CURS APICULTURA CUPRINS: MODUL 1. TEHNOLOGIA CRESTERII SI AMELIORARII ALBINELOR. MODUL 2. ZOOIGIENA SI MEDICINA VETERINARA MODUL 3. BAZA MELIFERA SI POLENIZAREA CULTURILOR MODUL 4. ECOLOGIA SI PROTECTIA PLANTELOR MOIDUL 5. ELEMENTE DE CONTABILITATE SI GESTIUNE ECONOMICA MODUL 6. LEGISLATIE , MANAGEMENT SI MARKETING MODUL 7. INTEGRARE EUROPEANA

MODUL 1.TEHNOLOGIA CRESTERII SI AMELIORARII ALBINELOR

VIATA FAMILIEI DE ALBINEPoate o sa credeti ca lecturarea acestei pagini care cuprinde informatii despre viata familiilor de albine nu are sens.Noi va recomandam (celor neinitiati) sa o cititi cu atentie, pentru ca o cunoastere aprofundata a albinei si a modului ei de viata o sa va fie de mare ajutor in activitatea de apicultor.Sa incepem cu .....inceputul...... Indivizii dintr-o familie In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi: matca,albinele lucratoare si trantorii. Albinele lucratoare : Numarul acestora este variabil,osciland de la 10000 in perioada de iarna,pana la 40000-80000 in vara.Au talia mai mica(12-14 mm), o greutate de aprox. 100mg si aripile sunt de aceeasi lungime cu abdomenul.In fapt lucratoarele sunt femele cu organele de reproducere nedezvoltate. Matca : Este singura femela fecundata din stup,fiind raspunzatoare de inmultirea familiilor de albine.De obicei in stup este o singura matca,avand corpul mai lung(20-25 mm), capul mic,abdomenul foarte dezvoltat,aripi mai mici si o greutate de 250-280 mg. Trantorii :Sunt masculii care imperecheaza matca,fiind prezenti in cuib din primavara pana in toamna.In numar de cateva sute,au o lungime de 15-17 mm,aripi ce depasesc abdomenul,capul globulos si o greutate de 200 mg. Dezvoltarea familiei de albine Intr-un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita,numarul indivizilor crescand sau scazand functie de anotimp si implicit de conditiile de mediu.Practic viata familiei de albine cuprinde patru mari perioade. Prima perioada : Se caracterizeaza prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat,cu albina tanara,nou iesita din celule primavara.Pe

MODUL 2.ZOOIGIENA SI MEDICINA VETERINARA

Pagina principala

Citeste si despre loca americana , europeana si puietul varos

BOLILE SI DAUNATORII ALBINELORAcest capitol din intretinerea albinelor este ca o Cenusareasa : intotdeauna lasat de izbeliste,tratat cu indiferenta,urat,dar foarte frumos si mai ales necesar.Daca in alte directii se mai poate face rabat de calitate,aici nu exista jumatati de masura ci doar lucruri bine facute.Un sfat:nu ocoliti si nu tratati cu indiferenta problema,pentru ca in definitiv este o situatie de "a fi sau a nu fi".Aici va vom prezenta principalele boli care apar in stupina si modul lor de prevenire si tratament.Pentru a nu incarca cititorul cu prea multa informatie,aceste boli au fost selectate dupa doua criterii : frecventa aparitiei lor si virulenta cu care se manifesta. Nosemoza - o boala ce poate fi prevenita Denumita de multi si "boala mizeriei", este o boala parazitara care apare in urma existentei factorilor favorizanti in stup :lipsa zborurilor de curatire in timpul iernii ; rezerve de hrana slab calitativa (miere de mana,necapacita) ;adaosuri proteice necorespunzatoare ; lipsa curateniei si nedezinfectarea stupilor ; umiditatea crescuta ; iernarea grea si neconfortabila.Boala este cauzata de un protozoar care se gaseste in toti stupii in stare latenta si se activeaza la aparitia conditiilor prielnice.

La o infestare incipienta cu nosema,semnele clinice sunt mascate,fiind vizibile numai cand incarcatura per individ de paraziti ajunge la o anumita limita.Practic nosemoza netratata la timp scurteaza viata albinelor,reduce drastic capacitatea de productie.In final se ajunge pana la disparitia definitiva a familiilor,printr-o decimare rapida.Semnele clinice sunt :urdinisul si interiorul stupului sunt murdarite cu pete diareice de forma unor mici cordoane intrerupte ; albinele prezinta abdomenul umflat ; o stare de slabiciune a intregii familii ; neingrijirea adecvata a puietului. Deoarece aceasta manifestare clinica este intalnita si la alte boli(vezi diareea),punerea unui diagnostic sigur este mai complicata,necesitand examinarea probelor de catre un laborator specializat.Totusi cand boala este avansata si stuparii pot pune un diagnostic corect,prin cercetarea catorva albine moarte.Se procedeaza in felul urmator : se ia albina,separam capul de corp si cu o penseta fina,scoatem intestinele.La albina sanatoasa intestinul este galben sau maroniu,pe cand la cea bolnava culoarea este alb-laptoasa.Masuri igienico-sanitare de preventie si combatere a nosemozei : - inlocuirea la max.2-3 ani a tuturor fagurilor din stupi ; exista metode de inlocuire anuala a fagurilor,dar daca macar la 3 ani albinele stau pe un cuib nou,este perfect. - distrugerea fagurilor vechi sau noi care contin pete diareece ; si ramele vechi care nu mai pot fi dezinfectate corect,se distrug. - colectarea periodica a tuturor resturilor din stupi si arderea lor imediata. - in familiile cu nosemoza se inlocuiesc obligatoriu matcile,indiferent de varsta si calitati. - curatarea anuala a stupilor cu soda caustica 4% (preventiv),sau de cate ori este nevoie(dupa constatarea bolii) ; la utilajele si uneltele metalice,se fac fumigatii cu formol 3% ; aceste dezinfectii vor fi urmate de o clatire abundenta cu apa. - supravegherea permanenta a familiilor si executarea masurilor adecvate fara intarzieri sau amanari. - folosirea cu precautie a hranirilor proteice de primavara (adaos de polen sau pastura in miere) si interzicerea cu desavarsire a hranirilor cu inlocuitori ai polenului si miere. TRATAMENT NOSEMOZA - PROTOFIL : In Romania aceasta boala se trateaza cu preparatul "Protofil".Este un extract din ingrediente naturale care nu creaza prejudicii,nici albinelor,nici produselor stupului.Prin continutul de principii active(vitamine si microelemente),stimuleaza secretia enzimatica digestiva a albinelor si larvelor,inhiband parazitul.Mod de administrare : Protofilul se administreaza in sirop cate 17 ml/l sau in pasta de zahar,miere si zahar,cate 34 ml/kg.Se administreaza toamna in siropul pentru stimulare sau completare sau primavara in pasta sau siropul de stimulare.Tratamentul se executa de cate ori este nevoie,cu o singura conditie :cantitativ doza de Protofil sa nu depaseasca 80 ml/familie/an.Pentru o reusita deplina cititi cu atentie prospectul producatorului si respectati dozele de administrare.

TRATAMENT NOSEMOZA - FUMIDIL B : Un alt preparat,mai vechi,adus din import si din pacate nu prea folosit de stuparii romani este Fumidil B.In tarile U.E este singurul preparat folosit pentru tratamentul nosemozei.Ca principiu activ,Fumidil B,are la baza antibioticul fumagilina.Administrare : Se administreaza amestecat in sirop astfel : la o colonie mare 25 g principiu activ la 1litru sirop,la una medie 18 g/0,750 litri sirop,iar pentru un roi 18 g/0,500litri sirop.Aceste cantitati se administreaza saptamanal.Sunt doua moduri de administrare : in hrana albinelor,cu preparatul livrat in hranitor ; prin pulverizarea pe rame si peretii stupului iar siropul ramas ,livrat ca hrana.In total se fac 8 administrari la interval de 7 zile,intre administrare.Dupa cum vedeti tratamentul este de durata,iar prin faptul ca principiul activ este un antibiotic,exista riscul de contaminare a mierii daca este facut in plin sezon activ.Recomandam mare precautie. TRATAMENT NOSEMOZA - NECONVENTIONAL :Unii stupari romani mai folosesc un ceai de plante(cimbru,coada soricelului etc) la care adauga o mica cantitate de macerat de usturoi.Componentele se amesteca cu 750 g sirop de zahar si se da albinelor in portii de 200 g.Conform celor spuse in multe cazuri s-au obtinut rezultate bune. Concluzii : orice tratament folositi,respectati dozele ,modul de administrare recomandat,perioada etc.Dublati tratamentele medicamentoase cu masuri igienico-sanitare draconice,pentru ca altfel rezultatele vor fi minime. Varrooza - o lupta de durata Despre varrooza s-au scris teancuri de carti si articole.Aparuta pe la noi,la sfarsitul deceniului 7, este poate cea mai raspandita boala si din pacate nu se intrevede o raza de speranta pentru eradicarea ei.Boala este produsa de un acarian,Varroa Jacobsoni,care ataca albinele in toate fazele vietii.Infestarea coloniilor are loc treptat,pe o perioada de 2-3 ani,ducand in final la distrugerea acestora.In apicultura varrooza a devenit prioritatea nr 1,fiind imaginate tot felul de tratamente pentru a-i limita efectele nefaste. Manifestarea clinica :albinele si trantorii prezinta malformatii,puietul este pestrit,larvele mor in pozitii nefiresti,albinele nu se mai ocupa de puiet si chiar parasesc stupul,mortalitate mare in faze avansate.Raspandirea bolii se face prin ratacirea albinelor infestate,furtisag,patrunderea in stupina a materialului genetic fara certificat sanitar etc. Depistarea bolii :la inceputul infestarii prezenta acarianului nu se face remarcata.Pentru a depista la timp boala si a stabili gradul de infestare procedam in mai multe feluri:o metoda ar fi examinarea foii de control si constatarea numarului de acarieni morti si cazuti pe ea;daca in lunile iunie si iulie cad intre 5-10 bucati/zi,trebuie sa stim ca albinele sunt in suferinta.O alta metoda este examinarea celulelor ce contin puiet de trantor;acarianul are o predilectie pentru acest puiet si apicultorul desfacand cateva celule poate constata cu usurinta cat de grava e situatia.In ultima faza de infestare,acarienii pot fi observati si cu ochiul liber pe albine si trantori daca privim cu atentie. Un lucru trebuie inteles de la inceput : cand ne tratam albinele obtinem numai o reducere masiva a

numarului de acarieni,aflata la limita inlaturarii pericolului.In principiu,stupina ar trebui sa fie un "spatiu inchis",insa circulatia facila a albinelor(pastoral,vecinatati)nu favorizeaza aceasta stare. TRATAMENT VARROOZA -VARACHET : Substanta activa,raspandita prin fumigatii,actioneaza asupra parazitilor prin contact molecular.Este un medicament de sinteza,cu un bun randament,care administrat corect duce la reducerea masiva a parazitilor.Un dezavantaj : Prin modul de administrare(fumigatii),nu actioneaza si asupra puietului capacit.De aceea cele mai eficiente tratamente sunt cele de toamna,cand in stupi nu mai exista acest puiet capacit.Retineti acest lucru pentru ca este foarte important. Modul de administrare :Toamna,la sfarsit de septembrie (sau functie de vreme),cand puietul capacit a disparut se fac 3 tratamente.Este permisa existenta unei cantitati mici de puiet la primele doua tratamente,insa cel de-al treilea se face neaparat fara prezenta acestuia.Intervalul intre tratamente este de 7 zile,iar temperatura exterioara sa fie peste 12 grade C. Prin urdinis,asezata pe o tablita,se introduce o banda speciala,aprinsa,pe care picuram substanta activa : 2 picaturi pentru un corp multietajat,3 picaturi pentru un corp Dadant si 4 picaturi pentru un stup orizontal. Atentie la aprinderea benzii : nu inhalati fumul si mai ales supravegheati stupii,pentru ca este pericol de incendiu.Tratamentele se fac dimineata devreme sau seara cand majoritatea albinelor sunt in stup.Nu mariti doza de substanta activa pentru a nu intoxica albinele. Astfel tratate si scapate de majoritatea acarienilor familiile vor ierna in bune conditii.In primavara se mai face un tratament(o singura administrare),profitand de faptul ca puietul este putin extins.Unii autori mai indica si un al treilea tratament dupa extragerea mierii de salcam,insa avand in vedere eficienta scazuta,si pericolul mare de contaminare,ramane la latitudinea fiecaruia daca e bine sau nu. TRATAMENT VARROOZA - MAVRIROL : Mavrirolul este destinat combaterii varozei cat si a braulozei la albine.Substanta activa este "mavrik" si se administreaza sub forma de benzi textile impregnate,actionand prin contact.Prezentarea este in role de 5 m,o cutie fiind folosita la 10 familii. Dupa terminarea tratamentului cu Varachet si inainte de strangerea albinelor in ghemul de iernare,se introduc fasii de Mavrirol in mijlocul cuibului si avand grija ca acestea sa nu intre in contact cu fagurii(pe cat posibil).Acestea vor ramane 3-4 luni in cuib,actionand latent prin contact.Mare atentie insa la inceputul primaverii sa scoateti benzile(si pe cele cazute pe fundul stupului),pentru ca riscati sa contaminati mierea.Se poate afirma ca tratamentul cu Mavrirol este o prelungire fericita a celui cu Varachet,astfel fiind eliminati si parazitii care eventual au scapat in toamna. TRATAMENT VARROOZA - ACID FORMIC : In Occident pentru a limita cat mai mult efectul nefast al medicamentelor de sinteza asupra produselor stupului se practica asa numita "chimie biologica".Acidul formic fiind o componenta care se gaseste in multe alimente a devenit un produs preferat.Folosirea lui de catre

stuparii romani este insa la scara redusa.Tratamentul cu acid formic nu se face inainte sau in timpul culesului,cea mai buna perioada de aplicare fiind la sfarsitul verii dupa ce ridicam mierea din stupi.Conform literaturii de specialitate si tratamentele de primavara duc la cresterea procentului de reziduri din miere si ceara. Modul de administrare :O placuta de carton de 20/30 cm si 1,5 mm grosime,se imbiba cu acid formic in concentratie de 60%.Pentru un fagure standard se folosesc 2 ml acid formic diluat,deci pentru un corp Dadant aprox. 20 ml.Este recomandat ca placuta de carton sa fie asezata pe fundul stupului si acoperita cu o plasa de sarma cu ochiuri mici,pentru ca albinele sa nu intre in contact cu substanta activa.Tinem placuta in stup 5-7 zile,facem o pauza de alte 7 zile,si apoi repetam operatiunea de 3 ori,in total fiind facute 4 tratamente.Temperatura la care se face tratamentul este de 12-25 grade C.Ca o recomandare suplimentara ; restrangeti pe cat posibil cuibul pentru a mari efectul si fiti atenti la manevrarea acidului pentru ca este puternic coroziv. In urma folosirii acestui tratament se obtin rezultate bune fiind distrusi chiar si parazitii din celulele capacite.Asezarea placutei pe fundul stupului si nu pe partea superioara a ramelor protejeaza matca. TRATAMENT VARROOZA - METODA BIO : Am mai vorbit ca acarianul varooa are o mare preferinta,puietul de trantor ;apicultorii trebuie sa profite de aceasta "slabiciune" a parazitului si sa procedeze astfel pentru a-l inlatura ; o prima varianta ar fi aceea de a folosi rama claditoare pe tot parcursul anului si dupa ce fagurii cu celule de trantor sunt construiti,insamantati si capaciti sa fie recoltati.Cealalta varianta consta in introducerea unei rame cu celule de trantor in toamna, la marginea cuibului si ridicarea acesteia in primavara dupa ce a fost insamantata si capacita.Trebuie spus ca aceste metode nu ne scapa de acarieni insa pot fi un mijloc eficient de a mai reduce din ei. Concluzii : lupta cu acest adevarat distrugator este o lupta de durata.Bineinteles ca mijloacele de combatere in lume sunt mult mai largi.Sunt o serie de medicamente si metode de care romanii doar au citit.Simpla lor enumerare nu ar ajuta cu nimic.Ceea ce trebuie sa stim este ca aplicand cu discernamant si la timp ceea ce avem,putem obtine rezultate bune

Pagina principala

Nosemoza si varroza - citeste despre tratamente

Loca americana - o boala care starneste controverse

Loca americana este o boala bacteriana,foarte contagioasa,produsa de agentul patogen Bacillus larvae.Boala apare catre sfarsitul primaverii sau pe tot parcursul verii si afecteaza numai puietul, a carei moarte survine dupa capacire.Putem afirma ca loca americana este boala puietului capacit,iar prin efectele nefaste pe care le are asupra familiilor,este una dintre cele mai periculoase si de temut.Contaminarea se face prin circulatia albinelor de la un stup la altul(sau stupina),unelte ,miere sau polen infestat,achizitii de roiuri si familii afectate de boala.Manifestare clinica : aspect imprastiat al puietului,moartea larvelor (numai a celor capacite),miros de clei de tamplarie a larvelor moarte,aderenta la celule a larvelor,prezenta solzisorilor uscati. Diagnosticare :cea mai sigura diagnosticare se face de catre un laborator specializat.O diagnosticare destul de sigura (in faza mai avansata a bolii) se poate face si de catre stupar prin interpretarea semnelor clinice si prin asa numita "metoda a betigasului" ; se ia un betigas,chibrit sau scobitoare si se introduce in celulele cu puiet mort ; daca lichidul (larva moarta) se intinde intr-un filament lung,sigur este loca americana ; lichidul dens (larva moarta) are culoarea galben-cafenie,mergand pana la culoarea cafelei cu lapte.

TRATAMENT LOCA AMERICANA - Fiind o boala intalnita in toata lumea tratamentul locii americane se poate caracteriza astfel prin "cate bordeie,atatea obicee".In principiu boala se poate trata cu antibiotice,numai ca de aici pleaca toate divergentele.Antibioticele sunt "proscrise" in U.E,iar prin tratament acestea trec in miere,polen,ceara,pastura si produsele devin impropii exportului. distrug toate familiile de albine si o iau de la capat,cu repopulari masive cu material genetic indemn de boli(oare asa o fi?..in orice caz asa se intampla la modul declarativ) ; o alta alegere este aceea de aplicare a procedeului "roiului artificial" ;procedeul consta in eliminareaCum procedeaza "puritanii" din U.E cu familiile bolnave :unii

tuturor fagurilor din stup si distrugerea sau prelucrarea lor in locuri autorizate,cu recuperarea cerii.Albinele impreuna cu matca se trec in alt stup dezinfectat,prin scuturare si introduse cu ajutorul unei palnii mari de carton.Noul stup sedoteaza numai cu faguri artificiali,albinele urmand sa fie hranite cu sirop de zahar 1/1,daca nu exista cules in natura.Practic metoda reprezinta punerea familiei in stare de roi artificial.Se afirma ca mierea care mai exista in

gusa albinelor,contine o cantitate mica de spori care nu mai duce la o noua infestare. In literatura de specialitate,mai este o referire la tratamentul cu antibiotice,care poate fi prescris de catre medicul veterinar (uite ca si-au lasat si ei o portita de iesire).Toate metodele sunt urmate de o dezinfectare puternica .Lucrul bun care trebuie luat de la ei este acela ca pun mare pret pe o preventie anuala a bolii.Cert este ca pe plan legislativ,fiecare tara din U.E,are o anumita politica in domeniul apicol,neajungandu-se la un punct comun.Acum sa trecem la Romania : ca si altii (ex.americanii),in Romania specialistii considera ca familiile bolnave de loca americana pot fi salvate.Pretul este insa mare,stuparii ramanand cu satisfactia ca si-au salvat stupinele.Bineinteles daca avem nenorocul ca stupina noastra sa fie afectata de loca americana,intreaga cantitate de produse este compromisa (cel putin la export).Toti stuparii romani trebuie sa inteleaga ca trebuie sa ia masuri de preventie ; schimbarea la max. 2 ani a tuturor fagurilor din stupi ; dezinfectarea anuala a stupilor,ramelor,fagurilor de la rezerva ; dezinfectarea de cate ori este nevoie a uneltelor; prevenirea furtisagului ; mentinerea in stupina numai a familiilor puternice (cele slabe se unesc sau se distrug); procurarea de material genetic indemn de boli ; limitarea pe cat posibil a pastoralului ; mentinerea stupinei ca un teritoriu "inchis",etc.

Combaterea locii americane incepe prin distrugerea familiilor slabe,mai ales daca acestea sunt atacate si de alte boli.La familiile puternice se distrug numai fagurii care prezinta semne de boala.Antibioticele folosite in tratament sunt LOCAMICIN , SULFATIAZOL ,TERAMICINA ; modul de administrare,dozele si alte reguli de administrare le gasiti in prospectul pus la dispozitie de producator. Din nou trebuie spus ca tratamentul care nu este urmat de masuri igienico-sanitare se face in zadar.Sa recapitulam ce avem de facut : distrugem familiile slabe ; curatam stupii de urme de ceara,propolis,ii spalam cu lesie de soda causticaCombaterea si tratarea bolii : 4%,clatim bine cu multa apa,apoi flambam lemnul cu lampa de benzina sau gaz ; indepartam fara mila fagurii cu puiet afectat de boala,flambam usor ramele cu flacara ;spalam si dezinfectam toate uneltele si utilajele ;curatam toate resturile si le ardem ; mierea extrasa este buna numai pentru consumul uman,fiind total interzisa hranirea albinelor ;

Doua sfaturi de incheiere : NU faceti tratamente preventive cu antibiotice,pentru ca nu sunt necesare.Asa riscati sa

pierdeti (prin contaminare) toata recolta de produse.Celalalt sfat este : preveniti boala,pentru ca altfel o sa aveti mari necazuri !!!Loca europeana - sau "dracul nu e asa de negru"

Trebuie sa spunem din start despre loca europeana ca este o boala tratabila.Loca europeana nu trebuie niciodata confundata cu cea americana,pentru ca nu are un impact la fel de grav,decat daca nu o combatem.Primul sfat : dacaconstatati prezenta bolii , nu va repeziti direct la antibiotice,pentru ca de multe ori albinele reusesc sa invinga boala,daca luam masurile adecvate. Manifestare clinica - Boala are o incidenta mai scazuta asupra familiilor de albine,decat loca americana.Cu precadere ataca puietul in stadiul de larva tanara(3-4 zile) si mai rar larvele capacite.Perioada de aparitie este in primavara,in preajma primului cules principal(salcam)sau intre culesuri,de unde se trage concluzia ca ataca familiile de albine cand sunt in dificultate.Familiile atacate prezinta urmatoarele semne clinice :faguri pestriti ; larvele moarte sunt rasucite in celule,fiind atacate cu precadere larvele necapacite(nu lipsesc insa si cele capacite); larvele descompuse sunt de culoare cafenie inchisa ; capacelele celulelor atacate sunt infundate si cel mai probabil si gaurite ; mirosul larvelor moarte este de "acru",fiind similar cu cel al otetului.Daca ati citit la loca

americana despre "proba betigasului",aflati ca la loca europeana nu se formeaza filamente( masa descompusa nu se intinde,decat in cazuri rare).Modul de raspandire - Boala se raspandeste in acelasi mod ca in cazul locii americane :albine hoate sau ratacite,miere contaminata,unelte contaminate si toate celelalte. Combatere si tratament - Se observa ca cele mai afectate familii sunt cele care au iesit slabite din iarna.Prezenta altor boli si mai cu seama a nosemozei,constituie un factor favorizant,la fel si absenta culesurilor in primavara.Din fericire familiile afectate reusesc de foarte multe ori sa inlature natural boala,instinctul lor de curatire fiind cel care le ajuta.Ce avem noi ca "stupari responsabili" de facut : In primul rand ar fi asigurarea unui bun cules,sau daca nu hranim artificial ; indepartam toti fagurii afectati de boala pentru a ajuta albinele sa-si faca curatenie ; stropim toti fagurii cu sirop de zahar cu acelasi scop de stimulare a instinctului de curatenie ; in cazurile mai grave se poate proceda la inlocuirea matcii,banuit fiind faptul ca o intrerupere a oatului,ar da un ragaz albinelor sa curete fagurii.

In cazuri foarte grave,daca nu putem controla boala,se fac tratamente cu antibiotice - TERAMICINA , ERITROMICINA , LOCAMICIN - insa stiti ca aceasta masura are si consecinte nedorite.Toate masurile si

tratamentele trebuie completate de o dezinfectare la "sange" a stupilor,ramelor,uneltelor,fagurilor cu hrana,etc.

Incercati sa eliminati boala fara folosirea antibioticelor ; NU faceti tratamente preventive cu antibiotice ; aplicati masurile igienico-sanitare ; schimbati toti fagurii la 2 ani,ca masura de preventie.Sfaturi finale Puietul varos (ascosferoza) - o crestere a frecventei de aparitie

Puietul varos face parte din seria de boli micotice - adica acele boli care sunt provocate de ciuperci.Nu este o boala exagerat de grava,insa prin faptul ca in ultimul deceniu inregistreaza o crestere a frecventei de aparitie,am considerat necesar sa o aducem in prim-plan.Manifestare clinica - pe oglinda si fundul stupului sunt larve moarte,uscate si mumificate ; puietul moare in stadiu de larva si preninfa ; culoarea puietului atacat este alba,gri sau negricioasa ; fagurele produce un sunet caracteristic cand este scuturat ; boala prefera (pentru a cata oara?),puietul de trantori fara a ocoli totusi si pe cel de lucratoare. Raspandire si frecventa de aparitie - ratacirea albinelor sau furtisag ; schimbul de faguri ; folosirea de unelte si utilaje (inclusiv stupi) contaminate,etc.Boala apare la cateva familii si se raspandeste daca nu ii dam atentia cuvenita.Dupa cum am mai spus,numarul stupinelor infectate creste alarmant. Prevenire si combatere - la aparitia puietului varos stuparii au o contributie decisiva.Familiile slabe,umiditatea crescuta in stup,polenul umed,cuibul largit fara discernamant,sunt factori favorizanti.In literatura de specialitate se afirma ca puietul varos ar fi o "boala secundara", si ca aparitia are o frecventa crescuta la familiile atacate de varooza.Practic puietul varos "nu se dezvolta in tesutul larvelor sanatoase". In Romania boala se trateaza cu medicamentul MICOCIDIN.Acesta se presara pe rame si pe albine,cate 100-150 g de substanta activa. se fac 4-6 tratamente la diferenta de 7 zile intre ele. Inainte de a trece la tratamentul medicamentos,incercati sa eliminati boala astfel :reducerea cuibului prin scoaterea fagurilor de prisos,neocupati bine de albine ; eliminarea fagurilor cu puiet afectat de boala si introducerea de faguri artificiali sau claditi si dezinfectati ; dezinfectati fundul stupului,pentru ca acolo au cazut larvele moarte si care au fost scoase de albine ; imbunatatiti ventilatia,reduceti umiditatea stupului ; stropiti fagurii cu sirop de zahar pentru a stimula instinctul de curatire. Concluzii -

Aceasta sectiune a site-ului prezinta primele 5 boli intalnite la albine,care prin consecintele

grave,reprezinta "nucleul dur" al acestei problematici.Bineinteles numarul "factorilor perturbatori" este mult mai mare,iar informatii puteti gasi in orice carte despre apicultura.Asa ca.....sapati adanc....

MODUL 3. BAZA MELIFERA SI POLENIZAREA CULTURILOR

MODUL 4.ECOLOGIA SI PROTECTIA PLANTELOR

Analiza mierii - norme

Conditionarea mierii

Pagina principala

APICULTURA SI PRODUSELE STUPULUINoile cerinte care sunt adresate apicultorilor romani sunt multe si complexe.Cine vrea astazi sa exporte un produs apicol trebuie sa acorde calitatii o prioritate absoluta. De fapt,in curand normele se vor aplica si in Romania,daca luam in calcul apropiata aderare. Apicultorii trebuie sa plece de la respectarea legislatiei in vigoare, atat cea romaneasca si mai ales pe cea a U.E. ,care este mult mai restrictiva din anumite puncte de vedere.In cele ce urmeaza vom prezenta doua categorii de produse ale stupului,asa cum sunt ele incadrate legislativ de U.E . Acestea sunt : produse apicole bio ; produse apicole obisnuite , dar care respecta anumite norme de calitate , pentru a fi "apte" la vanzare. Produsele "bio" Obtinerea produselor bio - consideratii generale , norme (Ordonanta U.E) Principii generale 96 - Apicultura este o activitate importanta,deoarece aduce o contributie esentiala la protectia mediului inconjurator si anume a productiei agricole si silvice, prin intermediul polenizarii cu albine a speciilor de plante. 97 - Calitatea biologica a produselor stupului este strans legata de modul cum sant tratate familiile de albine.Calitatea mediului inconjurator joaca un rol mai putin determinant,influenta sa fiind in functie de activitatea albinelor si metabolismul lor in momentul productiei.Calitatea ecologica a produselor stupului mai depinde si de conditiile in care acestea sunt recoltate,tratate si conservate (depozitate). 98 - Daca un apicultor detine mai multe stupine in aceeasi regiune,toate acestea se supun acestei ordonante.Exceptie de la acest principiu ar fi situatia cand un apicultor detine unitati apicole care nu corespund

acestei ordonante privind amplasarea stupinelor (cifra 106). In acest caz nu se admite comercializarea productiei cu mentiunea de produs biologic. Perioada de reconversie (spre apicultura biologica) 99 - Produsele apicole nu pot fi comercializate cu mentiunea de produs biologic (agricultura biologica) decat in situatia cand conditiile din prezenta Ordonanta sunt indeplinite cu cel putin un an de zile in urma.In perioada reconversiei ceara va trebui sa fie inlocuita dupa exigentele prevazute la cifra 135. Originea albinelor 100 - In alegerea rasei de albine trebuie sa se tina seama de aptitudinea acestora de a se adapta la conditiile de mediu,vitalitatea si rezistenta la boli.Rasele europene de Apis mellifera si ecotipurile sale vor fi preferate. 101 - Obtinerea de noi unitati biologice apicole se va face fie prin roire artificiala,fie prin cumpararea de roiuri sau familii de albine ce provin de la unitati care indeplinesc conditiile prezentei Ordonante. 102 - O prima abatere la comercializarea produselor apicole cu referinte la agricultura biologica este posibil sa fie admisa pentru situatiile care constituie exceptii la mentiunile acestei ordonante,dar numai cu acordul prealabil al autoritatilor de control. 103 - O a doua abatere este posibila pentru roiurile cumparate fara faguri de la apicultori autorizati la doi ani de la intrarea in vigoare a acestei Ordonante. 104 - O a treia abatere,care trebuie admisa de autoritatea de control,are in vedere refacerea stupinelor (familiilor de albine) care au suferit mortalitate crescuta ca urmare a starii de sanatate precare,din achizitia de familii de provenienta non biologica,in conditiile cand nu s-au gasit spre achizitionare familii de albine din stupine biologice. 105 - O a patra abatere este posibila in situatia unei reinnoiri de populatie prin introducerea doar a 10% din roiuri si matci neconforme cu prezenta Ordonanta,cu conditia ca acest material biologic sa fie introdus in stupi pe faguri care corespund legislatiei bio. Amplasarea stupinelor 106 - Statele membre stabilesc regiuni sau teritorii in care apicultura biologica nu poate fi practicata.Apicultorul va prezinta autoritatii de control o harta la scara adecvata,unde se va stabili amplasarea stupilor conform Anexei III lit.a,alineat 2 a prezentei Ordonante.Daca nu pot fi stabilite teritoriile,ramane ca apicultorul sa prezinte documentele sau elementele probatorii care sa ajute la stabilirea faptului ca zonele la care au acces albinele din stupina sa indeplinesc conditiile prezentei Ordonante. 107 - La amplasarea stupilor se va avea in vedere: a) albinele trebuie sa gaseasca suficient nectar,mana si polen precum si acces la o sursa de apa; b) pe o raza de 3 km in jurul stupinei culesul trebuie sa se faca de pe plante sau produse ce fac parte din agricultura biologica si/sau de pe plante salbatice conform art.6 si anexei 1 a prezentei Ordonante,sau de pe culturi care fara a fi conforme cu prezenta ordonanta ,nu au impact nefavorabil asupra calitatii mediului sau nu distrug calitatea ecologica a produselor stupului (culturi descrise in Ordonanta 2078/92 CEE);

c) stupina,eventual,trebuie sa se gaseasca la o distanta suficient de mare de sursele de contaminare non agricole precum arealuri urbane,autostrazi,zone industriale,deseuri,gropi de gunoi,uzine de arderi,rafinarii de zahar.Autoritatile de control sau serviciile competente de control garanteaza respectarea acestor masuri. Dispozitiile enumerate mai sus nu privesc arealurile in care nu exista vegetatie inflorita. Alimentatia (hranirea) 108 - La sfarsitul perioadei de productie (sezonului apicol activ) vor fi lasate rezerve substantiale de miere si polen in stup in vederea iernarii. 109 - Alimentatia artificiala nu este admisa decat in situatia cand supravietuirea efectivelor de familii de albine este amenintata de existenta unor conditii climatice extreme nefavorabile.Alimentatia artificiala se va face cu miere din productie biologica provenita pe cat posibil din aceeasi unitate de productie. 110 - Exceptie la punctul precedent poate sa existe atunci cand statele membre autorizeaza alimentatia artificiala cu sirop de zahar biologic sau cu melasa biologica care sa inlocuiasca mierea biologica,aceasta mai ales cand cristalizarea mierii face necesara o asemenea inlocuire. 111 - O a doua exceptie,se va face atuncicand siropul de zahar,melasa,mierea nu corespund dispozitiilor prezentei Ordonante,acestea vor putea fi admise in alimentatia artificiala doar in perioada de tranzitie care se va sfarsi dupa doi ani de la intrarea in vigoare a prezentei Ordonante. 112 - In registrul stupinei se vor inregistra date despre alimantatia artificiala:produsul,data,cantitatea si numarul familiei alimentate artificial. 113 - Utilizarea altor produse in afara celor enumerate mai sus nu este admisa in agricultura biologica. 114 - Alimentatia artificiala nu este admisa decat in perioada dintre ultima recolta de miere si cu 15 zile inainte de urmatorul cules natural. Prevenirea bolilor si tratamentul veterinar 116 - Prevenirea bolilor in apicultura este bazata pe urmatoarele principii: a) alegerea de suse (familii de albine) rezistente la boli; b) masuri destinate a creste rezistenta la boli si profilaxia infectiilor de exemplu prin inlocuirea regulata a matcilor,inspectia periodica a stupilor,pentru a constata din timp unele semne de boala (anomalii sanitare),controlul asupra populatiei de trantori din stupi,dezinfectia periodica a materialului si echipamentului utilizat,eliminarea fara prea mari costuri a materialului contaminat si indepartarea surselor de contaminare,reinnoirea periodica a fagurilor si asigurarea aportului suficient de polen si miere in stupi. 117 - Daca,in ciuda tuturor acestor masuri,familiile sunt atinser de boala (bacterii,paraziti,etc.) acestea trebuie sa fie tratate imediat;daca este necesar,acestea vor fi transportate intr-un loc izolat. 118 - In utilizarea medicamentelor veterinare vor fi respectate urmatoarele principii: a) produsele de medicina veterinara pot fi utilizate daca sunt admise in statele membre pe baza de regulamente in materie la nivel comunitar sau de regulamente nationale in acord cu prescriptiile comunitare; b) se vor utiliza cu precadere produsele fitoterapeutice sau homeopatice daca acestea au eficienta terapeutica

mare si mai putin produsele de sinteza si alopatice; c) atunci cand o boala sau o epizootie care ameninta familiile nu poate fi tinuta sub control se vor utiliza,sub responsabilitatea unui medic veterinar,produse chimice de sinteza si alopatice,acest fapt neprejudiciind dispozitiile precedente de la literele a,b si c; d) aplicarea produselor de sinteza alopatice in scop preventiv este interzisa; e) fara a prejudicia principiul de la litera a,utilizarea acidului formic,acidului lactic si acidului acetic precum si a substantelor cu mentol,timol,eucaliptol si camfor este admisa. 119 - Pe langa principiile descrise mai sus,sunt admise tratamentele veterinare sau tratamentele fagurilor,stupilor,etc.;dar cu conditia ca acestea sa fie prevazute in prescriptiile unuia din Statele membre sau din Comunitate. 120 - In cazul tratamentelor pe baza de produse veterinare alopate de sinteza,stupii destinati tratamentului se vor transfera in zone izolate/stupine de izolare,si toata ceara (fagurii artificiali) va trebui sa fie inlocuita cu ceara (faguri) care sa corespunda dispozitiilor prezentei Ordonante.In aceasta situatie se va aplica o perioada de reconversie cu durata de 1 an. 121 - Prescriptiile de la cifra 120 nu sunt aplicabile produselor enumerate la cifra 118. 122 - Atunci cand este necesar a se utiliza medicamente veterinare va trebui sa se inregistreze cu exactitate in registrul stupinei,produsul folosit (cu indicatia privind substanta activa din produs),diagnosticul,posologia,modul de aplicare,durata tratamentului si timpul de asteptare recomandat si sa se aduca la cunostinta autoritatilor de control inainte ca produsele sa se poata comercializa ca produse biologice. Practici privind apicultura si identificarea acestora 124 - Distrugerea albinelor pe faguri ca metoda de recoltare a produselor apicole este interzisa. 125 - Mutilarea matcilor,de exemplu:taierea aripilor,este interzisa. 126 - Inlocuirea matcilor cu distrugerea matcilor care trebuiesc inlocuite este admisa. 127 - Distrugerea puietului de trantor nu este admisa decat prin folosirea ramei speciale de crestere a trantorilor pentru combaterea varoozei (combatere biologica). 128 - In perioada extractiei mierii,utilizarea agentilor chimici repulsivi (izgonitori ai albinelor) este interzisa. 129 - O data cu amplasarea unui stup intretinut in conditii biologice se face si inregistrarea acestuia cu indicatiile care permit identificarea acestora.Autoritatile de control vor fi avertizate periodic in legatura cu transportul stupilor in pastoral. 130 - Se cuvine sa se acorde o atentie deosebita faptului ca recolta (extractia),tratamentul si depozitarea produselor apicole trebuie sa se faca in mod adecvat,toate datele fiind consemnate in scris. 131 - Recoltarea fagurilor din stup precum si a extractiei trebuie sa fie inregistrata in registrul stupinei. Caracteristicile stupinei si materialului utilizat in apicultura 133 - Stupii vor fi construiti din materiale naturale care nu risca sa contamineze mediul sau produsele.

134 - Cu exceptia produselor mentionate la cifra 118 lit.e,nu se vor utiliza in stupine decat substante naturale asa cum sunt:propolisul,ceara,uleiurile vegetale. 135 - Ceara necesara in obtinerea fagurilor artificiali nu trebuie sa provina decat din unitati de productie care corespund prezentei Ordonante.Exceptia poate fi facuta de catre autoritatea de control care poate admite utilizarea unei ceri conventionale mai ales pe perioada de reconversie,cand pe piata nu poate fi gasita ceara de productie biologica. 136 - La extractia mieii nu se vor folosi si faguri care pe langa miere contin si puiet. 137 - Pentru protectia materialelor (rame,stupi,corpuri) de atacul insectelor parazite nu se vor utiliza decat materiale (substante) mentionate in anexa II,partea B,nr.2. 138 - Tratamentele fizice prin aburi sau foc sunt admise. 139 - Pentru curatirea si dezinfectia materialului,cladirilor,instalatiilor,instrumentelor si altor produse utilizate in apicultura,nu se admite folosirea decat a substantelor adecvate mentionate la anexa II,partea E. (cifra 167 din documentul 13138(98). Sursa:Revista "Romania apicola" 7 iulie 2000 (traducere din revista "Suisse D'apiculture")

MODUL 5.ELEMENTE DE CONTABILITATE SI GESTIUNE ECONOMICA

MODUL6. LEGISLATIE ,MANAGEMENT SI MARCHETING

LEGE nr.89 din 28 aprilie 1998 Legea apiculturiiTextul actului publicat n M.Of. nr. 170/30 apr. 1998

Parlamentul Romniei adopt prezenta lege. CAPITOLUL I Dispoziii generale Art. 1. - n Romnia creterea albinelor este o ndeletnicire tradiional a populaiei i constituie, prin rolul su economic, ecologic i social, o parte a avuiei naionale. Art. 2. - Ministerul Agriculturii i Alimentaiei mpreun cu Ministerul Apelor, Pdurilor i Proteciei Mediului sprijin activitatea apicol, n scopul protejrii albinelor, creterii numrului i produciei familiilor de albine, al valorificrii superioare a resurselor melifere i a produselor apicole. CAPITOLUL II Conservarea, dezvoltarea i valorificarea fondului melifer Art. 3. - (1) Ministerul Agriculturii i Alimentaiei contribuie, prin msuri adecvate, la mbuntirea bazei melifere n cadrul fondului funciar. (2) Ministerul Apelor, Pdurilor i Proteciei Mediului asigur, prin msuri adecvate, prevzute la amenajamentele silvice, protejarea resurselor melifere din cadrul fondului forestier naional.

Art. 4. - Autoritile administraiei publice locale, pe terenurile pe care le au n administrare, n scopul mbuntirii resurselor melifere vor folosi cu prioritate, la plantarea terenurilor improprii pentru agricultur, a rpelor, a marginilor de drumuri, a spaiilor verzi, arbori, arbuti i alte plante ornamentale care prezint i interes pentru apicultur. Art. 5. - Apicultorii care amplaseaz stupine n pastoral sau la iernat sunt obligai s anune autoritile administraiei publice locale, n a cror raz teritorial se afl, locul, perioada, numrul familiilor de albine, precum i adresa deintorului de stupi. Art. 6. - (1) Polenizarea dirijat a culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor se realizeaz pe baz de contracte ncheiate ntre proprietarii familiilor de albine i deintorii de culturi. (2) Costurile prestaiei de polenizare se stabilesc prin negociere ntre pri. Art. 7. - (1) Autoritile administraiei publice locale, precum i regiile autonome, cu profil agricol sau silvic, vor asigura apicultorilor vetre de stupin temporare sau permanente, pe baza autorizaiei eliberate de ctre Comisia de baz melifer i stuprit pastoral. (2) Vetrele de stupin pot fi atribuite n judeul de domiciliu al apicultorului sau n alte judee. (3) Instalarea stupinelor pe vetre permanente i de valorificare a culesurilor se va face astfel nct s se asigure protecia populaiei i a animalelor. Art. 8. - (1) Suprafeele de teren atribuite pentru vatr de stupin se acord n funcie de mrimea stupinei, n locuri accesibile mijloacelor de transport, i nu vor fi mai mici de 5 m2 pentru fiecare familie de albine. (2) Durata atribuirii i condiiile de folosire a acestor terenuri, precum i obligaiile prilor se stabilesc prin contracte care se ncheie ntre beneficiari i deintorii terenurilor. Art. 9. - n scopul conservrii fondului genetic apicol i melifer i al producerii materialului biologic i semincer, Ministerul Agriculturii i Alimentaiei i Ministerul Apelor, Pdurilor i Proteciei Mediului pot nfiina rezervaii naturale n zone bioapicole caracteristice. Art. 10. - (1) Reeaua sanitar-veterinar de stat asigur asisten de specialitate n conformitate cu programul naional sanitar-veterinar privind aprarea sntii animalelor. (2) Diagnosticarea, tratamentul i eliberarea medicamentelor folosite n combaterea varroozei albinelor se fac prin reeaua sanitar-veterinar, costul acestora fiind suportat din bugetul Ministerului Agriculturii i Alimentaiei. Art. 11. - Ministerul Agriculturii i Alimentaiei, Ministerul Apelor, Pdurilor i Proteciei Mediului, precum i autoritile administraiei publice locale asigur msurile necesare pentru prevenirea intoxicaiilor la albine, datorate aciunilor de combatere a bolilor i duntorilor din culturile agricole, vitipomicole, din fondul forestier etc., potrivit reglementrilor legale n vigoare.

CAPITOLUL III Cercetarea tiinific i pregtirea personalului tehnic pentru apicultur Art. 12. - (1) Ministerul Cercetrii i Tehnologiei, Ministerul Educaiei Naionale, Ministerul Agriculturii i Alimentaiei, precum i alte instituii publice, mpreun cu Asociaia Cresctorilor de Albine din Romnia, vor asigura, prin institutele de cercetare-dezvoltare, ameliorarea continu a rasei autohtone de albine i a speciilor de plante nectaro-polenifere. (2) Instituiile prevzute la alin. (1) exercit msurile necesare pentru dezvoltarea cercetrii tiinifice, n vederea obinerii de produse chimice selective n combaterea bolilor i a duntorilor din apicultur i silvicultur, care s asigure protejarea albinelor. (3) Societile comerciale "Institutul de CercetareDezvoltare pentru Apicultur" - S.A. i "Complexul Apicol" - S.A., precum i alte uniti de profil asigur elaborarea tehnologiilor necesare pentru pstrarea, condiionarea, prelucrarea i diversificarea produselor apicole care fac obiectul consumului intern i al exportului, n vederea ncadrrii acestora n parametrii de calitate prevzui de normele comunitare. Art. 13. - Ministerul Agriculturii i Alimentaiei, Ministerul Educaiei Naionale i Asociaia Cresctorilor de Albine din Romnia vor lua msuri pentru pregtirea i perfecionarea personalului din apicultur, precum i pentru intensificarea activitii de mediatizare din acest domeniu. CAPITOLUL IV Stimularea productorilor apicoli Art. 14. - Asociaia Cresctorilor de Albine din Romnia, prin Societatea Comercial "Complexul Apicol"-S.A., precum i alte societi comerciale de profil autorizate asigur aprovizionarea cresctorilor de albine cu material biologic, stupi, subansambluri, unelte i utilaje, biostimulatori, medicamente de uz apicol, faguri artificiali, precum i achiziionarea de la productori a produselor apicole oferite. Art. 15. - Mierea de albine destinat comerului intern i exportului este scutit de taxa pe valoarea adugat. Art. 16. - Productorii apicoli beneficiaz, totodat, i de urmtoarele faciliti: a) acordarea de credite cu dobnd subvenionat de la bugetul de stat pentru procurarea de stupi i familii de albine, unelte i utilaje apicole, precum i pentru retehnologizarea capacitilor de producie existente; b) scutirea de la plata impozitului pentru mijloacele de transport specializate n transportul stupilor; c) asigurarea, pentru familiile de albine nscrise n registrul agricol, de biostimulatori furajeri i medicamentoi la nivelul a 5 kg zahr/familie de albine, pe baza unor recepturi autorizate, subvenionate n proporie de 50% de la bugetul de stat; d) n fondul forestier, amplasarea gratuit a stupilor n pastoral pentru valorificarea surselor nectaro-polenifere. Art. 17. - Veniturile realizate din practicarea apiculturii sunt scutite de impozit.

CAPITOLUL V Asociaia Cresctorilor de Albine din Romnia Art. 18. - (1) Asociaia Cresctorilor de Albine este organizaia profesional i autonom a apicultorilor din Romnia, cu personalitate juridic i patrimoniu propriu, care i desfoar activitatea potrivit reglementrilor legale n vigoare i statutului su. (2) Asociaia reprezint apicultorii i interesele acestora la toate nivelurile. Art. 19. - (1) Patrimoniul Asociaiei Cresctorilor de Albine din Romnia, alctuit din bunuri mobile i imobile, constituie proprietate privat i este ocrotit de lege. (2) Bunurile imobile ale asociaiei sunt indivizibile i nu pot fi mprite ntre membrii organizaiei sau ntre organizaiile asociate. (3) Construciile realizate pe terenurile prevzute la alin. (1) pot face obiectul ipotecrii i executrii silite, urmnd ca regimul juridic al terenului s fie reglementat prin contract civil ntre proprietarul terenului i noul proprietar al cldirii. Art. 20. - n termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi n Monitorul Oficial al Romniei, Regulamentul privind organizarea stupritului pastoral n Romnia va fi reactualizat. Totodat, vor fi elaborate norme metodologice orientative privind polenizarea culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor. Art. 21. - Institutul Internaional de Tehnologie i Economie Apicol al Federaiei Internaionale a Asociaiilor de Apicultur - APIMONDIA funcioneaz n conformitate cu prevederile Decretului nr.370/1970, publicat n Buletinul Oficial, Partea I, nr. 97 din 3 august 1970, i a regulamentului propriu de organizare i funcionare. CAPITOLUL VI Dispoziii finale Art. 22. - nclcarea dispoziiilor prezentei legi i a reglementrilor adoptate n aplicarea acesteia atrage rspunderea disciplinar, administrativ, civil sau penal, potrivit legii. Art. 23. - n cazul sanciunilor contravenionale se aplic dispoziiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea i sancionarea contraveniilor. Art. 24. - La data intrrii n vigoare a prezentei legi se abrog orice alte dispoziii contrare. Aceast lege a fost adoptat de Camera Deputailor n edina din 23 martie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituia Romniei.

p. PREEDINTELE CAMEREI DEPUTAILOR VASILE LUPU Aceast lege a fost adoptat de Senat n edina din 30 martie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituia Romniei. p. PREEDINTELE SENATULUI RADU VASILE Bucureti, 28 aprilie 1998. Nr. 89.Vineri, 24 iulie 2009, 10:32

Declinare de rspundere: Textele actelor normative publicate n aceast rubric nu au caracter oficial.

MODUL 7. INTEGRARE EUROPEANA