Rezumat Diagnostic

8/16/2019 Rezumat Diagnostic

1/28

Universitatea de Stat din Moldova

CAROLINA PLATON

PSIHODIAGNOSTIC GENERAL

Chişină! "#$%


2/28

CUPRINS

CAPITOLUL I& PRO'LEME GENERALE ALE PSIHODIAGNOSTICULUI&&&&&&&&&&&&&&&&

1.1. Obiectul de studiu al psihodiagnosticului...........................................................................1.2. Domeniile de aplicare a psihodiagnosticului....................................................................

1.3. Izvoarele psihodiagnosticului...........................................................................................1.4. Metode de psihodiagnostic................................................................................................1.4.1. Metode cu grad scăzut de formalizare.....................................................................1.4.2. Metode cu grad nalt de formalizare........................................................................

1.!. "specte etico#sociale ale psihodiagnosticului...................................................................

CAPITOLUL II& PSIHODIAGNO(A INTELIGEN)EI&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&2.1. $o%iuni generale.................................................................................................................2.2. &este de tip 'inet#(imon....................................................................................................2.3. &este omogene...................................................................................................................2.4. 'aterii compozite...............................................................................................................2.!. &este pentru popula%ii specifice........................................................................................2.). &estarea diferen%elor interculturale....................................................................................

2.*. &este de aplicare colectivă.................................................................................................

CAPITOLUL III& PSIHODIAGNO(A APTITUDINILOR&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&3.1. &este de aptitudini generale..............................................................................................3.2. &este de aptitudini speciale................................................................................................

CAPITOLUL I*& PSIHODIAGNO(A REU+ITEI +COLARE&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&4.1. $o%iuni generale.................................................................................................................4.2. &este pedagogice................................................................................................................4.3. &este intermediare............................................................................................................

CAPITOLUL *& PSIHODIAGNO(A PERSONALIT,)II&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

!.1. $o%iuni generale...............................................................................................................!.2. +hestionare de personalitate............................................................................................!.3. (cale de interese, valori, atitudini....................................................................................!.4. &este obiective de personalitate.......................................................................................!.!. &este situa%ionale..............................................................................................................

CAPITOLUL *I& TEHNICA PROIECTI*,&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&).1. $o%iuni generale..............................................................................................................).2. &este asociative...............................................................................................................).3. &este constructive............................................................................................................).4. &este de completare.........................................................................................................).!. &este de alegere...............................................................................................................).). &este e-presive................................................................................................................

'I'LIOGRA-IE&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

2


3/28

CAPITOLUL I& PRO'LEME GENERALE ALE PSIHODIAGNOSTICULUI

$&$& O.ie/tl de stdi al 0sihodia1nosti/lin psihologie, termenul psihodiagnostic /grec. ps0che suflet i diagnosticos apt de a recunoate5

are o dublă semnifica%ie6 de disciplină teoretică i de sferă a activită%ii practice.+a domeniu teoretic, psihodiagnosticul studiază legită%ile elaborării metodelor de recunoatere,

depistare i măsurare a particularită%ilor psihologice ale persoanei. n competen%a psihodiagnosticului se nscriu6construirea probelor, definirea cerin%elor vizavi de acestea, elaborarea regulilor de desfăurare a e-amenului psihodiagnostic, determinarea modalită%ilor de prelucrare i interpretare a rezultatelor, definirea valorii ilimitelor diverselor probe. Or, psihodiagnosticul are menirea de a asigura, prin intermediul anumitor metode,acumularea informa%iei despre particularită%ile psihicului uman.

"ctualmente, psihodiagnosticul, ca domeniu al tiin%ei, i#a formulat trei abordări fundamentale, carecuprind, practic, toată multitudinea probelor e-istente.

1. Abordarea obiectivă − diagnosticul se realizează pe baza succesului /rezultativită%ii5 realizării activită%ii."bordarea obiectivă a dus la elaborarea a două tipuri de teste tradi%ional contrapuse6 teste de inteligen%ă i testede personalitate. 7rimul tip de teste este orientat spre determinarea nivelului de dezvoltare intelectuală a personalită%ii i este reprezentat de testele de inteligen%ă, de aptitudini i de cunotin%e, al doilea vizeazămăsurarea particularită%ilor ei nonintelectuale i pot fi divizate, la rndul lor, n teste ac%ionale i testesitua%ionale.

2. Abordarea subiectivă

2 diagnosticul se realizează pe baza informa%iei despre sine, comunicate de subiect,a autodescrierii particularită%ilor sale i a comportamentului său n diverse situa%ii. "bordarea subiectivă estereprezentată de numeroase chestionare.

3. Abordarea proiectivă diagnosticul se realizează pe baza analizei interac%iunii cu stimuli e-terni neutri,care, n virtutea ambiguită%ii lor, devin obiect al proiec%iei. "bordarea proiectivă este reprezentată de variatemetode proiective.

n cadrul fiecărei abordări pot fi uor depistate grupuri de teste destul de omogene, iar unele probe pot fiatribuite cu greu unei abordări concrete, ele plasndu#se pe o pozi%ie intermediară.

+a domeniu practic, psihodiagnosticul presupune activitatea concretă de e-aminare a subiectului i deformulare a diagnosticului. n e-aminarea psihodiagnostică pot fi eviden%iate 3 etape de bază6 acumulareadatelor, prelucrarea i interpretarea rezultatelor ob%inute, formularea deciziei.

1. "cumularea datelor cu a8utorul probelor psihodiagnostice trebuie să fie precedată de perioadafamiliarizării cu unii indici obiectivi i subiectivi vizavi de persoana e-aminată /de e-emplu6 istoria maladiei,

opiniile altor specialiti etc.5. n acest scop, pot fi utilizate anchete sau interviuri. Marii psihodiagnosticieni atragaten%ia asupra importan%ei studierii preventive a subiectului, crendu#se, prin aceasta, fondul de bază ale-aminării. Dat fiind faptul că e-aminarea psihodiagnostică formează sistemul de interac%iune e-aminator e-aminat, este necesar să se ia n considerare diversele variabile incluse n acest sistem /scop, sarcini, situa%iietc.5. n selectarea metodelor, trebuie să se %ină cont de fidelitatea i validitatea acestora n raport cu sarcinadiagnostică. 9tapa acumulării datelor se finalizează cu ob%inerea unor rezultate brute ale probelor aplicate.

2. 7relucrarea i interpretarea datelor se realizează, de obicei, pe două căi6 calitativă i cantitativă. "bordareacalitativă %ine, de regulă, de e-perien%a specialistului, de intui%ia lui profesională, pe cnd cea cantitativă prevedeeviden%a i prelucrarea indicilor statistici. n e-aminarea psihodiagnostică, este obligatorie combinareaarmonioasă a ambelor modalită%i. 3. :a etapa luării deciziei, pot fi eviden%iate trei niveluri de formulare a diagnosticului6

a5 empiric diagnosticul se limitează la constatarea unor particularită%i sau simptome, n bazacărora se formulează anumite concluzii practice;

b5 etiologic diagnosticul ia n considerare nu numai e-isten%a unor particularită%i i simptome, cii cauzele apari%iei lor;

c5 tipologic diagnosticul determină locul i importan%a datelor ob%inute n structura personalită%ii.Diagnosticul este n strnsă legătură cu pronosticul, care se bazează pe capacitatea de a n%elege logica

internă a micării personalită%ii i, pe baza trecutului i prezentului, preconizează dezvoltarea ei.9-aminarea psihologică se finalizează cu elaborarea unui program de ac%iuni de recuperare. n

dependen%ă de o situa%ie concretă, acesta poate fi realizat de psiholog, de al%i specialiti /pedagog, defectolog,medic5 sau poate fi transmis spre realizare subiectului sau părin%ilor lui. Orice e-aminare psihologică trebuie săfie realizată n strictă corespundere cu cadrul deontologic al psihologului.

$&"& Do3enii de a0li/are a 0sihodia1nosti/liDomeniile de aplicare a psihodiagnosticului snt foarte variate.


4/28

elevilor dota%i, e-aminarea copiilor cu nevoi speciale etc. − iată doar cteva e-emple de aplicare a psihodiagnosticului n nvă%ămnt.

Selecţia şi orientarea profesională constituie, de asemenea, o sferă largă de aplicare a psihodiagnosticului. "ceasta are menirea să a8ute orice persoană să i aleagă profesia potrivită, să găseascămodalitatea cea mai rapidă i eficace n asimilarea cunotin%elor profesionale, să ob%ină calificarea dorită.

Activitatea psihoterapeutică constituie un alt domeniu de aplicare a psihodiagnosticului. n acest

conte-t, una din sarcinile primordiale ale acestei activită%i %ine de depistarea cauzelor apari%iei unei problemeconcrete la pacient /an-ietate, fobii, complica%ii n rela%iile cu cei din 8ur etc.5 i determinarea modalită%ilor derezolvare a ei.

În consiliere, metodele psihodiagnostice snt utilizate ntr#un spectru foarte larg de probleme6 nalegerea institu%iei de nvă%ămnt, n e-aminarea stărilor emo%ionale i a rela%iilor interpersonale, nautocunoaterea i dezvoltarea personalită%ii.

Practica udiciară utilizează metodele psihodiagnostice n validarea e-pertizei psiho8udiciare; ne-aminarea inculpa%ilor, martorilor, formulndu#se concluzii despre trăsăturile de personalitate, dezvoltareaintelectuală, particularită%ile psihofiziologice ale acestora.

"plicarea psihodiagnosticului nsă nu se reduce numai la solu%ionarea problemelor de ordin practic.Metodele psihodiagnostice snt instrumente importante ale cercetărilor fundamentale. Ma8oritatea studiilor apelează la diverse probe ca la o modalitate eficientă de acumulare a informa%iei n scopuri tiin%ifice. +ercetarea particularită%ilor psihologice, a deosebirilor de grup, a factorilor biologici i culturali care generează deosebirile

comportamentale; studierea schimbărilor de vrstă n dezvoltarea individului; cercetarea eficien%ei diverselor metode de instruire; investigarea influen%ei rezultatelor psihoterapiei i a diverselor programe sociale − iată doar cteva e-emple de aplicare a metodelor psihodiagnostice n cercetare. Or, fără o bună cunoatere a acestora,devine imposibilă n%elegerea adecvată a principalelor orientări ale psihologiei moderne.

$&4& I5voarele 0sihodia1nosti/li=ădăcinile psihodiagnosticului se pierd n antichitate. n literatura de specialitate, găsim descrieri

curioase ale sistemului de anga8are n cmpul muncii, care e-ista cu 3>>> de ani n urmă, n imperiul chinez. :agrecii antici, testele erau un nso%itor obinuit al procesului de instruire6 ele se utilizau pentru a evalua gradul destăpnire a abilită%ilor fizice i mentale. n 9vul Mediu, investiga%iile europene au introdus e-aminarea respectivăn calitate de condi%ie pentru acordarea titlurilor i gradelor tiin%ifice. nsă ca domeniu tiin%ific, psihodiagnosticul a nceput să se constituie la frontiera secolelor ?I? i ??. "pari%ia lui a fost pregătită decteva orientări n dezvoltarea psihologiei, cele mai importante fiind psiholo!ia e"perimentală #1$ şi psiholo!ia

diferenţială #2$&1. "pari%ia psiholo!iei e"perimentale este legată de fondarea de către @undt, n 1A*B, n Cermania, a

primului laborator de psihologie e-perimentală.


5/28

7sihologul italian )errari a introdus n seriile elaborate, n afară de teste fiziologice, teste de măsurare avolumului percep%iei i de interpretare a imaginilor.

+riticnd ma8oritatea seriilor de teste e-istente pentru aten%ionarea e-agerată asupra caracteristicilor senzoriale i aptitudinilor speciale elementare, renumitul psiholog francez *inet propune mai multe de teste pentru măsurarea unor asemenea func%ii ca memoria, imagina%ia, aten%ia, percep%ia, sugestibilitatea, percep%iaestetică etc. n aceste teste, se profilează tendin%ele care, ulterior, au condus la crearea renumitelor scale de

inteligen%ă ale lui 'inet.2. Psiholo!ia diferenţială a constituit un alt izvor al apari%iei psihodiagnosticului. n afarareprezentărilor despre particularită%ile individual#psihologice, obiectul de studiu al psihologiei diferen%iale, ar fiimposibilă apari%ia psihodiagnosticului ca tiin%ă despre metodele studierii lor. 7sihologia diferen%ială seconstituia sub influen%a cerin%elor practicii pedagogice, medicale, industriale. $ecesitatea studierii i tratării persoanelor cu retard mental i a bolnavilor psihici a contribuit, de asemenea, la constituirea psihodiagnosticului.


6/28

+onvorbirile se pot se clasifica conform unor anumite criterii6 metoda utilizată /a5; numărul de participan%i n convorbire /b5; obiectivul convorbirii /c5.

a5 Din punctul de vedere al metodei utiliate, se poate eviden%ia6/ convorbirea liberă, care se concentrează n 8urul unei teme i este greu de urmărit, materialul adunat

nsă poate fi foarte pre%ios, deoarece permite să fie analizate planuri subiective mai comple-e i să se facăsonda8e subtile privind subiectul e-aminat;

# convorbirea semidiriată,

care se caracterizează prin faptul că psihodiagnosticianul i propune n prealabil să atragă aten%ia asupra anumitor obiective precise, pe care nsă nu le realizează ntr#o anumită ordinestrictă n timpul convorbirii;

/ convorbirea diriată, care are la bază un plan de ntrebări bine structurat, ce se pun, n aceeai ordine,tuturor subiec%ilor cu care se lucrează; acest fel de convorbire este un fel de chestionar oral;

# convorbirea dinamică /utilizată preponderent de psihanalitii5, ce se caracterizează prin faptul că psihologul, prezentnd o temă#problemă, un incident, lasă subiectul să vorbească liber, fără ntrerupere, astfel fiind proiectate atitudini, conflicte, sentimente, pre8udecă%i, obsesii etc.

b5 Din punctul de vedere al numărului de participanţi, se poate vorbi despre convorbirea individuală, ncadrul căreia se realizează un psihosdiagnostic individual, i convorbirea de !rup, n cadrul căreia se realizeazăun psihosdiagnostic colectiv.

c5 Din punctul de vedere al obiectivului, se poate identifica6#convorbirea subordonată cerin%elor de psihodiagnostic;

# convorbirea utilizată ca tehnică de psihoterapie;# convorbirea de consiliere;# convorbirea de comunicare a rezultatelor e-amenului psihologic i a tot ce se consideră important n

legătură cu aceasta.+onvorbirea are loc ntotdeauna ntr#un climat de bunăvoin%ă, n care subiectul să se poată e-prima n

mod liber.+5 Anamnea /din greacă ntoarcere n trecut5 reprezintă ansamblul de informa%ii culese de la subiect i

de la antura8ul acestuia referitoare la istoria sa personală i la problemele sale. +adrul anamnezei, ca metodă psihodiagnostică, este mai ngust dect cel al convorbirii. "namneza se referă la evenimentele importante, la totceea ce prile8uiete reac%ii pozitive sau negative n prezent, avnd o legătură psihologică cauzală cu evenimenteledin trecut. "namneza permite să se surprindă discordan%ele dintre modul cum s#au desfăurat secven%ele istoriei personale a subiectului i modul cum le#a trăit acesta pe plan subiectiv. Din această cauză, anamneza prezintă ofoarte mare importan%ă i permite să se facă o inser%ie n planul motiva%ional, n cel al aspira%iilor, al atitudinilor

subiectului. "namneza sondează longitudinal dezvoltarea psihologică, precum i cadrul n care aceasta s#adesfăurat. Din acest motiv, ea permite o dezvăluire a cauzelor care au determinat o anumită evolu%ie sauinvolu%ie psihică. "cest fapt permite să se realizeze cadrul unei diagnoze psihice etiologice.

7entru a fi operativă, anamneza se structurează pe două planuri6 un plan sumar de date generale privindevenimentele vie%ii i un plan legat de faptul, evenimentul, simptomul ce a solicitat diagnoza psihică. De aceea,anamneza poate avea structuri variate, n care se consemnează evenimente mai pregnante n func%ie de vrsta,se-ul, statutul civil i profesional al subiectului.

$&6&"& Metode / 1rad 8nalt de 7or3ali5areDin grupul de metode cu grad nalt de formalizare, fac parte testele, n sensul larg al acestui cuvnt

/testele propriu#zise, chestionarele, tehnicile proiective5. 9le se caracterizează prin proceduri stricte de aplicare/realizarea strictă a instruc%iunii, modalită%i stricte de prezentare a materialului, neimplicarea psihodiagnosticianului n activitatea subiectului etc.5, prelucrare /e-isten%a criteriilor stricte de prelucrare ievaluare a rezultatelor5, fidelitate, validitate i sensibilitate. "ceste metode asigură acumularea rapidă a

informa%iei care permite compararea cantitativă i calitativă a individului cu alte persoane.1.0.2.1. Apariţia testului ca metodă dia!nosticăDintre multiplele instrumente de psihodiagnostic, cea mai mare răspndire o au testele. n general, testul

psihologic constă dintr#o probă, mai frecvent dintr#o serie de probe, construite cu scopul stabilirii prezen%eiJabsen%ei particularită%ilor de manifestare sau a gradului de dezvoltare psihică.

&ermenul test mental /engl. mental test 5 a apărut pentru prima dată n anul 1AB>, n unul din articolelelui +attell, care a propus acest termen pentru a desemna noile probe ce se refereau, mai ales, la func%iilesenzorial#motorii i erau aplicate de el la studen%ii săi. n acest articol, +attell men%iona că administrarea testelor unui mare număr de indivizi va permite să se descopere legită%ile proceselor psihice, transformnd, astfel, psihologia ntr#o tiin%ă e-actă.

n 1B>!, psihologul francez 'inet, n colaborare cu psihiatrul (imon, publică un articol n care descria primul test mental ce măsura o func%ie intelectuală superioară − inteligen%a − i avea aplica%ii practice evidente.'inet a fost primul care a renun%at la tentativele de măsurare a inteligen%ei, pornind de la procesele elementare

/acuitate senzorială, timp de reac%ie etc.5. 9l considera că inteligen%a trebuie să fie percepută prin prisma proceselor superioare, cum snt memoria, n%elegerea, imagina%ia etc. (calele construite de 'inet /1B>!, 1B>A,

)


7/28

1B115 au fost primele teste de inteli!enţă de aplicare individuală, care puneau n 8oc componente esen%iale aleinteligen%ei si se aflau n legătură cu dezvoltarea copilului. (uccesul, n lume, a fost imediat i un număr crescndde lucrări a condus la crearea numeroaselor probe de inteligen%ă.

n timpul 7rimului =ăzboi Mondial, eficacitatea testelor a fost demonstrată n (tatele


8/28

profesională, de vrstă, de colarizare etc.5.=ezultatele ob%inute de o popula%ie ct mai reprezentativă, att din punct de vedere numeric, ct i din

punct de vedere al omogenită%ii, servesc drept etalon pentru evaluarea ulterioară a rezultatelor individuale.=ezultatele eantionului care au servit la etalonarea testului se prelucrează statistic. (copul acestei activită%i estede a găsi locul unde se situează rezultatul subiectului n interiorul ansamblului de rezultate ob%inute de membriieantionului. De calitatea etalonării testelor depinde, n mare măsură, valoarea lor. 9ste util ca particularită%ile i

volumul popula%iei care au servit la etalonare să fie cunoscute psihodiagnosticienilor care folosesc testulrespectiv.O condi%ie care atribuie testului calitatea de test este standardiarea. 9-istă mai multe aspecte ale

acesteia. (tandardizarea instruc%iunii acordate subiectului n legătură cu sarcina ce trebuie e-ecutată /la uneleteste, la care timpul de e-ecu%ie are o valoare simptomatică, acesta este indicat cu precizie de secunde5;standardizarea stimulilor prezenta%i; standardizarea modului de cotare a rezultatelor. (tandardizarea face caevaluarea prin intermediul testelor să se deosebească de evaluările unui profesor. De e-emplu, profesorul poateevalua gradul aten%iei elevilor prin observarea lor zilnică, nsă acest lucru nu nseamnă că s#a aplicat un test. Datfiind faptul că condi%iile de observare nu snt strict standardizate i identice, profesorul poate face o anumităraportare doar la colectivul redus al clasei i nu poate recurge la o prelucrare statistică a datelor i deci la etalon.

1.0.2.3. &alităţile testelor 7entru a ob%ine rezultate obiective n baza cărora pot fi trase concluzii practice, testul trebuie să

dispună de un ir de calită%i. Or, snt trei calită%i de a căror prezen%ă depinde valoarea testului ca instrument

diagnostic i prognostic, i anume6 fidelitatea, validitatea, sensibilitatea. )idelitatea reflectă stabilitatea testului i face ca o probă aplicată aceluia subiect de două ori succesivsă dea rezultate identice.

aliditatea reflectă autenticitatea testului, care face ca testul să măsoare anume acea caracteristică psihologică pentru care este predestinat i nimic altceva.

Sensibilitatea reflectă fine%ea discriminativă a testului, capacitatea lui de a diferen%ia deosebirile fine,e-istente ntre indivizi.

+alită%ile enumerate snt inerente oricărui test, asigurnd obiectivitatea rezultatelor ob%inute.1.0.2.0. &lasificarea testelor" doua 8umătate a secolului ?? a marcat o cretere considerabilă a numărului de teste i o e-tindere a

folosirii lor n diverse domenii. &oate acestea au generat un ir de criterii de clasificare a testelor.1. După modul de administrare, n dependen%ă de faptul dacă testul este aplicat unui sau mai multor

subiec%i simultan, pot fi distinse6

# teste individuale;# teste colective.2. +onsidernd drept criteriu timpul de administrare, testele se mpart n6

# teste cu timp limitat de e-ecutare;# teste cu timp liber de e-ecutare.

3. După materialul utiliat, testele se mpart n6# verbale, n care itemii snt e-prima%i prin cuvinte; 9 nonverbale, n care se utilizează figuri, scheme, labirinturi, coduri etc.

4. 7ornind de la semnificaţia psiholo!ică, se pot distinge două mari categorii de teste6# teste de eficienţă /de inteligen%ă, de aptitudini speciale, de cunotin%e5, care studiază aspectele cognitive ale personalită%ii.# teste de personalitate /chestionare, teste proiective, teste obiective de personalitate5, care studiază aspecteleafective i conative ale personalită%ii.

$&%& As0e/te eti/o9so/iale ale 0sihodia1nosti/li+onsecin%ele sociale pe care le are utilizarea testelor au impus necesitatea fi-ării unor norme de etică

profesională. 9ste vorba de calificarea specialistului, de specificul condiţiilor de testare i al v-rstei celor testa%i,de aspectele etice ale psihodiagnosticului, de evitarea abuului de teste. "cestea i alte principii au fost puse la baza elaborării +odului deontologic al psihologului.

$ivelul de calificare a specialistului constituie o condi%ie inerentă a testării.


9/28

O mare importan%ă o au i dispozi%iile native necesare formării competen%elor de psihodiagnostician6spiritul de observa%ie, inteligen%a, capacitatea de a ob%ine uor cooperarea subiec%ilor etc. De e-emplu, psihologulcu un spirit de observa%ie bine dezvoltat reuete să vadă că diferi%i subiec%i comit aceleai greeli la un test deinteligen%ă din cauze diferite6 oboseală, timiditate, neaten%ie, supraapreciere. "ceste manifestări, reac%iisecundare snt foarte semnificative pentru determinarea dinamicii i a cauzelor eecului.

$u mai pu%in importantă este i capacitatea de a urma e-act instruc%iunile, de a nota rapid i e-act

răspunsurile. 'inen%eles, volumul de pregătire depinde, ntr#o anumită măsură, i de natura metodei cu care selucrează. Or, utilizarea corectă a testelor individuale de inteligen%ă i a celor de personalitate necesită o perioadămai lungă de instruire, dect a celor colective i de aptitudini profesionale simple.

Laloarea datelor ob%inute cu a8utorul testelor poate fi mult alterată de lipsa condiţiilor imanente oricăruie-amen psihologic,deoarece orice e-aminare trebuie să se desfăoare n condi%ii unde să fie absen%i to%i factorii perturban%i ce ar putea provoca distragerea, oboseala, teama subiectului. :ipsa de cooperare a subiectului, totceea ce frnează manifestarea sa, de asemenea, mpiedică subiectul să realizeze ma-imul de care este capabil.

n timpul e-aminării, subiectul poate fi influen%at de reac%iile involuntare ale psihologului6 de aprobare,de nemul%umire, de plictiseală etc.


10/28

e-aminării copiilor sau adul%ilor. &estele pot constitui o scală unică sau mai multe scale de natură diferită alecăror rezultate snt adi%ionate. 7rin combinarea acestor parametri, se a8unge la tipuri foarte variate de teste.

"&"& Teste de ti0 'inet9Si3on(calele construite de 'inet, autorul celei mai populare serii de teste de inteligen%ă, prezintă mai mult un

interes istoric. De aplicare individuală, ele erau constituite din itemi eterogeni, verbali i nonverbali, care, după

părerea lui 'inet, puneau n 8oc componentele esen%iale ale inteligen%ei. 7nă la 'inet, erau testate, de regulă,diferen%ele senzorial#motorii. 7ractica nsă cerea informa%ii despre func%iile psihice superioare, denumite, deobicei, prin termenul intelect. "nume aceste func%ii asigură asimilarea cunotin%elor i realizarea cu succes aactivită%ilor de adaptare.

n anul 1B>4, Ministerul Instruc%iunii 7ublice din ran%a l#a numit pe 'inet n fruntea unei comisii pentru studierea copiilor cu retard mental. n acest scop, 'inet, n colaborare cu (imon, creează n anul 1B>! /curevizuirea ulterioară n 1B>A i 1B115 prima scală de inteligen%ă. (cala cuprindea un larg diapazon de func%ii6comprehensiune, inven%ie, ra%ionament, considerate de 'inet componente fundamentale ale inteligen%ei. (calaincludea i material senzorial i perceptiv, nsă, n compara%ie cu ma8oritatea testelor e-istente n acea perioadă, partea ma8oră le revenea probelor verbale. Iată cteva e-emple din aceste scale6

• pentru virsta de 3 ani6 a arăta nas, ochi, gură; a repeta două cifre; a repeta o frază din ase silabe; aspune numele de familie.

• pentru virsta de ) ani6 a repeta o frază din 1) silabe; a compara două figuri din punct de vedere estetic; a

e-ecuta trei rugămin%i simultane; a distinge diminea%a i seara.• pentru virsta de 11 ani6 a e-plica frazele care con%in absurdită%i, a forma o fraza din trei cuvinte; a

reproduce mai mult de )> de cuvinte n 3 minute; a pune cuvinte ntr#o anumită ordine.=ezultatul subiectului la test e-prima v-rsta mentală. 9-emplul care urmează este menit să faciliteze

n%elegerea procedeului de calculare a vrstei mentale. (ă presupunem că avem un test de inteligen%ă care con%ine) itemi pentru fiecare vărstă. (ă presupunem, de asemenea, că un subiect ob%ine rezultatul ilustrat n tabelul 1/semnele E J # indică reuitaJnereuita subiectului5.

&abelul 1. +alcularea vrstei mentaleLrsta Itemi

1 2 3 4 ! )! ani E E E E E E) ani E # # E E E

* ani E # E # # #A ani # # # # # #

Deoarece fiecărui nivel i corespund cte ) itemi, prin defini%ie, se consideră că fiecare item valorează2 luni de vrstă mentală. n aceste condi%ii, vrsta mentală a subiectului va fi calculată n felul următor6 vrstamentală de bază este vrsta ma-imă, la care subiectul reuete to%i itemii /n e-emplu − ! ani5. :a această vrstăde bază, se adaugă numărul de luni care corespund itemilor reui%i supra vrstei de bază /n e-emplu − ) itemi,deci 12 luni5. Lrsta mentală a subiectului este de ) ani i > luni.

>

vrsta cronologică

(calele 'inet#(imon au atras aten%ia psihologilor din toată lumea. 9le au fost adaptate n diverse limbi.Lariantele cele mai reuite au fost elaborate sub conducerea lui &erman /


11/28

7e locul doi, ca frecven%ă, se plasează probele de găsire a absurdită%ilor n imagini sau n materialul verbal i probele de comprehensiune6 de găsire a mai multor 8ustificări pentru o ac%iune indicată sau de deducere a solu%ieiunei situa%ii, avnd ca punct de plecare descrierea unor detalii.

7robele de limba8 ocupă apro-imativ 2!N din volumul total, iar dintre ele marea ma8oritate snt devocabular6 a arăta i a denumi obiectele din imagine, a e-plica anumite cuvinte abstracte, a compune o propozi%ie, folosind cuvintele date, a verbaliza o ilustra%ie etc.

+ele apro-imativ 21N de probe ce fac apel la memorie snt distribuite la toate vrstele. +ele mainumeroase snt probele de reproducere imediată a unor serii formate din 2#B cifre.


12/28

utilizării ma-ime a resurselor umane n %ările n curs de dezvolatre. $evoia de a dezvolta rapid sistemul deinstruire n aceste %ări putea fi par%ial satisfăcută prin utilizarea testelor la admiterea n institu%iile de nvă%ămnt in consilierea individuală. n (.


13/28

publicată n 1B*> i permanent revăzută, este utilizată, de asemenea, n mediul civil. 9a mbină scale caremăsoară aptitudini factoriale /ra%ionament, vocabular etc.5 i scale de cunotin%e achizi%ionate /cunotin%e nmatematică, mecanică etc.5. (erviciul anga8ării n cmpul muncii din (tatele


14/28

b5 &estele de aptitudini motorii snt orientate spre măsurarea e-actită%ii i vitezei micării, a coordonăriireac%iilor motorii. "tare teste snt utilizate, de regulă, n sport, n industrie, n armată.

c5 &estele de aptitudini tehnice măsoară paricularită%ile psihologice care se manifestă n lucrul cu utila8ei diverse mecanisme. "stfel de activită%i presupun corelarea diferitor calită%i, att intelectuale, ct i motorii, deaceea aceste teste con%in att probe de măsurare a factorilor motorii, ct i probe de măsurare a gndirii tehnice.De e-emplu, se prezintă o figură mpăr%ită n două sau n mai multe păr%i. (ubiectul trebuie să determine ce

figură ar putea fi ob%inută dacă aceste păr%i ar fi unite, selectnd dintr#o serie de desene date figura respectivă.d5 &estele de aptitudini profesionale măsoară nemi8locit aptitudinile care contribuie la realizareaeficientă a unei anumite activită%i6 muzicale, artistice, de cancelarie, organiza%ionale etc.

n cadrul determinării aptitudinilor muicale, subiectului i se propune să diferen%ieze năl%imea, duratasunetului etc.

&estele de aptitudini plastice includ, de regulă, mai multe aptitudini, care formează baza oricăreiactivită%i de artă plastică, printre care pot fi eviden%iate, de e-emplu, testele de n%elegere estetică i testele demăiestrie. n testele de n%elegere estetică, subiectului i se cere să#i e-prime predilec%ia pentru o variantă dindouă sau mai multe variante de imagini. n testele de măiestrie se utilizează frecvent probe n care subiectului ise cere să deseneze diverse imagini, pornind de la anumite linii date.

&estele care determină aptitudinile de cancelarie depistează, n ma8oritatea cazurilor, viteza percep%iei.Drept e-emplu ar putea servi probele de comparare a numerelor sau a denumirilor. (ubiectului i se propune săcompare perechi de denumiri sau numere alcătuite din 3#12 cifre i să determine dacă acestea snt identice sau nu

/))2*3AB4 ))2*3BA4; !2*3A4!*A !2*3A4!*A5."ctualmente, testele de aptitudini speciale snt n dezvoltare.

CAPITOLUL I*& PSIHODIAGNO(A REU+ITEI +COLARE

6&$& No:ini 1enerale&estele de reuită /numite i teste de cunoştinţe sau teste de competenţe5 snt instrumente diagnostice de

evaluare obiectivă a rezultatelor formării educa%ionale sau profesionale. &estele de reuită se deosebesc de testelede aptitudini. "ceste deosebiri %in, mai mult, de natura e-perien%ei căreia subiectul a fost supus anterior6 testelede aptitudini snt influen%ate mai mult de efectele cumulate ale multitudinii de e-perien%e cărora subiectul estesupus n via%a curentă, pe cnd testele de reuită măsoară efectele unei e-perien%e precise, standardizate, dee-emplu, instruirea coalară.

9laborarea testelor de reuită a fost impulsionată de rezultatele studiilor docimologice care au

demonstrat că fidelitatea notelor, n e-amenele tradi%ionale, este slabă. Dei s#a depus un efort considerabil pentru a mări această fidelitate, introducndu#se, de e-emplu, verificările duble, ob%inerea fidelită%ii caracteristicetestelor a fost imposibilă. 9-istă numeroase teste de reuită, care pot fi divizate n teste de reuită profesională iteste de reuită colară.

n sens foarte larg, testele de reuită colară se mai numesc teste peda!o!ice. Deosebirea dintre acestea ialte teste, n special cele mentale, este arbitrară. n fond, toate testele pot fi numite colare, n sensul n care toatesnt susceptibile de a fi aplicate elevilor i de a solu%iona multiplele probleme care stau n fa%a pedagogului."stfel, probele elaborate cu scopul de a verifica dacă copilul are vrsta necesară pentru a ncepe studierea uneianumite discipline snt, de cele mai multe ori, teste de dezvoltare mentală. &otodată, e-istă teste de inteligen%ă,care fac apel la vocabular i la informa%ia generală i care constituie probe de nsuire a cunotin%elor. &otui,cnd se vorbete de testele pedagogice, se au n vedere instrumentele care au fost concepute i realizate pentru acontrola obiectiv schimbările produse la elev de programa colară. "stfel, un test pedagogic măsoară aspecte/cunotin%e, deprinderi, atitudini5 pe care cadrul didactic, n mod inten%ionat, se străduie să le creeze, să le

modifice sau să le consolideze.

6&"& Teste 0eda1o1i/e&estele pedagogice snt de mai multe tipuri. Din punct de vedere al finalită%ii practice a testării, deosebim

următoarele categorii6 teste de maturitate, teste de randament global, teste diagnostice i teste prognostice.1$ este de maturitate&estele de maturitate verifică dacă mecanismele i achizi%iile indispensabile pentru a aborda cu folos o

disciplină colară snt suficient de dezvoltate la copil. "ceste teste nu măsoară rezultatele colare, fiind aplicate, ngeneral, la intrarea n coala primară. (nt, mai curnd, teste de dezvoltare, dar prezintă un mare interes pedagogic. 9le a8ută să se asigure un nceput eficient al nvă%ării colare. (arcinile unor asemenea teste vizeazădenumirea i copierea de figuri, reproducerea de cuvinte, micări, povestiri, decuparea i punctarea pe hrtie,măsurnd, astfel, coordonarea vizual#motorie, memoria vizuală i auditivă, gradul de aten%ie i de oboseală,vocabularul i comprehensiunea subiectului testat.

2$ este de randament !lobal&estele de randament global au aceeai finalitate ca i e-amenele tradi%ionale. 9le măsoară ceea ce elevul a

14


15/28

nvă%at, deci rezultatele studiilor sistematice prevăzute de programa colară. +on%inutul acestor teste reflectăelementele cele mai importante ale materiei predate. De regulă, testele de randament global snt utilizate pentru anlocui sau a completa celelalte moduri de control.

&estele de randament pot fi reunite n grupuri care nglobează ntregul program /ansamblul disciplinelor supuse acestui fel de control5 sau snt probe izolate cu privire la o disciplină.


16/28


17/28

+ea de a doua, introversiuneaJe-traversiunea, este bipolară, normalitatea situndu#se la mi8locul celor două e-treme ale dimensiunii. 7ersoana introvertă este calmă, timidă, introspectă, ndepărtată de to%i, n afară decei apropia%i. 9a i planifică ac%iunile din timp, este ordonată n toate i i controlează emo%iile. Din contra, persoana e-travertă este sociabilă, impulsivă, optimistă, are un cerc larg de cunotin%e i nu#i guverneazăemo%iile i sentimentele. (corurile mari la e-traversiune i neurotism e-primă tendin%e isterice, iar scorurile marila introversie i neurotism tendin%e an-ioase sau depresive.

n plus, combinarea cele două dimensiuni ne prrmite să identificăm tipul temperamental al personalită%ii. "stefel6• e-traversiunea E neurotism coleric;• e-traversiunea E stabilitatea emo%ională sangvinic;• introversiunea E stabilitatea emo%ională flegmatic;• introversiunea E neurotism melancolic.(implicitatea i calită%ile metrologice au asigurat un succes durabil chestionarelor n multe %ări ale lumii.


18/28

răspunsuri specifice, net diferite de cele ale popula%iei generale, snt reprezentative i relevă interesul pentruaceastă profesie. Dacă, de e-emplu, grupul de contabili marchează o preferin%ă deosebită, n raport cu ansamblul popula%iei, pentru activitatea a %ine la eviden%ă fiierul unei biblioteci, acest item era selectat pentru scalainteres pentru profesia de contabil. "cest mod de construire a chestionarelor este totalmente empiric i identiccu cel utilizat pentru elaborarea scalelor clinice din MM7I. (cala (trong, construită după principiile men%ionate,con%ine 32! de itemi. 7relucrarea, foarte comple-ă, se face cu a8utorul computerului, n centre specializate.

+hestionarul determină 23 de grupe de interese fundamentale. Intercorelarea acestor grupe de interese permite săse ob%ină un profil al intereselor a căror stabilitate temporală s#a arătat foarte ridicată /circa 3> de ani5.n cadrul altei abordări, autorul căreia este Tolland, se postulează e-isten%a a ase mari categorii de

medii profesionale, care corespund tot attor orientări de interese. Iată o scurtă descriere a celor ase orientări deinterese6

# orientarea realistă /=5 se caracterizează prin atrac%ia fa%ă de activită%ile fizice, via%ă la aer liber, sărciniconcrete i reflectă interesul pentru profesiile tehnico#practice;

# orientarea investiga%ională /I5 se caracterizează prin atrac%ia fa%ă de ra%ionamente i descoperiri, printendin%a spre comprehensiune i introversie, prin interesul pentru cercetare i profesiile investiga%ionale;

# orientarea artistică /"5 vizează, mai nti de toate, e-presia artistică a eului i a rela%iilor cu al%ii,reflectă spontaneitatea i un interes malor pentru profesiile artistice i literare;

# orientarea socială /(5 corespunde necesită%ilor de a nvă%a, a povă%ui, a ngri8i, a analiza situa%ii underela%iile interpersonale 8oacă un rol important i reflectă interesul pentru profesiile sociale i pentru nvă%ămnt;

# orientarea antreprenorială /95 corespunde necesită%ilor de a domina, de a diri8a, de a manipula oamenii ireflectă interesul pentru putere n diverse domenii /antreprenoriat, politică etc.5.# orientarea conven%ională /+5 corespunde necesită%ilor de autocontrol, ordine, organizare, identificare cu

puterea statului i relevă interesul pentru profesiile administrative.=ela%iile dintre orientări pot fi reprezentate printr#un he-agon6

+onform autorului, distan%a dintre orientări este func%ie a distan%ei dintre polii care o reprezintă. Dee-emplu, polul =, care reprezintă orientarea realistă, presupune o asemănare mai mare ntre = i I, = i + dectntre = i ", = i 9. etc. Orice persoană se caracterizează prin două#trei orientări ale intereselor, iar he-agonului permite să se construiască foarte uor profilul acestor interese.

Interesele snt foarte buni prezicători ai planurilor profesionale i ai pozi%iei subiectului n filiera deformare colară.

alorile i interesele snt no%uini apropiate. n psihologia profesiilor, unii autori nu găsesc nici odistinc%ie ntre ele. &otui se consideră că valorile snt mai abstracte, mai generale dect interesele. (e consideră

că valorile snt credin%e stabile, care determină un stil de via%ă, adică finalitatea e-isten%ei, n timp ce interesele preferin%e pentru obiecte sau activită%i snt mi8loace care permit atingerea acestor valori. +u alte cuvinte,valorile se manifestă prin interese.

+el mai frecvent, valorile snt evaluate cu a8utorul chestionarelor. :a originea elaborării lor, se aflăideile psihologului german (pranger, care relevă ase tipuri de valori predominante, după cum urmează6

a5 teoretice /tiin%ă5; b5 economice /utilitate5;c5 estetice /frumuse%e, armonie5;d5 sociale /rela%ii umane5;e5 politice /putere, dominare5;f5 religioase /unitate, comunitate5.

Lalorile se pot referi la domenii generale sau particulare, cum ar fi munca, educa%ia, politica.


19/28

instrumentale, care denumesc competen%e sau comportamente cu o conota%ie morală pozitivă, de e-emplu6capabil, ambiţios, curaos, indul!ent, politicos, responsabil, inteli!ent etc.

De rnd cu chestionarele care determină valorile generale, au fost construite chestionare care măsoarăvalorile profesionale, educaţionale, politice.

n domeniul politicii, de e-emplu, =oQeach a analizat patru mari ideologii /socialism, comunism,capitalism, fascism5, pornind de la două valori terminale6 egalitatea i libertatea. (chematic, fiecare ideologie

este caracterizată prin gradul de importan%ă atribuită acestor valori.

"cest model este apropiat de alte modele elaborate n psihologia politică a valorilor.O direc%ie aparte o constituie studiul diferen%elor interculturale, pornind de la valori. +ercetarea lui

9lizur vizează determinarea valorilor muncii n opt %ări ale lumii. =eprezentan%ilor celor opt %ări, au fost propuse pentru ierarhizare, conform importan%ei atribuite, trei grupe de valori6 co!nitive /interesul pentru muncă,responsabilitatea, reuita n muncă etc.5, afective /stimă, recunoaterea calită%ii muncii efectuate etc.5,instrumentale /salariu, avanta8e materiale, orar satisfăcător etc.5. "u fost ob%inute diferen%e semnificative, ntre%ări, cu privire la importan%a atribuită diverselor valori.

7robele care măsoară atitudinile snt instrumente considerate foarte importante n studiile psihologice.

:imitele dintre probele de atitudini i de personalitate snt fluide. De e-emplu, conservatismul#radicalismul, unadin dimensiunile bine stabilite n domeniul atitudinilor, este deseori considerat o trăsătură de personalitate.7robele de atitudini se aseamănă mult cu anchetele de opinie publică. Itemii acestor instrumente snt, de regulă,enun%uriJntrebări, subiectul urmnd să indice acordul sau dezacordul său cu acestea privind obiectul atitudinii.Măsurarea atitudinilor au multiple sfere de aplicare6 politică, sfera socială, publicitate etc.

%&6& Teste o.ie/tive de 0ersonalitate&estele obiective de personalitate, numite i teste indirecte, regrupează probele care au n comun faptul

de a avea forma testelor de eficien%ă, dar de a furniza, n realitate, informa%ii despre aspectele noncognitive ale personalită%ii. Ipoteza care stă la baza elaborării testelor obiective este că stilul personalită%ii, stilulcomportamentului se manifestă ntr#o varietate de activită%i, care uneori nu se aseamănă ntre ele. Dificultateaconstă n a descoperi care snt activită%ile, manipulabile n mod e-perimental, al căror mod de e-ecu%ie estereprezentativ pentru studierea personalită%ii. "stfel, n ma8oritatea cazurilor, subiectul este anga8at n e-ecutarea

unei sarcini, i nu ntr#o autoevaluare. 9l nu cunoate scopul real al evaluării i nu#i dă seama ce trăsături de personalitate se deduc din reac%iileJrăspunsurile sale, fapt ce 8ustifică i denumirea de teste indirecte.

Probele perceptive snt unele dintre cele mai indirecte n categoria testelor obiective de personalitate.De e-emplu, s#a constatat că persoanele care se caracterizează printr#o mare viteză de recunoatere a anumitor imagini incomplete snt sociabile, ncrezute n sine, iar persoanele care manifestă uurin%ă n desprinderea uneiimagini din comple-ul altora, care o maschează, snt independente, evită rutina.

de perechi de cuvinte, iar subiectului i se cere să indice, apăsnd pe un mecanism

1B

9galitate E

+omunism

ascism

:ibertate #

9galitate #

:ibertate E

(ocialism

+apitalism


20/28

nregistrator, care cuvnt din pereche este mai tare. > de glume, selectate n aa fel nct să fie ct mai variate i relativ liberede influen%ele culturale. Iată cteva e-emple6 15 se-ualitate ngăduitoare : glume cu con%inut se-ual cu un slabaccent de vinovă%ie; 25 derdereJsuperioritate#glume unde este redată prostia, lenea, credulitatea; 35 pasivitateamasculină reprimată : glume pe tema dominării femeii; 45 ironie viguroasă i dominantă recunoatereaslăbiciunii unei persoane i e-primarea acestui fapt ntr#o formulare absurdă; !5 aga glume lipsite de răutate,mai ales asupra mamei; )5 cinism glume care e-primă plăcerea de a remarca imperfec%iuni umane; *5ridiculizarea persoanelor care snt tratate, de obicei, cu respect. n rezultatul prelucrării datelor, +attell i:uborsQ0 identifică cinci factori care caracterizează personalitatea6

• afirma%ia de sine fără răutate;• dominare rebelă;• senzualitate uoară;• derdere resemnată;• sofisticare.

Dintre alte teste de apreciere a umorului, utilizate n scopuri diagnostice re%inem proba efectuată deDela0, 7ichot i 7erse. "utorii folosesc un set de glume verificate n prealabil sub aspectul influen%ei pe care oare cultura i se-ul asupra aprecierii gradului de comic. 7roba a fost aplicată unei grupe eterogene de bolnavimental /depresivi, schizofreni, paranoici, maniaci5 i unor persoane normale. "utorii stabilesc că, de e-emplu, ncompara%ie cu persoanele normale, paranoicii găsesc mult mai pu%in amuzante glumele care con%in o necuviin%ăde tipul6 %i place să spui poeziiH, ntreabă musafirul. $u, răspunde copilul, dar mama mă pune ntotdeauna să lespun, pentru că oamenii pleacă de ndată ce eu ncep. "ceastă reac%ie s#ar e-plica prin faptul că paranoicii s#ar identifica cu persona8ul care suportă necuviin%a i, n consecin%ă, nu pot suporta astfel de glume.

estele de perseverare, cu multiplele lor variante, constituie o altă categorie de probe care s#au supusaten%iei savan%ilor. Iată descrierea unor sarcini din testele de perseverare ale lui +attell.

15 (e cere /subiectului5 să scrie un cuvnt n mod ordinar, iar apoi invers. (e stabilete numărul de litere

scrise ntr#o unitate de timp n prima etapă i n etapa a doua.25 (e cere să se scrie o propozi%ie cu litere minuscule, iar apoi cu ma8uscule. (e trece, n continuare, lascrierea aceleiai propozi%ii, alternnd ma8usculele cu minusculele. n cele din urmă, sarcina constă n scrierea propozi%iei, dublnd fiecare literă. (e calculează cotele de timp pentru fiecare sarcină.

35 (e cere să se parcurgă un labirint, n conformitate cu indica%iile date /stnga : dreapta5, stabilindu#senumărul de cotituri realizate corect. n etapa a doua, la indica%ia dreapta, se cotete la stnga i invers. (estabilete numărul de reac%ii conforme modificării indica%iilor.

&otui, dei de#a lungul mai multor decenii s#a depus o muncă sus%inută, testele obiective de personalitate au o aplicare n practică mai redusă dect alte categorii de teste, de e-emplu cele proiective. +utoate rezervele men%ionate, autorii cu competen%ă indiscutabilă n domeniul psihodiagnosticului prevăd că perfec%ionarea metodelor va avea loc n direc%ia testelor obiective, dei, după părerea lor, unele dintre ele nu vor rezista studiilor ulterioare de validare.

%&%& Teste sita:ionale

2>


21/28

$u poate fi omisă din trecerea n revistă a metodelor standardizate de studiu al personalită%ii nicicategoria testelor situa%ionale. (pre deosebire de probele obiective, aici subiectul este pus n condi%ii ct maiapropiate de realitatea n care trăsăturile e-aminate ar trebui să se manifeste.

O primă grupă de teste de acest tip este consacrată stabilirii lipsei de onestitate. 9levilor li se dau, sprecompletare, anumite teste, care con%in un ir de sarcini6 rearan8area cuvintelor ntr#o propozi%ie, completarea de propozi%ii, vocabular, probleme de aritmetică etc. ără ca ei să bănuiască, e-aminatorul face o copie e-actă a

rezultatelor, după care le ntoarce lucrările, mpreună cu un model, pe baza căruia elevii snt invita%i să#icorecteze singuri greelile. 9-aminatorul procedează astfel nct elevii ar putea să#i amelioreze rezultateleini%iale i să#i scadă, n acest mod, numărul de greeli declarate. (e ia n calcul gradul de onestitate n corectareagreelilor comise anterior. 7robe elaborate pe acelai principiu, i anume de a oferi subiectului ocazia de a#iameliora rezultatele, nebănuind că este urmărit i detectat, au fost prezentate n activită%i cu caracter sportiv,ludic etc.

8inciuna a fost urmărită sub două aspecte.7rima categorie de teste se referea la minciuna la care s#a recurs n scopul evitării dezaprobării. :a un

anumit interval, nu prea lung, după ce s#au completat testele, n care elevii aveau posibilitate să copieze /sau săefectueze un alt gen de nelătorie5, li se prezenta un chestionar referitor la aspecte de natură mai mult sau mai pu%in personală, la sfritul căruia apăreau ntrebări de tipul6 "i nelat vreodată la o probăH, :a unele probe aiavut modelul de corectare. "i copiat răspunsul la vreuna din ntrebăriH, +rezi că, făcnd aceasta, nseamnă anelaH.

" doua categorie de teste se referă la minciuna la care s#a recurs n scopul ctigării aprobării.ntrebările din aceste teste se referă la ac%iuni apreciate pozitiv de societate, dar pe care totui pu%ini copii lerealizează. ntrebările referitoare la faptele pozitive alternau, ntr#o ordine neregulată, cu cele n care se descriauac%iuni reprobabile. Iată cteva ntrebări din această categorie6 aci ordine cnd profesorul nu este n clasăH,(trngi, de obicei, bucă%ile de sticlă spartă de pe stradăH, "scul%i ntotdeauna părin%ii prompt i cu dragăinimăH.

7entru a detecta furtul, s#au folosit 8ocuri cu bani. De e-emplu, copiilor li se cerea să aeze pe o schemămonede de valoare diferită, pentru a ob%ine, adunnd pe diagonală, valorile indicate n instruc%iune. +opiii nutiau că după napoierea cutiilor cu monede se verifica dacă lipsea vreo monedă.

idelitatea testelor de nelăciune i minciună este destul de naltă.9-aminarea personalită%ii cu a8utorul testelor situa%ionale se face i n unele ntreprinderi industriale

mari, n vederea selec%iei personalului, urmărindu#se n mod deosebit particularită%ile ncadrării subiectului ngrupa de muncă. n cazul unor asemenea testări, se pot eviden%ia astfel de trăsături importante ca6 moralitatea i

interesul n activitate, stabilitatea emo%ională, ini%iativa, discre%ia, capacitatea de a suporta stresul, absen%atendin%elor nevrotice, bunăvoin%a n rela%iile cu oamenii, capacitatea de a#i asuma răspunderea, priceperea de a#idetermina pe ceilal%i să coopereze.

9-amenul presupunea includerea subiec%ilor n grupe mici, pentru realizarea unor sarcini. (ubiec%iiinclui n aceste grupe erau observa%i, fără să tie, de psihologi ncadra%i n aceleai grupe. 9i erau observa%i subaspectul atitudinilor, al ntrebărilor pe care le puneau, al comentariilor pe care le făceau, al comportamentului ngrup etc. ntr#o probă subiectului i se cerea să facă o construc%ie simplă de lemn, apelnd la a8utorul a trei persoane. "cetia, de fapt, erau psihologi cu roluri bine determinate.


22/28

+onform dic%ionarelor e-plicative, cuvntul proiecţie, aplicat de ranQ la acest tip de teste, are mai multesensuri, utilizate n diverse tiin%e.

n matematică, proiec%ia face să corespundă unui punct /sau ansamblu de puncte5 din spa%iu un punct/sau ansamblu de puncte5, pe o dreaptă sau pe o suprafa%ă. 7rin asemănare, testele proiective fac ca subiectul să producă răspunsuri, astfel nct structura acestor răspunsuri să corespundă structurii personalită%ii.

n fizică, proiec%ia denotă o ac%iune fizică, de e-emplu, lansarea proiectilelor. 7rin asemănare, testele

proiective favorizează descărcarea subiectului de tot ce acesta refuză să fie, de ceea ce resimte n el ca rău sau cafiind puncte vulnerabile.n optică, proiec%ia luminoasă, pornind de la un focar, trimite pe o suprafa%ă raze sau radia%ii. 7rin

asemănare, un test proiectiv este ca o rază ?, care, traversnd interiorul personalită%ii, fi-ează imaginea ascunsă aacesteia pe un ecran. +eea ce era ascuns este pus, astfel, n lumină; latentul devine manifest.

(ubiectul supus unui test proiectiv este liber să zică i să facă ce vrea, dar pornind de la materialul prezentat i de la tipul de activitate propus. $u e-istă răspunsuri bune sau rele fi-ate dinainte; prima idee care ivine n minte este bună. +ontează ceea ce i se prezintă spontan n contiin%ă. Durata aplicării unui test proiectivnu este, n general, limitată6 subiectul poate fi chiar informat că el dispune de tot timpul său. Or, libertatea dee-presie i libertatea de timp constituie cele două principii comune pentru administrarea testului proiectiv.

Materialul testelor proiective este ma-imal ambiguu6 pete de cerneală, gravuri i desene vagi, cuvinte cumulte n%elesuri etc. Instruc%iunea l raportează pe subiect la propriile dorin%e6 a desena un copac sau un om dupăcum vrea, a aran8a elementele unui 8oc după propria dorin%ă, a alege printre fotografii pe cele care i plac sau i

displac etc. Or, probele proiective propun situa%ii a căror variabile snt definite, obiectul de cercetare fiind reac%iasubiectului, mi8loacele pe care le va găsi pentru a răspunde la instruc%iune, acestea demonstrnd modalită%ile particulare ale func%ionării sale psihice.

9-istă mai mute criterii de clasificare a metodelor proiective.


23/28

cuvntul indus. 9l va fi cuprins de o emo%ie agresivă i nu i va veni n minte un cuvnt ordinar. (ubiectul va fi blocat. 7erturba%iile n ritmul i timpul răspunsurilor snt foarte semnificative.

Indicatorii principali ai comple-elor snt prelungirea timpului de reac%ie i uitarea cuvntului la proba dereproducere /anchetă5 sau, cel pu%in, ntlnirea dificultă%ilor n evocarea sa. Pung prezintă i indicatorisuplimentari6 răspuns prin mai multe cuvinte; repetarea cuvntului inductor; cuvnt inductor nen%eles; absen%acuvntului indus; traducerea cuvntului indus n limba străină; răspuns printr#un cuvnt rar sau straniu. $atura

comple-ului poate fi determinată pornind de la cuvintele inductoare i de la răspunsurile perturbate. $umeroase modificări ale testului de asocia%ii de cuvinte au fost realizate de diveri autori. "lte liste decuvinte inductoare au fost stabilite chiar de Uung, deoarece se considera că cuvintele din lista originală erau preancărcate afectiv. "u fost construite liste prevăzute pentru un obiectiv precis6 a studia conflictele zonei psihose-uale; a selecta cadre industriale etc. Lariante ale testului asocia%iilor de cuvinte snt utilizate ca detector de minciună n practica medico#legală.

2. estul 9orschach9laborarea de către =orschach a testului său pare surprinzătoare. &estul a fost construit departe de

universită%i, laboratoare, biblioteci, ntr#un mic spital psihiatric, de către un om care nu a studiat psihologia, nu afrecventat congrese interna%ionale, nu a avut titluri oficiale. oarte dotat pentru desen, influen%at de ideea proiectivă, =orschach se interesa de e-pozi%iile de pictură, era pasionat de felul n care diferite persoanereac%ionau la acelai tablou. 9l desena fiin%e umane n micare i se desena pe sine, aa cum l vedeau al%ii. nspitalul psihiatric Terisau, unde lucra ca psihiatru, =orschach a cumpărat o maimu%ă, pentru a vedea reac%iile

schizofrenicilor la gesticula%ia animalului. "adar, ideea proiectivă plana n aer.(tudiul decisiv pentru crearea testului provine din teza unui student polonez, Tens. +u opt planeconstituite din pete de cerneală, Tens a testat 1>>> de copii, 1>> de adul%i i 1>> de psihotici. (copul său erastudierea imagina%iei. "naliznd con%inutul răspunsurilor, autorul nu a găsit nici o diferen%ă ntre cele alenormalilor i cele ale psihoticilor. nsă la sfritul studiului său, Tens a pus cteva ntrebări, care au fost decisive pentru =orschach. plane. 9-plica%iile date subiectului variază după vrstă, grad de

instruire, psihopatologie. (ubiectul trebuie să accepte testarea. O instruc%iune impersonală de tipul ceea ce vi secere să spune%i este tot ce s#ar putea vedea n aceste pete oferă ansa de a stimula subiectul fără a#l orienta.Durata este liberă, fiecare este liber să vadă ce vrea i cum vrea. $u e-istă răspunsuri bune sau rele i nu sefurnizează nici un e-emplu de răspuns.

9-aminatorul notează toate răspunsurile subiectului, comentările i comportamentul său, durata prezentării fiecărei plane i timpul latent care se scurge ntre prezentarea planei i primul răspuns dat desubiect. După ce testul a fost administrat, e-aminatorul revine la fiecare din răspunsuri pentru a#l face pe subiectsă precizeze unde i cum a văzut ceea ce se con%ine n răspunsul său. (ubiectul poate fi, de asemenea, rugat săaleagă două plane care i plac i două care i displac. Durata unei testări /test plus anchetă5 variază de la o 8umătate de oră pnă la două ore. iecare răspuns se cotează după mai multe rubrici6 numărul i durata de timp

ale răspunsurilor, localizarea, determinanta i con%inutul lor. i 3>,

iar pentru subiec%ii cu un nivel de instruire superior el atinge circa 4>#!> de răspunsuri.


24/28

e-primă o parte internă a corpului uman; răspunsuri care e-primă fiin%e paraumane6 fantome, ngeri,caricaturi, portrete, vră8itori, zne, zei.

• răspunsurile animale6 răspunsuri ce e-primă un animal n ntregime sau piele de animal; răspunsuri caree-primă partea e-terioară a unui animal; răspunsuri care e-primă animale mitologice, montri,caricaturi, desene animate.

• alte con%inuturi6 elemente, fragmente, peisa8e, obiecte, simboluri etc.

n plus, n timpul prelucrării datelor, snt lua%i n considerare o serie de factori adiţionali6 răspunsurile banaleJoriginal i ocurile /reac%ii de stupoare afectivă, de perturbare emo%ională profundă, provocată subiectuluide particularită%ile unor plane.

Interpretarea testului se realizează n conformitate cu parametrii prezenta%i mai sus."ctualmente, e-istă un număr impunător de teste derivate din testul =orschach /=orschach colectiv,

=orschach familial, =orschach paralel etc.5, care se utilizează cu succes n lumea ntreagă.

;&4& Teste /onstr/tive1. estul de apercepţie tematică #A$ plane, care reprezintă diverseanimale, considerndu#se că copiii proiectează mai uor pe lumea animală. "ceste plane, pe lngă con%inutulmanifest, relevă i un con%inut latent. Iată cteva e-emple din aceste plane6

7 l a n a ! . +on%inutul manifest6 ntr#o cameră sumbră se află un pat mic cu doi ursule%i pe el.n urmă se află un pat mare a cărui cuvertură pare a fi ridicată de ceva. +on%inutul latent6 curiozitatea se-uală.

7 l a n a * . +on%inutul manifest6 n 8unglă, un tigru sare spre o maimu%ă. Maimu%a pare a seagă%a de liane. +on%inutul latent6 rela%ia de agresivitate.

7 l a n a B . +on%inutul manifest6 o cameră sumbră, a cărei uă este deschisă.


25/28

• rela%iile cu părin%ii;• rela%iile cu fra%iiJsurorile;• rela%iile se-uale dintre părin%i;• agresivitatea n familie;• problemele de igienă.

;&6& Teste de /o30letaren linii mari, putem vorbi despre teste de completare a frazelor, a dialogului, a povestirilor.a$ &ompletarea fraelor. "ceste teste, care e-istă n numeroase versiuni, au cunoscut un mare succes. De

e-emplu, testul de completare a frazelor elaborat de (tein cuprinde !> de fraze i poate fi administrat attindividual, ct i colectiv. +onform instruc%iunii, subiectul trebuie să citească i să termine fraza cu primelegnduri care i vin n minte. Iată cteva e-emple din versiunea franceză, realizată de (erraf6• +harles era mai fericit cnd ...• $imic nu#l plictisete pe ranWois mai tare dect...• ntotdeauna mi#i frică de ...• "m admirat...• Lia%a unei persoane...• iind copil...• Mă simt 8enat...• (e crede despre mine că...

Durata administrării este liberă sau limitată la 2! de minute. (nt necesare o anamneză i o anchetă prealabilă testării. Interpretarea cuprinde o analiză formală /timpul latent, coordonarea sintactică5 i o analiză decon%inut /temă, motiva%ie, sentimente, conflicte, atitudini5. =ezultatele ob%inute reflectă ase rubrici6 trecutul personal, interesele personale, gri8i, situa%ii sociale de ncercare, probleme de autoritate, atitudini fa%ă de viitor.

"vanta8ul unor asemenea probe constă n posibilitatea de a elabora fraze n conformitate cu problemastudiată.

b$ &ompletarea dialo!ului. &estul elaborat de =osenzKeig n 1B4A con%ine 24 de plane reprezentndun dialog dintre două persona8e, care se desfăoară ntr#o situa%ie de frustrare. 7ersona8ul din stnga vorbete,cuvintele lui fiind imprimate pe plană. 7ersona8ul din dreapta, prin intermediul subiectului, răspunde cu primulgnd care i vine n minte. De e-emplu, un bărbat i declară altuia6 (nte%i un mincinos i ti%i bine asta, iar

subiectul trebuie să intervină cu replica celuilalt. 7roba se administrează individual sau colectiv. 9-istă forme pentru adul%i i copii.&estul se bazează pe ipoteza frustrareJagresivitate. &oate situa%iile desenate pe plane, con%in un obstacol

n satisfacerea unei necesită%i vitale. 7rimul interlocutor provoacă sau suferă frustrarea. "l doilea este tentat sărăspundă agresiv. 7relucrarea testului pune n eviden%ă direc%ia de agresivitate i tipul de reac%ie.

(nt trei direc%ii posibile de agresivitate.• 9-trapunitivă subiectul direc%ionează agresivitatea n e-terior, spre individul care este cauza

sau prete-tul frustrării, de e-emplu6 9 greeala Dvs.• Intrapunitivă subiectul se acuză pe sine nsui, de e-emplu6 mi pare rău de stngăcia mea.• Impunitivă responsabilitate n situa%ia frustrantă este minimalizată, de e-emplu6 $u este

greeala nimănui.&ipurile de reac%ie pot fi următoarele6

• 7redominan%a obstacolului subiectul insistă asupra situa%iei frustrante, de e-emplu6 9 teribil.• apărarea eului subiectul insistă asupra a ceea ce simte, de e-emplu6 mi pare rău de cele ntmplate.• 7ersisten%a necesită%ii accentul este plasat pe rezolvarea problemei, de e-emplu6 Loi cumpăra o altă

vază.Direc%ia agresivită%ii i tipul de reac%ie se combină n nouă categorii. =ezultatele ob%inute de subiect la

fiecare categorie snt comparate cu media popula%iei generale. Devia%iile de la normă pun n eviden%ă reac%iilespecifice ale subiectului n situa%ii frustrante.

c$ &ompletarea povestirilor. Metoda constă n prezentarea unor fragmente n care se descriu anumiteincidente, situa%ii mai mult sau mai pu%in dramatice pe care subiectul trebuie să le completeze. fabule de tipul celei ce urmează67asărea#tată, pasărea#mamă i puiul dorm n cuib. Dar iată că se iscă un vnt puternic, care scutură copacul icuibul cade la pămnt. +ele trei păsări se trezesc brusc. &atăl zboară pe un brad, mama pe alt brad. +e va face puiul, care tie de8a să zboare pu%inH. (e presupune că indica%iile copilului privind zborul puiului vor permite să

se detrmine fi-area fa%ă de unul dintre părin%i sau independen%a lui.;&%& Teste de ale1ere

2!


26/28

ori. (e analizeazăalegerile efectuate de subiect n cele ) serii. otografiile mai frecvent alese se raportează la tendin%ele maicontiente. "legerea pozitivă indică o tendin%ă care se acumulează la subiect fără tensiune i care este gata să fiee-teriorizată la prima ocazie. "legerea negativă indică o tendin%ă refulată. :ipsa completă a alegerii unor fotografii denotă că trebuin%a este dear8ată n realitate i nu poate fi e-primată n test. "legerea ambivalentă/suprapunerea alegerii pozitive i negative pentru aceleai fotografii5 indică o lupta ntre cele două tendin%e, pozitivă i negativă.

n opinia autorului, fiecare trebuin%ă corelează cu anumite trăsături de caracter, cu o anumită orientare profesională, sublimare, patologie i criminologie. Iată cteva e-emple6

1. 7ersoana care manifestă tendin%e sadice se caracterizează prin6• trăsături de caracter6 brutalitate, agresivitate, spirit de ntreprinzător i distrugere, ncăpă%nare,

ncredere n sine.• orientare profesională6 chirurg, anatomo#patolog, manichiuristă, măcelar, călău, pădurar, sculptor,

dentist, veterinar, masor, luptător, vnător.• sublimare6 tehnică, civiliza%ie, umanism.• patologie6 sadism, sadomasochism, pederastie, fetiism.• criminologie6 uciga sadic.

2. 7ersoana care manifestă tendin%e isterice se caracterizează prin6• trăsături de caracter6 necesitate de aprobare, sete de glorie, dorin%ă de a plăcea, cochetărie.• orientare profesională6 actor, politician, profesii artistice, modele, manechine.• sublimare6 arte.• patologie6 isterie, fobie, terori nocturne.• criminologie6 escrocherii.

3. 7ersoana care manifestă tendin%e depresive se caracterizează prin6• trăsături de caracter6 curiozitate, infidelitate, generozitate, lipsa măsurii.• orientare profesională6 anticar, colec%ionar de obiecte de artă, critic de artă, pictor.• sublimare6 artă, economie, economie politică.• patologie6 depresie, melancolie, fetiism.• criminologie6 furt.

&estul este utilizat n activitatea psihiatrului, psihoterapeutului, criminologului i n orientarea i selec%ia profesională.

;&;& Teste e=0resive1. estul satului. +opiii utilizează, n mod spontan, n 8ocurile lor, obiecte miniaturale cu care

construieasc o lume imaginară. 7entru psihologul :oKenfeld, aceste 8ocuri au servit drept imbold n elaborareaunui test proiectiv pentru copii. (ubiectului i se prezintă o cutie cu 1!> de 8ucării de lemn reprezentnd persona8e,

case, copaci etc. i i se cere să construiască un sat, dispunnd 8ucăriile pe un platou după bunul lui plac. (eobservă comportamentul copilului i se fotografiază produsul final. (e analizează6

• timpul de laten%ă;• atitudinea generală a subiectului;• localizarea zonelor de lucru;• comentariile verbale i mimice ale subiectului.

aza a doua presupune aplicarea unui chestionar. ntrebările nu se pun ntr#o ordine riguroasă. Iatăcteva e-emple din chestionarul stabilit de autor.

• (atul construit este inventatH• +um este peisa8ul n 8urul satuluiH• +e vrstă ave%i i ce meserie profesa%i n acest satH• (atul va fi atacatH De cineH +ndH• 9ste vreun copil nefericit n satH


27/28

&estul este un bun revelator al perturbărilor psihice.2. 5esenul unui om. "ceastă metodă a servit, ini%ial, la determinarea, pe baza numărului de detalii

desenate, a maturizării intelectuale a copiilor /&estul Coodenough5. +linicienii care au aplicat proba n mode-tensiv i#au dat nsă seama de faptul că desenele erau adesea influen%ate de aspecte nontelectuale. 7ornindu#sede la această constatare, desenul unui om ncepe să fie utilizat ca probă de e-plorare a personalită%ii.

n metoda elaborată de Machover, subiectului i se prezintă o filă de hrtie, un creion i o gumă, cerndu#

i#se să deseneze un om. După efectuarea desenului, copilului i se oferă o filă identică i, dacă acesta a desenatun băiat, i se spune să deseneze o feti%ă, i invers. 7artea a doua, verbală, constă dintr#un chestionar administratsuccesiv pentru fiecare desen, care#l a8ută pe copil să compună o povestire despre oamenii desena%i. 7rezentămn continuare cteva secven%e din acest chestionar.

15 Inventează istoria acestui persona8 de parcă ar fi o poveste.25 +e face elH35 +e vrstă areH45 n ce clasă esteH!5 +are este dorin%a lui cea mai mareH)5 9ste deteptH*5 9ste sănătosHA5 9ste fericitHB5 +are snt gri8ile luiH

1>5 +nd se nfurieH115 +are snt obinuin%ele sale buneH125 +are snt trei dintre obinuin%ele sale releH135 "re mul%i prieteniH145 +e se vorbete despre elH1!5 i iubete familiaH MamaH &ataH1)5 i place coalaH1*5 Iese deseori cu băie%iiH +u feteleH1A5 +nd zice că s#a amuzat bineH1B5 +are snt dorin%ele sale principaleH2>5 +u cine seamănăH215 "i vrea să#i semeniH225 (pune#mi tot ce vrei despre acest persona8.

"naliza se referă la două categorii de analiză6 formală /mărimea desenului, amplasarea lui pe filă,simetrie, propor%ii5 i de con%inut6 temă, atitudinea persona8ului, vestimenta%ie, accesorii, e-presie facială i posturală. n interpretare. (e acordă o mare importan%ă omiterii anumitor păr%i ale corpului sau dispropor%iilor evidente. (e afirmă, de e-emplu, că oamenii desena%i de copiii cu tulburări auditive snt, n general, lipsi%i deurechi, au urechi foarte mari sau urechile snt desenate n linii accentuate. 7entru realizarea unui diagnosticeficient, se recomandă suplimentarea unor asemenea teste cu alte teste de personalitate.

'I'LIOGRA-IE1. 5icţionar de psiholo!ie, :arousse, 'ucureti, 2>>>.2. Dncă, M., este de creativitate, 'ucureti, 2>>1.3. :ăzărescu, M., Psiholo!ie clinică, Telicon, &imioara, 1BB4.4. Murean, 7. /coord.5, este de aptitudini, 'ucureti, 1BB1.!. 7laton, +. 7ntroducere -n psihodia!nostic, +hiinău, 2>>*.

). 7laton, +. Serviciul psiholo!ic şcolar , +hiinău, 2>>1.*. 7laton, +. /coord5, rientarea şcolară şi profesională, +hiinău, 1BB4.A. 7laton, +., (emionov, (., este de personalitate, +hiinău, 1BB3.B. 7laton +., (emionov, (., 5evoltarea mentală= e"aminare şi stimulare, +hiinău, 1BB3.1>. 7laton, +., (emionov, (., 5evoltarea mentală= e"aminare şi stimulare /"ne-e5, +hiinău, 1BB3.11. 7laton +., (emionov (., %hid psiholo!ic. >colarul mic, +hiinău, 1BB4.12. =oca M., 8etode de psihodia!nostic, 9D7, 'ucureti, 1B*2.

XXX1. "nzieu, D., +hamber, +h., 4es méthodes proectives, 7.

2*


28/28

*. Tuteau, M., 8anuel de pscholo!ie differentielle, 7aris, 1BB!.A. Curevici,. M., Psiholo!hicesaia dia!nostia detei i podrosov, MosQva, 1BB!.B. :aveault, D., Cregoire, U., 7ntroduction au" th@ories des tests en sciences humaines, 7aris, 'ru-elles,

1BB*.1>. $emov, =. (., Psihodia!nostia, MosQva, 1BBA.11. 7erron#'orelli, M., 7erron, =., 4?e"amen pscholo!i+ue de l?enfant , 7

Rezumat Diagnostic

Documents

Transcript of Rezumat Diagnostic