Rezolvari Subiecte Marketing

8/15/2019 Rezolvari Subiecte Marketing

http://slidepdf.com/reader/full/rezolvari-subiecte-marketing 1/29

1.Conceptul de marketing,dimensiunea filozofica , procesuala sau

dimensiunea metodologica

Concept complex- abordari : • proces – economic, comercial, social

• activitate practica• atitudine fata de client• instrument social• tehnologie managerial• functiune a intereprinderii/organizatiei• structura de institutii

Defnitie: Identicarea nevoilor si dorintelor consumatorilor in vedereasatiafacerii lor, mai ecient decat concurenta, in conditii de prot .

A. Dimensiunea flosofca

• atitudine orientata spre client avand obiectiv esential: obtinerea beneciilorprin satisfacerea dorintele consumatorului mai ecient decat concurenta

• losoa organizatiei – cunoasterea si intelegerea nevoilor si dorintelorconsumatorului

- clientul este punctul de plecare in actiunile de marketingIn cazul arhitectului client :persoane fizice, persoane uridica, administratia

publica, !.".#., fundatii

$onceptia de %arketing a unei organizatii de proiectare-&.I.'., (.).*., (.'., etc

+rivirea organizatiei - prin ochii consumatorului de constructii si urbanism

- din punctul de vedere al eigentelor si dorintelor clientului

- cercetarea nevoilor, dorintelor individuale,colective

- urmarirea produsului constructii, urbanism in timpulconsumului- eploatarii

- urmarirea gradului in care ele satisfac nevoile si dorinteleconsumatorului

"ou-comportament al proiectantului- proiecteaza functie de cerintele

beneciarului individual si colectiv sub aspectul: cunoasterii mediului social-economic adaptarea permanenta la schimbarile si evolutia acestuia.

B. Dimensiunea procesuala

Marketingul -un proces social si managerial prin care se asigura orientareaorganizatiei catre :nevoile pietei,mecanismele de satisfacere ale acestora .

0



-procesul de satisfacere a dorintelor si necesitatilor prin schimbul debunuri si servicii sau

valori intre grupuri si persoane

Obiectul activitatii practice de marketing:

-1ranspunerea conceptului de %arketing in realitate prin :actiuni,programe,rezolvari-$omple de activitati avand drept nalitate: - ecienta maima economica si sociala prin folosirea unor resurselimitate

- pentru satisfacerea nevoilor consumatorului: - mereu in crestere sidiversicate ca structura si calitate

-$a proces, %arketingul: serii de decizii strategice ce asigura satisfacerea optima aclientului

Marketingul -proces de planicare si concepere a unor idei, bunuri si serviciide:stabilirea pretului, promovarea acestora, distribuirea ,astfel incat sa satisfacacerintele indivizilor

- unctiunea organiatiei de proiectare orientata catre :

-satisfacerea neviolor clientului prin implementarea unui sistem - promovare,diriare ,control- stabilirea obiectivelor, politicilor si strategiilor de %arketing- organizarea structurii organizatiei conform acestor aspecte

!. Dimensiunea metodologica -gandirea si actiunea practica implica utilizarea unui instrumentor de %arketing

-ansamblu de metode, procedee si tehnici de -cercetare ,actiune,analiza ,organizare ,control

care sa asigure informatii in urma studierii pietei, sa promoveze,sa distribuiebunurile si serviciile

2.Functiile marketing-ului

"unctii undamentale

0 functia de investigare a pietei si a necesitatilor de consum2 functia de racordare a activitatilor organizatiei la dinamica mediului ambient

"unctii derivate

3 functia de satisfacere a necesitatilor de consum in conditii optime

2



4 functia de maimizare a ecientei economice

#$ "unctia de investigare a pietei si a necesitatilor de consum

investigarea mediului socio-economic si obtinerea informatiilor referitoare la:• pietele efective• pietele potentiale• ansamblul necesitatilor de consum• comportamentul clientului / consumatorului

%$ "unctia de racordare a activitatilor organiatiei la dinamica mediului

ambient

realizarea obiectivelor strategice de organizare prin:cresterea capacitatii deantrenare a tuturor resurselor si adaptarea a activitatii la cererile pietii siconsumatorului

&$ "unctia de satisacere a necesitatilor de consum in conditii optime

producerea si oferirea numai a acelor bunuri, produse si servicii necesareconsumului

• realizarea corelarii intre nevoile societatii si resursele disponibile

'$ "unctia de ma(imiare a efcientei economice maimizarea ecientei economice/ sociale prin optimizarea protului ce

asigura eistenta si dezvoltarea organizatiei maimizare prot pe termen lung – consecinte dezastruoase

– deteriorarea imaginii organizatiei

3.Raspunsul consumatorului la stimuli

a$ comportamentul raspunsurilor de rutina: – intervine in cazul achizitionarii de bunuri si servicii cu cost mic, de consumcurent, pentru care nu consuma mult timp in efortul de selectie

b luarea deciiilor la limita: – situatie care apare atunci cand cumpara un produs/ serviciu ocazional,pentru care are nevoie de timp moderat de informare si deliberare

c$ luarea deciiei e(tensive– apare in situatiile cand se achizitioneaza bunuri/ servicii nefamiliare, scumpe

5presupune o decizie complea necesita multiple criterii de analiza pe timp lung

d$ comportamentul impulsiv de ac)iitionare– acest tip de comportament este determinat de un stimul puternic si

constient de a achizitiona imediat un bun/ serviciu

4.Comportamentul clientului inainte, in timpul si dupa proiectare

3



in etapa de inceput,inainte de proiectare

$omportamentul este in6uentat de

• necesitati personale• posibilitatile nanciare, materiale• dorinte• informatii de specialitate

In aceasta situatie beneciarul – eamineaza ofertele si eplicatiile proiectantului

– decizia este greu de luat de catre beneciarsingur ,caz in care apeleaza la diverse modalitati de fundamentare obiective sausubiective

Interesele personale ale beneciarului,/consumatorului/clientului de servicii deproiectare sunt legate de urmatorii parametri:

• relatia de grup social/socio-grup

mentalitati,obiceiuri,automatisme,traditii,mostenire,etc• apropierea de locul de munca• apropierea de servicii sociale: gradinita, scoala• apropierea de servicii de aprovizionare• accesibilitate catre zone sport, agrement, spatii verzi, hobb7

in timpul procesului de proiectare

In aceasta perioada de structurare si elaborare a proiectului se vor include inconceptia proiectului:

•

informatii privind structura psihologica a beneciarului/ beneciarilor• proiectantul se va transpune imaginativ in viitorul cadru de viata creat• tipologia si modul de proiectare denite de acesti parametri vor deniconceptia spatiala a viitoarei cladiri

dupa fnaliarea procesului de proiectare

8upa primirea proiectului si dupa perioada de realizare a constructieibenefciarul revine la starea de ec)ilibru de dinaintea inceperii demersurilorde achizitionare a unor servicii de proiectare dar pe un palier superior ,imbogatitde eperienta intregului ciclu la care a luat parte activa.

In aceasta situatie proiectantul/furnizorul de servicii de proiectare trebuie sastudieze si sa analizeze - modul de comportare aindivizilor si relatiile dintre utilizatori si functionarea cladirii in eploatare – prindeterminarea tipologiei comportamentale se determina calitatea produsului dearhitectura – daca utilizarea produce satisfactie utilizatorilor stabili sau ocazionali

4



5. Mecanismul comportamental al eneficiarului proiectului de

ar!itectura

+roiectul de arhitectura si obiectele ce se construiesc pe baza lui sunt stimuli

pentru beneciari/utilizatorii care le receptioneaza prin trairile pe care le genereazaacestea asupra lor ,asupra familiei,asupra socio-grupului din care acestia fac parte.

'cceptarea produsului arhitectural ,produs generat de procesul deproiectare si eecutie este scopul urmarit de investitor si proiectant prinin6uentarea comportamentului clientlui

*timuli pentru ormarea mecanismului comportamental

Dorinta:- obtinerii unui produs arhitectural

- beneciarul isi ordoneaza mental oportunitatile ,necesitatile,dorintele si aspiratiilesi le transforma in 6u informational catre proiectanti

+normarea reciproca-+rocesul de conceptualizare si proiectare este bidirectionalpornind de la necesitatile de cunoastere si informare reciproca in vedereastructurarii unei disponibilitati mentale pentru realizarii investitiei. $ele doua directiide actiune sunt:

- 6u de informatii benefciar proiectant 6u care imbogasete si faciliteazaprocesul de proiectare cu informatii si cunostiinte referitoare la client:sociopsihologice, culturale specice

- 6u de informatii proiectant benefciar ,6u prin care se determinaconsumatorul de servicii de proiectare sa declanseze un proces de:re6ectare asuprapropunerilor, reluarea 6uului informational

$ele doua 6uuri informative genereaza - diversicarea epresivitatii spatiale,stimularea creatiei, adaptari functionale, personalizarea epresiei

+rocesul de informare reciproca si de ltrare a informatiei prin:procese de gandire,dialog, confruntare constructiva.

". Mediul de afaceri, organizatia de proiectare, mi#ul de marketing inproiectare $mediu intern si mediu e#tern

Mediul de afaceri

9



(ubieci ;ore

$ondiii eterne %ediu de %arketing $ondiii interne

%'"'#<)

)elaii cu clienii

ORGANIZAŢIA DE PROIECTARE

=



%'"'#<)

')>I1<$1 '*1? (+<$I'*I1'1<

$ om p ar t i m ent

m ar k et i n g

$ om p ar t i m ent

e c on omi c

$ om p ar t i m ent

pr oi e c t ar e

+)!8@(+)!I<$1

+I'1'

$*I<"1@*

Componente ale Mediului de Marketing intern – variabile controlabile

- conducerea i !tilul de conducere al or"ani#a$iei- re!ur!ele %ateriale i u%ane

- variabilele %i&ului de %ar'etin"Mi#ul de marketing – (conce)t ce re)re#int* !etul de in!tru%ente de %ar'etin" )e care

or"ani#a$ia le utili#ea#* )entru a-i atin"e obiectivele+ ,P. /otler0

Dac* !trate"ia de %ar'etin" e&)lica (ceea ce trebuie facut+

Mi&ul de %ar'etin" arata (cu% trebuie facut+- 1n!u%ea#* )ro)riet*$ile caracteri!tice ale

or"ani#a$iei )e care acea!ta le utili#ea#* )entru influen$area cererii )entru )rodu!ele

,)roiectele0 reali#ate de acea!ta e&)ri%ate 1n ur%*toarele variabile controlabile – cei 2 P

A



+rodus – +roiectBarietate tipologica$alitate - arhitecturalCfunionalCconstructivC

estetica8esign – prezentare$aracteristici tehnic-ec.'mbalare – legare. marketing8imensiuni(ervicii incluse - corecturi - urmCrire

- completCri#aranii de proiectare

+lasament

$anale de distributie Di proiect

'coperire tipologicC funciuni

Bariante - funcionale

- spaial volumetrice

'mplasare – poziie organizaie

+roiecte tip stocuri

%od de livrare proiect

+re

+re conform norme de proiectare)abaturi – reduceri

;acilitati - deplasare teren

schimbare soluiianalize

+erioada de platC proiect

+romovare

)eclama produselor - proectelor'ciuni promoionale:conferinesimpozioaneconcursuri+ublicitatea org. de proiectare

)elaii cu publicul – clientul

+romovare;ora de vEnzare proiecte

+I'F'

FI"1?

Mediul de marketing e#tern – Totalitatea for$elor necontrolabile la care or"ani#a$ia trebuie !*-

i ada)te#e )olitica %ana"eriala i de %ar'etin"

A 3 %icro%ediul – )artici)an$ii din %ediul a)ro)iat or"ani#a$iei – cuno!cuti in "eneral –

influen$ea#* )olitica or"ani#a$iei

4 3 %acro%ediul – for$e cu ra#* %are de ac$iune ce ac$ionea#* a!u)ra tuturor co%)onentelor %icro%ediului or"ani#a$iei

A. Micro%ediul or"ani#a$iei de )roiectare

3 5urni#ori - de eci)a%ente 6 de %ateriale6 !ervicii de avi#are

3 7ub)roiectare – )e !)ecialitate

G



3 Inter%ediarii – cei ce aduc clien$ii

3 Clien$ii ,beneficiarii0 – co%)onenta cea %ai i%)ortant*

3 Concuren$a – celelalte or"ani#a$ii de )roiectare

3 Ad%ini!tra$ia )ubic* - central*6 local*6factori de avi#are

3 Or"ani!%e financiare - b*nci6 finan$atori6 fonduri !tructurale

3 In!titu$ii %a!!-%edia - revi!te6 #iare6 radio6 T86 internet

3 A!ocia$ii )rofe!ionale - R9R6Ordinul Aritec$ilor6 9AR

3 A!ocia$ii ale cet*$enilor - ONG65unda$ii6etc

3 Atitudinea )ublica fa$* de or"ani#a$ia de )roiectare

4. Macro%ediul or"ani#a$iei de )roiectare-mediul stail – %o%ent de !curta durata ,e&ce)tie cand )erioada de cre!tere econo%ica e!te

con!tanta0

-mediul sc!imator – )er%anente %odificari6 in "eneral )revi#ibile6 nece!ita o vi#iune de

)er!)ectiva

- mediul turulent – !ci%bari accentuate6 frecvente6 bru!te6 i%)revi#ibile,fle&ibilitate !i

ela!ticitatea !tructurii internea or"ani#atiei0

%. Functia de planificare

- prin aceasta functie se stabilesc:

'. obiectivele si actiunile

&. ordonarea in timp a actiunilor

$. alocarea resurselor pentru desfasurarea actiunilor

8. crearea mecanismelor de control

<emplu: !rganizatia de proiectare

'. !biectiv – penetrarea pe piata proiectarii de locuinte colective'ctiuni – cunoasterea functiunii, analiza pietei, analiza concurentei,

analiza personalului necesar, atragere de comenzi

&. !rdonarea actiunilor in timp-analiza pietei,concurenta, pregatescpersonalul in stiinta rezolvarii functiunii,atrag comenzi,desfasorprocesul de proiectare propriuzis

$. 'locare resurse:umane ,materiale, fnanciare,te)nologice

H



8in punct de vedere managerial functia de planicare se manifesta pe douapaliere:

- planifcare strategica

- planifcare operationala

&.'naliza ()*+- puncte tari, slae, amenintari, oportunitati

A. !unoasterea resurselor si oportunitatilor actori de mediue(tern

Mediu e(tern: - )iscuri – factori din mediul etern ce primeduiesc atingereascopului,

- !portunitati – factori din mediul etern ce favorizeaza atingerea scopului,

obiectivelor

B. +dentifcarea slabiciunilor si calitatilor organiatiei

Mediu intern: (labiciuni – factori - care impiedica atingerea scopului

- care fac organizatia vulnerabila in raport cu mediul

$alitati – factori ce favorizeaza organizatia in actiunile de atingere ascopului

- 'nalizele ' si & formeaza tipul de analiza (!1

0J



. Functia de organizare

- se ocupa cu stabilirea actiunilor propriu-zise de organizare a muncii privitor la:

- volumul de munca- grupare de activitati- relatii interne / eterne- raportul temporal

- aceasta functie creaza structurile organizatorice ce vor efectua munca, activitatile

- in cadrul acestei functii se realizeaza:

- recrutare personal- formare personal- evaluare pregatire personal

1. Mar'etin"-ul urban

- reprezinta alinierea politicilor urbane

-stiinta de a-ti vinde cat mai bine orasul – in scopul dezvoltarii economice durabile

- +romovarea orasului

- +linierea politicilor de dezvoltare urbana la - cerintele factorilor economici locali,asteptarile factorilor eterni

00



- )eorganizarea administratiei locale in sensul orientarii planicarii asupraKclientilorL factori economici locali sau factori economici eterni

- )ezultatele planicarii depind de:satisfacerea KclientilorL, calitatea si cantitateaserviciilor urbane, prin negociere si comunicare intre actorii urbani

Marketing urban – instrument al competitiei la scara - regionala, nationala saueuropeana

- proiectarea orasului spre nivele teritoriale superioare pentru a atrageactori ai dezvoltarii locale

- competitia intre orase se bazeaza pe resursele oraselor – aspectespecice

- baza economica

!rasele care genereaza confort urban pentru locuitori pot atragefactori economici eterni

'stfel, marketingul urban aunge la cei ' – mi(ul de marketing

rodus – oras – functiuni si servicii eistente in oras

oitie ,plasament– oras - client – cum aunge acesta la servicii si functiuniurbane

ret – oras – pretul serviciilor, distributia serviciilor si functiunilor,accesibilitatea pentru toate socio-grupurile

romovare – oras – publicitate – relatii cu publicul – comunicare - competitie

02



11.omeniul pulic. omeniul pri/at

Domeniul public – totalitatea bunurilor mobile si imobile dobandite potrivit legii,a6ate in proprietatea publica a unitatilor administrativ-teritoriale carepotrivit legii ori prin natura lor sunt de folosinta sau de interes public

local ori udetean, declarate ca atare prin hotarare a consiliilor udetene sau locale si care nu au fost declarate prin lege bunuri de uzori de interes public national.

• bunurile propritatea publica sunt inalienabile• bunurile proprietatea publica pot – date in administrare catre – regii

autonome, institutii publice, concesionate, inchiriate, date in folosintagratuita institutiilor de utilitate publica

rasaturile domeniului public:

- bunuri ce trebuie proteate si transmise generatiilor viitoare

- bunuri supuse – regimului uridic administrativ sau -regimului mit de drept public si privat sub controladministrativ

- bunuri cu semnicatia unor valori de interes public in sensul ca apartin patrimoniului national– natural,cultural,istoric

- bunuri ce sunt in proprietatea unor personae de drept publicroprietatea privata

- 8reptul de proprietate este garantat prin $onstitutie- +roprietatea private este – garantata prin legesi ocrotita indiferent de

titular- "imeni nu poate epropiat decat pentru o cauza de utilitate publica,

stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire

- este interzisa – nationalizarea sau orice masuri de trecere silita inproprietate publica a unor bunuri pe baza apartenentei – sociale, etnice,religioase, politice, de natura discriminatorie a titularului

- pentru lucrari de interes general autoritatea publica poate folosi subsoluloricarei proprietati imobiliare cu obligatia de a despagubi titularul pentru daune

aduse solului, plantatiilor, constructiilor.

- dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectiamediului, buna vecinatate, oricarei sarcini legale ce revine proprietarului

- averea dobandita licit nu poate conscata caracterul licit este prezumat

03



bunurile provenite din – infractiuni ilicite si contraventii pot conscate conformlegii$onform legii – udetele, orasele, comunele sunt persoane uridice in consecinta audrept patrimoniu terenuri si constructii

In aceasta calitate de persoane uridice: statul, /udetul, orasul, comuna

pot avea in proprietate imobile care formeaza domeniul privat al entitatilor uridiceadministrative. In acest contet nu putem discuta de domeniul privat ala al uneisocietati comerciale.

12.0arcela si elementele ei

+arcela este un imobil. arcela e o suprafata de teren cu sau fara limite vizibile peteren care are un numar cadastral , eventual o adresa, unul sau mai multiproprietari si e inscrisa intr-un teritoriu administrativ.

0lemente ce caracterieaa parcela :elemente de identitate, geometrice,

urbanistice, economice juridice, tehnice

# 0lemente de identitate a identifcarea parcelei inseamna

– numar cadastral-adresaunde este adresa nutoate parcelele au adresa,teritoriu administrativ in care se inscrie parcela,proprietarul.

b$ limitela parcelei care sunt de fapt si uridice

• aliniament – limita cadru catre domeniu public al unei parcele− limite laterale− limita de fund sau din spate*f% 0lemente geometrice – dimensiunile parcelei

• lungimea aliniamentului *a• lungimea laturii din fund*f

− adancimea'8imensiunile geometrice intereseaza din punct de vedere al

construibilitatii- capacitatea terenului de a primi constructii pe suprafata. 1erenuri – construibile

-neconstruibile - dimensiune mica

Limita construibilitatii- regulamentul de constructii e o lege secundara carestabileste modul cum se construieste intr-o localitate.

04



)egulamentul spune ca incaperile principale de locuit: camera de zi,dormitor, birou se orienteaza catre strada sau fundul curtii. Incaperile auiliare:scara, Mc etc se orienteaza catre vecini, acolo unde nu e calcan.$e e sub Hmparcela nu e construibil.

'dancimea laturilor 9 m – ca sa se cunoasca cu vecinul si sa e 0Jm- intrecamerele de locuitcu vedere trebuie sa e o inaltime de cam 0J m deci un minimde parcela construibil a 03 m adancime.

*upraata parcelei - minim de parcela de 09Jmp

& 0lemente urbanistic - accesul in strada, relieful, unghiurile intre laturileparcelei.

'ccesul in strada se face prin aliniament ,accesul se face pe o strada de mai micaimportanta

si aceasta in6uenteaza modul cum se face casa.*a parcelele insiruite – acces grupatsa usureze accesul pe strada, pericol pentru pietoni, bordura care se teseste.

)elief – panta si compozitia terenuluiconditii geotehnice o parcela cu declinitatepiuternica e o mare problema.

@nghiul dintre laturi – nu se poate utiliza parcela pentru construire cind aceastea

depasesc – parcela e greu de valoricat, aproape neconstruibila.

' 0lemente economice aceste elemente fac pretul parcelei

- folosinta – utilizarea actuala cand se face constatarea - destinatia – utilizarea conform planurilor de urbanism aprobate

- pretul terenului ce deriva si din impozitele ce se platesc pe parcela

1 0lemente /uridice - proprietarul sau proprietarii

- limitele parcelei

- locatia unor drepturi:

locator - proprietar care pe baza de contract cedeaza unul din drepturile de

proprietate asupra unui imobil unei alte persoane.

locatar – persoana care prin contract preia de la un locator drepturile de proprietateasupra unui imobil.

*ervituti naturale – sunt acelea care au cauza un fenomen natural

• cursul unei ape – apa mananca din teren,

09



depune mal, uneori inunda, deci e o servitute aacelui teren

• terenuri inundabile• terenuri alunecatoare• scurgerea apelor de ploaie de pe alte terenuri-

cel ce primeste de pe terenul din amonte nu arevoie sa o abata cod civil• zacaminte din subsoleemplu : apa freatica

*ervituti create de om – prin lege

- dreptul de trecere prin proprietate

$el prin proprietatea pe care se trece nu are voie sa modice traseul si nu are voiesa-l inchida

- drept de trecere la apa

8e-a lungul oricarei ape curgatoare sau statatoare eista o portiune unde trebuiesa ai trecerede-a lungul malului

- culoar de protectie a tuturor instalatiilor supra,subteraneai aeriene.

- eploatari subterane

- servitutea zidului si santului comun

-(ervitutea scurgerea streasinilor

-(ervitutea de vedere asupra proprietatii vecine-(ervituti urbanistice – nu sunt recunoscute de uristi ca

ind servituti

-zona non aedicandi – zona pe care planurile de urbanism ne interzic a seconstrui

- zona la care inaltimea e limitatanon altius tollendi -nu se tolereaza mai inalt

- zonele functionale

- zonele proteate - construite - naturale

- monumente.

2 .0lemente te)nice – reprezinta chintesenta conditiilor de construibilitateale parcelei. <le provin din planurile de urbanism si amenaarea teritoriului aprobatesi dau masura construibilitatii unei parcele.

0=



<lementele tehnice se referaregulamente la: ce se poate

construi functiuni, tipuri de constructii, materiale de constructii, cat se poate

construi densitate, inaltimea de construire, cum se poate construi in cemodprovizorii, durabile, din lemn, paie,beton, ordinea construiri3 o etapizare,sensul construiriiintai la strada.

13.(R++

*ervituti rurale: - servituti ce se eercita asupra fondurilor de pamant sau infolosul lor indiferent de amplasamentul acestui fond de pamnatla tara sau laoras :servitute de trecere,servitute cu ape pluviale.

*ervituti urbane: - sunt servituti ce se mainfesta asupra unei constructii sau infavoarea ei indiferent de faptul daca constructia se a6a la tara sau la oras.

4ecinatate vecini sau parcele vecine sunt acelea ce au in comun o parte dinproprietate prin servitutea zidului sau santului comun, deci parcelele ce au cel putinun punct din limita comuna. *imitele parcelelor sunt elemente uridice.

$are sunt servitutile rezultate din relatia de vecinatate

• buna vecinatate• pastrarea unor bune relatii de vecinatate- acceptarea unor servituti asupra

terenurilor, care izvorasc din aceasta relatie de vecinatate.

#.Alaturarea acelorasi unctiuni pe parcele vecine

- acces carosabil langa acces carosabil- gara langa gara – astfel ca functiunile sa eneze cat mai putin pe vecini

- cladire langa cladire iar la limita calcan langa calcan

- surse de zgomot din interiorul parcelei cat mai departe de vecinioc decopii,piscina, terasa

- surse de necesitate cat mai departate de vecinigunoi, closet, atelier de hobb7

%.Alaturarea acelorsi unctiuni in cladiri vecine- fatada la fatada, calcan la calcan

- camerele in acelasi el3dormitoarele , camera de i, biroul-spre strada si

undul gradinii

&.+mpartirea distantelor obligatorii in mod egal intre vecini'.4ederile de pe o parcela pe alta trebuie limitate la minimum – nu iifac si balcon acolo deoarece vad foarte bine la el, nu am senzatia deintimitate.

0A



1.*porurile care se pot acorda pentru construirea pe o parcela secantoneaa in ona mediana a parcelei si nu in onele de margine.2.arcele vecine ce au unctiuni dierite trebuie sa departee catmai mult constructia de limita de vecinatate.- in aceste cazuri cand eista parcele vecine cu parcele semipublice trebuie

facuta fatada la limita de vecinatate-ambele sa aiba fatade.

5. *ervitutea plantatiei pe proprietate: - daca eista un arbore care faceparte din zidul sau santul comun el e proprietatea la amandoi vecini.

'rborii inalti trebuie sa e plantati la minim 2 m de limita de proprietate candnu fac parte din zidul comun. 8aca e arbust trebuie sa e la J.9 m

G. *ervitutea constructiilor vecine modul de construire pe o parcela impunemodul pe parcelele vecine

)etragerea constructiei astfel incat sa permita amenaarea gradinii de fatada cu

arbori inalti.'- construieste primul – el in6uenteaza tot sirul

&- va putea construi tot asa ca si ' sau cuplat cu $

$- nu are decat solutia – cuplat

8eci ' a impus o servitute lui $ prin intermediul lui &. 8 si el e in6uentat de '.

a. $onstruirea pe o parcela impune vecinilor modul de construire

b. $onstruirea pe o parcela trebuie respectata de catre vecini

c.$onstruirea pe o parcela trebuie sa permita construirea pe parcelele vecine.

d. $alcanul trebuie acoperit cu calcan.calcanNzid orb pe limita proprietatii 'obliga pe & la reciprocitate

#6. *ervitutea de ona prote/ata

Oona proteata impune asupra parcelelor de acolo alte reguli decat in restulorasului.

##. *ervitutea preponderentei spatiului public asupra celui privat.

(patiul public impune spatiului privat :

- alinierea, in virtutea vecinatatii

- alinierea trebuie sa e egala pe ambele parti ale strazii , simetrie fata de aulstrazii

0G



- eproprierea pentru cauza de utilitate publica- egal repartizata fata de aulstrazii

- fatadele

- aranamentul constructiilor de-a lungul strazii

- accesul auto si pietonal pe parcela

- garduri, impreurimile catre spatiul public

- retragerile si tesiturile la coltul strazii

- elemente de reclama, asasignalectica

-semne de circulatie, semnale.

14. 0retul terenului

-este dat de renta funciara-castigul adus de produsele care se obtin din eploatareaterenului

-se adauga cresterea valorii in timp a terenului

7enta –venit, prot regulat pe care il poate obtine un proprietar in virtuteadreptului de proprietate asupra unui teren.

)omania –ultima perioada tendinta in zonele urbane, zonele periurbane, zonele

metropolitane, este de trecerea terenului agricol in intravilan si schimbareacategoriei de folosinta din arabil in curti constructii.

'cest lucru se realizeaza prin intermediul documentatiilor de urbanism

- plan urbanistic general +@# aprobat

- plan urbanistic zonal +@O aprobat

-aceasta transformare creste valoarea terenului de 0J-2J ori

)aportul pret teren agricol/pret teren urbanN0/0J- 0/2J

"actori ce in8uenteaa cresterea preturilor terenurilor urbane

-gradul de echipare cu infrastructuri

-calitatea terenului urban-construibilitatea

0H



-'mplasament-centralitate, grad de periferie, accesibilitate

-;actori urbanistici-capacitatea terenului de a f i construit:dimensiuni,forma,destinatia terenului nu folosinta prin planuri de urbanism zonareafunctionala,prevederi urbanistice privind bilantul spatialpot, cut ,regim de inaltime,

densitate etc15.0retul constructiilor

In principiu pretul constructiilor deriva din cele 3 principale componente ale sale

-costul operatiunii

-costul constructiei

-pretul terenului

*a aceste 3 componente se adauga protul si impozitele.

!ost-suma de bani cheltuita pentru producerea sau cumpararea unui bun terenefectuarea unei lucrari,prestarea unui serviciu.

roft-venitul adus de capitalul utilizat in realizarea costructiilor,reprezentanddiferenta dintre incasarile la vinderea constructiei si totalul cheltuielilor efectuatepentru realizarea si vinderea constructiilor.

+mpoite-plata obligatorie stabilita prin lege pe carecetatenii,intreprinderile,organizatiile,etc o varsa din venitul lor in bugetul statului,inconformitate cu anumite norme de impunere, contributie.

!ostul unui produs este suma pe care o plateste investitorul pentru realizarea sivanzarea constructiei.

retul poate -pret de vanare-este pretul pe care-l stabileste producatorul,antreprenorul,investitorul pentru a avea prot.

-pret de cumparare-este suma reala de bani pe care o platestecumparatorul

!omponentele pretului

In urma unor analize statistice,comparative privind ponderea procentuala din pretulconstructiilor s-a auns la urmatoarele componente.

!-constructia propriu-isa-pretul constructiei propriu-zise ind compus la randullui din:constructii, utila/e, proiectare

$onstructia propriu-zisa $ apro.4JP din total pret iar in cadrul acesteia proiectareareprezinta 4-9P

2J



-pretul terenului variaza functie de diverse determinante intre 2J-4JP

O-operatiunea care presuspune doua etape distincte

-stadiu initial al afacerii cand operatiunea reprezinta-studiul de piata,fezabilitatea, analize de preturi,etc

-stadiul fnal cand constructia este gata moment in care operatiuneareprezinta operatiuni de promovare si reclama

1%. ez/oltarea regionalaez/oltarea regionala e!te un conce)t ce ur%are!te i%)ul!ionarea !i

diver!ificarea activitatilor econo%ice6 !ti%ularea inve!titiilor in !ectorul

)rivat6contributia la reducerea !o%a:ului !i i%bunatatire a nivelului de trai.

0olitica de dez/oltare regionala -an!a%blul de %a!uri de )lanificare !i)ro%ovare de autoritatile6 ad%ini!tratie )ublice locale !i centrale6 in )arteneriat cudiver!i actori ,)rivati6 )ublici6 voluntari06in !co)ul a!i"urarii unei cre!teri econo%ice6dina%ice !i durabile6 )rin valorificarea eficienta a )otentialului re"ional !i local6 in !co)uli%bunatatirii conditiilor de viata.

Princi)alele do%enii care )ot !i vi#ate de )oliticile re"ionale !unt; de#voltareainter)rinderilor6 )iata fortei de %unca6 atra"erea inve!titiilor6 tran!ferul de tenolo"ie6de#voltarea !ectorului I.M.M.-urilor6 inbunatatirea infra!tructurii6 calitatea %ediuluiincon:urator6 de#voltare rurala6 !anatate6 educatie6 invata%ant6 cultura.

De#voltarea rurala !e refera la ur%atoarele a!)ecte; inlaturarea <di%inuarea !araciei in

#onele rurale= ecilibrarea o)ortunitatilor econo%ice !i a conditiilor !ociale dintre %ediulurban !i cel rural=!ti%ularea initiativelor locale= )a!trarea )atri%oniului !)iritual !icultural.

Cadrul de i%)le%entare !i de evaluare a )oliticii de de#voltare re"ionala il re)re#intaregiunea de dez/oltare6 con!tituita ca o asociere ene/ola de udete/ecine.Re"iunea de de!voltare nu este unitate administrati/e- teritoriala, !i nu arepersonalitate uridica.

*iecti/ele deba#a ale politicilor de dez/oltare regionala !unt ur%atoarele;

Di%inuarea de#ecilibrelor re"ionale e&i!tente6 cu accent )e !ti%ularea

de#voltarii ecilibrate !i) e revitali#area #onelor defavori#ate6 )reainta%)inarea)roducerii de noi de#ecilibre=

Inde)linirrea criteriilor de inte"rare in !tructurile 9niunii Euro)ene !i de acce! lain!tru%entele financiare de a!i!tenta )entru tarile %e%bre,fonduri !tructurale !ide coe#iune0=

20



Corelarea cu )oliticile !ectoriale "uverna%entale de de#voltare= !ti%ulareacoo)erarii interre"ionale6 interne !i internationale6 care contribuie la de#voltareaecono%ica !i care e!te in confor%itate cu )revederile le"ale !i cu acordurileinternationale inceiate cu Ro%ania.

1&.Regiunea de dez/oltare

Regiune -o #ona de teritoriu cu un an!a%blu de caracteri!tici interne ,)ro)rii06di!tincte !i con!i!tente6 fie ele fi#ice !au u%ane !i care ii confera oanu%ita unitate !e%nificativa !i care o di!tin" )e de alta )arte de alte #oneinvecinate.

Re"iunea )re!u)une doua a!)ect %a:ore ;

-deli%iatarea du)a anu%ite criterii ,i!torice6 "eo"rafice e.t.c.0

-nivel ad%ini!trative !ub-!tatal

Regiune de dez/oltare 6de programare, de proiect7

Ace!t ti) de re"iune ,intalnita !i in Ro%ania0 !e define!te !i !e deli%itea#a !)atial6 inra)ort cu anu%ite intere!e !i obiective !)ecific

A. Re"iunea ad%ini!trative6 daca ; %ari%ea6 !tructura !i functiile !unt adecvate

4. Re#ultatul unei a"re"ari co%)le&e de factori !i criterii care ra!)und nevoilor de acon!titui !tructuri in!titutionale eficiente

efinitia 0arlamentului uropean

>Prin re"iune de de#voltare !e intele"e un teritoriu care for%ea#a din )unct devedere "eo"ra)ic6 o unitate neta6 !au un an!a%blu !i%ilar de teritorii6 in caree&i!ta continuitate6 in care )o)ulatia )o!eda anu%ite ele%ente co%une !idore!te !a o de#volte cu !co)ul de a !ti%ula )roce!ul cultural6 !ocial 6 econo%ic>

1.'gentii de dez/oltare

-e!te o !tructura o)erationala care identifica )roble%ele !ectoriale !au "enerale!i !electea#a o !erie de )o!ibilitati !au %etodolo"ii )entru !olutionarea ace!tor)roble%e !i )ro%ovea#a )roiecte de !olutionare a )roble%elor.

'gentia de ez/oltare Regionala -Or"ani!%-ne"uverna%ental,non)rofit,de utilitate)ublica6 cu )er!onalitate :uridica

'triutii ; -elaborea#a; -!trate"ia6 )lanurile6 )ro"ra%ele de de#voltare re"ionala

- A!i"ura a)licarea )alnurilor !i )ro"ra%elor a)robate de CDR

- Atra"e !ur!e de finantare !i "e!tionea#a 5DR

22



- Or"ani#ea#a !i de#volata )arteneriate

- A!i"ura i%)le%entarea6 %onitori#area !i controlul )roiectelor

- Partici)a la elaborarea PND

Consiliu de dez/olatare regionala

'triutii 8 - anali#ea#a !i a)roba )ro"ra%ele !i !trate"ia de de#voltare re"ionala

- !)ri:ina elaborarea cu )arteneriat a PDR

- A)roba )roiecte !electate re"ional !au tran!%ite )ortofoliu la CNDR

- Pre#inta CNDR )ro)uneri )rivind utili#area 5NDR

- A)roba criteriile6 )roiritatile 6 alocarea !i de!tinatia 5DR

- Coordonea#a activitatea ADR

- 9r%are!te utili#area fondurilor alocate ADR

Consiliul 9ational de ez/oltare Regionala8

'triutii ; -avi#ea#a )oliticile !i !trate"ia nationala DR-PND

-)ro)une )ro"ra%e )rioritare de finantare 5NDR

-ur%are!te utili#area fondurilor alocate ADR

21.:ona metropolitan $ oiecti/e, poli de crestere, e#perienta

internationala

Obiectivele 9M

• 8ezvoltarea economica si sociala echilibrata a localitatilor din cuprinsulO% cu respectarea specicului acestora

• (tabilirea directiilor de dezvoltare durabila a localitatilor urbane sirurale in acord cu potentialul acestora si aspiratiile locuitorilor.

• #estionarea responsabila a resurselor naturale si protectia mediului• Identicarea sectoarelor de activitate• $resterea competivitatii, a cooperarii si a bunastarii localitatilor.• )ealizarea echilibrului intre amenaarea urbana si epansiunea urbana,

utilizarea ecienta a terenurilor in acord cu functiile urbanisticeadecvate.

• +unerea in valoare a patrimoniului cultural• +romovarea tehnologiei de transmitere si schimb de informatii si

comunicatii• +rotearea localitatilor impotriva dezastrelor naturale

23



• $resterea accesului la resurseoli urbani de crestere(priinirea dezvoltarii durabile a oraselor-+lanuri integrate dedezvoltare urbana!biective:

$resterea calitatii vietii $rearea de noi locuri de munca )eabilitarea structurilor urbane Imbunatatirea serviciilor urbane 8ezvoltarea structurilor de spriinire a afacerilor si a

antrepreneriatului• !rase desemnate Kpoli de crestereL ai )omaniei – 2JJG ># HHG/2JJG

&rasov, $lu-"apoca, $raiova, $onstanta, Iasi, +loiesti, 1imisoara0(perienta internationala

%<1)<Q – 0HH= – #lasgoM – $onferinta )egiunilor %etropolitane

constituie )eteaua Oonelor si )egiunilor %etropolitane. 09 membri!biective: (chimb de eperienta intre practicieni despre probleme strategice

commune +unerea in valoare a dimensiunii metropolei in planicarea spatiului

comunitar 'menaarea teritoriului si dezvoltarea armonioasa a metropolelor

<uropei prin promovarea competentei si conducerea adecvata aproceselor

$ooperarea cu privire la schimbul de cunostinte de eperiente in

domeniul amenaarii si dezvoltarii, cu scopul stabilirii si adoptarii debune practici.

02J zone metropolitane recunoscute 33 membre %<1)<Q

2JJ9 – $entrul de planicare urbana si metropolitana &ucuresti aaderat la %<1)<Q – integrarea teritoriului aministrativ &ucuresti cu teritoriulde in6uenta

22. Conceptual strategic de dez/oltare teritoriala a Romaniei $

/iziunea, misiunea, principia generale ; de aza

(emnificatia conceptului <dezvoltare teritoriala”

Ge!tionarea !)atiala a teritoriului tarii con!tituie o activitate obli"atorie6 continua !i de

)er!)ectiva6 de!fa!urata in intere!ul colectivitatilor care il folo!e!c6 in concordanta cu

valorile6 a!)iratiile !ocietatii !i cu cerintele inte"rarii in !)atiul euro)ean.

24



De#voltarea teritoriala !e reali#ea#a )rin inter%ediul a%ena:arii teritoriului !i al

urbani!%ului6 care re)re#inta an!a%bluri de activitati co%)le&e de intere! "eneral ce

contribuie la de#voltarea !)atiala ecilibrata6 la )rotectia )atri%oniului natural !i contruit

!i la i%bunatatirea conditiilor de viata in localitatile urbane !i rurale.

Activitatea de a%ena:are a teritoriului la nivel euro)ean e!te !)ri:inita de INTERREG6E7PON.

1. =ucrare de dizertatie*copul acestei lucrari :- sa demonstreze cunoasterea stiintica a temei abordate-sa evidentieze stadiul cunoasterii in domeniul studiat-sa cuprinda elemente de cercetare stiintica originala a temei abordate-sa cuprinda modalitati concrete de validare a elementelor de cercetare prinstudiul de caz-sa reprezinte fundamentarea stiintica a abordarii proiectului de diploma

prin perspectiva temei cercetate8ezertatia presupune doua atete esentiale, si anume componenta de

elaborare si componenta de argumentare si subliniere a elementelor

teoretice si practice analiate prin studiul de ca .

0. $onceptele necesare intocmirii unei lucrari de dizertatie-cunoasterea problematicii generale

-capacitatea de a elabora propriul demers de analiza si cercetare a temei dindomeniul ales

-capacitatea de a sustine o teorie, teza, enunt stiintic, printr-o argumentarecoerenta sau un demers metodologic adecvat, rezultat al obiectivului maor propusprin studiu

-capacitatea de sinteza a domeniului si de etragere si structurare aprincipalelor rezultate, tendinte, stiluri sau evolutii posibile ale domeniului studiat,astfel incat aceste rezultate sa se constituie ca un fundament conceptual pentrualte lucrari specice domeniului in general pentru lucrarea de diploma

%. Alegerea temei de diertatie'specte principale care determina alegerea unei teme de dizertatie:

-eistenta unei preocupari anterioare institutionalizata sau personala pentrudomeniul si problematica avuta in vedere la alegerea temei

-cunoasterea terminologiei, codului, instrumentelor metodologice si abagaului teoretic aplicat problemei alese spre cercetare

29



-capacitatea temei de a starni interesul, actualitattea, modernitatea, tendinteactuale precum si capacitatea temei pentru o cercetare de perspectiva eventual unalt masteerat, doctorat, etc

-capacitatea coordonatorului de dizertatie de a coordona tema respectiva

-actualitatea temei in contetul socio-politic si cultural actual, precum sirelevanta acesteia pentru publicul absent si pentru societate in general

-capacitatea proprie de cercetare si timpul real de lucru ce poate acordat

-recomandarile cadrului didactic coordonator

-recomandarile comisiei de dizertatie

&. Alegerea titlului lucrarii'vand in vedere specicul facultatii, de arhitectura, precum si disciplina debaza si disciplinele adiacenteurbanism, restauraare, peisagistica, design,mobilier, etc, titlul lucrarii de dezertaite trebuie sa eprime:

-tema centrala

-delimitarea stricta a temei centrale

-directia de cercetare

'. Dimensiunea lucrarii de diertatie$onform unor prevederi ale diverselor metodologii de intocmire a dezertatiilormarimea, intinderea lucrarilor de dizertatie trebuie sa e intre 4J si GJ de

pagini.1. lanul lucrarii de diertatie-importanta si semnicatia temei

-ipoteze de cercetare, formulari obiective

-evolutia istorica a domeniului, curente, tendinte, repere ale evolutiei

-cadrul legal al domeniului cercetat

-studiu de caz

-prezentarea concluziilor si si raportarea lor la cercetari similare

2. 0tapele lucrarii de diertatie'. 8ocumentarea:prealabila, teoretica, aplicativa, Identicarea principalelor

directii de abordare a temei alese, 'naliza termenilor – cuvintelor cheie,8imensiunea istorica a evolutiei problemei studiate

&. <laborarea demersului de investigatie

2=



5. rincipalele capitole ale lucrarii de diertatie$ap I – Introducere

$ap II – #eneralitate-argument, analiza evolutiei istorice a fenomenuluistudiat

$ap III – 1endinte si solutii contemporane si de viitor

$ap IB – $adrul legal

$ap B – (tudiu de caz nationale si internationale

$ap BI – $oncluzii

&ibliograe, abrevieri utilizate

'nee – tabele, chestionare, grace, diagrame

-anee siere fotograce complee

*tructura ormala a lucrarii de diertatie:coperta, pagina de titlu –practic aceeasi informatie,

cuprinsul , aneele

. Bibliografa-se prezinta pe doua paliere: - materiale tiparite

-surse electronice

2.efinitie cost profit

!ost-suma de bani cheltuita pentru producerea sau cumpararea unui bun terenefectuarea unei lucrari,prestarea unui serviciu.

roft-venitul adus de capitalul utilizat in realizarea costructiilor,reprezentanddiferenta dintre incasarile la vinderea constructiei si totalul cheltuielilor efectuatepentru realizarea si vinderea constructiilor.

3.Formarea pretului de /anzare 0.

4; !!<<4A

$$Ncost constructieRimpozite

+-protRimpozite-si la prot se platesc impozite

1B'-taa pe valoare adaugata-0HP-acium 24 P

+BN$$R+R1B'

2A



$$Rimpozite-reprezinta partea tare a pretului de vanzare deoarece in momentulvanzarii banii sunt cheltuiti.

+R1B'Rimpozite-reprezinta partea moale deoarece protul este negociabil.

4.Functiile Marketingului

"unctii undamentale

9 functia de investigare a pietei si a necesitatilor de consum= functia de racordare a activitatilor organizatiei la dinamica mediului ambient

"unctii derivate

A functia de satisfacere a necesitatilor de consum in conditii optimeG functia de maimizare a ecientei economice

#$ "unctia de investigare a pietei si a necesitatilor de consum

investigarea mediului socio-economicobtinerea informatiilor referitoare la:

• pietele efective• pietele potentiale• ansamblul necesitatilor de consum• comportamentul clientului / consumatorului

%$ "unctia de racordare a activitatilor organiatiei la dinamica mediului

ambient

functie ce asigura realizarea obiectivelor strategice de organizare prin:• cresterea capacitatii de antrenare a tuturor resurselor - materiale

- nanciare

- umane

• adaptarea operativa a activitatatii la cererile pietii si consumatorului&$ "unctia de satisacere a necesitatilor de consum in conditii optime

prin aceasta functie se mizeaza:• producerea si oferirea numai a acelor bunuri, prosuse si servicii necesare

consumului• realizarea corelarii intre nevoile societatii si resursele de care aceasta

dispune• recunoasterea sociala a activitatii organizatiei

'$ "unctia de ma(imiare a efcientei economice

maimizarea ecientei economice/ sociale prin optimizarea protului careasigura eistenta si dezvoltarea organizatiei

maimizare prot pe termen lung – consecinte dezastruoase

2G



– deteriorarea imaginii organizatiei

Rezolvari Subiecte Marketing

Documents

Transcript of Rezolvari Subiecte Marketing