PREZENTAREA, AMENAJAREA ŞI EXPLOATAREA TURISTICĂA ARIILOR PROTEJATE

STUDIU DE CAZ – REZERVAŢIA GEOLOGICĂ DETUNATA GOALĂ

Prof. CORNEL GHEORGHE RESIGAColegiul Naţional „Avram Iancu”, Cîmpeni

ABSTRACT. Presentation, layout and tourism recovery of protected areas. CaseStudy - Detunata Goală geological protected area. “Abrud Country”, the area wheregeological protected area Detunata is empty, has significant tourist resources, but theeconomic development almost exclusively on mining and quarrying. Restructuring of mininghas led to a large number of unemployed, which is the only alternative: development andexploitation of touristic potential area. Most of the attractions is the geological protectedarea Detunata empty. This is a volcanic basalt neck columns formed by flaring the top. Thepaper presents a development project of this geological reservation.

Key words: geological protected area, touristic potential area, basalt, neck.

Practicarea turismului în ariile naturaleprotejate este un tip special de turism. Avemdestule exemple de arii naturale protejateajunse în diferite stadii de degradare datorităpresiunii turistice. Ne punem atunci pe dreptcuvânt întrebarea: până la ce nivel poate„suporta” o rezervaţie naturală, presiuneamasei de turişti?. Tocmai de aceea estenecesară dimensionarea turismului la nivelulde suportabilitate (sustenability) al ariilornaturale protejate astfel încât să nu sedeprecieze potenţialul natural valoros, iarnatura să fie ocrotită fără a se împiedicaaccesul turiştilor în aceste arii protejate.

Cu toate că „Ţara Abrudului”, zona încare se află rezervaţia geologică DetunataGoală, dispune de importante resurseturistice (naturale şi antropice) de marevaloare şi atractivitate, ea a evoluat şi s-adezvoltat până la începutul secolului XXIaproape exclusiv pe baza industriei miniereextractive. Această orientare economicăgreşită a neglijat realizarea unei dezvoltăridurabile alternative, bazată printre altele şipe turism. Această politică a condus la odezvoltare dezechilibrată, cu urmărieconomico-sociale negative în ultimele douădecenii. Restructurarea mineritului a puslocuitorii zonei în faţa situaţiei de a căuta

alternative pentru atenuarea şoculuieconomic şi social generat de măsurileimpuse acestui sector economic. Una dintrealternative ar fi şi trecerea la amenajarea şiexploatarea turistică a potenţialului zonei,inclusiv a ariilor protejate de aici. Una dintrecele mai cunoscute arii protejate de aici esterezervaţia geologică „Detunata Goală”, pecare o vom lua într-un studiu de prezentarecu propuneri de amenajare şi exploatareturistică, ce poate contribui la o perspectivăde dezvoltare durabilă a zonei.

1. Categoria şi importanţa rezervaţiei

Rezervaţie geologică, arie protejată cuscop de protecţie şi conservare a unuifenomen geologic foarte rar (coloanebazaltice), cu valoare ştiinţifică şipeisagistică. Acest tip de rezervaţiecorespunde categoriei IV I.U.C.N. (UniuneaInternaţională pentru Conservarea Naturii)adică arie de gestionare a habitatelor, arieprotejată, administrată în special pentruconservare prin intervenţii de gospodărire.Atragerea în exploatare turistică presupuneun management diferenţiat care pe lângămăsurile active de protecţie să cuprindă şiactivităţi turistice şi educative organizate.

102 C. Gh. Resiga

Fig. 1. Ţara Abrudului - harta turistică

2. Situaţia administrativă

Este situată în comuna Bucium, satBucium Şasa (la 3 km NE de centrul decomună), la cca. 15 km de oraşul Abrud, înjud. Alba (la 70 km de la Alba Iulia).

3. Poziţia geografică şioriginea numelui:

În Munţii Apuseni, Munţii Metaliferi(vezi harta turistică a Ţării Abrudului), în

bazinul superior al văii Buciumului (afluental văii Abrudului). Topografic pe foaia dehartă Gauss L-34-71-A-b (scara 1/25.000) şide coordonate: 46°17’10” lat. N şi 23°12’15”long. E.

Datorită acţiunii agenţilor externi(gelifracţia şi dezagregarea fizică), în timpde mii şi mii de ani, coloanele prismatice dinfrontul vestic al edificiului subvulcanic sedesprind şi sub acţiunea gravitaţiei serostogolesc cu un zgomot asurzitor, ca niştetunete, (detunături) amplificate de ecou sprezonele din jur, de aici denumirea dată delocalnici – Detunata.

4. Forma de proprietate şi modulde folosinţă al terenului

Ocolul silvic+Domeniul particular;neproductiv, parţial pădure.

Principalele tipuri de folosinţă sunt:- fâneţe şi păşun i apar ţinând

proprietarilor particulari;

- pădurile-domeniu public administratede Regia Naţională a Pădurilor.

Custodele actual este Regia Naţională aPădurilor ROMSILVA - Direcţia SilvicăAlba (Ocolul Silvic Alba Iulia).

103Rezervaţia geologică Detunata Goală

5. Căi de acces

a) Rutiere:- pe DN74/DN74A, dinspre Alba Iulia,

Brad, Cîmpeni şi Abrud, până la BuciumCerbu, apoi pe DJ 107I până în satul BuciumŞasa (centru de comună), iar de aici pepoteci şi drumuri de căruţă (cca. 3 km);

- pe DJ107I, de la Aiud (de pe E 81) prinPonor – Mogoş – Bucium Şasa (drumjudeţean în mare parte nemodernizat), iar deaici pe poteci de munte şi drumuri de căruţă(cca. 3 km);

b) Pe poteci (parţial marcate) şidrumuri de căruţă dinspre:

- şoseaua industrială ce urcă pe valeaCornii (ramificaţie din DN 74, în satul GuraCornii), o ramificare spre sud, prin satulJurcuieşti (traseul „vine” din comuna RoşiaMontană);

- din oraşul Abrud (cărări nemarcate) şicomuna Roşia Montană;

- din satul Bucium Şasa pe două variante:pe culmea Dealului Cioculeşti (cea maifolosită), cca. 3 km sau pe valea Şesei pe DC117, iar din preajma ultimei concentrări decase a satului Valea Şesii o potecă ne ducespre est la rezervaţie;

- de la rezervaţia botanică PoianaNarciselor.

Mai multe amănunte privind accesul vorfi prezentate la analiză şi propuneri ceprivesc accesul spre obiectivul turisticrezervaţia geologică Detunata Goală.

6. Suprafaţa, anul înfiinţării şiobiectul ocrotirii

Suprafaţa rezervaţiei este de cca. 24 ha şise întinde între limitele ce încadreazămasivul de coloane bazaltice columnare ceculminează la 1158 m. Este prima rezervaţiegeologică din ţara noastră, înfiinţată în anul1936, document reînnoit prin HotărârileConsiliului Judeţean Alba nr. 20 din27.10.1995 şi nr. 27 din 11.06.1999. Dacăne referim în mare la suprafaţa rezervaţiei eaeste structurată în:

- suprafaţa strict protejată – cuprindemasivul de coloane bazaltice columnare,versantul vestic (peretele abrupt, în

surplombă) şi trena de coloane bazalticeprăbuşite la bază (trei „grohotişuri”succesive) de pe versantul vestic almasivului. Suprafaţa (24 ha) se întinde pedirecţia nord-sud pe cca. 600 m şi pe olăţime de cca. 400 m pe direcţia est-vest.

- zona tampon cu rol de protejare estereprezentată de pădurea din jur şi pajiştiledin imediata vecinătate, având o suprafaţă decca. 40 ha. Aici sunt admise activităţitradiţionale limitate la valorificare aresurselor disponibile prin practici ecologice,admise, în limita suportabilităţii mediului:păşunat, cosit, amenajarea de sălaşe şimutături, amenajări turistice strictcontrolate.

7. Structura şi evoluţiacomponentelor naturale

a) Clima – este temperat continentală cuinfluenţe vestice resimţite în cantitatea medieridicată de precipitaţii – cca. 1000 mm/an,sensibil mai mare decât a regiunilor dinimediata vecinătate. Temperaturile mediianuale se înscriu în ecartul 5 – 6°C.Numărul zilelor cu îngheţ este destul demare (peste 120) ce determină un intensproces de gelifracţie care afectează puternicfrontul vestic al Detunatei, fiind unul dintrefactorii decisivi ai desprinderii coloanelor debazalt din frontul vestic al edificiului, ce înzeci de mii de ani au format trena de coloanebazaltice de la bază. Zilele cu strat de zăpadăîn medie sunt de cca. 75/an, fapt ce nufavorizează posibile amenajări pentrusporturi de iarnă.

b) Hidrografia. Detunata Goală se aflăpe o culme interfluvială şi ca urmare nuresimte puternic influenţa directă a nici uneireţele hidrografice. Ea se află în zona deobărşie a unui mic afluent al văii Şasa. Desub trenele (grohotişurile) de coloanebazaltice de la bază, izvoreşte o apăcristalină şi rece (tot timpul anului) ceformează obârşia pârâului Cioculeştilor,afluent pe stânga al văii Şasa. La limitasudică a rezervaţiei, la margine pădurii deconifere, apare un izvor cu apă rece, în jurulcăruia s-a „dezvoltat” spontan un loc depopas, foarte slab amenajat. Izvorul

104 C. Gh. Resiga

constituie obârşia unui pârâu ce curge spreSV, devenind un mic afluent pe dreapta alvăii Buciumanilor.

c) Solurile specifice rezervaţiei suntandosoluri, legate de substratul de rocieruptive. Pe versanţii puternic înclinaţi şi peculmea îngustă a masivului apare roca la zişi litosolurile. Pe suprafaţa de nivelare dinjurul masivului predomină solurile bruneacide.

d) Vegetaţia este formată pe laturasudică, vestică şi nordică a rezervaţiei dintr-o pădure impunătoare de conifere în caredomină bradul (Abies alba) alături de careapare şi molidul. Pe versantul estic aledificiului subvulcanic s-a format o pădurede amestec fag şi conifere. Printre coloanelede bazalt ce formează trena de grohotişuridin vestul edificiului se dezvoltă specii demuşchi, tufişuri de zmeură, o specie deferigă de dimensiuni mici (Woodsia ilvensis)şi o floare numită crinul lui Janka (LiliumJankae) – un element de origine balcanică.Versantul vestic al Detunatei este lipsit devegetaţie, de unde numele de Goală, nedezvăluie o spectaculoasă anatomiemagmatică.

e) Ggeologia-geneza şi relieful (veziHarta geologică a zonei Şasa – Detunata)

Detunata Goală (1158 m) şi DetunataFlocoasă (1258 m) sunt două vârfuri aleMunţilor Metaliferi, vârfuri care chiar dacănu ating mari înălţimi, şi-au câştigat o marefaimă datorită genezei şi aspectului lor actualde orgă formată din bazalte cu aspect decoloane prismatice hexagonale ce pot atingelungimi apreciabile. Detunata Flocoasă îşitrage numele de la învelişul des de pădure deconifere şi amestec ce îi acoperă flancurile şicare nu permite o examinare din exterior astructurii geologice. În schimb DetunataGoală, este lipsită de pădure (pe versantulvestic), de unde îi şi vine numele, şi astfel nepermite să admirăm spectaculoasa anatomiemagmatică de tip „orgă bazaltică” aversantului vestic. Acesta este un peretevertical, de cca. 75 m înălţime, în careobservăm stivele de coloane bazaltice aşezateîn rânduri strânse. În bază stau vertical, darde la jumătate în sus încep să se arcuiască şi

să se aplece spre exterior (surplombă), pentrua ajunge la vârful edificiului subvulcanic lao înclinare de 40-50°.

Pentru a înţelege modul cum s-au formatcele două Detunate trebuie să ne imaginămîntreaga regiune (zonă) cu mult mai ridicată,formaţiunile sedimentare cretacice(senoniene şi apţiene) în special:conglomerate, gresii, argile marnoase, breciişi gresii calcaroase aflându-se mult pestepartea superioară actuală a celor douăDetunate. În aceste formaţiuni sedimentare,de vârstă cretacică, au pătruns magmelefluide din interiorul litosferei, ajutate şidirijate de fracturi care au fost lărgite şiumplute cu magmă, constituind coşurivulcanice de formă prismatic – tubulară.Magmele au avut o alimentare redusădinspre punga magmatică din adâncime şideci nu au avut forţa să străbată tot învelişulde roci sedimentare şi să iasă la suprafaţă.Magmele s-au acumulat deci subcrustal (înmasa de roci sedimentare cretacice,senonian-apţiene), formând câte o umflătură(bombare) în stratele acoperitoare, pe măsurăce ele înaintau şi se apropiau de suprafaţă,unde presiunea stratelor acoperitoare era maimică.

Magma s-a consolidat şi solidificat,aproape de suprafaţă (magmatism efuzivsubsecvent tardiv), sub forma unor corpurialungite şi prismatice, în spaţiul dininteriorul stratelor de roci sedimentare,formând corpuri subvulcanice, cu aspectulunor pâlnii gigantice, cu partea superioarămai evazată decât baza. Evazarea a fostfoarte puternică, peretele vestic al DetunateiGoale prezintă în partea superioară osurplombă de peste 15 m, cu totulneobişnuită pentru formaţiunile de acest tip(neck-uri). Erupţiile ce au dus laconsolidarea magmei din cele douăDetunate, a reprezentat producerea ultimuluiciclu eruptiv-magmatic (al treilea) dinMunţii Metaliferi, plasat între panonian(sfârşitul neogenului) şi cuaternarul inferior.

Ulterior, mult timp după consolidareamagmelor, stratele acoperitoare de rocisedimentare, mai moi, au fost îndepărtateprin eroziune, iar “stâlpul” subvulcanic debazalte

105Rezervaţia geologică Detunata Goală

Fig. 2. Harta geologic a zonei Şasa-Detunate1-bazalte, 2-andezite, 3-dacite, 4-conglomerate, gresii, argile marnoase (Senonian),5-strate de Pârâul Izvorului (Albian), 6-brecii şi gresii calcaroase, şisturi (Apţian),

7-şisturi argilo-marnoase negre (Barremian)

a fost dezgolit în partea lui superioară,rezultând ceea ce numim în literatura despecialitate un neck. Fiind mult mai rezistentla eroziune decât rocile sedimentare din jur,a rezistat mai bine agenţilor externi şiproceselor de eroziune, rămânând maiproeminent în relief. El a fost supus apoicontinuu unei acţiuni externe intense, ce acondus (şi încă mai conduce) la desprindereade coloane bazaltice de pe versantul vestic,care formează o trenă imensă la bază,compusă din trei acumulări (grohotişuri)succesive la baza abruptului.

Bazaltele de la Detunata Goală suntconstituite din mai multe categorii deminerale: augit, nefelin, olivină şi feldspatlabrador, la care se adaugă ca elementeaccesorii: magnetit, ilmenit, biotit, apatit ş.a.Textura fluidală şi aspectul scoriaceu deculoare închisă ne demonstrează că procesulde consolidare al magnei a avut loc spresuprafaţă şi nu la mare adâncime, decirezultând o rocă magmatică efuzivă-bazaltul.

Modul de geneză, structura geologică şiaspectul actual au generat un element naturalrar şi interesant, ce constituie un ansamblu

peisagistic de o mare frumuseţe şispectaculozitate la care contribuie şi pădureadeasă de conifere şi amestec, din jurulmasivului, rezultat al solului acid, audeterminat declararea celor doua Detunate caspaţii protejate, rezervaţii naturale: DetunataGoală – 24 ha şi Detunata Flocoasă – 5 ha.

f) Modul de ocrotire- nu este marcată prin borne şi table

indicatoare;- nu are pază permanentă.

g) Starea actuală a rezervaţiei- o putem considera acceptabilă spre bună

(fapt datorat relativei sale izolări şi aaccesului mai dificil spre ea);

- rezervaţia suportă o presiune turisticămoderată ce nu periclitează încă stareagenerală a rezervaţiei;

- pantele abrupte, trenele de coloanebazaltice, coloanele verticale mai mult saumai puţin fixate, obligă turiştii la respectareapotecii de acces spre creastă, de pe laturanordică;

- exploatarea bazaltelor ca material de

106 C. Gh. Resiga

construcţie nu se confirmă (datorităcondiţiilor specifice: izolare, depărtare despaţiile locuite, dimensiunea coloanelor debazalt etc.);

- nu există în apropierea rezervaţiei unloc bine amenajat pentru popasul turiştilor deaici şi resturile lăsate de turişti şinumeroasele vetre de foc din jurulrezervaţiei.

h) Pericole care ameninţă rezervaţia:- principalul agent de impact negativ

asupra rezervaţiei îl reprezintă dezagregarea,ce afectează “frontul” vestic al DetunateiGoale, de unde se desprind, bucăţi decoloane bazaltice care cad pe trena de labază;

- în imediata apropiere a “zonei tampon”locurile neamenajate şi întâmplătoare depopas ale turiştilor rămân cu urme cemodifică aspectul natural: vetre de foc (cumare pericol deoarece sunt chiar la margineapădur i i ) ; r estur i le de mater ia lenebiodegradabile lăsate de turişti; distrugeriparţiale ale vegetaţiei arborescente şi a floreidin apropierea “zonei tampon”.

8. Amenajarea în vederea exploatăriituristice a rezervaţiei ca parte a

dezvoltării durabile a zonei

Valorificarea potenţialului turistic alrezervaţiei Detunata Goala (ca obiectivturistic), prin organizarea şi desfăşurareaactivităţilor turistice de vizitare şi agrementpresupune amenajarea şi organizarea ei,adaptarea la cerinţele şi nevoile turiştilor,dar şi asigurarea măsurilor de protecţie şiconservare. Într-o accepţiune modernă,amenajarea turistică a rezervaţiei se cere a ficoordonată într-o viziune sistemică, eatrebuie considerată ca un sistem recreativsocio-spaţial ce trebuie coordonată cuunitatea taxonomică superioară – zonaturistică (Ţara Abrudului).

Principalele obiective pe care ni lepropunem în proiectul de amenajare turisticăal rezervaţiei, ca obiectiv turistic sunt:- valorificarea superioară a potenţialuluituristic;

- extinderea sezonului turistic prin echipareacu dotări exploatabile pe o perioadă cât maimare din an.

La cuantificarea potenţialului şielaborarea unei strategii de amenajare şiexploatare turistică a unui obiectiv trebuie săplecăm de la o analiză a situaţiei concretefăcută în sistemul SWOT (puncte slabe,puncte tari, ameninţări şi oportunităţi (v.tabele).

Ariile naturale protejate au devenit, dince în ce mai mult, parte a turismului, tocmaipentru că ele reprezintă o stare ideală amediului înconjurător, mai puţin afectată depresiunea antropică, un spaţiu de recreerepentru cei stresaţi de viaţa cotidiană. Zonelenaturale protejate sunt considerate despecialiştii în geografia turismului ca parte apotenţialului turistic natural, resursă turisticăce poate fi valorificată ca atare. Ca urmare aexistat şi există o dispută permanentă legatăde incompatibilitatea între turism, cu toatecomponentele sale, şi protecţia mediului.

În cazul de faţă (rezervaţia geologicăDetunata Goală) trebuie acţionat pentruutilizarea controlată a ei ca resursă turistică,printr-o amenajare ş i exploatarefundamentată pe respectarea “limitei desuportabilitate a mediului” (carryngcapacity). De aceea la acest modest proiectde amenajare şi exploatare turistică arezervaţiei trebuie să distingem două paliere:restricţii şi activităţi permise în rezervaţie şimasuri care trebuie luate pentru amenajareaîn vederea exploatării turistice a ei.

- exploatarea materialului dingrohotişurile situate la baza versanţilor saula baza stâncilor izolate;

- executarea de construcţii (exceptândcele cu scop de a facilita accesul turiştilor),deschiderea de cariere sau lucrări deîmbunătăţiri funciare;

- camparea, aprinderea focului,distrugerea marcajelor, a tablelor şi aindicatoarelor; folosirea radiourilor,casetofoanelor şi instrumentelor muzicalesau a vocii într-o manieră în care să perturbeliniştea;

- practicarea turismului în afara traseelormarcate; interzicerea de deschiderea şi

107Rezervaţia geologică Detunata Goală

folosirea a altora noi, în afara celor marcateîn prezent;

- efectuarea de lucrări agricole şi silvicede amploare (cosit, păşunat intensiv, tăieride regenerare etc.);

- accesul autovehiculelor (în perspectivaamenajării unui drum de acces);

- abandonarea deşeurilor de orice fel,turiştii au obligaţia evacuării deşeurilor pecare le generează până în locul specialamenajat pentru colectare.

PUNCTE SLABE PUNCTE TARI

'relativa izolare a rezervaţiei cu căi de accesnumai pedestre, pe cărări de munte şi drumuride căruţe;'lipsa amenajărilor minime pentru turiştidin imediata apropiere a rezervaţiei (adăpost,cabană, toalete ecologice etc.);'nemarcarea traseelor care ar putea conduceturiştii spre rezervaţie din arealele turisticeînvecinate (Poiana Narciselor, RoşiaMontană, Abrud etc.);'deteriorarea marcajelor în interiorulrezervaţiei de unde dificultăţile ce apar învizitarea ei de către turişti;'lipsa dotărilor şi amenajărilor care săasigure o vizitare cuprinzătoare şi însiguranţă de către turişti a rezervaţiei;'restricţiile în vizitare şi popas impuse destatutul de arie protejată.

'un cadru natural montan cu aspectepeisagistice deosebite;'arealul rezervaţiei nu a fost afectat deactivităţile miniere, forestiere sau agricole;'rezervaţia ca obiectiv turistic are un maregrad de atractivitate şi o valoare peisagisticădeosebită;'posibilitatea practicării în rezervaţie, darşi in zona din jur a unor forme atractive deturism: montan, de tranzit, de odihnă şirecreere, de sejur, rural cu valenţeagroturistice.

A. Acţiuni şi activităţi interzise saupermise în rezervaţie şi în imediatavecinătate:a) În rezervaţia propriu – zisă se interzice:

- recoltarea de eşantioane de roci şi altemateriale în alte scopuri decât cel ştiinţific;

b) În rezervaţia propriu – zisă suntacceptate:

- amenajări strict pentru practicareaturismului sau activităţi de cercetare;

- activităţi turistice şi de cercetare.c) În zona tampon se interzic:- activităţi industriale chiar şi de mică

amploare, inclusiv exploatarea coloanelor debazalt şi a altor materiale de construcţie;

- construirea de case de vacanţă, cabane,chioşcuri, restaurante:

- montarea de panouri publicitare;- depozitarea deşeurilor de orice natură;

- păşunatul cu efective mari de animale.d) În zona tampon şi în imediata

apropiere se pot desfăşura o serie deactivităţi tradiţionale care să nu afectezeperimetrul rezervaţiei:

- păşunatul cu efective mici de animale;- tăieri de igienă în pădure fără a afecta

structura arboretelor;- se vor păstra funcţiile existente şi

procentul de categorii de fond funciar(pădure, păşune, fâneaţă, stâncării);

- se vor construi adăposturi în stiltradiţional pentru animale şi oameni (sălaşe,mutături);

- se poate amenaja un camping/cabană demici dimensiuni în vederea primiriituriştilor, dar numai în acord cu legea137/1995 (reactualizată) privind protecţiamediului şi Ordonanţa nr.850/2003 .

108 C. Gh. Resiga

AMENINŢĂRI OPORTUNITĂŢI

'mineritul în zonă este într-un declin accentuat

(conţinuturi mici, condiţii dificile de exploatare,

resurse financiare pentru cercetare şi explorare tot

mai reduse, exploatările miniere necesitau costuri

mari de extracţie, ele degradau ireversibil mediul

şi implicit afectau sănătatea locuitorilor pe arii

extinse) 6 şomaj, depopulare;

'reţeaua de drumuri naţionale şi judeţene într-o

stare slabă de întreţinere;

'locuitorii, într-o pondere apreciabilã au fost

ocupaþi în activitãþi economice tradiþional-

monoindustriale (minerit) în prezent aflate într-o

puternicã recesiune, unele încetându-ºi

activitatea. Forþa de muncã este calificatã pe o

paletã restrânsã de meserii, predominant legate de

minerit;

'nivel destul de ridicat al şomajului din cauza

restructurării industriale şi al profilului

monoindustrial al zonei Bucium – Roşia

Montană;

'fenomenul migraţiei către mediile urbane sau

chiar în afara ţării este din ce în ce mai accentuat

şi în multe cazuri cu caracter ireversibil.

'cadrul legislativ actual, bazat pe principiiledezvoltării durabile a teritoriului, nu mai permiteactivităţile cu un impact major asupra mediului'zona (“Ţara Abrudului”) dispune de un“capital” generos de resurse deosebit capatrimoniu turistic (printre ele şi Detunata Goalã);'practica şi experienţa internaţionalã şi pe alocuricea naţionalã (zonele: Bran – Moieciu, Bucovina,zona Maramureş etc.) a dovedit că turismulorganizat (ca iniţiativă privată şi publică) estesingura activitate economică ce exploatează,protejează şi conservă resursele turistice cu efecteîn bunăstarea populaţiei locale. Situaţia socio-economica, grav afectată de restructurareamineritului, ar putea fi într-o oarecare măsurăameliorată prin amenajarea şi exploatarea turisticăa zonei (Ţara Abrudului);formarea unor “centre de dezvoltare turistică” înzonele învecinate (ex. “Ţara Moţilor”: Albac,Gârda, Arieşeni) constituie bune exemple pentruzona minieră;dorinţa autoritãţilor locale şi judeţene de a seimplica, dar şi de a sprijini iniţiativa privatã îndezvoltarea turismului, acestea într-o strategiezonalã şi regionalã;posibilitatea elaborãrii de proiecte prin care sã seatragã fonduri structurale europene, princomponenta Fondul European de DezvoltareRegionalã;în apropiere (Bucium, Roşia Montană, Abrud,Mogoş etc.) există obiective turistice naturale şiantropice cu valoare deosebită, de interes naţional,incluse pe lista monumentelor de patrimoniu saua ariilor protejate;agricultura zonei este practicată într-un sistem desubzistentă, dar este ecologică ce ar putea fi unmare avantaj pentru turism rural şi agroturism;se manifestă un început de activitate turisticămodernă în zonă, cu o evoluţie destul de lentă, darfără a avea la bază o strategie de dezvoltareelaborată de către autorităţile locale;un potenţial turistic apreciabil al unitãţiiadministrative pe teritoriul căreia se aflărezervaţia (com. Bucium): prezenţa satelor de tiprisipit şi răsfirat (tipice Apusenilor), o istoriestrăveche legată de exploatările aurifere, unpotenţial apreciabil al gospodăriilor populaţieipentru un turism rural cu valenţe agroturistice.

109Rezervaţia geologică Detunata Goală

Fig. 3. Harta rezervaţiilor geologice detunata goală şi detunata flocoasă (propuneri căi de acces),a Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, privind procedura de încredinţare a

administrării sau atribuirii în custodie a ariilor naturale protejate.

B. Propuneri în scopul unei buneamenajări şi exploatări turistice:

a) Pentru îmbunătăţirea accesului:a1) Remarcarea şi marcarea vechilor şi

altor trasee turistice:1.Bucium Şasa (DJ 107 I) à Dealul

Cioculeştilor à Detunata Goală; poteci şidrumuri de căruţe, distanţa de cca. 4 km(până în vârf ) sau 3 km până la locul depopas de la izvorul de la sud de rezervaţie(timp de mers cca. 1½ ore – 2ore). Diferenţade nivel cca. 450 m, nerecomandabil iarna.Trebuie remarcat cu bandă roşie pe fond alb(cum era iniţial).

2. Bucium Şasa (DJ 107I) à sat ValeaŞesii (DC 117) à Rezervaţia Detunata Goală(cca. 4 km, timp de mers 1½ ore) pe cărarede munte. Nemarcat, se poate marca cubandă albastră pe fond alb.

3. Roşia Montană YMBOL 224 \f"Wingdings" \s 12 şoseaua industrială (DN74 – Roşia Poieni) à sat Jurcuieşti à DetunataGoală, cca. 9 km; timp de mers 2½ ore;drum de căruţe şi poteci de munte; orientareuşoară datorită gospodăriilor de pe traseu; artrebui marcat – bandă roşie pe fond alb(constituind astfel un traseu mai lungBucium Şasa – Detunata Goală – RoşiaMontană).

110 C. Gh. Resiga

4. Abrud à Dealul Băieşilor à intersecţiecu traseul 3 à sat Jurcuieşti à Detunata Goală(cărări de munte şi drumuri de căruţe; cca.14 km; timp de mers 4 ore; ar trebui marcatcu cruce roşie pe fiind alb, până la intersecţiacu traseul 3).

5. DN 74 (Gura Cornii) à Cătun Poianăà Detunata Goală (cărări de munte şidrumuri de căruţe; cca. 13 km, timp de merscca. 4 ore; ar trebui marcat cu cruce albastrăpe fond alb, până la intersecţia cu traseul 3).

6. Poiana Narciselor à Pasul Mogoş (peDJ 107I) à Detunata Goală; poteci de munteşi drumuri de căruţe, cca. 14 km, timp demers cca. 4 ore, ar trebui marcat cu bandăroşie pe fond alb (Continuându-se cu traseele1,3,4).

a2) Accesul auto s-ar putea realiza prinamenajarea unui drum de acces în lungimede 6 km, din drumul industrial (Gura Cornii– Roşia Poieni), care ar conduce până înnordul rezervaţiei Detunata Goală. Lapunctul final de aici se poate amenaja unspaţiu de parcare (P), iar de aici o potecămarcată să conducă turiştii, în siguranţă, pevârful Detunatei Goale.

a3) Întreţinerea în bună stare a DJ 107I(DN 74 – Bucium Cerbu – Bucium Şasa –Mogoş – Aiud).

b) Pentru primirea turiştilor şi vizitarearezervaţiei:

b1) Ce vizează rezervaţia:1. Construirea unei cabane ecologice

montane (Ce, 2 margarete), la exteriorulrezervaţiei (în NV) sau cel sudic (lângăizvor). Capacitate 20 locuri de cazare şi 50locuri pentru alimentaţie, cu un mic club deagrement.

2. Amenajarea a două platforme decampare (Pc) de câte 20 de locuri înapropierea cabanei, grupurile sanitare ce levor deservi se vor amplasa la parterulcabanei, cu acces direct din exterior.

3. Amenajarea unei platforme deprivelişte (Bv-belvedere) pe vârful DetunataGoală şi un traseu de coborâre (sigur) înversantul sudic, în vederea realizării unuicircuit de vizitare a obiectivului.

4. Accesul turiştilor şi în perspectivă alautovehiculelor numai prin locurile şispaţiile special amenajate (Autovehiculele auacces numai până în dreptul indicatoarelor şibarierelor din afara “zonei de tampon”).

5. Amplasarea de borne şi panouriindicatoare la marginea perimetrului strictprotejat şi a zonei tampon.

6. Instalarea de panouri de informare (cudetalii despre obiectiv) în zona rezervaţiei,dar şi la locurile de plecare a traseelorturistice ce duc spre obiectiv (Abrud, RoşiaMontană, Poiana Narciselor, Bucium Şasa).

7. Stabilirea clară a sarcinilor pe care leau organele silvice (Ocolul Silvic Alba Iulia)şi administraţia locală (Primăria Bucium) înceea ce priveşte amenajarea, supraveghereaşi competenţele de acţiune asupra rezervaţiei.

8. Rezolvarea în regim de urgenţă aproblemei evacuării deşeurilor şi resturilorlăsate de turişti în perimetrul rezervaţiei, darmai ales în exteriorul ei, evacuarea lor sprezonele de colectare din centrul de comună.

9. În ceea ce priveşte biodiversitatea suntnecesare studii de inventariere şi cartare aacesteia pentru a identifica grupurile şi aarealele în care biodiversitatea necesitămăsuri speciale pentru protecţie.

10. Includerea rezervaţiei într-unprogram turistic organizat care să cuprindăşi alte obiective din Ţara Abrudului: Bucium(locurile istorice, casele memoriale), PoianaNarciselor, Abrudul (edificii religioase,locuri istorice, case memoriale), RoşiaMontană (Muzeul mineritului, siturileistorice, tăurile, rezervaţiile Piatra Corbuluişi Piatra Despicată), rezervaţia Vîlcan etc.

11. Amenajarea unui loc de popas la sudde rezervaţie (Ce/P), lângă izvor, cu minimnecesar: măsuţe, un adăpost simplu, unsistem de depozitare şi evacuare a deşeurilor.

b2) Ce vizează zona înconjurătoare:1.(12). Amenajarea unui punct de

informare turistică (Pi) în centrul comuneiBucium (la intersecţia DJ 107I cu DC 117),lângă clădirea primăriei.

2.(13). Pe construcţia neterminată acăminului cultural ar putea fi amenajată opensiune turistică (Pt. cazare – 20 locuri;

111Rezervaţia geologică Detunata Goală

Fig. 4. Schiţa cu propunerea de amenajare turistică a rezervaţiei Detunta Goală

alimentaţie publică – 50 locuri, categoria 2margarete).

3.(14). Încurajarea gospodăriilor (foartepuţine) care şi-au deschis spaţii de cazare şimasă pentru turişti în sistem de pensiune sauagroturism. În final satul Bucium Şasa arputea fi declarat staţiune turistică de intereslocal (minim 60 locuri de cazare).

4.(15). Trecerea la o activitate continuăde promovare a ofertei turistice a comuneiBucium, cu focalizare pe Detunata Goalăprin:

- amenajarea unui punct de informareturistică în centrul de comună (Pi);

- confecţionarea şi distribuirea unormijloace de promovare diversificată: pliante,broşuri, anunţuri în presa scrisă, panouripublicitare etc.

- mesaje publicitare cu tematică turisticăprin radio, TV, internet.

5.(16). Diversificarea ofertei turistice acomunei Bucium, pentru a atrage şi a ţine câtmai mult în zonă, un număr cât mai mare deturişti {cât mai multe gospodării care săîndeplinească condiţiile unui turism rural detip agroturism, ofertarea turiştilor cu produsealimentare proprii şi ecologice (lactate,fructe de pădure, ciuperci, fructe, sucuri şicompoturi etc.), amenajarea unor microfermeşi gospodării model cu specific local,folosirea în tratamente tradiţionale aplantelor medicinale din zonă; cură cu mierede albine şi alte produse apicole;confecţionarea şi valorificarea unor obiectede artizanat (tradiţionale zonei) cu caracterfuncţional – ţesături de lână: cergi, covoare,dimii, sumane, obiecte de cojocărit etc).

BIBLIOGRAFIE1. Bleahu, M., Brădescu, Vl., Marinescu, Fl., (1976) – Rezervaţii naturale geologice dinRomânia, Edit. Tehnică, Bucureşti.2. Maxim, I., (1944) – Forma şi tipul de erupţie a celor două Detunate, Rev. Muz. Geol. -Mineral., Univ. Cluj, vol. VIII, nr. 1 – 2, p.p. 161 – 174; Cluj.3. Legea 137/1995 (cu modificările ulterioare) – privind protecţia mediului.4. O.U. 236/2000 a Guv. României – privind regimul ariilor naturale protejate, conservareahabitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări prin legea nr. 462/200.