Victor Rizescu este conferenliar la Facultatea de $tiinle Politice aUniversitelii din Bucuresti, cu studii de Istorie si de Filozofle 1a

Universitatea din Bucuregti, la Universitatea Central-Europeana$i la Universitatea Oxford $i cu un doctorat in Istorie de laUniversitatea Central-Europeane. Preda subiecte de istoriecomparativa, sociologie istoricd, istorie romaneasca gi teoriepolitice, iar cerceterile sale in curs se ocupa de relalia dintretipare ideologice gi politici publice in istoria Romdniei. Publicaliilesale cuprind certjle ldeotogii romanesti ti est-europene, BucureQti,Editura Cuventul, 2008 (coord.); Tranzifii disanrsiue. Despreagende culturale, istoie intetechlald $i onorabilitate ideotogicadupd comunism, Bucure$ti, Editura Corint, 2OI2; Ideotogg,Nqtion and Modenization: Romanian Deuelopments in Th.eoreticcllFramewofks, BucureQti, Editura Universitdlii din Bucuresti,2OI3i Canonul gi vocile uitate. Secuenle dintr-o tipologie a gdndtriipotitice romane1ti, Bucureqti, Editura Universitetii din Bucuregti,2O15i Deuelopment, Left and Right: Id,eological Entqnglements ofReformist Projects in Pre-communi.st Romaniq, BucureQti, EdituraUniversitdtii din Bucuregti, 2oI8: Eseuri despre politica memortei.Accente gi recalibrari aniuersare, Bucuresti, Editura Neverland{sub tipar).

Victor Rizescu

Statul bundstiriipe filiera romAneascdFracturi ale dezvoltdrii gi rupturi

ale memoriei

I

Coplright O 2019, Editura Pro Universitaria

Toate drepturile asupra prezentei edilii aparlinEditurii Pro Universitaria

Nicio parle din acest volum nu poate fi copiatd frrd acordul scris al

Editurii Pro Universitaria

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romf,nieiRIZESCU, VICTOR

Statul bunlstirii pe filiera romineasci : fracturi ale

dezvoltirii qi rupturi ale memoriei / Victor Rizescu. -

Bucureqti : Pro Universitaria, 2019Conline bibliografiersBN 978-606-26-1 150-7

316

Referenfi gtiin{ifici:Alexandru MAMINA

Institutul de Istode ,,Nicolae lorga" al Academiei Romane

Dragog PETRESCUUniversitatea din Bucuregti

Coperta 1

Daniel Ralph Celentano, Strbway Riders,1935.

Cuprins

Introducere ..........................7

De la emanciparea muncii la protectia soclali.Polltica reprezenti.rii profeslonale in Rominia lainceputul secolului XX ...........................2O

Libertatea de asociere qi menirea sindicatelor:departajdrl socialiste.......... ...................2OPolitica sociald Si reprezentarea profesionala:perspectiva libera1d.................. -............25

Domesticirea unei utopii regresive? Corporatismulca teorie qi practici inainte qi dupi 1945......................31

Fascismul cu fala umand gi practicile guvernan(ei.........31Instrumente euristice gi contamindri ideologice.............. 37

inceputurile statului bunistirii pe ftlieraromineasci. Scurti retfospectivi a etapelor uneireconceptualizirt................___. ................43

De la doud aborddri ale modernismului fascist laistoria ideii corporatiste ........................45De la ideea corporatistd la problematizarea istodce astatului bunestdrii.........,,,......... ...........54Centru, stanga qi dreapta in politica reprezentd.riiprofesionale .................61Patru verste romaneqti ale politicii socia,le subauspicii corporatiste...... ........................69

Liberallsrnul de stenga pe filiera romineasci.O wlctimi a poltticii memorlei? .............76

Presiunl umanitare $i diversiuni ideologice ........ - -. -........7 7Sincretism doctrinar Si interventii mediatoare................ 83

Federalismul sindicalist gi soclalismul juridic. Douerepere ale reformei soclale in Rominia interbelice.......92

Sindicalismul fr ancez in RomAnia ..... -............................ 93

Agezimintele statului soclal in Rominia. Fracturiale dezvoltirii qi rupturi ale memoriei

Sindicalismul si politica sociald in 1948:fundamentele ideologice......... .......'.....1"27Sindicalismul Si politica sociald in 1948: discursul

..121

...725istoric ..............Regimul muncii in comunism: cadrul juridic qi

Introducere

Nu se intdmpld prea des ca debutul circumstanlial al uneiaborddri sd. fie invocat ca sursd a clarvizittnii Si garanlie abunei intemeieri metodologice. Se face insi c5. tocmai oapologie de acest fe1 este avansate la inceputulclarificdrilor introductive ale c6rlii de fa!d. Unul dintrecapitolele sale reiateaze despre felul cum prezenta pro-punere de reconceptualizare postcomunisti prea multamanata a evolutiei inregistrate de teoria qi practicastatuiui bundstdrii pe figaqul istoriei romAne$ti a rezultatdin derularea unui demers altminteri greu de asociat cusubiectul definit ca atare. incercarea de a verifica incontextul nostru national valabilitatea enunlurilor compa-rative menite sA revendice toate incarnerile ideologiei qipoliticii fasciste de partea tiparelor sociale qi a formelorcultura-le cu orientare modernizatoare sau modernistd -prin opozilie ct teza situdrii 1or definitorii in orizontultradilionalismului - a condus, aqa cum se spune acolo, lao investigalie asupra intinderii qi corelaliilor multiple alepledoariilor corporatiste formulate in acelaqi spaliu.trlucid6nd apoi, din nou cu referire la circumstanlele locului,contururile precise ale interpenetrdrii dintre dimensiunea(cea mai vddit) politicd a proiectului corporatist -construit, in aceastd. privin(5., ca o alternativd de dreapta aparlamentarismului liberal, dar functionAnd gi ca nucleua1 apelurilor de sorginte fascistd sau semifascisti infavoarea dezvoltdrii accelerate - 9i cea a dialogului purtatde el cu viziwnea sindicalismului in sfera migcdrilor de

De la emanciparea muncii la protecfia sociali.Politica reprezentirii profesionale in Rominia lainceputul secolului XXElaborate incepdLnd cu ultimele decenii ale secolului alXIX{ea, componentele fundamentale a1e statului social audevenit o parte integrantd a societd.lii intr-o asemeneamdsurd incAt nu mai sunt percepute ca putAnd constituiun obiect de disputd intre ideologii gi politici a1e stdngii 9ia1e dreptei. Organizarea muncii pe baze individualiste qicontractualiste, prin opozilie cu sistemul de privilegii qiobligalii reciproce al vechiului regim - reaJizatd in cadrulRevoluliei Frattceze in 1797 - a fost urmat6. de construireatreptata a sistemului modern de proteclie sociald. Politicareprezentdrii intereselor profesionale a participat 1a procespe misurd ce a fost ea insdqi aSezate pe baze legislativemoderne (in contextul aceluiagi caz exemplar francez,aceasta s-a intimplat 1a 1884, dupd ce coaliliile profe-sionale de orice fel au fost mai intdi interzise prin codulpenal napoleonian, pentru a fi apoi dezincriminate printr-olege a celui de-a1 doilea imperiu, in 1864.) Articolul de faliparticipA 1a reconstituirea istorici a aceleiagi dinamici deevolulie in context romAnesc.

Libertatea de asociere ti menirea sindicatelorr departajirisocialiste

in RomAnia, procesul de elaborare a legislalieimuncii gi de dezvoltare a politicii sociale a debutat, lasfArgitul secolului al XIX-1ea qi 1a inceputul secolului XX,

Versiune anterioare in Polis. Reui.std de stiinle politire 4: 4 (s.n.j,2O1,6, pp. I75-1a4. O versiune a fost prezentate in cadrulconferinlei ,,Emancipare sociald qi politicd in Romenia modernS.Noi perspective qi interpretdri", orgarizata de Institutul de Istorie,,Nicolae lorga" a.1 Academiei Romane, cu sprijinul ConsiliuluiNaSonaI aI Cercetdrii $tiinliice, in zi1e1e de 20-21 septembrie 2016.

20 2l

sub semnul unei pronuntate continuiteli la nivelul termi-nologiei in raport cu institufiile qi practicile societd.liiptemoderne. ,,Legea pentru organizarea meseriilor" din1902 (promovatd de ministrul liberal al Agriculturii BasileM. Missir) qi cea pentru ,,organizarea meseriilor, credituluiqi asigurdrilor muncitoreqti" de \a l9l2 (ini!iat5. de ministrulconservator al Industriei qi Comerlu1ui D.S. Nenifescu) auavansat o politicd de redresare a me$te$ugurilor qi a miciiindustrii - in fala concurenlei occidentale qi a mariiindustrii loca.le incipiente, dar qi cu obiective nafionaliste,prin raportare la elementul alogen - avAnd in centru ideeaorganizliti intregii ramuri pe baza organizafiilor corporative(corporalii cu minimum 5O de membri in cazti legii Missir,bresle cu minimum 25 de membri congregate in coporaliicu minimum 1O0O de membri in cansT legii Nenifescu), ac5.ror denunire (cel pulin) evoca institu(ia breslelortradifionale desfiinfate printr-un jurnal al Consiliului deMiniqtri din iunie 1873, la capetul unei evolulii incepute cuproclamarea libertd{ii comert,ului prin RegulamenteleOrganice. Adoptate in continuarea unor proiecte legislativeconservatoare asemdndtoare ale lui P.P. Carp (din 1881,reluat in 1888) qi N. Filipescu (din 1901), noile reglementdrise intemeiau pe principiul apartenentei (semi)obligatorii ameqte$ugarilor, muncitorilor, calfelor qi ucenicilor la struc-turile breslelor qi corporaliilor, principiu definit de legeaMissir prin aceea c6, ,,odatd. ce o parte a meseriagilor din olocalitate au hotAret sa formeze o corporafie, ceilallimeseriaqi din aceeaqi categorie de meserie trebuie s5. facdparte din ea. Dacd cineva nu vroia sd facS parte, avea toatalibertatea, dar nu mai putea sd.-qi exercite meseria".l

1 Constantin C. Numian, Breslele uechi Si breslele noi, Piteqti, f.e.,1915, p. 85. Expunerea de motive a legii Missir argumenteaza ceproiectul

"impacd principiile liberale" in mdsura ln care ,,formarea

unei corporaliuni depinde numai de voinfa celor interesa$,,explicAnd in contnua.re ca,,odatd [...] formatd corporaliunea, facepa.rte din ea orice meseriag de aceeapi meserie din comuna.

Cel mai coerent dintre discursurile critice formulatein epoci in legdturd cu aceaste politicd - ce1 al miqcdriisocialiste - are ca fir conducdtor ideea reaclionarismuluipatent a1 legiuirilor invocate, vezute ca supravieluiripremoderne qi precapitaliste qi ca falsificdri a1e principiilorjuridice de facturd. liberald qi burghezd. in versiunea luiCristian Racovski, discursul respectiv este consonant cucaracterizarea gheristd a structurilor socio-economiceromAneqti ca reprezentdnd o distorsiune a capitalismului,rezultAnd din fuziunea perversd dintre elemente a1e

societilii capitaliste qi remanenle ale feudalismului. La fe1

de caracteristicd pentru viziunea de ansamblu a socialis-mului romAnesc aJ epocii este qi pledoaria pentru o

politicS. libera-ld loca15 consecventd cu principiile genericea1e doctrinei, intemeiat5 pe convingerea cd, altminteri,

"libera1ismul rom6n n-are nimic a face cu liberalismul

occidental 9i indeosebi cu infdptuirea 1ui clasicd dinAnglia".z Obligativitatea corporaliilor qi a breslelor exprimiin modul ce1 mai acut contradicliile semnalate, odatd ce se

admite c6,,revolulia francezi. de 1a 1789, care a proclamatlibertatea individuald, a interzis corporaliile, ca o tdgadi alibertalii individuale".3 in virtutea acestui fapt, ,,dacb leeste interzis autorite-tilor a impiedica pe un cetalean de aface parte dintr-o asocialie licit6, care nu este incontrazicere cu Constitulia, tot aSa le este interzis [...] asili pe cineva sd facd parte dintr-o asociatie care nu e

conformi cu ideile gi interesele 1ui".a Ca atare, ,corporafii1e[...] sunt propriu-zis o negare a dreptului de asocialiune.

Principiul obligativitd,tii deciziunii majorita$i este hotdrator". VeziB. M. Missir, Legea pentru organizarea meseiilor si regulamenhipr{uitor la aplicarea ei, precedate de dezbaterile mrpurilorlegiuitoare Si de proiectele de legi dnteioare, Bucureqti, AteliereleGrafice I. V. Socecu, 1905, p. 64.z Cristian Racovski, Jos Legea Meseiilor. Ce nu urem si ce urem'ed. a II-a, Bucureqti, Cercul de Editure Socialista, 1913, p. 4.3 Ibid., p. 6.4 lbid., p. 6.

22 23

[qi nu] o manifestare a lui", iar ,,in dreptul modern nuexistd loc pentru corporatii".s Pentru Racovski, legilemeseriilor sunt responsabile pentru emanciparea incompletdqi inautenticA a muncii fa!6 de restricliile impuse destructurile cu caracter corporatist ale epocii premoderne.

AcuzdLnd qi ineficienla mdsurilor legisiative existentein privinla unei autentice reglementAri a rela(iilor dintremunce $i capital - din catza caracterului lor mixt(incluzSnd deopotrivd patroni qi salariali) gi deci prin,,starea injositoare de dependenld in care [ele pun] pelucr5.tori gi ucenici fald de patroni"6 - comentariul luiRacovski indicd sindicatele muncitoreqti - sau, in genere,coaliliile de salariali, conslituite prin opozilie fa!d. depatronate - ca unica modalitate acceptabild de organizare areprezentdrii profesionale cu scopul de a asigura progresulpoliticii de proteclie sociald, pe baza unei legislalii adecvatea muncii. intr-adev5r, ,,dacd muncitorimea congtientd dinRomAnia luptd contra corporafiilor" - spune lideml socialist- ,,ea pune in acelaqi timp la dispozilia muncitorilor o armdolelitd qi incercatd, care poartd cea mai curatd marcdeuropeand. [...] Aceaste almd. este sindicatul", definit ca

"organizatja liberd a muncitorilor", unde ,,intrd numaimuncitori" cu ,,scopul [...] de a apara pe muncitori".zConexiunea dintre respingerea corporatismului cu caracterde obligativitate qi promovarea asocierii sindicale liber-consimlite pe baza revendicdrii de aplicare consecvente aprincipiilor constitufionalismului liberal este subliniate decondamnarea sub aceeaqi acr)zatrie de neconstitulionalitatedeopotrivd a legilor de la 79O2 gi 1912 referitoare laorgantzarea meseriilor qi a legii Orleanu de la 1909 care,,aluat salariafilor statului dreptul la asocialiune qi dreptul la

s ldem, Sindicatele muncitoreSti. Rolul Si istoia lor, Constanfa,Cercul de Editurd Socialistd., 19Q6, p. 47.6 ld.eln, Jos Legea Meseiilor, p. 6.7 ldem, Jos corporo4iite, Bucure9ti, Cercul de Editure Socialista,l9Q7 , p. 48.

greve (consacrata in presa socia-listi ca,legea scelerate").8Desigur, caraclerizarea citatd mai sus a sindicalismului cao afacere exclusiv muncitoreasce nu rede exact spiritulgdLndirii lui Racovski in domeniu, lucru dovedit de unmanifest electoral adresat de e1 funclionarilor publici lasfArqitul anului 1915, pentru alegerile parlamentare dinianuarie 1916 (qi construit prin opozlSe cu aceeagi legeOrleanu), unde se clarificd faptul ci ,,dacd straturilesuperioare ale funclion5rimii [...] pot fi considerate cafdcAnd parte din clasa stS.p6nitoare, aceasta nu e delocadevdrat cAnd e vorba de funclionarii mici", invocali ca,,adevdra{i fii ai poporului gi adevdrali proletari".e

in conformitate cu structura de alsamblu a doctrineigheriste, argumentalia clddit6 de Racovski in chestiuneareprezentS.rii profesionale combind pledoaria in favoareasocialismului local al momentului ca un campion a1

principiilor liberale in lupta impotriva pervesiunii suferitede liberalism in mediul romdnesc" - qi sub indrumarealiberalilor oficiali ai locului" - cu dezideratele de anvergurdqi de duratd ale proiectului socialist, r0 ea alirm6ld c5'

,,lupta politicd este o prelungire qi incoronare a lupteisindicale", cd ,,miqcarea socialisti este forma cea maides5vdLrqiti a miqc5rii sindicale" qi cA ,,numai cusocialismul un sindicat justificd menirea sa istoricd".llO asemenea profesiune de credin!5 este gr5itoare pentrupolitica de anexare tactice Qi simbolicd a sindica,lismuluimuncitoresc de c5.tre miqcarea socialist5, inceputd inepocd qi continuatd dup5. Primul Rdzboi Mondial in

8 ldem, Ceferistii si Partidul Social-Democrat f.1., f.e., 179751, p. 7;Id,ern, Jos Legea Meseiilor, p. 6.e ld.em, Funqionarii publici si Partidul Social-Democrat, f.1., f.e.,

[191s], p. 2.Lo Victor Rizescu, ,Constantin Stere, populismul gi celelaltemarxisme romAneqti", in Canonul gi uocile uitate. Secuerve dintr-otipotogie a gdndiii politice romdneSti, Bucureqti, EdituraUniversitefi din Bucureqti, 2015, pp. 223-293.1 1 Racovski, Sindicatele muncitnretti, pp. 50-52.

24 25

concurentA cu comunismul. Ea di seama in mod convingdtor qi pentru practica istoriogralicd. - iniliatd in perioada1944-1948 9i continuatd pe intreg parcursul regimuluicomunist - de prezentare a sindicalismului muncitorescdrept singura form5. semnificativd. a reprezentirii profesio-nale in relafie cu evolulia cumulativd a dreptuiui muncii qia politicii sociale, precum gi de descriere a intreguluidispozitiv legisiativ qi instituliona1 al protecliei socialeelaborat pAni 1a sfArsitul celui de-ai Doilea Rdzboi Mondialca fiind in esenld un rezultat al presiunilor exercitate demiqcarea muncitoreascd - socialistS. gi comuniste impo-triva politicii de rezisten!5, concesii qi echivoc urmatd departidele burgheze. Este interesant cd, dupd comunism,tendinla de perpetuare a vechilor modele interpretative s-aconjugat in mod pervers cu cea de depreciere a subiectelorpercepute ca asociate cu predilecliile retoricii legitimatoarea regimului anterior, cu rezultatul de a lntdrzia consacrareaunei alte interpretdri istorice: aceea a criticii socialistefuncliondnd - cu rezultate notabile, altminteri - in margineapoliticii de aliniere la standardele internalionale emergenteale politicii sociale in cadrul capitalismului, urmatd departidele dominante.

Politica sociali ti reprezentarea profesionali: perspectivaliberali

Tezele centrale aie discursului promovat in afarataberei socialiste qi menit sd aclirlratizeze in mediulromAnesc principiiie elementare ale protectiei sociale suntclar exprimate - qi prin departajare fa(d de socialism - inepoca legiuirilor Missir qi Nenilescu. O desluqire asupra,,legislafiei muncii" din 1908 explicd astfel felul cum ,,sepoate crede, de unii nedumerili asupra cestiunei legilor deraporturi intre muncitori qi patroni sau capitaliqti, ce estevorba de o miqcare propriu-zisA socialistd". Prin opoziliecu aceastd nein{elegere, se clarificd faptul cd,,una este [...]miqcarea muncitorilor ce cer legiferarea [...] raporturilor

1or cu patronii [...], alta este doctrina socialistd". Aceastapentru ce,,1a principiile generale de libertate absolutd alerevoluliunei ffranceze], ce lasd pe cel slab in lupta cea maineegaid qi crudd cu ce1 tare, socialiqtii rdspund tot cuprincipii generale, tdgdduind dreptul unei proprietiliprivate". Concl:uzia este formulatS. prin separarea netd adomeniilor acliunii sociale, ardtAndu-se cd, dacd,patteapoliticd ce va rezulta din miqcarea muncitorimei nu poatefi incd definitd qi nici prevdzut5, [...] altceva este cu parteaeconomica",l2 revendicath ca o componentd legitimi apoliticii curente, in virtutea unei actualizdri elementare aconcepliei 1ibera1e. Lucrarea de mult mai mare anvergurda lui N. Petrescu-Comnen, intitulate Shtdiu asuprainteruenliunii statului tntre capital $i muncd. qi publicatS in1910, este la fel de hotdrdtd sd disocieze obiectiveleliberalismului cu deschidere sociald falA de dezideratelesocialiste. ,,O lege este socialistd.", se spune aici, ,,cAnd ininten(iunea legiuitorului se constatd. o pornire comunistd,o dorinld de a lua de la unii pentru a da altora, o tendinldde spoliatiune, motivatd de oarecari consideraliunisentimentale independente de orice idee de drept. Sdincetdm prin urmare a vedea vecinic, peste tot, fantomasocialismului, sd cercet[m mai bine care sunt terenurileactivitdlii economice in care regimul libertilii a datrezultate satisficdtoare, qi care sunt cele unde o interven-tiune sincere, lipsitd de orice idee comuniste, este nunumai utile, dar chiar indispensabild".ls

Abordarea istorici a fenomenului reprezentdrliprofesionale in ansamblul sdu, dincolo de segmentulsindicalismului proletar inleles de Racovski ca singuraalternative a reaclionarismului breslelor qi corporaliilor

t2 Take Policrat, Legislaliunea muncei, B.ucureqti, TipograliaAurora, 1908, pp. 40-46.13 N. Petrescu-Comnen, Studiu asupra interuetqiunii stahtlui intrecapital si muncd, Bucuregti, Institutul de Arte Grallce Carol G6bl,1910, p. 8.

26 27

reinstituite agonic dupd decesul 1or natural din anii 1870 -lnglobdnd, deci, asocialiile profesionale cu caracterpatronal, cele ale gulerelor albe qi cele a1e meseriaqilor qimicilor industriaqi, alituri de organizaliile muncitoreqti -,se impune ca un corespondent firesc al demersului menitsd reconstituie - in rdspdrul istoriei legitimatoare socialisteqi comuniste, dar qi al derutei antistAngiste postcomuniste- evolulia politicii sociale in relalie cu ansamblui partidelorqi grupdrilor ideologice implicate. Conceplia subiacentd.legilor Missir qi Nenilescu poate fi oare qi ea recuperatd,intr-o asemenea perspective, ca orientatd spre viitor qi caparticipAnd la dinamica de dezvoltare a dreptului munciigi a protecliei sociale?

O tez6, de doctorat in drept din 1915, intitulatdBreslele uechi gi breslele noi - qi reluAnd, de fapt, titlu1 uneiintervenfii mai pulin concludente a lui Virgil Madgearu de\a 1912 - sugereazd un rdspuns afirmativ, atunci cAndplaseazd. ferm in orizontul modernitafii juridice legilecriticate de Racovski ca neconforme cu temeiurile dreptuluiburghez. ,,Breslele de \a 1902 qi 1912", spune autorul, ,,nusunt vreo modificare, vreo adaptare a vechilor bresle, faldde noul mediu economic creat de imprejurdri. Legiuitoruia curmat brusc firul evoluliei qi a gdsit cd e mai bine sdimprumute legislafiile strdine pentru organizarea meseriilor,decat se studieze vechile organizalii romAneqti".14 inca $imai semnificativ, lista surselor de inspiralie men{ionate incomentariu - ca qi in preambulul actului de la 7902 -include - pe lAngd documente austriece, maghiare Eigermane de la 1859, respectiv 1884 qi 19OO - paradig-matica lege francezi, Waldeck-Rousseau ,,pentru creareasindicatelor profesionale" de la 1884, a cdrei conceplie qititulatur6 avea sd fie urmatd de legea romAneascApromovatd de Grigore Trancu-Iaqi la 1921, sub guvernareaverescan6 (aceasta depdgind in mod decisiv reglemen-tArile anterioare prin conceptia sa modernd asupra

la Numiarr, Breslele uechi Si breslele n.oi., p. 1ll.

t

orgarrizdrii sindicatelor profesionale de salariali, patronalesau mixte).15 Inspiratorul celei din urmd. se manifestase 1a

inceputul secolului ca un critic al corporaliilor obligatorii,l6iar raportorul in Senat al proiectului de lege argumenteazAqi el - in consonan!5 cu critica 1ui Racovski dar impdrtdqindprezumliile filozofice ale lui Petrescu-Comnen - cd,asocialiunea profesionalS. liberd este una dintre cele maibune c5i pe care un liberaiism luminat qi preocupat deviitor o poate deschide miqcdrii socia1e".17

Atunci cand menlioneazi ideile politice corporatistefranceze de sorginte catolicd de la sfdLrqitul secolului al XIX-lea pentru a intdri diagnosticul sdu de reaclionarism inleg6turd cu breslele qi corporaliile romAnegti reinstituite 1a

inceputul secolului XX,18 Racovski nu avea cum sd antici-peze, desigur, prodigioasa cariere a proiectului corporatistpe parcursul perioadei interbelice - in asociere cu politicafascistd gi cu alte versiuni ale autoritarismului de dreapta -,gi incd mai pulin putea sd prevadi variatele reajustdri aleaceloraqi idei, in corelalie cu orientdri ideologice foartediverse gi in strAnsd legdturi cu proiectele de redresare adecalajelor de dezvoltare, in lumea celei de-a doua jumdtdlia secolului XX (studiate sistematic in manier5 comparativd.incepdnd cu un celebru articol al lui Philippe C. Schmitterdin 7974, semnificativ pentru felul cum plaseazi in centrultradiliei corporatiste lucrarea principald in domeniu a luiMihail Manoilescu, din 79341s). Beneficiind de o perspectivAinaccesibili 1ui Racovski la momentul 1900, suntem

1s ,,Lege asupra sindicatelor profesionale", in Monitorul oficiat 4L,26 mat 792L, pp. 1419-1425.16 Grigore Trancu-Iagi, Cdteua articole tn chestiunea mesertasilorsi muncitoilor, Galali, Tipograiile Dundrea, 1914.17 N.P. Romanescu, Legea asupra sindicatelor profesionale.Legea pentnr reglementarea conflictelor de muncd., Bucureqti,Tiparul "Oltenia'', lI92 ll.18 Racovski, Jos corporaliile, p. 79.le Philippe C. Schmitter, ,,Still the Century of Corporatism?", inThe Reuieut of Polittcs 36: I, 1974, pp. 85- 131.

28 29

indrituili s5. reinterpretdm episodul istoric a1 ,,luptei claseimuncitoare impotriva corporaliilor" din epoca legilor Missirqi Nenilescu - este titiul unui articol scris in directasuccesiune a criticii socialiste de dinaintea Primului RdzboiMondialzo - ca o parte a contextului ideologic rom6nesc undes-a crista-lizat teoria lui Manoilescu (deci ca parlicip6nd laistoria ascendentd a corporatismului modern, qi nu lasupravieluirea reac{ionard a celui de facturd medievald}.56{ interpretim, cu alte cuvinte, sub eticheta naqteriisimultane qi interdependente a celor doud mari viziunimoderne - situate in conflict - referitoare la reprezentareaprofesionald: cea corporatistd, cu accente ideologicepredilecte de dreapta, a segmentdrii verticale a corpuluisocial dupd criteriul diviziunilor cu caracter profesional, qicea sindical5, de st6Lnga, inseparabild de conceplia stratifi-cdrii orizontale a societS.fii.

in lucrarea sa din 1928 intitulatl" Elemente deeconomie sociald. 9i de legisla[ie muncitoreascd, Marco LBarasch - unul dintre cei mai proeminenli specialiqti inpoliticd sociald din epoca interbeiicd - definegte economiasociald,,ca fiind acea disciplind care se ocupi cu studiultuturor instituliunilor care tind sd amelioreze situaliamorald qi morald a clasei salariate" .21 Crezul sindicalistastfel exprimat este precedat de o criticd retrospectivd. alegilor Missir qi Nenifescu motivatd de faptul cd ,obligAndpe muncitori sd facd parte dintr-o grupare in careinteresele lor trec pe planui al doilea fald de interesele

20 I. Iacog, V. Petri$or, ,,Lupta clasei muncitoare impotrivacorporatiilor, L9O2-19O8" , in Analele Institutului de Istorie aParttdului de pe tdngd CC aI PCR 8: 5, 7962, pp. 717-147.Pentru posteritatea sa in chestiunea particulaJe in cauz\,, vezi,de exemplu, G. Zane, Industria din Romd.nia tn a doua jumdtatea secolului al XX-lea. Despre stadiile premergdtoare industrieimecanizate, Bucureqti, Editura Academiei RSR, 1970, p. 1 11.2I Marco I. Barasch, Elemente de emnomie sociald. Si de legisla.liemuncitoreascd., Bucure$ti, Institutul de Arte Gralice ,,CulturaPoporului', 1928, p. 79.