nordică şi meridianul de 24 de grade şi 29 de minute longitudine estică. Oraşul este străjuit de o serie de culmi deluroase, printre care: Dealurile Cetăţii (680 m), Dealurile Jelnei (607 m) şi Dealurile Budacului (475 m). Clima municipiului este temperat - continentală, cu veri relativ umede şi călduroase şi ierni mai puţin uscate şi reci. Temperatura medie anuală la Bistriţa, înregistrată la staţia meteorologică din localitate, este de 8,3 ° C, maxima absolută fiind de 37,6 ° C (16 august 1952), iar minima termică absolută de -33,8 °C (18 ianuarie 1963). Precipitaţiile medii anuale au valoarea de 680 mm, luna cea mai ploioasă fiind iunie (90 mm), iar cea mai secetoasă, februarie (20 mm) (Rusu, 2007). Dealurile care mărginesc oraşul sunt acoperite de păşuni, fâneţe, livezi de pomi fructiferi şi păduri de foioase. Prin pădurile din jurul municipiului se întâlnesc animale specifice zonei de deal şi pădurilor de foioase, precum: iepurele, vulpea, cerbul, căprioara şi mistreţul. Municipiul Bistriţa beneficiază de o însemnată suprafaţă de pădure, ce contribuie la modificarea sensibilă a climatului, primenind aerul, moderând amplitudinile termice, mărind umiditatea, favorizând depunerea zăpezii şi reducând evaporaţia. Spaţiile verzi, publice, din municipiul Bistriţa, se întind pe o suprafaţă de 54,450 ha, distribuită astfel (fig. 1): - parcuri, scuaruri, peluze, plantaţii florale - 109,838 m²; - spaţii verzi aferente ansamblurilor de locuinţe - 353,306 m²; - spaţii verzi în zona industrială - 81,378 m².

Fig. 1. Spaţiile verzi din municipiul Bistriţa (Sursa: Primăria municipiului Bistriţa, www.primariabistrita.ro)

Ecoterra, no. 27, 2011

46

Unui bistriţean îi revin în medie 6,7 m² de spaţiu verde, la care se adaugă şi 386,29 m² de pădure. În această suprafaţă este inclus Parcul Municipal, din care 4 ha reprezintă spaţiile verzi şi 3 ha aleele. Pe arterele de circulaţie ale municipiului sunt plantaţi 4770 arbori de aliniament, speciile dominante fiind Acer sp. - 23 %, Robinia sp. - 22% şi Tillia sp. - 19 (fig. 2).

Fig. 2. Distribuţia speciilor de plante în cadrul spaţiilor verzi din municipiul Bistriţa (Sursa: Primăria municipiului Bistriţa, www.primariabistrita.ro)

Ariile protejate din municipiul Bistriţa Acestea sunt două la nuăr şi anume, Parcul Municipal şi Parcul Dendrologic al Colegiului Naţional ,,Liviu Rebreanu” Bistriţa, în cadrul cărora se găsesc şi majoritatea monumentelor naturii din oraş (Ardelean şi Mohan, 2003). Parcul Municipal Bistriţa A fost amenajat încă din anul 1890, în partea central-sud-estică a vechiului burg medieval, în exteriorul valului de apărare a fostei cetăţi (Rusu, 2007). După anul 1952, parcul a suferit unele modificări prin adăugarea de alei noi şi prin amplasarea unor bănci. În anul 1995, prin Hotărârea nr. 3 din 14 martie, a Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, parcul a fost declarat zonă de spaţii verzi amenajate cu un regim sever de protecţie. Se interzice, conform Hotărârii menţionate, tăierea arborilor, poluarea aerului prin emisii de noxe poluante, poluarea solului prin depozitarea de deşeuri, deversarea de ape uzate, poluarea apei cu substanţe toxice. În prezent, Parcul Municipal acoperă o suprafaţă de peste 7 ha şi păstrează forma iniţială a aleilor: o parte în stil clasic, geometric, iar o parte în stil peisagist (fig. 3). Reprezentativi pentru Parcul Municipal Bistriţa sunt arborii seculari cu dimensiuni impresionante (diametre de peste un metru): arţari, paltini de munte, roşcovul, dar şi numeroasele specii de arbori şi arbuşti exotici, din diferite regiuni ale Globului, cum sunt: tuia, tuia gigantică, stejarul roşu, salcâmul japonez, laurul, pinul negru, ienupărul etc. A fost instituit un regim de protecţie special pentru două specii foarte rare în flora judetului, respectiv arborele pagodelor (Ginkgo biloba) şi arborele de lalea (Liriodendron tulipifera) (fig. 4)). Arborele pagodelor este o specie care vegetează spontan în China, dar se cultivă şi în alte ţări pentru aspectul său oriental sau în scop terapeutic. Arborele are înălţimea de cel mult 30 de metri, coroană bogată, frunze peţiolate, care cad toamna, când coroana are o culoare galbenă, extrem de atrăgătoare.

Fig. 3. Planul Parcului Municipal

Ecoterra, no. 27, 2011

47

Arborele de lalea este un arbore originar din America de Nord, unde ajunge la înălţimi de până la 50 de metri. Tulpina acestui arbore este dreaptă, cu scoarţa gri-închis, frunza în formă de liră, care toamna se colorează în galben-auriu. Arborele prezintă o valoare ornamentală deosebită,

datorită frunzelor sub formă de liră, formei şi coloritului florilor şi fructelor, sub forma de conuri alungite. În privinţa faunei, bine reprezentate sunt micromamiferele (veveriţa, şobolanul cenuşiu, ariciul, mai multe specii de lilieci), şi păsările (răpitoare de zi şi de noapte, paseriforme, corvideetc.), celelalte clase de vertebrate lipsind cu desăvârşire. Într-o altă lucrare ne vom ocupa exclusiv de fauna din Parc. La frumuseţile naturale ale parcului se adaugă 11 lucrări de artă, în metal sau piatră, opere ale unor artişti

plastici contemporani, dintre care se remarcă: Studenta (Ioan Jiga), Maternitate (Lie Doina) şi Muzica (Anton Tănase). Parcul dendrologic al Colegiului Naţional ,,Liviu Rebreanu” Bistriţa A fost amenajat din necesităţi didactice, dar a ajuns una dintre cele mai importante arii protejate din judeţ. Cuprinde o serie de plante, foarte rare, printre care, arborele de lalea

(Liriodendron tulipifera), chiparosul de baltă (Taxodium distichum), arborele pagodelor (Ginkgo biloba), tisa (Taxus baccata), cârcelul (Ephedra distachya), alunul turcesc (Corylus colurna), laurul (Ilex aquifolium), jugastrul de Banat (Acer monspessulanum) etc. (fig. 5). Parcul are o suprafaţă de 1,5 ha, cuprinde 186 de specii vegetale şi a fost înfiinţat în anul 1958, cu largul concurs al garădinilor botanice din Cluj-Napoca, Iaşi, Bucureşti şi a staţiunilor de cercetări silvice de la Simeria, Snagov şi Bucureşti (Petrean şi Rusu, 2011). În privinţa faunei au fost observate de-a lungul timpului mai multe specii de mamifere şi păsări, dar vom reveni cu detalii într-o altă lucrare.

Concluzii Ar fi utilă o inventariere cât mai exactă a tuturor speciilor vegetale din cele două arii discutate, deoarece până acum există date doar asupra speciilor lemnoase, fără cele ierboase, care împânzesc totuşi o mare parte din suprafeţele acestor două arii protejate. Nu există date cu privire la fauna acestor spaţii verzi deosebit de importante pentru municipiul Bistriţa, de aceea ne-am props să elaborăm un astfel de studiu. În condiţiile actuale de degradare a mediului înconjurător, considerăm că este necesară, dacă nu mărirea spaţiilor verzi din municipiu, cel puţin menţinerea celor existente. Acest aspect este însă universal valabil şi nu se limitează doar la oraşul nostru. Bibliografie 1. Ardelean A., Mohan G. - Rezervaţii şi monumente ale naturii din România, Editura Scaiul, Bucureşti, 2003 2. Petrean D., Rusu C. (coordonatori) - Orizontul local în studiul geografiei, Editura Didactica Nova, Bistriţa, 2011 3. Rusu I. - Bistriţa, Ghid turistic, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2007

Fig. 4. Floarea arborelui de lalea

Fig. 5. Aspect al Parcului Dendrologic al Colegiului Naţional ,,Liviu Rebreanu”

Ecoterra, no. 27, 2011

48

4. *** www.primariabistrita.ro 5. *** Hotărârea nr. 3 din 14 martie a Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, 1995 Date de contact Cristina RUSU: Colegiul Tehnic INFOEL Bistriţa, Calea Moldovei, nr. 20, Bistriţa, jud. Bistriţa-Năsăud, e-mail: cristina_rusu19@yahoo.com