Proiect Final Dubala

8/16/2019 Proiect Final Dubala

1/27

LICEUL TEHNOLOCIC “ANGHEL SALIGNY” GALA IȚ

PROIECT

PENTRU CERTIFICAREA COMPETENŢELOR PROFESIONALE,

Nivel 4Domeni! Con"#$%&ii, in"#'l'&ii i l%$($i )*li%eș

C'li+i%'$e'! Teni%i'n -e"en'#o$ )en#$ %on"#$%&ii .iin"#'l'&ii

/n-$m(#o$,P$o+0 P'n'i# 1'"ili%'

A*"olven#, D*'l( P'l

2356237

1


2/27

TEHNOLOGIA DE E8ECUŢIEI DOCUMENTAŢIAȘ

TEHNICO6ECONOMIC9A :UGR91ELILOR CU 1AR LA1A;IL

/N RELIEF APLICATEPE SUPRAFE E DE ;ETONȚLA O CL9DIRE ADMINISTRATI19

2


3/27

CUPRINS

A0 PIESE SCRISE


4/27

0 ARGUMENT

Cre terea eficienţei activitaţilor economice are ca obiectiv formarea unor cadreștehnice cu inaltă calificare.Proiectul de faţa reflectă pregătirea teoretică si practică a viitorilor executanţi, respective acompetententelor generale si specific dobandite de cantitate pe durata cursurilor.Acest proiect contribuie la:

• evaluarea rapidă si continuă a performan elor si competen elor specific dobandite;ț ț• integrarea in diferite sisteme de produc ie, prin adaptarea rapidă la cerin ele pieţei;ț ț• folosirea soluţiilor modern şi eficiente de organiare si derulare a lucrarilor specific

specialiarii absolvite;• implementarea aspecteler teoretice si practice ale diferitelor activitaţi de construcţii prin

preentarea sistematică a unor probleme ca:• respectarea legislaţiei existente in domeniul construcţiilor si in principal atingerea

standardelor de calitate europene;• intocmirea extrasului de resurse necesare deviului;• intocmirea antemasuratorii unei lucrări prin incadrarea lucrărilor si efectuarea calculelor

specific; efectuarea analiei de pre ;ț• abilitarea intocmirii deviului de ofertă al lucraii respective.

Proiectul incearca sa raspunda cerinteler actuale si sa demonstree cunostintele dobandite, in aniide studiu de liceu, aferente specialitatilor: !"lemente de construc ii si lucrari puplice:, #$esen dețconstruc ii!, #$ocumentaţia tehnico%economică!.ț

Prin tema anexată s%a cerut intocmirea documenta iei necesare pentru #ț Tenolo=i' -eeBe%&ie "i -o%men#' i' #eni%o6e%onomi%( ' >=$(velilo$ l'v'*ile in $elie+ )en#$ o %l'-i$eț#i) vil(!.

Preentul proiect cuprinde tehnologia de execuţie a vopsitoriilor pe suprafete din lemn precum si documenta ia tehnico%economică pentru realiarea acestei lucrari.ț&a executarea lucrarilor de vopsitorii pe suprafeţe din lemn se vor respecta condi iile de calitatețimpuse construc iilor conform legilor:ț%&egea '()'**+%&egea protectiei mediului nr.'-)'**+%&egea +()'**' privind autoriarea construcţiilor

Preentul proiect respecta ormele de sanatate si securitate in munca%&egea '*)/((0, 12

'3/+)/((0%orme metodologice si aplicarea, precum si orme 2enerale de Protectie impotrivaincendiilor%4rdinul 5')'*** si 6&PA7%4rdinul '/'()'**3.

20 :UGR91ELI CU 1AR LA1A;IL /N RELIEF

4


5/27

20 No&ini =ene$'le! -e+ini&ii, $ol, %l'"i+i%($i, m'#e$i'le #ili>'#e

L%$($ile -e >=$(veli, vo)"i#o$ii #')e#'$i sunt lucrari de finisa8e, care se axecută ininteriorul si exteriorul construc iilor de locuin e, cu scopul de a le da un aspect decorativ, de oț țfrumuse e deosebită i o armonie placută intre culoarea imbracamin ii si destinaia construc iei.ț ș ț ț

S)$'+e&ele elemen#elo$ -e %on"#$%&ii sunt acoperite,adeseori, cu un strat foarte sub irețde culoare, opac sau transparent,care le asigură protec ia si estetic.ț$acă culoarea se executa cu compoi ii din a caror alcatuire nu lipseste apa se numesteț>=$'ve'l(.

Roll >=$(velilo$0 ROLUL DE PROTECŢIE este un rol de baă prin care se realieaă un strat

protector al suportului pe care se aplică. Protecţia realiată poate fi anticorosivă, ignifugă,hidrofugă sau antiacidă.

20 ROLUL ESTETIC este asigurat prin faptul că ugrăvirea unei clădiri care poate fi şichiar netencuită 9i dă un aspect uniform , care acoperă cărămida , rosturile sau betonul, iar

vopsirea acoperă imperfecţiunile stratului suport.0 ROLUL IGIENIC este asigurat prin faptul că faţa po8ghiţei fiind netedă şi continuă

reţine mai puţin praful şi alte impurităţi din aer, deci 9ntreţine suportul 9ntr%o stare de igienă mai bună.

Cl'"i+i'$e' l%$($ilo$ -e >=$(veliCl'"i+i%'$e -)( '")e%# i %'li#'#eș , ugrăvelile se impart 9n:

S)oieli v($eli interioare si exterioare cu lapte de var fară pigmenti pe pere i si tavane; sețutilieaa la construc ii industriale, clădiri auxiliare, magaii, construc ii proviii, in dependin e,ț ț ț

etc;:=$(veli "im)le,constand in acoperirea suprafe elor cu compoitie de ugrăvit intr%oț

singura culoare;se utilieaă la incaperi de locuit, clădiri administrative, social%culturale,etc;:=$(veli ?n %lo$i, constand dintr%o culoare de fond pe care se aplica diferite desene in una

sau mai multe culori; se folosesc la incaperi de locuit,birouri,restaurante,cămine culturale,ali delectură, etc;

:=$(veli ?n $elie+, care se execută aplicand un strat de compoiţie de consistenţăvascoas,astfel ca sa se obtină un desen in relief; se folosesc la incăperile de locuit si la finisareainterioară a incăperilor de importan ă deosebită.ț

Cl'"i+i%'$e ?n +n%&ie -e li'n#l +olo"i# >=$(velile pot fi :

• ugarăveli cu clei de provenienţa animală


6/27

&a executarea lucrărilor de >colorare! se folosesc materiale diverse. Pentru tehnologiaexecutării lucrărilor de colorare este necesară clasificarea lor după funcţiunile 9ndeplinite 9nalcatuirea compoiţiilor de lucru.'. &?A@?/. P?26"@?

. $?&A@? B? 4&"@?3. 6A7"D?A&" AE7F74AD"

LIANŢII&ianţii sunt substanţe care 9n stare lichidă sau vGscoasă dacă sunt 9ntinşi 9n straturi subţiri

pe o suprafată oarecare se 9ntaresc si dau nastere unei pelicule care leagă 9ntre ei pigmenţii cucare au fost amestecaţi si 9i lipeste de suprafata suport. &ianţii sunt generatori de pelicule, pentruacest fapt ei se mai numesc si substanţe peliculogene.

D)( )$ovenien (, li'n&ii )o# +i!ț

• 4rganici, atunci cGnd sunt extraşi din plante sau din produse animale• Anorganici, atunci cGnd sunt extraşi din substanţe minerale, sau sunt produse sintetice

2DP" $" &?A@?:'. &ian ii de apa % sunt substan e care pentru a fi folosi i trebuie 9nmuia i si dilua i 9n apăț ț ț ț ț/. leiurile sunt substan e grase de provenien ă vegetala sau sinteticăț ț. Da inile sunt substan e complexe naturale si mai ales sinteticeș ț3. Hitumurile sunt substan e provenite din acăminte naturale sau ca subproduse de lațdistilarea i eiurilor ț ț+. $eriva ii celuloici sunt compusi celuloici obtinuti pe cale industrialăț0. "mulsiile sunt dispersiuni fine de lianti 9n medii lichide , 9n general apa.$enumirea de C4&4DAD" se referă la acoperirea unei suprafe e cu un strat sub ire care 9iț ț

schimbă culoarea indiferent de substanţele cu a8utorul carora se obtine acest efect, ca si modul deaplicare a lor.

PIGMENŢIIubstan ele colorate, insolubile 9n lianţi i 9n diluanţi 9mpreună cu care se folosesc seț ș

numesc pigmenţi. Prin măcinare se aduc 9n stare de pulbere foarte fină.Amestecaţi cu lianţii se alcătuiesc astfel suspensii.

$upă natura lor pigmenţii pot fi:% Ano$='ni%i mine$'li n'#$'li "' '$#i+i%i'li, cei naturali fiind obtinuti din roci sau

pamGnturi colorate, iar cei artificiali pot fi obtinuti din diversi compusi ai metalelor, oxii, metalesi alia8e ale lor 9n pulberi fine.


7/27

ubsţantele lichide uşor volatile, care diolva substanţele peliculogene , modificGndu%le prin aceasta vGscoitatea 9n sensul de a le subtia


8/27

% &a lucrările de vopsitorie aplicarea ultimului strat se va face numai dupa terminareacompletă a ugrăvelilor si inainte de finisarea imbracămintilor de pardoseli


9/27

$esenele realiate cu compoitiile preparate astfel pot fi completate cu un desen inculoare de bron


10/27

Pentru respectarea demarcatiei, de o parte si de alta a liniei de separatie, ugravirea seexecuta cu pensula. $upa uscare, intersectia celor doua ugraveli


11/27

Portiunile care nu trebuie stropite se acopera cu hartie, panouri sau rigle de protectie.Cand stropirea se executa si cu praf de matase, compoiitia este similara cu cea pentru

compoitia in culoare de bron, cu deosebirea ca in loc de '((g praf se folosesc +( g de praf dematase.

$in aceasta categorie fac parte ugravelile moaicate si cele cu praf de matase.

A0 :=$'velile mo>'i%'#ePe langa ugravelile cu desene si liniaturi se folosesc si ugraveli stropite, cunoscute sub

denumirea de ugraveli moaicate sau, mai simplu, moaic. Acestea se executa pe suprafete datecu bidineaua sau pulveriate cu pompa, fara a fi finisate prea mult, pe care s%a aplicat in strat saucel mult doua de culoare, deoarece stropii mascheaa toate deficientele suportului.

tropii se pot executa manual, folosind in acest scop o bidinea cu parul aspru si lung decirca 0 cm si o bagheta de lemn 6oaicul! poate fi executat intr%o culoare sau in mai multe, totul eset sa fie combinatarmonios.

?ntotdeauna culorile mai inchise vor fi executate inaintea celor deschise.uprafetele pe care nu se aplica moaicul se acopera cu hartie. "xecutarea moaicului se

va incepe intotdeauna de la un colt al camerei si numai din partea superioara; stropirea se va

executa de asa maniera incat partea inferioara a peretelui sa fie cat mai putin >bombardata! destropii ce ricoseaa cand vin in contact cu peretele sau de cei care nu resusesc sa atinga suprafatain curs de moaicare. ?n acest sens, prin probe, se va stabili distanta, optima de stropire.

Lig. . "xecutarea ugravelii moaicate manual

tropii trebuie sa fie cat mai rotuni


12/27

Compoitiile pentru stropi se vor prepare de asa maniera incat sa nu fie prea fluide, ca sase scurga si nici prea vascoase, deoarece stropii se vor exfolia sau microfisura; fluiditatea optimase stabileste numai prin incercari.

e recomanda ca solutia utiliata pentru ugraveli moaicate sa fie preparata din colorantiincleiati cu vinarom, care grabeste uscarea si micsoreaa, astfel, gradul de scurgere a stropilor. ?n

practica se incleie compoitia cu clei si inainte de stropire se adauga o cantitate mica de ipsos,tocmai pentru a vita scurgerea stropilor.>6oaicul! poate fi realiat in orice culoare si pe orice suport; se va avea gri8a ca pe

varuieli sa fie utiliati cei reistenti la actiunea varului.Cand se executa pe varuieli, solutia pentru stropit se poate prepara din lapte de var

strecurat printr%o sita cat mai deasa si din pigmenti micalux! ..+( g% Amidon .'(( g

% 2elatina+( g% Apa .+((%0(( ml

Compoitia se prepara ca si cea pentru rolare: se strecoara si se aplica tot la cald, adicavasul cu material se tine in timpul lucrului intr%un vas cu apa clocotita.

olutia de praf de matase se aplica prin metodele descrise mai sus. 7rebuie avut in vederefaptul ca praful de matase nu se amesteca cu pigmenti.

?n timpul lucrului, ustensilele se spala ori de cate ori se imbacsesc cu solutie.ugravelile moaicate se aplica in camere, holuri etc.

;0 :=$'veli % )$'+ -e m'#'"ePraful de matase nu este altceva decat o mica fin macinata. e aplica pe orice tip de

ugraveli numai in medii uscate, dandu%i o anumita stralucire, mai ales inluminca artificiala; se pare ca nu este prin nimic daunator sanatatii omului.

Pentru aplicarea prafului de matase sunt necesare: pompa de ugrav, sita, apret, sau fainade grau si praf de matase.

e prepara dupa reteta de mai 8os:% Laina alba de grau /(( g sau amidon 3(( g% Apa 0%5 l

% Praf de matase cca. / pacheteLaina de grau sau amidonul se omogenieaa cu apa rece, pana dispar cocoloasele si seamesteca treptat cu restul de apa care clocoteste. Compoitia se mentine pe foc, in clocot, circaun sfert de ora, amestecand fara intrerupere pentru a nu se prinde pe fundul vasului, deoarece inca contrar, apretul se coloreaa in ruginiu sau in fumuriu si pateaa ugraveala.

Praful de matase se cerne separat intr%o sita de malai si se amesteca bine cu apretul cald,apoi se strecoara prin sita, se introduce in pompa si se pulverieaa cu ugraveala.

4peratia de pulveriare necesita o atentie deosebita deoarece orice scursura se observa sise retuseaa foarte greu. 6icile scursuri trebuie indepartate prin tufuire imediat cu o carpa alba,moale si uscata.

Praful de matase se poate aplica pe tavan si pe pereti. Pentru reusita aplicarii prafului dematase este bine sa se retina:

12


13/27

% compoitia de praf de matase se aplica numai calda si la o presiune constanta; se va pompa in permanenta pentru a impiedica depunerea pe fundul pompei, infundarea duei si afurtunului;% inainte de aplicarea prafului de matase, pompa de ugrav se va spala foarte bine;% praful de matase se aplica numai cu apret cald si nu se pastreaa


14/27

Lluiditatea solutiei se stabileste prin incercari pe o bucata de hartie. "sential este casolutia sa nu fie prea subtire, pentru a nu se prelinge dupa rolare, dar sa nu fie nici prea vascoasaca sa impiedice realiarea desenului sau sa favoriee co8irea acestuia.

Cleiul animal, din reteta de mai sus, poate fi inlocuit cu amidon, gelatina, albus, lapte devaca proaspat.

?n loc de clei sau alt adeiv se poate utilia lapte de var pentru incleierea pigmentilor,cand se realieaa desene rolate pe suporturi de var, aracet sau vinarom; varul este un foarte bunadeiv, dar deterioreaa buretele. ?n ultima vreme, pentru incleierea compoitiilor necesareexecutarii desenelor rolate se utilieaa vinaromul si aracetul.

Cand se doreste ca pigmentii sa fie albiti putin, se poate folisi, in acest scop, caolinul,albul de inc, vinaromul, chiar huma sau praful de creta.

neori, desenul rolat se executa cu bron galben sau alb. ?n continuare, dam o reteta de preparare a solutiei respective.%Hron galben


15/27

Lig. +. Dola pentru ugraveli decorativea. rola pentru burete de cauciuc

b. rola din cauciuc cu desene in relief c. role montate in furca metalica

e va cauta cu buretele rolului sa nu vina in contact cu solventii si detergentii, deoareceeste foarte sensibil la actiunea acestora. $e asemenea, se va feri si de actiunea soarelui; se

pastreaa in mediul uscat.?n timpul executiei, manerul ruloului se tine in mana dreapta, cu degetul mare fixat deasupra lui


16/27

spatiile invecinate cu hartia alba. $aca desenul are un anumit sens, >catare!, se va urmarirespectarea acestuia in intreaga incapere.


17/27

Pentru manevrarea usoara a sablonului, in timpul executarii operatiei, pe partea inferioarasi superioara a sablonului se lipeste cate o sipca usoara care asigura o stabilitate deosebitasablonului si permite manipularea acestuia, fara efort, in orice directie.

Compoitia pentru sablonat se prepara la fel ca si cea pentru realiarea desenelor prinrolare. ?ndiferent de forma sablonului, dreptunghiulara, patrata, circulara, hexagonala, acesta va

avea marcate patru puncte de reper


18/27

% daca se doreste imitarea unor arbori cu o coa8a grunturoasa, se vor folosi paste de calcio pe baa de ciment, var, ciment%ipsos, dupa cum scoartele mai netede sau nuielele se vor imita,folosind paste de calcio pe baa de ipsos%ciment, barita%ciment, ipsos%clei.% pentru efectuarea acestei operatii se folosesc piepteni metalici sau din material plastic.Pieptenii metalici sunt mai indicati pentru a imita nuielele sau co8i cu aspect mai fin, deoarece

tabla este maleabila, mai elastica in raport cu rigiditatea materialului plastic.Pieptenii metalici se confectioneaa din tabla


19/27

$aca se ugraveste intai, se da un strat de ugraveala aplicat cel mai bine cu bidineaua.$aca suprafata este mica, ugraveala se poate aplica, manual, cu bidineaua.

Lig. '(. 6odul de executie al finisa8ului tip >scoarta de copac! cu a8utorul pieptenului

$aca scoarta imitata se vopseste, intai se aplica un strat de ulei pentru impregnare, dupacare urmeaa un strat de vopsea in culoarea scoartei ce se imita.

ugravirea sau vopsitoria se aplica, de regula, in doua culori. Prima culoare constituie

fondul, cea de a doua se patineaa.Patinarea imitatiei scoarta a arborilor este obligatorie, avand in vedere efectul ce trebuieobtinut. Culoarea de fond este intotdeauna mai inchisa, iar cea pentru patinat mai deschisa.

Pentru prote8area vopsitoriei, se poate aplica un strat sau doua de lac incolor.Cu aceiasi compoitie si ustensile se pot imita barnele, coarnele unor animale, diferite pietre,valurile, urmele unor animale, trestia si chair unele tesaturi in relief etc.

7restia, tesatura, aspectul de biscuiti, valurile se imita cu a8utorul pieptenilor, folisind paste de calcio pa baa de ciment%ipsos, ciment%barita, vinarom%huma; pasta pe baa de ipsos se prelucreaa mai greu.

Harnele, pietrele, coarnele de cerb, se obtin prin prelucrarea pastei de ipsos, ipsos%ciment,ciment%huma, ciment%barita, ciment%var cu a8utorul unei spaclu sau cutit si o drisca sau un glet

pentru intinderea pastei.7ot din pasta de calcio se pot executa lucrari de grafito. grafito este un finisa8 in relief,

executat din mai multe straturi colorate. Liecare strat de calcio se coloreaa separat si se aplicadupa intarirea celui precedent. $upa intarirea ultimului strat, se decupeaa scena proiectata,folosind cutite de diferite marimi, spacluri, dalti.

?ntretinerea acestui tip de ugraveala este indentica cu cea a calcului. n hol foartefrumos se obtine daca soclul, pe o inaltime de ',+(%',5(m, se finiseaa in imitatie de scorta decopac, iar in sus se executa un calcio smuls sau bob de ore. 4rdinea de executie este inversa,

adica soclul se face ultimul.

;0 :=$'veli % =in-e, %'"#'ne, %oi -e n%i, %o%ilii -e mel%i "i "%oi%i?n practica, se mai executa un tip de ugraveli in relief obtinute prin fixarea in pasta


20/27

pasta. $upa ce compitia s%a intarit, ghindele sau castanele nu se mai desprind. e pot facediferite combinatii sau se aplica numai un singur fel de material.

2hinda, castanele etc. se pot lacui inainte de a fi fixate in pasta de calcio. Cand lucrareaurmeaa a fi vopsita, iar varfurile, respectiv proeminentele ghindei, castanelor etc. nu se vopsesc,acestea se sterg cu o carpa moale inainte de uscarea vopselei. Proeminentele se mai pot cerui,

lustrui sau se dau cu laur etc.2hindele si castanele, fiind lipsite de pori, nu adera intotdeauna bine, dintr%o data, candse fixeaa in pasta. Detusarea se efectueaa inainte de intarirea completa a compoitiei prinapasarea usoara a materialului de 8ur impre8ur, cu degetul invelit intr%o bucata de carpa


21/27

Pulveriarea compoitiei se face la baa modelului spre exterior din ce in ce mai rar; la baa culoarea va fi densa, acoperind pe o latime de cel putin un centimetru culoarea fondului; incontinuare, se va rari pana cand se va pierde. $in acest loc se mai lasa cativa centimetrii si seincepe al doilea rand sau a doua coloana.

2040 Con-i&ii -e %'li#'#e

Controlul calităţii, asigurarea calităţii şi managementul calităţii sunt noţiuni care secontureaă 9ntr%o măsură tot mai mare ca sarcini centrale pentru toate intreprinderile orientatespre viitor, indiferent de produs, ramură, locaţie sau mărime.

Controlul calităţii se concentreaă asupra controlului produselor sau operaţiilor, adicăaccentul se pune pe verificarea sau măsurarea produselor sau operaţiilor şi celenecorespunătoare sunt sortate şi 9ndepărtate.

Asigurarea calităţii se referă la calitatea produselor dar sunt incluse şi elemente dediri8are pentru conducerea acestei calităţi.

Calitatea produselor şi serviciilor are o importamţă centrală 9n orice organiaţie. Aceastaa devenit o chestiune de supravieţuire pe piaţa internă şi internaţională, cu o competiţie din ce 9nce mai puternică.

2050 De+e%#e i $eme-ie$e' lo$ l' l%$($i -e >=$(veli l'v'*ileș1e$i+i%($i )e +'>e -e l%$($i

Prin examinare viuală se verifică următoarele:a= Corespondenţa ugrăvelilor cu prevederile priectului şi cu dispoiţiile ulterioare;

b= Aspectul suprafeţelor ugrăvite care trebuie să aibă un ton de culoare uniformă, să nu preinte pete, scurgeri, stropi, băşici, co8iri, fire de păr sau urme de pensulă sau bidinea; nu se admitcorecturi sau retuşări locale care distorsoneaă cu tonul general; pe suprafeţele stropite stropiisă fie repartiaţi uniform;c= niformitatea desenului la ugrăveli interioare executate cu role;Aderenţa ugrăvelilor se verifică prin frecare uşoară cu palma pe perete . 4 ugrăvealăaparentă nu trebuie să se ia pe palmă.

Dectilinitatea liniaturilor de separaţie se va verifica cu ochiul şi cu un dreptar de lungimeadecvată. e admit la un perete cel mult două devieri iolate, care să nu se abată de la linia

dreaptă cu mai mult de / mm.Fo$m'$e' -e *le -e 'e$ ?n "#$'#l -e vo)"e' .i %oi$e' '%e"#ei' este reultatul unei

slabe aderenţe a vopselei la stratul%suport. 4 astfel de problemă apare, de regulă, pe porţiunireduse. C'>ele sunt multiple: de la aplicarea unei vopsele pe baă de ulei sau a unei vopselealchidice peste o suprafaţă care nu este bine uscată, pGnă la pătrunderea umeelii prin pereţiiexteriori


22/27

şmirgheluită, după care se aplică un strat fin de vopsea acrilică lavabilă#, explică meşterul ugrav7udor eculai. $acă este afectat stratul%suport, trebuie 9nlăturată caua apariţiei umeelii. ereface gletul şi se aplică din nou un strat de vopsea. Inainte de aplicarea vopselei, este necesarăamorsarea suprafeţei respective.

A)li%'$e ine='l( l' )en"l'$ePetele mai lucioase, 9n alternanţă cu cele 9ntunecate, ce apar pe o suprafaţă vopsită,

afecteaă serios aspectul estetic al unei ugrăveli. euniformiarea stratului de vopsea are dreptcauă fie gradul de acoperire neuniformă a vopselei, fie eşuarea amorsării 9n caul unei suprafeţe

poroase sau cu diferite grade de poroitate. 4 altă cauă poate fi o aplicare inegală a cantităţii devopsea la fiecare pensulare.

>In principal, soluţia o constituie aplicarea unui strat de amorsă 9naintea vopsirii, pentru areulta o suprafaţă cu aspect uniform. Acest lucru este obligatoriu 9n caul unor pereţi proaspătgletuiţi

sau care nu au mai fost ugrăviţi#, precieaă Cătălin ?oveanu, constructor la firma de amena8ăriinterioare >Con Denov#. Lără aplicarea acestei amorse este absolut necesară aplicarea unui aldoilea strat de vopsea şi nu de puţine ori acesta nu va face decGt să scoată şi mai mult 9n relief neregularităţile 9n aspectul ugrăvelii.

Sol&ie -il'#( -e %lo$ .i ')( ?m)o#$iv' m%e='iliLormarea mucegaiului 9n stratul de vopsea sau glet are drept cauă umeeala coroborată

cu lipsa luminii naturale. Lolosirea unei vopsele alchidice sau pe baă de ulei de slabă calitatesau aplicarea unei vopsele peste o suprafaţă care nu a fost tratată corect pot constitui caue ale

apariţiei petelor de mucegai. Pentru remedierea unei astfel de situaţii, se recomandă testareasuprafeţei afectate prin aplicarea cGtorva picături de clor.$acă petele se albesc, cu siguranţă este vorba de mucegai. Acesta trebuie 9nlăturat prin

ştergerea energică a suprafeţei respective cu o soluţie specială pentru 9nlăturarea mucegaiului saucu o soluţie diluată


23/27

• cutii, găle i, bidoane, butoaie pentru depoitare;ț• vase pentru fiert cleiul.

2070 M9SURI DE SECURITATE I S9N9TATE /N MUNC9, PSI SIPROTECTIA MEDIULUI

• culele de mGna trebuie sa fie 9ntregi, 9n bună stare si corespunatoare opera ieiț

respective.

• &ucrătorii să poarte ochelari de protec ie cGnd lucreaă cu aparate de pulveriat si ma ti,ț ș

cGnd 9n compoi ia ugrăvelii intra substante toxice.ț

• Incăperile pentru prepararea compoitiilor sa fie bine aerisite.• &a prepararea solu iilor cu acii sa nu se toarne apa 9n acii ci invers si lucrarea sa se facaț

de lucratori experimentati.• "ste interisa executarea de lucrari la 9naltime stGnd pe scGnduri isolate sau pe scări

atGrnate. ugravii care lucreaă la 9nalţime 9n locuri care nu pot fi 9ngrădite, vor purta centuri de

sigurantă legate cu cabluri verificate, de partile solide ale clădirii. e interice ca 9n acelasi timp sa se lucree la 9naltimi diferite pe aceiasi verticală. &ucrările interioare, la 9năltime, se vor executa de pe esafoda8e de inventar sau de pe

scari reglementare, verificate 9nainte de fiecare 9ntrebuintare. e interice folosirea podinilor impoviate.

chelele fixe precum si cele agatate trebuie executate si verificate conform prevederilor privind montarea schelelor fara ca acestea sa aiba balansuri.

Popii schelelor trebuie sa fie verticali si solidariati 9ntre ei, atGt 9n plan vertical cGt si celoriontal, cu diagonale.

odurile trebuie montate cu gri8a, astfel 9ncGt să excludă deplasarea pieselor. Podinele trebuie sa aiba latimea de cel putin ' m, sa nu aiba capete lasate libere 9n

consola si sa fie astfel montate 9ncGt sa excluda posibilitatea alunecarii sau deplasarii lor. In ona 9n care se monteaă schele metalice, firele electrice trebuie scoase din circuit pe

timpul monta8ului. Consolele de care se aga ă schelele atGrnate trebuie sa se spri8ine solid de iduri prinț

intermediul unei talpi de dulap de lemn. chelele atGrnate trebuie sa fie asigurate contra balansurilor prin tiranti de cablu sau

sGrma legati de elementele solide ale cladirii.

• 6uncitorii care lucreaă 9n leagane trebuie sa poarte centuri de siguranta.

unt interise scarile portative cu trepte bătute doar 9n cuie, fară a fi si reemate 9n praguri pe ramele longitudinale.

• Inadirea scarilor se admite daca 9mbinarea se face prin eclise prinse 9n buloane pentru a

evita desprinderea sau alunecarea.

• Paa si stingerea incendiilor si protectia mediului

CGnd se lucreaa cu substante inflamabile sa se interica fumatul si amesteculsubstantelor sa nu se faca pe foc sau 9n prea8ma focului.

• $epoitarea materialelor inflamabile sa se faca 9n 9ncaperi speciale bine aerisite.

23


24/27

In imediata apropiere a locului de munca cu substante inflamabile sa fie puse afise usorde citit cu inscriptiile ,, Lumatul strict interis!,

• ,,u va apropia i cu foc deschis! ; ,,u suda i!, ,,u 9mpusca i cu pistolul pentru bolturi!.ț ț ț• 6uncitorii trebuie instrui i ilnic.ț• In caul lucrului 9n spa ii 9nchise trebuie sa se lucree cu ferestrele si usile deschise.ț•

7ransportul moloului si a resturilor materialelor de ugravit sa se faca cu mi8loacespecial destinate acestui scop 9n spatii special amena8ate depoitarii acestora.• 6aterialele ramase neutiliate la locul de munca se vor depoita 9n magaii speciale 9n

vederea utiliarii lor pentru schimburile urmatoare.• u se vor deversa pe pamGnt, 9n fGntGni sau 9n ape de suprafata deseurile si moloul

reultat 9n urma lucrarilor de ugraveli.• Ambala8ele reultate 9n urma folosirii materialelor de ugravit vor fi transportate cu

mi8loace speciale 9n spatii destinate acestui scop.• culele si dispoitivele ce nu se mai folosesc datorita deteriorării lor vor fi transportate si

depoitate 9n spa iile destinate deseurilor pe categorii.ț

0 DOCUMENTAŢIA TEHNICO6ECONOMIC90 ANTEM9SURATOARE

24


25/27

r.articol

imbolarticol.

$escriere si elemente de calcul )6 Cantitati

' ;IROU

,+( x ,(( x / bucM /',(( mp3,(( x ,(( x / buc M /3,(( mp' M 3+,(( mp$in care se scad:2ol usa: ',(( x /,'( x / buc M 3,/( mp2ol geam: ',+( x ',+( M /,/+ mp gol M 0,3+ mp

birou ' M 5,++ mp

;IROU 23,(( x ,(( x 3 buc M 35,(( mp$in care se scad2ol usa: ',(( x /,'( M /,'( mp2ol geam: ',+( x ',+( M /,/+ mp gol M 3,+ mp

birou / M 3,0+ mpST M 5,++ mp N 3,0+ mp M 2023 m)

mp 2023 m)

020 ANALI:A DE PREŢPENTRU MATERIAL, MANOPER9 I UTILA

CNO28;321()"i#o$ii in#e$io'$e % v()"e' l'v'*il( )en#$ in#e$io$ ')li%'#e m'n'l n "#$'# DEOAMORSA -il'#e!4 "i n "#$'# v()"e' l'v'*il( , ne-il'# ,”$elie+ “,')li%'#e )e ")$'+e#ein#e$io'$e noi, m'i )#in '*"o$*'n#e 0

MATERIALN$0C$#0

Denmi$e $e"$"e UJM Con"mni#'$

P$e&ni#'$ lei

P$e&#o#'l lei

0 1artie de lefuitș buc (,+(( ',' (,(-20 ?psos pentru construc iiț Og (,(+( (,33 (,(//0 opsea $"4 Og (,'0 0,/+ ',((40 Humbac de tersș Og (,/+( 3,5/ ',+-50 Amorsă $"4 Og (,(0 3,*/ (,/*

To#'l M 2,K5

MANOPERA

25


26/27

N$0%$#0

Sim*ol Denmi$e$e"$"e

U0M0 Con"mni#'$

P$e& ni#'$leiJ=0

P$e& #o#'llei

'. C4/QH(/ ugravvăpsitorcategoria /

ore (, '0,/( +,3(

7otal 5,43

00 DE1I: DE OFERT9

A$#i%ol2023 m)

Cel#ieli -i$e%#e 6aterial 6anopera tila8 7ransport 7otal/3/,35 33.55 050.0

To#'l %el#ieli -i$e%#eCel#ieli

in-i$e%#e

'+ R '(/.*+

T -5*.'P$o+i# + R *.30

To#'l -evi> +'$' T1A 5/5.--

T1A /( R '0+.-+

To#'l =ene$'l lei KK5052 lei

26


27/27

40 ;I;LIOGRAFIE

'. Coliv, C.7sicura % $esen de construc ii si instala ii "P$ Hucure ti '*-5ț ț ș/. Constantin pestisanu i colrctiv % Construc ii "$P Hucure ti '*-0ș ț ș. Constantin Pestişanu i colectiv % Construc ii civile, industriale si agricole "$P Hucure tiș ț ș

'*5'3. Constantin Dogosa % ?ndrumatorul idarului

Proiect Final Dubala

Documents

Transcript of Proiect Final Dubala