I. Analiza fundamentala1. Analiza contextul macroeconomicIn ultimii doi ani am avut parte de evolutii pozitive ale indicilor Bursei de Valori Bucuresti, dupa ce in 2011 piata autohtona a suferit corectii importante,in linie cu bursele internationale, sub influenta reducerii ratingului SUA decatre Standard&Poors si a crizei datoriilor suverane din Zona Euro. Revenireaburselor a fost si este in continuare sprijinita de politicile de relaxare monetara a bancilor centrale, masura luata pentru sustinerea revenirii economice la nivel global dupa efectele devastatoare ale crizei creditelor subprime de acum 5 ani. Pe plan intern, ritmul de reducere a dobanzii de politica monetara a BNR a pus presiune pe dobanzile platite de banci pentru depozite, iar investitorii au inceput sa se orienteze spre alte tipuri de investitii in cautare de randamente mai mari. O alternativa a devenit investitia la Bursa, mai ales in contextual derularii programului de listari al Statului prin ofertele publice de la Nuclearelectrica si Romgaz, care a atras semnificativ atentia publicului. Stabilizarea economiei romanesti, stabilitatea politica interna, semanlele de redresare a economiilor din Zona Euro (pricipalul partener comercial al Romaniei) sunt factori fundamentali care vor contribui in anii urmatori la reducerea ecartului creat la nivelul Bursei autohtone in comparatie cu pietele internationale, care au atins noi maxime istorice. Continuarea programului de listari al Statului in 2014 prin aducerea de noi companii la cota Bursei (Hidroelectrica, Electrica si Complexul Energetic Oltenia) va fi un punct de atractie pentru investitori, contribuind la dezvoltarea pietei autohtone de capital.

Poate cea mai mare doleanta a actorilor pietei de capital (investitori, intermediari etc.) in ultimii ani a fost o oferta dezvoltata de instrumente, timp de mai multi ani acesta fiind marele gol, marea lipsa a bursei autohtone, instrumentele. In ultimii an,i gama de instrumente disponibile s-a largit prin introducerea produselor structurate cu active suport indici externi, marfuri si actiuni autohtone (care permit investitorilor sa benficieze si in scenariile de corectii), si a actiunilor straine tranzactionate la Bucuresti pe segmentul ATS. De asemenea, procesul de listare a companiilor energetice reprezinta o sursa

importanta de noi emitenti importanti pentru Bursa de Valori Bucuresti, punand la dispozitia investitorilor o gama mai variata de actiuni solide, stabile, care ar putea oferi randamente atractive din dividende.

Anii 2012 si 2013 s-a remarcat prin reluarea privatizarilor companiilor din portofoliul Statului, pana acum avand loc oferte publice initiale la Nuclearelectrica (10% din actiunile companiei) si Romgaz (15% din actiunile companiei). Oferta Romgaz a fost cel mai mare IPO din istoria Bursei, prin care s-au atras 1,7 miliarde lei, transa micilor investitori fiind putenic suprasubscrisa (valoarea subscrierilor depasind 1 miliard de euro). De asemenea, Statul si-a diminuat participatiile la Transgaz si Transelectrica,

deruland oferte publice secundare de vanzare a 15% din actiunile fiecareia din companiile de utilitati, printre efectele pozitive numarandu-se cresterea freefloat- ului si a lichiditatii acestor actiuni. In urma negocierilor cu Fondul Monetar International, in 2014 sunt programate listari pentru alte trei companii energetice din portofoliul Statului: Hidroelectrica (15%), Electrica (cedarea pachetului majoritar) si Complexul Energetic Oltenia (15%). Prin listarea companiilor de stat au de castigat toti participantii piatei de capital: investitorii - prin largirea instrumenetelor investitionale disponibile, Bursa - prin cresterea notorietatii la nivel regional si Statul - prin cresterea transparentei companiilor de stat si eficientei administrarii activelor publice.

Ce efect are reducerea dobanzii de politica monetara asupra bursei? sursa www.zf.ro Recenta modificare a dobanzii de politica monetara de catre Banca Nationala a Romaniei este benefica pe termen mediu si lung pe piata bursiera, sustin brokerii. Decizia Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) de a reduce a dobanzii de politica monetara la 4,5% poate sa ajute piata bursiera, pentru ca odata cu reducerea dobanzii de politica monetara, una din reactiile pietelor financiare va fi reducerea dobanzilor bancare. Brokerul Adrian Manaila este rezervat cu privire la influenta asupra bursei a deciziei guvernatorului BNR: "Bursa de Valori nu a reusit sa devina o alternativa la economisire, chiar daca are toate elementele necesare"."Sunt companii serioase care ofera dividende destul de interesante in fiecare an si, cel putin teoretic, bursa ar trebui sa fie un concurent serios al bancilor", subliniaza Manaila.

In acelasi timp, potrivit brokerului Nicu Grigoras, odata cu scaderera dobanzilor bancare, interesul pentru bursa si pentru companiile listate poate sa creasca, deoarece persoanele care isi tin banii la banca pot observa ca randamentele sunt in scadere si astfel vor cauta si alte oportunitatii de investitii. "In momentul de fata, Bursa de Valori Bucuresti ofera destul de multe oportunitatii pentru ca sunt foarte multe companii listate care dau dividende foarte mari, mult peste dobanzile bancare", sustine Nicu Grigoras. Pe termen mediu si lung, reducerea dobanzii poate avea un efect pozitiv, pentru ca cei care in momentul de fata fololosesc ca oportunitatii de investitii doar depozitele bancare, se vor orienta si catre piata. Astfel, vor fi mai multi investitori si vor fi sume mai mari investite pe bursa. "Volumele de tranzactionare sunt la un nivel destul de scazut. Acestea pot fi influentate de aceasta masura, dar nu este o influenta directa si pe termen scurt, ci este o consecinta care poate sa vina pe termen mai lung", a subliniat brokerul Grigoras.

"In ultimele zile, bursa a evoluat destul de bine. Au crescut actiunileBVB, iar acest lucru se datoreaza stabilitatii si pietelor externe care s-au calmat" a declarat broker-ul Adrian Manaila, Brokerul sustine ca evolutia bursei din ultimele zile a fost una pozitiva, avand in vedere ca modificarea dobanzii de politica monetara a fost una din stirile importante din ultima perioada."Si pietele externe au avut o evolutie pozitiva. Tot fluxul de stiri, atat pe plan intren cat si pe plan extern, a fost unul destul de pozitiv in ultim 4-5 saptamani, iar lucrul asta a inceput sa se vada si in evolutia pretului actiunilor."2. Analiza sectorialaSECTORUL FARMACEUTICSectorul farmaceutic este primul in topul sectoarelor care investesc in cercetare si dezvoltare. In ultimii ani, industria farmaceutica a investit in cercetare si dezvoltare mai mult decat orice alta industrie, mai mult chiar decat industria IT&C. Ca urmare a evolutiei economice nivelul acestor investitii s-a diminuat situatie pentru care se incearca imbunatatirea deoarece in medicina exista o nevoie permaneta de noi medicamente care sa trateze bolile care apar. Din pacate Romania se afla pe ultimele locuri din Europa in ceea ce priveste investitiili in acest domeniu.

Este una dintre sansele pe care Romania le are in recuperarea decalajelor privind investitii directe straine, aceast avand un inalt nivel de calificare , iar Romania este competitiva in acest sector.

Industria farmaceutica contribuie cu 1, 5% la PIB-ul Romaniei.

O problema a sectorului farmaceutic este metoda de clawback prin care producatorii platesc pentru cresterea consumului de medicamente. O reglemetare privind aceasta metoda si o imbunatatire a mecanismelor de accesare a finanrilor din fonduri europene prin reducerea termenelor de aprobare i decontare, ar putea determina o crestere a volumului investitiilor. Un alt factor care afecteaza sectorul este reprezentat de ntrzierile de peste 300 zile la ncasarea facturilor pentru medicamentele cu prescripie fapt cedetermin costuri de acoperire a riscului de nencasare, pe care productorii sunt obligai s le suporte.

In conditiile in care consumul de medicamente a crescut an de an in acest domeniu se intalneste o elasticitate inelastica consumul acestora nefiind influentat de pret.

Sectorul farmaceutic poate genera o crestere economica pe termen lung si poate atrage investitori straini. De asemenea investitiile in cercetarea in domeniul farmaceutic poate conduce la imbunatatirea starii de sanatate a populatiei efect ce sa va reflecta si in productia tarii dar va scdea n acelasi timp resursele pe care cetenii bolnavi le consum din sistemul de sntate.

Companiile din domeniu au realizat investiii n valoare de 1,5 miliarde de euro n perioada 2006-2011 n Romnia, iar vnzrile de generice sunt estimate la 650 de milioane de euro anual, din care valoarea exporturilor depete 200 de milioane de euro.Companiile listate in acest sector sunt Antiobiotice Iasi (ATB), Biofarm (BIO), Zentiva (SCD), compania din Iasi fiind singura societate in care statul roman este in continuare actionar majoritar. La preturile din octombrie 2010, actiunea Antibiotice Iasi are in continuare potential de crestere de 15% - 20% in urmatorul an. In acelasi timp, actiunea Biofarm este subevaluata in comparatie cu titlurile companiilor similioaneare din Europa si supraevaluata daca tinem cont de perspectivele de crestere pe termen lung a afacerilor companiei.

Evaluare comparativa a celor trei companiiProfitabilitate.Biofarm a avut cel mai ridicat randament al capitalurilor (14,4%) in 2009. Cu toate acestea, in ultimii 4 ani compania bucuresteana nu a reusit sa mentina un nivel stabil al indicatorului, acesta diminuandu-se de la 20% in 2005 la 8.9% in 2007. In 2008, Biofarm a inregistrat pierderi, motiv pentru care ROE nu a fost calculat. Desi inregistreaza un randament mai scazut al capitalurilor (ROE mediu intre 2004 - 2007 a fost de 12%) in comparatie cu Biofarm, Antibiotice a oferit mai multa stabilitate actionarilor. Compania ieseana a realizat profit in 2008 si 2009, in timp ce BIO a trecut pe pierdere in 2008 din cauza deprecierii portofoliului deactiuni. Stabilitate.Lucrurile sunt destul de clare la acest capitol, pe parcurul ultimilioaneor 7 ani compania ieseana demonstrand ca este cea mai stabile. Profitul net pe actiune s-a dublat in 2007 fata de 2003, iar profitul mediu pe actiune din perioada 2007-2009 a fost cu numai 11.5% mai mic fata de cel dintre anii 2004 - 2006. Rezultatele obtinute de celelalte companii au fost considerabil mai slabe.

Pozitionare financiara.Biofarm si Zentiva inregistreaza niveluri ridicate ale ratei curente, de 6.6, respectiv de 7.35, companiile avand suficiente fonduri pentru a-si plati datoriile pe termen scurt. Spre deosebire de Biofarm care imprumuta aproximativ 12 milioane de lei pe termen scurt pe an, nivelul creditelor pe termen scurt al ATB este de 10 ori mai mare. In acest fel, cheltuielile cudobandasi pierderile inregistrate din cauza diferentelor decurs valutar(majoritatea creditelor sunt in euro) afecteaza rezultatul din operatiuni financiare al Antibiotice Iasi cu efecte directe asupra profitului net. In ultimii 3 ani, ATB a inregistrat pierderi din operatiuni financiare. In plus fata de activitatea de baza - productia si comercializarea de produse farmaceutice - Biofarm administreaza si un portofoliu de actiuni listate la BVB a carui valoare era la sfarsitul lui 2007 era de 42 milioan de lei. La 31 decembrie 2008, valoarea portofoliului s-a diminuat pana la 6.9 milioane, ceea ce a determinat o pierdere financiara de 35 de milioane de lei pentru Biofarm. Cu un profit operational de 14,5 milioane, in 2008 firma a trecut pe pierdere. In concluzie, desi poate aduce randamente peste medie in perioadele de boom economic, administrarea unui portofoliu de actiuni poate afecta considerabil profitabilitatea companiei in perioadele de criza.

Dividende.Datorita faptului ca statul roman este actionar majoritar prin Ministerul Sanatatii cu o detinere de 53%, Antibiotice Iasi a acordat dividende in 8 din ultimii 9 ani (perioada 2000-2008). Biofarm si Zentiva nu au acordat dividende in ultimii 8 ani.Din punct de vedere al stabilitatii financiare, compania ieseana (ATB) se detaseaza de celelalte, detinatorii de actiuni investind intr-o afacere solida, fara fluctuatii mari de la un an la celalalt.)

Zentiva S.A.

SECTORUL ENERGETICIndustria extractiva a crescut in primele opt luni ale acestui an cu 3,5%

O soluie de relansare a economiei romneti este fr doar i poate este industria extractiv.

Toate cele trei zone ale industriei extractive (solid, lichid i gazoas) pot oferi Romniei un mare avantaj competitiv. Industria extractiv poate s permit Romniei s devin un pilon regional, n special n domeniul energetic, ca apoi s atrag, prin simpatie, multe investiii pe care astzi le gndim, le solicitm, ns nu vin.

In acest sectorbeneficiile economiei sunt prin prisma a trei proiecte de anvergur: Roia Montan, gazele de ist i perimetrele de petrol i gaze din Marea Neagr. In ceea ce priveste proiectul de la Rosia Montan , probabil, odat cu negocierile care vor fi purtate, s sperm c vom ajunge la un moment benefic si pentru stat - care va cstiga mai mult, si pentru investitor, care va putea s nceap activitatea dup 14 ani de asteptri. Referitor la gazele de ist pe plan mondial, se creeaz o nou ordine economic, generat n special de acest potential de extractie din SUA n legtur cu tot ce nseamn productia gazelor de sist sau, mai corect spus, gaze naturale din sisturi. Ct despre explorrile i viitoarele exploatri din Marea Neagr, acestea pot anihila efectele liberalizrii preurilor gazelor din Romnia, n special la nivelul companiilor, n urmtorii doi ani.

Cele mai importante companii din acest sector sunt: Petrom (SNP), Romgaz (SNG) si Nuclearelectrica (SNN).

Petrom este cea mai mare companie din domeniul petrol-gaze din Romania. Activitatile principale sunt extractia petrolului si a gazelor naturale, rafinarea petrolului si vanzarea produselor obtinute. Petrom este implicata de asemenea si industria energetica, precum si in cea chimica, comercializand derivati chimici obtinuti din titeiul prelucrat. Societatea detine vaste campuri petrolifere atat in Romania, cat si strainatate, in special in Kazahstan si zona Caspica. Operatiunile derulate de emitent se desfasoara si in tarile limitrofe. Petrom SA este, incepand cu anul 2005 o subsidiara a OMV AG.OMV Petrom asigura aproape jumatate din productia de gaze la nivel national, respectiv circa 5 miliarde metri cubi anual. Compania este singurul producator de petrol din tara, cu o productie de 4-5 milioane tone pe an.

Totodata, compania, controlata de grupul austriac OMV, a intrat si pe piata productiei de electricitate. OMV Petrom opereaza o termocentrala pe gaz si un parc eolian.

Potrivit datelor ANRM, la bugetul statului, n 2012, a fost colectat n urma desfurrii activitilor miniere, din redevene i tarife miniere i petroliere, o sum total de 1,45 miliarde de lei, n cretere cu 90,8 milioane de lei fa de nivelul nregistrat n anul precedent.

SECTORUL FINANCIARBncile i companiile financiare trec prin schimbri continue, revizuindu-i strategiile i modelele de business periodic, ncercnd s optimizeze eficiena sistemelor i satisfacia clienilor. Rostul teoretic al bncilor ntr-o economie este acela de a disponibiliza resursele financiare, de a intermedia ntre cei ce au un excedent financiar (pe care l pstreaz sub form de economii, n bnci) i cei ce au un deficit pe care vor s-l finaneze printr-un mprumut la banc. Astfel profitul lor vine din diferena dintre dobnda primit la creditele acordate i dobnda pltit la depozite.

Faptul ca bancile au performante destul de bune ofera o anumita incredere in economie. Fara un sector financiar functional este greu sa ne imaginam ca restul economiei va merge bine.

In industria romaneasca, procentajul de 92% arata o elasticitate de 1 intre economie si piata bancara, ceea ce prezuma ca modelul bancar se transforma in model de business la nivel economic in general, pentru ca finantarea fiind atat de mare in pasivele companiilor partenere - clienti din domeniul bancar - face ca modelul de business bancar sa se transforme in modelul de business al intreprinderiiSectorul bancar din Romnia, din care fac parte 42 de bnci la finele lunii decembrie 2012, finaneaz preponderent economia romneasc, asigurnd aproximativ 92% din totalul finanrilor acordate de sistemul financiar romnesc. Sistemul bancar s-a dovedit a fi rezistent pe perioada crizei, continund s acorde finanare economiei Romniei.

Insa Meninerea trendului de scdere a stocului de credite din sistemul bancar pe primele nou luni din acest an a alimentat continuarea tendinei de cretere a ratei creditelor neperformante, care a urcat la circa 21,6% la sfritul lunii septembrie, cu 4,3 puncte procentuale peste nivelul din septembrie 2012. Bncile aveau n septembrie portofolii de credite acordate sectorului privat de 223 mld. lei, cu 3,3% mai mici dect n urm cu un an.Ca urmare a acestei situatii observam ca sectorul se va confrunta cu o crestere a costului creditelor neperformante fapt care va influenta negativ capitalul bancilor. O solutie pentru aceasta situatie ar fi cesiunea creantelor.

Cu toate acestea BNR continua stimularea creditelor in lei prin reducerea ratei dobanzii ajungand pana la o rata de referinta de 4% fapt ce va determina o crestere a cererii pentru acest tip de credite si implicit un trend pozitiv.Perspectivele de cretere econonomic generate de miza atragerii fondurilor europene, gradul de intermediere financiar i de bancarizare, de aproape 40% i respectiv 57%, fac din Romnia o destinaie atractiv pentru investitorii n sistemul bancar.

Companiile care activeaza in acest sector sunt: BRD Groupe Societe Generale (BRD), Banca Transilvania (TLV), Erste Group Bank (EBS), Banca Comerciala (BCC) BRD este detinuta in proportie de 60,17% de grupul financiar francez Societe Generale. Detine locul al patrulea sub aspectul capitalizarii bursiere cu 1,45 miliarde euro la finalul anului 2013. Banca este una solida cu cota de piata de 13,1 in 2012 (a doua banca in sistem dupa BCR) Tendinta de reducere a dobanzii de politica monetara a BNR creeaza premize favorabile pentru sectorul bancar autohton.BRD, Socit Gnralea raportat profituri nete n scdere continu: 2009 779 milioane lei, 2010 501 milioane lei, 2011 465 milioane lei. De altfel, nici anul trecut modelul de afaceri al bncii nu a adus rezultatele ateptate, instituia nregistrnd pierderi de 332 milioane de lei (74,5 milioane deeuro), dup creterea costului riscului cu peste 60%, la 1,9 miliarde lei.2012 a fost un an dificil pentru BRD. nlocuitorul fostului PDG s-a rzgndit, prefernd Parisul n locul Bucuretiului, iar scandalul fraudelor bancare a afectat imaginea bncii.

Alte companii financiare care activeaza in acest sector sunt societatile de investitii financiare (SIF-uri): SIF Banat Crisana (SIF1), SIF Moldova (SIF2), SIF Transilvania (SIF3), SIF Muntenia (SIF4) si SIF Oltenia (SIF 5).

Aceste companii reprezinta unul din segmentele cel mai lichide si dinamice din piata. Ca istoric SIF-urile sunt fostele Fonduri ale Proprietatii Private (FPP), care la momentul constituirii detineau in total circa 30% din intreprinderile romanesti. In prezent ele sunt fonduri inchise de investitii, care detin un portofoliu bogat in societati (si oarecum specializat, SIF Transilvania s-a axat initial pe companii de turism, SIF Oltenia pe segmentul farmaceutic, etc). In ultimii ani SIF-urile s-au caracterizat printr-o politica generoasa de dividend, insa cu pretul lichidarii unei parti din activele din portofoliu (in special din vanzarile de actiuni Erste Bank, provenite din tranzactia de vanzare a participantilor de la BCR contra cash si actiuni Erste).SIF Transilvania detine si administreaza un portofoliu investitional alcatuit in principal din actiuni detinute atat in societati listate cat si nelistate.

SECTORUL CONSTRUCTIILOR

Romania se situeaza pe primul loc in UE si in ceea ce priveste cresterea lucrarilor de constructii in ritm anual, luna iulie 2013 comparativ cu luna iulie 2012, cu un avans de 14,2%. Aceasta in conditiile in care lucrarile de constructii in UE au inregistrat o scadere de 1,1% iar in zona euro au scazut cu 1,2%. Doar sase state membre, in frunte cu Romania, au inregistrat o crestere a lucrarilor de constructii in ritm anual in luna iulie.Construciile reprezint un sector esenial pentru economia european, genernd aproape 10% din PIB-ul UE i oferind 20 de milioane de locuri de munc, n special n cadrul microntreprinderilor i al ntreprinderilor mici. Competitivitatea n sectorul construciilor poate influena n mod semnificativ dezvoltarea economiei n ansamblu. Performana energetic a cldirilor i eficiena resurselor n fabricaia, transportul i utilizarea produselor folosite n construcia cldirilor i a infrastructurilor au un impact important asupra calitii vieii cetenilor europeni. Prin urmare, competitivitatea ntreprinderilor de construcii constituie o tem important nu numai pentru cretere i ocuparea forei de munc n general, ci i pentru garantarea sustenabilitii acestui sector. Mai exact, construciile vor avea cele mai importante creteri, dinamica importurilor o va egala din nou pe cea a exporturilor, consumul va crete ntr-un ritm mult mai accelerat.

Programul Prima Casa

Efectul multiplicator in economie al programului Prima Casa a fost aproape zero, deoarece doar 5-6% din achizitii au vizat locuinte noi, astfel ca sprijinul statului trebuie orientat catre constructiile noi, a declarat joi directorul general al ANL, Dumitru Nancu.Exista aceasta masura (Noua Casa) in programul de guvernare si poate va fi din 2014, dar nu sunt eu in masura sa spun acest lucru. Pentru a avea insa acest efect multiplicator ineconomie, este important ca statul sa sprijine constructiile noi", a spus Dumitru Nancu.

El aratat ca din cele 97.000 delocuintecumparate de la lansarea programului PrimaCasa, doar 5-6% sunt construite dupa anul 1990. "Prin modificarea programului, locuintele construite de ANL vor putea fi vandute si prin Prima Casa, iar asta ne permite ca tot ce obtinem dinvanzarisa investim inconstructiide alte proiecte", a aratat Dumitru Nancu.

Printre Companiile listate la BVB se numar: Comcm SA. Constana(CMCM), Compania Energopetrol SA. (ENP), SC. Transilvania Construcii SA (COTR), Condmag SA (COMI), etc.3. Analiza performantelor financiare i busiere ale companiei

3.1. Prezentarea companiei

Banca Romn pentru Dezvoltare sau BRD- Groupe Socit Gnrale (BRD S.G.) BRD - Groupe Societe Generale este, de mai bine de un deceniu, n topul bncilor universale din Romnia. Banca a fost infiintata in 1923 sub numele deSocietatea Nationala de Credit Industrialsi intre anii 1957-1990 a detinut in Romania monopolul pentru finantarea pe termen mediu si lung a tuturor sectoarelor industriale cu exceptia agriculturii si industriei alimentare. Dupaprivatizarea catre Societe Generale, in 1998, BRD s-a dezvoltat ca parte a unui grup de servicii financiare care include filialele BRD Sogelease (leasing), BRD Securities (Intermediere tranzactii cu valori mobiliare), BRD/SG Corporate Finance (consiliere in domeniul privatizarilor, fuziunilor si achizitiilor), IFN BRD Finance (credite de consum), ALD Automotive (gestiunea flotelor de vehicule) si SGAM BRD (gestiunea activelor).

In prezent, este a doua banca din Romania din punct de vedere al activelor, unul dintre marii finantatori ai IMM-urilor, precum si unul dintre cei mai importanti jucatori pe piata de corporate banking din Romania - leaderi pe segmentul de credite sindicalizate la sfarsitul anului 2012. Societatea este listata laBursa de Valori Bucuresti,actiunile BRDfiind tranzactionate la categoria I. Concurenii BRD sunt firme care-i disput acceasi categorie de client iar n situaii acceai furnizori de prestatii de servicii. Printre principalii concurenti ai BRD se numr Banca Comercial Romn, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank, HVB, Volksbank, Banca Romneasc.

Grafic 1. BRD evolutie fata de Indicele BET

Sursa: www.ktd.roBETA>1 => BETA supraunitar

Actiunea va reactiona mai puternic decat piata, crescand si scazand mai mult decat aceasta.

n perioadele de recesiune actiunile scad mai mult decat BET, iar n periodele de avnt actiunile cresc mai mult decat indicele BET.

SIF Transilvania

Societatea de Investitii Financiare Transilvania (SIF Transilvania) a fost infiintata la 1 noiembrie 1996 ca succesoare a Fondului Proprietati Private III Transilvania. Este un fond inchis de investitii autoadministrat si cu capital integral privat romanesc. Societateaeste membru plin al Asociatiei Europene a Capitalului de Risc (EVCA), cu sediul in Bruxelles-Belgia, din anul 1995 i este listata la Bursa de Valori Bucuresti, categoria I.

Obiectul de activitate il contintuie administrarea si gestionarea actiunilor la societatile comerciale pentru care s-au emis actiuni proprii, corespunzator certificatelor de proprietate si cupoanelor nominative de privatizare subscrise de cetateni; gestionarea portofoliului de actiuni si efectuarea de investitii financiare in vederea maximizarii valorii propriilor actiuni; mobilizarea resurselor financiare disponibile de la persoanele fizice si persoanele juridice si plasarea lor in valori mobiliare. Societatea poate face plasamente diversificate in actiuni, obligatiuni si alte titluri financiare.

Grafic 2. SIF3 evolutie fata de Indicele BET

Sursa: www.ktd.roBETA>1 => BETA supraunitarPretul aciunii este mai volatil decat piaa de capital.Actiunea va reactiona mai puternic decat piata, crescand si scazand mai mult decat aceasta.

n perioadele de recesiune actiunile scad mai mult decat BET, iar n periodele de avnt actiunile cresc mai mult decat indicele BET.ZentivaSocietatea a luat nastere in 1962, an in care a fost infiintata Intreprinderea de Medicamente Bucuresti Bucuresti. Dupa anul 1990, societatea a fost redenumitaSicomed SA, fiind listata laBursa de Valori Bucuresti(Categoria a-II-a, simbol bursier SCD) in anul 1998. In anul urmator procesul de privatizare al acestei companii s-a incheiat ca urmare a achizitionarii pachetului majoritar de actiuni de un grup de investitori institutionali, printre care si BERD. Dupa privatizare, noii actionari demareaza procesul de modernizare si privatizare, compania fiindachizitionata in anul 2005de catre grupul farmaceuticZentiva.

Compania este specializata in dezvoltarea, producerea si comercializarea de produse generice. Portofoliul actual al grupului contine circa 270 de produse in 500 de forme farmaceutice de prezentare si acopera o gama larga de arii terapeutice.

n ceea ce privete vnzrile la export, rezultatele obinute n sunt foarte bune, n cretere mbuntirea activitii de export fiind unul dintre obiectivele strategice ale companiei pe termen mediu i lung. In present societatea este prezenta in Republica Ceha, Slovacia, Polonia, Rusia, Bulgaria, Ucraina, Romania etc.Are o lichiditate redusa la bursa, insa a distribuit constant dividende in ultimii trei ani. In present Zentiva este controlata de catre grupul farmaceutic Sanofi-Aventis (care detine direct 6,73% din actiuni si indirect prin vehiculele investitionale Venoma Holding Limited si Zentiva NV, aproape 75%

Zentiva este unul dintre primii 10 producatori romani existenti pe piata farmaceutica din Romania, o piata dinamica si foarte competitiva.

Companiile din domeniul famarceutic cu care concureaz Zentiva sunt: GSK Europharm, NOVARTIS, PFIZER, BIOFARM, TERAPIA Cluj si ANTIBIOTICE Iasi.Grafic 3. SCD evolutie fata de Indicele BET

Sursa: www.ktd.roBETA>1 => BETA supraunitar

Actiunea va reactiona mai puternic decat piata, crescand si scazand mai mult decat aceasta.

n perioadele de recesiune actiunile scad mai mult decat BET, iar n periodele de avnt actiunile cresc mai mult decat indicele BET.

S.C. Transilvania Cluj S.A.Transilvania Constructii SA Cluj Napoca este principala societate desprinsa din fostul constructor edilitar al municipiului Cluj-Napoca (Trustul de Constructii Civile). Societatea a fost privatizata in anul 1999, cand Asociatia Salariatilor a preluat pachetul majoritar de actiuni de la AVAS. De atunci i pn n prezent compania a devenit una dintre cele mai respectate i de succes de pe piaa construciilor clujene. Aceast poziie a fost dobndit datorit profesionalismului angajailor i a fost susinut de dotarea tehnic modern i de resursele de care dispune firma, care i permit s vin n ntmpinarea celor mai exigente cerine ale clienilor. Principala activitate a societatii este reprezentata de constructia de cladiri si lucrari de geniu civil. Pe langa activitatea de constructii societatea mai administreaza si Parcul Logistic Transilvania, obtinand venituri din inchirierea spatiilor comerciale care compun acest parc logistic.Principalii concurenti ai companiei sunt: ACI Cluj S.A., Napoca S.A., TCI Contractorul General S.R.L., Parcul Logistic TETAROM.Grafic 4. COTR evolutie fata de Indicele BET

Sursa: www.ktd.roBETA BETA subunitar Valorile subunitare ale indicatorului BET arata ca pretul actiunii va reactiona mai slab, adica va creste si va scadea mai putin decat piata.

n perioadele de recesiune actiunile cresc mai mult decat BET, iar n periodele de avnt actiunile scad mai mult decat indicele BET.Petrom

Petrom SAa fost infiintata in anul 1991 sub forma Regiei Autonome a Petrolului RA, care va fi reorganizata in 1997 sub formaSocietatii Nationale a Petrolului Petrom SA.In anul 2004 compania a fost privatizata catregrupul austriac OMV, care a preluat 51% din capitalul social. Ulterior, compania a achizitionat filialele OMV din Romania, Bulgaria si Serbia care operau benzinarii OMV in acesta tari. Actiunile Petromsunt listate laBursa de Valori Bucurestiinca din septembrie 2001

Petrom este cea mai mare companie din domeniul petrol-gaze din Romania. Activitatile principale sunt extractia petrolului si a gazelor naturale, rafinarea petrolului si vanzarea produselor obtinute. Petrom este implicata de asemenea si industria energetica, precum si in cea chimica, comercializand derivati chimici obtinuti din titeiul prelucrat. Societatea detine vaste campuri petrolifere atat in Romania, cat si strainatate, in special in Kazahstan si zona Caspica. Operatiunile derulate de emitent se desfasoara si in tarile limitrofe. Petrom SA este, incepand cu anul 2005 o subsidiara a OMV AG.

Petrom este compania cu a doua capitalizare de la bursa de 5,8 miliarde euro, fiind cel mai mare producator de titei si gaze din sud-estul Europei. Este o companie solida cu rezultate financiare exceptionale. Acest fapt confera stabilitate evolutiei cursului la bursa, ceea ce face din SNP o actiune recomandata dintr-un portofoliu de risc redus. Descoperirea unor zacaminte semnificative de gaze din Marea Neagra creaza premise favorabile pentru afacerile Petrom pe termen mediu.

Principalii concurenti ai Petrom pe piata interna sunt: Rompetrol,Lukoil,MOLsiAgip, iar pe segmentul de gaze naturale, competitorul central este compania de statRomgaz.Grafic 5. SNP evolutie fata de Indicele BET

Sursa: www.ktd.roBETA>1 => BETA supraunitar Pretul aciunii este mai volatil decat piaa de capitalActiunea va reactiona mai puternic decat piata, crescand si scazand mai mult decat aceasta.

n perioadele de recesiune actiunile scad mai mult decat BET, iar n periodele de avnt actiunile cresc mai mult decat indicele BET.3.2. Analiza performantelor fianciare/bursiereBRD- Groupe Socit Gnrale (BRD)PER

Price Earning RatioEPS

Earning per shareRata globala de indatorareROA

Rata rentabilitatii financiareROE

Rata rentabilitatii economice

2012 IV(17,03)-0,47630,88--0,79%

2012 III483,70,01490,881,6%0,24%

2012 II157,070,05650,883,81%0,57%

SIF Transilvania (SIF3)

PER

Price Earning RatioEPS

Earning per shareP/VUAN

Pret/Activ net contabilROERata rentabilitatii financiareROARata rentabilitatii economice

2012 IV3,660,190,6825,18%24,86%

2012 III3,110,180,5637,73%36,84%

2012 II4,340,100,4233,56%28,13%

De-a lungul anului 2012, putem observa un indice PER foarte mic in cazul SIF3, cu valori in descrestere spre finalul anului. Avand un indice PER foarte scazut, poate insemna ca este atractiva pentru cumparare, dar poate indica si faptul ca profiturile viitoare se asteapta sa fie mici. Indicele EPS detine valori foarte mici, dar observam o crestere substantial a acestui indicator, crescand de la 0,10 in primul timestru la 0,19 in cel de-al treilea trimestru. Indicatorul P/VUAN inregistreaza o crestere la finalul anului 2012. Petrom (SNP)PER

Price Earning RatioP/BV

Price book valueLichiditatea generalaROA

Rata rentabilitatii financiareROE

Rata rentabilitatii economice

2012 IV6,731,1336,42%16,86%12,65%

2012 III7,121,1935,68%16,75%12,03%

2012 II6,781,3829,46%20,41%13,57%

Petrom are o valoare destul de ridicata a indicelui PER, aceasta valoare poate indica relativa supraevaluare a companiei, insa in egala masura, si poate de cele mai multe ori, o valoare ridicata a acestui indicator, poate arata si increderea sporita de care se bucura actiunea respectiva din partea investitorilor, pe diferite considerente. P/BV este supraunitar,compania a creat valoare pentru actionari, doarece suma pe care ar fi dispusi sa o plateasca investitorii din piata este mai mare decat sum ape care ar primi-o oricum acestia la lichidarea activelor.

Zentiva

PER

Price Earning RatioP/BV

Price book valueCifra de afaceri netaROA

Rata rentabilitatii financiareROE

Rata rentabilitatii economice

2012 III13,651,8202.703.99513,17%13,94%

2012 II20,571,88139.373.2719,15%9,73%

2012 I22,411,8 72.777.8617,73%8,1%

Indicele PER foarte ridicat al acestei companii poate fi un semnal ca este momentul ca actiunea sa fie vanduta, dar si faptul ca profiturile viitoare sunt de asteptat sa creasca. Intalnim un P/BV supraunitar, care se mentine la o medie constanta ape parcursul celor trei trimestre, putem spune ca piata accepta sa plateasca un suprapret pentru activele firmei, datorita perceptiei ca valoarea de piata a acestora este mai ridicata decat costul lor istoric. Cifra de afaceri a companiei a crescut semnificativ de-a lungul anului 2012, inregistrand o crestere cu aproape 130.000.000 in cel de-al treilea trimestru 2012. Putem observa ca ROE si ROA cresc intr-un ritm constant care arata ca managementul firmei ofera actionarilor mai multa valoare pentru banii investiti de ei.S.C. Transilvania Cluj S.A. (COTR)

EPS

Earning per shareP/BV

Price book valueCoeficientul de indatorare globalaROA

Rata rentabilitatii financiareROE

Rata rentabilitatii economice

2012 III-0,54020,180,26-0,13%

2012 II0,33570,150,281,21%1.21%

2012 I-0,91840,170,300,53%0,62%

Se poate observa un prt foarte mic .Comparatie intre companii din acelasi sectorSectorul financiarEPS Earning per shareBRDTLV

Banca TransilvaniaBCC

Banca Comerciala

2012 IV-0,47630,14520,008

2012 III0,01490,12030,0038

2012 II0,05650,08140,0029

P/VUAN Pret/Activ net contabilSIF1SIF2SIF3SIF4SIF5

2012 IV0,5390,69740,64180,67290,8001

2012 III0,5710,75370,67180,68650,783

2012 II0.55980,75890,62790,61130,7615

Sectorul energeticPER Price Earning RatioSNPPetrolexportimport Bucuresti PEIRompetrol Well Services PTR

2012 IV6,7300

2012 III7,124,964,46

2012 II6,786,348,99

Sectorul farmaceuticPER Price Earning RatioSCDAntibiotice Iasi

ATBBiofarm Bucuresti BIO

2012 III13,6517,2118,18

2012 II20,5716,620,86

2012 I22,4119,0421,69

Sectorul constructiilor

EPS Earning per share

COTRComcmSA. Constana

CMCMCondmag SA

COMI

2012 III-0,54020,0131-0,0299

2012 II0,33570,00520,0015

2012 I-0,91840,003-0,0187

3.3. Stiri, zvonuri despre companie1. Petrom

Petrom este interesata de preluarea unor activitati ale PetromserviceCompania Petrom este interesata sa preia unele activitati ale Petromservice, insa nu a facut o oferta oficiala in acest sens, a declarat noul director general al Petromservice, Gheorghe supeala, fost director de operare. "Petrom a facut o oferta de a prelua serviciile pe care Petromservice le presteaza pentru ei in interior, dar nu este o oferta oficiala, concreta", a afirmat supeala.El a precizat ca nu este vorba de vanzarea Petromservice, ci de transferul unor activitati catre compania petroliera, impreuna cu personalul aferent.Zvonuri privind vanzarea sau transferul catre Petrom sau OMV al unor activitati prestate de Petromservice au circulat intens in ultima vreme, insa ele nu au fost confirmate nici de OMV, actionarul majoritar al Petrom, nici de Petromservice sau Petrom. supeala l-a inlocuit in aceasta saptamana pe fostul director general Sorin Mihai, care ocupa in prezent functia de presedinte al Consiliului de Administratie (CA) al Petromservice.Petromservice a fost infiintata in 2002, prin externalizarea unor servicii ale Petrom. Compania desfasoara activitati de servicii petroliere, precum si in domeniul constructiilor si este controlata de Asociatia Salariatilor Petrom.Petrom a fost cumparata de la statul roman de catre grupul austriac OMV, la sfarsitul anului 2004, printr-o tranzactie de 1,5 miliarde de euro. Petrom si Petromservice au incheiat in 2005 un contract, valabil pana in 2012, care stabileste angajarea de catre compania controlata de OMV a unui volum minim de lucrari in valoare de 180 milioane de euro in 2006. Suma minima va descreste cu 10% in fiecare din anii pana la finalizarea contractului.(Romania Libera)

Pretul actiunilor OMV Petrom SNP a scazut in sedinta de ieri cu 5,6% (0,4511 RON la inchidere) dupa ce au aparut zvonuri pe piata conform carora un vanzator ar avea de vandut un pachet de 0,81% din actiunile SNP. Vanzatorul doreste sa ramana in anonimat iar intermediarii vanzarii nu dau detalii desprea vanzare. Scaderea de ieri a fost generate in mare parte de investitorii mici.(www.goldring.ro)2. SIF Transilvania

Societatea de Investitii Financiare Transilvania (SIF3) va incepe sa plateasca dividendele aferente anului trecut, din data de 1 august a acestui an, pentru actionarii care detin mai putin de 500 de actiuni.Divindendele au fost aprobate in AGA din data de 20 aprilie 2013 si reprezinta un nivel record pentru SIF3: 0,1750 de lei pe actiune. Acesta este nivelul brut al dividendului din care se scade si se impoziteaza la sursa 16%. SIF3 va plati, in total, 191.125.083 de lei, adica 90,07%, din profitul net realizat si repartizat.(www.manager.ro)

Profitul SIF Transilvania a urcat cu 9% n primele nou luni, la 213,6 milioane lei.SIF Transilvania (SIF3) a nregistrat n primele nou luni cel mai mare profit dintre SIF-uri, de 213,6 milioane lei (48,4 milioane euro), respectiv cu 9% peste ctigul din perioada similar a anului trecut, de 195,8 milioane lei. (Adevarul.ro)

3. ZentivaProductorul de medicamente Zentiva Romnia plnuiete investiii de nou milioane de euro n urmtorii cinci ani, n vederea creterii produciei cu 50%. n aceste condiii, este ateptat o cretere a ponderii exporturilor de la 8% la 50%, n volum, n intervalul respectiv.Zentiva investete n Romnia pe un teren fertil, nu pe o baz necunoscut, a spus Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociaiei Romne a Productorilor Internaionali de Medicamente (ARPIM). Acesta a explicat c Zentiva are pe piaa local o fabric mare, fosta Sicomed, i c noile investiii se realizeaz pe o baz foarte bun. Analizele lor de risc au artat c investiia este profitabil, n ciuda impredictibilitii, a menionat Zaharescu.Potrivit acestuia, Romnia a fost aleas n detrimentul Asiei sau altor ri i datorit forei de munc supracalificate, care este greu de gsit oriunde. n plus, Romnia este o ar sigur fa de Grecia, Ungaria i chiar Bulgaria, a mai spus directorul executiv al ARPIM.n prezent, fabrica Zentiva Romnia produce anual aproximativ 48 de milioane de cutii de medicamente. (incomemagazine.ro)

4. SC Transilvania Constructii SAParc Logistic Transilvania se extinde!Parcul Logistic Transilvania detinut de SC Transilvania Constructii SA, cel mai mare parc logistic din zona continua sa se extinda cu o suprafata de 2ha. Extinderea s-a facut prin achizitionarea unei suprafete de 2 ha de teren in imediata vecinatate a Parcului Logistic Transilvania.

5. BRD

Actiunile BRD, impinse in sus de zvonuri

Pe o piata bursiera pe care se manifesta o tendinta de scadere generala a cotatiilor, actiunile Bancii Romane pentru Dezvolare au urcat ieri pana la 27.500 lei/actiune. Ultimul pret, de 27.000 lei/actiune a fost cu 2,6% mai mare fata de cel de miercuri.Pe piata exista zvonuri confom carora actionarii bancii ar putea sa nu aprobe in Adunarea Generala din data de 17 decembrie majorarea de capitalului social cu diferente din reevaluarea activelor si diferente de curs valutar in valoare de 700 miliarde de lei.' (www.zf.ro)BRD a nregistrat n primele nou luni un profit de 51 milioane lei

BRD - Groupe Societe Generale (BRD) a nregistrat n primele nou luni din acest an un profit net de 51 milioane lei (11,5 milioane euro), potrivit informaiilor transmise de banc, joi, Bursei de Valori Bucureti (BVB).

"Evoluia pieei bancare din Romnia n trimestrul al treilea al acestui an nu a fost favorizat de condiiile macroeconomice, cererea de creditare rmnnd la un nivel sczut. Totui, piaa persoanelor fizice i-a continuat evoluia pozitiv, n special datorit programului Prima Cas", arat BRD ntr-un raport.(www.incomemagazine.ro)II. Analiza tehnica

Analiza tehnica poate fi definita ca fiind studierea pietei prin intermediul graficelor in vederea determinarii directiei viitoare a pretului. Piata este dominata de emotii, emotii care se reflecta in pretul activului respectiv. Un analist tehnic incearca cuantificarea acestor emotii, la care se mai adauga un set de instrumente specifice analizei tehnice, iar prin acest mix se doreste previzionarea viitoare a cursului. Acest tip de analiza se bazeaza pe vizualizarea si interpretarea trecutului in ideea identificarii miscarilor ulterioare. Acolo unde exista grafic si date suficiente se poate face analiza tehnica. Intr-o alta ordine de idei, analiza tehnica se apropie mai mult de o arta decat de o stiinta exacta. Daca analiza fundamentala ne sugereazaCEsa cumparam, analiza tehnica ne arataCANDsa cumparam.1. Analiza de tip linie

Graficul de tip linie este cel mai simplu mod de reprezentare a evolutiei preturilor folosind un grafic. Constructia sa este bazata pe unirea punctelor dintr-o serie de date. Aceasta serie se poate baza pe preturile de deschidere pe maxime sau minime sau pe preturile de inchidere. De obicei sunt folosite preturile de inchidere deoarece sunt considerate a fi cele mai relevante. Avantajul principal este dat de simplitatea sa iar dezavantajul de lipsa detaliilor privind evolutia in cadrul intervalului detimpreprezentat de un singur punct.

BRD- Groupe Socit Gnrale (BRD S.G.) BRD

Sursa:www.ktd.ro

10.12.2013-20.12.2012=> Benzile Bollinger se apropie, anuntand posibilitatea inceperii unui nou trend, probabilitatea unei cresteri bruste a preturilor volatilitate scazuta risc redus. In continuare urmarim ca preurile ating n mod continuu banda Bollinger superioar, acestea fiind considerate a fi supraevaluate, atragand declansarea unui semnal de vanzare. De asemenea si indicele RSI este mai mare de 80, aratand ca piata este extrem de supra cumparata. Observam ca RSI atinge un maxim si apoi coboara, identificand un top (pret maxim), pretul actiunii fiind supra evaluat.15.10.2013-30.10.2013Observam ca in prima parte a intervalului analizat benzile Bollinger se ingusteaza, indicand o volatilitate scazuta, este probabil ca piata sa initieze un nou trend, dar ar fi bines a asteptam daca el este unul crescator sau descrescator si sa fructifcam in aceasta directie. Indicele RSI este la un nivel de echilibru, urmand a se produce modificari ample pe piata.

SIF Transilvania

Sursa:www.ktd.ro 02.05.2013-30.05.2013=>Observam ca este o perioada cu modificari radicale de pret, benzile Bollinger se largesc pentru a deveni mai accesibile/tolerante, pretul actiunii devine mai volatil risc mare. Pretul actiunii strapunge limita inferioara a benzii, presupune continuarea miscarii descendente, dupa care pretul revine in interiorul bezii, indicand o schimbare de trend. De asemenea si indicele RSI in acest interval de timp se situeaza undeva la nivelul 30 sugerand o piata supravanduta si o schimbare de trend a pretului in sus actiunea fiind la limita subevaluarii =>semnal de cumparare. 04.10.2013-30.10.203=> Benzile Bollinger se ingusteza, putem remarca o zona de volatilitate extrem de scazuta, un risc redus, piata este linistita, urmand a se crea miscari ample, fapt generat si de pozitia indicelui RSI. In intervalul analizat acesta se situeaza la nivelul de 30, indicand o piata supravanduta si o schimbare de trend, dupa care creste la 50 si putem spune ca piata este echilibrata, urmand a ajunge la 70-80, piata fiind in conditii de supracumparare => semnal de vanzare Zentiva

Sursa:www.ktd.ro

15.05.2013-30.05.2013=> Banda Bollinger se largeste, putem remarca o zona de volatilitate mare, riscul fiind mare iar pretul strapunge limita inferioara a benzii ceea ce indica schimbarea pretului in urmatoarele 10 zile a trendului. Indicatorul RSI atinge limita de 50, piata actiunilor fiind echilibrata. 10.10.2013-30.10.2013=> Banda Bollinger se ingusteaza indicand o volatilitate scazuta, iar riscul scazut favorizeaza cumpararea de actiuni. Pretul actiunii depaseste limita superioara a benzii Bollinger si avem in perioada imediat urmatoare o scadere de pret. Indicatorul RSI scade sub nivelul de 70, indicand o piata supracumparata si o schimbare de trend a pretului in jos, actiunea fiind considerata supra-evaluata=> semnal de vanzare. S.C. Transilvania S.A. Cluj

Sursa:www.ktd.ro 26.08.2013-27.09.2013=> Pretul actiunii sparge limita benzii superioare Bollinger, generand o schimbare de trend Volatilitatea actiunilor este mare, deci riscul mare impune prudenta in cumpararea de actiuni. Indicele RSI atinge pragul de 80 ceea ce ne indica o piata extrem de supra cumparata, actiunile fiind supraevaluate. Avand in vedere ca in perioada imediat urmatoare RSI inregistreaza o scadere sub 70, acest lucru indica o perioada de vanzare. 02.11.2013-27.11.2013=> Dupa o volatilitate scazuta, obsrvam ca banda Bolinger iar se largeste, pretul actiunii sparge iar limita superioara a acesteia, indicand un trend puternic. Daca urmarim si indicele RSI acesta se situeaza la nivelul de 70, sugerand o piata supracumparat, dar si un semnal e vanzare. Petrom

Sursa:www.ktd.ro21.01.2013-30.01.2013=> Observam ca este o perioada cu modificari radicale de pret, benzile Bollinger se largesc pentru a deveni mai accesibile/tolerante, pretul actiunii devine mai volatil risc mare. Preurile ating n mod continuu banda Bollinger superioar, acestea fiind considerate a fi supraevaluate, generand o schimbare de trend, atragand declansarea unui semnal de vanzare, fapt generat si de nivelul indicelui RSI care se situeaza la nivelul 80, aratand o piata extrem de supracumparata, iar actiunea fiind extreme de supraevaluata. 10.10.2013-30.10.2013=> Pretul actiunii sparge limita superioara a benzii Bollinger, generand o schimbare de trend, fapt sugerat de scaderea pretului actiunii. In continuare putem observa ca benzile Bollinger se largesc , volatilitatea actiunilor este mare, deci riscul mare impune prudenta in cumpararea de actiuni. Din punctual de vedere a indicelui RSI, acesta atinge pragul de 70 ceea ce ne indica o piata in conditii de supracumparae. Avand in vedere ca in perioada imediat urmatoare momentului analizat, RSI un nivel de 500, acest lucru indica o perioada de echilibru, actiunile fiind la o valoare reala.2. Analiza de tip lumanare

Acest tip de grafic ofera cel mai mare detaliu privind evolutia in cadrul unei perioade.O lumanare este formata din corp (reprezentat sub forma unui dreptunghi si care reprezinta diferenta dintre pretul de deschidere si pretul de inchidere ) si umbre (reprezentate de liniile plasate deasupra si sub corpul lumanarii si care au rolul de a da informatii despre valoarile extreme, minimul si maximul unei perioade). Pentru o imagine vizuala mai buna lumanarile reprezentand perioade de crestere sunt colorate diferit fata de cele de scadere. De obicei se folosesc perechi de culori cum ar fi alb-negru, verde-rosu pentru a reprezenta cresterea-scaderea.BRD- Groupe Socit Gnrale (BRD S.G.) BRD

01.08.2013 30.08.2013

In momentul analizat putem observa o serie de lumanari de culoare verde. Aceasta serie incepe cu doua lumanari de tip cruce sugerand o piata usor instabila, dar totusi in crestere, fapt sugerat de urmatoarele lumanari de culoare verde. In continuare se oberva o foarte mare presiune la cumparare, trendul fiind unul destul de puternic, fapt sugerat de aparitia lumanarii de culoare verde fara codite (Marubozu). Datorita presiunii mari de pe piata este foarte probabil ca trendul sa continue. Observam totusi o incercare nereusita de descrestere a pretului prin lumanarea de tip Hanging Man ce se regaseste intr-un trend ascendant si are o umbra foarte mica in partea de sus ce semnifica o usoara schimbare de trend. Trendul pozitiv se continua prin aparitia lumanarii de culoare verde fara codite, dupa care putem observa o usoara instabilitate sugerata de cele doua lumanari de culoare rosie la care umbra este mai accentuata decat corpul, semnifica o perioada de indecizie. Aceste doua se manifesta pe un trend in general pozitiv si putem deduce ca nu exista cumparatori suficienti pentru a sustine cresterea si o scadere este posibila. Perioada de sfarsit a trendului pozitiv este marcata de lumanarea de culoare verde (Marubozu), dupa care urmeaza inevitabila descrestere a trendului. Aceasta descrestere este sugerata de prezenta lumanarilor de culoare rosie cu corpul lung. Putem spune ca trendul negativ este puternic, existand o presiune mare asupra pretului.

30.10.2013 15.11.2013 Putem obsera ca lumanarea verde cu codita de sus Inverted Hammer ("ciocan rasturnat") apare pe un trend negativ ceea ce inseamna ca trendul s-a terminat si ca va incepe un trend pozitiv. Aparitia lumanarii de tip cruce, arata o piata usor instabila, dar totusi in crestere, fapt sugerat si de urmatoarele doua lumanari verzi (Inverted Hammer). Urmatoarea lumanare este una de tip cruce, ceea ce arata pretul a variat doar intre niste limite stranse datorita acalmiei in piata si a volatilitatii mici. Totusi se mai forteaza o usoara crestere prin lumanarea verde fara codite, dar pretul va incepe sa scada.Dupa o crestere de pret avem lumanarea rosie fara codite (Marubozu) care semnifica ca pretul de deschidere este egal cu pretul maxim iar pretul de inchidere este egal cu pretul minim. Aceasta lumanare semnifica prezenta masiva a cumparatorilor si ca pretul poate continua in scadere. Corpul acesteia este destul de lung rezultand ca trendul este unul puternic. Urmatoarea lumanare este una fara fara codita de sus (Hanging Man) si arata ca este posibil ca trendul sa devina crescator. Daca urmarim aparitia acesteia, obesrvam ca trendul s-a schimbat, urmarind directia opusa, fapt sugerat si de urmatoarea lumanare verde, dar totusi nu foarte puternica. In continuare urmarim ca trendul continua sa scada, prin aparitia lumanarilor rosii (Shooting Star si Marubozu) care arata sfarsit de trend pozitiv si inceput de trend negative.SIF Transilvania

30.08.2013 16.09.2013

In perioada analizata putem observa un trend puternic negativ marcat de o serie de lumanari de culoare rosie. Trendul incepe cu o lumanare de culoare rosie la care putem observa lipa coditelor (Marubozu), ce ne sugereaza o presiune mare la vanzare. Urmatoarea lumanare de culoare rosie sugereaza continuarea trendului, acesta ramanand la fel de puternic, fapt sugerat de corpul lung al lumanarii. Pe fondul negativ al trendului putem remarca prezenta unei serii lumanari de culore rosie cu coditele inegale, semnificand faptul ca vanzatorii au dominat in prima parte a perioadei, dar cumparartorii au revenit in forta in a doua parte a sesiunii de tranzactionare. In continuare putem observa o lumanare de culoare rosie de tip Shooting Star ce previne o schimbare de trend, fapt sugerat si de succesiunea lumanarilor de culoare verde cu corp lung.

02.11.2013 16.11.2013

Se observa o crestere puternica a pretului actiunii, fapt reprezentat prin cele doua lumanari verzi, trendul este puternic datorita corpurilor lungi ale acestora, semnificand in acelasi timp aducerea unui trend negativ. Aceasta descrestere este generata de o succesiune de lumanari rosii, dintre care prima este una cu coditele inegale, fapt ce sugereaza ca vanzatorii au revenit in forta pe final si au coborat pretul de la valorile mari impuse de cumparatori.Urmatoarea lumanare este una de tip cruce, iar lipsa corpului arata faptul ca pretul de inchidere este egal cu pretul de deschidere. Trendul negativ este in continuare marcat de cele doua lumanari rosii cu o singura codita. Lumanarile de tip cruce arata o usoara instabilitate pe piata, incercandu-se o crestere, dar pretul actiunii continua sa scada, prin lumanarea rosie care arata o presiune mai mare la vanzare, aceasta scadere fiind urmata de o usoara crestere.

Zentiva

31.10.2013-13.08.2013n aceast perioad se poate observa o cretere puternic a preului (trend pozitiv) reprezentat prin cele trei lumnari de culoare verde (Marubozu), aceast succesiune de lumnri verzi fr codie semnificnd ns o scdere a interesului de cumprare. Aceast cretere este urmat de apariia unei lumnri de tip Inverted Hammer (ciocan rsturnat) care arat ca va fi n continuare un trend pozitiv, fapt sugerat si de urmtoarea lumnare verde de tip Marubozu. Lumnrile de tip punct ne arat c preul minim este egal cu preul maxim. n continuare apare un trend usor negativ marcat de lumnarea rosie de tip Marubozu care arat ca exist o presiune mare la vnzare. Lumnarea de tip Inverted Hammer ne arat ca s-a terminat un trend negativ si urmeaz un trend pozitiv care se mentine, fapt sugerat i de prezena urmtoarelor lumnri verzi de tip Marubozu. S.C. Transilvania S.A. Cluj

23.08.2013-05.09.2013Pentru acest perioad, se poate observa din grafic o cretere puternic a preului, trendul fiind unul puternic, sugerat de corpurile lungi ale lumnrilor verzi. Primele dou lumnri verzi fr codi sunt de tip Marubozu i arat o presiune puternic la cumprare fiind urmate de o lumnare verde de tip Inverted Hammer care arat ca tocmai s-a terminat un trend negativ (n perioada anterioar) i a nceput un trend pozitiv (perioada curent), care se mentine n continuare, fapt sugerat prin urmtoarele dou lumnri verzi. Trendul va devenii unul negativ, fapt sugerat prin apariia lumnrii de tip Hanging Man care arat sfrit de trend pozitiv i nceput de trend negativ. Acest trend negativ nu este foarte puternic datorit faptului c n continuare apare o lumnare roie cu codia in jos (Inverted Hammer) care arat sfrsit de trend negativ i nceput de trend pozitiv, sugerat imediat prin apariia lumnrii verzi de tip Hammer.

25.10.2013-14.11.2013n perioada analizat se observ o scdere puternic (trend negative), reprezentat de lumnrile rosii, trendul negativ fiind sugerat de corpul lung al primei lumnri rosii (Hanging Man). Cele dou lumnri roii de tip Marubozu semnific faptul ca e o presiune mare la vnzare, preul de nchidere fiind egal cu preul minim, iar faptul ca corpurile lor sunt mici arat lipsa unui volum mare de tranzacii. Acest perioad, ns, este urmat de un trend puternic pozitiv sugerat prin cele trei lumnri verzi (Inverted Hammer) cu corp mare i codi care arat faptul c s-a concurat cu un grup mai mare de cumprtori.

Petrom

31.07.2013-13.08.2013Putem obsera ca lumanarea verde cu codita de sus Inverted Hammer apare pe un trend negativ ceea ce inseamna ca trendul negativ s-a terminat si ca va incepe un trend pozitiv. Trendul pozitiv se continua prin aparitia lumanarii de culoare verde Hammer, dupa care putem observa o usoara instabilitate sugerat de cele doua lumnari de culoare roie care semnific o perioad de indecizie. Aceste dou se manifest pe un trend n general pozitiv i putem deduce c nu exist cumprtori suficieni pentru a susine creterea i o scdere este posibil. Aceast perioad este urmat ns de un trend pozitiv sugerat prin cele dou lumnri verzi de tip Hammer i Inverted Hammer cu codia mica care arat o presiune mare la cumprare. n continuare apar trei lumnri roii sugernd o perioad de scdere puternic. Prima lumnare de tip Shooting Star arat sfrit de trend pozitiv i nceput de trend negativ, lumnarea rosie cu codie inegale aratnd o evolutie puternica n ambele sensuri. Pentru c preul de nchidere se apropie foarte mult de cel de deschidere rezult c vnztorii i cumprtorii au putere relativ similar n pia i situaia e indecis. coada fiind mai lung n partea de jos nseamna c vnztorii au dominat n prima parte a perioadei dar cumprtorii au revenit n for n a doua parte a sesiunii de tranzacionare.31.10.2013-20.11.2013n aceast perioada putem observa un trend puternic pozitiv sugerat prin prezena celor cinci lumnri verzi, trend care ncepe cu lumnarea verde Hammer i este urmat de cele patru lumnri verzi Inverted Hammer, care arat sfritul trendului negativ i nceperea unui trend pozitiv, unul destul de puternic, fapt sugerat prin corpurile lungi ale lumnrilor. n continuare urmeaz o lumnare roie cu codie inegale ceea ce nseamn c vnztorii au dominat n prima parte a perioadei dar cumprtorii au revenit n for n a doua parte a sesiunii de tranzacionare, urmat de dou lumnri roii Hanging Man care ne arat sfrit de trend pozitiv i inceput de trend negativ. Prezena urmtoarei lumnri verzi cu dou codie arat faptul c situaia este indecis. Apoi urmeaz un trend puternic negativ, cele dou lumnrii roii cu dou codie arat faptul c att cumprtorii ct i vnztorii au pondere egal n pia fiecare reusind sa anuleze efectul celuilalt. Urmtoarele dou lumnri verde i roie cu coada lunga in partea superioada arat ca vanzatorii au revenit in forta pe final si au coborat pretul de la valorile mari impuse de cumparatori. La sfrsit apare un trend pozitiv sugerat prin cele dou lumnri verzi.

In functie de nivelul de aversiune a investitorului fata de risc putem imparti actiunile in 2 categorii

1. actiunea cu cel mai mic riscSIF Transilvania

2. actiunea cu cea mai mare rentabilitateZentiva

Investitorul trebuie sa isi stabileasca anumite obiectieve si anume:

1. doreste sa isi maximizeze profitul, caz in care va alege actiunile care promit cea mai mare rentabilitatea dar cu un risc pe masura:Transilvania Constructii, Zentiva, Petrom2.doreste sa isi minimizeze riscul acceptand un nivel de rentabilitate mai scazut:BRD, SIF Transilvania

Se observa faptul ca Zentiva ofera un nivel de rentabilitate inferior rentabilitatii oferite de Transilvania

Constructii insa cu un risc mai ridicat. In aceste conditii actiunea Zentiva poate fi catalogata ca fiind ineficienta

in raport cu Transilvania Constructii.In celalalt sens putem observa faptul ca la un nivel aproximativ egal de risc

SIF Transilvania ofera o rentabilitatea mai mult decat dubla fata de BRD. In acest caz BRD poate fi considerate

o actiune ineficienta.

25