Paul Feval - Lagardere 6 - Sergentul Belle Epee

8/13/2019 Paul Feval - Lagardere 6 - Sergentul Belle Epee

http://slidepdf.com/reader/full/paul-feval-lagardere-6-sergentul-belle-epee 1/253

Proiect RI – Colec ia "Paul Féval – tat l & fiul"ţ ă

1



Paul Féval-fiul

Partea întâi Tân rul sergent― ă

Capitolul I - La vân toareă

ericitul deznod mânt al b t liei de la Fontenoyă ă ă 1 tocmai f cuse s ne intre în st pânireă ă ă cele mai frumoase i mai bogate orae din Flandra!F

"ndat dup înc#eierea p cii $august 1%&'() Louisă ă ă * al +,-lea) p r sind pentruă ă moment pl cerile de la Curte) se gr bise s viziteze recentele noastre cuceriri) pentru a-ă ă ăi da el însui seama de importan a lor! poi) ner bd tor s se întoarc la picioareleţ ă ă ă ă doamnei d./tiol0s) noua sa favorit ) îndr gostitul monar# plecase cu cea mai mareă ă urgen c tre Paris!ţă ă

rmata se stabilise) la vremea aceea) în apropiere de stende loc ce-i oferea cele― mai multe avanta2e pentru instalarea taberei) pân în iarn ) pe terenul care fuseseă ă martorul ispr vilor sale vite2eti! 3ile de ti#n pentru solda ii care) dup campaniaă ă ţ ă obositoare la care luaser parte) puteau) în sfârit) s -i trag sufletul) bucurându-se deă ă ă o odi#n binemeritat !ă ă

1 Fontenoy4 localitate în 5elgia $pe atunci) Flandra() unde marealul de 6a7e) în prezen a lui Louisţlea) a învins armatele reun ite ale englezilor i olandezilor) în 1%&'! $n!t!(

* m modificat numele proprii) conform edi iei franceze4 regele Ludovic al +III-lea cu regele Louis ţlea) regele Ludovic al +I,-lea cu Louis al +I,-lea) regele Ludovic al +,-lea cu regele Louis al +,-lea) Ludovic al +,III-lea cu Louis al +,III-lea) /caterina de 8edici cu Cat#erine de 80dicis) familia de 8efamilia de 80dicis) regele 9enric al II-lea cu 9enri al II-lea) regele 9enric al III-lea cu 9enri al III-lea) 9enric al I,-lea cu 9enri al I,-lea) regele Carol al +-lea cu regele C#arles al +-lea) regele Carol al I+-regele C#arles al I+-lea) regele Francisc al II-lea cu regele Fran:ois al II-lea) 9enric de ;avarra cu 9e;avarra) regele Ludovic cel 6fânt cu regele Louis cel 6fânt) Ludovic al I+-lea cu Louis al I+-lea) Lud,III-lea cu Louis al ,III-lea! $nota lui 5lan<Cd(

~ 2 ~



Seria "Lagardère" [Lagardère II] – 06Sergentul Belle-Épée

=ar) dei aveau timp liber s se d ruiasc f r constrângere distrac iilor pe care leă ă ă ă ă ţ ofer via a de tab r ) un aspect minor trecut cu vederea de c tre rege) înainteaă ţ ă ă ― ă plec rii sale arunc o umbr peste aceast e7isten vesel !ă ― ă ă ă ţă ă

Louis) care se ocupase) într-adev r) cu cea mai mare gri2 de asigurarea bunului traiă ă al ofi erilor de toate gradele) negli2ase total situa ia trupelor! =rept urmare) acestea)ţ ţ nefiind pl tite decât foarte neregulat adic dup bunul plac al intenden ilor de r zboiă ― ă ă ţ ă

i nemaiavând posibilitatea de a rec#izi iona #ran ) ca pe vremea ostilit ilor) erau― ţ ă ăţ deseori reduse la por ia minim de subzisten i) uneori) c#iar la mai pu in!ţ ă ţă ţ

a încât) atunci când le era prea foame) oamenii recurgeau la diverse e7pedientepentru a-i procura cele necesare! >nul dintre aceste e7pediente) la care recurseser celă mai adesea în perioadele critice) era vân toarea!ă

"mpre2urimile ad posteau mult vânat) i câ iva plumbi erau de a2uns pentru a umpleă ţ din abunden desagii!ţă

;umai c ) pân la vremea în care începe aceast povestire) trecuser de2a două ă ă ă ă luni de când erau b tute p durile i câmpurile învecinate) astfel c acestea) aproapeă ă ă depopulate de oaspe ii lor cu blan sau cu pene) nu mai furnizau decât o slab cantitateţ ă ă de provizii i) de cele mai multe ori) vân torii erau sili i s mearg tot mai departe)ă ţ ă ă pentru a nu se întoarce cu tolba goal !ă

;u to i aveau cura2ul necesar i mul i îi încercau înc norocul pe meleagurile maiţ ţ ă apropiate) fiind ferici i când reueau s împute vreun pr p dit de animal r t cit în caleaţ ă ă ă ă ă lor!

"ntr-o sear de octombrie) un soldat vrând s fac o astfel de încercareă ― ă ă ―

p r sea tab ra pe la ora apte i pornea pe drumul ce duce de la stende laă ă ă =endermonde!/ra un b rbat înalt cu o musta aspr i c runt ) ale c rui tr s turi nu p reauă ţă ă ă ă ă ă ă ă

lipsite de energie!/ra destul de ciudat învemântat! "mbr c mintea sa era alc tuit dintră ă ă ă -o vest f ră ă ă

mâneci) cu plastron de piele rocat ) nite pantaloni scur i i bufan i din pânz groasă ţ ţ ă ă cenuie) petici i în multe locuri) cizme înalte) care-i a2ungeau pân la genunc#i i) în fine)ţ ă o p l rie de pâsl cu boruri mari) în a c rei panglic era prins o pan de corb ce seă ă ă ă ă ă ă

în l a mândra c tre cer! "n afar de acestea la old avea prins o sabie lung iă ţ ă ă ă ă zdrav n ) a c rei e7tremitate se târa pe p mânt cu z ng nit de fier) iar în centur eraă ă ă ă ă ă ă

înfipt unul din acele pistoale cu eava l rgit ) foarte la mod în acea epoc !ţ ă ă ă ăcest ec#ipament #eteroclit mirosea de departe a soldat de carier ) dar îi veneaă

aa de bine celui ce-l purta) încât cu greu i l-ai fi putut înc#ipui pe unul f r cel lalt!ţ ă ă ă

~ 3 ~



Paul Féval-fiul

6oldatul nostru trebuie s-o spunem de pe― -acum nu era altul decât domnul― Cocardasse- junior ) maestru în materie de arme i e7pert în lovituri subtile i figuri defloret secrete!ă

=eocamdat ) Cocardasse nu-i e7ercita nobila profesiune! 8otive pe care le vomă cunoate mai târziu îl obligaser s se pun în serviciul regelui Fran ei i) aproape de treiă ă ă ţ ani) se r zboia ici i colo) în calitate de voluntar!ă

adar) omul nostru mergea pe acel drum) îndreptându-se în mod v dit c tre oă ă p durice de ste2ari ce se z rea la mic dep rtare i care a2ungea aproape pân laă ă ă ă ă marginea drumului! cesta era un adev rat drum flamand! Pe ambele laturi alternau laă infinit câmpuri de #amei i lanuri de orz copt) din care se în l au arome acre) tocmaiă ţ potrivite pentru a încânta mirosul oric rui bun locuitor al Flandrei!ă

=ar Cocardasse) n scut pe malurile râului ?ironde) nu gusta deloc aceste parfumuriă întru totul locale! Cu n rile strânse) cu buze dispre uitoare) el p rea c#iar s fie 2ignit deă ţ ă ă aceste mirosuri) iar privirea cu care contempla bog iile naturii era plin deăţ ă dezaprobare!

@ ProtiiA opti el) în cele din urm ! ;-ar fi fost mai bine s planteze o vi bun― ă ă ţă ă i frumoas ) în locul unor ierburi urât mirositoare i nefolositoareBAă

i gr bi pasul) pentru c sim urile sale s nu fie nevoite s sufere decât un timp câtă ă ţ ă ă mai scurt cu putin ! Curând) a2unse la primii copaci ai p durii!ţă ă

@ /i) #ai spuse atunci cu 2um tate de glas) oprindu-se i sco ând pistolul din― ă ţ centur s încerc m s fim mai norocoi decât ieri) c ci stomacul meu se simte totă ― ă ă ă ă atât de gol pe cât este capul domnului de 6oubiseD) i dac a fi nevoit s mai postesc iă ă

ast zi) cred că -a prefera s tai câteva perec#i de urec#i de la aceti tic loi locuitori aiă ă oraului stende) pentru a face o mânc ric pe gustul meu!ă ăi zicând acestea) strecur un glon pe eava armei sale i) reluându-i înaintarea)ă ţ ţ

ad ug 4ă ă@ furisit inutA ;iciodat n-ai ceţ ă - i pune între m sele i nu po i bea nici cea maiţ ă ţ

mic pic tur de lic#idă ă ă ) în afar de ap c#ioar sau b utura asta galben i amar caă ă ă ă ă ă fierea) a c rei simpl vedere îmi face grea AE #A 6 rmane CocardasseA Ce c#iol#anuriă ă ţă ă zdravene va trebui s tragi la reîntoarcerea în Fran a) pentru a uita vremurile asteaă ţ greleA Câte butelcu e cu vin de 5ourgogne va trebui s înc#ini pentruEţ ă

;u-i înc#eie fraza i se opri deodat ) cu oc#ii îndrepta i spre p mânt) la zece paiă ţ ă în fa a lui! Tocmai z rise la marginea p duricii de ste2ari un splendid iepure care) f r a-ţ ă ă ă ăi face gri2i în privin a vecin t ii) ron ia linitit o tuf de m rar!ţ ă ăţ ţă ă ă

D Soubise $C#arles de o#an) prin de G(4 mareal al Fran ei) n scut la Paris $1%1'H1%%() învţ ţ ă ossbac# de c tre Frederic cel 8are! $n!t!(ă

~ 4 ~




@ 8 i) s fieA e7clam Cocardasse în surdin ) în timp) ce gura i se desf cea într-ună ă ă ă ă zâmbet larg! Iat o vietate care) dup cum gândesc) va înlocui cu succes organeleă ă ― auditive ale domnilor burg#ezi din stendeE teapt o clip ) micu ul meu) o s - iă ă ţ ă ţ d ruiesc o bombonic pe care nu vei fi nevoit s-o ron i!ă ă ţă

i îndat ) îndreptându-i pistolul c tre roz toare) inti cu gri2 J apoi ap s peă ă ă ţ ă ă ă tr gaci!ă

=ar) c#iar în acel moment) o detun tur care o precedase doar cu un sfert deă ă secund pe cea a armei sale) se auzi în p dure!ă ă

@ Ia te uit A lt camarad care vâneaz peă ă -aci) zise) oarecum surprins! /i) bine se― corect el mul umit îi urez s aib norocul meuE i mai ales oc#iul meu ager) pentruă ţ ― ă ă c ) dup cum mi se pare) l-am atins binior pe s rmanul iepure!ă ă ă

"ntr-adev r) acesta z cea pe p mânt) cu capul sf râmat) zb tându-se în ultimeleă ă ă ă ă spasme ale agoniei!

Cocardasse înaint pentru a-i culege prada! Tocmai se apleca pentru a o lua) cândă o mân se repezi înaintea sa asupra animalului) în timp ce un glas spunea4ă

@ 9eiA PrieteneA Te rog s lai vânatul acesta) nu ai nici un drept asupra lui)ă deoarece cu sunt cel ce I-a r pus!ă

@ ;a- i-o bun A e7clam Cocardasse uimit) ridicând capul s vad cine eraţ ă ă ă ă îndr zne ul care cuteza s revendice fructul vân torii sale!ă ţ ă ă

"n fa a lui st tea un tân r cu înf iare încânt toare) c ruia îi venea de minuneţ ă ă ăţ ă ă uniforma g rzilor francezeă &) ale c rei mâneci purtau str lucitoarele trese de sergent!ă ă

"l cercet o clip cu privirea) cucerit de înf iarea sa plin de gra ie i de prestan a-ă ă ăţ ă ţ ţ

i mar ial !ţ ă@ Ia te uit A Putiul e dr gu ) pe legea mea) zise el) ca pentru sine!ă ă ţpoi) adresându-se noului venit4@ i sus ii) tinere) c dumneata ai omorât animalul acestaBţ ă@ 6us in!ţ@ Pe dracuA@ PoftimB@ 6pun4 micu ul are tupeuAţ@ =umneata) b trâne) pari s ai tupeu) replic sergentul) amuzat de maniereleă ă ă

interlocutorului s u!ă@ Pe cinstea meaA "mi place b iatul) continu Cocardasse pe un ton zeflemitorE Iaă ă

arat -i un pic b trânului cum ai ucis vietatea!ă ă

& ? rzi le franceze4 regiment creat în 1'K* i care pân în 1% a avut în sarcin paza palatelor ă ă ă din Pa ris! $n!t!(

~ 5 ~



Paul Féval-fiul

@ iŢ -a putea r spunde c asta nu te privete se gr bi s spun tân rul) c ruiaă ă ― ă ă ă ă ă nu-i sc pase ironia strecurat în ultimele cuvinte ale soldatului! Totui) binevoiesc s - iă ă ă ţ aduc la cunotin c m aflam în p dure) la cincisprezece pai de aici) când am z ritţă ă ă ă ă iepurele acesta pe care l-am împucat! a încât îmi apar ine i mi-l iau!ţ

6punând acestea) apuc animalul i d du s plece!ă ă ăCocardasse îi aminti atunci de împuc tura de pistol care o precedase pe a sa iă

care f cea c e7plica ia dat de sergent s fie verosimil ! =ar i el tr sese în iepure)ă ă ţ ă ă ă ă astfel încât avea drepturi asupra lui în aceeai m sur ! a c -l opri pe sergent de laă ă ă primul pas!

@ 9eiA Camarade) nu te gr biAE =ac te aflai aci aproape) în p dure) când ai trimisă ă ă animalului sâmburele) eram i eu pe drumul sta i i-am f cut un cadou asem n tor!ă ă ă ă ;umai c nimic nu dovedete c dumneata l-ai atins!ă ă

@ i care-i dovada c l-ai atins dumneataBă@ Care-i dovadaBA strig gasconul) uimit c un osta al armatei franceze putea să ă ă

pun astfel la îndoial cunotin ele sale! Pe to i draciiA Putiul a întrebat care-i dovadaBAă ă ţ ţ"ndoiala aceast îl r nea) îl 2ignea aproape! =ar) dup o clip de gândire) ad ug 4ă ă ă ă ă ă@ 5a c#iar aaA s - i ar t care-i dovadaE 8ai întâi) unde l-ai intitBă ţ ă ţ@ "n cap!@ i eu la fel) la naibaAE a cum st tea) glon ul dumitale trebuia s -i intre prină ţ ă

spate) printre urec#i) iar al meu) din dreapta) lâng oc#iJ eti de acordBă@ =a) aa ar trebui s fie!ă@ tunci) s verific mAă ă

i cercetar c p âna victimei lorJ dar era în aa #al de mutilat ) încât nu putură ă ăţ ă ă stabili dac fusese adus în starea asta de un singur glon sau de dou ) cu atât mai multă ă ţ ă cu cât nu g sir nici un proiectil!ă ă

@ a nu se poate vedea) spuse Cocardasse! Totul e un terci! ;u-mi r mâne decâtă s - i dovedesc c sunt sigur c plumbul meu nu s-a pierdut!ă ţ ă ă

"nc rcându-i pe dat pistolul) îi ar t tân rului un con de brad care atârna la vreoă ă ă ă ă zece metri în fa a lor!ţ

@ "l vezi bine) nu-i aa) nu e mare i nu-i mai departe de mine decât era iepurele!Cu toate astea) o s -l dau 2os la fel de uor ca i cum s-ar afla la vârful evii mele!ă ţ

La ultimul cuvânt) împuc tura porni i conul zbur !ă ă@ /iA ;u-i aa c este o dovad concludent ) b ieteB zise soldatul) triumf tor!ă ă ă ă ă"n loc de r spuns) sergentul din g rzile franceze îi reînc rc la rândul s u arma)ă ă ă ă ă

apoi) când fu gata) îi ar t lui Cocardasse) deasupra locului unde de aflase conul) oă ă frunz separat de celelalte i a c rei codi abia se vedea!ă ă ă ţă

@ PriveteA îi spuse!

~ 6 ~




i f r m car s inteasc ) ap s pe tr gaci!ă ă ă ă ţ ă ă ă ă"ntr-o clip ) frunza rupt de codi c zu la p mânt) rotindu-se!ă ― ă ţă ― ă ă5 trânul soldat nu-i putuse re ine o e7clama ie admirativ în fa a acesteiă ţ ţ ă ţ

e7traordinare dib cii!ă@ Pe legea meaA strig ! =ovada dumitale pre uiete cât a mea) b iete) i nu maiă ţ ă

contest nimicJ cu siguran ) amândoi am ucis animalulE =ar) în cazul sta) al cui esteBţă ă@ l amândurora) la naibaA@ C#iar aa i cred! Totui) nu putem s -l t iem în dou ) aa cum am face cu ună ă ă

calup de unt!@ =e ce nuB@ 9mmA Ce mutr am avea) întorcându-ne în tab r ) fiecare cu câte o 2um tate deă ă ă ă

iepureB@ i dreptate) admise tân rul zâmbind) asta ar p rea oarecum ciudat) i camaraziiă ă

ar putea s râd pe seama noastr !ă ă ă@ Tocmai) sublinie soldatul) care avea ideea sa! >ite) ra ionamentul meu o s - iţ ă ţ

propun un mi2loc de a l muri lucrurile!ă ă@ 6pune!@ Iat A s scoatem sabiaJ primul care îl va în epa pe cel lalt va avea dreptul laă ă ţ ă

întregul animal! Trebuie să- i m rturisesc c sunt profesor de scrim i c ) în calitateaţ ă ă ă ă asta) mânuiesc destul de bine sabia! =ar) dup câte am v zut) nu m îndoiesc c o s -miă ă ă ă ă dai o ripost cura2oas ) c ci nu po i fi atât de îndemânatic) cum eti dumneata cu armeleă ă ă ţ de foc) f r s fii îndea2uns de priceput i cu armele albe! =ac m înel) ei bine) vomă ă ă ă ă

c uta altceva!ă @ ;u te îneli) b trâne) i î i accept propunerea! Permite-mi totui o observa ie4ă ţ ţ dac ne în ep m amândoi) ceea ce se poate foarte bine întâmpla) cum vom faceB ;uă ţ ă vom fi cu nimic mai l muri i ca înainte!ă ţ

@ furisit soart A ;u m gândisem deloc la asta) r spunse Cocardasse) pe care îlă ă ă ă încurca aceast ipotez ! 2ungeA ad ug el dup o clip ! =ac se întâmpl aa ceva) o s-ă ă ă ă ă ă ă ăo lu m de la început i cu asta gataA Pân ce unul dintre noi doi va fi atins înainteaă ă celuilalt! a mergeB

@ 8erge) admise tân rul!ăpoi) împingând iepurele cu piciorul) între ei4@ 6 vedem al cui va fiA spuse el pe un ton glume !ă ţ@ 6 vedem al cui va fiA repet grav Cocardasse! i) mai ales) aten ie) s nu neă ă ţ ă

str pungemJ doar o simpl luare de sânge pentru s n tate) nu mai mult) nu-i aaBă ă ă ă@ ;e-am în eles!ţ@ C#iar aaA "n gard ) dr gu ule!ă ă ţ

~ 7 ~



Paul Féval-fiul

Imediat) s biile lor se încruciar !ă ăCocardasse) aa cum se l udase) era un maestru al spadei i) dac lansase această ă ă

provocare sergentului) o f cuse cu convingerea specific meridional c va triumfa uor!ă ă ă@ Pe legea meaA îi spunea el! ricât de îndemânatic ar fi) tân rul sta cu ca laă ă

gur nu are) ca mine) o e7perien de patruzeci de ani! s termin) deci) foarte repede)ă ţă ă trimi ându-i una din loviturile acelea subtile care-i pl ceau micu ului meu profesor deţ ă ţ arme) mable PassepoilE #A Tic losulE Trebuie doar s prinzi prile2ul!ă ă

=ar) de îndat ce încercase câteva asalturi asupra adversarului s u) trebui s -iă ă ă reduc mult încrederea în sine i s recunoasc faptul c acesta îi va da de furc ) într-ă ă ă ă ăadev r) sergentul avea un 2oc foarte fin) foarte strâns) care dovedea o metod e7celentă ă ă i un studiu aprofundat al mânuirii spadei!

vea) mai ales) o vioiciune e7traordinar a mâinii) care îl dezorienta cu totul peă b trânul amator de scrim J cu atât mai mult cu cât) nec utând s atace i limitându-seă ă ă ă s r mân în defensiv ) acesta nu putea s -i dea seama de adev rata valoare aă ă ă ă ă ă adversarului s u!ă

@ Pe to i draciiA în2ur în sinea lui maestrul de scrim ! ;-a fi crezut niciodat s -miţ ă ă ă ă fie atât de greu cu micu ul sta! 6unt zece minute de când m ine cu sufletul la gurţ ă ă ţ ă f r s -l fi surprins m car o dat cu o greeal ! =e unde dracu vineBă ă ă ă ă ă

i) fiindc ner bdarea începuse s -l cuprind ) îi dubl for ele) f când apel la toateă ă ă ă ă ţ ă resursele artei sale i recurgând la cele mai rafinate viclenii!

~ 8 ~




Capitolul II - Lovitur de pumnal i lovitură ă de spadă

e când cei doi vân tori aii notri erau astfel ocupa i cu scrima) în p dure) în spateleă ţ ă

lor) i se petrecea ceva destul de ciudat! plecat pân la p mânt i ascunzându-seă ă cu gri2 ) un b rbat se apropia tiptil de locul în care cei doi îi e7ersau talentul! /raă ă un individ cu c#ip sinistru i) 2udecând dup îndemânarea cu care se strecura f ră ă ă zgomot) trebuia s fie obinuit cu capcanele i cursele!ăP6oarele) care sc pat cu repeziciune) nu mai arunca decât raze oblice i) dac peă ă ă drum era înc destul lumin ) p durea de ste2ari începea s se umple de umbre!ă ă ă ă ă

Profitând de aceast semiobscuritate) b rbatul înainta tot mai mult c treă ă ă combatan i) care erau prea ocupa i pentru a-i da seama de prezen a lui!ţ ţ ţ

=e la o vreme) sergentul din g rzile franceze) renun ând la re inerea sa) aproape că ţ ţ ă luase ofensiva) f cându-l pe gascon s treac prin momente grele! 6abia lui zbura înă ă ă toate p r ile cu o uurin miraculoas i soldatul abia avea timp s pareze! 5a c#iar) înă ţ ţă ă ă mai multe rânduri) i se p ruse c tân rul ar fi putut s -i pun vârful sabiei în contact cuă ă ă ă ă

epiderm sa) dar c se ab inuse ca i cum lovitura posibil nu ar fi fost demn de el!ă ă ţ ă ăsta îl f cea pe b trânul soldat s turbeze i) cu toat buna p rere pe care o aveaă ă ă ă ă despre sine) nu se putea împiedica s admit c era cru at i) ca urmare) se vedeaă ă ă ţ obligat s recunoasc un maestru în acest MputiM care abia de avea un puf pe fa ! Cuă ă ţă adev rat) un maestruA ;iciodat ) pân acum) nu întâlnise atâta elegan ) înso it de oă ă ă ţă ţ ă asemenea tiin a armelor! ;ici o greeal ) nici o micare inutil totul era admirabilţă ă ă ― calculat i e7ecutat! Cine era oare acest virtuoz al spadei despre care) pân atunci) nuă auzise delocB C ci de regul ) spadasinii de talia asta au o faim aproape universal !ă ă ă ă

M,a trebui s vedemM) gândi el! MIat un b iat pe care e bine s -l ai tovar ! 3 uă ă ă ă ă ă aaAM

@ scult ) b trâne) îl întreb deodat tân rul) aadar nu vrei s devii proprietarulă ă ă ă ă ă animaluluiB

@ Pe to i draciiA Cum s nu vreauBţ ăi m rturisi cu sinceritate4ă@ =umneata eti cel care nu-mi dai deloc prile2ul) pe legea meaA

~ 9 ~



Paul Féval-fiul

@ /i) =oamneA 8 ap r!ă ă@ "mi dau seamaE 5a înc într-un fel dr g la) gemu Cocardasse) care de2a seă ă ă

temea c va pierde dreptul de proprietate asupra iepurelui!ă@ a i se pareAţ@ Fir-ar s fieA a mi se pareA i a fi curios s tiu cine i-a fost profesor de armeBă ă ţ@ ;u este nici un secret4 un anume mable Passepoil!@ PassepoilA e7clam Cocardasse! Ia te uit A tunci nu m mai mir! Foarte tare)ă ă ă

acel PassepoilE foarte tareA >n vec#i prietenE secundul meuE cum s-ar zice) mânamea stâng E =ar) în cazul acesta) b iete) desigur c i-a ar tat o lovitur secret deă ă ă ţ ă ă ă spad ) pe care o tiam amândoi4 lovitura luiEă

@ E;eversA înc#eie sergentul! La naibaA =aA Poftim) iat-oEi) iute ca fulgerul) sabia tân rului o biciui cu putere pe cea a lui Cocardasse) apoi)ă

dup o fent subtil pe care acesta n-avu timp s-o evite) se înfipse drept între cele două ă ă ă sprâncene) nef cându-i) totui) decât o în ep tur neînsemnat !ă ţ ă ă ă

@ 6finte =oamneA CarambaA Fir-a al naibiiA în2ur soldatul) complet ame it deă ţ izbitur i r sucindu-se f r voie pe c lcâie! i e7ecutat-o perfectA Lovitura asta eă ă ă ă ă

întotdeauna minunat A ,ezi toate stelele verzi) ad ug el frecându-i oc#ii în fa a c roraă ă ă ţ ă 2ucau mii de scântei! ?ata) b iete) animalul este al t u! L-ai câtigat cinstit! 6 ne d mă ă ă ă mâna) deciE i poft bun Eă ă

3icând acestea) cu privirea înc înce oat ) întinse mâna) c utând-o pe cea aă ţ ă ă sergentului! =ar) nesim ind nici o strângere) se gr bi s goneasc ultimele v luri ce-iţ ă ă ă ă

întunecau vederea i) spre marea sa uimire) îi v zu înving torul rezemat de un copac)ă ă

palid ca o fantom ) i pe punctul de a leina! 6e repezi la el!ă@ 9eiA Ce aiB întreb ) neîn elegând nimic din r ul subit c ruia p rea s -i fi c zută ţ ă ă ă ă ă prad ! Te-oi fi str puns f r s -mi dau seamaBă ă ă ă ă

6ergentul d du negativ din cap i încerc s -i duc mâna dreapt în spateleă ă ă ă ă um rului stâng!ă

Cocardasse) dând iute ocol tân rului) observ c tunica îi era sfâiat la spate) pe oă ă ă ă lungime de câ iva centimetri) i c din desc#idere ânea sânge din abunden !ţ ă ţ ţă

@ 6finte =oamneA Ce-o mai fi i astaB strig el! 6-ar spune c -i o lovitur deă ă ă pumnalA

@ a i eE abia opti sergentul! >n asasinE ascuns acoloE în p dureE în timp ceă ne duelamE

@ >n asasinBE

@ =aE =in fericire) lovitura sa a fost piezi E =ar) fieă - i mil ) oprete sângele) dacţ ă ă po iE simt c -mi pierd puterileEţ ă

~ 1 ~




@ i dreptateJ în loc s vorbim) s încerc m mai întâi s astup m gaura asta!ă ă ă ă ă teapt ) m pricep pu in la asemenea treburiJ o s v d numaidecât despre ce-i vorba!ă ă ţ ă ă

i f cându-l pe tân r s -i îndoaie uor genunc#ii) îl aez lâng copac) îi desc#eieă ă ă ă ă repede #aina i-i dezgoli um rul atins!ă

ana era sub omoplat i lung cam de un deget!ă5 trânul soldat rupse o fâie din c maa lui i tampon sângele care continua să ă ă ă

curg !ă Trecu destul de mult timp pân s poat st pâni #emoragia! "n sfârit) când reui)ă ă ă ă

începu s cerceteze rana cu aten ie!ă ţ=up un minut) porunci r nitului4ă ă@ 8ic bra ulAă ţ

Tân rul îl ascult !ă ă@ "n privin a asta merge bine) relu medicul improvizat) v zând c membrulţ ă ă ă

respectiv se mica f r greutate! cum) respir adânc) foarte adânc!ă ă ă6ergentul se conform imediat!ă@ =oareB@ ;u!@ ;u se aud gâlgâituri în pl mâni) ca o sticl pe care o goletiBă ă@ ;uE nimic!@ tunci) bravoA spuse vesel Cocardasse! ;u-i decât o simpl butonier i un pic deă ă

roea pierdut ! =eocamdat ) o s - i pun deasupra câteva frunze proaspete) apoi)ţă ă ă ă ţ desear sau mâine) dup cum vei voi) o s te duci la c#irurgul regimentului dumitale) iă ă ă

acesta î i va coase pielea) ca nou !ţ ă3is i f cut i) curând) tân rul sim i o mare uurare!ă ă ţ@ " i mul umesc) prietene spuse dup ce) rana fiind pansat ) îi îmbr case dinţ ţ ― ă ă ă

nou tunica! 8 simt ren scut!ă ă"ntr-adev r) culoarea îi revenea în obra2i i oc#ii îi rec p tau vioiciunea!ă ă ă@ Po i mergeB îl întreb b trânul soldat!ţ ă ă@ 6igur c daJ n-a fost decât o sl biciune trec toare) dar acum s-a terminatEă ă ă

priveteAi) destul de vioi) se ridic f r nici un a2utor!ă ă ă@ Perfect) spuse Cocardasse! Iat -te mai zdrav n ca înainte!ă ă@ dev rat) relu sergentul! 8 simt din nou în plin form ! Cred c#iar c această ă ă ă ă ă ă

ran a avut asupra mea o ac iune binef c toare!ă ţ ă ă

@ /i naA@ =a) înainte nu mi-era decât oarecum foame) pe când acum am o poft nebun !ă ă

~ 11 ~



Paul Féval-fiul

@ ;u z uA i acolo cu ce s-o mul umeti) murmur b trânul profesor de scrim )ă ţ ă ă ă aruncând o privire plin de regrete c tre iepure) c ci i el îi sim ea stomacul groaznică ă ă ţ de gol!

@ C#iar la asta m gândeam! nimalul acesta îmi va procura o cin e7celent ! Ceă ă ă festin voi face) ad ug r ut cios tân rul) care surprinsese privirea disperat a celui peă ă ă ă ă ă care-l numea Mb trânulMă !

@ ;u m îndoiesc) relu acesta) silindu-se s -i ascund dezam girea! 9ai) nuă ă ă ă ă vreau deloc s mai întârzii pl cerea pe care i-o promi i) i te voi p r si! Totui) înainteă ă ţ ţ ă ă de a pleca) n-ai putea s -mi dai unele e7plica ii în leg tur cu atacul a c rei victim aiă ţ ă ă ă ă fostB "mi pare c iei treaba asta cam prea filozofic!ă

C#ipul tân rului se întunec pentru o clip !ă ă ă@ sta) r spunse) este o întreag poveste care n-ar putea fi istorisit pe scurt)ă ă ă

inând seama c ar fi vorba de multe fapte i aventuri din care niciodat n-am pututţ ă ă în elege nimic4ţ

@ C#iar aaBA@ =in p cate) daAăpoi) dup o scurt pauz ) sergentul continu 4ă ă ă ă@ >ite) b trâne) f r s tiu cine eti) ai o fizionomie care-mi este simpatic ! Iată ă ă ă ă ă

ce- i propun4 putem merge s degust m iepurele sta într-un #an pentru c doar nuţ ă ă ă ― ă - iţ înc#ipui c-a vrea s te lipsesc de partea care î i revine i) în timp ce vom sta la mas )ă ţ ― ă î i voi spune povestea vie ii mele care) pân în ziua de ast zi) a fost doar un lung mister!ţ ţ ă ă ccep iBţ

@ La naibaA =ac acceptBA r spunse cu vioiciune Cocardasse) ademenit de dublă ă ă perspectiv a unei mese bune i a unei povestiri interesante!ă@ "nainte) deciA@ "nainteA Te voi conduce într-un loc unde vom putea vorbi în largul nostru!@ >nde anumeB@ ;u departe de-aci) la cotitur drumului! 6e afl acolo un #an pe care-l cunosc iă ă

unde ne vom sim i ca acas ! =ar) mai întâi) n-a vrea s - i ascund) camarade) c ast ziţ ă ă ţ ă ă buzunarele mele sunt complet v duvi e de bani i c ) oricât de mic ar fi c#eltuial peă ţ ă ă ă care o vom face) va trebui totui s pl tim!ă ă

@ ;ici ale mele nu sunt mai bine garnisiteJ cu toate acestea) vom mai g si prin eleă o moned de argint i câ iva b nu i! ,a fi) oare) destul pentru a ac#ita consuma iaBă ţ ă ţ ţ

@ 6igur c daJ o s ne permit c#iar s ne oferim o butelcu de vin) în loculă ă ă ă ţă

sp l turii leia amare care se bea în regiunea asta!ă ă ă@ Cum) e7ist vin peă -aiciB@ Te mir ) nu-i aaBă

~ 12 ~




@ 8ult) deoarece credeam c vinul este cu totul necunoscut pe aceste meleaguri!ă "ntr-adev r) de când am sosit în Flandra) în zadar am încercat s -i v d culoarea! F ră ă ă ă ă

îndoial ) #angiul dumitale este francezEă@ 5a) dimpotriv 4 flamand pură -sângeA@ tunci) nu prea îmi e7plicE@ Iat cum st treaba! "l cunoti) desigur) pe 2upân 6caNfflander) primarul dină ă

stendeB@ >n tip voinic) cu fa a mai roie decât 2eraticul i care) când merge) pare mereu cţ ă

este în dezacord cu linia dreapt Bă@ / portretul lui fidel) putiuleJ unul care tie s tr iasc ) ce maiA /i bine) înc#ipuieă ă ă -

i c nevastţ ă ă-sa a avut fantezia) acum cinci sau ase ani) s se lase r pit de un c pitană ă ă ă din regimentul gascon care trecea pe-acolo) în drum spre Fran a! Primarul) 2ignit deţ aceast lips de respect fa de persoana s demn de considera ie) porni îndat înă ă ţă ă ă ţ ă urm rirea turturelelor) despre care i se spusese c se refugiaser la Paris! =ar cum ună ă ă drum atât de lung nu se face dintr-o singur suflare f r s i se usuce gâtle2ul) de-abiaă ă ă ă ţ a2uns în capital ) omul nostru se gândi s -i potoleasc setea i) în acest scop) intr înă ă ă ă prima cârcium pe care o întâlni! Trebuie s spunem c nefericitul nu b use niciodată ă ă ă ă m car o pic tur de vin! =e cum a dat pe gât dou stacane) a resim it un efect atât deă ă ă ă ţ pl cut) încât n-a mai vrut s p r seasc locul în care se putea tr i o asemenea fericire iă ă ă ă ă ă a r mas s bea opt zile în ir) f r s se odi#neasc ! =up care) nemaigândindu-se laă ă ă ă ă ă ă

2um tatea lui mai mult decât c la o sticl goal ) îi relu drumul c tre stende înă ă ă ă ă ă tov r ia câtorva butoaie de vin de 5ourgogne) destinate s înlocuiasc ) în pivni eleă ă ă ă ţ

sale) butoaiele de faro) pentru care sim ea acum un profund dezgust!ţ@ =ar) spuse tân rul) pân acum nu prea v d leg turaEă ă ă ă@ teapt ! =e atunci) în fiecare an) cu regularitate) 2upânului 6caNfflander i seă

aduc din Fran a o duzin de butoiae cu cele mai alese vinuri) pentru sufle elul lui!ţ ă ţ@ =ou sprezece butoiae) numai pentru elBă@ /i daA ;u mi se pare e7agerat!@ 9mA =epinde de punctul de vedere!@ Ia seama sublinie Cocardasse c spun butoiae i nu butii!― ― ă@ =a) da) aud!@ i) cum c r uii care duc la destina ie pre iosul lic#id au obiceiul ca) înainte de aă ă ţ ţ

intra în ora) s fac un scurt popas la #anul la care mergem) amicul Picavez profit deă ă ă prile2 pentru a v mui c ru a i a trage) din fiecare butoia) zece pân la cincisprezeceă ă ţ ă

sticleE@ #aA "n elegE Tic losulAţ ă E@ E Pe care le vinde apoi foarte scump câtorva rari amatori din stende!

~ 13 ~



Paul Féval-fiul

@ =ar) atunci) nu avem destui bani pentru a pl ti asemenea osp Aă ăţ@ 5a da) inând seama c ) tiind cum stau lucrurile) o s strecor eu un cuvin el laţ ă ă ţ

urec#ea omului) pentru a ob ine un rabat seriosJ las. pe mine) z uA s veziAţ ă ă

~ 14 ~




Capitolul III - 9anul MLa cei Trei ,ulturaiM '

ot vorbind) cei doi b rba i porniser spre #an i) deoarece se l sase noaptea)ă ţ ă ă mergeau pe mi2locul drumului) de teama unei noi ambuscade! T6ergentul p rea s nu sufere de pe urma r nii i-l urm cu pas vioi pe tovar ul s u)ă ă ă ă ă ă

ale c rui picioare lungi str b teau cu iu eal terenul!ă ă ă ţ ă=e la o vreme) cerul) care pân atunci fusese foarte senin) se înc rca de nori iă ă c p ta o opacitate r uă ă ă -prevestitoare! =e altminteri) ziua fusese cald i totul vesteaă apropierea uneia dintre acele violente furtuni de toamn ) pe cât de subite) pe atât deă

înfrico toare!ă@ 9eiA 5 iete zise Cocardasse) observând aceste semne nelinititoare s neă ― ― ă

gr bim) dac vrem s nu fim mura i! >ite c lucrurile se înfierbânt acolo susEă ă ă ţ ă ă@ tâta pagub A replic tân rul cu indiferen ! C#iar dac ne va stropi ni el)ă ă ă ţă ă ţ

necazul nu va fi prea mare!@ ;u sunt deloc de p rerea dumitale) la dracu.A Pentru c nu-mi place apa defel)ă ă

nici pe dinafar ) nici pe din untru!ă ăi pentru a-i înt ri spusele) soldatul gr bi pasul) sergentul trebuind s i-l reglezeă ă ă

pe-al s u în consecin !ă ţă=ar) cu toat silin a celor doi ostai) pic turi mari de ploaie pornir curând s seă ţ ă ă ă zdrobeasc în praful drumului) în timp ce v zdu#ul începea s fie str b tut de str luciriă ă ă ă ă ă de foc i se porneau s r sune tunete sinistre!ă ă

@ Pe to i =umnezeii) e7clam Cocardasse) ne mai trebuiau doar zece minute ca sţ ă ă a2ungem!

@ Ceea ce înseamn c nu vom fi muia i decât timp de zece minute) replică ă ţ ă sergentul) mereu bine-dispus!

@ ricum) e prea multAE #A tic loilor ad ug ) ridicând capul c tre nori iă ― ă ă ă ar tându-le pumnul dac n-a i fi atât de susAă ― ă ţ E

Câteva pic turi de ploaie care-i intrar în gur îl f cur s -i plece iute capul!ă ă ă ă ă ă@ Fir-ar al draculuiA oc rî el scuipând de mai multe ori! C#iar s fie asta o zi aă ă

g#inioanelorB ;iciodat gâtle2ul meu nu a p timit atâtaEă ă

' La cei Trei Vulturaşi4 în lb! francez Oă Aux Trois Aiglons! $n!t!(

~ 15 ~



Paul Féval-fiul

@ ;u- i pierde speran a) b trâne) vei putea s i-l cl teti) curând) cu o licoareţ ţ ă ă ţ ă nobil !ă

@ Contez pe astaE Limba mea o s se spele într-un suc de 5ourgogne sau deă ?ironde) fiindc pic turile astea trei m-au ars ca focul!ă ă

Furtuna) a c rei for cretea cu fiecare clip ) nu întârzie s ating culmea furiei!ă ţă ă ă ă ;orii grei v rsau torente de ap i tr snetele bubuiau f r încetare) incendiind cerul cuă ă ă ă ă fulgere orbitoare!

Fa de acest cataclism) cei doi b rba i) care trecuser de2a de la pasul le2er la celţă ă ţ ă accelerat) o luar acum la goan ) pentru a a2unge cât mai repede la ad post!ă ă ă

a cum anun ase Cocardasse) de îndat ce drumul f cu o cotitur ) z rir înţ ă ă ă ă ă apropiere un #an a c rui form masiv se profila la orizont!ă ă ă

6e îndreptar c tre el) dar) înainte de-a a2unge) desluir în dep rtare silueta uneiă ă ă ă tr suri) ale c rei mic ri ciudate le atraser aten ia!ă ă ă ă ţ

"n loc s mearg în linie dreapt ) ei o vedeau erpuind în stânga iă ă ă -n dreapta i)uneori) înclinându-se atât de mult într-o parte) încât p rea gata s se r stoarne! iă ă ă -apoi)se apropia cu o asemenea vitez ) c p rea tras de arm sari înaripa i!ă ă ă ă ă ţ

"n timp ce înc se întrebau ce-ar putea însemna asta) un fulger str lucitor lumină ă ă împre2urimile) f cându-i s asiste la un spectacol însp imânt tor!ă ă ă ă

=oi arm sari dezl n ui i) în# ma i la o tr sur de pot ) îi luaser frâul în din i)ă ă ţ ţ ă ţ ă ă ă ă ţ speria i desigur de furtun J i) cu spume la gur ) cu oc#ii in2ecta i) âniser înainte)ţ ă ă ţ ţ ă avânta i într-un galop infernal! Pe unul dintre ei) un surugiu) tr gând frâiele maiţ ă -mai să le rup ) f cea eforturi inutile s st pâneasc animalele furioase) în timp ce la una dintreă ă ă ă ă

portiere ap rea un c#ip de b rbat ale c rui tr s turi erau sc#imonosite de groaz !ă ă ă ă ă ă"n fa a acestei priveliti) Cocardasse i sergentul în eleser care le era datoria!ţ ţ ă@ mâi unde eti) îi spuse tân rul b trânului soldat! /u m postez de cealaltă ă ă ă ă

parte a drumului i) când tr sura va trece prin fa a noastr ) ne vom arunca deodată ţ ă ă asupra atela2ului!

@ "n elegJ d -i drumu.A încuviin soldatul!ţ ă ţăi cum iepurele nu era amestecat în povestea asta) îl puse cu mare gri2 2os) înă

afara oric rui pericol!ă;u trecur nici zece secunde i ve#iculul veni în tromb asupra lor!ă ătunci) amândoi se n pustir pe cai! =in p cate) luându-i avânt) Cocardasse puseă ă ă

greit piciorul pe p mântul noroios) îi pierdu ec#ilibrul i) dup ce se cl tin de două ă ă ă ă sau trei ori) sfâri prin a plon2a în noroi) unde r mase întins) în2urând ca un diavol!ă

8ai norocos sau mai îndemânatic sergentul reui s -l apuce de n ri pe unul― ― ă ă dintre animalele dezl n uite i se ag de ele) strângându-le cu toat puterea! Laă ţ ăţă ă

început) aceast manevr nu avu alt rezultat decât s dubleze turbarea calului) al c ruiă ă ă ă

~ 16 ~




galop dezordonat deveni i mai furios i care) prin s rituri puternice) încerc s scape deă ă ă înc rc tura sa uman ! =ar mâna de o el a sergentului din g rzile franceze p rea sudată ă ă ţ ă ă ă de n rile animalului înnebunit i) la fiecare nou smucitur ) degetele i se înfigeau maiă ă ă adânc în carne! Tr sura parcurse astfel vreo cincizeci de stân2eni de-a lungul c rora) deă ă dou zeci de ori) tân rul fu cât peă ă -aci s fie f cut buc ele) în cele din urm ) epuizat) f ră ă ăţ ă ă ă suflu) animalul îi îndoi brusc picioarele i se pr bui dintr-o dat ) tr gându-l cu sine) înă ă ă c dere) pe c l re !ă ă ă ţ

/ra i timpul s se opreasc ! "ntr-adev r) în aceeai clip ) un tr snet mai puternică ă ă ă ă decât celelalte sfâie v zdu#ul cu larma desc rc rii sale) i uriaul trunc#i al unui ste2ară ă ă secular) de pe marginea drumului) retezat de tr snet pe toat în l imea) se pr bui cuă ă ă ţ ă un zgomot asurzitor peste cai) strivindu-i!

"nc un pas i tr sura ar fi fost cea care ar fi primit aceast mas considerabil care)ă ă ă ă ă cu siguran ) ar fi sf râmat-o) cu ocupan i cu tot! Printrţă ă ţ -o întâmplare providen ial ) niciţ ă sergentul) nici surugiul nu au fost atini de crengile mari) fiind acoperi i doar cu unţ morman de ramuri i frunze din care reuir s se desprind f r greutate) foarte uimi iă ă ă ă ă ţ de a se reg si teferi!ă

"n timp ce se ridicau) din tr sur coborâr un gentilom i dou doamne! cestea)ă ă ă ă înc sub imperiul spaimei pe care o încercaser ) îi adunau for ele pentru a nu leina!ă ă ţ

?entilomul le liniti prin cuvinte blânde) apoi înainta c tre sergent!ă@ ;umele dumneavoastr ) domnule) îl întreb ) ca s aflu cui ne dator m via aBă ă ă ă ţ@ P#ilippe) sergent în regimentul al III-lea al g rzilor franceze) r spunse tân rul!ă ă ă@ 5ine) sper s v dau curând dovezi elocvente ale recunotin ei mele! Pân atunci)ă ă ţ ă

permite i-mi s v laud c lduros pentru cura2ul pe care l-a i ar tat în aceastţ ă ă ă ţ ă ă împre2urare! i dovedit c ave i o inim c lit ) superioar ! ;u eti de p rerea mea)ţ ă ţ ă ă ă ă ă drag FlorB ad ug nobilul) adresânduă ă ă -i-se uneia dintre cele dou doamne!ă

@ "ntru totul încuviin aceasta i fapta dumneavoastr ) domnule) este) mai― ţă ― ă presus de orice laud ) c ci v-a i e7pus celor mai mari prime2dii pentru a ne salva! a că ă ţ ă nu vom uita niciodat acest lucru i vom c uta) prin toate mi2loacele) s ne ac#it m deă ă ă ă datoria ce-o avem fa de dumneavoastr !ţă ă

Intimidat de aceste elogii pe care le considera prea generoase) sergentul era destulde stân2enit!

=in fericire) se întâmpla ceva ce le ab tu aten ia de la aceast scen !ă ţ ă ăPân atunci) totul se petrecuse în plin întuneric) felinarele tr surii fiind de multă ă

stinse) ca urmare a salturilor pe care fuseser nevoite s le fac ! =ar când surugiul)ă ă ă

reaprinzând unul) veni spre grup pentru a primi porunci) o lumin str lucitoare înv luiă ă ă toate persona2ele!

~ 17 ~



Paul Féval-fiul

6ergentul putu atunci s constate c cele dou doamne erau foarte dr gu e iă ă ă ă ţ sem nau mult) dei una era de2a la vârsta incert a femeii) pe când cealalt abia ieeaă ă ă din adolescen !ţă

ceasta) mai ales) întrunea atâta gra ie i farmec) încât tân rul fu vr 2it i r maseţ ă ă ă într-o mut contemplare) cu inima brusc invadat de un sentiment necunoscut! La rândulă ă s u) domnioara) la vederea mândrei frumuse i a sergentului din g rzile franceze) p ruă ţ ă ă s resimt o emo ie adânc ) deoarece c#ipul i se color deodat într-un rou aprins iă ă ţ ă ă ă pieptul începu s i se zbat puternic!ă ă

=ar aceast tulburare e7terioar ) a amândurora) nu fu decât trec toare! C ci) parcă ă ă ă ă printr-o în elegere tacit ) temându-se ca pe tr s turi s nu li se citeasc ceea ce seţ ă ă ă ă ă petrecea înl untrul lor) îi reluar repede) nu f r eforturi) o e7presie impasibil iă ă ă ă ă indiferent !ă

@ Ia s vedem) C#ampagne i se adres gentilomul surugiului! =ac nu maiă ― ă ă putem a2unge astă-sear la stende) ar trebui s încerc m s g sim un ad post pentruă ă ă ă ă ă la noapte! Pornete deci) i caut ) prin împre2urimi) o locuin primitoare!ă ţă

6urugiul se preg tea s plece pentru a îndeplini porunca) dar sergentul interveni!ă ă@ =omnule spuse foarte aproape de locul acesta) pe drum) se afl un #an cu o― ― ă

înf iare destul de bun ! Poate v ve i mul umi cu el pân mâine!ăţ ă ă ţ ţ ă@ >n #anA 3 uA /ste tocmai ce ne trebuie! ricum ar fi) ne vom mul umi cu el! ,re iă ţ ţ

s ne conduce i acoloBă ţ@ Cu mare pl cere!ăi tocmai porneau) când un glas îi opri în loc4

@ Ia te uit A =omnul de C#avernyA spunea glasul! 6luga dumneavoastr AEă ă =omnule marc#izAE =oamn marc#iz AE =omnioar AE magiile meleAă ă ă@ CocardasseA e7clamar într-un glas domnul de C#averny i cele dou doamneă ă ―

pentru c el era gentilomul) înso it de so ia i de fiica sa v zându-l pe soldat!ă ţ ţ ― ă@ C#iar elA înt ri b trânul osta care) cu p l ria în mân ) f cu o adânc plec ciune!ă ă ă ă ă ă ă ă@ i de unde r s ri) =oamne 6finteA =omnule CocardasseB întreb marc#iza! ă ă ă

trecut mult vreme de când n-am auzit vorbindu-se despre dumneata!ă@ dev rat) doamn Flor! Cât despre a v spune de unde r sarE /i bineA Privi iAă ă ă ă ţ,orbind astfel) profesorul de scrim intr în conul de lumin al felinarului inut deă ă ă ţ

C#ampagne) privind ruinat la propria-i persoan !ă To i îi îndreptar privirile asupra lui i) cu toate c situa ia nu era tocmai vesel )ţ ă ă ţ ă

râsul descre i toate c#ipurile!ţ

Trupul lui Cocardasse nu mai era decât un morman cenuiu) sub care disp rea cuă totul! =e-a lungul bra elor) pieptului) oldurilor) îi curgeau iroaie de clis ce se pierdeauţ ă

în pâlniile cizmelor sale) care nici ele nu avuseser o soart mai bun decât restul! "nă ă ă

~ 18 ~



Paul Féval-fiul

cesta se inea deoparte) împreun cu tân rul) primul spre a nu se ar ta într-oţ ă ă ă societate atât de str lucitoare aa acoperit de noroi cum eraJ cel lalt) pentru a fi scutită ă de noi declara ii de recunotin ) care-i 2igneau modestia!ţ ţă

@ >nde naiba sunt amândoiB întreb domnul de C#averny! u disp rut ca niteă ă umbre!

@ fi vrut totui s -i mul umesc înc o dat acestui tân r militar) spuse marc#iz !ă ţ ă ă ă ă 8i se pare c -l p r sim cam brusc!ă ă ă

@ F r îndoial ) s-a îndep rtat de team s nu fie inoportun replic marc#izulă ă ă ă ă ă ― ă ― dar îl vom reg si cu a2utorul lui Cocardasse) care trebuie s se afle împreun cu el! ;uă ă ă - iţ f nici un fel de gri2i în privin a asta) draga mea Flor!ă ţ

i îl urmar pe #angiu!ăLocuin a în care acesta îi conduse se afla într-o parte retras a #anului! ;u avea niciţ ă

pe departe o înf iare dintre cele mai lu7oase! Totui) în untru fiind oricum mai bineăţ ă decât sub cerul liber) c l torii notri o luar în st pânire f r a cârti defel!ă ă ă ă ă ă

=e altminteri) pu in îi interesa4 erau frân i de oboseal i nu doreau decât s se laseţ ţ ă ă prad odi#nei!ă

Cât despre surugiu) plecase spre stende) în primul rând pentru a-i preveni peoamenii marc#izului i ai marc#izei care porniser înainte i sosiser în cursul zilei în― ă ă ora c nu trebuiau s se îngri2oreze din cauza absen ei st pânilor lorJ apoi) pentru a― ă ă ţ ă putea face rost) a doua zi) înc de la prima or ) de un nou atela2 i) mai ales) de o nouă ă ă tr sur ) a sa nemaifiind bun de nimic!ă ă ă

6pa iile de 2os ale #anului cuprindeau dou s li4 una spre drum) constituind salaţ ă ă

comun sau cârcium ) cealalt în continuarea celei dintâi i având acces spre o curteă ă ă înc#is între ziduri destul de 2oase!ăceasta din urm servea drept sal pentru oaspe i deosebi i!ă ă ţ ţ=up ce ateptaser ca domnul i doamna de C#averny s urce împreun cu fiicaă ă ă ă

lor) Cocardasse i sergentul intrar ) la rândul lor) în #anulă La cei trei Vulturaşi!6oldatul) a2utat de tân r) f cuse s dispar ) în parte) urmele c derii lui) iar ceea ceă ă ă ă ă

r m sese sporea mai degrab aspectul pitoresc al costumului s u!ă ă ă ă=esigur) ca om prev z tor) el luase iepurele pe care l-am v zut punându-l cu gri2ă ă ă ă

pe 2os) în momentul în care se preg tea s se avânte spre cai!ă ăPrima sal era ocupat de apte indivizi purtând costume de c ru ai flamanzi)ă ă ă ţ

principalul accesoriu fiind o pelerin larg i lung ce le cobora pân la picioare!ă ă ă ă6tând la mas în fa a unor #albe enorme deă ţ faro i fumând pipe lungi de p mântă

ars) nici unul dintre ei nu p ru s ia seam la prezen a nouă ă ă ţ -veni ilor!ţ

~ 2 ~




@ 9eiA upâne PicavezA porunci Cocardasse punând iepurele sub nasul #angiului)care) dup ce fusese eliberat de domnul de C#averny) tocmai revenise în cabaret!ă Preg teteă -ne acest animal) i înc repe2or) c ci ne este al dracului de foame!ă ă

@ 5ine) domnilor ostai) spuse #angiul) doar o 2um t ic de or i va fi gata!ă ăţ ă ăpoi) dup ce d duse unei servitoare iepurele4ă ă@ "ntre timp) v pot servi cevaB m aici ună faro e7celent!@ Pua#A f cu plin de scârba soldatul! Tic losuleA 6 nu ne ar i niciodat culoareaă ă ă ăţ ă

acestei zemârci) îmi face grea !ţă@ 6unte i preten ios) replic 2upânul Picavez pe un ton în epat!ţ ţ ă ţ Faro-ul meu nu este

o zemârc ) este bere bun i frumoas ) dublu fermentat ) i foarte c utat în inutulă ă ă ă ă ă ţ acesta! "ntreba i-i mai degrab pe aceti domni) care de adineauri se delecteaz cu el!ţ ă ă

@ 9mA sta nu m mir deloc! Iă ă -auzi4 aceşti domni! pronun Cocardasse)― ţă cercetându-i pe consumatori cu o privire dispre uitoare! Ce vrei s bea unii ca tiaAţ ă ă E

La aceste vorbe pline de obr znicie) un fream t de mânie p ru c trece printreă ă ă ă c r ui) mul i dintre ei ducându-i iute mâna sub pelerin ! =ar la un semn al unuia dintreă ă ţ ă ei) to i îi reluar atitudinea placid !ţ ă ă

@ ;e vei aduce) porunci soldatul) o sticl fin de 5ourgogne) pe care o vom începeă ă pentru a putea atepta în linite! Iat singura b utur potrivit pentru nite gâtle2uriă ă ă ă fran uzeti!ţ

@ , voi servi) domnilor! 6ocotesc totui de cuviin s v previn c vinul meu costă ţă ă ă ă ă scump4 nu mai pu in de treizeci de soli sticla) în moneda Fran ei! "n elege i) c#eltuielileţ ţ ţ ţ de c l torie) impozitele) drepturile de gabelă ă ă%) etcE m oblig s vând la pre ul sta!ă ă ă ţ ă

@ /i) daA "n elegem) r spunse Cocardasse! poi) cu glas sc zut4ţ ă ă@ Ia ascult ) omule) oare 2upânul 6caNfflander nu este cu nimic amestecat înă c#eltuielile astea de c l torie) în aceste impozite) aceste etc!Bă ă

@ Ce vre i s spune iB e7clam ) buim cit) 2upânul Picavez!ţ ă ţ ă ă@ /i) nimic) dobitoculeA =ecât c f r s fii foarte în pierdere) ai putea) mi se pare)ă ă ă ă

s cobori un pic pre ul!ă ţ9angiul p ru nedumerit i) instinctiv) arunc o privire împre2ur) s vad dac peă ă ă ă ă

aproape nu era vreo urec#e indiscret !ă=ar nez rind decât pe c r uii a c ror aten ie era îndreptat doar asupra ulceleloră ă ă ă ţ ă

i pipelor lor) r spunse cu glas st pânit4ă ă@ 6unt de acord s fac un sacrificiu în favoarea dumneavoastr ) dei nu tiu delocă ă

ce vre i s spune i) v asigur! s v las deci sticla la dou zeci de soli!ţ ă ţ ă ă ă ă

@ La cincisprezece!@ ;u) la dou zeci!ă

% Gabelă4 impozit pe m rfuri) în principal pe sare) în Fran a! $n!t!(ă ţ

~ 21 ~



Paul Féval-fiul

@ La cincisprezece) î i zic!ţ@ ealmente nu pot) domnilor solda i) pl tesc totul atât de scumpAţ ă@ Ia ascult ) nu i vinulA spuse Cocardasse f când cu oc#iul i zâmbind ironic!ă ă

upânul Picavez f cu o strâmb tur ) scoase un oftat dureros i aproape c gemu!ă ă ă ă@ 5ine) fieA ,i-l las la cincisprezece soli) dar asta numai pentru c sunte i ostaiEă ţ

altminteriE@ ;u te smiorc i) omule) îl întrerupse zeflemitor soldatul! >ite) în semn deă

recunoatere a amabilit ii tale) accept m s lu m dou sticle în loc de una singur ) aaăţ ă ă ă ă ă c vei putea recupera din pagub ! ;u-i aa c suntem oameni cumsecadeBă ă ă

9angiul se gândi c n-ar câtiga nimic dac-ar mai lungi vorbaJ astfel c se mul umiă ă ţ s r spund 4ă ă ă

@ 5ine) domnilor) ve i avea cele dou sticle) vi le trimit îndat !ţ ă ăi disp ru gr bit) de team s nu i se cear o nou reducere!ă ă ă ă ă ă"n vremea aceasta) cei doi ostai) vrând s fie singuri pentru a vorbi mai în ti#n )ă ă

intrau în cea de a doua sal i se instalau la o mas ) lâng o terestr desc#is ce d deaă ă ă ă ă ă spre curte!

;u dup mult timp) o servitoare le aducea sticlele comandate) pa#arele i ună sfenic!

Cu un bobârnac) Cocardasse f cu s sar dopul i turn dou pa#are plineă ă ă ă ă -oc#i!@ "n s n tatea ta) putiule) zise!ă ă@ "n s n tatea dumitale) b trâne) i-o întoarse tân rul! Când pa#arele fur goliteă ă ă ă ă

pân la fund) el relu 4ă ă

@ 6pune-mi) camarade) adineauri am auzit pentru prima dat pronun ânduă ţ - i-seţ numele4 vei fi fiind) aadar) acel Cocardasse) despre care Passepoil mi-a vorbit atât deadesea i care era în serviciul unui oarecare cavaler de LagardQre) devenit mai târziuconte de LagardQre) cu prile2ul c s toriei sale cu fiica lui P#ilippe de ;eversBă ă

@ =a) daA /u sunt acel CocardasseE Cocardasse junior 8E@ Junior?@ 8ereu) b ieteA a) deciB Passepoil i-a vorbit deseori despre mineBE i cum oă ţ

mai duce iubitul meu prietenB /ra) dup câte îmi amintesc) un b iat care nu ducea lipsă ă ă de calit i) dar avea un defect capital) ce strica totul4 îi pl ceau femeile mai mult decâtăţ ă vinul) ceea ce îl împingea s fac ) zilnic) prostii enorme! a c n-am putut scoate nimică ă ă bun din el i am sfârit prin a-l l sa prad sor ii sale nenorociteE / mult de-atunci! =eă ă ţ când l-am p r sit) n-am mai avut niciodat veti despre el i) fir-ar s fie) îmi pare r u!ă ă ă ă ă

Junior $ lb! lat in ( O mai tân r! Termenul se folosete pentru a desemna pe fiul unui om ce pă ă acelai nume! "n discu ia cu sergentul) confuzia apare deoarece Cocardasse îi d numelui sensul de Mţ ă tân rM! $n!t! (ă

~ 22 ~




@ s te scutesc de suferin a asta! mable Passepoil este acum profesor de scrimă ţ ă la Paris i a devenit proprietarul unei s li) în apropiere de MPetit C#âteletMă ! 6-a însurat iare un fiu) care împlinete în curând nou sprezece ani!ă

@ fA Ce p catA 5 nuiam eu c-o s a2ung r u! Pe cinstea mea) cu atât mai tristă ă ă ă ă pentru el! "l prevenisem totui) îndea2uns) împotriva c s toriei i) la urma urmelor) nu areă ă decât ce merit ! "n s n tatea ta) b ieteAă ă ă ă E

@ "n s n tatea dumitale) b trâneAă ă ă@ i micul Passepoil) a motenit i el prostia autorului zilelor saleB@ ;u) la el este vorba de alt pasiune4 nu-i plac decât banii!ă@ ;ici asta nu-i mai bine! 9ot rât lucru) cei din neamul Passepoil sunt nite oameniă

ca vai de capul lor! =ar cel mic) tie m car s se dueleze cu sabiaBă ă@ 6igur c da) este aproape la fel de priceput ca tat l s u! =e altfel) vei putea s teă ă ă ă

convingi singur) pentru c îi face armata aici! 6-a anga2at cu mine i face parte dină compania mea! /ste un b iat cumsecade) de care m leag o mare prietenie) dei are cuă ă ă totul alte idei decât mine în ceea ce privete banii!

@ Ia te uit A încrucia spada cu el cu pl cere! sta mi-ar aduce aminte deă ă timpurile în care f ceam scrim cu micu ul profesor de armeE Ce de partide am maiă ă ţ f cut i noi doiA i-o fi spus câte ceva) nuBă Ţ

@ =a) da! 8i-a povestit c#iar i despre faptele de vite2ie pe care le-a i s vâritţ ă împreun i nu înceta s o laude nenum ratele talente cu care erai dotat!ă ă ă

@ #A Iubi elul meuA Ce om cumsecadeA tia s m pre uiasc la 2usta valoare!ţ ă ă ţ ă@ i înc din plin! ;u î i reproa decât un singur defect!ă ţ

@ /i) aiA@ cela de a- i fi pl cut prea mult s mângâi sticla! M naibii treab AMţ ă ă ă ― îmi spuneaMCocardasse avea o mul ime de însuiri) dar dragostea lui e7agerat pentru vin i― ţ ă

indiferen a lui aproape complet pentru se7 l-au împiedicat întotdeauna s a2ung laţ ă ă ă onoruri! TotuiM ad uga el Mn-am încetat s -i fac observa ii în leg tur cu astaJ din― ă ― ă ţ ă ă p cate) niciodat n-a vrut s m asculte i a continuat s persevereze în greeala lui!ă ă ă ă ă a c a trebuit s -l las s mearg pe calea cea rea pe care pornise) desp r induă ă ă ă ă ţ -m deă el!M

@ a spunea) s rmanulB Cu siguran ) petrecerile sfâriser prin a-i tulburaă ţă ă mintea) dovad este nebunia pe care a f cut-o) luându-i nevast ) gogomanulA Cândă ă ă a2ungi la aa ceva) înseamn c ai dec zut r u! ;u eti de p rerea meaBă ă ă ă ă

@ "ntru totul) r spunse tân rul) zâmbind!ă ă

"n acea clip ) o servitoare) care intr ducând iepurele f cut friptur ) le întrerupseă ă ă ă brusc conversa ia!ţ

~ 23 ~



Paul Féval-fiul

@ #A "n sfâritAE e7clamar într-un glas cei doi ostai) a c ror poft crescuse înă ă ă timpul atept rii!ă

i) f r alte fasoane) atacar voinicete mâncarea!ă ă ă6osul era poate cam sub iat) unele buc i prea fripte) i altele nu îndea2uns) dar)ţ ăţ

inând seama de rapiditatea cu care se preg tise mâncarea) ar fi fost într-adev r urâtţ ă ă din partea lor s se plâng ! a c se ferir de una ca asta i nu se mai îndeletniciră ă ă ă ă decât cu punerea în micare a f lcilor) treab de care se ac#itar care mai de careă ă ă ― ― cu atâta contiinciozitate) încât în mai pu in de un sfert de or nu mai r m seser ) dinţ ă ă ă ă iepure) decât câteva biete f râmituri!ă

>n pa#ar plin cu vin) b ut dintr-o sorbitur ) înc#eie osp ul!ă ă ăţ@ cum) camarade) spuse Cocardasse l sându-se pe sp tarul scaunului iă ă

înfigându-i degetele mari în r scroial vestei) fiindc st m aici) liniti i i singuri) n-aiă ă ă ă ţ vrea s -mi istoriseti povestea ta) aa cum mi-ai promisBă

@ Cu cea mai mare pl cere) b trâne! Poate i se va p rea interesant i poate)ă ă ţ ă ă c#iar) vei pricepe mai bine decât mine ciudata încurc tur de i e din care este alc tuit !ă ă ţ ă ă

@ = -i drumu.) b iete) te ascult! vem tot timpul în fa i po i s-o povesteti peă ă ţă ţ îndeleteE asta a2ut la digestie) aa c ziă ă -iA

@ 8ai întâi trebuie s afli) începu sergentul) c nu tiu care îmi este numele!ă ă@ ;-ai numeB@ 6au) cel pu in) cel pe care-l am nu este decât un prenume! =e fapt) m numescţ ă

pur i simplu P#ilippe!@ =ar numele familiei taleB

@ ;-am deloc familie!@ Ia te uit A La fel ca mine) spuse cu naivitate b trânul profesor de scrim ! Celă ă ă pu in se corect el repede nu mai am) fir-ar s fieAE ,aiA 6 rman putiA i cum s-aţ ― ă ― ă ă

întâmplat una ca astaB@ cesta este misterul vie ii meleE i niciodat nu l-am putut l muriEţ ă ă@ i nu vei reui nici ast zi) sergent 5elleă -Rp0eA strig un persona2 ce ap ruă ă

deodat în pragul s lii) a c rei u se desc#isese cu violen !ă ă ă ă ţă@ 8at#ias SnaussAE e7clam sergentul la vederea necunoscutului! ,aiA Ce bineă

în eleg acum lovitura de pumnal pe care am primit-o în p dure!ţ ă@ 5elle-Rp0eA strig în acelai timp Cocardasse! Iat un nume care-mi place) pe to iă ă ţ

draciiA@ ,eni i aici) voi ceilal iA comand nouţ ţ ă -venitul) p trunzând repede în sal ) urmat deă ă

cei apte fali c r ui) care-i lep daser pelerinele i se înf iau acum în veminte deă ă ă ă ăţ cavaleri mercenari!

elle"#$e$lb! f rancez ( O 6pad - Iscusit ! $n!t !(ă ă ă

~ 24 ~




=e cum intrar ) se împ r ir în dou grupe egale) unul atacându-l pe sergent) iară ă ţ ă ă cel lalt pe b trânul osta!ă ă

@ Pe to i sfin iiA strig acesta de îndat ce pricepu despre ce era vorba! tia vor sţ ţ ă ă Ă ă ne m cel reasc ) pe puti i pe mineA P0tronille) frumoasa mea ad ug ) sco ând dină ă ă ― ă ă ţ teac lunga lui sabie iat o treab pentru tine!ă ― ă ă

i) luând pozi ia de gard ) se plas lâng tân r care) la rândul s u) avea de2a spadaţ ă ă ă ă ă în mân !ă

Capitolul I, - spad stranică ă

ar înainte de a continua) trebuie s ne întoarcem cu o 2um tate de or în urm )ă ă ă ă adic în momentul în care cei doi ostai se aezau la mas !ă ă="n acel moment) un b rbat) care de dou sau trei minute d dea târcoale în 2urulă ă ă

#anului) se #ot ra s intre i s se al ture consumatorilor pe care Cocardasse îi numiseă ă ă ă cu dispre ) Mindivizii tiaM singurii) de altfel) care se aflau în sal !ţ ă ― ă

5 rbatul purta uniforma companiilor francoă -germane!

@ /i bineA 8at#ias) ce-ai f cut cu individul t uB i reuitB îl întreb unul dintreă ă ă consumatori) care p rea s le fie ef) folosind limba german !ă ă ă@ =in p cate) nu) r spunse în acelai grai!ă ă@ #A@ =oar I-am r nit uor!ă@ adar) s-a ap ratBă@ ;ici m car nu m-a v zut!ă ă@ tunci) n-ai lucrat tu bineB@ m lucrat pe cât de bine am putut) dar întâmplarea m-a for at s greesc!ţ ă@ "ntâmplareaB@ =a) vei vedea în ce fel) 9ermann! tiind c se ducea s vâneze) îl urm risem încă ă ă ă

din tab r i reuisem) f r ca el s b nuiasc prezen a mea) s p trund) odat cu el) înă ă ă ă ă ă ă ţ ă ă ă

p duricea de ste2ari) aflat aici aproape) la marginea drumului! Puteam) în felul acesta)ă ă s -i pândesc cu uurin toate mic rile) ascunzânduă ţă ă -m dup copaci i tufiuri) ca apoiă ă s prind clipa prielnic pentru a m n pusti asupra lui pe neateptate! =e altminteri)ă ă ă ă

~ 25 ~



Paul Féval-fiul

întunericul ce se l sa îmi acoperea înaintarea cu o umbr protectoare i-mi permitea să ă ă micorez pu in câte pu in distan a ce ne desp r ea! Credeam) aadar) c nu va trebui sţ ţ ţ ă ţ ă ă atept mult acea clip E i aveam dreptate! "ntr-adev r) s-a oprit) a oc#it i) aproape f ră ă ă ă s inteasc ) a împucat un iepure g#emuit la o dep rtare de vreo zece pai! M5un) sta-iă ţ ă ă ă momentulM) mi-am zis) v zându-l c se îndreapt c tre animalul ce z cea pe iarb ! M"nă ă ă ă ă ă timp ce se va îndeletnici s -l ridice i s -l inspecteze) aa cum fac to i vân torii cuă ă ţ ă vânatul pe care l-au doborât) o s m apropii uurel i) când voi fi lâng el) o s -i înfigă ă ă ă pumnalul între omopla iM! "mi scosesem de2a arma din teac i m preg team s înaintezţ ă ă ă ă când) tocmai în clipa în care era gata s ia de 2os iepurele) un lungan) ieit nu tiu deă unde) îl oprete i vrea s -i în#a e vânatul! mul meu îi cere drepturile) lunganulă ţ ai2derea) sus inând c el l-a împucat) i iat c se pornesc s discute pentru a afla cui îiţ ă ă ă ă apar ine defunctul! sta dureaz ceva timp! 5a c#iar se amuz ) doborând obiecte aliateţ ă ă departe) pentru a-i dovedi fiecare îndemânarea i) în cele din urm ) nereuind s cadă ă ă la învoial ) #ot r sc s l mureasc problema la primul sânge! a c ) pe loc)ă ă ă ă ă ă ă

încrucieaz spadele i încep s se dueleze) care mai de care! "mpre2urarea asta îmiă ă încurca mult socotelile) pentru c ) încercând s m strecor în spatele sergentului) riscamă ă ă s fiu z rit de adversarul s u care) firete) st tea în fa a lui! Totui) cu a2utorulă ă ă ă ţ

întunericului) ani #ot rât s -mi încerc norocul! a c ) mai întâi) iă ă ă -am l sat pe cei doiă voinici s anga2eze bine lupta i) când am socotit c m puteam apropia f r team ) m-ă ă ă ă ă ăam târât spre ei) printre ierburile înalte! 2uns aproape de tot) i ascuns privirilor de otuf de ferig ) mi-am m surat cu gri2 distan ele i) dintr-un avânt) s rind înainte) amă ă ă ă ţ ă ridicat bra ul i am lovit! "mi oc#isem omul între omopla i) la baza guleruluiJ dar c#iar înţ ţ

clipa în care mi-am ab tut bra ul) omul a fandat adânc) sc pând astfel de arma mea) iară ţ ă aceasta) lovind piezi) nu l-a mai atins decât în partea de 2os a um rului) aproapeă nep trunzându-i în carne! tacul era pierdut i nu-mi mai r mânea decât s fug) ceea ceă ă ă am i f cut de îndat ) luând-o la picior cu cea mai mare vitez ! Cu toate c eram convinsă ă ă ă c nici el) nici adversarul lui nu m v zuser ) nu m-am oprit decât dup ce str b tusemă ă ă ă ă ă ă o distan destul de mare i nu mai aveam a m teme de vreo urm rire! colo) amţă ă ă

început s gândesc la mi2locul pe care-l puteam folosi ca s -mi îndrept greeala) sau maiă ă degrab lipsa de norocJ rezultatul gândirii mele a fost c mi2locul acesta consta în aă ă recurge la voi! m ieit) aadar) din p dure) pentru a veni aici) s v caut i s încerc m)ă ă ă ă ă

împreun ) s -i întindem o curs ) înainte de a avea timp s se reîntoarc în tab r ! =ar)ă ă ă ă ă ă ă tocmai când a2unsesem la cotitur drumului) l-am z rit) înso it de lungan) împingândă ă ţ poarta acestui #an unde tocmai au intrat împreun nu sunt nici cinci minute de― ă ―

atunci!@ /i) aiA f cu cel pe care 8at#ias Snauss îl numea 9ermann! /ste) oare) unul dintreă

cei doi indivizi care sunt în sala asta) ceva mai încoloB

~ 26 ~




@ =a) cel mai tân r!ă@ "n cazul sta) nu s-a pierdut nimic) singur s-a l sat prins!ă ă@ /vident) ceea ce ne simplific grozav treaba! ;umai c ) deoarece e7ist motiveă ă ă

s credem c tovar ul lui nu-l va abandona i va intra i el în lupt ) va trebui) de dataă ă ă ă asta) s muncim de dou ori mai mult!ă ă

@ /i) bineA s muncim de dou ori mai mult! r fi c#iar prea de tot dac ) noi opt)ă ă ă n-am reui s -i învingem) pe putiul sta cu ca la gur i pe moneag!ă ă ă

@ =er Teufel%&! 6 nu fim prea siguri de asta! 8oneagul are înc înc#eietura mâiniiă ă zdrav n i nu este îi c#iar de dispre uit) dup câte mi-am putut da seama) când cuă ă ţ ă asaltul lui i al sergentului) la marginea p durii! Cât despre cocoel) deoarece am avută de2a de-a face cu el) de trei ori) tiu la ce s m atept din partea lui! /ste un demon) iă ă dac pe la spate îl po i ataca de unul singur) pentru a-i face fa trebuie s fie mai mul i!ă ţ ţă ă ţ

@ /i) aiA@ 5a daJ aa c pentru asta v-am postat aici) ca s v am la îndemân când îl vomă ă ă ă

ataca din fa !ţă@ /i) bineA 6untem preg ti i! "ncepem dansulBă ţ@ ;u) nu imediat! =up cele ce am putut vedea de afar ) privind peste zidul cur ii)ă ă ţ

tocmai stau de vorb i beau!ă@ =a.) atunci) înseamn c o s i cinezeJ i-au dat vânatul s le fie g tit i le va fiă ă ă ă ă

adus curândJ asta poate va împiedica efectul b uturii!ă@ =impotriv ) mâncarea îi va îngreuna cu atât mai mult! 6 avem deci r bdare)ă ă ă

pân vor fi a2uns la digestie!ă

@ Cum vrei) 8at#ias!@ ,om proceda astfel4 de îndat ce ne vom afla în fa a lor) ne vom desp r i în două ţ ă ţ ă grupuri4 unul) comandat de tine) 9ermann) se va ocupa de b trânJ cel lalt) condus deă ă mine) îl va ataca pe sergent! poi) dup ce-l vom fi învins pe omul t u) ceea ce nu vaă ă trebui s dureze prea mult) ve i veni al turi de noi) ca s termin m repede cu al nostru)ă ţ ă ă ă care ne va da mai mult de furc !ă

@ ;e-am în eles!ţcestea fiind zise) cavalerii mercenari reîncepuser s soarb zdrav nă ă ă ă faro)

ateptând ca 8at#ias Snauss s le cear colaborarea!ă ăcesta) dup ce l sase s treac vreo 2um tate de or ) gândind c nu mai era multă ă ă ă ă ă ă

pân la clipa în care s ac ioneze) de apropiase de ua s lii rezervate i) prin gaura c#eii)ă ă ţ ă îi z rise pe cei doi ostai tocmai terminând de mâncat!ă

Prinsese c#iar primele cuvinte ale povestirii pe care tân rul o începuse! i atunci)ă f când semn acoli ilor s i) ap ruse împreun cu ei în pragul înc perii) în timp de #angiulă ţ ă ă ă ă

1 'er Teufel!$lb! german în te7t( O La dracu.A $n!t!(ă

~ 27 ~



Paul Féval-fiul

i servitoarea) îngrozi i de ceea ce vedeau) se duceau s se ascund tocmai în fundulţ ă ă pivni ei!ţ

a cum am v zut) Cocardasse i sergentul se luptau) fiecare) cu câte patruă netrebnici) 8at#ias Snauss conducându-i pe cei care-l atacaser pe tân r!ă ă

, zându-i venind) spada lui P#ilippe s rise singur din teac !ă ă ă ăPrimi atacul atacând el însui i primul lui avânt fu atât de impetuos încât) la

început) agresorii se d dur câ iva pai înapoi!ă ă ţ=ar revenir numaidecât într-un nou atac) i se porni un z ng nit) un trosnetă ă ă

neîntrerupt) întrep truns de scântei ce âneau f r încetare din încruciarea armelor!ă ţ ă ăLama sergentului era ca fermecat J s-ar fi spus c avea zece bra e pentru a o ine!ă ă ţ ţ

Te ame ea) te uluia!ţ Trecu un minut f r s se fi v rsat înc sânge!ă ă ă ă ă=ar) deodat ) izbucni un strig t de spaim înso it de zgomotul c derii unui trup peă ă ă ţ ă

podea!>nuia dintre cavalerii mercenari i se str punsese fruntea!ă@ ?ata cu unulAE zise tân rul!ă@ 6 -i ia dracu.A în2ur 8at#ias! ;u mai suntem decât trei! ten ie) camarazi) lua i-lă ă ţ ţ

din flanc) eu r mân în fa !ă ţăCei doi se supuser i se duser în stânga i în dreapta sergentului!ă ăProbabil c ) dac ar fi putut) i-ar fi venit de #ac) dar cum el avusese precau ia de aă ă ţ

sta cu spatele la perete) n-au avut aceast posibilitate!ăceast nou aezare îi era totui foarte nefavorabil tân rului) deoarece) pentru aă ă ă ă

încrucia armele cu dumanii s i i pentru a reui s se descleteze din ele la timp)ă ă trebuia s descrie f r încetare) cu spada sa) un cerc foarte larg) fiind deci nevoit să ă ă ă foloseasc o for dubl !ă ţă ă

/ra totui atât de iute) de sprinten) st pânea atât de bine tiin a scrimei) încât seă ţ putea spune c g#icea loviturile) din orice parte ar fi venit) parându-le mereu!ă

@ LailorA le strig ! adar) nu îndr zni i s m asasina i din fa Aă ă ţ ă ă ţ ţă@ Facem i noi ce putem) rân2i 8at#ias! dversarul din stânga lui P#ilippe era cel

care-i d dea cel mai mult de furc i) ca urmare) ap rarea sa era mai slab în parteaă ă ă ă aceasta! a încât #ot rî s termine odat pentru totdeauna cu el! Pref cându-se deci că ă ă ă ă nu-l ia în seam ) ca i cum nu merita s se ocupe de el) tân rul p ru c nu mai esteă ă ă ă ă atent decât la ceilal i doi!ţ

=ar) în momentul în care cavalerul mercenar) vrând s profite de ceea ce credea că ă

este o clip de neaten ie) era pe punctul s -l str pung cu lama s ) sergentul f cu oă ţ ă ă ă ă ă întoarcere brusc ) apoi înainte c#iar ca omul s se fi putut feri) îi înfipse cu furie vârfulă ă spadei între oc#i) f cându-l s se rostogoleasc ) neînsufle it) pe podea!ă ă ă ţ

~ 28 ~




@ ?ata cu doiAE zise!@ Pe to i draciiA url Cocardasse) f r s -i înceteze lupta! 5elleţ ă ă ă ă -Rp0e î i d o lec ie)ţ ă ţ

P0tronilleJ aa c vezi de nu f pe leneaAă ăSnauss scoase o nou în2ur tur i arunc o privire nelinitit spre cei care erauă ă ă ă ă

încleta i în lupta cu b trânul maestru de arme) pentru a vedea dac n-ar putea ateptaţ ă ă vreun a2utor din partea lor!

=ar ostaul se ap ra) la rândul s u) cu mare îndemânare i nu le l sa nici un r gaz!ă ă ă ăFelul s u de a proceda nu era îns deloc acelai cu cel al tân rului!ă ă ă"nfipt zdrav n pe picioarele desf cute la distan a regulamentar ) cu trunc#iul dreptă ă ţ ă

i r sucit într-o parte în pozi ia academic ) asem n tor unui profesor de scrim în cursulă ţ ă ă ă ă unei lec ii) el sus inea asaltul cu un calm perfect! 5a c#iar îi pigmenta M2oculM cu diferiteţ ţ aprecieri f cute cu glas tare4ă

@ 9ei) lep d turilorA le spunea germanilor) te pomeneti c v-a i scrintită ă ― ă ţ înc#eietura mâinii tot ridicând #alba) de vreme ce v este atât de eap n B 9ai) un pică ţ ă ă de suple e i mai pu in ruliuJ s-ar zice c naviga i de2a pe galere unde) f r îndoial )ţ ţ ă ţ ― ă ă ă ve i a2unge într-o bun zi) dac P0tronille o va permite) bineîn eles! ten ieA 8ielueilor)ţ ă ă ţ ţ o s v dezmor esc mintenaEă ă ţ

=in p cate) vorba îi era mai bun decât fapta) c ci înc nu se putuse descotorosi deă ă ă ă nici unul dintre MmielueiM) în timp de tân rul era de2a la cel de-al treilea adversar al s u!ă ă

Totui) n-a trecut mult pân s -l fac pe unul dintre ei s m soare podeaua!ă ă ă ă ă=ar nu de spad se slu2i pentru s vârirea acestei fapte de vite2ie!ă ăCel pe care Snauss îl numise 9ermann) l sând din greeal s -i scape sabia) seă ă ă

aplec repede s-o ridice i) în micarea pe care-o f cu în acest scop) capul îi a2unse) dină ă neaten ie) la mic distan de piciorul drept al lui Cocardasse!ţ ă ţăi atunci maestrul de arme avu o inspira ie subit ! idicând brusc piciorul laţ ă

în l imea c p ânii teutonului) îi trase drept în cretet o lovitur atât de grozav ) cuă ţ ă ăţ ă ă c lcâiul cizmelor sale grele) încât tic losul se pr bui la p mânt) fulgerat) nimicit) cuă ă ă ă creierul complet sf râmat!ă

8anevra aceasta fusese e7ecutat cu atâta promptitudine) încât ceilal i nu putuseră ţ ă nici s-o prevad ) nici s se opun !ă ă ă

@ ?ata unulA zise) la rândul s u!ăpoi ad ug ) râzând cu poft !ă ă ă@ 5ravoA Ce zici de asta) P0tronilleB >ite c i Cocardasse a descoperit o Mlovitur M)ă ă

i este la fel de valoroas ca lovitura lui ;eversE Firă -a s fiuAE l cui e rândulBă

@ 6 ri iAE 2utorAE 6au sunt pierdutAE strig ) deodat ) 8at#ias!ă ţ ă ă

~ 29 ~



Paul Féval-fiul

m sese singur în fa a tân rului) a c rui spad ) mereu str lucitoare) cu e7cep iaă ă ţ ă ă ă ă ţ vârfului) care abia de avea dou dâre de sânge) tocmai g urise craniul unui al treileaă ă bandit!

Cavalerii mercenari) abandonându-l de îndat pe Cocardasse) se repezir spreă ă Snauss!

/ra i timpul4 tic losul) cuprins de panic ) nu se mai ap ra decât instinctiv i sosiră ă ă ă tocmai la vreme ca s pareze o lovitur ce i-ar fi fost fatal !ă ă ă

>luit i îndea2uns de 2ignit de faptul c nu p reau s -i dea cine tie de aten ie)ă ă ă ţ Cocardasse alerg lâng sergent i lupta reîncepu i mai vârtos între cei doi ostai i ceiă ă trei germani!

"ntr-adev r) 8at#ias se retr sese) prudent) în spatele oamenilor s i) i acum seă ă ă mul umea doar s -i încura2eze cu vorba) nemaiîndr znind s se aeze în linie cu ei!ţ ă ă ă

ceast înt rire neateptat nu-l sperie pe sergent!ă ă ăLa fel ca prima dat ) se n pusti spre bandi i i) tot ca prima dat ) elanul s u îi f cuă ă ţ ă ă ă

s se retrag !ă ă=in nefericire) spada s se ag de mânerul spadei unui mercenar i trebui s facă ăţă ă ă

un efort atât de brusc pentru a o dega2a) încât o frânse lâng ap r toare) în mână ă ă ă r mânându-i doar un ciot de câteva degete!ă

6e d du înapoi) cu un r cnet de furie) v zându-se lipsit de-acum înainte de ap rare!ă ă ă ă@ =ezarmatA strig 8at#ias triumf tor! l nostru esteAă ă E /-al nostruAE 6 ri i peă ţ

5elle-Rp0e) prieteniAE Pe 5elle-Rp0eAEi) nemaiavând de ce se teme) înainta pentru a lua parte la uciderea tân rului!ă

Cocardasse vru s se arunce în fa a acestuia) pentru a-l prote2a) dar fu împiedicată ţ de un teuton care-i bar trecerea i-l oblig s se apere el însui) în timp ce ceilal iă ă ă ţ t b rau pe tovar ul s u!ă ă ă ă

6ergentul credea c s-a zis cu el!ă Totui) #ot rât s se lupte pân la ultima suflare) apuc zdrav n cu mâinile două ă ă ă ă ă

dintre s biile care-l amenin au i le manevr astfel încât s fac din ele un scută ţ ă ă ă împotriva celei de a treia) care era cea a lui Snauss i-i c uta gâtul!ă

"i r mânea o speran 4 Cocardasse s reueasc s scape repede de omul s u)ă ţă ă ă ă ă pentru a-i putea da sabia sa) ceea ce i-ar fi redat deîndat toate avanta2ele! =ar vaă rezista oare îndea2uns de mult timp pentru ca aceast speran s se realizezeB Cu atâtă ţă ă mai mult cu cât rana) care i se redesc#isese în timpul luptei) îi provoc dureri cumplite!ă

2um tate de minut un secolA se scurse în aceast nesiguran teribil E iă ― ― ă ţă ă

profesorul de arme înc mai trebuia s se apere!ă ăCu toat vigoarea sa) P#ilippe se sim ea cuprins de epuizare) iar degetele în careă ţ

intra t iul lamelor îi desf ceau treptat strânsoarea!ă ă

~ 3 ~




Snauss) înfuriat de aceast rezisten disperat i temându-se ca c s nu seă ţă ă ă ă întoarc împotriva lui) se #ot rî s-o înc#eie printră ă -una din acele lovituri cu care eradeprins! =ep rtânduă -se de grup) se aplec uurel) se târî) profitând de umbr ) în spateleă ă tân rului i) sco ând pumnalul) îi oc#i victima dintră ţ -o parte!

rma aproape c -i atinsese inta i moartea sergentului p rea de neînl turat) cândă ţ ă ă un strig t izbucni în sal ) urmat imediat de numele MP#ilippeAM pronun at cu un accent deă ă ţ groaz de nedescris!ă

"n acelai timp) la câ iva pai de lupt tori) Ia picioarele sc rii ce ducea la eta2ul deţ ă ă deasupra) ap ru o femeie) o fat tân ra care) de abia îmbr cat ) cu p rul despletit) cuă ă ă ă ă ă oc#ii r t ci i) cu tr s turile sc#imonosite de groaz ) îl ar ta) cu bra ul dezgolit îndreptată ă ţ ă ă ă ă ţ c tre sergentul din g rzile franceze) pe tic losul care se preg tea s -l asasineze!ă ă ă ă ă

ceast apari ie ciudat avu un asemenea efect asupra tuturor celor de fa ) încâtă ţ ă ţă fiecare r m sese ca o stan de piatr ) în pozi ia în care se afla!ă ă ă ă ţ

=ar sergentul) rec p tânduă ă -i) primul) prezen a de spirit i în elegând gestul fetei)ţ ţ f cu un salt brusc în l turi) pentru a se feri de mielul a c rui apropiere o g#icise!ă ă ă

poi) nel sând mila s -i p trund inima) apuc iute ca fulgerul sabia unuia dintreă ă ă ă ă mercenarii mor i i) mai înainte ca mizerabilul s se fi putut ridica) îl str punse f rţ ă ă ă ă cru are! i) însufle it de un nou avânt) sc întoarse spre ultimii doi adversari) pe care nuţ ţ

întârzie s -i fac s împ rt easc soarta tovar ilor lor! vea impresia c ) dintr-o dat )ă ă ă ă ă ă ă ă ă for ele i se înzeciser !ţ ă

=ar) când îi întoarse oc#ii spre locul în care z rise fata) în care o recunoscuse peă domnioara de C#averny) privirile nu g sir decât golul i în zadar o c utar în toateă ă ă ă

p r ileE Ca un du# binef c tor) ea ap ruse pentru a-l salva) apoi) misiunea fiindă ţ ă ă ă îndeplinit ) disp ruse ca o vedenie!ă ă"n timp ce reflecta la aceast întâmplare) care f cea s -i treac prin minte cele maiă ă ă ă

felurite gânduri) Cocardasse care reuise în cele din urm s -l trimit pe mercenarul― ă ă ă s u s beaă ă faro într-o lume mai bun veni s -l bat uor pe um r) întrebânduă ― ă ă ă -l4

@ 9eiA Camarade) la ce te gândeti) m rog frumosBă6muls din gânduri de aceast întrebare) tân rul se întoarse c tre b trânul soldat i-iă ă ă ă

r spunse4ă@ La o gr mad de lucruri) b trâneE dar ar fi prea lung s - i e7plic! 6pune-mi doară ă ă ă ţ

atât4 era) într-adev r) domnioara de C#averny) cea care se afla acolo) acum o clip Bă ă@ /i) daA /ra domnioara marc#izului! m fost c#iar destul de uimit de prezen a eiţ

printre noi!

@ adar) ei îi datorez faptul c n-am fost asasinat mielete de c tre mizerabilulă ă staA spuse sergentul) ca pentru sine!ă

~ 31 ~




"ndat dup plecarea ostailor) 2upânul Picavez i servitoarea se duser ) cu team )ă ă ă ă în pragul s lii în care se desf urase lupta i aruncar de 2ură ă ă -împre2ur priviri însp imântate!ă

Trupurile mercenarilor erau lungite pe podea) de2a în epenite!ţ"n mod mecanic) #angiul le num r !ă ă@ Ia te uit A ;u sunt decât apte) se mir !ă ă@ Probabil nu l-a i num rat pe unulE =omnii aceia ziceau cţ ă ă-s opt) replică

servitoarea) cuprins de admira ie pentru autorii formidabilului m cel!ă ţ ăi num r i ea mor ii4ă ă ţ@ i totui e adev rat) constat ) nu sunt decât apte!ă ă=eodat ) #angiul tres ri de spaim !ă ă ă@ ;-auzi nimic) 5rigitteB întreb !ă@ ;u) ce vre i s-audBţ@ micat cineva în curteAE@ Crede iBţ@ =aE ca i cum s-ar fi c rat pe zid!ăţă@ Poate v-a i înelat! =ar) mai bine) merge i s v încredin a i!ţ ţ ă ă ţ ţ@ ,ino cu mine!@ ;-am nimic împotriv !ă"narmat cu un felinar) omul se îndrept ) împreun cu 5rigitte) spre locul suspect) nuă ă

f r a tremura puternic amândoi!ă ă6 ne reamintim) aceast curte era mic i împre2muit de ziduri scunde!ă ă ă ă

mbii) lipi i unul de cel lalt) o cercetar în am nun ime i nu descoperir niciţ ă ă ă ţ ă ipenie! Liniti i i râzând de propriile temeri) se preg teau s plece) când razeleţ ţ ă ă felinarului împr tiar umbr ) l sând s se vad o dâr roie care) plecând de laă ă ă ă ă ă ă fereastr ) a2ungea la baza unuia dintre ziduri) în lungul c ruia urca pân pe creast ! ă ă ă ă cercetare rapid îi f cu s -i dea seama c era vorba de sânge înc umed! i pricepură ă ă ă ă ă de ce în sal erau numai apte trupuri4 f r îndoial ) unui dintre mercenari) în loc s fiă ă ă ă ă

împ rt it soarta tovar ilor s i) care muriser pe loc) nu fusese decât r nit i) dup ceă ă ă ă ă ă ă ateptase plecarea celor doi ostai) fugise prin curte i s rise peste zid!ă

@ /i bine) tic losul n-are decât s se duc s se spânzure aiurea) înc#eie vorbaă ă ă ă #angiul! =ac tot a sc pat) prefer s -l tiu plecat de la mine! Cât despre ceilal i) o s facă ă ă ţ ă astfel încât s fie îngropa i în câmpul meu de orz) aa cum a spus b trânul ostaă ţ ă ) asta îiva slu2i drept îngr minteE i o s -mi scoat un pic din pagubaă ă ă ă faro-ului pe care mi l-au

b ut toat ziua) f r a mi-l pl ti!ă ă ă ă ă

U U U

~ 33 ~



Paul Féval-fiul

Credem c este de datoria noastr s facem cunoscut) acum) motivul care oă ă ă îndemnase pe domnioara de C#averny s apar pe negândite pe scena dramei!ă ă

=ac somnul venise repede s înc#id pleoapele marc#izului i ale marc#izei) nuă ă ă acelai lucru se întâmplase cu ea!

=e la întâlnirea cu sergentul) imaginea acestuia r m sese adânc întip rit în minteaă ă ă ă sa! evedea f r încetare frumuse ea b rb teasc a c#ipului s u) reamintindu-i cuă ă ţ ă ă ă ă pl cere cele mai neînsemnate tr s turi) i se sim ea atras de el ca de un fluid) ună ă ă ţ ă magnetism) care punea încet-încet st pânire pe întreaga sa fiin !ă ţă

/ra pentru prima dat când vederea unui b rbat producea o asemenea impresieă ă asupra ei!

i apoi) numele de MP#ilippeM îi revenea în minte) i-i l sa buzele s -l murmure)ă ă pentru a-i resim i mai bine sonoritatea) care-i p rea a fi de o nesupus dulcea !ţ ă ă ţă

=e altfel) acest nume îi aducea aminte de un s rman copil pe care-l cunoscuse cândă era mic fiul contesei urore de LagardQre!ă ―

Cu doi ani în urm o treceau i acum fiorii c îl rev zuse pe acel copil) dar seă ― ― ă ă afla într-un sicriu!

i) f r s tie de ce) sub numele de P#ilippe) inima ei unea dou fiin e într-unaă ă ă ă ţ singur 4 micul disp rut i frumosul sergent!ă ă

Când o inim de aptesprezece ani începe s vorbeasc ) adio odi#n i somn)ă ă ă ă bineîn eles! a c ar fi petrecut cu pl cere noaptea toat ascultând ce lucruri dr gu e îiţ ă ă ă ă ţ spunea) dac un zgomot de s bii izbindu-se cu putere n-ar fi a2uns deodat la urec#ileă ă ă

sale!6periat ) îi încordase auzul i) cuprins de o nelinite pe care nu i-o putea e7plica)ă ă se ridicase) înf urându-se la iu eal într-o mantie) i) ieind cu precau ie din camer )ă ţ ă ţ ă mersese în direc ia de unde venea zgomotul!ţ

;u se putuse împotrivi for ei ce o îndemna!ţ=up ce str b tuse un coridor lung ce încon2ura întreg interiorul #anului) a2unseseă ă ă

la o scar ) o coborâse i) ca s spunem aa) nimerise în mi2locul combatan ilor!ă ă ţ6osirea sa avusese loc tocmai în clipa în care 8at#ias Snauss se preg tea s -lă ă

str pung cu pumnalul) pe la spate) pe sergent!ă ătunci v zând prime2dia imediat ce-l amenin a pe cel pe care îl iubea de2a iă ă ţ

netiind cum s -l previn ) nu g sise decât un cuvânt pe care s i-l strige4 numele lui!ă ă ă ă=ar) dându-i îndat seama de ciud enia purt rii sale) fugise în grab i-i reg siseă ăţ ă ă ă

culcuul în care se g#emuise) pierdut de spaim !ă ă8arc#izul i marc#iza) care ocupau o camer al turat ) continuaser s doarm ună ă ă ă ă ă

somn panic) f r a b nui câtui de pu in escapada nocturn a fiicei lor!ă ă ă ţ ă

~ 34 ~




Capitolul , - Copilul adus de furtună

=up ce ieir din #an) Cocardasse i sergentul luar drumul spre tab r !ă ă ă ă ă

tmosfera redevenise limpede i pe cer str luceau o nenum rate stele!ă ă@ PutiuleA zise profesorul de scrim ) d -mi voie s te felicit pentru felul în care aiă ă ă treb luit împotriva acelor capete p trate! Pe cinstea meaA /ra o minune s te privescă ă ă t indu-le pielea i mi-l reaminteai foarte bine pe 8icul meu Parizian) LagardQreE tii) celă cu care eram împreun cândva) Passepoil i cu mineBă

@ =a) tiuJ dar compara ia dumitale este e7agerat ! =up câte mi-a povestitţ ă ă mable) acei LagardQre era e7traordinarJ se pare c nimeni nu-i putea rezista i că ă sc pa într-o clipit de cei ce se încumetau s -l atace!ă ă ă

@ /iA P i) mi se pare c lep d turile alea n-au avut prea mult timp s râd ) înainteă ă ă ă ă ă de a fi ucii! Cu siguran ) n-ar fi f cut mai bine nici el! "nc o dat ) felicit riEţă ă ă ă ă

i) atingându-i sabia4@ =e acum înainte) P0tronille) frumoasa mea) vei avea un model în plus) pentru că

5elle-Rp0e face cât LagardQre) pe to i draciiAţ@ /i bine) fie) replic tân rul cu veselie! 6unt un al doilea LagardQre) dac insitiă ă ă atâta! =ar) odat ce am admis asta) vrei s - i istorisesc povestea mea) din care abia î iă ă ţ ţ spusesem câteva cuvinte) când ani fost ataca i atât de bruscBţ

@ Tocmai vroiam s te rogJ acum îmi va p rea cu atât mai interesant !ă ă ă@ tunci) ascult J povestea î i va e7plica lovitura de pumnal pe care am primit-o înă ţ

p dure i atentatul acestor bandi i) care i-a urmat în mod firesc!ă ţ

U U U

=eoarece) în povestirea ce va urma) sergentul avu de mai multe ori prile2ul să treac peste fapte care erau prea mult spre lauda sa pentru a-i l sa modestia s seă ă ă

împodobeasc cu ele) îi vom lua locul) pentru a nu l sa nimic sub t cere!ă ă ăCu atât de mult timp în urm pe cât putea P#ilippe s -i cerceteze amintirile) adică ă ă

amintirile precise vom vedea mai încolo de ce facem aceast limitare el se revedea― ă ―

~ 35 ~




Totui) dându-i seama) deodat ) c cei doi crustacei puteau s se mutileze unul peă ă ă altul î i mod groaznic) ceea ce n-ar fi aran2at deloc lucrurile pentru el) c ci fiecare valoraţ ă cel pu in câte un ban de argint) b iatul interveni pentru a pune cap t luptei! i) dup ceţ ă ă ă mai întâi luase crabul) care se duse în fundul coului s vad ce-i peă ă -acolo) f cu acelaiă lucru cu #omarul) pe care-l ag în afar ) pentru a evita reluarea ostilit ilor în spa iuăţă ă ăţ ţ

înc#is!"n via a unui copil) cea mai simpl întâmplare ia uneori propor iile considerabile aleţ ă ţ

unui eveniment important i) mai târziu) îi place s -i reaminteasc anumite date careă ă sunt ca nite 2aloane ale tinere ii sale!ţ

=esigur) P#ilippe nu d dea celor g site de el o importan mai mare decât o aveauă ă ţă în realitate i) totui) f r ca el s -i dea seama) acea dubl captur ) care-l împiedicaseă ă ă ă ă atunci s a2ung la bancul de stridii) avea s fie cauza i punctul de plecare pentru oă ă ă serie de descoperiri deosebit de interesante pentru el!

Foarte mândru) relu drumul spre cas ) gândind) cu dreptate) c b trânii vor fi multă ă ă ă mai ferici i de aceast prad neateptat ) decât de câteva duzini de molute!ţ ă ă ă

Când sosi acas ) cei doi 8outier nu se întorseser înc din sat!ă ă ă;etiind ce s fac în ateptarea lor) b iatul merse s se aeze într-o barc vec#e)ă ă ă ă ă

euat de pla2 i pe 2um tate dezmembrat ) pe care taica 8outier o folosea pentru a-iă ă ă ă depozita ustensilele de pescuit i alte obiecte de tot felul) care ar fi încurcat locul înc su !ă ţă

"i puse la loc sigur prizonierii i) culcându-se pe spate) pe fundul b rcii) se ocup )ă ă pentru a-i petrece timpul) cu privitul norilor ce alergau pe cer!

=ar aceast ocupa ie ne fiind dintre cele mai recreative) pleoapele i se înc#iseră ţ ă încetul cu încetul i) curând) adormi într-un somn adânc!ceast c l torie c tre ara viselor dur mult i poate s-ar fi prelungit adânc înă ă ă ă ţ ă

noapte) dac un zgomot de glasuri) a2ungând pân la urec#ile lui P#ilippe) nu l-ar fi trezită ă deodat din a ipeala în care era cufundat!ă ţ

=esc#ise oc#ii i-i d du seama cu surprindere c se întunecase de-aă ă -binelea!?lasurile p reau s vin c#iar din locul în care se afla i nu-i fu greu s -l recunoască ă ă ă ă

pe cel al pescarului i pe cel al nevestei sale!8ama 8outier tocmai spunea4@ / foarte ciudat c înc nu s-aă ă -ntors!@ =a) e ciudat) r spunse taica 8outier) i m întreb care poate fi cauza întârzieriiă ă

lui! =e n-ar fi f cut vreo impruden !ă ţă

@ 8 faci s m cutremur) ean! Totui) bancul acela nu este prime2dios!ă ă ă@ ;u) adev ratJ cel pu in nu pentru oameni mari! =ar tii) copiii sunt atât deă ţ

neprev z tori!ă ă

~ 37 ~



Paul Féval-fiul

i t cur !ă ăP#ilippe tocmai era s sar afar din ascunz toare) f când astfel s încetezeă ă ă ă ă ă

nelinitea acelor oameni cumsecade) când mama 8adeleine) reluând vorba) copilul fu împins de o curiozitate ine7plicabil s asculte! 5a c#iar) pentru a auzi mai bine) se s ltă ă ă ă uor) aa încât capul s -i dep easc un pic marginea b rcii) ceea ce-i permise s -i vadă ă ă ă ă ă pe cei doi b trâni stând pe nisip) rezema i de ambarca iune!ă ţ ţ

"n elese c se aezaser acolo pentru a-i atepta întoarcerea) p zindu-se totodat )ţ ă ă ă ă cu a2utorul acestui ad post) de vântul serii) care începea s sufle!ă ă

@ 6 rmanul micu A continu mama 8outier! r fi cu adev rat trist s i se fiă ţ ă ă ă întâmplat cevaE dup groaznica prime2die din care a sc pat acum apte aniAă ă

@ A =a) ar fi o nenorocire) pentru c ) dei nu este copilul nostru) îl iubim ca i cumă ar fi cu adev rat) r spunse omul!ă ă

@ 6igur c da) nu lă -a iubi mai mult pe un frate al 8arineiAE i când te gândeti că nu tim nimic despre elE

@ i c poate nici n-o s tim vreodat cevaJă ă ă (ngle)ul nu ne-a spus decâtprenumele lui4 MP#ilippeM!

5 iatul fu într-atât de tulburat de aceste cuvinte încât) f r vrere) îi tr da prezen aă ă ă ă ţ printr-o micare brusc !ă

@ CumA ici eraiB e7clam taica 8outier) z rinduă ă -l! i noi) care eram aa de îngri2ora iAţ

poi) str fulgerat de un gând) întreb 4ă ă@ adar) ai auzitB

Prea emo ionat pentru a putea vorbi) copilul f cu un semn afirmativ!ţ ăCei doi b trâni se sf tuir din oc#i) cam încurca i!ă ă ă ţ@ 9ai) sfâri prin a spune tata ean) dac ) f r s vrei) ai surprins o parte dintră ă ă ă -un

secret pe care aveam inten ia s i-l l s m înc netiut) vei afla totul! La urma urmei)ţ ă ţ ă ă ă trebuie s i se spun într-o bun ziE =ar acum) s ne întoarcem acas !ă ţ ă ă ă ă

=up ce to i trei reveniser la c su i dup ce se asiguraser c 8arine dormea)ă ţ ă ă ţă ă ă ă taica 8outier începu4

@ adar) tii acum) P#ilippe) c nu eti fiul nostru i c noi suntem doar p rin ii t iă ă ă ţ ă adoptivi!

@ ,ai) ce nenorocireA e7clam micu ul) aruncânduă ţ -li-se de gât) cu c#ipul iroind delacrimi) c ci îi iubea din toat inima!ă ă

@ /ste o nenorocire pentru noi) continu b trânul) dar) pentru tine) este poateă ă ― ―

un noroc! s în elegi curând de ce spun asta! scultă ţ ă-m deci) astfel ca ceea ceă - i voiţ povesti s - i r mân întip rit în minte i s - i poat servi) mai târziu) în c utareaă ţ ă ă ă ă ţ ă ă adev ra ilor t i p rin i!ă ţ ă ă ţ

~ 38 ~




U U U

"n urm cu vreo apte ani) într-o noapte de noiembrie) s-a pornit pe coasteleă noastre o furtun însp imânt toare! 8area) dezl n uit ) îi zvârlea valurile la o în l imeă ă ă ă ţ ă ă ţ e7traordinar i izbea falezele cu violen ) de p rea c vrea s le r stoarne!ă ţă ă ă ă ă

=e mul i ani nu mai fusesem martorii unei asemenea dezl n uiri a for elor naturii!ţ ă ţ ţ =in fericire) aceast furtun fusese prev zut i nici unul dintre pescarii din 6aintă ă ă ă -,al0rynu se alia în larg atunci când izbucnise!

Ca urmare) eram liniti i în sat i nu ne temeam pentru via a nim nui) fiecareţ ţ ă înc#izându-se la el acas ) gustând lâng sob pl cerea de a se sim i la ad post i înă ă ă ă ţ ă deplin siguran !ă ţă

=ar c su a noastr fiind mai apropiat de mare decât cele ale altor pescari) valurileă ţ ă ă îi aruncau spuma asupra acoperiului f când un zgomot ca de grindin J mugeteleă ă oceanului înnebunit a2ungeau la noi mai desluit i) uneori) ne f ceau s tres rim deă ă ă spaim ) cu toat încrederea pe care o aveam c nu ni se poate întâmpla nimic!ă ă ă

Furtuna dura de2a de dou ore când) deodat ) ni se p ru c distingem nite ipete)ă ă ă ă ţ nite c#em ri disperate! La început) am crezut c ne înelam! Cine oare ar fi avut cura2ulă ă s înfrunte furtunaB tiam c nu putea fi cineva de la noi! Pe de alt parte) 6aintă ă ă -,al0rynefiind un port) nu puteam presupune c vreun vas ar fi încercat s acosteze acolo!ă ă

Pe când nevasta i cu mine ne priveam îngri2ora i) alte ipete r sunar ) de data astaţ ţ ă ă aa de p trunz toare) încât nu ne mai puteam îndoi c unul sau mai mul i semeni de-aiă ă ă ţ

notri se aflau în prime2die!tunci) f r a ezita) am ieit i m-am dus spre mare) pe care am scrutat-o cuă ă privirea cât am putut de departe! 8adeleine m urmase i se lipea de mine) c ci vântulă ă sufla cu o violen atât de cumplit ) încât) c#iar i a2utânduţă ă -ne unul pe cel lalt) ne eraă foarte greu s ne inem pe picioare!ă ţ

M,ezi ceva) eanBM m-a întrebat ea! M;uM) i-am r spuns) Mdegeaba m uit în toateă ă p r ile) nu z resc absolut nimic!Mă ţ ă

sta nu era deloc de mirare) pentru c noaptea era neagr ca p cura) iar marca ară ă ă fi putut smulge felinarele de pozi ie ale cor biei prime2duite) dac ) totui) ipetele auziteţ ă ă ţ proveneau de pe o corabie!

=e altminteri) c#em rile încetaser cu totul!ă ăM;enoroci ii au fost) probabil) îng#i i i de valuriM) relu vorba 8adeleine! M8âine leţ ţ ţ ă

vom g si cadavrele pe pla2 ! 5ie ii oameniAE 9ai) las ) s ne întoarcem acas M) aă ă ţ ă ă ă ad ugat ea!M isc m s fim lua i de valurile m rii!Mă ă ă ţ ă

~ 39 ~



Paul Féval-fiul

=e-abia rostise ultimul cuvânt c un val enorm) înalt cât casa) a venit asupraă noastr cu o vitez ame itoare i) înainte de a fi putut fugi) ne-a înv luit i ne-a trântit)ă ă ţ ă aa de zdrav n la p mânt) încât am r mas ame i i i pe 2um tate sufoca i!ă ă ă ţ ţ ă ţ

"n acelai timp) s-a f cut auzit) nu departe) un trosnet îngrozitor!ăCând am reuit s ne ridic m) am privit spre locul din care se auzise acel trosnet i)ă ă

spre marea noastr uimire) am v zut o barc mare) culcat pe o parte i pe trei sferturiă ă ă ă sf râmat de pietrele de care se izbise!ă ă

m alergat spre ea i am g sit) printre sf râm turi) un b rbat inând strâns la pieptă ă ă ă ţ un copil! mândoi erau leina i!ţ

=up multe eforturi) am reuit s -i scoatem din barc i s -i transport m în c su aă ă ă ă ă ă ţ noastr ! 8adeleine s-a ocupat imediat de copilJ eu l-am îngri2it pe b rbat!ă ă

Primul care a revenit la via a fost micu ul! "ndat ce-a desc#is oc#ii) a c utat) dinţă ţ ă ă instinct) un refugiu în bra ele nevestei mele) g#emuindu-se acolo i sco ând gemete deţ ţ spaim ! Printr-o întâmplare de-a dreptul miraculoas ) nu avea decât uoare contuzii iă ă am fost repede liniti i în ceea ce-l privea!ţ

=impotriv ) b rbatul era plin de r ni îngrozitoare) c p tate ca urmare a sf râm riiă ă ă ă ă ă ă coastelor b rcii! Capul îi era numai sânge i pieptul avea) în mai multe locuri) r niă ă desc#ise) provocate de ac#iile de lemn care-i r m seser înfipte!ă ă ă

m v zut imediat c pentru el nu mai era nici o speran ! =up cum) desigur)ă ă ţă ă b nuieti) asta nu m-a oprit s -i dau toate îngri2irile necesare!ă ă

bia dup dou ore i-a rec p tat cunotin a!ă ă ă ă ţ*T+e bo,*%% E unde este t+e bo,?*E a întrebat de îndat ce a putut vorbi) cu ună

puternic accent de dincolo de Canalul 8ânecii!M/ste aici) lâng dumneavoastr ) teaf r i s n tosM) i-am r spuns) în elegând că ă ă ă ă ă ţ ă vorbea despre copil! M;ici dumneata nu te afli în prime2dieM) am ad ugat) sperând s -iă ă ascund starea în care se afl !ă ă

M#AE Tr ieteE mul umescE mul umescEMă ţ ţ ) a spus el! Mcum pot muri!MM;u) nu vei muriM) am continuat) Mo s te îngri2im i r nile se vor vindeca!Mă ăM5a daE ba daE voi muriE simt astaE o tiu! =ar) mai întâi) trebuie s afla iă ţ

numele lui t+e bo, E îl c#eam P#ilippeE P#ilippeEMă repetat de dou ori acest nume) p rând s caute un altul în memorie!ă ă ăMP#ilippe i mai cumBM am întrebat) încercând s -l a2ut! M/ste fiul dumitaleBMă ! zâmbit dureros!M-o1*E nu fiul meuE /ste fiul luiE luiE teapt E Fiul luiE Mă

11 T+e bo, $ în l imba englez în te7t( O b iatul! $n!t!(ă ă1* -o $în limba englez în te7t( O ;u! $n!t!(ă

~ 4 ~




Tr s turile sale crispate îmi ar tau ce eforturi f cea pentru a-i reaminti! =esigur) înă ă ă ă creierul s u zbuciumat se produsese un gol i numele tat lui copilului îi sc pa) în celeă ă ă din urm ) în elegând f r îndoial c nu va reui s i-l aminteasc ) a pus mâna pe vestaă ţ ă ă ă ă ă ă sa) spunând4

MiciAE iciE #ârtiiE pentru bo,!EMM5ine) bine) nu- i f gri2iM) am spus! M=ac ai #ârtii privitoare la copil) vom g si acolo)ţ ă ă ă

cu siguran ) numele lui de familie!Mţăceast asigurare a p rut s -l liniteasc pe r nit care) apoi) a p strat t cerea!ă ă ă ă ă ă ăCu inten ia de a-l uura) am încercat s scot câteva din ac#iile de lemn ce i seţ ă

înfipseser în carne! La început) am reuit destul de uor i am observat cu bucurie c ) laă ă fiecare ac#ie scoas ) tr s turile sale ar tau c se simte mai bine!ă ă ă ă ă

=ar tocmai când apucasem o nou ac#ie i m sileam s-o scot) l-am v zut deodată ă ă ă pe nefericit ridicându-se în ezut i repezindu-i mâinile la gât! poi) aproape imediat) arec zut greu pe spate i un val de sânge negru a ânit pân la mine!ă ţ ă

6e terminase4 cu acel sânge plecase i via a sa i) dup o ultim zvârcolire) care l-aţ ă ă zguduit din cap până-n picioare) a r mas nemicat pentru totdeauna!ă

Când 8adeleine i cu mine am putut învinge emo ia pe care ne-o cauzase moarteaţ s rmanului om) am c utat în #ainele sale #ârtiile despre care ne spusese c ar fi trebuită ă ă s se afle acolo! =ar degeaba am cercetat în am nunt toate buzunarele) nici unul nu leă ă con inea! Ca de altfel) nici c ptuelile pe care) din precau ie) le-am verificat cu multţ ă ţ ă gri2 !ă

tunci) presupunând c poate c zuser în barc din cauza zguduiturilor pe careă ă ă ă

nefericitul trebuise s le suporte în timpul furtunii mai ales ca urmare a celei dină ― urm ) cea mai groaznic din toate am #ot rât ca) la ivirea zorilor) s ne îndrept mă ă ― ă ă ă c ut rile în acea direc ie!ă ă ţ

Ceea ce am i f cut) într-adev r) de la prima or ! =ar vaiA sta nu ne-a folosit laă ă ă nimic! "n ciuda gri2ii cu care am cercetat interiorul b rcii) nu am g sit absolut nici ceaă ă mai mic #ârtie!ă

trebuit s lu m o #ot râre!ă ă ă"n cursul dimine ii) m-am dus s -mi fac declara ia în fa a autorit ilor din 6aintţ ă ţ ţ ăţ -

,al0ry i am povestit întocmai întâmpl rile ce avuseser loc în cursul nop ii!ă ă ţu venit la c su a mea) au f cut noi cercet ri) dar f r a avea mai mult succesă ţ ă ă ă ă

decât noi! u încercat c#iar s scoat de la copil unele l muriri! Totul a fost inutil iă ă ă misterul ce înv luia acea dram întunecat n-a putut fi p truns!ă ă ă ă

>rmarea a fost c mortul a fost îngropat) fiind trecut la rubrica MnecunoscutMă !Cât despre micu ) deoarece mi-am ar tat dorin a de a-l p stra) au fost de acord sţ ă ţ ă ă

mi-l lase!

~ 41 ~



Paul Féval-fiul

U U U

i aa se face) dragul meu P#ilippe) c de apte ani eti cu noi! Fiindc ai g#icit) nuă ă m îndoiesc) c tu eti copilul adus de furtun ! adar) nu tim cine eti i probabil n-oă ă ă vom ti niciodat ) deoarece cel pe care-l numimă (ngle)ul a murit înainte de a puteavorbi! =ac educa ia ta a fost f cut cu mai mare gri2 decât cea a 8arinei) asta oă ţ ă ă ă datorezi bunului paro# din 6aint-,al0ry) care) v zând în tine o fiin cioplit mai pu ină ţă ă ţ grosolan decât altele) s-a considerat a fi) din oficiu) profesorul t u! cum) dac vrei să ă ă vezi barca în care ai a2uns la mal aici) este cea care se afl acolo) euat pe pla2 ) i peă ă ă care am cârpit-o de bine de r uJ nu mai e bun de nimic decât) aa cum tii) pentru a-miă ă pune acolo n voadele i celelalte unelte de pescuit!ă

~ 42 ~




Capitolul ,I - La Passepoil

Povestirea lui taica 8outier l-a emo ionat nespus de mult pe P#ilippe!ţ;-ar fi putut defini cu precizie ce anume sim ea! /ra ceva ca o spaim surd ce-lţ ă ă

strângea) ca un vid care tocmai se f cuse în el!ă

adar) cei doi s rmani b trâni) pe care întotdeauna îi crezuse a fi tat l i mama sa)ă ă ă îi erau complet str ini) din punct de vedere al leg turilor de sânge!ă ăi atunci) cine erau p rin ii luiBă ţceast întrebare avu darul s -l întoarc spre trecutul la care nu se gândiseă ă ă

niciodat i) aproape imediat) în mintea lui se formar imagini tulburi care se legau de oă ă alt e7isten decât cea pe care o dusese pân în acea zi!ă ţă ă

Totui) degeaba se gândea i-i c#inuia mintea pentru a fi7a un contur cât de slab alacestor imagini! ;u reuea deloc! /rau doar impresii fugare) care se n teau i mureauă

într-o clip ) f r a l sa vreo urm !ă ă ă ă ăsta l-a obosit într-atâta) încât pic turi de transpira ie i-au ap rut pe frunte!ă ţ ă@ 9aide) spuse taica 8outier) v zând cât îi muncea creierul) nuă - i for a memoria înţ ţ

#alul sta) micu ule! =ac este într-atât ie înc p ânata) poate mai târziu î i va da indiciiă ţ ă ţ ă ăţ ţ

suficiente pentru a putea reconstitui o parte din prima ta copil rie! i cu asta) du-te laă culcare) b iete) i încearc s te odi#neti) c ci se pare c ai mare nevoieEă ă ă ă ă"n p tu ul s u) alte imagini venir s tulbure somnul copilului!ă ţ ă ă ă6e gândea la bunul paro# care îi luase sarcina de a-l educa! evedea vorbitorul

casei paro#iale camera sa de studii i) pe perete) ag at c#iar în fa a lui) o sabie― ― ăţ ă ţ mare i str lucitoare!ă

/ra ultima amintire lumeasc a bunului preot) care îl slu2ise pe rege în calitate deă c pitan la vân torii lui Conti i nu devenise soldat al lui =umnezeu decât dup ce-iă ă ă pierduse bra ul stâng pe un câmp de b t lie!ţ ă ă

F r a ti de ce) f r a în elege ce anume îl îndemna) copilul aruncat de furtun )ă ă ă ă ţ ă într-o noapte) pe coasta normand ) prinsese drag s -i urm reasc lec iile) fie i numaiă ă ă ă ţ pentru faptul c sim ea în sânge un fel de fream t vesel când vedea str lucind aceaă ţ ă ă

spad !ă"n mai multe rânduri) avusese îndr zneala s -i cear profesorului s u s -l înve eă ă ă ă ă ţ

mânuirea ei) dar acesta refuzase întotdeauna) râzând!

~ 43 ~



Paul Féval-fiul

=in seara dezv luirii secretului) via a lui P#ilippe n-a mai fost aceeai! "ncepu să ţ ă priveasc toate lucrurile sub un nou aspect! ;-am putea spune c mândria îi f cuse locă ă ă

în inima sa! Totui) uneori) i se p rea c nu era n scut pentru meseria de pescar!ă ă ă fec iunea sa pentru taica 8outier i mama 8outier nu se micorase din aceast cauz )ţ ă ă dar nu mai era cea de mai înainte! /a îi sc#imbase obiectivul4 nemaiputându-i iubi caautori ai zilelor sale) îi iubea pentru duioia) gri2a cu care îl încon2uraser întotdeaunaEă i) cu siguran ) b trânii nu avur nici un prile2 s -i dea seama de diferen !ţă ă ă ă ţă

Timpul trecea! =e când cunotea povestea b rcii euate) P#ilippe avea deseori c#ef ă s petreac ) în timp ce muncea) o or sau dou visând la evenimentele despre care îiă ă ă ă pomenise b trânul pescar!ă

"ntr-o diminea ) în timp ce repara n voadele) se întâmpl c suveica îi sc p dinţă ă ă ă ă ă mâini i micarea pe care o f cu pentru a o prinde o f cu s se înfig destul de puternică ă ă ă

într-o mic cr p tur de lâng carling ! ,ru s-o ia de acolo) dar era aa de zdrav nă ă ă ă ă ă ă prins în înc#isoarea sa) încât îi d du seama c nu o poate scoate decât l rgindă ă ă ă cr p tura!ă ă

"narmându-se) deci) cu o bucat de lemn pe care o folosi ca pe o pan ) o vârî întreă ă scânduri i o izbi cu o piatr ) în c#ip de ciocan!ă

pera ia reui de minune i micul pescar reintr în st pânirea suveicii sale) careţ ă ă c zu prin partea de 2os a g urii!ă ă

=ar nu c zu singur J odat cu ea) alunec o #ârtie) o #ârtie îndoit în patru!ă ă ă ă ăCopilul o lu în mod mecanic i o desp turi! Cu e7cep ia unei semn turi în 2osulă ă ţ ă

paginii i care era atât de tears de apa m rii sau a cerului încât aproape c nu se― ă ă ă

mai desluea #ârtia nu purta nici un înscris!―mintindu-i de #ârtiile de care vorbise) înainte de a muri) tovar ul s u deă ă naufragiu) (ngle)ul) #ârtii ce nu putuser fi g site) în ciuda am nun itelor c ut ri f cuteă ă ă ţ ă ă ă o atât asupra lui cât i în barc ) P#ilippe alerg s -i arate lui taica 8outier ceea ceă ă ă descoperise) e7plicându-i de unde provenea!

5 trânul pescar suci i r suci foaia pe toate p r ile) o cercet cu cea mai mare gri2ă ă ă ţ ă ă i) ca i cel ce o g sise) nedescoperind nimic decât semn tura cu pricina) i-o înapoieă ă spunând c nu era altceva decât o zdrean de #ârtie lipsit de valoare) adus ) desigur)ă ţă ă ă de vânt) i c putea s-o arunce sau s-o fac buc ele) dup plac) f r s se p gubească ă ăţ ă ă ă ă ă ă cu ceva!

Pu in descump nit) b iatul se întoarse pe pla2 ) g#emotoci #ârtia) o arunc în mareţ ă ă ă ă i-i relu linitit munca) f r a se mai gândi la asta!ă ă ă

La ora prânzului) iei din barc pentru a se duce s m nânce! Când ridic piciorul să ă ă ă ă treac peste marginea b rcii) oc#ii îi fur atrai de #ârtia pe care valul o adusese peă ă ă nisip i pe care vântul o împingea uurel c tre el!ă

~ 44 ~




@ Pe cinstea mea) gândi) dac întâmplarea mi-o trimite înapoi) înseamn c trebuieă ă ă s-o p strez!ă

"ncura2at de acest ra ionament) lu din nou #ârtia i) întorcându-se la c su ) seţ ă ă ţă duse s-o ascund printre lucrurile sale) f r a-i spune nimic lui taica 8outier) de teamă ă ă ă c acesta s nu râd de el!ă ă ă

Printr-un fel de instinct) mai curând decât din convingere) el avea s p strezeă ă mereu #ârtia!

Cinci ani mai târziu) aproape unul dup cel lalt) taica 8outier i nevasta lui murir )ă ă ă l sându-i pe 8arine i pe P#ilippe cu totul singuri pe lume!ă

=urerea celor doi copii fu imens ! Timp de câteva zile r maser ) atât unul cât iă ă ă cel lalt) într-o stare de prostra ie vecin cu n uceala!ă ţ ă ă

P#ilippe îi reveni în sfârit) primul) i se gândi la ce ar putea face de-acum încolo!6e sf tui cu 8arine!ă;eavând nici o idee) s rmana micu vru s se bazeze întru totul pe tovar ul s u)ă ţă ă ă ă

pentru a orândui traiul amândurora!i asta era o sarcin grea!ă

Totui) încrez tor în soart lui) în for a sa i în elegând c pe viitor el trebuia s -iă ă ţ ţ ă ă asigure a2utor i protec ie) P#ilippe accept !ţ ă

@ /i bine) surioar ) îi spuse dup matur gândire) tii ce cred c ni s-ar potrivi celă ă ă ă mai bine) acum) când nimic nu ne mai re ine pe meleagurile asteaBţ

@ ;u) spune-miB îl întrebă!@ 6 mergem s c ut m o situa ie la Paris!ă ă ă ă ţ

@ La ParisA@ =a) la Paris) unde) dup cum am fost asigurat) dac ai bun voin ) po i uor s - iă ă ă ţă ţ ă ţ câtigi via a!ţ

,orbea) desigur) cu convingere sincer ) deoarece deseori îi auzise pe pescarii de peă coast care) din p cate) erau la fel de netiutori ca el l udând posibilit ile pe careă ― ă ― ă ăţ capitala le ofer celor pe care munca nu-i sperie i nu se îndoia deloc c 8arine i cu elă ă vor reui s -i g seasc repede o situa ie) fie ca i modest !ă ă ă ţ ă

Totui) era departe de a gândi c aceast situa ie v veni singur s li se prezinte)ă ă ţ ă ă ă aa cum dup cum vom vedea urma s se întâmple!― ă ― ă

8arine ezita înc ! /ra foarte dureros pentru ea s p r seasc acel col ior deă ă ă ă ă ţ p mânt) unde se odi#neau pentru vecie bunicii ei!ă

@ =ar ce-am deveni aiciB relu ) pentru a o decide) cel pe care ea se obinuise s -lă ă

numeasc frate! =up cum tii) mie nu mi-a pl cut niciodat prea mult meseria deă ă ă ă pescar) i tata ean s-a mâniat adesea pentru c mi-o f ceam destul de prost) dei nuă ă eram lipsit de bun voin ! =oar c nu m atr gea delocE i ast zi m atrage cu atât maiă ţă ă ă ă ă ă

~ 45 ~



Paul Féval-fiul

pu in! a c n-a putea câtiga în felul acesta atât cât ne-ar trebui pentru a ne asiguraţ ă o bucat de pâine! Cât despre tine) draga mea) eti foarte îndemânatic la cusut) la oă ă gr mad de treburi femeieti dar) din p cate) la 6aintă ă ă -,al0ry) fiecare lucreaz pentruă sine i) firete) nu vei reui s g seti o ocupa ie din care s câtigi! Pe când la ParisEă ă ţ ă

i) cu o elocven cuceritoare) puse în valoare motive atât de #ot râtoare pentru aţă ă demonstra necesitatea de a merge în marele ora) încât micu a c zu la învoial f r a seţ ă ă ă ă mai opune!

a c ) pentru suma de o sut de monede de argint) cedar unui pescar vecină ă ă c su a i accesoriile de pescuit ale lui taica 8outier) nep strând de la p rin ii lor adoptiviă ţ ă ă ţ decât câteva obiecte) ca amintire! poi) într-o bun diminea ) luar potalionul care)ă ţă ă dup o c l torie de trei zile) îi l s într-unui din cartierele capitalei!ă ă ă ă ă

;eavând nici o preferin ) deoarece nu se opriser la nici o alegere i nu tiauţă ă încotro s -i îndrepte paii) cei doi copii pornir drept înaintea lor) l sând întâmpl rii gri2ă ă ă ă ă de a le conduce paii) oriunde va voi!

Trecuser dou ore de când parcurgeau strad dup strad ) trecând prin mai multeă ă ă ă ă r spântii) cu nasul ridicat i cu oc#ii ului i de toate splendorile întâlnite) când a2unser peă ţ ă malurile 6enei) unde aten ia le fu îndat atras de privelitea a vreo zece derbedei care)ţ ă ă pe mal) încon2urau un b iat) pe care îl dezbr cau cu for a) în pofida împotrivirii luiă ă ţ energice!

;etiind despre ce era vorba) P#ilippe nu vru) la început) s se amestece) deiă considera o laitate ca mai mul i s se bat contra unuia singur!ţ ă ă

=ar v zând c pulamalele îi împingeau victima spre fluviu) cu inten ia v dit de a-ă ă ţ ă ă

l zvârli în ap ) se sim i cuprins de revolt ) îi f cu semn 8arinei s -l atepte o clip iă ţ ă ă ă ă înainta c tre #aimanale) pentru a împiedica fapta lor crud !ă ă@ Ia asculta iA zise) încercând s intervin ! Ce-a f cut b iatul acesta) pentru aţ ă ă ă ă

merita un atare tratamentB@ ;e-a furat) r spunse unul dintre b ie i! ;e 2ucamă ă ţ rişca%. i el f cea în aa fel caă

banii s cad mereu cu crucea pentru el!ă ă@ i pentru asta vre i s -l îneca iB zise noul sosit cu indignare!ţ ă ţ@ 6 -l înec mA ) nu) tie s înoate! =ar o s ia o îng#i itur bun care o s -l înve eă ă ă ă ţ ă ă ă ţ

minte!Felul acesta de al /n0 a minteăţ îi p ru e7agerat lui P#ilippe) aa c ad ug 4ă ă ă ă@ zbunarea voastr dep ete cu mult greeala pe care a f cut-o i nu vreau s-oă ă ă ă

pune i în aplicare! I-a i dat de2a o pedeaps umilitoare) acum l sa i-l în pace!ţ ţ ă ă ţ

1D eferire la 2ocul de noroc risca4 pe vremea aceea) moneda francez avea gravat pe una din ă ă ţ cruce! $n!t!(

~ 46 ~




@ 5a nu) z uA i ce te amesteci) putiuleB îl întreb cu obr znicie una dintreă ă ă #aimanale) care p rea a eful bandei! Facem ce ne place i asta nu te privete! ,eziă - iţ deci de drum) dac nu ii s p i i la fel) tu i putoaica pe care ai l sat-o acolo!ă ţ ă ăţ ţ ă

La auzul acestor vorbe grosolane) P#ilippe fu cuprins de mânie i se preg tea să ă riposteze cu o lovitur de picior) când auzi un ip t de spaim i zgomotul unui trup ceă ţ ă ă c dea în ap !ă ă

/ra micu ul trior) pe care c l ii s i îl f cuser s cad în 6ena!ţ ă ă ă ă ă ă ăC#iar dac tia s înoate) am râtul de el nu se prea pricepea) deoarece dup felulă ă ă ă

dezn d 2duit în care se b l cea) nu te puteai îndoi de marea prime2die în care se afla!ă ă ă ătunci) p r sindu-i potrivnicul i f r s stea pe gânduri) P#ilippe se avânt s -iă ă ă ă ă ă ă

vin în a2utor!ă/ra i timpul4 capul b iatului care se îmb ia astfel cu for a nu se mai vedea decâtă ă ţ

pe 2um tate i asfi7ia începea de2a!ăP#ilippe îl apuc de p r pe care-l purta foarte lung i înot c tre o barcă ă ― ― ă ă ă

ancorat la c#ei) malul fiind prea abrupt pentru a-l putea urca împreun cu b iatul!ă ă ădat a2uns la ambarca iune) tân rul salvator avu mult de furc pân s -l poată ţ ă ă ă ă ă

s lta pe ea pe cel abia salvat) care nu prea era în stare s se a2ute singur! Totui izbândiă ă i) dup ce îi d du câteva îngri2iri) avu bucuria s -l vad revenindu-i din sperieturaă ă ă ă tras !ă

Timp de cinci minute nu încet cu mul umirile) oricât încerc P#ilippe s le scurteze!ă ţ ă ă"n fine) luar sfârit i acesta din urm se duse s aduc vemintele micului trior)ă ă ă ă

c ruia nu i se l sase decât c maa!ă ă ă

Pulamalele) în elegând c fuseser cât pe ce s fac o crim ) o luaser la fug )ţ ă ă ă ă ă ă ă neateptând sfâritul ac iunii de salvare!ţ=e cum îl v zu pe b iat îmbr cat) P#ilippe îi strânse mâna i vru s -i vad deă ă ă ă ă

drum!=ar nu aa în elegea cel lalt lucrurile!ţ ă@ /ti ud leoarc ) îi spuse) nu po i r mâne aa! ,ino la tat l meu) î i va face rost deă ţ ă ă ţ

alte #aine i) între timp) ale tale se vor usca!dev rul era c bietul b iat sem na mai mult a triton decât a fiin omeneasc i)ă ă ă ă ţă ă

în starea în care se afla) nu-i era prea la îndemân s -i înceap plimbarea prin Paris!ă ă ăCum totui nu-i putea p r si surioara) nici m car o or ) îi ceru politicos iertare)ă ă ă ă

m rturisind motivul refuzului s u i ar tând-o pe 8arine) care îl atepta la treizeci deă ă ă pai de acolo!

@ 6 vin cu noi) z u aaA e7clam micu ul!ă ă ă ă ţ@ =ar poate asta n-o s -i plac tat lui t uB insist P#ilippe) temându-se s nu pară ă ă ă ă ă ă

prea îndr zne !ă ţ

~ 47 ~



Paul Féval-fiul

@ ;ici gândA 9ai) veni i) veni i amândoiAţ ţInsisten a acestuia îl #ot rî pe fratele 8arinei care) înso it de ea) îl urm pe cel ce-iţ ă ţ ă

r mânea dator) la locuin a tat lui s u!ă ţ ă ăcesta) aflând prime2dia din care nou venitul îi sc pase fiul) îi mul umi) la rându-i)ă ţ

c lduros i-l întreb în ce fel ar putea s -l r spl teasc !ă ă ă ă ă ă@ ecunotin a dumneavoastr este o r splat suficient i nu doresc altceva)ţ ă ă ă ă

r spunse fiul adoptiv al b trânilor 8outier!ă ăcest r spuns fu pe placul celui c ruia îi fusese adresat!ă ă@ Tinere prieten) spuse gazda) cercetându-l pe P#ilippe cu o aten ie atât deţ

p trunz toare) încât te putea face s crezi c c#ipul acestuia nu-i era necunoscut) fiulă ă ă ă meu îmi spune c ) împreun cu feti a aceasta) a i venit s v c uta i norocul la Paris!ă ă ţ ţ ă ă ă ţ 9aide i) apropia i-v de c min i) în vreme ceţ ţ ă ă - i usuci vemintele) istorisete-miţ povestea voastr !ă

Tân rul nu se l s rugat i spuse tot ce tia despre el i despre surioara lui) pân laă ă ă ă sosirea lor în capital !ă

mul îl ascult f r a-l întrerupe) continuând s -l cerceteze cu privirea) cu oă ă ă ă insisten oarecum bizar !ţă ă

@ Ciudat) opti ca pentru sine când povestitorul t cu) nici familie) nici ar ) niciă ţ ă nimicAE i) totui) c#ipul acesta nu-mi este str inAă

6e adânci în gânduri) ca i cum i-ar fi r scolit memoria) dar nereuind s fi7ezeă ă aceast asem nare care-l izbise) se #ot rî s spun cu glas tare4ă ă ă ă ă

@ /i) bineA 5 iete) dac vre i) r mâne i la mine) unde v ve i putea face un rost! 8ă ă ţ ă ţ ă ţ ă

numesc mable Passepoil i sunt profesor de scrim ! "ntr-un an) doar dac nu eti de oă ă incapacitate notorie) îmi iau r spunderea s te fac un mânuitor de sabie destul de bună ă i) mai târziu) f r îndoial ) profesor de scrim ! Când vei fi în stare s desc#izi o coal )ă ă ă ă ă ă soarta î i va fi asigurat ) pentru c meseria noastr este b noas i lipsit de oma2!ţ ă ă ă ă ă ă

;ici o alt propunere nu l-ar fi putut încânta mai mult pe P#ilippe! /ra într-ală nou lea cer i privea cu admira ie) de data aceasta nu doar spada din vec#ea sa cameră ţ ă de studiu de la paro#ie) ci numeroasele s bii scurte i late) pe cele grele) lungi i sub iri)ă ţ precum i t iurile fine de s bii ce împodobeau pere ii casei în care i se ofereaă ă ţ ospitalitatea!

Totui) cum nu era un egoist) prima sa vorb fu4ă@ i 8arineA Ce s-ar face f r mineBă ă@ La ce se pricepe micu a astaB întreb gazdaţ ă !

@ tie s coas frumos i este îndemânatica în toate treburile de len2erie!ă ă

~ 48 ~




@ "n cazul acesta) nu ne va p r si! =oamna 8at#urine) nevasta mea) are tocmaiă ă acum nevoie de o lucr toare care s -i pun ordine în len2erie i s i-o cârpeasc ) aa că ă ă ă ă ă o va lua în serviciul s u!ă

Fu rândul lui P#ilippe s nu mai sfâreasc cu mul umirile! =ar fostul profesor deă ă ţ arme a lui Cocardasse îl opri) spunându-i c tot el îi r mânea îndatorat i c se va sup raă ă ă ă dac mai aude vorbindu-se de recunotin !ă ţă

adar) 8arine i protectorul s u se instalar în c minul lui Passepoil) ferici i de a fiă ă ă ţ g sit un acoperi primitor în clipa în care se credeau singuri pe lume!ă

Prin sârguin a cu care muncea) feti a fu îndat pe placul doamnei Passepoil) careţ ţ ă era totui o femeie autoritar ) în fa a c reia tremura toat lumea) c#iar i so ul ei!ă ţ ă ă ţ

Cât despre P#ilippe) în scurt timp tiu i el s -i fac din acesta un prieten)ă ă mul umit silin ei ce i-o d dea în studierea scrimei!ţ ă ţ ă

Timp de câteva zile) maestrul de arme îl tot scrut pe elev cu insisten a cu care oă ţ f cuse la prima lor întâlnire! poi) obosit) f r îndoial ) de faptul c nu g sea ceea ceă ă ă ă ă ă c uta) renun la încercare i-i l s s mo ie înc p ânata memorie!ă ţă ă ă ă ţă ă ăţ

5oniface) fiul s u) de2a un bun instructor) fu cel care-i d du prietenului s u primeleă ă ă lec ii!ţ

=up câte se p rea) P#ilippe era foarte dotat pentru treaba asta) c ci) dup câtevaă ă ă ă luni) micul Passepoil nu mai avea nimic ce s -l înve eJ i progresele sale continuar atâtă ţ ă de repede încât) la sfâritul anului) întrecându-i profesorul) a2unsese s fac fa unoră ă ţă mânuitori de arme care aveau de2a trei sau c#iar patru ani de sal !ă

/ste adev rat c ) de diminea a pân seara) nu l sa sabia din mân ) studiind f ră ă ţ ă ă ă ă ă

încetare i nedându-se înapoi din fa a nici unei dificult i!ţ ăţ>imit de aptitudinile sale i dându-i seama c ) într-adev r) putea face din el ună ă profesor) Passepoil îi dezv lui atunci fine urile) vicleniile cele mai secrete ale artei sale)ă ţ pe care) pân atunci) tân rul doar le b nuise!ă ă ă

i astfel înv ) printre alte lovituri foarte savante) acea teribil lovitur de spad aăţă ă ă ă lui ;e vers) cu o mostr din care l-am v zut servindu-l pe Cocardasse!ă ă

>rmarea fu c numele s u fu în curând cunoscut în întregul Paris i numeroiă ă amatori de spad ) cu e7perien ) venir s -l provoace) nevenindu-le s cread c ună ţă ă ă ă ă ă copilandru de aisprezece ani ar fi în stare s se lupte cu ei!ă

=ar victoriile cucerite rând pe rând asupra tuturor campionilor care se prezentaudovedir tuturor c poate nu tocmai pe nedrept binevoia gloria s se ocupe de persoanaă ă ă lui!

a încât) începând cu acele timpuri) i se d du porecla deă elle"#$e care) de― atunci încolo) fu mult mai adesea folosit pentru a-l desemna) decât adev ratul s uă ă ă nume!

~ 49 ~



Paul Féval-fiul

Capitolul ,II - înc ierare cu lovituri deă spadă

up cum se poate crede) în aceast povestire a vie ii sale) pe care i-o f cea luiă ă ţ ă

Cocardasse) tân rul sergent îi d duse silin a s nu spun tot ce ar fi putut fi spreă ă ţ ă ă lauda sa! =ar b trânul profesor de scrim era îndea2uns de ager pentru a g#ici ceă ă i se ascundea!=F r a întrerupe) ascultase pân atunci cu mare aten ie! Totui) de când era vorbaă ă ă ţ de Passepoil) o lacrim îi tremura pe pleoap i limba îl mânca atât de tare) încât nu seă ă putu re ine4ţ

@ Ia te uiteA e7plod el! mable e cel care i-a înv at mânaE tr d torulA =ară ţ ăţ ă ă probabil c nu-mi spui totul) b iete! ricât de str lucit ar fi o spad de sal ) Parisul nuă ă ă ă ă ă se îndr gostete aa de uor de ea! tiu asta prea bine) pe legea meaA Porecla dumitaleă are) desigur) o alt cauz mai serioas ! 8icul meu Parizian) LagardQre) nici m car nu ar fiă ă ă ă fost cunoscut) dac nu i-ar fi încercat vârful sabiei i în alt parte decât în coala mea!ă ă

@ /ti ager) b trâne) r spunse sergentul! s m ier i totui) dac trec sub t cereă ă ă ă ţ ă ă

împre2urarea în care) pentru prima dat ) mi-a fost dat porecla de M5elleă ă -Rp0eM!@ /ste deci ceva destul ie serios pentru aţ - i speria modestiaBţ@ A ;u crede aa ceva) îl întrerupse sergentul! fost o întâlnire la care) pur i

simplu) am avut norocE =e fapt) îi lu el vorba înapoi) î i voi spune povestea în două ţ ă cuvinte) pentru c mai devreme sau mai târziu tot o vei afla de la Passepoil care)ă probabil) nu va pierde prile2ul de a face un întreg roman dintr-o întâmplare foarteobinuit Eă

U U U

6 prelu m de aici înainte cuvântul) în locul sergentului P#ilippe care) în povestireaă ă sa) micora mult str lucirea rolului pe care îl 2ucase în cursul uimitoarei aventuri în urmaă c reia îi fusese dat porecla de M5elle-Rp0eMă ă !

"ntr-o sear de ianuarie pe vremea când reputa ia lui P#ilippe începuse s aducă ― ţ ă ă în sala de arme a lui Passepoil o mul ime de clien i i de curioi profesorul de armeţ ţ ―

~ 5 ~




normand se întorcea) împreun cu tân rul s u elev) de la un spectacol de magie oferită ă ă de domnul duce de ;oailles în casa sa de petreceri) din afara Parisului) în apropiere debariera Popincourt) îi împiedicar amândoi picioarele într-o frâng#ie întins de-aă ă curmeziul drumului i) de comun acord) se duser s -i imprime formele în z pada care)ă ă ă la acea vreme) era foarte groas !ă

Passepoil i P#ilippe se ridicar ) mai pu in ame i i de c z tur decât ului i deă ţ ţ ţ ă ă ă ţ spectacolul pe care îl lumin ) în 2urul lor) str lucirea nesigur i tremur toare aă ă ă ă felinarului barierei) înc îndep rtat !ă ă ă

/rau acolo ase b rba i) to i ase spri2ini i în s bii lungi) scoase din teac ! "n aceaă ţ ţ ţ ă ă întunecime) Passepoil nu-i putea recunoate dumanii!

@ 9eiA mable) spuse unul dintre cei ase) cu un glas zeflemitor) iat -te cu adev rată ă surprinsA

@ adar) tu eti) oNl SermariaB întreb profesorul de scrimă ă) recunoscându-l pebreton) dup ultimele sale cuvinte!ă

@ "n carne i oase) replic cel c ruia i se adresase! i v doresc) atât unuia cât iă ă ă celuilalt) o moarte cretineasc bunii mei prieteni!ă

Ceilal i izbucnir în râs! 6e pare c ) în împre2urarea dat ) urarea f cut de bretonţ ă ă ă ă ă era plin de umor!ă

@ Ce vre i de la noiB întreb Passepoil!ţ ă@ =e fapt) un lucru m runtE i nimic r u) asta-i sigurA Iată ă ă-ne aci) o 2um tate deă

duzin de amici cumsecade) care am 2urat pe credin a noastr în =umnezeu c înă ţ ă ă noaptea asta nu v ve i culca în paturile voastre!ă ţ

Passepoil începu s se dumireasc ! Totui) firea sa normand îl împinse s întrebe4ă ă ă ă@ adar) ne invita i la un osp B Cât despre mine) ti i doar4 nu sunt deloc obinuitţ ăţ ţ cu mesele pe socoteala altuia!

@ /i bine) pentru a vorbi limpede) foarte bunii mei domni) e vorba de un osp deăţ lovituri!

=eoarece se întorceau de la un mare senior) nici Passepoil) nici tân rul s u înso itoră ă ţ nu erau înarma i!ţ

Primul) cunoscând ura pe care bunul renume al colii sale de scrim o f cea s seă ă ă nasc în sufletele confra ilor s i i Sermaria era unul dintre acetia pricepu c eraă ţ ă ― ― ă vorba de un asasinat!

@ i nu ne ve i l sa deloc timp s ne m rturisim p cateleB întreb el pe un tonţ ă ă ă ă ă bat2ocoritor) c ci teama nu-l putea atinge!ă

@ P catele voastreB Ce glum proast A url oNl Sermaria) dând frâu liber urii saleă ă ă ă geloase! Le voi m rturisi eu pentru tine) pentru c )ă ă in extremis1&) biserica te sf tuiete să ă

1& 1n extremis4 $în lb! latin în te7t( O în ultima clip ! $n!t!(ă ă

~ 51 ~



Paul Féval-fiul

le împ rt eti primului venit! 8ai întâi i întâi) tu eti un încrezut sadea) dac accep i)ă ă ă ţ f r a protesta) titlul de prim maestru de arme din Paris! i apoi i din acelai motivă ă ― ― eti un mincinos îngrozitor! "n fine) eti un #o îndr zne ) prin faptul c bagi în buzunarţ ă ţ ă banii Cur ii) prin simple figuri de prestidigita ie! Cât despre înso itorul t u) este la fel deţ ţ ţ ă vinovat) prin faptul c împarte cu tine) pe din dou ) toate l ud roeniile tale prosteti!ă ă ă ă

"n afar de Sermaria) mai erau acolo gasconul ?randcoeur) maestru al floretei i ală spadei cu dou t iuri) irlandezul .=onnel) profesor de armeă ă -2urat) normandul 6ulpiced.preville) ean Poivre i 8arie 5agatelle) ultimii doi) parizieni i profesori de scrim !ă

Passepoil nu se înela defel când credea c doreau s scape pe loc de el i de elevulă ă s u i modul în care fuseser opri i era o prevestire amenin toare dar se înela cuă ― ă ţ ţă ― privire la form de asasinat!ă

amenii care mânuiesc în mod curent spada p streaz ) în general) o aparen deă ă ţă onoare!

oNl Sermaria pretindea s se bat !ă ă/ste evident c o lupt de ase contra doi) c#iar cu rândul) este un soi de asasinat!ă ă=ar nu asta era i p rerea lui oNl Sermaria) i) la urma urmei) normandul i elevulă

s u erau nite lupt tori atât de redutabili) încât poate c era i ceva corect înă ă ă ra ionamentul s u!ţ ă

=up ce oNl îi termin actul de acuzare) îi spuse lui 8arie 5agatelle4ă ă@ prinde tor ele!ţP#ilippe i Passepoil putur atunci s -i recunoasc dumanii i o raz de sperană ă ă ă ţă

lumin c#ipul celui din urm ! ;u îi erau deloc necunoscute obiceiurile oamenilor deă ă

spad !ă@ ean Poivre) porunci Sermaria) pune-i s -i aleag dou arme!ă ă ă ean Poivre lu în mâini cele ase spade) inute drept) aa cum le purtau în luptă ţ ă

gentilomii muc#etari ai regelui) i le prezent celor doi! Passepoil o alese pe a sa! Câtă despre P#ilippe) acesta o apuc ) desigur) pe prima care-i veni în mân i sângele îi n v liă ă ă ă

în obra2i) de îndat ce o inu între degete!ă ţ@ #oA f cu el) vorbind pentru prima dat i tr gând cu putere aer în piept! Foarteă ă ă

mul umesc) vite2ii meiE fie ca =umnezeu s v d ruiasc o moarte bun Aţ ă ă ă ă ă5iciui aerul cu spada) ad ugând4ă@ 6t pânului meu i mie ne-ar p rea foarte r u s b g m în p mânt nite domniă ă ă ă ă ă ă

atât de cumsecadeE 9aide i) l sa iţ ă ţ -ne) v rog) s ne continu m drumul!ă ă ăPassepoil îl privi cu admira ie4 nu-l v zuse niciodat în felul acesta!ţ ă ă

oNl Sermaria îi scosese p l ria de pâsl i rostogolea în ea ase buc ele de #ârtieă ă ă ăţ r sucite) pe fiecare dintre acestea fiind scris numele câte unui profesor de scrim !ă ă

Tot cl tinându-i p l ria) se adres maestrului de arme4ă ă ă ă

~ 52 ~




@ are tân rul t u coco simte c -i cresc pintenii) mableBE ;u) nu ve i pleca!ă ă ă ţ Trebuie s muri i aici) pentru tot r ul pe care ni l-a i f cut!ă ţ ă ţ ă

Passepoil i P#ilippe aruncar o privire circular ) pentru a-i da bine seama deă ă situa ie!ţ

@ ;u trebuie s încerca i s pleca i) domnule Passepoil) spuse 8arie 5agatelle) careă ţ ă ţ fusese a2utorul s u de sal ) înaintea sosirii lui P#ilippe i înainte de a se fi stabilit elă ă

însui profesor) pentru c am ataca to i deodat !ă ţ ă@ i dac r mânemB întreb P#ilippeă ă ă !@ 6oarta va fi aceeai) b iete) r spunse oNl Sermaria) numai c vom respectaă ă ă

aparen ele!ţ"n acelai timp) întindea p l ria c tre 8arie 5agatelle) care scoase) rând pe rând)ă ă ă

cele ase buc ele de #ârtie!ăţPrimul nume care iei fu al lui! "l cunotea prea bine pe fostul s u patron) pentru că ă

treburile s -i par destul de încurcate!ă ă@ Po i fi sigur c n-am triat) domnule Passepoil) spuse el cu un zâmbet trist!ţ ăCelelalte nume ieir în ordinea aceasta4 .=onnel) 6ulpice d.preville) ?randcoeur)ă

oNl Sermaria i ean Poivre!=up tragerea la sor i) care la aceast or nu era lipsit de o oarecare m re ie) oNlă ţ ă ă ă ă ţ

Sermaria lu cuvântul!ă@ Iat ce s-a #ot rât) zise! Primul este pentru mableJ al doilea) pentru tân rul luiă ă ă

cocoJ al treilea îl va înlocui pe primul c zut) fiecare trebuind s se descurce cât maiă ă bine! Penultimii doi "I vor ataca împreun pe cel mai tareE i ultimul va face ceea ce-l vaă

sf tui cura2ul sau laitatea sa) fiindc ceilal i nu vor mai fi acolo pentru a-l felicita sau a-lă ă ţ acuza de laitate!"n vreme ce Sermaria vorbea) 8arie 5agatelle îi f cuse semnul crucii) pentru aă

spune un crâmpei de rug ciune! poi) dup ce ca un tân r cumsecade ce era îiă ă ― ă ― scoase vesta) alese o spad dintre cele r mase!ă ă

.=onnel f cu i el la fel! Passepoil i P#ilippe îi scoaser i ei vestele i to i patruă ă ţ luar pozi ia de gard !ă ţ ă

Sermaria i ean Poivre ineau tor ele! F ceau tot posibilul ca lumina s cad pe ceiţ ţ ă ă ă doi dumani ai lor) l sându-i în umbr alia ii!ă ă ţ

=ar n-ar fi fost deloc nevoie de atâta silin ) dac Passepoil n-ar fi fost împiedicat deţă ă îndemnurile inimii sale) care îl f ceau s -i cru e fostul secund de sal ) pentru careă ă ţ ă sim ea mil !ţ ă

Cât despre P#ilippe acesta neavând aceleai motive pentru a dr mui loviturile pe― ă care i le d dea irlandezului înc de la prima pas adversarul s u desc#ise larg bra eleă ― ă ă ă ţ i c zu pe spate) f r a scoate o vorb !ă ă ă ă

~ 53 ~



Paul Féval-fiul

To i profesorii de scrim se aplecar asupra trupului!ţ ă ă@ Iar afurisita aia de lovitur de spad A strigar !ă ă ă@ / rândul t u) 6ulpice d.preville) spuse Sermaria!ă;ormandul înaint c tre tân r) spunându-i lui Passepoil4ă ă ă@ fi vrut s m m sor cu tine) compatriotule!ă ă ă@ ;u pierzi nimic prin acest sc#imb) replic Passepoil) f r a înceta s mânuiască ă ă ă ă

spad E 5 iatul o s te e7pedieze!ă ă ăCunoscând 2ocul adversarului s u) pe care tocmai îl studiase) 6ulpice d.previlleă

evit s -i lase descoperit spada i) înfipt bine pe picioare) îi d du o lovitur adânc !ă ă ă ă ă ă/fectul acestei teribile lovituri fu neprev zut!ă@ m ce-mi trebuie) murmur normandul) cl tinându-se i l sând s -i scape arma)ă ă ă ă

pentru a-i duce mâinile la fa !ţă/l singur) ca un z p cit) se dusese s -i înfig oc#iul drept în faimoasa lovitur careă ă ă ă ă

f cuse renumele lui LagardQre!ă@ ;u te-am înelat) compatriotule) zise Passepoil! 6ocoteala e înc#eiat !ă"ntre timp) începuse s se înfierbânte) i lui 8arie 5agatelle îi era tot mai greu s seă ă

fereasc 4ă@ ândul t u) ?randcoeurA strig Sermaria! Pentru c prietenul nostru mable aă ă ă

devenit ciung i se las înlocuit de elevul lui) rolurile se sc#imb ! Poivre i cu mine o să ă ă ni-i lu m împreun pe ultimii doi!ă ă

=up Passepoil) gasconul ?randcoeur era cea mai bun spad din Parisă ă ă !Lu pozi ia de gard de la distan ) cu mâna stânga deasupra oc#ilor) ca pentru a oă ţ ă ţă

folosi nu ca vizier ) ci ca scut!ă=ar mâna îi fu str puns ) la fel i craniul!ă ă=in nou lovitura lui ;eversA@ Iscusit spadă ă1'A url Sermaria) aruncându-i tor a în z pad ! / rândul nostru)ă ţ ă ă

ean Poivre) f ca mineAăinând spada ridicat ) se n pusti asupra tân rului!Ţ ă ă ă

ean Poivre f cu la fel) dar mai prudent i temându-se de riscurile întunericuluiă ― ― înainte de a se avânta în lupt ) îi ag tor a de un gard al turat!ă ăţă ţ ă

Trebuie s spunem c tân rul P#ilippe a2unsese la cel de al patrulea asalt!ă ă ă6e d du înapoi pân la gard i se spri2ini de el) punând astfel) f r gând anume)ă ă ă ă

lumina în oc#ii adversarilor s i!ă

1' 1scusit s#ad !ă ă4 în lb! francez ) e7clama ia admirativ se traduce prin4 5elle 0p0eA cuvinte că ţ ă ― devenit po recla sergentului! $n!t!(

~ 54 ~




, zând preg tirile pentru aceast lupt inegal ) lui Passepoil îi veni sângele înă ă ă ă ă obra2i! 6e sim ea vinovat fa de elevul s u) pentru c ) prin mena2amentele sale) îi l saţ ţă ă ă ă toat treaba pe bra e!ă ţ

@ ;u pot l sa copilul sta s fie ucisA strig el) n pustindu-se asupra secundului s uă ă ă ă ă ă de sal ! 6 termin m odat E "ncredin ează ă ă ă ţ ă- i sufletul lui =umnezeu) bietul meuţ 5agatelleA

6 rmanul 5agatelle se d du înapoi) disperat) i r spunse4ă ă ă@ "nainte de a-mi încredin a sufletul) domnule Passepoil) a vrea s iţ ă ţ -i încredin ezţ

pe cei doi copilai ai mei!5ra ul drept al profesorului de scrim se opri înainte de a da lovitur mortal !ţ ă ă ăInima lui miloas refuza s lase orfani nite copii! =e altminteri) c#iar dac ar fi vrută ă ă

s -i a2ute elevul) ar fi fost prea târziu) deoarece evenimentele se precipitau!ă"nc de la început) ean Poivre i oNl Sermaria s riser împreun asupra tân rului!ă ă ă ă ă

6e în eleseser s -i uneasc eforturile!ţ ă ă ăPrimul) maestru al floretei i al sabiei cu dou t iuri) o înl turase) cu o lovitură ă ă ă

puternic de spad ) pe cea a lui P#ilippe) în timp ce Sermaria) trecând pe dedesubt) eraă ă gata s -i împlânte spada în gât) cu toat puterea bra ului!ă ă ţ

=ar o elul lui oNl Sermaria se înfipse) frângându-se) în scândurile gardului)ţ deoarece elevul lui Passepoil) uzând de un drept de net g duit) tocmai f cuse s intre înă ă ă ă

2oc pl selele spadei sale i) servindu-se de ea ca de o m ciuc ) lovise cu o foră ă ă ţă formidabil pieptul bretonului!ă

=e altminteri) spada sa) nedorind s profite de aceast clip pentru a se bucura deă ă ă

o odi#n meritat ) se roti în fa a oc#ilor lui ean Poivre i îi intui bra ul de trunc#i)ă ă ţ ţ ţ f cându-l s renun e cu totul la reînnoirea atacului!ă ă ţParc printr-o în elegere comun ) cei doi spadasini vecini se oprir din lupt ) pentruă ţ ă ă ă

a privi acest spectacol unic!Sermaria revenea la atac!P#ilippe p i peste trupul ultimei sale victime) începuse s -i plac treaba! i) cumă ă ă

auzise l udându-se soliditatea capetelor bretone) cu un rever îi cr p capul) dup ce) deă ă ă ă form ) îl în epase între oc#i!ă ţ

oNl Sermaria nu era uor de înfrânt! 6trig tul lui de agonie fu un strig t deă ă admira ie4ţ

@ 5elle-Rp0eA zise) murind!@ 6 rmani oameni) opti înving torul) înfigându-i sabia în p mânt) pentru a oă ă ă

terge de sânge! /i singuri i-au dorit-oA@ ,aiA ,aiA ,aiA gâfâi 8arie 5agatelle sufocat! 8 predau) domnule Passepoil) mă ă

predauA

~ 55 ~



Paul Féval-fiul

@ tunci) ia s biile r spunse acesta i d -i bra ul b iatului) care începe să ― ă ― ă ţ ă ă oboseasc ) nefiind obinuit s lucreze pân la ore aa de târziiE i s ne întoarcemă ă ă ă acas ! =oamna Passepoil s-ar putea s fie îngri2orat ! Cât despre tine) b iete) ad ug )ă ă ă ă ă ă adresându-i-se lui P#ilippe) Sermaria tocmai i-a dat un nume care valoreaz cât toateţ ă numele de familie! "l vei p stra!ă

doua zi) când dincolo de bariera Popincourt fur g site cele cinci cadavre) lumeaă ă se neliniti) iar oamenii din paza de noapte trebuir s intervin !ă ă ă

Prinser ) în p durea vecin ) o band de 2efuitori de pungi) al c ror ef fu condamnată ă ă ă ă pentru uciderea celor cinci maetri ai spadei!

flând vestea) Passepoil) P#ilippe i 8arie 5agatelle venir s depun declara ie înă ă ă ţ fa a camerei de 2udecat a crimelor) în registrul c reia fu consemnat relatarea acesteiţ ă ă ă

înc ier ri!ă ă

U U U

=egeaba scurtase sergentul P#ilippe istorisirea acestui episod) sc#imbând-o înfavoarea lui PassepoilJ ostaul nu fu totui mai pu in uimit!ţ

@ Pe =umnezeul meuA e7clam ) întrerupându-l pentru a doua oar ! 8icu ul meuă ă ţ profesor de arme) Passepoil) trebuie s fie grozav de mândru de elevul s u) iar poreclaă ă nu i-ai furat-o! Ce lec ieA 3 u aaA Ce lec ieAţ ţ ă ţ

6e apropiau de tab r i tocmai trecuser de prima linie de santinele!ă ă ă@ ;u m mai întrerupe) b trâne) relu sergentul nu am a2uns la cap tEă ă ă ― ă

Capitolul ,III - 8at#ias Snauss

om duce acum pân la sfârit povestea sergentului) f r a mai ine seama deă ă ă ţ întreruperile lui Cocardasse!,

6ala de arme a lui mable Passepoil avea drept clientel o sumedenie de militari)ă

care veneau la el pentru a-i men ine în form mâna!ţ ă Tot auzindu-i povestind despre b t liile) asediile i asalturile la care luaser parte)ă ă ă

lui P#ilippe i se înt ri încetă -încet ideea de a se face soldat!

~ 56 ~




=e altminteri) era foarte nec 2it de reputa ia ce i se f cea4 începuse s fie privit caă ţ ă ă un animal ciudat!

Cu timpul) acea idee deveni tot mai puternic i) când împlini optsprezece ani)ă #ot rî s încerce i el meseria de r zboinic!ă ă ă

adar) îi dest inui acest plan lui Passepoil care) la început) încerc s -l fac să ă ă ă ă renun e) fiind convins c prezen a lui f cea o bun reclam s lii! "n cele din urm )ţ ă ţ ă ă ă ă ă v zând c nu reuete) se învoi s nu se mai împotriveasc ) ba c#iar îl felicit pentruă ă ă ă ă devotamentul cu care voia s -i slu2easc ara!ă ă ţ

;etiind prea bine în ce corp de armat ar fi vrut s serveasc ) tân rul îl rug s -iă ă ă ă ă ă spun pe care l-ar crede mai potrivit pentru el!ă

Passepoil numi) de îndat ) g rzile franceze) în care) dup cum afirma el) î i croiaiă ă ă ţ drumul mai repede decât în orice alt parte!ă

P#ilippe se #ot rî deci pentru aceast alegere! i tocmai atunci se afla la Paris ună ă astfel de regiment) al c rui colonel era unul dintre fotii elevi ai profesorului de armeă normand!

cesta se duse la colonel i) dup recomandarea c lduroas a profesorului s u)ă ă ă ă înrolarea se f cu pe loc!ă

5elle-Rp0e nu voise s -i spun nimic 8arinei înainte ca totul s se fi înc#eiat!ă ă ăCând îi aduse la cunotin noua sa situa ie) s rmana micu a fu tare îndurerat iţă ţ ă ţ ă

v rs un potop de lacrimi!ă ă/l l s s se potoleasc plânsetele i reprourile) consolând-o apoi cu acestă ă ă ă

ra ionament4ţ

@ Cât timp voi fi la Paris) îi spuse) voi veni zilnic s te v d) iar dup plecarea mea)ă ă ă vei primi cu regularitate veti!i ea trebui s se împace cu acest gând!ă=e altminteri) tân rul nu avea gri2i în leg tur cu soarta fetei) deoarece doamnaă ă ă

Passepoil se ar ta a fi din ce în ce mai mul umit de serviciile ei i o privea mai curândă ţ ă ca pe o prieten ) decât ca pe o lucr toare!ă ă

=ar) prin înrolarea sa) P#ilippe nu o îndurerase doar pe 8arineJ r nise i o altă ă prietenie!

Trecuser cam cincisprezece zile de la încorporare) când) într-o diminea ) îl întâlniă ţă în tab r pe 5oniface) care îmbr case) la rândul s u) uniforma g rzilor franceze!ă ă ă ă ă

@ Ia te uit A Ce faci aiciB îl întreb ) mirat!ă ă@ Ce faci tu însu i) P#ilippe) r spunse tân rul Passepoil!ţ ă ă

@ Cum adic ) ce fac eu însumiE eti soldatBă@ P i da!ă@ dev ratBă

~ 57 ~



Paul Féval-fiul

@ =esigur!@ i de cândB@ =e ieri!@ 9ai) l murete-mi misterul sta) pentru c nu mai pricep nimic! ;iciodat nu-miă ă ă ă

împ rt isei faptul că ă ă- i place meseria armelor!ţ@ i nici nu m înrolez de pl cere!ă ă@ tunci pricep din ce în ce mai pu in!ţ@ Iat ) e7plic 5oniface! doua zi dup plecarea ta de la noi) m-am sim it tare trist)ă ă ă ţ

de-a dreptul nefericit) o îmi lipsea ceva i) f r s vreau) te c utam neîncetat prin cas !ă ă ă ă ă ?ândete-te c de doi ani nu te p r sisem o clip i c m obinuisem s - i tiu înă ă ă ă ă ă ă ţ prea2m la orice or din zi! a c lucrurile nu mai erau cum trebuie i vedeam totul înă ă ă negru! La început) tata nu i-a dat seama de nimic) dar a sfârit prin a observa pe c#ipulmeu o culoare de gutuie coapt i m-a întrebat care era pricina! M#aA M a zis dup ce aă ă aflat) M" i lipsete P#ilippeE /i) bineA =u-te la el) b iete) dac nu te po i lipsi de prezen aţ ă ă ţ ţ lui! ricum) e mai bine aa) decât s te usuci pe picioare i s devii sc#elet!M i după ă ă asta) m-a dus la colonelul acestui regiment) i-a vorbit de mine) la fel cum îi vorbisedespre tine) i treaba s-a aran2at pe locE i aa se face c m vezi aiciEă ă

=ovada de afec iune pe care i-o d dea acel b iat cumsecade îl înduioa sincer peţ ă ă P#ilippe i) începând din acea clip ) cei doi tineri fur nedesp r i i!ă ă ă ţ ţ

lun mai târziu) corpul de armat din care f ceau parte primi ordinul de a seă ă ă al tura marealului de 6a7e) care se r zboia în 5oemia i cerea s i se trimit trupeă ă ă ă proaspete! Trebuia deci s se preg teasc de lupt cât mai curând) adic mai înainte deă ă ă ă ă

a se scurge o s pt mân !ă ă ăCu dou zile înainte de ziua stabilit pentru plecare) cei doi solda i f cur o ultimă ă ţ ă ă ă vizit acas !ă ă

=in partea 8arinei) P#ilippe se atepta la o scen de lacrimi i mai puternic decâtă ă precedenta!

=ar ea se comport cu cura2 i doar paloarea c#ipului i o uoar sc#imbare a vociiă ă îi tr dar durerea! 8arine se m rgini s -i reaminteasc promisiunea de a-i trimite desă ă ă ă ă veti despre el) ceea ce pentru a doua oar o încredin a ferm c va face!― ă ― ţ ă

=up ce-i luaser r mas bun) se reîntorceau în tab r când) trecând prin pia a dină ă ă ă ă ţ fa a catedralei ;otreţ -=ame) îi încruciar drumul cu un b trân înalt) cu barb alb i cuă ă ă ă veminte destul de bogate) care) la vederea! "nso itorului lui 5oniface) avu o tres rire iţ ă r mase o clip nemicat) p rând intuit în loc din cauza uimirii!ă ă ă ţ

6urprins de aceast atitudine ciudat ) pe care nu tia c rui fapt s-o atribuie)ă ă ă P#ilippe îl privi întreb tor pe b trân) ca o invita ie de a-i l muri ce anume) în persoanaă ă ţ ă sa) putea s -i atrag aten ia!ă ă ţ

~ 58 ~




=ar) reluându-i aproape îndat mersul) omul îi urm linitit calea) f r a se ocupaă ă ă ă de cei doi prieteni!

?ândind c poate fusese înelat de o asem nare) acetia nu încercar s afle maiă ă ă ă multe i îi continuar ) la rândul o lor) drumul!ă

Ceva mai departe) când s traverseze Pontă -au-C#ange) se pomenir din nou) fa înă ţă fa ) cu b trânul care pentru a-i reîntâlni se vede c f cuse cale întoars ) precum iţă ă ― ― ă ă ă un ocol serios!

=e data aceasta) scrut atât de îndelung c#ipul lui P#ilippe) cu o privire atât deă sfredelitoare) încât tân rul) oarecum 2enat) îi reaminti vag de felul aproape asem n toră ă ă

în care mable Passepoil îl privise cu prile2ul primei lor întâlniri!@ /i) bineA =omnule) sfâri prin a-l întreba) v zând c aceast e7aminare seă ă ă

prelungea peste m sur ) a i binevoi s -mi spune i ce am atât de deosebit încât s mă ă ţ ă ţ ă ă studia i în felul acestaBţ

I se p ruse c -l aude morm ind printre din i4 MC#iar i glasul luiE este ciudat!M =ar)ă ă ă ţ pref cându-se) de îndat ) indiferent) str inul spuse4ă ă ă

@ Iartă-m ) tinere) credeam c recunosc în dumneata pe fiul unuia dintre fermieriiă ă mei) pe care nu l-am v zut de câtva timp! =esigur m-am înelat) pentru c ) dup tireaă ă ă mea) el nu este în armat ! =e altfel) po i uor s m l mureti în aceast privin )ă ţ ă ă ă ă ţă spunându-mi numele dumitale! ,rei s ai aceast amabilitateBă ă

@ ;umele meu nu este decât un prenume4 P#ilippe r spunse tân rul i n-am― ă ă ― avut niciodat un tat fermier) sau) cel pu in) nu cred s fi fost fermier! a încât) vede i)ă ă ţ ă ţ domnule) c n-a putea fi persoana despre care vorbi i!ă ţ

@ ;u) într-adev r) continu b trânul! cum sunt foarte sigur de asta! =ar cum seă ă ă face c nu ai decât un prenumeBăP#ilippe nu crezu c-ar trebui s -i ascund faptul c nu are familie!ă ă ă@ 6 rman b iat) f cu interlocutorul s u) p rând c se face mil de soarta lui) vei fiă ă ă ă ă ă ă

fiind) deci) un copil g sitBă@ Cam aa!@ i cine te-a crescutB;umele tat lui i al mamei 8outier fur spuse împreun cu cel al locului în care seă ă ă

petrecuse copil ria fiului lor adoptiv!ă@ i cum au a2uns oamenii aceia cumsecade s te primeasc la eiB mai întrebă ă ă

str inul) p rând a nu-i d seama c întreb rile sale deveneau aproape indiscrete) îmiă ă ă ă ă stârneti curiozitatea i) dac -mi dai voie) mi-ar face pl cere s fac câ iva pai al turi deă ă ă ţ ă

dumneata) pentru a- i auzi povestea!ţ

~ 59 ~



Paul Féval-fiul

vea un aer atât de cumsecade spunând acestea) încât) dei îi era cu totulnecunoscut) P#ilippe nu crezu c trebuie s -i refuze ceea ce îi cerea i) continuându-iă ă drumul spre tab ra regimentului) îi povesti cum fusese ad postit de cei doi pescari!ă ă

"n cursul istorisirii sale) observ de mai multe ori c ) uneori) tr s turileă ă ă ă ascult torului s u se contractau brusc) ca i cum ar fi resim it o vie îngri2orare) în timp ceă ă ţ

în oc#i i se aprindea o flac r de o intensitate neobinuit !ă ă ă5a c#iar) într-unele momente) îi plec brusc capul pe um r!ă ăricât de dramatic i-ar fi fost povestea) tân rul nu putea totui crede c doar eaă ă ă

putea s -l emo ioneze atât de puternic pe primul venit i puse aceste momente deă ţ agita ie pe socoteala unei boli de nervi de care probabil suferea!ţ

Când P#ilippe îi înc#eie povestirea) necunoscutul îi mul umi pentru bun voin ) îiţ ă ţă m rturisi c situa ia lui îl interesa mult i c va încerca s fac ceva pentru el) pl cându-iă ă ţ ă ă ă ă

din fire s aline nefericirile!― ― ăpoi) dup ce-l rug s -i dea num rul regimentului s u) precum i pe cel ală ă ă ă ă

companiei) pentru a-l putea reg si cu uurin ) se dep rta) f când cu mâna un semnă ţă ă ă prietenesc!

@ Cine poate fi acest persona2B îl întreb 5oniface pe înso itorul s u) odat r maiă ţ ă ă ă singuri!

@ 9abar n-am) pe cinstea mea) r spunse acesta! Poate unul care nu are nimic maiă bun de f cut decât s m asculte!ă ă ă

@ Crezi) într-adev r) c va încerca s te a2ute cu cevaBă ă ă@ 9mA f cu cel lalt) râzând! ;u prea v d în ce fel mi-ar putea fi folositor) dac neă ă ă ă

gândim c foarte curând vom pleca din Paris! =e altfel) asta nu m intereseaz deloc!ă ă ă doua zi) în timp ce P#ilippe era ocupat cu preg tirile pentru campanie) un soldată de gard veni s -l anun e c cineva îl c#eam la poarta taberei!ă ă ţ ă ă

@ Ia te uit ) gândi el) cu siguran este b trânul de ieri) venit s m vad !ă ţă ă ă ă ăi) curios s afle ce vroia de la el) merse în grab la locul indicat!ă ă6e înelase cu totul4 în locul înso itorului s u din a2un) v zu în fa a lui un vl 2gan deţ ă ă ţ ă

vreo treizeci de ani) purtând #aine milit reti i a c rui prezen nu-i putea fi decâtă ă ţă nepl cut !ă ă

"ntr-adev r) îl recunoscuse) de îndat ) ca fiind un anume 8at#ias Snauss) careă ă venea uneori la sala lui mable Passepoil) cu titlul de profesor de arme suplinitor ic ruia) într-o bun zi) tat l lui 5oniface trebuise s -i spun c -l d afar datorit foarteă ă ă ă ă ă ă ă ă proastei reputa ii de care se bucur ! ricât de prost ar fi fost renumele lui 8at#ias) ea nuţ ă

spunea totui) decât o parte din realitate) deoarece acest individ fusese dat afar dină regimentul g rzilor din Lorraine a c ror uniform o purta înc ) f r drept pentruă ― ă ă ă ă ă ― numeroase furturi comise spre paguba camarazilor s i i) de atunci) fusese amestecat înă

~ 6 ~




multe afaceri tulburi i tenebroase) în care se v rsase sânge mielete! i) în cele dină urm ) singurele sale mi2loace de e7isten constau în a fi în solda oricui voia s -lă ţă ă foloseasc pentru a face o tic loie!ă ă

Passepoil) c ruia toate acestea îi fuseser aduse la cunotin de c tre persoaneă ă ţă ă demne de încredere) îi interzisese cu str nicie s mai intre în cas ) amenin ându-l cuă ă ă ţ

2andarmii c l ri) dac se va încumeta s încalce aceast oprelite! scultând ce i seă ă ă ă ă spusese) omul nostru nu mai ap ruse niciodat la coala de arme!ă ă

P#ilippe) care tia totul în leg tur cu povestea asta) fu deci foarte mirat de vizitaă ă lui) pe care nu i-o e7plica! are ce putea s doreasc de la elBă ă

6e cunoteau foarte pu in) deoarece) împreun cu 5oniface) se ferise întotdeaunaţ ă de orice fel de rela ii cu acest om) datorit purt rilor sale îndoielnice) pe care leţ ă ă remarcaser din prima zi) presim ind ceea ce Passepoil n-avea s afle decât mai târziu!ă ţ ă =e altminteri) nu le fusese greu s -l dibuiasc pe german) fiindc viciile îi erau înscriseă ă ă pe c#ipul lui urât i) de la prima întâlnire) c#iar Cocardasse g siseă c are o adev rată ă ă fa de b utor deţă ă faro epitet care) în mintea ostaului) era cel mai fic#iuitor brevet de― inferioritate demn de dispre uit!ă ţ

@ i ceva s -mi spuiB îl întreb tân rul) cu un ton nu prea îndatoritor!ă ă ă@ /i) daA =ragul meu P#ilippe) r spunse cel lalt cu un groaznic accent germană ă ―

de care v scutim i încercând s dea mutrei sale urâte o e7presie atr g toare! /i) daAă ― ă ă ă m ceva a- i spune4 cum) pleci la r zboi i nici m car nu te gândeti s vii s neţ ă ă ă ă strângem mâna) înainte de desp r ireB Ce înseamn uitarea astaBă ţ ă

@ Pe legea meaA ;u este o uitare) r spunse soldatul) uimit de o asemeneaă

îndr zneal ! =e ce a fi venit s - i strâng mâna înainte de plecareB =up câte tiu)ă ă ă ţ ă niciodat nu am fost prieteniE dimpotriv !ă ăProbabil c 8at#ias 2uca un rol) c ci nu fu tulburat de aceast primire pu ină ă ă ţ

c lduroas !ă ă@ "n felul sta m primeti) micu uleB continu el! C#iar c nu e frumosE s te por iă ă ţ ă ă ă ţ

astfel cu un prietenAE@ /uAE Prietenul dumitaleA sta-i prea de tot i mi-ar p rea foarte r uAă ă@ /i bine) dac nu-mi eti prieten) eu î i sunt!ă ţ@ Cu atât mai r u pentru tine!ă@ ;u) cu atât mai bine) asta te va face s petreci o ultim zi bun în ParisAă ă ă@ Ce vrei s spuiBă@ Iat ce vreau s spun) continu Snauss) din ce în ce mai prietenos i sco ând dină ă ă ţ

buzunar o pung plin cu argin i) pe care o scutur triumf tor!ă ă ţ ă ă

~ 61 ~



Paul Féval-fiul

Furios c fusese deran2at de carag#iosul acela ale c rui avansuri fa de el nu aveauă ă ţă nici o ans de succes) P#ilippe se preg tea s -i întoarc spatele) când i se al tură ă ă ă ă ă 5oniface) curios s tie cine putuse s -l c#eme!ă ă

=intr-o privire) micul Passepoil îl recunoscu pe dubiosul persona2!@ A /ste 8at#ias SnaussA@ =a) îi r spunse prietenul! i tii de ceB Pentru c era 2ignit c nu m-am dus s -iă ă ă ă

strâng mâna înainte de plecare!@ sta-i o îndr zneal nemaipomenit A strig 5oniface) izbucnind în râs! 8 car i-aiă ă ă ă ă

prezentat scuzeBLa vederea fiului lui Passepoil) tr s turile lui 8at#ias se luminaser i-i reluaseră ă ă ă

e7presia viclean !ăi) adresându-i-se) opti pe un ton de amarnic repro4@ CumA i tu) 5oniface) i tu îmi spui cuvinte releB@ 5a nu) z uA Poate c trebuie s - i fac complimente!ă ă ă ţ@ Godferdam%2! ;-am noroc) relu 8at#ias pref cându-se a fi dezam git! =in doiă ă ă

prieteni) nici unul nu m primete bineA a ceva te face s nu mai crezi niciodat înă ă ă prietenie! 9ai) 5oniface) nici tu nu vrei s vii cu mineBă

@ Cu ce scopB Pentru a porni) în tov r ia dumitale) pe drumul c treă ă ă spânzur toareBă

=ar teutonul era) în mod clar) pus pe împ care!ă@ /iA >ite4 avem aci cu ce s ne distr m) continu el) iar s r spund la sarcasm iă ă ă ă ă ă ă

virându-i punga sub nasul ostaului din g rzile franceze! Ce ziciA 6unt multe pl ceri)ă ă

colea în untru! Totul pentru c#eltuit pe pozne i nebunii de tot felul!ă@ "mi pare foarte bine pentru dumneata) r spunse 5oniface pe un ton rece) deiă vederea neateptat a acelor bani îi trezise deodat pofta!ă ă

@ s facem ce vei dori! =acă ă- i place s bei) vom beaJ dacţ ă ă- i place s m nânci)ţ ă ă vom mâncaJ dacă- i plac fetele dr gu eE #eţ ă ţ -#eA

@ ;u-mi place nici s beau) nici s m nânc în afara orelor mele obinuiteJ câtă ă ă despre fete dr gu e) am altceva de f cut decât s m încurc cu ele) replic prietenul luiă ţ ă ă ă ă P#ilippe) care nu f cea nici un sacrificiu gr ind astfel) deoarece) cu adev rat) nu-iă ă ă pl ceau nici unele dintre distrac iile enumerate!ă ţ

@ tunci) oare ce- i placeB întreb germanul) oarecum încurcat! A 3 u aa) tiuEţ ă ă i când te gândeti c nici nu-mi trecuse prin minteA s 2uc m) amice) o s 2uc mA "miă ă ă ă ă amintesc c ) odinioar ) î i pl cea mult s 2oci! i-o fi trecutBă ă ţ ă ă Ţ

6e tie care era patima dominant a lui 5oniface4 banii! ceast patim era la elă ă ă atât de total ) încât) dei rece i cump nit din fire) îi pierdea complet capul de îndată ă ă

1K Godferdam!$în 2argon german în te7t(4 MFir-ar-s fieAM $n!t!(ă

~ 62 ~




ce-i sim ea îmboln virea! i atunci) pentru a o domoli) nu se d dea în l turi de la nici oţ ă ă ă e7travagan !ţă

a încât) gândul c ar fi putut deveni posesorul câtorva dintre frumoasele monedeă lucitoare care se întrez reau prin oc#iurile pungii lui 8at#ias îi sc#imb cu totul purtareaă ă fa de acesta!ţă

@ s 2uc mB repet ) înmuindu-se deodat !ă ă ă ă/ra foarte îndemânatic la toate 2ocurile i avea) prin urmare) nou zeci i nou laă ă

sut anse s -i realizeze speran ele) adic s -i ia lui 8at#ias o parte din bani!ă ă ţ ă ă@ s 2uc mă ă +ombre) bassette) #assedix %3) în fine) ce- i va conveni mai mult)ţ

continu ispititorul s u) v zându-l c muc din momeal ! i o s facem nite partideAEă ă ă ă ă ă ă Pân desear ) dac vrei!ă ă ă

@ ;u pân desear E doar dou zeci de partide4 asta o s ne ia cam dou ore) două ă ă ă ă ă ore i 2um tate!ă

@ Fie) de acord pentru numai dou zeci de partide! i) pe cuvânt) a fi mul umit să ţ ă v d c ai noroc) pentru c ) pentru mine) nu va fi o pagub prea mare s pierd câ ivaă ă ă ă ă ţ argin i) iar pe tine tiu c asta te va face fericitJ ai totdeauna nevoie de ceva bani cândţ ă pleci la r zboi!ă

Lui P#ilippe nu-i venea s cread ce sc#imbare se petrecuse cu prietenul s u!ă ă ă m sese cu gura c scat ! =ar n-avea deloc de gând s lase lucrurile aa! 6e #ot rî deciă ă ă ă ă ă s se opun cu toat energia la aceast nemaipomenit nebunie pe care s rmanul b iată ă ă ă ă ă ă era pe cale s-o fac !ă

@ CumA 5onifaceA strig el! C#iar ai de gând s 2oci cu acestE domnB ,inoă ă - i în fire)ţ

ce =umnezeuA mintete- i ce s-a întâmplat între tat l t u i el i în ce împre2ur ri aţ ă ă ă trebuit s p r seasc coala noastr !ă ă ă ă ă=e obicei) tân rul nu se ferea s spun lucrurilor pe nume) dar în această ă ă ă

împre2urare) furios pe bun dreptate) vorbea de-a dreptul t ios) spre a fi mai bine în elesă ă ţ de prietenul s u! =e altminteri) nu-i f cea gri2i c l-ar putea 2igni de moarte peă ă ă nemernicul a c rui privire veninoas o sim ea îndreptat asupra-i!ă ă ţ ă

=ar vaiA 6 rmanul b iat c ruia îi propov duia în elepciunea era de2a st pânit deă ă ă ă ţ ă patima sa) i creierul lui tulburat nu-i permitea nici un discern mânt!ă

@ ;u e nimic r u dac 2oc câteva partide) r spunse!ă ă ă@ 5ineîn eles c nu) atunci când 2oci cu un om cinstit!ţ ăi P#ilippe îl m sur cu o privire dispre uitoare pe 8at#ias) care p li de furie!ă ă ţ ă@ /i bine) în loc de dou zeci) n-o s facem decât trei sau patru) î i promit) f g duiă ă ţ ă ă

5oniface) ca pentru a-l liniti!

1% 4ombre) bassette) #assedix 4 2ocuri de noroc) cu c r i) la mod în secolele +,II-+,III! $n!t!(ă ţ ă

~ 63 ~



Paul Féval-fiul

@ =a) c#iar aa) doar trei sau patru) cât s petrecem câteva clipe împreun ) înt riă ă ă 8at#ias) st pânindu-i furia care-l cuprinsese la ultimele cuvinte!ă

@ "nc o dat ) nu) insist P#ilippe! Ceea ce faci nu este bine) 5oniface! =ac tat lă ă ă ă ă t u ar ti) n-ar fi mul umit) te asigur! i apoi) întreab -l pe acest domn de unde are banii)ă ţ ă

în ce fel i-a câtigat! I-ar fi) f r îndoial ) destul de greu s ne-o spun Aă ă ă ă ă@ 5a) deloc) r spunse germanul!ăi ad ug calm) deoarece îi înv ase bine lec ia4ă ă ăţ ţ@ 5anii acetia i-am c p tat printr-o mic motenire) în a c rei st pânire am intrată ă ă ă ă

zilele acestea!@ 8in iAE i a pune mâna în foc c sunt fructul unei mâravii pe care ai f cut-oţ ă ă

sau pe care te preg teti s-o faci!ăLa aceast izbucnire violent ) 8at#ias sc#i o micare rapid ) ca pentru a seă ă ţă ă

arunca asupra lui P#ilippe) dar temându-se) f r îndoial ) c o ceart în acel moment― ă ă ă ă ă ar d una îndeplinirii planurilor sale se ab inu) mul umindu-se s ridice dispre uitor dină ― ţ ţ ă ţ umeri!

@ 9ai) s ne întoarcem) 5oniface) continu tân rul) sperând c ceea ce spusese înă ă ă ă leg tur cu provenien a banilor pe care-i poseda Snauss f cuse impresie asupraă ă ţ ă prietenului s u! 6 -l l s m pe acest persona2 s se duc s -i c#eltuiasc sau s -iă ă ă ă ă ă ă ă ă piard banii câtiga i pe c i necinstite) cu oameni de teapa lui!ă ţ ă

"n timp ce vorbea) încerca s -l trag pe micul Passepoil în interiorul taberei militare!ă ă=ar) alunecându-i printre mâini) acesta alerg la 8at#ias i-l întreb 4ă ă@ i unde am putea merge s 2uc mBă ă

"n mod v dit) nefericitul nu re inuse nici un cuvânt din aspra mustrare f cută ţ ă ă tic losului i) absorbit cu totul de ideea lui) nu se gândea decât la câtigul ce trebuia s -iă ă rezulte din partidele pl nuite!ă

Fa de o asemenea r t cire) P#ilippe era complet dezarmat i în elese c i-ar fiţă ă ă ţ ă imposibil s -l aduc la ra iune pe prietenul s u!ă ă ţ ă

i asta îl îndurera peste m sur !ă ă@ Cel mai bun loc pentru a 2uca nesting#eri i) r spunse 8at#iasţ ă ) este o cârcium peă

care o tiu în strada Fouarre i unde au camere particulare! colo eti foarte linitit i nueste nimeni pe lâng tine) s te sâcâie! s vezi ce bine ne vom sim i!ă ă ă ţ

@ 6 mergem) zise 5oniface! ,ii) P#ilippeBă@ 5a nu) z uA Crezi) aadar) c o s te las s te duci singur) într-o astfel deă ă ă ă

tov r ieB replic acesta) mânios!ă ă ă

Lucru curios) în loc s -l 2igneasc pe Snauss) cum P#ilippe era îndrept it să ă ăţ ă presupun c se va întâmpla) aceste cuvinte p rur ) dimpotriv ) s -i produc o v dită ă ă ă ă ă ă ă ă satisfac ie!ţ

~ 64 ~




P#ilippe fu oarecum intrigat) dar) fiind prea preocupat de prostia pe care 5onifaceera pe cale s-o s vâreasc ) nu st tu s gândeasc mai adânc asupra acestui lucru iă ă ă ă ă porni dup prietenul lui) care o luase de2a înainte) împreun cu germanul!ă ă

Capitolul I+ - "ntr-o fântână

n secolul trecut1) strada Fouarre era) desigur) cea mai urât i mai murdar strad dină ă ă întregul Paris) care avea totui o mul ime de str zi murdare i urâte!ţ ă"

Cu râule ul noroios care-i curgea prin mi2loc) cu partea carosabil aproape înţ ă întregime lipsit de pavele) cu gr m 2oarele de gunoaie care o acopereau aproapeă ă ă întotdeauna i care otr veau aerul cu mirosurile lor) încât abia se putea circula) stradaă sem na mai curând cu o mare groap de gunoi) decât cu o cale de comunica ie!ă ă ţ

Cei doi ostai ai g rzilor franceze i teutonul a2unser aici în scurt timp!ă ă=up ce o parcurseser aproape pân la 2um tate) 8at#ias îi opri înso itorii în fa aă ă ă ă ţ ţ

unui soi de spelunc ) de unde r zb tea o # rm laie infernal !ă ă ă ă ă ă6e auzeau strig te) vocifer ri) cântece zbier te de gâtle2uri r guite de b utur )ă ă ă ă ă ă

totul scandat) la intervaluri scurte) de zgomotul strident al unei #albe sau al unui pa#arce se sp rgea de perete!ă@ ci este) zise 8at#ias!@ iciA se mirar ) deodat ) 5oniface i P#ilippe) dându-se înapoi!ă ă@ =a!@ s ne pui s intr m în locul acesta oribilB strig P#ilippe!ă ă ă ă@ A ;u în sala asta) e prea mult lume aci) r spunse germanul! "ntr-alta) în careă ă

vom fi singuri! >rma iţ -m ) este în spate!ăi porni pe un coridor îngust i întunecos care) în interiorul cl dirii) se întindea de-aă

lungul cârciumii!5oniface avu o clip de ezitare doar una i p trunse) la rândul s u) în coridor!ă ― ― ă ăCu inima cuprins de îndoial ) înso itorul lui îl urm !ă ă ţ ă

1 5n secolul trecut 4 cuvintele se refer la secolul al +,III-lea) autorul Paul F0val-fiul scriind aă ― ― roman în anul 1D! $n!t!(

~ 65 ~



Paul Féval-fiul

=up dou zeci) dou zeci i cinci de pai) 8at#ias Snauss se opri în fa a unei uiă ă ă ţ laterale) o desc#ise cu o c#eie pe care o scoase de sub veminte ceea ce era de2a― suspect i-i împinse pe cei doi solda i într-o înc pere de mici dimensiuni) slab― ţ ă luminat !ă

@ ici) cel pu in) zise) vom putea 2uca liniti iJ este ca i cum am fi la noi acas !ţ ţ ă"n timp ce vorbea) P#ilippe cerceta cu privirea înc perea i se minun de faptul că ă ă

nu z rea nici o mobil ! ;ici mas ) nici scaune) nici m car taburete4 o goliciune total !ă ă ă ă ă/ra tocmai s remarce cu glas tare acest lucru) când Snauss i-o lu înainte!ă ă@ tepta iţ -m un pic aci) zise) m duc s caut ceva pe care s ne aez m i pe ceă ă ă ă ă

s 2uc m4 înc perea aceasta e rareori ocupat ) nu o mobileaz decât când vin oaspe iEă ă ă ă ă ţ m întorc într-un minut!ă

i iei gr bit!ă=ar minutele trecur ) f r ca el s mai dea vreun semn de via !ă ă ă ă ţă5oniface începea s -i regrete escapada i tr s turile sale e7primau c#iar oă ă ă

oarecare nelinite!;ici tovar ul lui nu era mai linitit) deoarece totul îi p rea foarte ciudat!ă ă"nc perea în care se aflau amândoi primea lumin printr-o fereastră ă ă-g#ilotin )ă

situat destul de sus i la care nu se putea a2unge decât s ltându-te la mai multeă ă picioare deasupra pardoselii!

@ scult ) zise deodat P#ilippe) a2ută ă ă-m s m ridic pân la fereastr ) 5onifaceJă ă ă ă ă vreau s v d ce se afl dincolo!ă ă ă

F r a-i r spunde) micul Passepoil se spri2ini cu spatele de perete i) pe mâinile luiă ă ă

nervoase servind drept treapt ) 5elleă -Rp0e se s lt pân la fereastr !ă ă ă ă;ici nu apucase s arunce o privire afar ) când un oblon greu c zu cu putere în fa aă ă ă ţ desc#iderii) cufundându-i dintr-o dat în bezn !ă ă

@ Ce înseamn astaB strig P#ilippe) s rind pe podea!ă ă ă@ "ntr-adev r) ce înseamn astaB repet 5oniface) cu glasul pu in sc#imbat!ă ă ă ţ6tr nut ) oc rând4ă ă ă@ Ce prafAE 6igur c oblonul sta nu prea este înc#is deseori!ă ăpoi) str fulgerat de un gând4ă@ #A "n eleg) continu ! =eoarece înc perea nu este destul de luminoas ) f rţ ă ă ă ă ă

îndoial c 8at#ias vrea s 2uc m la lumina unor felinare i a înc#is oblonul pentru a nuă ă ă ă avea o lumin înel toare!ă ă

@ 9mA CreziB

@ P iA ;u v d alt motiv pentru care ar fi înc#is fereastra! "n plus) este foarte uor să ă ă mergem s -l întreb m! ;u trebuie s fie departe!ă ă ă

@ C#iar aa) s mergem s -l întreb m!ă ă ă

~ 66 ~




P#ilippe îi punea în acea ieire ultima speran de a-i scoate prietenul dinţă g#earele lui SnaussJ pentru c ) dei nebunia nu-i trecuse cu totul) cel pu in nici mult nuă ţ lipsea ca s -i treac !ă ă

=ar îi atepta o nou surpriz ) c ci îi izbir nasul de u ) care era înc#is peă ă ă ă ă ă dinafar ) cu c#eia r sucit de dou ori!ă ă ă ă

@ sta-i prea de totA se revolt 5oniface! >ite-l c ne-a f cut i prizonieri!ă ă ă@ C#iar aa! 5a c#iar) cred c am c zut într-o curs ) spuse 5elleă ă ă -Rp0e) c ruia-iă

revenise întreaga veselie lipsit de gri2i!ăP rea aproape mul umit de întors tura neateptat pe care o lua aceast petrecere!ă ţ ă ă ăCât despre 5oniface) nu vedea lucrurile în acelai mod!@ CumB "ntr-o curs B întreb !ă ă@ =aE Tic losul) dup cum presim eam) vrea s ne 2oace o fars de prost gust!ă ă ţ ă ă@ i putea b nuiBE i de ceBă@ /i) naA Pentru a se r zbuna de 2ignirea pe care i-a adus-o) odinioar ) tat l t u iă ă ă ă

de faptul c noi l-am inut întotdeauna la distan !ă ţ ţă@ ;u este deloc probabil) ripost tân rul Passepoil) încercând s se linitească ă ă ă

singur! ;-ar fi ateptat atât de mult pân s se r zbune!ă ă ă@ Poate c n-a avut prile2ul!ă@ A 6igur c te îneliA i dei nu în eleg ce este cu înc#iderea asta a uii i aă ţ

oblonului i nici cu absen a prelungit a omului nostru) pariez c ) într-o clip ) vom aveaţ ă ă ă e7plica ia acestor ciud enii!ţ ăţ

@ 6per s fie aa!ă

Trecu un sfert de or de ateptare! Lucrurile deveneau nelinititoare i 5oniface) totă c znindu-se s g seasc e7plica ii plauzibile în leg tur eu ciud enia situa iei) eraă ă ă ă ţ ă ă ăţ ţ n p dit) încetă ă -încet) de team !ă

@ 9ot rât lucru) sfâri prin a spune) cred c ai dreptate) P#ilippe4 8at#ias vrea să ă ă ne-o coac ! 6 strig m) poate c va veni cineva!ă ă ă ă

@ 6trig ) dac vrei! /u cred c va fi complet inutil) r spunse P#ilippe) f r a p reaă ă ă ă ă ă ă nici pe departe nec 2it din cauza asta!ă

5oniface îi umfl pieptul i începu s ipe din to i r runc#ii! =ar vocea îi p reaă ă ţ ţ ă ă înfundat i nu trezea nici un ecou!ă

@ /i) dr cieA în2ur ! Iat ceva curios) înc perea asta este surd ca un mormântAă ă ă ă ăi) de data asta) bietul b iat sc sperie de-aă -binelea! =ei cura2os) fiul lui mable nu

se sim ea deloc în largul s u! "ntunericul) izolarea i) mai ales) t cerea absolut ceţ ă ă ă

domnea în 2urul înc perii) îl f ceau s simt o spaim de nedescris!ă ă ă ă ă@ tunci) s încerc m s spargem ua) zise deodat ! Trebuie cu orice pre s ieimă ă ă ă ţ ă

de-aici!

~ 67 ~



Paul Féval-fiul

P#ilippe nu era nici pe departe la fel de îngri2orat ca înso itorul s u) dar se al turţ ă ă ă p rerii acestuia) deoarece începea s considere c sec#estrarea asta dep ea limiteleă ă ă ă unei glume!

mândoi deodat se aruncar asupra uii) cu un elan furios!ă ă u obinuit ar fi s rit în nd ri sub izbitura lor formidabil ) dar aceasta nici nuă ă ă ţă ă ă

se clinti) singurul rezultat fiind o pârâitur ! Trebuie s fi avut o grosime pu in obinuit )ă ă ţ ă pentru a rezista la toate atacurile!

mânea fereastraEăC rat pe umerii lui 5oniface) fratele 8arinei ridic pu in rama cu geam) i)ăţă ă ţ

adunându-i puterile) încerc s salte oblonul! Trud zadarnic 4 nu reui s-o mite câtuiă ă ă ă de pu in!ţ

/rau prini ca într-o curs de oareci i nu mai aveau altceva de f cut decât să ă ă atepte evenimentele!

5elle-Rp0e nu credea c via a prietenului s u i a sa puteau fi în pericol) dei loculă ţ ă acela era dintre cele mai favorabile unei capcane) mai ales inând seama c nici unul dinţ ă ei nu era înarmat! 6e temea totui de vreo tic loie din cele mai mari) pe care capeteleă goale ale teutonilor tiu atât de bine s le pun la cale!ă ă

@ Ia stai) îi zise lui 5oniface) amintindu-i deodat c plecarea lor spre 5oemia eraă ă stabilit pentru a doua zi) vrei s pariezi c am g#icit inten ia nemernicului stuiaBă ă ă ţ ă

@ #AE Ia s vedemAă@ tiind c trebuie s pornim la drum peste câteva ore) ne-a sec#estrat aici pentruă ă

a ne împiedica s plec m cu regimentul i) astfel) s lase s se cread c am dezertat!ă ă ă ă ă ă

@ Tâl#arulA@ InfamulA ,rei s spui) fiindc asta înseamn dezonoareA url P#ilippe cu o bruscă ă ă ă ă izbucnire de furie! 6e va crede c am fugit) de fric s nu înfrunt m dumanul!ă ă ă ă

@ E6 ne fac s trecem drept laiEă ă ă@ i s ne aduc ) pentru totdeauna) dispre ul tuturorA Cu siguran ) acesta îi esteă ă ţ ţă

scopul!@ =ar) atunci) înseamn c tic losul ne va ine prizonieri mai multe zileBă ă ă ţ@ Probabil pân ce corpul nostru de armat se va fi dep rtat îndea2uns de Paris)ă ă ă

pentru a nu-l mai putea a2unge!@ #A =ac lă -a avea în mân A strig 5oniface) scos din fire!ă ăP#ilippe) îns ) nu scoase un cu vânt! =ar 8at#ias Snauss nu avea s fie cu nimic înă ă

pierdere) pentru c mânia rece a tân rului îi promitea o serioas înc#eiere a socotelilor!ă ă ă

=ar vaiA =ac ceea ce presupuneau era de2a groaznic pentru ei) deoarece era vorbaă de onoarea lor) cei doi ostai erau totui departe de a b nui soarta ce li se preg tise iă ă pe care aveau s-o afle în curând!

~ 68 ~




"n vreme ce erau m cina i de o furie neputincioas ) un zgomot neateptat începu să ţ ă ă se aud sub picioarele lor! 6em na cu alunecarea unor bare groase de fier) care ar fi fostă ă trase pe sub pardoseal ! =eodat ) aceasta începu s se mite) se cl tin în dreapta i înă ă ă ă ă stânga timp de câteva secunde) apoi) brusc) se întredesc#ise la mi2loc) fiecare partel sându-se în 2os) ca o trap de temni subteran ) în acelai timp) p mântul fugind deă ă ţă ă ă sub picioarele celor doi prizonieri) acetia fur zvârli i în golul în care se rostogolir cu oă ţ ă iu eal ame itoare! =ar c z tura le fu scurt ) pentru c ) doar dup o 2um tate de minutţ ă ţ ă ă ă ă ă ă de la desc#iderea trapei) f ceau amândoi un dubluă MplufM) afundându-se pân la pieptă

într-o substan moale i vâscoas !ţă ăproape de îndat ) urec#ile le fur nepl cut izbite de scrânetul strident al unoră ă ă

balamale ruginite! /ra pardoseal ) care îi relu pozi ia ini ial !ă ă ţ ţ ăi) curând dup ce barele au fost împinse la loc) auzir nite pai!ă ă;u îi durea nimic i) trecând cu vederea o uoar o ame eal cauzat de aceastaă ţ ă ă

s ritur neateptat ) aveau mintea limpede!ă ă ăPutur ) aadar) s disting clar dou glasuri ce începur s r sune deasupraă ă ă ă ă ă ă

capetelor lor!>nul era al lui Snauss) uor de recunoscut dup intona iile aspre i guturaleJă ţ

cel laltE #A Cel laltE are P#ilippe era victima unei iluziiB r fi putut s 2ure c acelă ă ă ă glas apar inea b trânului întâlnit în a2un) pe Pontţ ă -au-C#ange!

@ adar) a trebuit s -l sacrifici i pe micul PassepoilB întreba interlocutorulă germanului! ;u- i vorbisem decât de cel lalt!ţ ă

@ a este) r spundea teutonul! =ar nu mi-a fost posibil! Tân rul coco m-a primită ă

înfipt în pinteni i cu creasta zbârlit ) gata s loveasc cu ciocul! 5a c#iar a fi ratată ă ă treab dac nu era 5oniface) care e mult mai uor de atras i care) ca un prost) m-aă ă a2utat) aruncându-se asupra unei momeli pe care i-am întins-o) cu aceeai l comie cuă care obletul îng#ite musca pescarului! "n aceste condi ii) am fost obligat s -i fac sţ ă ă dispar pe amândoi) altminteri lucrurile s-ar fi aflat într-o clip !ă ă

@ "ntr-adev r) nu puteai ac iona altfel i sunt mul umit de tine! 9ai) vino s - i ieiă ţ ţ ă ţ restul din suma promis !ă

Cu aceste cuvinte) cei doi b rba i se îndep rtar !ă ţ ă ăP#ilippe r mase uluit de cele auzite! adar)ă lui i se purta pic ) moarteaă lui era

necesar cuiva!ă/ra înm rmuritA Prin ce ar fi putut dispari ia lui din lumea aceasta s servească ţ ă ă

interesele cuivaB /l) copilul f r nume) f r familie i de care nimeni pe lume nu seă ă ă ă

sinc#isise niciodat Bă

~ 69 ~



Paul Féval-fiul

>itând pentru moment situa ia oribil în care se afla) se l s prad miilor de gânduriţ ă ă ă ă în leg tur cu aceste întreb ri) când vaietele surde scoase de 5oniface îl readuser laă ă ă ă realitate!

@ 6 murimA gemea el pe un ton plâng re ! 6 murim amândoi aiciE în pu ul staAă ă ţ ă ţ ăE i din vina meaE ,aiA /ste groaznicA =ac m car n-a fi avut ideea absurd s câtigă ă ă ă bani de la tic losul la) n-am fi a2uns aiciEă ă

@ ?ataA îl întrerupse pe un ton dega2at P#ilippe) care p rea s se resemneze cuă ă cura2 în toat aceast aventur ! Patima ta nenorocit ne-a f cut s c dem amândoi într-ă ă ă ă ă ă ăo curs ) dar fie i f r ea i c#iar dac tu ai fi liber) mie tot nu mi-ar fi fost cu nimic maiă ă ă ă bine) deoarece s-ar fi inventat altceva ca s scape de persoana mea!ă

@ tunci nu-mi por i pic Bţ ă@ /u) s - i port pic B ;u) prietene) dimpotriv ) consider c mi-ai f cut un adev rată ţ ă ă ă ă ă

serviciu) punându-m în situa ia de a afla c am un duman de moarte!ă ţ ă@ i la ce- i folosete acum faptul c ai aflatB e7clam 5oniface cu o adev ratţ ă ă ă ă

disperare! ;u suntem) oare) ca i mor iBţ@ #oA f cu 5elleă -Rp0e) care nu se descura2a lesne) înainte de a ne considera

complet pierdu i) ar trebui s tim dac nu e7ist vreun mi2loc de a putea iei din gauraţ ă ă ă asta!

@ ,aiA Ce mi2loc ar putea e7istaB@ 9abar n-am i nu- i ascund c mi se pare al dracului de greu s -l g sim! Totui)ţ ă ă ă

cum niciodat nu trebuie s - i pierzi speran a) s c ut m! =e2a nu ne putem îndoi asupraă ă ţ ţ ă ă ă naturii locului în care ne afl m4 este o fântân pe trei sferturi astupat ) i care nu trebuieă ă ă

s aib mai mult de dou sprezece sau cincisprezece picioare adâncime! C#iar dacă ă ă ― ă adâncimea n-ar fi decât de un picior) cu ce-am fi mai câtiga i) de vreme ce singuraţ ieire este pe sus i-i înc#is ermeticBă

P#ilippe nu r spunse nimic) descura2area aceasta umplându-l de mil i) dac n-ar fiă ă ă fost întunericul) tovar ul s u l-ar fi v zut dând din umeri!ă ă ă

=e câteva clipe era ocupat s pip ie pere ii înc#isorii lor i îi sim ea foarte umezi!ă ă ţ ţcea ap ce se prelingea îl intriga! =up aprecierea lui) pânza de ap careă ă ă

alimentase cândva fântâna trebuia s fie acum mult mai 2os) sub nivelul la care se aflau)ă astfel încât nu putea produce picurarea! i noroiul acesta) în care se încleiaser trupurileă lor) avea) desigur o cauz mult mai direct !ă ă

Pe pip ite) începu s cerceteze care putea fi originea umezelii i a noroiului!ă ăLa un moment dat) apropiindu-i mâinile de fa ) mirosul tân rului soldat fuţă ă

nepl cut impresionat de du#oarea puturoas pe care o emanau!ă ă@ Ce putoareA zise) în c#ip de comentariu! 8iroase a canal!

~ 7 ~




cest cuvânt fu ca o str fulgerare pentru 5oniface) a c rui fire impresionabilă ă ă revenea la via tot atât de repede) pe cât de uor se l sa descura2at !ţă ă ă

@ 3ici c miroase a canalB e7clam el! tunci suntem salva i) dac un canal treceă ă ţ ă prin apropierea acestei fântâni!

@ ;-am spus asta!@ ;-are importan ) o spun eu) afirm ) redevenind complet st pân pe sine! Trebuieţă ă ă

s fie ramifica ia care traverseaz strada Fouarre! epede) s încerc m s ne d mă ţ ă ă ă ă ă seama la ce în l ime i pe care parte se afl conducta!ă ţ ă

ceste vorbe fiindu-i pe plac) P#ilippe îi relu pip ielile de-a lungul pere ilor i nuă ă ţ trecu mult pân s observe c erau mult mai umezi pe dreapta decât pe stânga!ă ă ă

@ m l murit de2a pe care parte se afl ) zise! poi) constatând c pietrele erau totă ă ă mai uscate pe m sur ce ridica bra ul) ad ug 4 i iat conducta!ă ă ţ ă ă ― ă

@ "n acest caz) la treab ) s nu pierdem timpul!ă ă"n lipsa s biilor) aveau fiecare) din fericire) câte un cu it care le servea la mas ! 6eă ţ ă

folosir de ele pentru a începe s desprind pietrele! =atorit infiltr rii continue)ă ă ă ă ă cimentul care îmbina pietrele era în parte sp lat i nu le trebui un efort prea mareă pentru a le scoate! "ntr-o or reuiser s e7trag zece pietre) realizând o desc#idereă ă ă ă destul de mare pentru a le permite trecerea!

=ar atunci d dur de zid ria canalului! vur nevoie de o a doua or pentru aă ă ă ă ă e7ecuta i aici o opera ie asem n toare i) deodat ) când o ultim piatr se desprinseţ ă ă ă ă ă aproape singur ) avur satisfac ia i cuvântul satisfac ie este) în acest caz) un termenă ă ţ ― ţ relativ de a fi inunda i de un v l negru i noroios a c rui n v lire puturoas umplu― ţ ă ă ă ă ă

pu ul!ţ Trei minute mai târziu) cei doi solda i puneau piciorul în conduct ! F r a fi uscat )ţ ă ă ă ă aceasta nu era totui acoperit decât de câteva degete de ap noroioas !ă ă ă

>rmar calea oferit de conduct pân la prima gur de vizitare ce le ap ru în fa aă ă ă ă ă ă ţ oc#ilor i) cu a2utorul unor crampoane de fier fi7ate în zid pentru a înlesni urcarea lasuprafa a solului) a2unser curând afar !ţ ă ă

5ucuria de a fi liberi nu-i împiedic s constate c amândoi) sub noroiul care-iă ă ă acoperea) nu mai aveau înf iare omeneasc !ăţ ă

6pre norocul lor) foarte aproape se afla o fântân ! >n sfert de or mai târziu) 5elleă ă -Rp0e i micul Passepoil reintegrau tab ra g rzilor franceze) nu înainte de a se fi cur ată ă ăţ cât mai bine cu putin !ţă

doua zi) la trei diminea a) regimentul lor p r sea Parisul) îndreptându-se vioi c treţ ă ă ă

5oemia!

~ 71 ~



Paul Féval-fiul

Cât fu drumul de lung) capcana c rora le c zuser victime cei doi prieteni nu încetă ă ă ă a le fi subiect de conversa ie! Ceea ce-i intrig cel mai mult era acea ciudat coincidenţ ă ă ţă

între aventura lor i întâlnirea cu b trânul! are la ordinele lui ac ionase SnaussBă ţ;u erau departe de a crede astfel) mai ales P#ilippe) care îi reamintea vocea

persona2ului cu care vorbea germanul) la câteva clipe dup c derea lor în fântân ) voceă ă ă care sem na atât de mult cu cea a necunoscutului de la Pontă -au-C#ange!

?ândind) pe bun dreptate) ca b trânul acela nu-i putuse decreta moartea dintr-oă ă simpl fantezie) tân rul îi punea o mul ime de întreb ri la care nu putea r spunde)ă ă ţ ă ă mirându-se cine era acel om i ce motiv) serios sau uuratic) îl putuse împinge s -lă condamne!

Când unitatea s militar se al tur armatei marealului de 6a7e) mintea luiă ă ă ă P#ilippe g si noi subiecte de gândire i aceast preocupare disp ru încetul cu încetul)ă ă ă deoarece trebuia s se concentreze asupra felului ui care s -i îndeplineasc îndatoririleă ă ă de soldat!

Capitolul + - Pe un turn

arealul #ot râse s cucereasc Praga care) fiind capitala 5oemiei) îi asiguraă ă ă supunerea mai multor alte orae importante!8Pentru a începe opera iile) atepta s i se al ture trupele de înt rire pe care leţ ă ă ă

ceruse! ceste trupe soseau în fiecare zi i) într-o s pt mân ) armata se m ri cu oă ă ă ă treime!

La *D noiembrie 1%&*) efectivul fiind complet) armata de asediu pornea asupraPrag i) fa de care se afla la o dep rtare de o duzin de leg#e!ă ţă ă ă

2ungând sub zidurile ei la data de *K noiembrie) noaptea) g rzile franceze primiră ă ordinul de a-i lua îndat m suri pentru darea asaltului!ă ă

egimentul celor doi ostai ai notri era comandat de colonelul C#evert) care aveade2a o reputa ie de bravur i îndr zneal ) reputa ie de altfel pe drept meritat )ţ ă ă ă ţ ă

deoarece lui) cât i) în bun parte) lui P#ilippe) i se dator ) succesul de care fuă ă încununat b t lia condus de mareal!ă ă ă ă

~ 72 ~




?arnizoana capitalei era alc tuit din trei mii cinci sute de oameni) perfect înarma iă ă ţ i dota i din plin cu muni ie! /ra deci de presupus c b t lia va fi fierbinte i c asedia iiţ ţ ă ă ă ă ţ se vor lupta din toate puterile pentru victorie!

adar) marealul) care avusese mai întâi inten ia s atace dumanul din fa ) seţ ă ţă #ot rî) pentru a micora pe cât cu putin pierderile) s foloseasc o stratagem care-iă ţă ă ă ă mai reuise în cazuri asem n toare!ă ă

6imul un atac furios într-un punct al oraului) înso it de un mare bubuit de artilerie)ă ţ apoi) în timp ce întreaga garnizoan se îndrepta c tre acel loc pentru a-i respinge peă ă agresori) d du ordin s se pun sc ri în partea opus i s se purcead imediat laă ă ă ă ă ă ă escaladare!

egimentul lui C#evert era în linie de atac!=e îndat ce fu trimis ordinul) colonelul i P#ilippe urcar treptele primei sc ri!ă ă ă=e-abia pusese C#evert piciorul pe meterez) c o santinel izolat îl amenin cu oă ă ă ţă

lovitur de baionet în plin corpJ dar baioneta se dovedi a nu-i fi atins inta i soldatulă ă ţ austriac) cu gâtul str puns de sabia lui P#ilippe) c zu greoi) f r a scoate un strig t!ă ă ă ă ă

@ 8ul umesc)ţ sergent ) spuse simplu colonelul C#evert! /ra important ca acest oms nu poat da alarma!ă ă

P#ilippe îi câtigase deci primul grad pe câmpul de lupt i) deoarece renumeleă s u de foarte bun mânuitor al spadei îl urmase în armat ) curând fu cunoscut subă ă numele de sergentul elle"#$eE

Toate trupele urmar îndemnul dat de colonelul g rzilor franceze i) în mai pu in deă ă ţ o or ) peste cinci mii de oameni p trunseser în ora!ă ă ă

6urprins pe neateptate) inamicul nu avusese timp s -i organizeze ap rarea i seă ă v zu obligat s predea armele) înainte de a fi putut combate!ă ăLa ziu ) locuitorii fur uimi i s -i vad oraul ocupat de armata francez ) a c reiă ă ţ ă ă ă ă

prezen nici m car nu o b nuiser J de armata francez ) care nu pierduse decât câ ivaţă ă ă ă ă ţ oameni) în simulacrul s u de atac!ă

=ar se împ car repede cu aceast înfrângere i) fie din calcul) fie din simpatieă ă ă ― deoarece nu erau deloc entuziasma i la gândul c sunt supuii împ r tesei 8ariaţ ă ă ă -

T#ereza f cur o mul ime de amabilit i înving torilor i îi g zduir cât putur de bine!― ă ă ţ ăţ ă ă ă ă Treizeci sau patruzeci de zile) cât timp trupele marealului au ocupat Praga)

5oniface fu fericit cum nu fusese niciodat !ăLocuitorii 5oemiei) indiferent din ce clas social ar fi f cut parte) erau mari amatoriă ă ă

de 2ocuri de noroc i b iatul) care studiase la repezeal diferitele lor 2ocuri) f cea partideă ă ă

interminabile) cât era ziua de lung ) adunând în felul acesta o droaie de duca i i deă ţ

~ 73 ~



Paul Féval-fiul

carolus%6) pe care îi punea cât mai adânc în buzunarele secrete) ascunse în vemintelesale!

vând alte gusturi) noul sergent f cea aproape zilnic e7cursii în afara oraului!ă"l atr gea îndeosebi un loc! /ra o colin înalt ) situat la o zvârlitur de b deă ă ă ă ă ăţ

metereze i de pe creasta c reia cuprindeai cu oc#ii o privelite minunat !ă ă"n vârful acestei coline se afla un turn vec#i) în ruine i acoperit de muc#i) ce dată

probabil de mai multe secole i care) prin înf iarea sa ar#aic ) marea farmecul locului!ăţ ăCu toate c toamna se apropia de sfârit) temperatura era foarte blând i tân rul)ă ă ă

c ruia îi pl cea s viseze) luase obiceiul s se duc în fiecare sear s se aeze lângă ă ă ă ă ă ă ă acel monument antic) pentru a r mâne o or sau dou s contemple splendidaă ă ă ă panoram ce i se desf ura la picioare!ă ă

colo) în fa a frumuse ilor naturii) uita pentru o clip golul din e7isten a sa i se l saţ ţ ă ţ ă leg nat de speran a într-un viitor fericit!ă ţ

"ntr-o dup -amiaz ) când tocmai se instalase în locuit s u obinuit i) pe 2um tateă ă ă ă întins pe iarb ) îi l sa privirile s alerge la întâmplare asupra muntelui) ceva îi atinseă ă ă um rul i) imediat) la picioare i se rostogoli o and ra de piatr ) mare cât o nuc !ă ţ ă ă ă

idic repede capul pentru a vedea de unde provenea acel neobinuit proiectil iă z ri) c#iar deasupra lui) cum unul dintre enormele creneluri ce împodobeau turnul oscilaă pe soclul s u de granit) p rând a fi micat de o mân invizibil ) pentru a c dea apoi înă ă ă ă ă gol!

=e-abia avu timp s se ridice i s fac un salt în l turi pentru a nu fi atins de acelă ă ă ă bloc greu care veni s se înfig în p mânt) c#iar în locul pe care-l ocupase cu o clip maiă ă ă ă

înainte!=ac aten ia nu i-ar fi fost atras de ciobul premerg tor) s-ar fi zis cu el i) într-oă ţ ă ă secund ) trupul lui n-ar mai fi format decât o gr mad de oase i carne mutilat !ă ă ă ă

Presim i îndat c i se întinsese o curs i c aceasta trebuia s aib vreo leg turţ ă ă ă ă ă ă ă ă cu cea c reia îi fusese victim la Paris! m al unor decizii rapide i energice) P#ilippe seă ă #ot rî s se încredin eze pe loc) urcând în vârful turnului unde) f r îndoial ) vaă ă ţ ă ă ă descoperi cauza c derii crenelului!ă

Intrarea în monument se f cea printr-o desc#idere scund ) de mult v duvit deă ă ă ă batantul s u i care nu mai oferea decât o gaur ce se c sca neagr i în care creteau)ă ă ă ă din abunden ) b l rii i ierburi!ţă ă ă

F r ezitare) intr cu sabia în mân i nu întârzie s se loveasc de primele trepteă ă ă ă ă ă ale unei sc ri ce se în l a în spiral ! "n ciuda numeroaselor trepte sparte) urc repedeă ă ţ ă ă

scara i iei pe o teras de apteă -opt picioare p trate) unde) la început) i se p ru a nu fiă ă nimeni) ceea ce îl surprinse!

1 7arolus4 moned divizionar ) al iat cu argint) emis de Carol al ,II I- lea! $n!t!(ă ă ă ă

~ 74 ~




"ntr-adev r) nu putea admite c blocul masiv de piatr ) care fusese cât peă ă ă -aci s -lă ucid ) se desprinsese de la sine) iar pe de alt parte) putea uor s constateă ă ă imposibilitatea material ca oricine ar fi fost acolo s fi putut fugi înainte de sosirea saEă ă doar dac nu era neam de maimu !ă ţă

Pe când încerca s -i e7plice aceast ciud enie z ri) înf urat în 2urul unui crenel)ă ă ăţ ă ă ă o fâie de stof de culoarea zidului) a c rei prezen în acel loc i se p ru destul deă ă ţă ă suspect ! tunci) apropiindu-se) v zu c era una dintre acele centuri care fac parte dină ă ă ec#ipamentul unor companii libere) din cele scutite de impozit!

=up ce constatase acest lucru) se aplec în afar pentru a vedea ce putea să ă ă ă însemne) când se pomeni nas în nas cu un individ ce atârna în afara turnului) inându-seţ cu mâinile de centur i cu picioarele vârâte într-o mic adâncitur format de o piatră ă ă ă ă lips ! Individul nu era altul decât 8at#ias Snauss!ă

@ #A Tic losule) îi strig ) amintindu-i deodat clipele nepl cute petrecute înă ă ă ă fântâna din strad Fouarre! sta este a doua oar c atentezi la via a meaA /i) bineA ;-oă ă ă ţ s mai atentezi i a treia oar !ă ă

i se arunc iute c tre spate) pentru a t ia centura) zvârlindu-l astfel pe mizerabil laă ă ă p mânt) unde) în mod inevitabil) avea s se zdrobeasc !ă ă ă

=ar Snauss era mai pu in greoi decât ar fi l sat s se presupun dimensiunile lui i)ţ ă ă ă f r a-i da timp s -i pun planul în aplicare) se urc pe teras cu o agilitateă ă ă ă ă ă surprinz toare!ă

@ #aA Credeai c-ai pus de2a mâna pe mine) micu ule) zise râzând cu r utate) înţ ă timp ce lu pozi ia de gard ) clar e nevoie de cineva mai mec#er ca tine ca s -l prindă ţ ă ă ă

pe amicul 8at#iasE i dimpotriv ) eu sunt cel care te-am prins! /i) #aiA ;-o s te las să ă ă atep i! mic eap de o el în pielea ta i totul va fi sfâritEţ ă ţ ă ţ"nainte de a fi terminat vorba) spada lui P#ilippe o întâlnise pe a sa!?ermanul acesta r u era un mânuitor de spad destul de dibaci i netiind)ă ă ―

desigur) c tân rul devenise o for de temut într-ale scrimei) dup plecarea lui de laă ă ţă ă sala lui Passepoil) care precedase cu mult epoca în care P#ilippe îi câtigase reputa iaţ

putea crede efectiv c victoria va r mâne a lui!― ă ă6ergentul îi ar t repede c se înela!ă ă ă@ 8-ai prins) zici) tâl#aruleB ,om vedea noi! 9ai) pareaz-o pe astaA spuse) dându-i o

lovitur cu vârful spadei) care îi travers pulpa! sta este pentru a te preg ti s maiă ă ă ă primeti alta) pe care i-o voi da) într-o clip ) drept în piept!ţ ă

@ Godferdam! r cni Snauss! s te tai în buc ele) puioruleEă ă ăţ

@ 8ai pareaz A continu adversarul s u) str pungându-i cealalt pulp !ă ă ă ă ă ă=e data aceasta germanul nu mai râdea!

~ 75 ~



Paul Féval-fiul

ecunoscuse acum superioritatea de necontestat a MpuioruluiM i sim ea c este laţ ă discre ia lui!ţ

tunci începu s se retrag ) rotindu-se în 2urul terasei!ă ă6ergentul îl urm ri) intindu-l cu vârful sabiei între oc#i) f r a-i l sa o clip deă ţ ă ă ă ă

r gaz!ăFrica se întip rea pe tr s turile lui Snauss) care c p tau o culoare p mântie!ă ă ă ă ă ă@ cum tremuri) zise P#ilippe! ;u eti bun decât s f ptuieti crime din umbr i laă ă ă

ad post de orice pericolE i dac ) de data aceasta) ai consim it s te foloseti de armaă ă ţ ă ta) ai f cut-o pentru c credeai c m vei învinge uorE mai bine zis) c m vei asasina!ă ă ă ă ă ă

;ici nu-i terminase bine vorba) c v zu bra ul stâng al nemernicului întinzându-seă ă ţ brusc) în timp ce un obiect îi trecea) cu o str fulgerare) prin fa a oc#ilor!ă ţ

Tic losul) profitând de faptul c oc#ii adversarului s u i se concentraser asupraă ă ă ă c#ipului) apucase un pumnal ce-i atârna prins de centur i tocmai i-l aruncase spre cap!ă

=ar lama) greit intit ) nu f cuse decât s ating uor obrazul) l sând doar oţ ă ă ă ă ă brazd sub ire!ă ţ

@ ,ezi c spun adev rulA strig sergentul) a c rui mânie) departe de a se m ri) p ruă ă ă ă ă ă c se calmeaz dup aceast ac iune la ! veam înc naiva omenie de a vrea s teă ă ă ă ţ ă ă ă cru ) dar tu singur i-ai semnat condamnarea! ceasta va fi ultima fapt rea pe care o veiţ ţ ă fi s vârit! ,oi cur a p mântul de un tâl#ar ca tine i o s - i lipesc de cerul gurii limbaă ăţ ă ă ţ asta mincinoas !ă

3icând acestea) printr-o biciuire viguroas ) smulse spada din mâinile teutonului)ă f când-o s zboare peste creneluri!ă ă

5uzele lui Snauss d dur drumul unui val de sânge i el scuip câ iva din i) înainteă ă ă ţ ţ de acadea pe spate) ca mort!, zându-l nemicat i f r suflare) P#ilippe) în c#ip de discurs funebru) spuse4ă ă ă@ ;ici bra ul t u de uciga) nici limb ta tic loas nu vor mai face nim nui r u! Iarţ ă ă ă ă ă ă

r m i ele tale vor avea ca mormânt m runtaiele corbilor) dac totui acetia nu se temă ă ţ ă ă c s-ar putea otr vi!ă ă

poi) p r si turnul i se întoarse la Praga) pentru a-i povesti lui 5onifaceă ă întâmplarea!

@ PerfectA încuviin prietenul s u) aflând despre eveniment! "n felul acesta) nu maiţă ă ai a te teme de nemernic! Totui) deoarece tiu c n-a ac ionat în numele lui) te sf tuiescă ţ ă ca) pe viitor) s fii cu mai mare b gare de seam c niciodat !ă ă ă ă ă

8icul Passepoil îi înc#eie recomand rile prin urm toarea gândire profund 4ă ă ă

@ =in p cate) cei de teapa lui Snauss nu lipsesc) pentru cine vrea s -i pl teasc !ă ă ă ăPe moment) fiind st pânit de indignare) inten ia sergentului fusese) aa cum amă ţ

ar tat) s lase cadavrul germanului prad p s rilor carnivore) foarte numeroase în aceaă ă ă ă ă

~ 76 ~




regiune! doua zi) revenit la sentimente mai omeneti) #ot rî) totui) s -l îngroape! Cumă ă 5oniface se oferise s -l a2ute la aceast treab funebr ) în zori plecar amândoi spreă ă ă ă ă turn i urcar pe teras !ă ă

=ar un fapt ciudat îi uimi peste m sur 4 corpul lui 8at#ias disp ruse! Fusese) oare)ă ă ă luat de complici) sau tic losul) nefiind r nit de moarte) reuise s fug Bă ă ă ă

Cu toate cercet rile pe care le f cur ) nu putur afla r spunsul la întreb rile lor!ă ă ă ă ă ă

U U U

2ungând la acest pasa2 al propriei istorii) pe care am crezut c este bine s-oă povestim în locul lui) sergentul 5elle-Rp0e t cu) dar v zând c oc#ii lui Cocardasse îlă ă ă priveau înc întreb tori) ad ug 4ă ă ă ă

@ m terminatE =e atunci n-am mai trecut prin nici o aventur nepl cut i abiaă ă ă cu o or în urm ) eram îndrept it s cred c cei ce doreau s -mi scurteze zilele)ă ă ăţ ă ă ă descura2a i de lipsa de succes a încerc rilor lor) s-au resemnat s m lase s tr iescJ darţ ă ă ă ă ă lovitura de pumnal care a pus cap t încruci rii noastre de arme) precum i agresiuneaă ă de la #an mi-au demonstrat cât de amarnic m înelam i c acel Snauss este cum nu seă ă poate mai viu! durat mult) este drept) pân când s -mi dea o dovad a e7isten ei sale!ă ă ă ţ =ar este evident c acest lucru se datoreaz numai faptului c ) pân astă ă ă ă ă-sear ) nu aă g sit un nou prile2 de a m ataca) inând seama de precau iile pe care mi le-am luată ă ţ ţ

întotdeauna i de pruden a e7cesiv de care m-am l sat condus în toate ac iunile mele!ţ ă ă ţ Iat totui c o singur clip de sl bire a vigilen ei i-a fost de a2uns pentru a m lua peă ă ă ă ă ţ ă

nepreg tite! i acum) b trâne) îmi cunoti povestea de la un cap t la cel lalt! =acă ă ă ă ă în elegi ceva din ea) iţ ţ -a fi foarte recunosc tor dac mi-ai spune o vorbuli ) fiindc ) dină ă ţă ă partea mea) eu nu în eleg o iot !ţ ă

Cocardasse nu prea întrerupsese povestea tovar ului s u! 6e mul umise să ă ţ ă puncteze) prin scurte e7clama ii) pasa2ele cele mai izbitoare) p rând deosebit deţ ă interesat de toate câte le auzea!

Pe de alt parte) când tân rul a2unsese cu povestirea la întâlnirea cu b trânul celă ă ă înalt) interesul lui se dublase i) începând din acea clip ) profitând de lumina blând aă ă stelelor) îl cercetase cu privirea pe povestitor) încercând) la rândul s u) s g seasc peă ă ă ă tr s turile lui) de care pân atunci nu se sinc#isise) o asem nare cu o persoan pe careă ă ă ă ă o cunoscuse cândva! emarcase i el diversele intona ii ale vocii) care în mai multeţ rânduri îi reamintiser pe cele ale unui alt glas ce-i r sunase odinioar în urec#i!ă ă ă

=up ultimele cuvinte ale sergentului) r mase o clip pe gânduri) apoi spuse) ca iă ă ă cum ar fi cump nit lucrurile4ă

~ 77 ~



Paul Féval-fiul

@ Toate câte mi le-ai povestit) îmi par) ca i ie) putiule) de-a dreptul e7traordinareţ i) într-adev r) nu iă ţ -a putea oferi nici o e7plica ie! ;-ar fi decât o cale pentru a vedeaţ mai limpede în toat treaba asta) fir-ar ea s fie) de soart tic loas A r trebui s afl mă ă ă ă ă ă ă cine este acel b trân care i s-a adresat în a2unul plec rii tale i în solda c ruia se aflaă ţ ă ă individul Snauss!

@ 6unt i eu de p rerea dumitale) dar cum s proced mBă ă ă@ ;u l-ai rev zut niciodat Bă ă@ ;iciodat !ă@ Cel pu in) î i reaminteti c#ipul lui) înf iarea lui general Bţ ţ ăţ ă@ Foarte bine!@ tunci) descrie-mi-l) cunosc o gr mad de lumeEă ă@ /ra un b rbat înalt i) atât cât mi-am putut da seama) între aizeci i cinci)ă

aptezeci de ani) cu c#ipul slab i foarte palid!@ #aaA C#ip slab i foarte palidB@ Cu oc#i cenuii-verzui) înfunda i în orbite i care) îmi amintesc) nu p reau preaţ ă

sinceri!@ i în afar de asta) nimic deosebit la elBă@ teapt ) s cautE 9mmA Capul înclinat mereu pe um rul stâng) ca i cum ar fiă ă ă

avut gât de lup) sau ceea ce se numete un nerv scurtat! >neori) încerca s -l ridice) dară rec dea) de la sine) în pozi ia ini ial !ă ţ ţ ă

@ Pe =umnezeul meuA Ce-ar fi s fie acel bun domn de PeyrollesBA opti Cocardasseă în a #arte! /ste descrierea fidel a mutrei lui de tic losE i trupul nu i-a fost reg sit înă ă ă

cimitirul 6aint-8agloire) între cel al lui 8ontaubert i al lui TaranneAEpoi) cu glas tare4@ i purta veminte bogate) aa ai spus) credB@ =a4 costum de catifea neagr cu broderii în fir de aur i nasturi de briliante!ă@ 5i2uteriiB@ 8ulte inele pe degete!@ Inele pre ioaseBţ@ =esigur! 8ai ales unul dintre ele) cu o singur piatr mare) t iat în form deă ă ă ă ă

piramid pe care-l purta pe mâna dreapt i care m orbea cu str lucirea lui!ă ă ă ă@ Pe to i =umnezeiiAE oc rî pentru sine ostaul) el este) tic losul meu) fostulţ ă ă

intendent al lui ?onzagueE diamantul acela este cel pe care l-a primit de la prin pentruţ c a r pit-o pe domnioara uroreE i eu) care l-am v zut c zând) cu gâtul str puns deă ă ă ă ă

spada cavaleruluiAE Cum o fi reuit s scapeBE =ar atunci) totul se e7plic ) i acum nuă ă mai am nici o îndoial cu privire la identitatea putiului acestuiaE Peyrolles îlă recunoscuse c fiindE #A =ac a putea vorbiAă ă E

~ 78 ~




@ /i bine) b trâne) semnalmentele acestea î i pot slu2i la cevaBă ţM#A dac-a putea vorbiEM) repet în gând Cocardasse) uitând s -i r spundă ă ă ă

tân rului) Mc ci este limpede c esteă ă ă elE nu poate fi decât el) cel care se afl aici) în fa aă ţ meaE celeai tr s turi) aceeai voce) aceeai for ca i a tat lui s uE i) pe lângă ă ţă ă ă ă toate acestea) aceeai e7presie de mândrie i de bun tate totodat E =ar înc nu pot s -ă ă ă ăi spun nimic! 8ai înainte) trebuie s m sf tuiesc cu domnul de C#averny! Pe =umnezeulă ă ă meuA Ce mul umit va fi doamna urore!Mţ ă

@ ? seti cevaB întreb din nou sergentul) care credea c b trânul soldat eraă ă ă ă ocupat cu trecerea în revist a tuturor c#ipurilor pe care le cunotea!ă

@ Pe cinstea mea) nu) r spunse acesta) nu v d pe nimeni c ruia s i se potrivească ă ă ă ă înf iarea pe care mi-ai descris-oE i-mi pare r u) fir-ar al naibiiA Pentru c altminteri)ăţ ă ă

iţ -a fi putut da indica ii folositoare! Te sf tuiesc totui s nuţ ă ă - i pierzi speran a! 6eţ ţ întâmpla adesea c ) tocmai atunci când te atep i mai pu in) lucrurile s se clarifice caă ţ ţ ă prin farmec!

@ ;u pierd deloc speran a) dar m tem s nu treac ceva timp pân s soseascţ ă ă ă ă ă ă acea clip ) replic tân rul) râzând!ă ă ă

@ Cine tieB pronun Cocardasse pe un ton enigmatic!ţă@ 9mA Cine tieB /ste destul de neclar! Trecuse de2a câtva timp de când cei doi

ostai a2unseser în tab r i continuaser s mearg pe aleea central !ă ă ă ă ă ă ă@ >nde eti cantonat) b trâneB întreb sergentulă ă !@ colo) r spunse profesorul de arme) ar tând spre un loc) în dep rtare!ă ă ă@ A Cu veteraniiB

@ Te mir ) nuBE i tuBă@ /u) aici) la doi pai) la regimentul trei al g rzilor franceze!ă@ 6untem destul de departe unul de cel lalt) dup câte v d!ă ă ă@ "ntr-adev r i) f r îndoial ) din cauza asta nu neam întâlnit pân acum!ă ă ă ă ă@ Firete! =ar acum) c ne tim locurile respective) sper c ne vom vedea adesea)ă ă

spuse P#ilippe! =e altfel) cred c lupta pe care am sus inut-o împreun împotriva luiă ţ ă Snauss i a acoli ilor s i ne-a f cut prieteni) nu-i aaBţ ă ă

@ 5a c#iar nite prieteni buni) cel pu in eu aa spun! 3 uAţ ă@ 6pune-o i pentru mine) f r team de a te înela!ă ă ă@ tunci) bate palma) sergent 5elle-Rp0e! ;im nui nu i-a p rut vreodat r u s fieă ă ă ă ă

prietenul lui Cocardasse!@ ;ici nu m îndoiesc) r spunse tân rul) strângând cu putere mâna pe care i-oă ă ă

întindea profesorul de arme!@ i nu mai târziu decât mâine) dup trecerea în revist a trupelor) o s fac oă ă ă

plimbare pân la cortul t u) s st m pu in de vorb ) dac totui nu te sup r cu ceva!ă ă ă ă ţ ă ă ă ă

~ 79 ~



Paul Féval-fiul

@ =impotriv ) îmi vei face o mare pl cere) ca i lui 5oniface) c ruia) înc de astă ă ă ă ă-sear ) îi voi anun a venirea dumitale!ă ţ

@ tunci) pe mâineA@ Pe mâine!

Capitolul +I - Tab raă

ab ra era situat pe o câmpie întins ) care m rginea oraul stende de la sudă ă ă ă pân la vest! "n mi2loc) se aflau regimentele regale) alc tuite numai din gentilomi!ă ă poi) în 2urul lor se grupau celelalte corpuri de trupe) companiile de voluntari)

companiile libere scutite de impozit) cele ale veteranilor i) în sfârit) la marginea ceamai îndep rtat ) câteva bande de solda i str ini) de toate na ionalit ile i din toateă ă ţ ă ţ ăţ treptele sociale) printre care predominau teutonii!

T"n general) aceste bande nu erau decât o adun tur de neispr vi i) oameni gata deă ă ă ţ

orice f r delege) goni i din rile lor pentru tic loii repetate i care) nemaitiind ce să ă ţ ţă ă ă fac ) se refugiaser în Fran a! "n vreme de r zboi) erau folosi i pentru c se ad ugau laă ă ţ ă ţ ă ă num r i se aruncau cu destul cura2 în lupt ) dar erau dispre ui i i inu i) pe cât cuă ă ţ ţ ţ ţ putin ) la distan !ţă ţă

=in rândurile acestora îi recrutase Snauss sc pat în mod miraculos de p s rile― ă ă ă carnivore de pe turnul din Praga pe cei apte nemernici împotriva c rora trebuiser s― ă ă ă se apere sergentul i Cocardasse!

Cu cincisprezece zile înaintea evenimentelor pe care le-am relatat) armata primiseordin s p r seasc regiunea i s se întoarc în Fran a!ă ă ă ă ă ă ţ

=ar deoarece epoca plec rii nu fusese deplin precizat ) solda ii duceau o viaă ă ţ ţă ti#nit ) cuprini fiind de pe acum de un soi de nostalgie anticipat pentru acel frumosă ă inut al Flandrei unde) de cinci luni) în ciuda lipsei frecvente de mâncare i de bani) seţ

bucuraser totui i se bucurau înc de atâtea ore încânt toare!ă ― ă ― ă"n afar de aceasta) ateptau ca efii lor s le dea e7emplul!ă ăi) trebuie s-o spunem) efii nu se gr beau deloc s -i fac baga2ele i nici nu aveauă ă ă

de ce!

=e îndat ce la Paris sosise vestea despre apropiata întoarcere a trupelor)ă numeroase rude i prieteni ai ofi erilor veniser la stende pentru a petrece împreunţ ă ă cu ei pu inul timp cât mai aveau s r mân în tab r !ţ ă ă ă ă ă

~ 8 ~




Cei mai mul i dintre vizitatori veniser înso i i de so iile) fiicele) surorile lor) ba c#iarţ ă ţ ţ ţ de metresele lor) toate dornice s vad soldatul pe câmpul de b t lie i încon2urat deă ă ă ă toate ec#ipamentele sale de r zboinic) ele care nu-l v zuser niciodat decât f cândă ă ă ă ă parad în saloane) sau zgâriind cu sabia pava2ul oraelor) în c utarea vreunei aventuri ceă ă nu avea nimic belicos!

adar) aceste frumoase curioase mi se saturau s priveasc miile de lucruri noi ceă ă se ofereau oc#ilor lor) trecând prin cantonamente f r a se teme de promiscuitateaă ă solda ilor) intrând în corturi pentru a-i surprinde în intimitate) sco ând ipete de spaimţ ţ ţ ă la vederea main riilor ucigae i neputând rezista dorin ei de a trage o împuc tur cuă ţ ă ă mâinile lor albe ce abia puteau ine musc#eta! Cu un cuvânt) interesându-se de toate)ţ vrând s tie totul i tr ind) pentru o clip ) c#iar via a gazdelor lor!ă ă ă ţ

=in când în când) pentru a varia pl cerile) li se prezentau str lucite parade deă ă cavalerie) turniruri eroice la care) la fel ca pe timpuri) ele decernau coroane celor mai― valoroi sau li se d dea prile2ul s asiste la un simulacru de lupt ) care reproducea cu― ă ă ă fidelitate una dintre faptele de arme ce avuseser loc în timpul campaniei i care)ă deseori) d dea o asemenea impresie de realitate) încât doamnele tremurau de spaim iă ă erau gata-gata s leine ceea ce nu le împiedica s fie lacome de astfel de spectacole!ă ― ă

"n mi2locul acestor multiple distrac ii) zilele fugeau f r a fi luate în seam ) i to i seţ ă ă ă ţ gândeau din ce în ce mai pu in la plecare!ţ

5a) poate) nimeni nu s-ar mai fi gândit deloc) dac ministrul de r zboi) mirat) peă ă bun dreptate) c nu vede nici o trup ivindu-se la orizont) nu l-ar fi rugat) în modă ă ă neoficial) pe domnul de C#averny) care îi era prieten) s se intereseze la comandantul-ă

ef despre motivele acelei întârzieri de neîn eles!ţcesta) plecându-se cu pl cere acestei dorin e) pornise de îndat pe drumul spreă ţ ă stende) luând cu el pe marc#iz i pe fiica sa) pentru a le face s profite de neateptataă ă c l torie de pl cere!ă ă ă

Lucrurile îi surâdeau cu atât mai mult marc#izului) cu cât tia c va întâlni acolo peă un anume gentilom) contele de Fonty) în care îi punea mari speran e în leg tur cuţ ă ă c s toria lympei!ă ă

"nainte de a pleca la armat ) adic în urm cu opt luni) domnul de Fonty p ruse)ă ă ă ă într-adev r) foarte impresionat de frumuse ea tinerei fete i îl l sase s în eleag c nu i-ă ţ ă ă ţ ă ăar fi displ cut s -i devin ginere!ă ă ă

i contele era o partid splendid 4 îndea2uns de nobil) primit foarte bine la Curte)ă ă unde avea numeroase rela ii) se bucura) pe lâng toate astea) de o avere imens !ţ ă ă

Cu adev rat) nu se putea spera un so mai nimerit! Cel pu in) aceasta era p rereaă ţ ţ ă marc#izului! a încât voia ca) în timp ce-i îndeplinea misiunea pe lâng comandatul-ă

~ 81 ~



Paul Féval-fiul

ef) s se asigure dac domnul de Fonty se mai afla în aceleai dispozi ii matrimonialeă ă ţ fa de copila sa!ţă

lympe) pe care mama s o prevenise cu discre ie în leg tur cu acestea) nuă ţ ă ă spusese nici da) nici nu) neavând) de altminteri) o idee prea limpede cu privire lac s torie!ă ă

eac ie care îi permisese domnului de C#averny s presupun c fiica sa) ca unţ ă ă ă copil respectuos) nu va ridica nici o obiec ie când domnul de Fonty îi va fi prezentat caţ so !ţ

i poate c lucrurile s-ar fi petrecut în acest fel) dac accidentul survenit pe drumă ă nu ar fi adus-o pe copil în fa a sergentului P#ilippe i) descoperind ce este dragostea)ă ţ aceasta nu ar fi a2uns s constate cât de indiferent îi era contele!ă

m v zut c sentimentul dragostei pusese st pânire pe inima sa atât de brusc i deă ă ă puternic) încât îi gonise somnul i c#iar o împinsese ca) din instinct) s alerge în a2utorulă tân rului! a c nu mai putea fi vorba de-a o c s tori cu domnul de Fonty! /ste drept că ă ă ă ă cel pe care-l iubea era de o condi ie mult mai 2oas decât a sa) dar fiind cu totulţ ă sub2ugat de pasiunea ce o cuprinsese) acest am nunt nu avea nici o importan în oc#iiă ă ţă s iJ i se l sa leg nat de cele mai dulci visuri) fiind sigur ) dinainte) c oricare ar fiă ă ă ă ă ă obstacolele care îi separau) vor reui totui s se apropie unul de cel lalt!ă ă

=omnul i doamna de C#averny se trezir târziu în diminea a ce urm sosirii lor laă ţ ă #an! =e dou ore bune) surugiul C#ampagne îi atepta cu o nou tr sur de pot ) aiă ă ă ă ă c rei cai trop iau de ner bdare! =up ce au pl tit cu d rnicie ospitalitatea ce le fuseseă ă ă ă ă ă

oferit la 2upânul Picavez) s-au urcat în tr sur ) pornind spre stende!ă ă ă/i ignorau evenimentele din seara precedent ) deoarece #angiul se ferise s li leă ă aduc la cunotin ) de team s nu-i fac o p rere greit despre casa lui!ă ţă ă ă ă ă ă

=e altfel) omul avusese precau ia de a face s dispar orice urm a luptei) ducândţ ă ă ă cadavrele mercenarilor) cu a2utorul unor c ru e în trecere) pe câmpul s u de orz) până ţ ă ă când avea s ob in autoriza ia pentru îngroparea lor acolo!ă ţ ă ţ

Pentru a a2unge la stende) erai obligat s treci pe lâng acel câmp!ă ăCând domnul de C#averny a2unse în apropiere) se întâlni cu mai mul i ofi eri iei i laţ ţ ţ

plimbare) printre care se afla domnul de Fonty! dubl e7clama ie le âni de pe buze4 se recunoscuser deodat !ă ţ ţ ă ă@ 3 uA =omnule marc#iz) spuse contele înaintând! Iat ) cu adev rat) o surpriză ă ă ă

fericit ! =umneavoastr aici) cu doamna marc#iz i cu domnioara lympeA Ce vântă ă ă

bun v-a putut aduce pe aceste meleaguri îndep rtateBă=omnul de C#averny îi împ rt i scopul c l toriei sale!ă ă ă ă

~ 82 ~




@ #A =eci pentru astaA zise contele! 8inistrul crede poate c ne plictisimB 6eă îneal amarnic! Petrecem) dimpotriv ) clipe foarte pl cute! Pute i s aprecia i singur!ă ă ă ţ ă ţ

i domnul de Fonty înir ) în am nunt) pl cerile care le umpleau zilele!ă ă ă@ C#iar ast zi) continu ) urmeaz s avem un mare turnir) la care vor lua parte maiă ă ă ă

mul i gentilomi dintre cunotin ele dumneavoastr E i sluga dumneavoastr ! =ac nuţ ţ ă ă ă m-a teme c a fi indiscret luându-v aa) pe nepus mas ) v-a invita s asista i)ă ă ă ă ă ţ

împreun cu aceste doamne! m fi cu to ii) v rog s crede i) foarte onora i prină ţ ă ă ţ ţ prezen a dumneavoastr !ţ ă

@ =ar cu mare pl cere) încuviin domnul de C#averny care) rev zându-l pe conteă ţă ă dup o absen destul de îndelungat ) nu voia s -l trateze cu refuz înc de la prima luiă ţă ă ă ă cerere! La ce or are loc turnirul acelaBă

@ La ora dou !ă@ 5ineJ acum este unsprezece! ;e vom duce la stende) ne vom cur a doar deăţ

praful c l toriei i) la ora stabilit ) vom fi la tab r !ă ă ă ă ă@ 6unte i cât se poate de amabil) domnule marc#iz! Cu siguran ) toat lumea îmiţ ţă ă

va mul umi pentru faptul de a fi ob inut din partea dumneavoastr aceast promisiune!ţ ţ ă ăpoi) salutând pe domnul de C#averny i pe cele dou doamne) se real tură ă ă

camarazilor s i) iar cei trei îi continuar drumul!ă ă=omnul de Fonty) care se apropia de treizeci de ani) era un b rbat înalt) cu oă

statur robust i cu tr s turi îndea2uns de regulate! =ar aceste avanta2e fizice erauă ă ă ă singurele cu care se putea mândri) deoarece spiritul s u era dintre cele mai mediocre!ă Foarte încrezut din cauza noble ei lui) care era totui relativ recent dat doar de laţ ă ― ă

bunicul s u) un financiar îmbog it se l uda cu orice prile2 i ducea pe loc mâna laă ăţ ― ă spad ) când i se p rea c nu i se acord respectul la care credea c are dreptul! Pe lângă ă ă ă ă ă acestea) era dispre uitor) t ios cu oamenii de condi ie modest ) pe care îi trata ca peţ ă ţ ă nite fiin e dintr-o specie inferioar fa de a lui!ţ ă ţă

=up cum se vede) nu era o pas re rar ) orice ar fi gândit domnul de C#averny!ă ă ăren unde urma s aib loc competi ia anun at de domnul de Fonty fuseseă ă ă ţ ţ ă

amena2at pe platforma de în l are a stindardului! Trepte) dispuse în amfiteatru de-aă ă ţ lungul unei laturi) erau destinate s g zduiasc pe doamne i pe gentilomi) pe ofi eri sauă ă ă ţ pe vizitatori! =e cealalt parte) o barier ) înalt pân la talie) fusese ridicat pentru aă ă ă ă ă re ine în spatele ei trupa autorizat ) ca întotdeauna) s se bucure de spectacol!ţ ― ă ă

"nc de la orele dou sprezece i 2um tate) toate treptele erau de2a ocupate de oă ă ă mul ime elegant ) în care sclipeau armonios toaletele feminine) amestecate cuţ ă

uniformele i vemintele masculine! Trei locuri fuseser p strate libere) în centru) pentru familia de C#averny) a c reiă ă ă

sosire fusese repede cunoscut !ă

~ 83 ~



Paul Féval-fiul

Cu pu in înainte de ora dou ) marc#izul fu v zut ap rând) împreun cu so ia i fiicaţ ă ă ă ă ţ sa!

=omnul de Fonty) care îi z ri de îndat ) merse în întâmpinarea lor i le servi dreptă ă g#id pân la locul ce le fusese rezervat!ă

Trecând printre rândurile de spectatori) cele dou femei culeser multe omagiiă ă m gulitoare!ă

8arc#iza avea totui aproape treizeci i opt de aniJ dar numai actul s u de natereă ar fi putut da la iveal acest secret) c ci anilor le pl cuse s treac peste ea f r a-iă ă ă ă ă ă ă l sa urma) ba c#iar) ad ugând frumuse ii sale ciudate o finisare) o des vârireă ă ţ ă deosebit !ă

Cât despre lympe) ea era o persoan gra ioas i delicat ) ale c rei prim veri îiă ţ ă ă ă ă înfloreau pe c#ip! 6ângele spaniol pe care-l motenise de la mama s îi poleise epidermaă cu o nuan cald i roiatic ) îi întunecase bogatul p r cu refle7e rocate i îi pusese înţă ă ă ă oc#i o flac r arz toare) dar toate acestea erau îmblânzite) îndulcite) de sângele maiă ă ă potolit al tat lui s u!ă ă

=omnul de Fonty) prevenitor) curtenitor) nu ascundea pl cerea pe care o resim eaă ţ aflându-se lâng ea) iar marc#izul) care îl observ ) era cu adev rat tentat s -l considereă ă ă ă de2a drept ginere!

@ =raga mea Flor) îi spuse înso itoarei sale) dup p rerea mea) începând de ast zi)ţ ă ă ă nu vom mai avea nevoie s c ut m o partid pentru lympe! Privete numai la conte!ă ă ă ă

@ a creziB zise marc#iza care) la rândul s u) remarcase asiduit ile domnului deă ăţ

Fonty) dar constatase i c ) prin r ceala i rigiditatea inutei sale) fiica s nu p rea s fieă ă ţ ă ă ă peste m sur de m gulit de aceste aten ii!ă ă ă ă ţ@ /i) daA Felul în care contele o privete pe copila noastr nu are alt scop) după ă

mine) decât acela de a încerca s -i ob in mâna!ă ţ ă@ "ntr-adev r) aa trebuie s fie) r spunse marc#iz ! Totui) dac tot suntem laă ă ă ă ă

acest capitol) ar fi mai potrivit s tim) mai întâi) dac tinerii se plac reciproc!ă ă@ =ac se placBA "nc o dat ) uită ă ă ă-te la domnul de Fonty! Cât despre lympe) vei

recunoate c ar fi foarte n zuroas dac nu i-ar pl cea contele! /ste tân r) bine f cută ă ă ă ă ă ă i) mai ales) foarte bogat! Ce ar putea dori mai mult de la un so Bţ

=rept orice r spuns) Flor era pe punctul de a-i atrage so ului s u aten ia asupraă ţ ă ţ ciudatei atitudini a fe ei) când un trompet) care pentru acea împre2urare se înf ia caţ ăţ #erald de arme) f cu s r sune un cântec de goarn ce anun a începutul turnirului!ă ă ă ă ţ

=omnul de Fonty) fiind unul dintre competitori) trebui atunci s p r seasc familiaă ă ă ă C#averny) pentru a se duce s -i pun inuta de combatant!ă ă ţ

~ 84 ~



Paul Féval-fiul

Presupunând c lympe are un moment de neaten ie) îi reînnoi salutul cu oă ţ asemenea amploare a gestului) încât cea c reia îi era adresat ar fi putut s nu-l observeă ă doar dac ar fi fost prad unei preocup ri profunde!ă ă ă

=ar trebuie s presupunem c fata era) într-adev r) foarte absorbit de altă ă ă ă ă privelite) c ci al doilea salut o g si tot atât de neatent ca i primul!ă ă ă

tunci) curios s afle cauza acestei indiferen e fa de el) contele urm ri privirileă ţ ţă ă lympei i v zu cu uimire c acestea se opreau asupra unui tân r sergent din g rzileă ă ă ă franceze) care comanda pic#etul de onoare ce avea sarcina s prezinte înving toruluiă ă armele) atunci când venea s i se dea coroana!ă

MCumBAM îi spuse! M8 uit în felul acesta) pentru a contempla un asemeneaă ă mar afoiBA /i) dr cia draculuiA sta-i prea de totAMţ ă

i) m surându-l cu privirea pe sergent) gândi în continuare4 M=esigur) sec tur areă ă ă un c#ip pl cut i în eleg de ce atrage privirile femeilorE dar totui nu într-atât încât s leă ţ ă

împing s fac o impolite e ca cea de care se face vinovat fa de mine domnioaraă ă ă ţ ă ţă lympeAE Fir-ar al draculuiAM în2ur el iar i) adânc 2ignit în amorul propriu i cu inimaă ă mucat de un început de gelozieă !M ;u tiu ce m re ine s m duc s -l biciuiesc peă ţ ă ă ă acest sergent!M

9eraldul) trâmbi ând Mdesc#iderea câmpuluiM) îi sc#imb irul gândurilor!ţ ăLa semnalul dat) de Fonty se avânta înainte cu impetuozitate) ca i cum ar fi vrut să

r stoarne un munte!ăricând în alt situa ie) adversarul s u ar fi p timit de pe urm acestui avânt! =ar)ă ţ ă ă ă

enervat fiind i suindu-i-se sângele la cap) îi m sur greit distan ele i) în loc s -lă ă ţ ă

ating pe adversar) fu el cel care) atins în plin) c zu din a!ă ăcest eec nu putea decât s -i sporeasc iritarea) f cându-l s -i piard calmul!ă ă ă ă ă=e dou ori relu ar2a i de dou ori suferi aceeai soart !ă ă ă ă>ltima dat ) c z tura sa se nimeri tocmai lâng pic#etul de onoare!ă ă ă ăidicându-se) furios din cauza acestei triple înfrângeri) i netiind pe cine s -i verseă

prea-plinul furiei sale) îl z ri pe sergent) ocupat s -l priveasc !ă ă ăI se oferea o ocazie) cu atât mai bun cu cât) dup p rerea lui) tân rul era autorulă ă ă ă

nefericitei sale aventuri!@ =e ce te #olbezi aa la mine) carag#iosuleB îl întreb cu un aer amenin tor!ă ţăP#ilippe) c ci a i g#icit c despre el era vorba) nefiind obinuit s i se adresezeă ţ ă ă

cineva în felul acesta) r mase pentru o clip uluit!ă ă@ 9ai) r spundeA continu domnul de Fonty cu asprime! i cumva îndr zneala s - iă ă ă ă ţ

ba i 2oc de mineBţ@ ;u am aceast inten ie) domnule conte r spunse în cele din urm P#ilippe iă ţ ― ă ă ―

nu v-am privit decât pentru îi c toat lumea v privea!ă ă ă

~ 86 ~




ceste cuvinte) în care domnul de Fonty crezu c descoper ironie) fur ultimaă ă ă pic tur pentru furia sa i îl f cur s piard orice m sur !ă ă ă ă ă ă ă ă

@ aA cum râzi de mine) strig ! ,ei fi pedepsitAEăi) desprinzându-i de la centur un bici de vân toare fic#iui cu brutalitate unul dină ă

umerii sergentului!6ub insult ) tân rul tres ri) oc#ii îi aruncar fl c ri i mâna i se îndrept instinctivă ă ă ă ă ă ă

c tre mânerul spadei sale!ă@ P#ilippeE gândete-te ce faci) nefericituleA strig ) apucându-l de bra ) 5oniface)ă ţ

care se afla cu el în pic#etul de onoare!=ar trebuia altceva pentru a-l opri pe impetuosul sergent!@ /i) lasă-m A r cni el!ă ăPentru to i cei care-l cunoteau pe n valnicul 5elleţ ă -Rp0e) soarta laului ce-l

insultase era pecetluit ! ceast in2urie cumplit i public urma s fie pedepsit pe loc)ă ă ă ă ă ă f r a-i da posibilitate contelui s scape ad postindu-se în spatele înaltelor sale titluri deă ă ă ă noble e!ţ

=ar i soarta lui P#ilippe ar fi fost pecetluit ) c ci nici serviciile sale loiale) niciă ă str lucitoarele fapte ale scurtei sale cariere n-ar fi putut s -l apere de represalii) dac ară ă ă fi îndr znit s -i fac singur dreptate) în acele timpuri în care nobilimea încrezut ineaă ă ă ă ţ mai mult ca niciodat la prerogativele sale!ă

Timp de o 2um tate de secund ) toate piepturile îi inur r suflarea!ă ă ţ ă ă"ntreaga asisten era atât de convins c va urma un eveniment teribil) încâtţă ă ă

nimeni nu îndr znea s fac vreo micare! =ar) deodat ) grupul care-i încon2ura peă ă ă ă P#ilippe i pe conte fu despicat de doi b rba i!ă ţPrimul era un ofi er frumosJdomnul de Tresmes) c pitan al g rzilor franceze!ţ ă ăCel de al doilea era un vl 2gan c runt) purtând un costum #eteroclit! /raă ă

Cocardasse) veteranul!Când P#ilippe îi apuc mânerul spadei) o mân se l s pe a sa! 6e întoarse iă ă ă ă

flac ra din priviri i se stinse pe dat ) c ci îl recunoscu pe c pitanul s u) pentru careă ă ă ă ă fiecare soldat avea o iubire filial !ă

i respectul ob inu ceea ce nu ar fi putut ob ine nici prietenia) nici ra iunea! =arţ ţ ţ lacrimi de furie i de umilin urcar în oc#ii lui P#ilippe!ţă ă

=omnul de Tresmes trecu în fa a lui în momentul în care sosea) la rândul s u)ţ ă Cocardasse!

=e la locul s u) lympe asistase la incalificabila agresiune a contelui! La lovituraă primit de sergent) nu-i putuse re ine un strig t de spaim i tremurase ca i cum eaă ţ ă ă

îns i ar fi fost atins de bici! poi rec zu pe scaun) pe 2um tate leinat !ă ă ă ă ă

~ 87 ~



Paul Féval-fiul

>imirea) sau mai curând indignarea provocat în mul ime de fapta brutal aă ţ ă domnului de Fonty f cur ca acest incident s treac f r a fi observat decât de c treă ă ă ă ă ă ă marc#iz i marc#iz ) care puser emo ia resim it de fiica lor pe seama unei sensibilit iă ă ţ ţ ă ăţ e7agerate!

=e altminteri) ei înii erau revolta i) i înc de dou ori! "n primul rând) pentru cţ ă ă ă nimic nu 2ustific o astfel de brutalitateJ apoi) pentru c ea fusese îndreptat împotrivaă ă ă cuiva fa de care) din a2un) aveau mari obliga ii!ţă ţ

=ei domnul de Fonty era în cele mai bune rela ii cu marc#izul) acesta din urmţ ă sim ise un fel de uurare v zând interven ia domnului de Tresmes!ţ ă ţ

Contele) r mas în fa a lui P#ilippe) îl m sura cu oc#i mânioi) c utând o nou pricină ţ ă ă ă ă de ceart !ă

Cocardasse i-o furniz ) din plin!ă@ 5a c#iar aaA mârâi el) venind în fa a sergentului! ;imeni nu poate fi mai viteazţ

decât dumneavoastr ) domnule conteE dar) pe to i draciiA i fi de2a f cut f râme) dacă ţ ţ ă ă ă putiul ar fi cavaler m car pe sfert!ă

Furios de aceast apostrofare îndr znea ) care) dup cum b nuia) le f cea pl cereă ă ţă ă ă ă ă multora dintre cei care-i încon2urau) domnul de Fonty era pe punctul de a-i îndreptamânia împotriva obraznicului osta) când o atingere uoar îl f cu s se întoarc !ă ă ă ă

@ ve i ceva a-mi spune) domnule de TresmesB întreb ) recunoscându-l pe ofi erulţ ă ţ g rzilor!ă

@ =a) domnule) r spunse c pitanul! ,in s v rog s m l muri i pentru care motivă ă ă ă ă ă ă ţ v-a i permis s -l lovi i pe acest sergent) cel mai bun dintre solda ii meiBţ ă ţ ţ

Tonul cu care se e7prima domnul de Tremes sem na mai mult a ordin decât aă rug minte) lucru de care contele îi d du seama cu uurin !ă ă ţă@ i dac n-a avea deloc c#ef s-o fac) domnuleB replic cu seme ie) aproapeă ă ţ

încântat de aceast nou întâmplare care-l salva) în parte) de ridicolul celeilalte!ă ă@ Poate c ) desigur) n-a i fi în stare s -mi da i un motiv demn de crezare!ă ţ ă ţ@ Ce ti i dumneavoastr despre astaBţ ă@ 6unt sigurE i) deoarece solda ii mei) de la primul pân la ultimul) sunt copiiiţ ă

mei) orice ofens adus lor mi se aduce mie!ă ă@ i asta înseamn Bă E@ EC ) deoarece sergentul P#ilippe este în imposibilitate de a ob ine) el însui)ă ţ

repara ie pentru insulta dumneavoastr gratuit i grosolan ) eu sunt cel care iauţ ă ă ă asupr -mi aceast gri2 !ă ă ă

@ La ordinele dumneavoastr ) domnule de Tresmes!ă@ =up turnir) v voi atepta pe drum!ă ă

~ 88 ~




@ ,oi merge îndat s v întâlnesc acolo! Cei doi b rba i se salutar i domnul deă ă ă ă ţ ă Fonty se dep rta f r a binevoi s arunce o privire asupra veteranului care-i spuseseă ă ă ă atât de bine ceea ce merita) în timp ce domnul de Tresmes) întorcându-se c treă subordonatul s u) îi strângea mâna în mod ostentativ!ă

@ =omnule c pitan) spuse P#ilippe) îmi pare nespus de r u pentru ceea ce seă ă întâmpla!

@ ;u ai pentru ce te nec 2i) b iete! Contele s-a purtat în mod la) lovindu-te deiă ă tia c nu-i po i r spunde! Trebuie s fie pedepsitE i va fiAă ţ ă ă

@ =ar s v bate i pentru mineAă ă ţ E@ /i) bineA ;u i-ai risca i dumneata via a pentru mineBţ ţ@ A 5a da) domnule c pitanAăfi erul începu s râd i spuse încet) înainte de a se înapoia la locul s u4ţ ă ă ă@ /ste adev rat c ) pe teren) nu via a ta) ci a celorlal i ar fi riscat ) prietene 5elleă ă ţ ţ ă -

Rp0e!cest incident produsese o indispozi ie general care avea s arunce o r cealţ ă ă ă ă

peste spectacolul ce urma! Iar lympei îi trebui un mare efort de voin pentru a p straţă ă pân la sfârit o aparen de indiferen !ă ţă ţă

Cât despre s rmanul P#ilippe) zdrobit de insulta public pe care îi fusese interzis să ă ă o spele el însui) el suferi un adev rat martiriu de-a lungul întregii competi ii) deoarece iă ţ se p rea c to i îi citeau 2ignirea pe obra2ii arz tori de ruine!ă ă ţ ă

,aiA Ce va gândi despre el domnioara de C#avernyB =espre el) care era tratat caun netrebnic) ca cel mai r u dintre servitoriB are nu-i va pierde pentru totdeaunaă

stim Bă=ac sergentul) în loc de a ine cu înc p ânare capul aplecat spre p mântul subă ţ ă ăţ ă care ar fi vrut s fie îngropat) l-ar fi ridicat spre lympe) temerile sale ar fi fost repedeă spulberate i presc#imbate într-o bucurie delirant ) sub caldele priviri ale fe ei) care îlă ţ

înv luiau într-o lumin de duioie i de dragoste!ă ă=ar nu avu aceast consolare!ă

~ 89 ~



Paul Féval-fiul

Capitolul +III - 8esa2ul

up ce) la înc#eierea competi iei) fusese desp r it de Cocardasse i 5oniface)ă ţ ă ţ P#ilippe se întoarse singur în tab r ) cuprins de o mare disperare i reproându-iă ă felul eroic în care se re inuse i pentru care to i) în sinea lor) îl felicitaser !ţ ţ ă=

"n tab r îl atepta o alt durere! "n fa a intr rii cortului s u se afla un b rbat deă ă ă ţ ă ă ă vârst mi2locie) ale c rui veminte acoperite de praf i ale c rui tr s turi obosite ar tauă ă ă ă ă ă c tocmai f cuse o lung c l torie!ă ă ă ă ă

@ ;u cumva dumneavoastr sunte i sergentul P#ilippeB îl întreb pe tân r) deă ţ ă ă îndat ce-l v zu ap rând!ă ă ă

@ 5a da!@ Prietenul unei tinere numit 8arine 8outierBă@ =a! ve i a-mi vorbi despre eaBţ@ m s v dau o scrisoare din partea ei!ă ă@ scrisoareA@ Pe care o aduc anume din Paris! Iat-o!P#ilippe lu misiva i) cuprins deodat de o presim ire sinistr ) c ci ziua asta eraă ă ţ ă ă

pentru el o zi de nenorociri) o desc#ise cu mâna tremurând !ă;u cuprindea decât aceste cuvinte4

M,ino repede) P#ilippe! ,ino repede) dac vrei s m veziă ă ă înainte s morAă

8arineM

@ A =oamneA 8arine va muriA e7clam el p lind!ă ăpoi) cu un tremur în glas4

@ =omnule) domnule) dumneavoastr ) care veni i din partea ei) dumneavoastră ţ ă care) desigur) o cunoate iE 6pune i-mi c nu este adev ratBE 8arineA copil AE 6ţ ţ ă ă ă ă moar AE i de ceBă E

~ 9 ~




6ergentul p rea atât de adânc întristat) încât str inul îi lu mâna ca pentru a-l a2utaă ă ă s -i suporte durerea!ă

@ Cred c asupra ei s-a ab tut o mare nenorocire) murmur el totodat !ă ă ă ă@ mare nenorocireA Ce anumeB@ ;u tiu! Tot ceea ce tiu) este c ea este prad unei disper ri f r margini!ă ă ă ă ă@ =ar care sunt cauzeleB6tr inul îl privi o clip cu adânc aten ie i r spunse4ă ă ă ţ ă@ ;u le cunosc) nici pe atât! =e altfel) v rog s m scuza i o clip ) v voi pune laă ă ă ţ ă ă

curent cu situa ia actual a bietei copile!ţ ă@ ,orbi i) domnule) vorbi iEţ ţ

U U U

@ cum cinci zile) m întorceam acas la o or târzie din noapte! Trecând pe podulă ă ă de la Cit0) am z rit) cam pe la mi2locul lui) o femeie care) cu trupul aplecat imprudentă peste parapet) p rea s cerceteze cu privirea adâncimea fluviului! 6 tii) sergent) c oă ă ă ă lung e7perien m-a înv at s citesc pe c#ipurile semenilor mei i c descifrez pe ele)ă ţă ăţ ă ă ca într-o carte desc#is ) reflectarea neîncetatelor nefericiri omeneti! =e departe) amă g#icit inten iile acelei femei! m alergat spre ea i) apropiinduţ -m ) m-am putut convingeă c nu mai trebuia s -mi p strez nici o iluzie! /ra o fat ) aproape o copil ) frumoas ca oă ă ă ă ă ă minune! Luna plin str lucea pe ap i) ca o oglind ) trimitea înapoi lumina c tre c#ipulă ă ă ă ă plecat al fetei! cest c#ip era tras) contractat de un gând obsedant4 cel al sinuciderii! "n

oc#ii s i larg desc#ii se vedea de2a groaznica e7presie a ame elii!ă ţCei îndr gosti i de moarte sunt oameni neîncrez tori! a c mi-am gr bit pasul)ă ţ ă ă ă ascunzându-m pe cât posibil) când) deodat ) s-a întors spre mine i) prev zând că ă ă ă aveam s m opun îndeplinirii inten iilor sale) mi-a luat-o înainte) aruncându-se brusc înă ă ţ gol!

=in fericire) am oc#i buni i picioare înc zdraveneJ m desp r eau de ea cinci paiJă ă ă ţ i-am str b tut dintră ă -un salt i am avut norocul s -i apuc fusta) cu a2utorul c reia amă ă reuit) nu f r greutate) s o readuc pe pod!ă ă ă

La început) nefericita s-a zb tut în bra ele mele) implorânduă ţ -m s-o las s moar )ă ă ă deoarece) dup cum spunea) via a îi devenise o povar ! Totui) la cuvintele consolatoareă ţ ă pe care i le spuneam) s-a linitit treptat i a sfârit c#iar prin a-mi promite c ) cel pu ină ţ pentru moment) va renun a la gândurile sale de sinucidere! , zând-o redevenindţ ă

rezonabil ) am întrebat-o unde locuiete) pentru a o conduce acas !ă ă@ ,aiA 8i-a r spuns! ;u mai am locuin !ă ţă@ Cum) nu mai ai locuin Bţă

~ 91 ~



Paul Féval-fiul

@ ;uE din diminea a astaE am fugit de acolo unde m aflam i pentru nimic înţ ă lume n-a vrea s m întorc!ă ă

m f cut-o s remarce4ă ă@ =ar) deoarece iat -te reîmp cat cu e7isten a) nu v d ce te împiedic acum s teă ă ă ţ ă ă ă

întorci acas Bă@ ;u eram acas la mineE eram în serviciu laElaE o doamn E i mai bine a muriă ă

de ruine decât s m prezint din nou în fa a ei!ă ă ţ8i-a spus aceste cuvinte pe un ton atât de #ot rât încât n-am crezut c trebuie să ă ă

mai insist!@ Copila mea) am reluat) nu po i totui continua s cutreieri str zile în felul acesta!ţ ă ă

Trebuie s - i g sim o locuin !ă ţ ă ţă@ i unde s-o g simB ;u cunosc pe nimeni în Paris! ;u) nu mai e nimeni) a repetată

ea cu putere!@ "n acest caz) vrei s ai încredere în mineB Te voi conduce într-un loc sigur) undeă

vei fi foarte bine primit i tratat !ă ă"n acea clip treceam pe sub un felinar! 8i-a aruncat o privire) pentru c femeile nuă ă

au nevoie de un studiu îndelungat pentru a-i face o p rere i) f r îndoial ) c#ipul meuă ă ă ă i-a inspirat încredere) deoarece mi-a r spuns4ă

@ ve i o înf iare de om cumsecade) domnuleE sunt gata s v urmez!ţ ăţ ă ătunci) am condus-o într-o pensiune) unde uneori locuiesc eu însumi) i care este

condus de o doamn a c rei onorabilitate îmi este de mult cunoscut !ă ă ă ăcest #otel se afl pe strada Pasă -de-la-8ule*!

m aran2at) deci) s -i fie dat o camer confortabil i) recomandând-o #otelierei)ă ă ă ă am p r sit-o dup ce am asigurat-o c voi reveni a doua zi!ă ă ă ăm revenit) într-adev r) în cursul zilei! 6pre dureroasa mea uimire) în loc de a o g siă ă

calm i odi#nit ) era culcat ) prad unei febre mari!ă ă ă ă servitoare se afla la c p tâiul ei! Fata aceasta) tr gânduă ă ă -m la o parte) mi-a spusă

c starea de prostra ie a tinerei începuse curând dup plecarea mea i c de dimineaă ţ ă ă ţă avusese un delir puternic) în cursul c ruia pronun ase vorbe f r ir) neinteligibile) dină ţ ă ă care se putea distinge totui) de mai multe ori) numele de P#ilippe) care p rea s înc#eieă ă toate frazele!

Pentru mine) numele acesta nu însemna nimic) pentru c nu-l cunoteam pe celă c ruia îi apar inea! 8i-am propus totui s -l in minte) de va fi nevoie!ă ţ ă ţ

=up ce i-a trecut delirul) tân ra dei sl bit de suferin îi redobândiseă ă ― ă ă ţă ―

întreaga luciditate! 8-am apropiat i am întrebat-o4@ Te sim i mai bine) nu-i aa) domnioar Bţ ă

* 9asdela:ule4 $lb! francez ( O Pasul Catârului! $n!t!(ă

~ 92 ~




@ =a) domnule! =umneavoastr sunte i cel care) din nefericire) m-a i salvată ţ ţ noaptea trecut Bă

@ A ;u vorbi aaA 6 rman copil ) la vârsta dumitale nu trebuie niciodat s te daiă ă ă ă ă b tută ) oricât de mari ar fi necazurile care te apas !ă

poi) cu un ton pe care încercam s -l fac cât mai insinuant4ă@ Ia s vedem) micu a mea drag ) ieri mi-ai afirmat c nu cunoti pe nimeni laă ţ ă ă

Paris) cui s -i po i cere a2utorul! /ste adev rulă ţ ă -adev ratBă@ ;u este decât prea adev ratA a suspinat ea!ă@ =acă- i pun întrebarea aceasta) o fac pentru a încerca s - i fiu folositor! " i suntţ ă ţ ţ

total necunoscut! ici te afli la nite str ini i) oricât de dispui am fi) oamenii acetiaă cumsecade i cu mine) s te a2ut m) nu am putea în elegi) nu-i aa s înlocuimă ă ― ţ ― ă

îngri2irile unei mâini prieteneti!@ m atât de pu in timp de tr itA opti ea!ţ ă@ Iar iA am zis cu repro! =ac faci aluzie la febra care te face s suferi acum)ă ă ă

cuvintele dumitale nu-i au rostul) deoarece) peste cel mult dou zeci i patru de ore) î iă ţ vei fi rec p tat s n tatea!ă ă ă ă

@ ;u febra este cea care m ucideAăm g#icit c o m cina o ran interioar ) dar de ce natur B ;u b nuiam nimic!ă ă ă ă ă ă

Pentru a m l muri în privin a asta) am #ot rât s -i vorbesc despre acel P#ilippe) al c ruiă ă ţ ă ă ă nume îi sc pase în timpul delirului) sperând s -i provoc astfel confiden ele când)ă ă ţ deodat ) mi-a spus4ă

@ =omnule) pentru c a i fost atât de bun cu mine) a vrea s v adresez oă ţ ă ă

rug minte!ă@ =a) copila mea) f -o f r team i) dac este în puterile mele să ă ă ă ă -o îndeplinesc)bizuie-te pe a2utorul meu!

@ /i bine) a reluat ea) abia optit) a vrea s v rog ca) atunci când nu voi mai fi)ă ă s -l anun a i de îndat despre moartea mea peE peEă ţ ţ ă

bservând ezitarea pe care o avea pentru a pronun a numele ce-i st tea pe buze iţ ă f r a combate din nou gândul funebru care o bântuia) am întrebat4ă ă

@ Pe cineB@ PeE sergentul P#ilippeA a pronun at în cele din urm ) cu efort!ţ ă@ Pe sergentul P#ilippeB i unde se afl Bă@ =eparte) foarte departeE la armat E în FlandraE /ste singurul prieten pe care-lă

mai am pe p mântE i numai el m va plânge!ă ă

@ /i bine) domnioar ) nuă - i voi atepta moartea pentru a merge spre sergentulţ P#ilippe) ci voi pleca c#iar în aceast sear spre Flandra!ă ă

~ 93 ~



Paul Féval-fiul

@ A ;u) nuA strig ea! 6 nu m vad cât sunt înc vie! ;u) nuE ;u vreauE el maiă ă ă ă ă pu in decât oricineE s rman prietenE ar fi prea îndureratE i euE euE n-a puteaţ ă suporta s -l v d!ă ă

=ar #ot rârea mea era luat ! /ra luat cu atât mai mult cu cât) înc de multă ă ă ă pl nuisem) cu un scop personal) s m al tur armatei din Flandra) unde tiam c voiă ă ă ă ă reg si prieteni! /ram deci deosebit de încântat ca) în timp ce-mi rezolvam propriileă interese) s pot face serviciile altora i) în plus) s cunosc un tân r ofi er! adar) f r aă ă ă ţ ă ă ti ce leg turi v uneau de aceast copil ) sim eam în dumneavoastr un prieten al ei)ă ă ă ă ţ ă singurul) dup cum spunea) care-i r m sese pe p mânt i dac ) într-adev r) ea urma să ă ă ă ă ă ă moar ) ineam ca ultimele clipe s -i fie mai dulci prin prezen a prieteniei! Ca urmare) amă ţ ă ţ f cut tot ce mi-a stat în puteri pentru a-i reda cura2 i) dup îndemnuri repetate) amă ă sfârit prin a reui! m izbutit c#iar s-o lac s doreasc prezen a dumneavoastr ) f r aă ă ţ ă ă ă fi putut totui s -i scot din minte ideea unei mor i apropiate! m îndemnat-o apoi să ţ ă scrie aceast scrisoare) am p r sit c#iar în acea sear ParisulE i iată ă ă ă ă-m !ă

8isiunea mea s-a înc#eiat deci! , r mâne s continua i opera pe care am început-ă ă ă ţo! cum) dac m crede i) ve i pleca de îndat ) c ci nu ave i nici o clip de pierdut!ă ă ţ ţ ă ă ţ ă 8ulte lucruri s-au putut întâmpla în lipsa mea! , reamintesc adresa4 strada Pasă -de-la-8ule) pensiunea La : garul din Arcadiaă ;%) condus de doamna ?loria!ă

U U U

P#ilippe îl ascultase pe necunoscut cu tr s turile crispate de spaim ) din când înă ă ă

când mucându-i buzele pân la sânge!ă@ =omnule) îi r spunse) v voi urma sfatul i într-un sfert de or voi lua drumulă ă ă capitalei! 8arine este aproape sora mea i îi port cea mai mare dragoste! Ce catastrof aă putut s -i otr veasc zileleB Ca i dumneavoastr ) nu tiu absolut nimic! =ar dacă ă ă ă ă =umnezeu m va l sa s a2ung la ea înainte s moar ) nu va putea refuza s nu a mi-oă ă ă ă ă ă dest inuiasc i atunci) poate) voi avea destul putere asupra ei pentru a-i reda gustulă ă ă de via !ţă

@ =oresc din tot sufletul ca aceast speran s se îndeplineasc ) sergent P#ilippe!ă ţă ă ă@ >n ultim cuvânt) domnule! i data dovad ) în aceast împre2urare) de unţ ă ă

devotament pu in obinuit fa de noi doi) care nu însemn m nimic pentruţ ţă ă dumneavoastr ! Pot s tiu ce v-a îndemnat s v purta i astfelBă ă ă ă ţ

@ ,-am spus-o) e7clam str inul! =raceA =raceA /ra s uit! /ra un noroc pentruă ă ă

mine s v pot face acest mic serviciu i s v cer) în sc#imb) s binevoi i a-mi prezentaă ă ă ă ă ţ pe câ iva dintre camarazii dumneavoastr ! =ar) îi relu el vorba) în timp ce obra2ii i seţ ă ă

*1 PensiuneaLa : garul din Arcadiaă 4 denumirea în te7tul original estel<4=tel du >oussin d<Arcadie! $n!t!(

~ 94 ~




înroeau) mai aveam un motiv! cum cincisprezece ani) f r s vreau i f r s tiu) amă ă ă ă ă ă f cut o fapt rea) ale c rei urm ri îl apas de la acea vreme pe cel care i-a fost victim !ă ă ă ă ă ă Când mi-am dat seama de greeala mea) mi-am 2urat s fac totul pe lume pentru a oă repara! Pân în ziua de ast zi) nici una dintre încerc rile mele în acest sens nu a fostă ă ă

încununat de succes! "ntre timp) nu am deci alte mi2loace pentru a-mi potoli contiin a)ă ţ decât s -mi a2ut aproapele) ori de câte ori se prezint prile2ul!ă ă

Tot vorbind) privea cu insisten c#ipul tân rului sergent!ţă ă@ Purtarea dumneavoastr ) domnule) denot o inim bun ! ,e i fi) desigur)ă ă ă ă ţ

r spl tit) r spunse) cam la-ntâmplare) 5elleă ă ă -Rp0e! ;u-mi r mâne decât s v rog s -miă ă ă ă spune i numele dumneavoastr ) pentru a mi-l întip ri pentru totdeauna în minte!ţ ă ă

@ ;umele meu este dintre cele mai umile! 8 numescE 90louin!ă@ 8ul umesc i la revedere) domnule 90louin! =e acum înainte) ave i în mine unţ ţ

prieten sigur i sincer!@ ;u m îndoiescE A Ia sta i) cum ve i c l toriB ad ug str inul!ă ţ ţ ă ă ă ă ă@ ,oi împrumuta un cal de la unul dintre ofi erii mei!ţ@ =e ce nu l-a i lua pe al meu) pe care-l vede i legat acolo) de parul acela)ţ ţ

mestecând o ultim mân de ov zBă ă ă@ Trebuie s fie obosit) dac a i venit c lare pe el) f r oprire!ă ă ţ ă ă ă@ bositA >n animal de ras ca acestaB 9aida deAă

Toate aceste ultime fraze fuseser pronun ate) de ambele p r i) uor) ca i cum ar fiă ţ ă ţ fost spuse f r gândire! /vident) tân rul era preocupat de dezastruoasa tire ce-i fuseseă ă ă adus !ă

Cât despre domnul 90louin) acesta punea o asemenea insisten în a-i scrutaţă interlocutorul) încât tân rul trebuie s fi fost) într-adev r) foarte preocupat pentru a nu-iă ă ă da seama!

@ ve i r spuns la toate) replic P#ilippe! L sa iţ ă ă ă ţ -m s v strâng mâna i) într-oă ă ă secund ) sunt în a!ă

@ clip ) murmur cel lalt) încercând s apuce degetele sergentului!ă ă ă ă=ar mâna nu-i întâlni decât vidul i domnul 90louin r mase nemicat în acelai loc)ă

mirat de brusca plecare ta lui 5elle-Rp0e) care alergase în întâmpinarea unui tân r înaltă i sub ire) costeliv i cu fa a complet spân ) strigând de dou ori4ţ ţ ă ă

@ 5onifaceA 5onifaceA@ Ce doreti) P#ilippeB întreb fiul lui Passepoil care) de cum se întorsese în tab r )ă ă ă

pornise în c utarea prietenului s u) pentru a-l consola i a-l face s uite recenta saă ă ă

aventur !ă

~ 95 ~



Paul Féval-fiul

@ 6urioara mea) 8arine) este în prime2die de moarte! Tocmai am primit vesteaE3bor) aadar) la Paris) la ea! "i vei spune acestea domnului de Tresmes) e7plicându-iemotivul puternic care m oblig s absentez! F acest lucru de dragul meu!ă ă ă ă

@ voi face) fii f r gri2 ! =ar ce-mi spuiB 8arine este foarte bolnav Bă ă ă ă@ a se pareE sunt n ucit!ă@ i eu! 5iata fat Aă E@ 6pune-mi) ai ceva bani disponibiliB@ CumBE f cu 5oniface) pref cându-se a nu în elege!ă ă ţ@ Te întreb dac po i s -mi împrumu i câteva monede de argintBă ţ ă ţ@ =a) da) sigurA se gr bi s confirme tân rul Passepoil) care îi reproa de2a că ă ă ă

cedase) fa de prietenul s u) obinuitei sale înclin ri! ricât vrei) drag P#ilippe!ţă ă ă ă@ tunci) d !ăvarul nostru îi afund mâna în pantaloni i începu o munc de cercetareă ă

anevoioas !ă@ epede) repedeA 8inutele sunt secole!@ ?ata) gata! m pus de2a mâna pe cele din buzunarul drept! " i a2ung) sau le vrei iţ

pe cele din buzunarul stângB@ ;u) nu te mai obosi! 6unt zece) îmi a2ung!i cu aceste cuvinte) nu f cu decât un salt pân la calul domnului 90louin uitândă ă ―

s -i ia r mas bun de la acesta din urm îl înc leca) înfipse pintenii i) în curând)ă ă ă ― ă disp ru într-un vârte2 de praf!ă

=espica v zdu#ul cu asemenea vitez ) încât nu-i z ri) pe una din laturile drumului)ă ă ă

pe domnii de Tresmes i de Fonty) ocupa i s se dueleze!ţ ăCu atât mai pu in nu-l v zu pe cel din urm sc pând deodat sabia) cu bra ulţ ă ă ă ă ţ str puns de spada c pitanului!ă ă

8intea îi era) de altfel) atât de plin de ciudata aventur prin care trecea 8arine)ă ă încât nu se mai gândea nici la duelul celor doi b rba i) nici la întâmplarea care-l cauzase!ă ţ

8ai târziu) i-a cerut iertare fa de domnul de Tresmes) care i-a acordat-o cuţă pl cere!ă

~ 96 ~




Capitolul +I, - Cocardasse) c l reă ă ţ

up plecarea brusc a sergentului) domnul 90louin r m sese pe loc) cu o mân laă ă ă ă ă frunte) cu cealalt spri2inindu-i cotul) c#iar în pozi ia pe care trebuie s-o fi avută ţ rc#imede) în baia sa) cu câteva clipe înainte s lanseze faimoasa lui strigare4ă

(0ria

;;

!

=cest domn 90louin p rea s fie un om foarte linitit i tot atât de bun! =e altfel)ă ă

serviciul pe care tocmai i-l f cuse lui P#ilippe nu era o dovad B Totui) p rea subă ă ă st pânirea unei preocup ri sâcâitoare) c ci izbea cu piciorul în p mânt) morm ind4ă ă ă ă ă

@ >nde oare am v zut c#ipul staBE Ciudat) oare îmi pierd memoriaBă ă=eodat ) s ri înainte) ca i cum ar fi avut 2eratic la c lcâie i alerg spre locul înă ă ă ă

care P#ilippe îl acostase pe 5oniface) morm ind) cu un amestec de mânie i de bucurie!ă@ m g sit) la naibaAE este el) modelul portretului care de cincisprezece ani îmiă

st ruie în minte!ă Am g sit! Am g sit ă ă ;.! #A fost nevoie de deviza ducelui) str moulă s u) pentru a m face s -l recunosc!ă ă ă

Tot vorbind) alerga din toate puterile în lungul irului de corturi) foarte mirat c nu-lă mai vede pe P#ilippe care) neateptându-se la aceast întoarcere) tocmai s rise în a iă ă

disp rea de2a într-un nor de praf!ă=eodat ) la cotitur unei alei) avântul îi fu brusc frânt de o izbitur puternic ) ce-lă ă ă ă arunc i-l f cu s fie azvârlit înapoi pe pânza întins a unui cort) în timp ce în urec#i îiă ă ă ă izbucnea aceast r sun toare în2ur tur 4ă ă ă ă ă

@ =r cia draculuiAă=ar în2ur tura lui Cocardasse c ci prin felul acesta de a se prezenta l-amă ― ă

recunoscut pe gascon se termin printr-o intona ie mai blând i) pe un ton de vesel― ă ţ ă ă surpriz ) e7clam ) în timp ce-i a2uta victima izbiturii s se pun pe picioare4ă ă ă ă

@ /i bine) omagiile mele) domnule baron de PosenJ nu tiam c v voi întâlni aici!ă ă Ieea i) desigur) dintr-o gur de tun) dac zbura i atât de repede!ţ ă ă ţ

** (0ri?a!O m g sitA Cuvânt din greaca vec#e) devenit proverbial! /ste e7clama ia lui r#imede caă ţ baia sa) a descoperit deodat legea greut ii specifice a corpurilor! $n!t!(ă ăţ

*D Am g sit! Am g sit!ă ă oc de cuvinte intraductibil) e7clama ia în lb! francezţ ă@J<, suis!având sensul deMm g sitM) dar i în elesul de MIat -m M) care era deviza lui LagardQre! $n!t!(ă ţ ă ă

~ 97 ~



Paul Féval-fiul

Lucru ciudat) cel care-i d duse numele de 90louin nu p rea mirat c b trânul ostaă ă ă ă îl numea baron de Posen! =ar) furat cu totul de preocuparea sa) întreb iute) dei încă ă ame it4ţ

@ tii ceva nout iBăţ@ Poate c daA r spunse veteranul) r sucindu-i musta a!ă ă ă ţ@ i-l cunoti pe micul sergent care) c#iar adineauri) vorbea cu lunganul acela slab

din g rzile francezeBă=egetul lui întins ar t spre silueta lui 5oniface) care se pierdea în mi2locul unuiă ă

grup de solda i!ţ@ 6ergentul care vorbea cu fanfaronul acela fl mândB 5elleă -Rp0eBE P i e c#iar el)ă

el /nsuşi) z u aaAăInterlocutorul lui tres ri!ă@ /lAE Fiul lui LagardQreB@ C#iar el) î i spun! m dovezi sigure!ţ@ =ovezi sigureB@ bsolut!@ ;u te îneliB@ Pe to i draciiA =ac i-o afirmEţ ă ţ@ #A 5 nuiam euA e7clam cel care acum era numit domnul de Posen! i staă ă ă

c#iar c -i g#inion!ă@ Ce spuiB întreb Cocardasseă !@ 6pun c nenorocul este cu noi4 c ) f r s vreau) am f cut cea mai mare prostieă ă ă ă ă ă

din via a mea!ţPupilele profesorului de arme se fi7ar întreb tor asupra baronului!ă ă@ sta era) z uA sta era acea asem nare pe care o c utam) continu acesta! #Aă ă ă ă

Triplu orb ce suntE aveam oare solzi pe oc#iB =e ce mi-am amintit atât de târziu dedeviza duceluiB

@ La naibaA =omnule baron) n-ai vrea s -mi spui despre ce este vorbaB strig iară ă Cocardasse) care nu în elegea o iot din vorbele celuilalt!ţ ă

@ /ste vorba c ) nici de cinci minute) l-am trimis pe sergentul P#ilippe la Paris!ă@ La ParisAE PutiulA@ =a) la Paris) unde) f r îndoial ) îi vor fi întinse toate cursele! m destule motiveă ă ă

s-o cred) dac m iau dup ultimele melc informa ii!ă ă ă ţ@ =ar de ce) plecarea aceastaB

Cuprins de un fel de descura2are) baronul îl puse pe Cocardasse la curent cu faptelece-l aduseser în tab r i de misiunea cu care se îns rcinase pentru P#ilippe!ă ă ă ă

~ 98 ~




@ 8ii de draciA în2ur profesorul de arme tres rind) î i vine s - i spinteci burta!ă ă ţ ă ţ Tocmai când pusesem mâna pe elE dup mai mult de doi ani de c ut ri peste totAă ă ă

@ Puteam s prev d c este elBă ă ă E@ C#iar aaA i f cut o trebuoar bun ) baroane! Cu atât mai mult) cu cât cei careă ă ă

îi vor r ul l-au # ituit pân aici) punându-i pe urme un tic los) care) ieri) în dou rânduri)ă ă ă ă ă a încercat s -l asasineze!ă

@ IeriB@ "n timpul seriiE i doar printr-o minune a putut sc pa! s - i povestesc înă ă ţ

am nunt!ăCocardasse începuse s -i relateze despre capcana din a2un i despre lupta de laă

#an) când domnul de Posen îl întrerupse4@ ;u acum) zise) îmi vei povesti în alt zi! Plec c#iar acum spre capital !ă ă@ Pleci iarB@ F ră ă-ntârziere! /ste foarte necesar s m aflu acolo aproape în acelai timp cu el)ă ă

pentru a veg#ea de îndat asupra siguran ei sale!ă ţ@ La dracuA 6 plec m) baroane) s plec mAă ă ă ă@ ,rei s m întov r etiBă ă ă ă@ 5a bine c nuA Crezi c o s te las s -l aperi singurB Putiul sta-i al meuA /u l-amă ă ă ă ă

descoperitA L-am recunoscut primulE a c Eă@ Fie) vino! =ar cu ce caiB@ ;u e lips de cai în tab r ! teapt un pic) o s aduc doi!ă ă ă ă ă5 trânul soldat se îndep rt printre corturi) înspre cantonamentul cavaleriei!ă ă ă

=up un sfert de or revenea) inând de c p stru doi murgi puternici) de ras angloă ă ţ ă ă ă -sa7on !ă@ Iat A zise! =omnul de C#arnac) locotenent la muc#etarii reginei i unul dintreă

fotii mei elevi) mi-a împrumutat puiorii tia dr gu i pe care-i c#eam ) dup câte mi-aă ă ţ ă ă zis) Castor i Pollu7*&) în amintirea a doi prieteni defunc i! rat bine) nu-i aaBţ ă

@ ecunosc c au muc#i la picioare) totui nu valoreaz nici pe departe cât pură ă -sângele meu) pe care c l rete sergentul P#ilippe) aa c nu putem spera c -l vomă ă ă ă a2unge! 5a) c#iar) mi-e team c va trebui s facem multe sc#imb ri de cai!ă ă ă ă

@ 8 car eti bun c l re ) domnule de PosenB întreb Cocardasse cu îndoial !ă ă ă ţ ă ă@ Cum naibaE@ Pentru c eu unul sunt c l re ) i înc unul f r perec#eAă ă ă ţ ă ă ă@ tunci) s-o lu m la goan ! Ia-l pe Castor) eu îl iau pe Pollu7!ă ă

i se urcar în a!ă*& 7astor şi 9ollux $mitol!(4 fii ai lui 3eus i ai Ledei i fra i ai /lenei i ai Clitemnestrei! =ui în cer) auţ

transforma i în constela ia ?emenii! $n!t!(ţ ţ

~ 99 ~



Paul Féval-fiul

@ Totui) tare a fi vrut s -i vorbesc domnului de C#averny) îi spuse b trânulă ă soldat) punând piciorul în scar ! =ar) asta e i gataA 6 ne gr bimJ îl voi vedea la Paris!ă ă ă

i) dând pinteni de cum fu c lare) iei din tab r împreun cu domnul de Posen!ă ă ă ă2uni pe drum) cei doi pornir în galop!ă/ra un spectacol cu adev rat foarte pitoresc) s -l vezi pe ostaul nostru c lare4ă ă ă

picioarele lungi i slabe se b l ng neau de fiecare parte a pântecelui lui Castor) aproapeă ă ă atingând p mântul i) mereu în c utarea sc rilor) f ceau o gimnastic ciudat ) ca i cumă ă ă ă ă ă ar fi mers pe un drum imaginar! Cât despre trunc#iul lui) acesta se rostogolea) dansa înlungul spin rii animalului) parcurgând-o de la un cap t la cel lalt prin s rituri i salturi iă ă ă ă coco ându-se când pe greab n) când pe crup ) asemenea unui c l re de circ care faceţ ă ă ă ă ţ acroba iiA Ceea ce ne face s credem c ) dup obiceiul s u) se cam l udase) afirmând cţ ă ă ă ă ă ă este st pân pe art c l riei!ă ă ă ă

Totui) în ciuda acestei totale lipse de stabilitate) reuea s se men in pe animal iă ţ ă s in pasul cu baronul) care era un c l re cu e7perien !ă ţ ă ă ă ţ ţă

@ =ac vrei s m ascul i) ne vom opri la Courtrai pentru a ne reface for ele iă ă ă ţ ţ pentru a l sa caii s r sufle) propuse acesta din urm ) la un moment dat!ă ă ă ă

@ / cam aproapeA spuse profesorul de arme cu un ton de regret!@ m putea merge mai departe) dac n-ar fi vorba decât de noi) dar mai suntă

optsprezece leg#e pân la acel ora) i dup ce caii notri vor fi parcurs o asemeneaă ă distan într-o singur etap ) va trebui s le d m câteva ore de r gaz! =e altminteri)ţă ă ă ă ă ă vom pleca de îndat ce-i vom vedea îndea2uns de odi#ni i!ă ţ

@ La vrerea dumneavoastr ! /u m gândeam c Lille trebuia s fie prima noastră ă ă ă ă

escal !ă@ La naibaA Camarade) glumeti) cred! tii c Lille se afl la mai bine de patruzeciă ă de leg#e de stendeB

@ 5a bine c nuA 6igur c tiuAă ă@ i ai vrea s îng#i i fâiu a asta de drum f r s lai frâulBă ţ ţ ă ă ă@ Pe to i draciiAE =e dou ori pe atât) baroaneE de dou oriA izbucni Cocardasse)ţ ă ă

cu uimitoare gravitate) 2ignit de îndoiala ce fusese e7primat !ă@ 9mA morm i domnul de Posen) iat ceva care miroase al dracului a ?ascogne! ă ă

vrea s -l v d pe omul nostru la cap tul zilei) mai ales în #alul în care c l rete!ă ă ă ă ă/ra) firete) mirat c un maestru c l re înc leca într-un mod atât de neobinuit iă ă ă ţ ă

acum îi e7plic acel Mf r perec#eM al lui Cocardasse!ă ă ă Totui) cunoscând amorul propriu foarte sensibil al b trânului soldat) nu-i treceaă

prin gând s par c remarc felul în care acesta naviga!ă ă ă ă;u trebui s atepte sfâritul zilei pentru a fi pe deplin l murit asupra talentelor deă ă

c l re ale înso itorului s u! =up dou ore de mers) ostaul) rou ca focul) cu p rulă ă ţ ţ ă ă ă ă

~ 1 ~




zburlit) cu iroaie de sudoare pe tâmple) oferea o privelite ce- i f cea r u! lunecândţ ă ă din ce în ce mai tare înainte i înapoi i vice-versa) f r o clip de r gaz) sem na ca două ă ă ă ă ă pic turi de ap cu o corabie naufragiat ) b tut de valuri furioase! =ar era atât deă ă ă ă ă

încrezut) încât mai curând s-ar fi l sat t iat în buc i) decât s m rturiseasc ce torturiă ă ăţ ă ă ă îndur !ă

=ându-i seama de disperarea lui) domnul de Posen) cuprins de mil ) avu o clipă ă gândul s se opreasc !ă ă

uit tur furioas a b trânului soldat) care-i g#ici inten ia) îl împiedic s-o fac !ă ă ă ă ţ ă ăMPe cinstea meaM) gândi atunciM) Mcu atât mai r u pentru el! i) în afar de asta)ă ă

principalul este c merge! i deoarece Castor pare s se obinuiasc cu izbiturile acesteaă ă ă repetate pe partea lui dorsal ) s l s m lucrurile aa cum suntMă ă ă ă !

supra acestui ultim punct baronul se înela!"i atribuia anglo-sa7onului o blânde e pe care nu o avea deloc i pe care) de altfel)ţ

orice cal cu adev rat demn de acest nume ar fi considerat drept crim s-o posede!ă ă"ntr-adev r) de câtva timp de2a) Castor d dea semne clare de nemul umire) al c roră ă ţ ă

în eles l-ar fi priceput oricare altul decât profesorul de arme!ţ=e mai multe ori l sase urec#ile în 2os) îi cl tinase gâtarul #amului) ba c#iară ă

smulsese) cu o zvâcnire a capului) frâiele din mâinile gasconului) care nu putuse s leă reapuce decât cu mare greutate!

/nervat) desigur) de aceast greutate ce se plimba f r încetare pe spinarea sa) îiă ă ă spusese) în capul lui de animal4 M s încerc s -i dovedesc individului meu c nu suntă ă ă deloc încântat de manevrele lui i c ) dac am o a) aceasta este destinat s te aeziă ă ă ă

pe ea) nu s sari întruna pe deasupra ei!Măi) pentru a traduce) folosise singurul limba2 ce-i st în putere! =ar totul fuseseă degeaba) deoarece Cocardasse nu cunotea nici un cuvânt din acest limba2!

a c r bdarea lui Castor a2unsese la cap t i-i promisese s profite de primulă ă ă ă prile2 pentru a-i da c l ului s u o lec ie e7emplar !ă ă ă ţ ă

cest prile2 se oferi curând! =omnul de Posen) care avea o inut corect i care)ţ ă ă drept urmare) îi obosea calul mai pu in decât Cocardasse) c p tase un avans destul deţ ă ă serios fa de acesta!ţă

Temându-se s nu cumva s -l piard din vedere pe baron) dac ar fi continuat să ă ă ă ă r mân astfel în urm ) Cocardasse avu proast inspira ie ca) pentru a accelera vitezaă ă ă ă ţ calului s u) s -l în epe în ceaf cu vârful spadei sale!ă ă ţ ă

sta era prea mult pentru CastorE

=e abia suferise aceast împuns tur ) c i începu s se ridice) s zvârle cu copiteleă ă ă ă ă ă din spate) s sar în toate direc iile cu o asemenea furie) încât pentru a nu fi aruncat laă ă ţ

~ 11 ~



Paul Féval-fiul

to i dracii) ostaul nu avu timp decât s -l apuce cu ambele bra e de gât) de care îi lipiţ ă ţ pieptul) tremurând pân în m duva oaselor!ă ă

@ =raceA sug#i el! Ce animal tic losA >iteţă ă -l c acum a turbatAE 5aroaneAEă =omnule de PosenE vino s -l ii) vino degrab Eă ţ ă

=ar vaiA Cel pe care-l c#ema se dep rtase i mai mult i nu vedea nimic din ce seă întâmpla în spatele lui!

?asconul gândea c -i sunase ceasul din urm ) deoarece îi d dea seama de soartaă ă ă care-l atepta dac ) din întâmplare) ar fi c zut4 cu siguran ar fi fost c lcat în picioare iă ă ţă ă zdrobit!

=eodat ) Castor) cuprins de o nou fantezie) p r si drumul i) cotind brusc laă ă ă ă stânga) o lu la goan drept înaintea lui) peste câmp!ă ă

Profesorul de arme era tot mai înnebunitJ instinctiv) strânse mai tare meng#ineabra elor sale!ţ

Calul mergea ca vântul) trecând peste toate obstacolele garduri vii) an uri)― ţ movilite cu o uurin de neînc#ipuit!― ţă

/ra o adev rat curs deă ă ă stee#le7+ase;B peste câmp) dac putem folosi această ă e7presie!

Cât s fi durat cursaB =esigur) s rmanul gascon n-ar fi putut spune) deoareceă ă pierduse cu totul no iunea timpului!ţ

"n cele din urm ) martiriul s u se înc#eie! ap curg toare) lat de cincisprezeceă ă ă ă ă picioare) le bara drumul! ,rând s o sar ) Castor f cu un plon2on drept în mi2loc) ceea ceă ă ă

îi permise lui Cocardasse s se desprind de el! âul era pu in adânc i atât omul cât iă ă ţ

animalul sc par doar cu o baie neprev zut ! mândoi puser deodat piciorul peă ă ă ă ă ă p mântul eap n!ă ţ ă5aia aceasta avusese un efect binef c tor asupra angloă ă -sa7onului) care) cu totul

potolit) nu mai d du semne c-ar avea vreo dorin de revolt i veni singur lângă ţă ă ă st pânul s u de moment!ă ă

6 nu v gr bi i s ne acuza i de e7agerare la lectura acestei scene ecvestreJ s nuă ă ă ţ ă ţ ă ne acuza i c nu tim s construim un persona2!ţ ă ă

Cu vârsta) Cocardasse) tipul acesta binecunoscut de guraliv îndemânatic i b utoră zdrav n îi accentuase defectele ca i calit ile i) dac nu se sim ise foarte în largul s uă ăţ ă ţ ă pe crupa lui Castor) s-o spunem limpede) dac -i fusese fric sentiment ce pân atunciă ă ― ă nu-l tia decât din auzite este pentru c ) în lunga sa carier ) nu înc lecase înc― ă ă ă ă niciodat pe un cal adev rat $c ci în mod cinstit nu poate fi dat acest nume animaluluiă ă ă

demn de mil pe care-l c l rea) cu vreo dou zeci de ani în urm ) în valea Louron) cândă ă ă ă ă

*' Stee#lec+ase4 $în lb! englez în te7t( O curs de obstacole! $n!t!(ă ă

~ 12 ~




se ducea la #anul La : rul lui Adamă ;2 pentru a-i prinde pe tic loii tocmi i s -l asasinezeă ţ ă pe ducele de ;evers(!

6im indu-se în pozi ia sa normal ) b trânul soldat îi recap t întreaga siguran !ţ ţ ă ă ă ă ţă@ Ia te uit A îi zise! Ce c l re grozav suntAE6 suport neclintit o curs ca astaAEă ă ă ţ ă ă

i s îmblânzesc într-o clip acest arm sar s lbaticA =esigur) baronul o s m feliciteEă ă ă ă ă ă =ar) c#iar) se întreb ) ce s-o fi întâmplat cu domnul de PosenBE i unde m aflu) aiciBă ă

6e l sa noaptea i orizontul începea s se înece în ce urile înser rii!ă ă ţ ăCercet cu privirea împre2urimile) încercând s recunoasc direc ia cea bun !ă ă ă ţ ă;u reui pretutindeni câmpuri i câmpuriJ t cere i singur tate!― ă ăFoarte nedumerit) se gândea ce s fac în astfel de situa ie când z ri) pe ecranulă ă ţ ă

întunecat al dep rt rii) un punct negru ce cretea v zând cu oc#ii!ă ă ăC#ipul i se lumin !ă@ Pe to i draciiA e7clam ! /ste baronul! /ţ ă -n ordine atunciAE Poate i calul lui s-a

ambalat i) s racul de el) a nu reuete s -l st pâneasc Aă ă ă ă;u se înela cu privire la prima presupunere!/ra) într-adev r) domnul de Posen care) sfârind prin a se întoarce s vad cum seă ă ă

mai împ cau Cocardasse i angloă -sa7onul) fusese foarte mirat s -i descopere peă amândoi în dep rtare) str b tând câmpurile de orz) în situa ia pe care o cunoatem!ă ă ă ţ

F cuse îndat cale întoars i se pornise în urm rirea fugarilor) urm rire ce duraă ă ă ă ă de2a de dou zeci de minute!ă

Curând a2unse lâng el!ă@ 9eiA îl întreb pe profesorul de arme! Ce fel de 2oc este acesta) camaradeB Creziă

c vei a2unge la Courtrai pe drumul pe care ai pornitBă @ ;uA La naibaA =ar vinovat e animalul la afurisit) pe care l-a cuprins deodată ă nebuniaE i m-a adus aici) f r s se sinc#iseasc s afle dac mie-mi place!ă ă ă ă ă ă

@ 3 uBA "ntre noi fie vorba) poate c n-a fost vina lui!ă ă@ Ce vrei s spui cu asta) domnule baronB ripost Cocardasse seme indu-se!ă ă ţ@ ,reau s spun c E =e fapt) vom discuta asta mai târziu! =eocamdat ) să ă ă ă

încerc m s ne d m seama unde ne afl m!ă ă ă ă@ /i) naA 6untem pe câmpA replic profesorul de arme) r mânând gascon c#iar i înă ă

împre2ur rile cele mai grave!ă@ =a) i la dou leg#e de drum) ceea ce înseamn c am pierdut patru leg#e!ă ă ă@ i ce-i cu astaB=omnul de Posen) care nu prea avea c#ef de glum ) ridic din umeri!ă ă

*K La : rul lu i Adamă 4 în te7tul original) A la 9omme d<Adam! ,ezi romanul7ocoşatulde Paul F0val-tat l !ă $n!t!(

~ 13 ~



Paul Féval-fiul

poi) aa cum f cuse Cocardasse cu o clip mai înainte) scrut dep rt rile cu oă ă ă ă ă privire cercet toare!ă

=up cinci minute) cl tin capul) descura2at!ă ă ă@ /i) bineB întreb b trânul soldat!ă ă@ /i) bine) sunt complet dezorientat! ;ici un punct de reper nu-mi arat drumul peă

care trebuie s -l urm m! 5ineîn eles c dac ar fi lumin ) nimic nu ne-ar fi mai uoră ă ţ ă ă ă decât s -l reg simJ dar întunericul se adâncete din clip în clip i m tem s nu neă ă ă ă ă ă r t cim i mai mult) dac ne-am încrede în întâmplare!ă ă ă

@ adar) la ce concluzie a2ungiB@ 2ung la concluzia c nu ne mai r mâne decât s încerc m s descoperim prină ă ă ă ă

împre2urimi locuin a vreunui ran) pentru a ne face rost de un g#id!ţ ţă@ 5un idee) baroane!ă@ Ca urmare) vom merge în lungul acestui râule ) pe malurile c ruia trebuie) dupţ ă ă

toate probabilit ile) s se afle câteva aez ri omeneti! poi) la prima pe care o vomăţ ă ă întâlni) vom cere) contra plat ) a2utorul vreunui om pentru a ne duce pe drumul cel bun!ă

@ PerfectECei doi b rba i pornir la drum!ă ţ ă=in pruden ) b trânul osta mergea pe 2os) inându-l de c p stru pe Castor!ţă ă ţ ă ă

~ 14 ~




Capitolul +, - Ferma

a o dep rtare de o 2um tate de musc#et fa de locul pe care-l p r siser ) avură ă ă ţă ă ă ă ă mul umirea s g seasc ) la cincizeci de pai pe partea cealalt a apei) o cl direţ ă ă ă ă ă destul de mare) care sem na întru totul cu o ferm !ă ăL@ Iat rezolvat problema noastr ) zise domnul de Posen!ă ă ă punte alc tuit din câteva scânduri ce se cl tinau permitea trecerea râului) în fa aă ă ă ţ

intr rii! trecur i se apropiar de cl dire!ă ă ă ă, zut de aproape) aceasta avea o înf iare ciudat ! /ra de-a dreptul o ruin !ă ă ăţ ă ă

3idurile) roase de muc#i i lic#eni) erau cr pate) fisurate de 2os pân sus i p reau gataă ă ă s se pr bueasc ! Poarta cea mare era smuls din balamale i z cea pe p mânt) cuă ă ă ă ă ă scândurile putrezite) iar acoperiul de paie) dezgolit în multe locuri) l sa s se vad ună ă ă sc#elet de scânduri rupte sau dislocate!

C l torii notri p trunser în interior) care era pe m sura e7teriorului!ă ă ă ă ăPeste tot se întinseser igrasia i mucegaiul) desprinzând pietrele i m cinândă ă

lemnul!Construc ia p rea cu totul p r sit !ţ ă ă ă ă

5aronul i profesorul de arme se aflau sub o bolt format din poart pentru c ru eă ă ă ă ţ i un prim corp de locuin e!ţ"n fa a lor se afla o curte) la cap tul c reia se vedea o a doua construc ie) într-oţ ă ă ţ

stare la fel de proast ca i prima!ă@ Ciudat mag#erni A zise domnul de Posen!ă ţă@ 5un pentru a ad posti obolani i oareci de p dure) adaug Cocardasse!ă ă ă ă@ i unde este inutil s mai r mânem) c ci) mai mult ca sigur) nu ad postete nici oă ă ă ă

fiin omeneasc !ţă ă@ m poft s -i dau foc) ca s m usuc) spuse ostaul tremurând sub #ainele luiă ă ă ă

ude!@ Ia numai s -ncerca iA sc#el l i o voce amenin toare) r sunând deodat înă ţ ă ă ţă ă ă

spatele lor!

6e întoarser repede i v zur o b trân care) la lumina slab a unui felinar peă ă ă ă ă ă care-l inea ridicat cu o mân ) îi privea int ) cu oc#i mânioi! 6e inea drept) cu capulţ ă ţ ă ţ dat pe spate) în semn de sfidare!

~ 15 ~



Paul Féval-fiul

/ra un soi de b trân b rb toas ) cu tr s turi aspre) cu forme col uroase) acoperiteă ă ă ă ă ă ă ţ de nite amante de zdren e!ţ

=omnul de Posen o privi un moment i fu primul care spuse4@ 5un femeie) fii sigur c tovar ul meu nici nu se gândete s - i dea foc laă ă ă ă ă ţ

locuin ! spus asta doar ca s glumeasc !ţă ă ă@ Ciudat glum ) morm i b trâna! =ar ce c uta i aciBă ă ă ă ă ţ@ " i vom spune! ;e-am r t cit i c ut m un g#id care s ne readuc la drumulţ ă ă ă ă ă ă

mare! /ste cineva) în aezarea aceasta) care ar putea fi un astfel de g#idB@ ;u) nu e nimeni! ;umai fiul meu) C#ristian) ar putea face aa ceva) dar este beat

de azi-diminea ) de nici nu poate pune un picior înaintea celuilalt! Cât despre mine)ţă sunt obligat s nu p r sesc casa din cauza a doi c l tori care) la fel ca dumneavoastr )ă ă ă ă ă ă ă i-au pierdut drumul i au sosit) mai adineauri) atât de obosi i) încât îi vor petreceţ noaptea la mine!

@ #A i noi care credeam c aici nu se afla nici un locuitor) spuse încet baronul!ă adar) nu trebuie s cont m nici pe dumneata) nici pe fiul dumitale pentru a ne faceă ă serviciul pe care-l atept mBă

@ /ste imposibil i v-am spus pentru ce!=omnul de Posen era foarte contrariat!@ Cel pu in) îmi pute i spune unde) în vecin tate) se afl vreo alt locuin B relu elţ ţ ă ă ă ţă ă

vorba!@ Cea mai apropiat se afl la o leg#e) spre stendeJ i nu lâng râu) ca a noastr )ă ă ă ă

ci mai departe!

@ "n acest caz) mi se pare) interveni Cocardasse) c nu ne r mâne de f cut decâtă ă ă acelai lucru ca i oamenii care ne-au precedat! ,om pleca din nou mâine la prima or !ă Ce zici) baroaneB

cesta se gândea! 6 se aventureze din nou peste câmpuri) în plin întuneric i s nuă ă reueasc ) poate) decât s se dep rteze i mai mult de drum) nu-i surâdea deloc! Pe deă ă ă alt parte) s piard un timp pre ios printr-o oprire de care nu era absolut nevoie) astaă ă ă ţ ă

îl nec 2ea tare! Totui) dup ce cump ni cele dou alternative) cu avanta2ele iă ă ă ă dezavanta2ele lor) i se p ru mai ra ional s se al ture propunerii tovar ului s u!ă ţ ă ă ă ă

@ Fie) sfâri prin a r spunde) s petrecem noaptea aiciE =ar ce întârziere mareAă ă E@ scult ) m tu ) zise profesorul de arme) deoarece consim im s te onor m cuă ă ă ţ ă ă

prezen a noastr ) f aa încât s ne g seti vreun col ior în care s putem trage un puiţ ă ă ă ă ţ ă de somn pân în zori!ă

@ 6ingura înc pere locuibil a fermei) r spunse b trâna) este ocupat de cei doiă ă ă ă ă c l tori de care v-am vorbit) i nu mai am s v ofer decât un soi de pivni ) unde neă ă ă ă ţă inem uneltele de lucru! =ac vre i s v mul umi i cu astaEBţ ă ţ ă ă ţ ţ

~ 16 ~




@ /i) bineA ;e vom mul umi) r spunse b trânul soldatJ un lu7 prea mare ne-ar 2ena!ţ ă ă@ tunci) veni i) comand b trâna!ţ ă ă@ i caii notriB întreb baronulă !@ Lega i-i pentru moment de belciugul la) pe care-l vede i prins în zid! Pesteţ ă ţ

câteva clipe o s -i conduc într-un opron) în curte) i o s le dau câte o m sur de ov z!ă ă ă ă ăCastor i Pollu7 odat pui în imposibilitate de a sp la putina f r c l re ii lor)ă ă ă ă ă ă ţ

acetia o urmar pe femeie) care porni pe o scar ce a2ungea sub bolt !ă ă ă To i trei urcar dou zeci de trepte i a2unser la o u înc#is cu un simplu z vor!ţ ă ă ă ă ă ă5 trâna o desc#ise i-i pofti oaspe ii într-o înc pere în care) de-a lungul pere ilor)ă ţ ă ţ

se îngr m deau) claie peste gr mad ) o sumedenie de instrumente agricole i de unelteă ă ă ă de tot soiul) roase de rugin i unele i altele în aa #al) încât era limpede c nuă ― ― ă mai puteau fi folosite!

Pe podea z ceau) spinteca i) saci plini cu orz sau cu #amei) pe care umezeala îiă ţ f cuse s încol easc sau s mucezeasc !ă ă ţ ă ă ă

"nf iarea locului îl f cu pe domnul de Posen s se strâmbe!ăţ ă ăProfesorul de arme se ar t J dimpotriv ) foarte mul umit! Cu membrele dislocate)ă ă ă ţ

cu ira spin rii rupt ca urmare a proastei în elegeri cu Castor) el tân2ea dup odi#n )ă ă ţ ă ă oricum ar fi fost! a încât) f r s mai atepte) se lungi pe unul dintre saci) punând ună ă ă altul sub ceaf pentru a-i slu2i drept pern i se preg ti s guste un somn pe care-lă ă ă ă socotea prea binemeritat!

@ Trebuie s vin s v trezesc) domnilorB întreb b trâna) înainte de a pleca!ă ă ă ă ă@ Inutil) r spunse baronul) nu vei veni probabil îndea2uns de devremeJ trebuie să ă

plec m înainte de ivirea zorilor! 5a c#iar) în cazul în care nu te voi mai vedea) î i voi pl tiă ţ ă pe loc ospitalitatea!6co ând din buzunar o pung rotun2oar ) lu din ea un ludovic i-l d du femeii!ţ ă ă ă ă6tr lucirea aurului aprinse o flac r în oc#ii acesteia!ă ă ă@ 8ul umesc) zise) aproape smulgând moneda dintre degetele domnului de Posen)ţ

i noapte bun ) domnilor!ă=up ce baba plec luând cu ea felinarul) baronul se #ot rî s -l imite peă ă ă ă

Cocardasse!=ar) mai pu in fericii4 decât el) nu reui decât s cad într-o toropeal care ineaţ ă ă ă ţ

totodat i de veg#e i de somn) f r a fi totui nici una) nici alta!ă ă ă Trecur câteva ore bune!ăa cum spusese b trâna) ceilal i doi c l tori sosiser la ferm înainte de miezulă ţ ă ă ă ă

zilei! /i ocupau o camer în al doilea corp de cl dire) adic în construc ia situat înă ă ă ţ ă fundul cur ii!ţ

~ 17 ~



Paul Féval-fiul

>nul dintre ei era un b trân de vreo aptezeci de ani care) în ciuda iernilor ceă trecuser peste capul s u) se inea înc drept i eap n! /ra îmbr cat în întregime înă ă ţ ă ţ ă ă negru!

Cel lalt p rea a fi în deplina putere a vârstei i purta uniforma companiilor libere iă ă scutite de impozit!

cesta din urm avea un um r i o parte a gâtului înf urate în cârpe însângerate!ă ă ă Cu pu in înainte de venirea domnului de Posen i a lui Cocardasse) cele dou persona2eţ ă purtau o conversa ie pe care credem c este util s-o relat m!ţ ă ă

@ Trebuie totui s termin mA spunea septuagenarul) care str b tea camera înă ă ă ă lung i-n lat cu pai sacada i) în timp ce tovar ul s u) stând pe un sc unel) se rezemaţ ă ă ă de zid! 6unt doi ani de când îl urm reti i n-ai reuit s m scapi de el!ă ă ă

@ tii bine) domnule de Peyrolles) c am f cut tot ce mi-a stat în puteri) r spundeaă ă ă soldatul! =arE este un demon) un drac din infernAE i) de fiecare dat când i-am întins oă curs ) ea s-a întors împotriva mea! C#iar i ieri) uite în ce #al m-a adusAă

@ =a) v d) i dac n-a fi fost acolo) tocmai la anc ca s te culeg i s te pansez)ă ă ţ ă ă cred c la ora asta n-ai valora mai mult decât acoli ii t i) ale c ror cadavre au r mas laă ţ ă ă ă #an!

@ dev ratE i recunotin a meaEă ţ5 trânul râse cu cruzime!ă@ ;-am ce face cu recunotin a ta) zise! =ac te-am salvat) am f cut-o pentruţ ă ă

mine) nu pentru tine! 8ai am nevoie de serviciile tale!@ =e îndat ce m voi vindeca) o s m pun pe treab ) i promit c n-o s -miă ă ă ă ă ă ă

scape!@ 8i-ai mai spus sta ultima dat ) când te-a l sat pe turn) lâng Praga) crezându-teă ă ă ă mort! Ca i acum) când m-ai f cut s vin pentru a fi martor al victoriei tale) pentru a-miă ă ar ta cadavrul lui! Frumoas victorie) n-am ce zice) i este i mai frumoas ast zi) cândă ă ă ă suntem obliga i s fugim pe c i ocolite) de fric s nu fie el cel care s ne urm reasc !ţ ă ă ă ă ă ă ă

6oldatul) în care cititorii notri l-au recunoscut de2a pe 8at#ias Snauss) vru s fac oă ă micare de protest) dar îi sc p un geam t i o paloare îi acoperi brusc c#ipul!ă ă ă

@ =oar n-o s leini acum) ca o muiereB relu cu asprime b trânul) al c rui cap seă ă ă ă plec spre um rul stâng i se ridic ) de parc aceast micare era independent deă ă ă ă ă ă voin a sa!ţ

@ m umblat atât de mult de azi-diminea ) domnule de PeyrollesEţă@ i trebuie s mai umbl m mâine o parte din zi) tot peste câmpuri) drumul nefiindă ă

înc îndea2uns de sigur! =e-abia la =i7munde) adic la trei leg#e de aici) nu vom maiă ă avea a ne teme de vreo întâlnire sup r toare! colo vom lua o tr sur de pot care neă ă ă ă ă va înapoia la Paris!

~ 18 ~




@ ;iciodat n-o s reuesc s merg pe 2os pân acolo!ă ă ă ă@ 5a da) te voi a2uta) aa cum am mai f cut-o) cu acest eli7ir) r spunse b trânul)ă ă ă

sco ând de sub vest o sticlu în care lucea o licoare opalescent ! 5eaA ad ug )ţ ă ţă ă ă ă întinzându-i lui Snauss flaconul!

cesta lu o îng#i itur din licoare! Imediat p ru s -i revin ! bra2ii i se colorar iă ţ ă ă ă ă ă trunc#iul pr buit i se îndrept !ă ă

@ =a) zise) acum m simt destul de puternic pentru a face fa unui drum lung!ă ţă@ 8âine vei mai lua o îng#i itur ) înainte de plecareE =ar) sstAE porunci deodatţ ă ă

b trânul) ciulind urec#ea!ă@ =ar ce esteB@ ud pai de caiE un zgomot de voci la intrare!i) îngri2orat) septuagenarul se apropie de fereastr ) dup ce suflase într-oă ă

lumânare de r in aezat pe o poli !ă ă ă ţă@ 8ii de draciA în2ur el) aproape imediat! =oi dintre dumanii notri sosesc laă

aceast ferm Aă ă@ >nul dintre ei n-o fi cumva sergentul P#ilippeB întreb ) cu team ) 8at#ias!ă ă@ ;u) din fericire! Totui) trebuie s fim aten i) pentru c îi recunosc pe ostaulă ţ ă

acela) Cocardasse i pe baronul de Posen) care) amândoi) îl prote2eaz pe P#ilippe! Ceă caut în locul acesta izolatB r fi aflat de prezen a noastr aici) sau numai întâmplarea iă ţ ă -a îndreptat încoaceBE Pentru orice eventualitate) s ne lu m toate m surile deă ă ă precau ie!ţ

puc la repezeal dou mantale de c l torie puse pe un scaun) arunc una peă ă ă ă ă ă

umerii lui Snauss i se înf ur în cealalt !ă ă ăpoi) înarmându-se cu o perec#e de pistoale) atept Eă@ 9aide) zise dup câteva minute) nu pe noi ne caut ! Iat -i c intr în primul corpă ă ă ă ă

de cl dire) condui de b trâna! F r îndoial c se duc s se odi#neasc ) deoarece pară ă ă ă ă ă ă ă mor i de oboseal ) mai ales Cocardasse!ţ ă

@ i atunci) ce trebuie s facemBă@ 8 voi gândi!ăP r sindu-i noii oaspe i) b trâna cea b rb toas coborâse iar i scara) traversaseă ă ţ ă ă ă ă ă

bolt i intrase într-o înc pere ce avea acces spre aceasta!ă ăLâng un c min înalt) cu consol ) în vatra c ruia mai agoniza pu in 2eratic) z cea peă ă ă ă ţ ă

podea un om) întins cât era de lung! P rea s doarm ! /ra un individ înc tân r) cu fa aă ă ă ă ă ţ aspr i grosolan ! Femeia îl împinse cu piciorul!ă ă

@ C#ristian) îi zise într-un dialect fl mând) avem al i doi c l tori!ă ţ ă ăranul iei din somnolen !Ţă ţă

@ =oi c l tori noiB repet cu o voce încleiat de b utur ! i-au pl tit i eiBă ă ă ă ă ă Ţ ă

~ 19 ~



Paul Féval-fiul

@ =a) puior!@ Ce-ai primit de la eiB@ PriveteA cârâi b trâna) desc#izând pumnul sub razele felinarului!ă@ urA e7clam b d ranul) ridicându-se în grab !ă ă ă ă@ >n ludovicA Cel care mi l-a dat avea o pung plin cu dintră ă - tia!ă@ pung plin A adar i noi sunt boga iBă ă ă ţ@ a cred! Trebuie s fie mai boga i decât ceilal i) care nu mi-au dat decât un bană ţ ţ

de argint) r spunse b trâna) 2udecând) ca de obicei) dup aparen e!ă ă ă ţ@ 5oga iA repet ranul! Iar noiE noi suntem nite s r ntociAţ ă ţă ă ă EPrivirile fiului i ale mamei) c atrase de un magnet) se concentrau asupra monedeiă

de aur) care str lucea cu refle7e roietice!ă@ urA e7clam cel dintâi dup o clip ! urAE =e mult n-am v zut aurEă ă ă ă@ A =a) de mult nu-i mai tiam culoarea!@ Ce n-a face ca s am aurA i când te gândeti c doar cu 2um tate din câ i auă ă ă ţ

oamenii ia asupra lor) am putea în l a din nou ferma noastr ) distrus de 2efuitori înă ă ţ ă ă timpul r zboiului!ă

@ 6 cump r m iar câmpuri i animale de munc ) ad ug b trâna!ă ă ă ă ă ă ă@ 6 redevenim ceea ce eram înainte4 cei mai mari fermieri din partea locului! =ară

acum nu mai avem nimicE nimic decât mizerie i b utur ) ca s uit mAă ă ă ă EPe m sur ce ranul vorbea) be ia p rea s i se împr tie i tr s turile îi c p tau oă ă ţă ţ ă ă ă ă ă ă ă

e7presie de l comie plin de ur !ă ă ă8aică-sa r m sese nemicat ) privindu-l fi7) încercând s citeasc pe c#ipul luiă ă ă ă ă

gândurile care-l asaltau!=eodat ) un pas uor ce se auzi în înc pere îi f cu s tresar ! 5 trânul cel înaltă ă ă ă ă ă intrase de câteva clipe) f r ca ei s -i observe prezen a) i acum înainta spre ei!ă ă ă ţ

@ 6 st m un pic de vorb ) le spuse) aezându-se cu familiaritate al turi de ei!ă ă ă ăpoi) dup ce îi scrutase pe fiecare cu o privire p trunz toare) relu 4ă ă ă ă@ F r vrere) tocmai am auzit o parte din convorbirea voastr i) ca urmare) tiu că ă ă ă

sunte i #ot râ i s face i o mul ime de lucruri pentru a c p ta aur!ţ ă ţ ă ţ ţ ă ă@ A =aA r spunser ) împreun ) mama i fiul) cu convingere în glas!ă ă ă@ /i) bine) cunosc un mi2loc prin care s v a2ut s câtiga i mult aur!ă ă ă ţi b trânul ad ug ) sco ând o pung lunguia ) prin oc#iurile c reia r zb teau razeă ă ă ţ ă ţă ă ă ă

galbene4@ m aici cincizeci de ludovici care) dac vre i) sunt ai votri!ă ţ

@ =ac vremBă@ =aJ i iat al i cincizeci continu ispititorul) sco ând din buzunar o a douaă ţ ― ă ţ

pung care pot deveni i ei proprietatea voastr !ă ― ă

~ 11 ~




@ 8onseniore) strigar împreun b d ranul i b trâna) ai c ror oc#i se aprindeauă ă ă ă ă ă de l comie) spune iă ţ -ne ce trebuie s facem pentru astaBă

@ sculta iEţi) cu glas foarte sc zut) b trânul le vorbi ranilor timp de câteva minute) laă ă ţă

cap tul c rora cei doi ziser ) în deplin acord4ă ă ă@ ccept mAă@ 5ineA tunci) lua i de pe acum acest acont) ad ug ) aruncându-le prima pung !ţ ă ă ă

estul) îl ve i avea dup !ţ ă@ i ne ve i da i tot ce au asupra lorAţ@ Firete) asta face parte din câtigul vostru!C tre ora cinci diminea a) adic la vremea când mai trebuia un tur de cadran până ţ ă ă

la ivirea zorilor) domnul de Posen) cufundat înc în acea a ipeal ce nu se putuseă ţ ă transforma în somn deplin) crezu c aude un fonet lâng intrarea în pivni ! /ra ca iă ă ţă cum cineva ar fi trecut iar i iar) cu precau ie) prin fa a uii!ţ ţ

La început) puse asta pe seama înc#ipuirii sale! Totui) cum fonetul persista) se str dui s -i recapete întreaga limpezime a min iiă ă ţ

i) dup ce reui) r mase în ascultare!ă ăcum) o uoteal continu se ad ugase zgomotului neobinuit!ă ă ăCurând) auzi cum cineva ridic uor z vorul!ă ă@ #oA îi spuse) ce-nseamn astaB =esigur) nu vine nimeni s ne trezeasc )ă ă ă

altminteri ar proceda altfel!tunci) îi reaminti c se afla) împreun cu Cocardasse) într-un loc cu totul izolatJ că ă ă

femeia care îi primise avea o înf iare care inspira orice altceva decât încredere i c ) înăţ ă fine) f cuse o greeal atunci când) pentru a-i pl ti) d duse la iveal punga lui doldoraă ă ă ă ă de aur!

a încât) aplecându-se repede spre profesorul de arme) care dormea cu pumniistrâni) i ciupindu-i bra ul pân la sânge) îi sufl la urec#e4ţ ă ă

@ larm A CocardasseA larm Aă ă?asconul) trezit brusc) st tu o clip înainte s se dezmeticeasc ! =ar era un drumeă ă ă ă ţ

prea vec#i i mult prea obinuit cu surprizele pentru a r mâne timp îndelungată ne#ot rât!ă

@ Ce esteB întreb cu un glas abia auzit!ă=omnul de Posen r spunse ar tând spre u !ă ă ăceasta se desc#idea pu in câte pu in) împins dinafar !ţ ţ ă ă

Cu toat întunecimea ce domnea în mica înc pere) cei doi b rba i puteau urm riă ă ă ţ ă micarea f r greutate!ă ă

Cocardasse vru s se ridice!ă

~ 111 ~



Paul Féval-fiul

5aronul îl împiedic !ă@ 6 atept m) opti el!ă ăi ateptar nemica i) pref cându-se c dorm!ă ţ ă ăCând ua fu pe trei sferturi desc#is ) dou umbre p trunser una dup alta înă ă ă ă ă

pivni !ţăPrima era un b rbat ce inea cu amândou mâinile un bici de gra2d) a doua oă ţ ă ―

femeie înarmat cu o coas mare) în care o recunoscur pe gazda lor!ă ă ămândoi înaintau cu pai de lup c tre locul în care se aflau profesorul de arme iă

baronul!2uni lâng ei) b rbatul îi spuse femeii4ă ă@ =orm! 6 ne gr bim!ă ăi brusc) ridicându-i fiecare arm ) ab tur asupra celor doi pseudoă ă ă -adormi i oţ

lovitur teribil !ă ă=ac ar fi fost atini) s-ar fi zis cu ei!ă=ar) cu o agilitate demn de cei mai îndemânatici clovni) în clipa în careă

instrumentele c deau asupra lor) ei e7ecutaser ceea ce în mod vulgar se numeteă ă Ms ritura peteluiM i se aflau deodat la trei pai de acolo) cu fa a spre agresori!ă ă ţ

, zând c încercarea lor euase) b d ranii slobozir un blestem furios i bab ) careă ă ă ă ă ă îl atacase pe baron) ridic din nou coasa asupra lui!ă

=ar un fulger se aprinse în mâna domnului de Posen) care ap sase pe tr gaciulă ă pistolului s u) i bra ul b trânei c zu sf râmat) în timp ce în2ura din cauza durerii i armaă ţ ă ă ă i se rostogolea cu zgomot pe podea!

Fiul fu mai pu in norocos decât mama!ţ=up ce evitase o a doua lovitur de bici) Cocardasse îl str punsese cu spada ca peă ă ă un pui în frigare i îl zvârlise însângerat) izbindu-l de ua lâng care se pr v li greoi!ă ă ă

@ Pe to i draciiA e7clam profesorul de arme) ce înseamn povestea astaBţ ă ă@ Cred c g#icesc) r spunse tovar ul lui! ceti nemernici vor fi vrut s neă ă ă ă

asasineze) pur i simplu pentru a ne pr da!ăi) ducându-se la b rbat) a c rui agonie începea) îi spuse4ă ă@ ;efericituleA ;u puteai oare s faci apel la generozitatea noastr ) în loc s încerciă ă ă

s ne iei via aBă ţranul redesc#ise oc#ii) pe care moartea îi înc#idea de2a iŢă ) cu un glas nesigur)

bolborosi4@ =aE am fost criminaliE dar am fost împini la astaE un b trânE acoloE g zduită ă

în fundul cur iiE a venit s ne ofere aur ca s v omorâm!ţ ă ă ă@ >n b trânE în fundul cur iiE repet baronul) care nu în elegea!ă ţ ă ţ

~ 112 ~




@ E/ste împreun cu un alt c l torE ne-a spus c sunte i dumanii luiE c i-amă ă ă ă ţ ă face un mare serviciu trimi ându-v pe lumea cealalt E i ne-a promis mult aur dacţ ă ă ă reueamE tunciE din cauza mizeriei noastreE am acceptatE =ar suntem pedepsi iEţ b trâna mea mam nu va supravie ui r niiE iar euE euE eu moEă ă ţ ă

Cuvântul îi r mase în gâtle2J îi d duse ultima suflare!ă ăCocardasse i baronul coborâr scara câte patru trepte deodat ) pentru a alergaă ă

spre al doilea corp de cl diri! Când a2unser la picioarele sc rii) doi c l re i înf ura i înă ă ă ă ă ţ ă ţ mantale ce-i ascundeau în întregime treceau prin fa a lor i se pierdeau curând) pesteţ câmpuri) în triplu galop!

@ tia sunt oamenii notriA strig domnul de Posen! >nul este cu siguranĂ ă ţă b trânul despre care ne-a vorbit ranul! Trebuie s afl m cine sunt amândoi! Pe cai)ă ţă ă ă CocardasseE Pe caiA "i vom urm ri!ă

6e n pustise în curte unde) dup câte spusese b trâna) se afla opronul care-iă ă ă ad postea pe Castor i Pollu7!ă

9angarul era la locul lui) dar nu i caii!@ Tic loiiA e7clam baronul! ;e-au furat animalele) i acum iată ă ă-ne f r cai! ;uă ă

mai putem s -i urm rim i) în consecin ) s limpezim acest misterE Pe =umnezeulă ă ţă ă meuA "i voi cunoate totuiE #A =omnule de Peyrolles) nu tiu cum se face) dar mi-apune capul z log c eti amestecat în treaba asta! Fii linitit) ne vom reîntâlni la Paris!ă ă

@ Pe to i draciiA 6igur c o s ne reîntâlnim strig la rândul s u profesorul deţ ă ă ― ă ă arme! Iar P0tronille n-o s v mai rateze de data asta) aa cum s-a întâmplat în cimitirulă ă 6aint-8agloire!

tim c domnul de Posen g#icise bine!ăLa zgomotul împuc turii) domnul de Peyrolles tres rise) pricepând c ranii)ă ă ă ţă proaspe ii lui complici) neavând în mân arme atât de zgomotoase) euaser ! adar)ţ ă ă luându-l pe Snauss de bra ) îl tr sese în curte i-l s ltase pe unul din cei doi cai! poi)ţ ă ă plecaser cu toat viteza!ă ă

@ Camarade) relu baronul) nu ne mai r mâne decât s pornim din nou! 6e va faceă ă ă ziu i sper c vom putea a2unge iar la drum!ă ă

Ieir deci din ferma în ruine i) orientându-se de bine de r u) a2unser ) dup două ă ă ă ă ore de mers) la drumul cel bun!

poi) la prima pot pe care o întâlnir ) domnul de Posen f cu rost cu baniă ă ă ― g#ea de al i cai) care) desigur) nu erau pe m sura lui Castor i Pollu7) dar cu careţă ― ţ ă trebuir s se mul umeasc în locul altora mai buni!ă ă ţ ă

Cocardasse) profitând de lec ia de c l rie pe care) în a2un) o luase pe spezele sale)ţ ă ă se inu acum aproape convenabil pe cal!ţ

6 rea de pe crup pe cap doar de zece ori pe leg#e! Ceea ce era un mare progres!ă ă

~ 113 ~



Paul Féval-fiul

Capitolul +,I - 8arine

ât despre P#ilippe) el nu suferise nici o întârziere în timpul drumului de la stende laParis!C6 rind etapele) neodi#nindu-se nici el) nici calul) decât atât cât era strict necesar)ă

str b tuse în patru zile distan a ce-l desp r ea de capital !ă ă ţ ă ţ ă Totui) la mic dep rtare de aceasta) animalul s u surmenat) obosit peste m sură ă ă ă ă de dubla c l torie pe care o f cuse) se pr bui deodat sub el) pentru a nu se mai ridica!ă ă ă ă ă =ar pu in îi p sa4 Parisul era aproapeAţ ă

"i înc#eie drumul pe 2os i a2unse curând pe strada Pas-de-la-8ule) unde se aflapensiunea La : garul din Arcadiaă !

Intr ca o vi2elie în biroul în care trona st pâna locului) doamna ?loria) o cum tră ă ă ă gras i groas de treizeci i ase) treizeci i opt de ani) cu rotun2imi cam c zute!ă ă ă

Fa de acest mod de a se prezenta) doamna ?loria) care înc nu abdicase i se maiţă ă temea pentru farmecele sale) crezu c este vorba de un atac neprev zut i avu ună ă sug#i de spaim ) în timp ce-i prote2a atrac iile cu scutul celor dou bra e groase caţ ă ţ ă ţ nite unci de 8ayence!

emarcând totui înf iarea dr gu a nouăţ ă ţă -venitului) îi spuse c ) la urma urmei)ă atacul n-ar fi nepl cut) i se preg ti s -i in piept cât putea de bine!ă ă ă ţ ăP#ilippe) c ruia prea pu in îi p sa de doamna ?loria i de farmecele ei trupeti) oă ţ ă

întreb cu îngri2orare4ă@ ;u ave i aici o tân r cu numele de 8arineBţ ă ă@ =a) domnule sergent! copili pe careEţă@ r ta i-mi unde locuiete) v rog) o întrerupse P#ilippe!ă ţ ă@ 6unte i oare fratele pe care îl ateapt B #) dr gu a de ea) ce mul umit va fi!ţ ă ă ţ ţ ă

=ac a i tiAă ţ E@ epedeA 6pune i-mi unde este) relu tân rul cu ner bdare!ţ ă ă ă@ Permite iţ -mi) v voi conduce) se oferi gazda) încercând s se pun în micare!ă ă ă@ ;u) inutilJ unde locuieteB 6pune i-mi odat ) ce naibaAţ ă@ ,ai) 6fânt Fecioar ) un b iat aa dr gu care în2ur în #alul staAă ă ă ă ţ ă ăP#ilippe îi arunc o privire teribil !ă ă

~ 114 ~




@ La primul eta2) ua din fa a sc rii! C#eia este în broasc ) se gr bi s r spundţ ă ă ă ă ă ă doamna ?loria) pe care aceast privire o f cu s tremure!ă ă ă

"n dou salturi) tân rul urcase scara!ă ăPe punctul de a intra la 8arine) fu cuprins de o temere! Cum avea s-o g seasc iă ă

ce-i va spune eaB C#emarea ei disperat îl f cea s întrevad lucruri atât de grave) încâtă ă ă ă aproape se temea s le afle!ă

"n cele din urm ) intr în camera fetei!ă ăceasta st tea într-un fotoliu larg) cu capul înclinat pe um r) ca i cum n-ar mai fiă ă

avut putere s i-l in drept! La zgomotul de desc#idere a uii) i-l ridic i) recunoscândă ţ ă ă pe cel pe care-l numea fratele s u) l s s -i scape un plânset surd!ă ă ă ă

P#ilippe alerg la ca!ă@ 8arineA strig ! 6 rmana mea 8arineA Ce s-a întâmplat oare în lipsa meaE i deă ă

ce vorbeti de moarteB îmbr ia cu c ldur i o acoperea cu mii de mângâieri!ăţ ă ă=ar ea încerca s se elibereze i îl respinge încetior!ăPrimirea aceasta îl surprinse! i atunci o cercet cu aten ie!ă ţCe de sc#imb ri se petrecuser în ea de la plecarea luiAă ă p r sise str lucitoare de s n tate) cu buzele ca o floare) cu oc#ii limpezi ca ună ă ă ă ă

cristal i o revedea cu c#ipul decolorat) sl bit) cu gura crispat de durere i cu oc#iiă ă întuneca i ca noaptea! i apoi) în toat fiin a sa era o pr buire) o sl biciune careţ ă ţ ă ă dovedeau o suferin interioar i continu !ţă ă ă

ceast constatare îi f cu r u! emarc i c îi evit privirile) p rând c -i esteă ă ă ă ă ă ă ă

ruine în prezen a lui!ţ@ " i mul umesc c ai venit) P#ilippe) spuse cu glas slab! A " i mul umescA "mi eraţ ţ ă ţ ţ atât de team c nu te voi mai vedea înainte de a muriAă ă

@ 6 moriA i de ceB repet tân rul!ă ă ă@ =e ceBE Pentru c nu mai sunt demn s tr iesc!ă ă ă ă@ Ce înseamn aceste cuvinte) surioar B ;u le în eleg! i pe urm ) ce mi-a povestită ă ţ ă

mesagerul care mi-a adus scrisoarea taB 6punea c te-a întâlnit pe un pod) gata s teă ă arunci în ap ! /ste adev ratBă ă

Fata f cu un semn afirmativ!ă@ adar) voiai s termini cu via aA 6 termini) f r a te gândi la imensa durere înă ţ ă ă ă

care m-ai fi cufundat) pe mine) care te iubesc cu atâta duioie!@ A 5a daE m-am gânditAE

@ i asta nu te-a opritA@ ;u puteamE nu mai puteam s tr iescA " i repetEă ă ţ

~ 115 ~



Paul Féval-fiul

@ 6urioar o întrerupse cu gravitate sergentul ca s a2ungi s doreti atât deă ― ― ă ă fierbinte moartea) trebuie s fii prad unei mari disper ri! 6puneă ă ă -mi) de unde această disperareB

@ La ce bunB sta nu ar micora cu nimic nenorocirea mea i te-ar face s suferi înă mod inutil!

@ 8-ar face s suf r) f r îndoial ) dar mi-ar i permite poate s - i uurez câtă ă ă ă ă ― ― ă ţ de cât suferin a!ţ

@ / imposibilA 6uferin a mea este dintre cele pentru care nu e7ist nici oţ ă mângâiere!

@ 9aide) surioar relu tân rul aezându-se lâng ea i luându-i dr g stosă ― ă ă ă ă ă mâinile) pe care le sim i tremurând într-ale sale #aide) nu sunt eu oare fratele t u) caţ ― ă alt dat B tii) alt dat ) când împ r eam totul între noi) bucurii i necazuri) când îmiă ă ă ă ă ţ

încredin ai cele mai intime gânduri) când tiam s - i citesc atât de bine în inimioar E "nţ ă ţ ă inimioara asta care) ast zi) s-a înc#is pentru mine!ă

La aceast evocare) fata se sim i r scolit de o mul ime de amintiri duioase) careă ţ ă ă ţ înviar deodat în mintea ei i) comparând situa ia sa de acum cu cea de odinioar ) oc#iiă ă ţ ă i se umplur de lacrimi!ă

i atunci plânse) plânse îndelung) aplecat pe um rul sergentului!ă ăpoi) când lacrimile aproape secaser ) ea îi r spunse4ă ă@ =ragul meu P#ilippe) nu voi avea secrete fa de tine) cum nu am avut niciodat !ţă ă

i pentru c aa vrei) vei afla totul! ,ei vedea apoi dac via a mai are vreun rost pentruă ă ţ mine! scult deci!ă

U U U

Pu in dup plecarea ta la armat ) doamna Passepoil) care m primise cu prietenie iţ ă ă ă îmi dorea binele) mi-a g sit) la o mare doamn ) marc#iza de ,ertueil) un loc mult maiă ă bun decât cel pe care îl aveam la dânsa!

La început) am intrat acolo ca len2ereas ) dar dup ce marc#iza a aflat c tiam să ă ă ă brodez cu îndemânare) m-a f cut s abandonez aceast munc ) pentru a nu m maiă ă ă ă ă ocup decât de broderie!ă

P rea foarte mul umit de îndemânarea mea) ba c#iar atât de mul umit ) încât)ă ţ ă ţ ă pentru a m vedea la lucru) mi-a dat voie s r mân într-un col al salonului s u)ă ă ă ţ ă obinuind s primeasc acolo) în prezen a mea) persoanele care veneau în vizit !ă ă ţ ă

Printre aceste persoane) una dintre cele care veneau mai des era un tân r deă treizeci treizeci i doi de ani) de origine lombard ! 6t pâna mea îl numea) cu― ă ă familiaritate) Mdomnul 3enM!

~ 116 ~




8-a remarcat din prima zi când a ap rut în salon i a întrebat-o pe marc#iz cineă ă eram! I-a e7plicat! M=ar este fermec toare) micu a aceastaM) a spus el! MCu adev rată ţ ă fermec toare!M i i-a a intit îndat lornionul asupra mea) pentru a m cerceta peă ţ ă ă

îndelete) f r a ine seama de 2en pe care e7aminarea lui m f cea s-o resimt!ă ă ţ ă ă ăCu prile2ul fiec rei vizite reîncepea aceast manevr ) uneori c#iar apropiindu-se deă ă ă

locul unde edeam) pentru a-mi vorbiJ ceea ce m umplea de ruine) deoarece nu tiamă ce s -i r spund!ă ă

8arc#iza) nev zând în asta decât o glum ) nu i-a f cut nici o problem ! M=e altfelM)ă ă ă ă îmi spunea ea) râzând) Meste un italian) i italienii) o tii) îi e7prim admira ia cuă ţ e7pansivitate!M

"ntr-o zi) când doamna de ,erteuil m trimisese cu un comision la una dintreă prietenele sale) l-am întâlnit pe domnul 3en) care trecea cu tr sura! 3 rinduă ă -m ) aă poruncit s opreasc ) a coborât i a venit s m întrebe de ce m aflam în afara palatuluiă ă ă ă ă marc#izei! I-am spus motivul i i-am indicat locul în care m duceam!ă

M/iA este înc destul de departeAM a remarcat el! MCum a putut avea marc#iza inimaă s lase s umble prin noroi nite piciorue atât de dr gu e ca ale dumitaleB >rc înă ă ă ţ ă tr sur ) copila mea) te voi conduce acolo!Mă ă

m crezut c glumea) dar nu era aa i oricât m-am opus) oricât m-am scuzată pentru o asemenea cinste) a insistat atât de mult) încât a trebuit s m aez lâng el) peă ă ă perne!

=e-abia pornisem i mi-a spus tot felul de lucruri care m-au tulburat foarte mult i) în cele din urm ) mi-a f cut o declara ie de dragoste! m respins-o cu cea mai mareă ă ţ

indignare!=eoarece atitudinea mea nu avea nici o putere asupra lui) nu am g sit alte mi2loaceă pentru a m sustrage avansurilor sale) decât s desc#id brusc portiera tr surii i s sară ă ă ă

în strad ) cu riscul de a-mi rupe picioarele!ă8-am ferit s -i încredin ez marc#izei aceast avenul tur ) de team s nu-i strică ţ ă ă ă ă

rela iile cu domnul 3en) a c rui atitudine ar fi condamnat-o aspru) cu siguran ! i apoi)ţ ă ţă m gândeam c dup cele ce se întâmplaser acesta din urm nu va mai îndr zniă ă ― ă ă ― ă ă s m persecute cu insisten ele sale!ă ă ţ

i vaiA =in aceast t cere mi s-a tras nefericirea! "n timpul urm toarelor vizite peă ă ă care domnul 3en le-a f cut st pânei mele) nu mi-a mai vorbit) dar oc#ii s i) deseoriă ă ă

îndrepta i spre mine) aveau un limba2 mult mai gr itor decât cuvintele) i asupra c ruiaţ ă ă nu m puteam înela! =in aceast cauz m sim eam nespus de stân2enit !ă ă ă ă ţ ă

Cam dup ase s pt mâni) marc#iza a trebuit s lipseasc pentru a se duce să ă ă ă ă ă petreac pu ine zile la o m tu b trâna) care locuia pe colina 8ontmartre!ă ţ ă ă ă

~ 117 ~



Paul Féval-fiul

La trei zile dup plecarea sa) mi s-a adus o scrisoare din partea ei) în care îmi cereaă s -i duc câteva mostre de broderie) pe care dorea s le arate rudei sale!ă ă

8-am gr bit s -i dau ascultare i) de cum am a2uns în 8ontmartre) m-am prezentată ă la cas a c rei adres îmi fusese indicat în scrisoare!ă ă ă ă

m fost primit de o femeie care mi s-a p rut a fi o guvernant sau o doamn deă ă ă ă companie!

M=omnioar M mi-a zis Mpentru moment st pâna dumitale a ieit s se plimbeă ― ― ă ă cu st pâna mea) dar nu vor întârzia s se întoarc ! "ntre timp) vino s te odi#neti i să ă ă ă ă te r coreti! Pari a fi obosit i a suferi din pricina c ldurii!Mă ă ă

"mi era) într-adev r) foarte cald i nu mai puteam de oboseal ) c ci ne aflam în lunaă ă ă iulie i atmosfera era ap s toare! m acceptat) aadar) ceea ce îmi propunea i amă ă urmat-o f r a m teme de ceva! a c m-a condus într-un apartament bogat mobilat iă ă ă ă mi-a servit o b utur r coritoare!ă ă ă

trecut o or f r a le vedea revenind nici pe marc#iz ) nici pe ruda sa!ă ă ă ă"ncet-încet) m-am sim it cuprins de o moleeal care) curând) a pus st pânire peţ ă ă ă

întreaga mea fiin !ţăm crezut c era un efect al temperaturii i al oboselii mele i nu m-am îngri2orată

deloc) sperând c va fi ceva trec tor!ă ăPentru a sc pa i mai repede de aceast amor eal ) m-am ridicat i am f cut câ ivaă ă ţ ă ă ţ

pai prin apartament! =ar m cl tinam în dreapta iă ă -n stânga) de parc îmi fugeaă p mântul de sub picioare i) ca s nu cad) de-abia am avut timp s m reîntorc laă ă ă ă scaunul meu!

=in acea clip ) pentru mine totul este neant) pân a doua zi diminea a!ă ă ţU U U

ici) 8arine f cu o pauz i p ru c ezit s -i continue povestirea!ă ă ă ă ă ăCu obra2ii împurpura i de ruine) încerca s -i retrag mâinile din mâinile tân rului)ţ ă ă ă

pentru a-i ascunde fa a în ele!ţ@ /i) bineA 6urioar spuse cu blânde e acesta) al c rui c#ip era palid) deoareceă ― ţ ă

se temea c în elege f r ca ceva s fi fost spus) de ce te opretiBă ţ ă ă ă ―@ A P#ilippe) dac ai ti ce urmeaz s - i povestescAă ă ă ţ@ 6 rmana mea drag A continu sergentul) cu o voce sumbr mi-e team că ă ă ă ― ă ă

b nuiesc! =ar #ai) continu ) trebuie s aflu totulE totul4ă ă ă

U U U

~ 118 ~




Fata scoase un suspin sfâietor) apoi relu 4ă@ ;u mi-am revenit decât spre ziu ! =eoarece îmi pierdusem cunotin a c tre oraă ţ ă

ase seara) înseamn c trecuse un interval de apro7imativ dou sprezece ceasuri) înă ă ă timpul c ruia voin a mea fusese cu totul ani#ilat !ă ţ ă

Când am redesc#is oc#ii) am crezut mai întâi c visez! /ram culcat pe un pată ă somptuos) aezat în mi2locul unei camere mobilate foarte lu7os! azele soarelui intrau învaluri prin ferestrele împodobite doar cu perdele uoare de dantel i veneau s se 2oaceă ă pe cuvertura de m tase brodat cu fir ce acoperea patul!ă ă

Ca ame it ) îmi l sam privirile s r t ceasc peste tot) silinduţ ă ă ă ă ă ă -m s pricepă ă ciud enia situa iei mele!ăţ ţ

=eodat ) în spatele c p tâiului patului) l-am z rit pe domnul 3en care) într-o #aină ă ă ă ă de cas elegant ) m privea) cu un zâmbet pe buze i p rând c se bucur de foarteă ă ă ă ă ă marea mea uimire!

Prezen a lui lâng mine) în acea clip ) a fost o str fulgerare de lumin Eţ ă ă ă ăeamintindu-mi cu mare limpezime întâmpl rile din a2un) am în eles îndată ţ ă

maina ia infam a c rei victim fusesem i nenorocirea ireparabil care m lovise!ţ ă ă ă ă ătunci) înnebunit de durere) pierzându-mi capul) m-am ridicat dintr-o s ritur i)ă ă ă

adunând în grab câteva lucruri ale mele ce se aflau pe 2os) m-am repezit spre u ) cuă ă un singur gând4 acela de a fugi departe) foarte departe de acel loc odios în care se

înf ptuise dezonoarea mea!ă=ar) în clipa în care eram gata s ies) domnul 3en m-a re inut cuprinzânduă ţ -m înă

bra e i) folosindu-i for a) m-a obligat s r mân pentru a asculta ceea ce el numeaţ ţ ă ă

Mscuza crimei saleM!Fusese cuprins) spunea el) de o pasiune nebun pentru mine! pasiune pe care mi-ăo m rturisise când m urcasem în tr sura sa i pe care o respinsesem cu atâtaă ă ă indignare!

=in acea zi) via a nu-i fusese decât un c#in! "n zadar încercase s în bue aceaţ ă ă dragoste care îl m cina! ;u reuise! Ca urmare) convins c niciodat nu voi fi a lui deă ă ă bun voie) #ot râse s m ob in prin viclenie!ă ă ă ă ţ ă

/l fusese cel care imitase scrisul marc#izei) pentru a m atrage acolo) i tot elă poruncise femeii pe care o v zusem s -mi dea s beau un narcotic!ă ă ă

=ar era gata s -i repare greeala4 de acum încolo era sclavul meuEă8i-a vorbit astfel îndelung) anga2ându-se din ce în ce mai mult s -mi fie cu totulă

supusJ a a2uns c#iar s -mi promit c se va uni cu mine printr-o leg tur legitim !ă ă ă ă ă ă

U U U

~ 119 ~



Paul Féval-fiul

@ Ce vrei s - i spun) P#ilippeB Pu in câte pu in) tot auzinduă ţ ţ ţ -l) nervii mei se rela7au!6urescitarea l sa acum locul unei moleeli totale a întregi-mi fiin e i) în necunoatereaă ţ mea cu privire la condi iile sociale) v zându-l c -mi ofer c s toria ca repara ie aţ ă ă ă ă ă ţ infamiei sale) am încetat s m mai zbat! Totui) în adâncul inimii) sim eam fa de el oă ă ţ ţă repulsie de neînvins! profitat de faptul c pentru moment eram istovit ) pentru a mă ă ă face s 2ur c nu voi dezv lui nim nui ce se întâmplase) inând seama c ) dac se afla)ă ă ă ă ţ ă ă aceasta ar d una planului s u de a se c s tori cu mine) deoarece dat fiind situa ia luiă ă ă ă ― ă ţ

înst rit trebuia s aib unele mena2amente fa de familia sa! m 2uratE i tu)ă ă ― ă ă ţă P#ilippe) eti primul pentru care îmi calc 2ur mântul! ;ici doamna marc#iz ) nici oă ă doamn Passepoil nu au avut niciodat nici cea mai mic b nuial ) dei) cu sigurană ă ă ă ă ţă)sunt îngri2orate de moarte pentru mine i se întreab cum de am disp rut atât de brusc!ă ă =e la acea noapte fatal ) l-am rev zut de mai multe ori pe domnul 3en i i-am reamintită ă promisiunea) dar mereu g sea o cale s -i amâne îndeplinirea) sub un prete7t oarecareă ă iE

@ iB repet P#ilippe cu glas r guit!ă ă@ i sunt patru luni de când sunt dezonorat Aă@ 8izerabilulA url tân rul) sf râmând o mobil sub pumnul s u i dând în sfârită ă ă ă ă

frâu liber teribilei mânii ce clocotea în el! #A s -l for ez eu s -i in promisiunea)ă ţ ă ţ ă c#iar dac pentru asta ar trebui s -i pun sabia pe gâtA ;u te teme) 8arine! "n curând veiă ă putea fii sigur s stai cu fruntea sus în fa a tuturorE 6pune― ă ― ă ţ -mi) unde îl pot întâlniB

8arine zâmbi dureros4@ >nde-l po i întâlni) P#ilippeBţ

@ =a! are nu se mai afl la ParisBă@ 5a da! =ar mai ascult ) nu i-am spus totul! cum zece zile) marc#iza de ,erteuilă ţ d dea o serat de gal ! =eoarece invita ii erau numeroi) se f cuse apel laîntregulă ă ă ţ ă personal) femei i b rba i) s serveasc la bufet! /u eram ataat la bufetul unuia dintreă ţ ă ă ă saloanele principale) din spatele c ruia puteam lesne s v d mul imea mergând încoaceă ă ă ţ i încolo! "n mi2locul petrecerii) a fost anun at domnul ambasador al epublicii ,ene iei!ţ ţ 6-a croit un culoar pentru a-l l sa s treac i) care nu mi-a fost uimirea) când l-am v zută ă ă ă ap rând pe laul meu seduc tor) care nu era altul decât cavalerul 3eno) acreditat deă ă epublic ,ene iei pe lâng Curtea Fran ei!ă ţ ă ţ

@ ,aiA ;efericit copil A strig P#ilippe!ă ă ă@ m r mas intuit locului) crezânduă ţ ă -m victima unui groaznic comar! 8ii deă

gânduri tulburi m-au asaltat! =ar unul singur le domina pe toate celelalte) acela c eramă

pierdut pentru totdeauna) i pierdut f r sc pare! tunci) ceva s-a sfâiat în mine! 8i-ă ă ă ă ăam v zut e7isten a distrus ) zilele mele târându-se în ruine i oprobriu i nu m maiă ţ ă ă gândeam decât s mor! "nt rinduă ă -m împotriva groaznicei dureri ce m tortura) am ieită ă

~ 12 ~




nez rit de st pâna meaE i tii ce s-a întâmplat! ,ezi bine) s rman prieten frateă ă ă ă ― ― c de acum înainte nu mai pot tr i i c moartea este singurul refugiu ce-mi r mâne!ă ă ă ă

@ ;u) 8arine) spuse cu t rie sergentul) nu vreau s mori! "n ciuda laului atentat aă ă c rui victim ai fost) eu te socotesc la fel de curat i la fel de inocent ca înainte i) laă ă ă ă nevoie) voi proclama aa de tare aceast puritate i aceast inocen ) încât to i voră ă ţă ţ trebui s-o cread !ă

@ dev rat) P#ilippeB spuse fata cu însufle ire! dev ratB Pentru tine nu suntă ţ ă nedemn B i vei mai putea s m iubetiBă ă ă

@ Te-ai putea îndoi) copil drag Bă ă@ A 8ul umesc) prietene! ,ezi tu) asta este ceea ce m ucide) fiindc ) dac ai tiEţ ă ă ă

dac ai tiEăi oc#ii fetei se îndreptar asupra oc#ilor sergentului cu o str lucire de tandre eă ă ţ

atât de intens ) încât) pentru întâia dat ) acesta crezu c citete în acea privire oă ă ă dragoste mai puternic decât dragostea fr easc !ă ăţ ă

Totui) se feri s arate c o remarcase!ă ă=e altminteri) poate c se înela) c ci pân atunci nici un indiciu nu-i permisese să ă ă ă

presupun c 8arine l-ar iubi altfel decât ca pe un frate! i) apoi) nu era acum momentulă ă s se aprofundeze problema!ă

@ 8arine) relu ) înainte de orice) îmi vei promite c renun i pentru totdeauna laă ă ţ ideile tale de sinucidere! i-o cer în mod #ot rât!Ţ ă

@ " i promit) r spunse fata) suspinând!ţ ăC#ipul lui P#ilippe pe care) în timpul povestirii 8arinei) se reflectaser toate― ă

durerile omeneti îi rec p ta) pu in câte pu in) calmul!― ă ă ţ ţ=ar acest calm neobinuit era) poate) mai cumplit decât cea mai însp imânt toareă ă izbucnire de mânie) c ci în el încol ise o #ot râre grav ) de nezdruncinat! Continu 4ă ţ ă ă ă

@ =e asemenea) î i vei lua anga2amentul s r mâi aici) linitit ) ateptându-miţ ă ă ă întoarcerea!

@ "ntoarcerea taB întreb ea) tremurând! ,rei) aadar) s m i p r setiBă ă ă ă ă@ Trebuie!@ ,aiA Ce se va întâmpla cu mineB"n oc#ii tân rului scap r un fulger!ă ă ă@ scult ) surioar îi spuse fetei) tr gând-o pe genunc#ii lui) cu for ) dară ă ― ă ţă

totodat cu blânde e! scult ! =e-abia ast zi apreciez la 2usta ei valoare reputa ia meaă ţ ă ă ţ de spad bun i educa ia special pe care mi-a dat-o domnul Passepoil!ă ă ţ ă

@ ,rei) aadar) s te ba i cu domnul 3enoBă ţ@ =a!@ ,aiA P#ilippe) gândete-te) este totui un ambasador!

~ 121 ~



Paul Féval-fiul

@ i ce m intereseaz astaA e7clam tân rul sergent cu o brusc violen ! C#iară ă ă ă ă ţă de-ar fi duce) c#iar de-ar fi prin ) voi face mult onoare acestui mizerabil încruciândţ ă spada mea de om cinstit cu a lui!

@ =ar viitorul t uB opti fata) cu o admira ie i o recunotin ce-i puneau lacrimi înă ţ ţă glas!

@ Pun onoarea noastr ă mai presus de toateA replic tân rul! i consider ca pe aleă ă mele onoarea i fericirea nepoatei b trânilor care m-au crescut! /u sunt cel care-iă

înlocuiete! Insulta ce i-a fost adus m lovete i pe mine i 2ur s nu am o clip deţ ă ă ă ă odi#n înainte de a m fi r zbunat pe infam! =oar dac nu consimte s repare deă ă ă ă ă

îndat E =a ad ug ) ridicând mâna sabia mea va str punge inima acestui 3eno)ă ― ă ă ― ă dac nu-i ine promisiuneaAă ţ

=up ce vorbi astfel) sergentul 5elle-Rp0e o strânse pe 8arine la piept i iei dină camer spunând4ă

@ Cura2A Pe curândA mas singur ) fata c zu în genunc#i i un #o#ot dureros îi zgudui tot trupul!ă ă ă ă durere adânc o sfâia) pentru c ) sim ind b tând) lâng inima ei) inima loial aă ă ţ ă ă ă

lui P#ilippe) îi d duse seama vaiA Prea târziu de sentimentul puternic care oă ― ― atr gea spre el!ă

@ =oamneA =oamneA se rug ) izbucnind în lacrimi! =eoarece sunt pierdut pentruă ă el) s aib parte) m car el) de toat fericirea pe care o p strai pentru noi amândoi!ă ă ă ă ă

~ 122 ~




Partea a doua ;ebunia urorei―

Capitolul I - =oliu peste doliu

ni se permit acum s ne întoarcem în urm cu doi ani) pentru a relata anumiteă ă ă ă fapte care se leag în mod direct de cele pe care tocmai le-am povestit) putându-ăse c#iar spune c le-au provocat!ă6

;e afl m în anul 1%&*! =ac nu vrem s facem istorie) acest an fertil în evenimenteă ă ă ne-ar furniza un material abundent!

=ar la ce ne-ar folosi s vorbim despre sosirea la Paris a acelui ambasador otoman)ă 3aid-/ffendi) trimis de Poart pentru a înc#eia un tratat despre care nu s-a tiut nimică

precis niciodat i care) ca un adev rat turc filozof) d dea pe gât ampanie) nop i de-aă ă ă ţ rândul) în timp ce tinerii ofi eri din suita sa) dispre uind sticlele) frecventau budoareleţ ţ burg#ezelor i ale doamnelor de la Curte unde) se pare) erau foarte aprecia i) deoareceţ peste tot se cânt c aceti domni4ă ă

E9urtnd turban #e ca#9uneau altora coarne;3!

6au despre prima infidelitate con2ugal comis de Louis al +,ă ă -lea cu fiica marc#izeide ;esle) doamna de 8ailly) aruncat în bra ele regale de c tre prin esa de Carignan)ă ţ ă ţ

*% Te7tul original în lb! francez este4ă

E9ortant un turban sur la tCte)Fournissaient maints et maints c+a#eaux ! $n!t!(

~ 123 ~



Paul Féval-fiul

în eleas cu b trânul de FleuryJ infidelitate care) ni se afirm ) era absolut necesarţ ă ă ă ă pentru ec#ilibrul european!

6au c#iar despre acel episcop de 5eauvais) domnul de 5eauvilliers) care a fostdestituit pentru rela iile galante cu o mic burg#ez i care) atunci când i-a fost adus laţ ă ă ă cunotin disgra ia lui) a r spuns4 M;u o în eleg) pentru c îmi petrec tot timpul laţă ţ ă ţ ă picioarele crucii!M

;umele doamnei era Lacroix *!6au despre faimoasa retragere a marealului de 5elle-Isle care) ieind din Praga pe

sub nasul dumanului) a str b tut) împreun cu unsprezece mii de infanteriti i trei miiă ă ă de cai) treizeci i opt de leg#e de câmpii devastate) acoperite de z pad ) lipsite de oriceă ă resurse) luptând neîncetat cu trupe uoare ce n v leau din trec tori i din pr p stiiă ă ă ă ă pentru a-i t ia drumul! etragere care a fost considerat de c tre tacticieni ca fiindă ă ă capodopera artei militare!

6au) în fine) despre cearta dintre domnul de Cr0billon i domnul de ,oltaire*) înleg tur cuă ă :a+omet -ul acestuia din urm J ceart în cursul c reia aceti domni au fostă ă ă cât pe-aci s se apuce de p rE pe care nu-l mai aveau nici unul dintre ei!ă ă

=ar) repet m) la ce ne-ar folosi s vorbim în am nunt despre toate acesteă ă ă evenimente care sunt de2a cunoscuteB

=ecât s intr m în detalii) prefer m s reamintim un eveniment cu totul uitat ast ziă ă ă ă ă i care totui la acea vreme nu a fost lipsit de r sunet!― ― ă

/ste vorba de reînvierea palatului de ;evers!,ec#iul palat) mort de cincisprezece ani) rec p tase deodat via a! Parizianul)ă ă ă ţ

obinuit cu somnul letargic al acestei construc ii foarte vec#i) a c rei fa ad sever )ţ ă ţ ă ă înc#is ermetic de la ferestrele pivni elor pân la lucarne) i se p rea a fi o parte a aceloră ţ ă ă gigantice morminte #induse) înc#ise pentru totdeauna privirilor profane) fu) într-odiminea ) e7trem de surprins v zând înaltele ferestre eliberate de obloanele lorţă ă capitonate i siluete omeneti profilându-se în interiorul apartamentelor!

amenii s-au informat i au aflat c doamna contes urore) v duva contelui 9enriă ă ă de LagardQre) se reîntorsese în capital !ă

ceast reîntoarcere era într-atât de neateptat ) încât a fost considerat drept ună ă ă eveniment important!

6pre marea uimire a tuturor) într-o bun diminea ) contesa se întorsese în palatulă ţă s u din 8arais palatul de ;evers i începuse s locuiasc din nou acolo!ă ― ― ă ă

* Lacroix 4 oc de cuvinte intraductibil4 în lb! franceză la croix O cruce! $n!t!(* Voltaire$Fran:ois 8arie rouet) zis G(4 poet) dramaturg) filozof i istoric francez $1K%H1%%(!

celebre44enriada) Da Ere) 7andide) 1storia lui 7+arles al 11lea) Secolul lui Louis al 1Vlea) (seu des#remora0uri) pamflete) scrisori! $n!t!(

~ 124 ~




are ce se întâmplase cu ea) de cincisprezece ani de când disp ruse brusc de peă firmamentul parizian unde) odinioar ) str lucise atât de puternicBă ă

r fi fost foarte iste i cei care ar fi putut r spunde!ţ ă8ul i o uitaser cu totul pe contes gândi iţ ă ă ― ţ -v ) cincisprezece ani de absen ) cinciă ţă

secole pentru Paris )― dar unii îi mai aminteau de femeia tân ra i frumoas pe care oă ă z riser de atâtea ori) lâng contele 9enri) i ai c rei oc#i) plini de dragoste) treceauă ă ă ă neîncetat de la acesta la un dr g la copil de trei sau patru ani) cu c#ip de înger) aleă ă c rui mângâieri îi erau nespus de dulci!ă

=ar vaiA =ac acei oameni ar fi putut s-o vad la întoarcerea sa pe s rmana urore)ă ă ă cât de îndelung ar fi trebuit s-o cerceteze înainte de a o recunoate în creatur ce li seă

înf ia acum!ăţ"ntr-adev r) nu mai era decât amintirea a ceea ce fusese) o imagine tulbure) cu liniiă

terse i neclare!Cu trupul ei distrus) ce p rea mai mult o umbr decât o realitate) oamenii se mirauă ă

c o v d mergând) c o aud vorbind! ;umai oc#ii ei p strau un rest de via i erauă ă ă ă ţă singura dovad ce te l sa s crezi c înc face parte din lumea aceasta!ă ă ă ă ă

are anii erau cei care o distruseser în #alul acestaB ;u! nii sunt mai iert tori!ă ă =ar durerea este nemiloas i ac iunea ei de o sut de ori mai rea! i durerea fuseseă ţ ― ă cea care distrusese în urore materia i frânsese resorturile sufletului!

m spus c era v duv ! "ntr-o noapte) i se adusese so ul str puns de lovituri deă ă ă ţ ă spad i însp imânt tor de mutilat! Fusese g sit de nite ostai b trâni) g zdui i laă ă ă ă ă ă ţ 4=teldes 1n0alides.&) cu muc#ii ambelor picioare t ia i ca de o secer ) i culcat) lipit deă ţ ă

gardul lor) pe o gr mad alc tuit din apte cadavre!ă ă ă ăadar) acest uria) aproape mort) trebuise s stea în genunc#i pentru a fi putută face din ucigaii s i o asemenea #ecatomb Aă ă

Printre #orc ielile agoniei) contele povestise cum) c zut într-o curs ) fusese pus înă ă ă imposibilitate de a se ap ra) fiind asasinat mielete de cincisprezece spadasini) laă ordinele unui individ a c rui fa nu o putuse vedea din cauza unei m ti care oă ţă ă acoperea) dar la care remarcase un tic nervos ce-l f cea ca) din timp în timp) s -i pleceă ă brusc capul pe um rul stâng!ă

Curând dup aceea) contele îi d duse sufletul) l sându-i nefericita so ie pradă ă ă ţ ă unei disper ri de neînc#ipuit i cu atât mai intense cu cât) nefiindu-i posibil s -l denun eă ă ţ pe principalul uciga) asasinatul contelui r mânea ner zbunat!ă ă

"ntr-adev r) degeaba întreprinsese poli ia cele mai minu ioase cercet ri pentru a-iă ţ ţ ă

descoperi pe autorii acestei crime) nu a2unseser decât la un rezultat cu totul negativ!ăD 4=tel des 1n0alides$ lb! francez ( O Palatul Invalizi lor4 institu ie de g zduire a invalizilor din maă ţ ă

organ creat în 1K%D) având sarcina administr rii regimului special de asigur ri sociale al marinei! $n!tă ă

~ 125 ~



Paul Féval-fiul

a c urore se înc#isese atunci la ea) fugind de lume i) sperioas ) cu sufletulă ă înveninat) tr ise ca o adev rat pustnic !ă ă ă ă

>a ei nu se desc#idea decât pentru trei persoane4 marc#izul i marc#iza deC#averny i un vec#i prieten al so ului s u) profesorul de scrim Cocardasse) cu careţ ă ă deseori st tea de vorb despre cel absent!ă ă

=ar) cu toate consol rile pe care fiecare se str duia din inim s i le ofere) firea eiă ă ă ă se în crea din ce în ce i epuizarea începea s o macine pe ascuns!ă ă

8arc#izul i marc#iza veneau s -i in tov r ie ori de câte ori obliga iile mondeneă ţ ă ă ă ţ le l sau timp liber! =in p cate) acest timp era limitat i) dac în prezen a lor resim ea oă ă ă ţ ţ oarecare uurare) de îndat ce plecau) ea rec dea în gândurile-i întunecate care) zi după ă ă zi) deveneau tot mai îngri2or toare!ă

r fi trebuit ca în lipsa lor cineva s -i înlocuiasc i s continue opera de linitire! ă ă ă prietenie plin de gri2 ar fi trebuit s veg#eze f r întrerupere asupra ei! =ar cine s fiă ă ă ă ă ă acceptat aceast sarcin delicat i plin de abnega ieBă ă ă ă ţ

Pe când domnul i doamna de C#averny discutau într-o zi în leg tur cu toateă ă acestea) de fa cu Cocardasse) p rând a le fi foarte greu s g seasc o persoanţă ă ă ă ă ă capabil de un asemenea devotament) profesorul de arme interveni4ă

@ Ia asculta i) zise) poate c am ce v trebuie! "n casa în care locuiesc s-a instalat)ţ ă ă acum vreo lun ) o putoaic sosit direct din inutul ei) din 5elgia) s -i caute o situa ieă ă ă ţ ă ţ la Paris! 6 rmana este orfan de curând i are cel mult cincisprezece) aisprezece ani!ă ă vând prile2ul s-o întâlnesc i s -i vorbesc) am aflat c era în c utarea unui serviciu într-oă ă ă familie) ca domnioar de companie! putea s v-o aduc) a i vedea dac este potrivită ă ţ ă ă

pentru slu2b cu pricina!ă@ ,ino cu ea) oricum) zise marc#iz ! ,om vedea!ă doua zi) Cocardasse îi prezenta prote2ata doamnei de C#averny!/ra) dup cum spusese b trânul osta) o fat foarte tân r ! Felul ei de a se purta)ă ă ă ă ă

politicos) cu gra ie i inuta perfect au cucerit-o de la început pe marc#iz ) care aţ ţ ă ă anga2at-o pe loc) spunându-i ce anume se atepta din partea ei!

Prin r spunsurile sale) fata p ru la în l imea misiunii ce i se încredin a i fu îndată ă ă ţ ţ ă condus la urore) pentru a începe) f r întârziere) opera ei de consolare!ă ă ă

6pusese c numele îi este 5at#ilde de Vendel!ăContesa resim i curând influen a noii sale înso itoare! ceasta) dei lua intens parteţ ţ ţ

la durerea ei) g sea totui cuvinte blânde pentru a o mângâia i a-i liniti sufletulă întristat! ,orbind cu 5at#ilde) nenorocirea i se p rea mai pu in însp imânt toare i)ă ţ ă ă

gândindu-se la ea) nu mai încerca acea durere ascu it care) la început) o f cuse sţ ă ă ă sufere atât de mult!

~ 126 ~




rfana p rea s aib ) de asemenea) o duioas afec iune pentru micul P#ilippeă ă ă ă ţ ― unicul motenitor al lui LagardQre )― pe care îl încon2ura cu mângâieri i îl r sf a f ră ăţ ă ă

încetare) ca i cum i-ar fi fost o a doua mam !ăa încât contesa urore sim ea pentru tân ra fat o adânc recunotin ! 5a c#iar)ţ ă ă ă ţă

în curând) ea nu se mai putu lipsi nici o clip de prezen a ei!ă ţceast apropiere continu avu ca urmare faptul c 5at#ilde puse o mare st pânireă ă ă ă

pe mintea st pânei sale) care nu mai credea decât în ea i nu mai ac iona decât prină ţ voin a sa!ţ

Constatând aceast ciudat domina ie) doamna de C#averny se temu pentruă ă ţ prietena sa i vru s-o îndep rteze pe orfan !ă ă

=ar urore se opuse cu t rie i într-un mod atât de f r replic ) încât marc#izaă ă ă ă crezu c nu trebuie s insiste! =oar c ) începând de atunci) resim i fa de 5at#ilde oă ă ă ţ ţă aversiune care) cu timpul) crescu mereu!

@ 5ine am mai reuit) îi spuse so ului s u! putea crede c aceast treng ri i-aţ ă ă ă ă ţă dat urorei s bea o licoare magic ! ;u în eleg deloc aceast dragoste e7agerat pentruă ă ţ ă ă o str in !ă ă

@ iA r spunse marc#izul! 6 nu ne facem gri2i) drag Flor! /ste o iubireă ă ă copil reasc i boln vicioas ) care va trece aa cum a început!ă ă ă ă

=esigur) marc#izul se înela cu privire la calitatea acestei prietenii) deoareceinfluen a 5at#ildei deveni i mai puternic decât înainte! 5a c#iar atât de puternic )ţ ă ă

încât într-o zi oare în urma c rei ciudate sugestiiB Pentru a ne folosi de un termen― ă modern urore f cu un testament în care se spunea c ) în cazul în care ea i fiul ei ar― ă ă

muri) dou treimi din averea sa vor reveni finei sale) lympe de C#averny) iar o treimeă din avere va intra în mâinile domnioarei 5at#ilde de Vendel) devotata ei înso itoare! i)ţ fapt la fel de ine7plicabil) ea nu-i vorbi despre acest testament decât orfanei!

/ste drept c testamentul nu avea mare valoare) c ci nimic nu l sa s se presupună ă ă ă ă c moartea ei) sau a micului P#ilippe) ar fi apropiat ! /ra doar ceea ce s-ar putea numiă ă Mo m sur de precau ieMă ă ţ !

=ar niciodat vreo m sur de precau ie n-a fost atât de imprudent ) deoareceă ă ă ţ ă dou zeci de milioane i treimea destinat 5at#ildei nu era mai mic de atât v zuteă ― ă ă ― ă prin oc#iul unui biet muritor) desigur c m resc de o sut de ori supliciul lui Tantal)ă ă ă inspirând crimaA

Contesa revenea la via !ţă=e altminteri) oare nu-l avea al turi pe P#ilippe) fiul s u) un îngera blond pe care-lă ă

adora) al c rui zâmbet era o raz de soare i în care recunotea tr s turile celui absent)ă ă ă ă care retr ia în aceast mic fiin ) izvor nesecat de consolareBă ă ă ţă

~ 127 ~



Paul Féval-fiul

=e acum înainte) ea va tr i pentru el) îl va crete în cultul tat lui s u) i mai târziuEă ă ă mai târziu o speran în buit i se strecura în inim poate c va face din el― ţă ă ă ă ― ă r zbun torul acestuia!ă ă

=ar vaiA Planuri zadarnice) speran zadarnic A Copilul) cu o s n tate înfloritoare)ţă ă ă ă deveni deodat gale) sl bi) ros de o boal necru toare!ă ă ă ţă

Fur c#ema i cei mai buni medici) îl e7aminar pe bolnav) se consultar ) discutară ţ ă ă ă între ei) îi folosir toate o cunotin ele tiin ei lor) f r a putea descoperi natura aceleiă ţ ţ ă ă boli ciudate!

8ama) înnebunit ) se târa la genunc#ii lor) implorându-i cu mâinile împreunate) s -iă ă redea fiulAE Fiul ei) singurul bun care o mai lega de via !ţă

i ei îi înmul ir str daniile) se înc p ânar s lupte o împotriva mor ii) pe care oţ ă ă ă ăţ ă ă ţ vedeau venind încet i a c rei umbr plutea de2a deasupra victimei pe care se preg teaă ă ă s-o ia cu sine!

=ar) dezarma i în fa a simptomelor ce se manifestau i pe care) în lunga lor carier )ţ ţ ă nu le întâlniser înc ) nu putur decât s asiste) neputincioi i îndoindu-se de tiin a lor)ă ă ă ă ţ la agonia s rmanului micu care) în curând) adormi somnul cel venic între bra eleă ţ ţ mamei sale) între savan ii descura2a i i uimi i de a nu fi g sit nici o arm împotrivaţ ţ ţ ă ă acelei boli noi!

sta era prea mult pentru urore4 dup so ) fiul s uA 5iata femeie nu putu suportaă ţ ă aceast nou lovitur i ocul pe care-l suferi avu un asemenea efect asupra min ii sale)ă ă ă ţ

încât 2udecata îi r mase grav atins !ă ă=e altfel) un asemenea efect a fost un bine pentru ea) pentru c în acest fel nu maiă

suferea!8arc#izul i marc#iza) ca i Cocardasse i 5at#ilde de Vendel resim ir o mareţ ă durere fa de dubla catastrof !ţă ă

8ai ales 5at#ilde) al c rei ataament fa de mam cât i fa de fiu nu seă ţă ă ţă dezmin ise nici o clip i care p rea c este foarte îndurerat !ţ ă ă ă ă

Când a trebuit s se orânduiasc înmormântarea) fata a fost de p rere c ar fi bineă ă ă ă s nu se pun în p mânt cadavrul) f r a-l îmb ls ma!ă ă ă ă ă ă ă

/a ar t ) ca motiv) cât de dureros ar fi s te gândeti c ) în scurt timp) din micu aă ă ă ă ţ f ptur iubit nu va mai e7ista nici o r m i J c ) dimpotriv ) îmb ls mânduă ă ă ă ă ţă ă ă ă ă -l) adică

împiedicând ca trupul mort s sufere insulta timpului) ar fi fost mai pu in dureros s i-lă ţ ă ţ reaminteti) ar fi fost mai pu in sfâietor s te gândeti la c#ipul s u) tiindu-l c e7istţ ă ă ă ă

înc ) aproape intact!ăceste motive pl cur celor doi C#averny i mai ales lui Cocardasse) pentru care ceiă ă

din familia LagardQre erau dintr-o esen aproape divin !ţă ă

~ 128 ~




6-a decis s se fac îmb ls marea!ă ă ă ă=eoarece nu se tia la cine trebuiau s se adreseze în aceast împre2urare) orfan )ă ă ă

mai îndatoritoare ca niciodat ) propuse s întreprind ea demersurile necesare!ă ă ăI se accept propunerea!ăPeste dou zile se prezent un specialist!ă ăPentru a nu fi deran2at în timpul delicatei sale munci) el rug s fie l sat singur)ă ă ă

rug minte ce i se îndeplini cu uurin ) nimeni nevrând s fie martor la un spectacol atâtă ţă ă de trist!

"n fine) avu loc înmormântarea i r m i ele lui P#ilippe de LagardQre) ultimulă ă ţ purt tor al acestui nume) fur depuse lâng cele ale tat lui s u) îngropat în cimitirulă ă ă ă ă 6aint-80dard) într-un splendid monument funebru pe care urore îl în l ase pentruă ţ sufletul so ului s u!ţ ă

"ntr-o stare de prostra ie) cu creierul parc mort) urore r mase str in la tot ce seţ ă ă ă ă petrecea lâng ea i nici nu se gândea s dea o ultim s rutare fiului s u) în clipa în careă ă ă ă ă urma s -i fie luat pentru totdeauna!ă

i trecur zile i s pt mâni) f r ca aceast stare de complet indiferen s seă ă ă ă ă ă ă ţă ă modifice) nefericita desprinzându-se) dimpotriv ) din ce în ce mai mult de lumeaă aceasta!

=oamna de C#averny se întrista adânc v zând depresiunea psi#ic a prietenei sale)ă ă depresiune împotriva c reia) de data aceasta) 5at#ilde nu putea face nimic! Ceru sfaturi!ă I se spuse c nu e7ist decât un mi2loc de îns n toire i anume de-a o îndep rtaă ă ă ă ă imediat de Paris i de-a o face s locuiasc mult timp într-un loc linitit) în mi2locul naturiiă ă

s n toase i d t toare de via ) care) ea singur ) putea s -i vindece sufletul bolnav!ă ă ă ă ţă ă ă8arc#iza nu ezit s urmeze acest sfat i) de îndat ) o convinse pe urore s pleceă ă ă ă la castelul s u din Lorraine) unde locuia mama sa) doamna duces de ;evers) v duv ceă ă ă ă purta înc doliul dup primul s u so ) P#ilippe de Lorraine) duce de ;evers) deoarece)ă ă ă ţ prin ordin regal) ducesa fusese autorizat s nu p streze nici titlurile) nici numele celuiă ă ă de al doilea so al ei) P#ilippe de 8antoue) prin de ?onzague!ţ ţ

5 trâna duces era cu adev rat singur femeie c reia îi putea fi încredin at greauaă ă ă ă ă ţ ă sarcin de a consol pe nemângâiata v duv i de a opri lacrimile mamei îndurerate!ă ă ă ă

,aiA /a putea în elege mai bine decât oricine suferin a contesei urore) împ rt indţ ţ ă ă imensa durere a fiicei sale! /a) care ani îndelunga i o plânsese atât de mult ca pe o― ţ ― moart ) încât izvorul lacrimilor îi secase!ă

ricât de obinuit ar fi fost cu nenorocirea) tirea mor ii nepotului s u o lovi peă ţ ă

duces ca un tr snet i o str b tu gândul c ) poate) familia ei era blestemat ) dac nuă ă ă ă ă ă ă fusese de a2uns o inim zdrobit pentru a-l împ ca pe =umnezeu!ă ă ă

~ 129 ~



Paul Féval-fiul

LagardQre murise la Paris) aa cum ;evers murise în an urile castelului Caylus i)ţ cu s rmanul micu P#ilippe) disp ruse ultima speran a rasei!ă ţ ă ţă

5at#ilde) tân ra orfan ) nu-i înso ise protectoarea în Lorraine i r m sese înă ă ţ ă ă palatul din 8arais) urore rugând-o insistent în acest sens) înaintea plec rii sale! Totui)ă pentru a nu p rea c domnete ca o st pân într-o locuin în care era o str in )ă ă ă ă ţă ă ă 5at#ilde p r si apartamentele contesei care fuseser i ale sale i se retrase într-oă ă ― ă ― arip din spate a palatului! a c fa ada palatului fu înc#is în întregime i c p t acelă ă ţ ă ă ă ă aspect mort pe care l-am descris mai înainte!

Trecu timpul i urore) a c rei stare nu se îmbun t ea deloc) continua s locuiască ă ăţ ă ă în Lorraine!

Cu anii) 5at#ilde devenise femeie!=ac la început tr ise aa cum se potrivea cu vârsta i cu situa ia ei de orfană ă ― ţ ă ―

aproape retras ) având ca înso itoare pe o b trân servitoare pe care i-o d duseă ţ ă ă ă protectoarea ei) de cum împlinise dou zeci de ani) ea scuturase aceast tutel i voiseă ă ă s vad lumea!ă ă

Folosind drept recomandare prietenia pe care i-o purtase contesa) ea avu acces încele mai înalte cercuri) unde îi f cu multe rela ii!ă ţ

5 trâna servitoare) care începuse s-o încurce) fu înlocuit cu o camerist tân raă ă ă ă care era cu adev rat cea mai mec#er subret ce se poate imagina) i a c rei primă ă ă ă ă gri2 fu de a completa educa ia st pânei sale) f când-o s cunoasc tot ce ignora înc înă ţ ă ă ă ă ă leg tur cu via a monden !ă ă ţ ă

=eparte de urore) orfana ducea o via foarte pl cut ! proape bogat ) ca urmareţă ă ă ă

a d rniciei din trecut a contesei) locuind înc în somptuosul palat din 8arais) ea eraă ă liber s fac ce dorea i nu asculta decât de propria-i fantezie) f r a se teme de celă ă ă ă ă mai mic control!

"n felul acesta trecur ani i ani!ăPrin camerista sa) care g sise mi2locul de a se împrieteni cu cea a doamnei deă

C#averny) avea uneori tiri despre s rmana urore) pe care marc#izul o vizit din cândă ă în când!

"ntr-o zi) ea afl astfel c ) în cele din urm ) contesa îi rec p tase 2udecata i aveaă ă ă ă ă s se întoarc la Paris!ă ă

,estea o bucur foarte mult! =e cincisprezece ani tr ia cu speran a acesteiă ă ţ întoarceri! vea) dup cum vom vedea în curând) un interes capital într-o asemeneaă sc#imbare! tept deci cu ner bdare venirea contesei) fiind sigur c urore îi vaă ă ă ă

acorda aceeai încredere ca alt dat !ă ă, lurile ce întunecaser mintea contesei se spulberaser ) într-adev r) cu totul! =ară ă ă ă

c#iar dac îi rec p tase facult ile de gândire) nefericita nu era mai pu in de plâns!ă ă ă ăţ ţ

~ 13 ~



Paul Féval-fiul

Capitolul II - 8isteriosul domn 90louin

ntr-o sear la cinci zile dup conversa ia pe care tocmai am relatat-o un b rbată ― ă ţ ― ă se prezenta la palatul ;evers) cerând s fie dus în fa a contesei! 6punea c vine dină ţ ă

partea marc#izei!

"urore se afla în salonul s u) întins pe un ezlong în care bietul s u trup suferindă ă ă

se sus inea cu greu!ţLa picioarele sale) pe un sc unel) st tea zâmbitoare o copil de aisprezece ani) cuă ă ă

oc#i mari i limpezi!/ra domnioara lympe de C#averny) fiica marc#izei) tot atât de frumoas pe câtă

trebuie s fi fost mama sa) pentru a-l fi putut cuceri i aduce pe calea cea bun peă ă marc#iz) care în tinere e fusese un tân r sclivisit i cam nebunatic) la Curtea― ţ ― ă regentului P#ilippe d.rl0ans!

Ceva mai departe) 5at#ilde de Vendel) aezat lâng o fereastr ) era ocupat cu ună ă ă ă lucru de tapiserie!

=in când în când) arunca o privire rapid c tre cele dou tovar e ale sale) privireă ă ă ă

ce le înv luia într-o str fulgerare!ă ăFosta domnioar de companie nu-i reg sise în urore st pâna din vremurileă ă ă trecute! Contesa îi ar ta mereu un c#ip surâz tor) dar nu-i mai dovedea acea afec iuneă ă ţ pe care) nu f r dreptate) domnul de C#averny o calificase drept boln vicioas ! cum)ă ă ă ă 5at#ilde nu mai era considerat decât ca o persoan ale c rei sarcini sunt pl tite!ă ă ă ă

=impotriv ) lympe era copilul r sf at al urorei! 8ai întâi) era fina sa) apoi) eraă ă ăţ fiica celei mai bune prietene) o dubl calitate ce o f cea s -i fie drag !ă ă ă ă

Când fu anun at vizitatorul) lympe i 5at#ilde se ridicar s plece!ţ ă ă=ar contesa) re inând-o pe cea dintâi) îi spuse4ţ@ mâi) fiica mea) tii bine c nu am secrete fa de tine!ă ă ţăCu pai sacada i) domnioara de Vendel se duse spre u ! /ra foarte 2ignit c nu iţ ă ă ă

se f cuse aceeai invita ie ca lympei!ă ţ Trecând pragul) arunc o ultim privire celor dou femei) privire pe care) dină ă ă

fericire) acestea n-o v zur ) pentru c ar fi citit în ea invidie i) mai ales ur !ă ă ă ă

~ 132 ~




=e îndat ce ieise pe u ) b trânul servitor se întoarse pentru a spune c cineva seă ă ă ă afl în spatele s u!ă ă

@ Intra i!ţ;ou-sositul înaint pân la ezlong) lâng care r mase în picioare) dup ce salutaseă ă ă ă ă

cu respect!urore se ridicase în coate) i efortul pe care-l f cea pentru a sta aa m reaă ă

cearc nele negre sub oc#ii cu care privea fi7!ă@ ,eni i din partea marc#izeiB întreb !ţ ă@ =in partea sa) doamn !ă@ i v numi i domnul 90louinBă ţ;ou-sositul se înclin !ăContesa continu 4ă@ =e mult v atept) domnule! , voi e7plicaEă ă@ Inutil) doamn contes ) întrerupse trimisul lui Flor! tiu ce atepta i de la mine!ă ă ţ@ A ,-a spus marc#izaB@ =oamna marc#iz nu mi-a spus nimic!ăC#ipul urorei e7prim totodat uimire i team !ă ă ă@ 6erviciul pe care-l atept din partea dumneavoastr nu este dintre cele care seă

g#icete) opti ea) i nu l-am dest inuit nim nui pe lume) decât doamnei de C#averny iă ă mamei mele!

=omnul 90louin r spunse pe un ton evaziv4ă@ 8eseria mea este s aflu ceea ce nu se spune! i nu sunt foarte sigur c ceea ceă ă

atepta i de la mine ar putea fi îndeplinit de un om care respect legile!ţ ă@ adar) refuza i s m a2uta iB îng im contesa) cu dureroas îngri2orare!ţ ă ă ţ ă ă ă@ Cu totul dimpotriv ) doamn ) v ofer a2utorul meuAă ă ăLa aceast uimitoare declara ie) la care se atepta atât de pu in) o uoar culoareă ţ ţ ă

reveni în obra2ii palizi ai contesei i o str lucire ap ru în oc#ii s i mari) de un albastruă ă ă întunecat) pe care sl biciunea c#ipului îi f cea s par imeni!ă ă ă ă

vea s împlineasc în curând treizeci i ase de ani i era un e7emplu al acelui tip)ă ă totodat delicat i robust) al frumuse ii femeilor franceze) care) atât de adesea) ascunde)ă ţ sub o înf iare fragil ) o for eroic i care) uneori) prelungete pân la miracolăţ ă ţă ă ă farmecul unei tinere i nemuritoare! "n astfel de femei ce înving vârsta) farmecul tinerescţ renate) într-unele momente) ca prin magie) fie c surâsul acea raz venit din inimă ― ă ă ă

le lumineaz buzele) fie c pasiunea acea c ldur binecuvântat ) care este― ă ă ― ă ă ă

tinere ea îns i reaprinde deodat flac ra privirii lor!ţ ă ― ă ă=esigur) de prea mult vreme se dezv ase urore s zâmbeasc ) pentru caă ăţ ă ă

aceast scânteie a bucuriilor omeneti s -i ia locul pe c#ipul ei) dar o lacrim îi tremuraă ă ă

~ 133 ~



Paul Féval-fiul

pe genele m t soase ale pleoapei) i domnul 90louin se felicita de a fi putut ob ineă ă ţ aceast transformare!ă

cest domn 90louin era un persona2 destul de ciudat i înc n-am putut s -i d mă ă ă semnalmentele complete) deoarece c#ipul oamenilor foarte abili se sc#imb după ă

împre2ur riEă=omnul 90louin nu putea trece drept un om rece) dar nici drept un om e7pansiv)

dei persoanele mai bine informate sunt de acord în a spune c nu po i fi decât ori una)ă ţ ori alta!

/l era îns o fiin de mi2loc) energic i t ios) c#iar i când era moderat!ă ţă ă=esigur) nu avea nici un atom de eroism) dar era poate în stare mai mult decât―

oricare altul s s vâreasc fapte eroice!― ă ă ă"ndemânatic) prudent) rezervat i iret prin firea sa) loial prin ra iune) inim miloasţ ă ă

ce ignora lait ile sl biciunii) generos uneori i la fel de neîncrez tor în ceilal i cât în elăţ ă ă ţ însui!

C#ipul s u era cel al unui muncitor înc p ânat care gândete când are timp pentruă ă ăţ aa cevaJ dar oc#ii s i te f ceau s -i în elegi firea remarcabil ) pentru c aceti oc#i) deă ă ă ţ ă ă o perspicacitate pu in obinuit ) aveau voin i putere!ţ ă ţă

Pentru a completa acest portret) trebuie s ad ug m c ) dup caz) se numeaă ă ă ă ă domnul 90louin sau baronul de Posen) aa cum doamna de C#averny îi spusese conteseii) fa de oamenii de meserie) se bucura de reputa ia de a fi unul dintre cei maiţă ţ pricepu i poli iti din acea vreme!ţ ţ

Poli ist neoficial) ci amator) cum s-ar spune în zilele noastre)ţ lucrnd numai în contul

s u i) uneori) i în contul persoanelor particulare) când socotea c afacerea pentru careă ă i se cereau serviciile merita osteneala! clip ) urore r mase t cut i) cum trebuia dup cât se vedea s 2oace oă ă ă ă ― ă ― ă

partid cumplit ) vru s încerce s -l în eleag în adâncime pe cel care urma s in toateă ă ă ă ţ ă ă ţ ă c r ile sale!ă ţ

@ =oamn contes pronun domnul 90louin care) cu cura2) se l sase a fiă ă ― ţă ă e7aminat f r îndoial ) ar fi mai bine s -mi pune i întreb ri) dac pot r spunde de fa― ă ă ă ă ţ ă ă ă ţă cu domnioara!

Privirea s o ar t pe lympe de C#averny) care nu în elegea nimic din această ă ă ţ ă intrare în subiect!

urore roi!@ Fina mea poate s aud totul) zise! i dumneavoastr ) domnule) îmi pute i spuneă ă ă ţ

de ce accepta i s face i ceea ce) dup propria p rere) nu poate fi înf ptuit de un omţ ă ţ ă ă ă care respect legileBă

~ 134 ~




@ Cu pl cere) replic domnul 90louin! /7ist unele profesiuni privilegiate4 astfel)ă ă ă medicii i preo ii se duc peste tot) pot spune tot i pot face tot!ţ

@ are dumneavoastr sunte i i una i altaBă ţ@ i una i alta! 6crutez contiin ele i mingii inimile! =e fapt) studiez cu pasiuneţ

cartea vie ii noastre i sper s citesc în curând pagina pe care o ve i întoarce!ţ ă ţurore se înfior !ă@ 6unte i sigur întreb c ti i ce fapt vreau s s vârescBţ ― ă ― ă ţ ă ă ă@ =a! =e ce v-a min iBţ@ =up p rerea dumneavoastr ) este o profanareBă ă ă@ ;u) deloc! Consider mai curând c este o încercare) sau) i mai bine) o datorieAăurore f cu un gest ce e7prima pl cerea de a se vedea aprobat i-i întinse mânaă ă ă

sl bit c tre domnul 90louin) care o lu ) trebuie s-o spunem) foarte galant) atingând-oă ă ă ă uor cu buzele!

@ 8i s-a spus zise ea) emo ionat c sunte i onoarea îns iE― ţ ă ― ă ţ ă@ 6 nu e7ager m nimic) doamn i nu m împinge i s sporesc buna p rere peă ă ă ă ţ ă ă

care o am despre mine!@ EC sunte i) pe cât de îndr zne ) pe atât de plin de r bdare i) mai ales) că ţ ă ţ ă ă

sunte i abilEţ@ Feri iţ -v de linguitori) doamn contes A o întrerupse domnul 90louin) f r aă ă ă ă ă

ascunde un mic gest de ner bdare! Ca în orice om) e7ist i în mine o parte bun i unaă ă ă rea! Prima încearc s-o domine pe cea de-a doua) asta e totul! =ar pentru devotamentulă meu) odat ce l-am înc#inat unui el) pot r spunde!ă ţ ă

@ i mi-l ve i înc#ina mieB e7clam urore!ţ ă@ ;u mi-l înc#in niciodat persoanelor) ci treburilorE a dumneavoastr îmi place!ă ă@ 8ul umescAE ti i c îmi este interzis folosirea mi2loacelor autorizate de legeBţ ţ ă ă@ Cuvintele mele de adineauri v-au f cut) desigur) s în elege i c tiu acest lucru!ă ă ţ ţ ă

"n plus) tiu multe lucruri pe care dumneavoastr nu le b nui i) pentru c de câtvaă ă ţ ă ― timp nenorocirile dumneavoastr mi-au atras aten ia!― ă ţ

Contesa îl opri cu un gest!@ Ce ti i) aadarBE întreb !ţ ă@ Ierta iţ -m c nu v r spund) doamn ! La unele întreb ri sunt obligat s p streză ă ă ă ă ă ă ă

t cerea) deoarece b nuielile pe care s-ar putea s le am nu se spri2in înc pe nici oă ă ă ă ă dovad ! Pe lâng aceast ) nu ignora i faptul c fiecare meserie) mai ales a mea) îi areă ă ă ţ ă propriile sale secrete!

urore îi l s din nou în 2os capul i înc#ise oc#ii) dup ce luase) într-ale sale) mânaă ă ă domnioarei de C#averny) care asculta toate aceste lucruri cu uimirea ce trebuie s fiă fost resim it de constructorii turnului 5abel) în clipa încurc rii limbilor!ţ ă ă

~ 135 ~



Paul Féval-fiul

@ =ac nu mai ave i nimic s m întreba i) zise domnul 90louin) îmi este permis să ţ ă ă ţ ă întreb) la rândul meuB

Printr-un semn) urore încuviin !ţă@ vrea s tiu dac v afla i la Paris când a avut loc nefericitul eveniment!ă ă ă ţ@ /ram la Paris) r spunse contesa) cu glasul deodat sc#imbat!ă ă@ i fost prezent la punerea în sicriuBţ ă@ ;u) specialistul dorise s fie singur!ă@ Ce specialistB@ Cel care a f cut îmb ls marea!ă ă ăPoli istul avu o micare de uimire atât de brusc ) încât urore redesc#ise peţ ă

2um tate oc#ii i-i strecur privirea printre pleoape) încercând s citeasc pe c#ipulă ă ă ă interlocutorului s u! =ar cartea) întredesc#is pentru o clip ) se reînc#isese4 c#ipulă ă ă domnului 90louin era impasibil ca marmor !ă

@ ;u avea i pe nimeni lâng dumneavoastr Bţ ă ă@ 5a da) o orfan ) domnioara 5at#ilde de Vendel) pe care marc#iza m-a îndemnată

s-o anga2ez pentru a-mi g si o preocupare în timpul v duviei mele) deoarece fiul i fină ă ă mea erau înc prea mici) amândoi) pentru a în elege!ă ţ

=omnul 90louin repet în sinea lui acel nume de 5at#ilde de Vendel) ca i cumă restul frazei nu l-ar fi impresionat!

Cuvântul MtestamentM îi veni pân pe buze) dar nu-l pronun !ă ţă@ Contes ) ad ug ) vre i acum s -mi relata i nefericita întâmplareBă ă ă ţ ă ţurore p ru s ezite o clip ) dar în elegând c era interesul s u s nu ascund nimică ă ă ţ ă ă ă ă

acestui om) începu s spun f r ocoliuri trista poveste a tuturor faptelor legateă ă ― ă ă ― de boala micului s u P#ilippe) de la apari ia primelor simptome) pân la deznod mântulă ţ ă ă fatal!

/a îi împ rt i poli istului i neputin a medicilor în fa a acelei boli necunoscute) ală ă ţ ţ ţ c rei diagnostic nu-l putuser pune!ă ă

=e mai multe ori în timpul acestui raport) domnul 90louin d du semne de mareă uimire!

;u f cu totui nici o observa ie i declar ) aproape imediat dup ce ea sfârise4ă ţ ă ă@ tept ordinele dumneavoastr !ăa cum am spus mai înainte) dup toate probabilit ile era vorba de o misiuneă ăţ

deosebit de grea) deoarece cu toate asigur rile poli istului tr s turile bolnavei îi― ă ţ ― ă ă p strau înc e7presia de îndoial i nelinite!ă ă ă

@ ;u v cer imposibilul) opti ea) dup o clip de t cere!ă ă ă ă@ Totul este posibilA replic senten ios domnul 90louin! =e altminteri) dac― ă ţ ă

sunte i de acord) doamn ) vom l sa de o parte problemele de detaliu) care m privescţ ă ă ă

~ 136 ~




numai pe mineE /ste simplu4 iau treaba pe învoial ! ,e i avea obiectul) c#iar dac ar fiă ţ ă mai bine p zit decât este în realitate! sta este ceea ce dori iBă ţ

@ =a!@ 8i2loacele i riscurile sunt ale mele!urore îi trecu repede mâna pe sub perna care-i inea loc de c p tâi i scoase oţ ă ă

pung plin !ă ă=omnul 90louin sc#i un gest plin de demnitate!ţă@ ;u accept niciodat nimic înainteă ― spuse aa a încât nu insista i! /u sunt cel― ţ

care face începuturile! cum) doamn ) ave i vreun om credincios pe care s mi-l da i) caă ţ ă ţ a2utorB

@ =a) un anume Cocardasse) fost tovar al so ului meu!ă ţ@ 6unte i foarte sigur de acest omBţ ă@ bsolut) r spund pentru el ca pentru mine îns mi!ă ă@ sta îmi este de a2uns) r spunse domnul 90louin) cu un zâmbet uor! Cum potă

lua leg tura cu elBă@ =e la întoarcerea mea) vine regulat) în fiecare zi) s m vad i) deoarece c#iar înă ă ă

seara asta îi atept vizita) vi-l voi trimite imediat) dac vre i s -mi spune i unde locui i!ă ţ ă ţ ţ@ ;u voi avea nevoie de el decât dup ora stingerii! 6 se prezinte la mine pe laă ă

zece searaJ locuiesc pe strada Ferronnerie) în casa la parterul c reia se afl o drog#erieă ă a c rei firm esteă ă La Stl#ul de Aur .%!

@ ;e-am în eles!ţ@ Pentru a înc#eia) relu domnul 90louin) a i vrea s -mi încredin a i itinerarulBă ţ ă ţ ţ

urore de LagardQre îi lu portofelul ce se afla lâng punga de sub pern ) îlă ă ă desc#ise i scoase din el o #ârtie pe care o desp turi!ă6em na cu planul unui ora în care toate casele ar fi cl dite în centrul uneiă ă

gr dini e!ă ţPe plan) într-un anumit loc al acelui ora) o cas era însemnat cu creion albastru!ă ă=omnul 90louin lu #ârtia i studie cu aten ie desenul!ă ţ@ /ste departe de biseric i foarte aproape de zidul sudic zise) punând bine înă ―

vest #ârtia pe care o împ turise din nou! ,om avea de f cut un drum mai scurt!ă ă ă6e ridicase i-i lu de2a p l ria cu vioiciunea obinuit a mic rilor sale) cândă ă ă ă ă

contesa îl opri cu un gest rug tor!ă@ Ierta i o s rman mam zise! 6unt gr bit ) foarte gr bit E i a vrea s tiuEţ ă ă ă ― ă ă ă ă ă

6pune iţ -mi) câte zile v-ar trebui pentru a duce la bun sfârit aceast treab Bă ă

@ Câte zileA repet domnul 90louin) al c rui c#ip se lumin de o sclipire de mândrie!ă ă ă Pe cinstea mea) contes ) putem calcula împreun ! 6 zicem c acel Cocardasse ală ă ă ă

D1 La St8l#ul de Aur 4 în te7 tul original)Le 9ilon d<r ! $n!t!(

~ 137 ~



Paul Féval-fiul

dumneavoastr ar fi la mine la ora zece fi7E =in strada Ferronnerie) mergând repede)ă se poate socoti un drum de trei sferturi de or pentru a a2unge acolo i înc pe atâtaă ă pentru a reveni aiciE "n fine) se poate conta pe o 2um tate de or ! 6ocotind bine)ă ă doamn ) dac vei binevoi s da i ordine s fiu din nou condus la dumneavoastr ) pute iă ă ă ţ ă ă ţ conta c la miezul nop ii o ve i vedea pe sluga dumneavoastr !ă ţ ţ ă

salut pe urore) care r m sese mut de uimire) se înclin în fa a lympei i iei!ă ă ă ă ă ţContesa îi acoperi oc#ii cu amândou mâinile!ă;u se mai gândea la fata ce se afla al turi! 6e credea singur singur cu îndoialaă ă ― ă

sâcâitoare care-i cuprindea încet-încet mintea!apiditatea aproape miraculoas cu care acest om se l uda c -i va îndeplini dorin aă ă ă ţ

o speriaJ pentru c cel ce promitea astfel imposibilul ar fi trebuit s fie ori un vr 2itor) oriă ă ă un arlatan!

Pe t cute) el p trunsese în via a ei asemenea unui #o îndemânatic) pentru careă ă ţ ţ cele mai complicate z voare sunt o 2oac ! =escoperise ceea ce ea ascundea în inim iă ă ă e7primase cu glas tare gânduri pe care ea nu ar fi îndr znit s i le m rturiseasc nici înă ă ă ă oapt !ă

are prin ce mi2loace de magician g#icise el misterul acestei situa iiBţ6ingur ) slab i zdrobit de epuizare) f cuse c l toria la Paris pentru a rezolva eaă ă ă ă ă ă

îns i problema fericirii sau nefericirii sale! ,enise s interog#eze pe unul din aceiă ă martori care nu ar putea min i) neputând s vorbeasc Eţ ă ă

i acest necunoscut îi cunotea secretul pe care nu îndr znise s -l încredin ezeă ă ţ decât ducesei de ;evers mai t cut ca un mormânt i lui Flor prietena ei din― ă ă ― ―

copil rie) loialitatea îns iAă ă"i spunea4 M"n orice crim e7ist cel pu in dou persoane care tiu4 victima iă ă ţ ă r uf c torulAE /u sunt victima i nici mama) nici Flor nu au putut s m tr deze! adar)ă ă ă ă ă ă acest om se va fi informat de la criminalBM

?ândul îi îng#e a sângele i fu scuturat de un tremur dureros!ţ ălympe îi privea îndurerat naa) dar nu îndr znea s -i întrerup irul gândurilor!ă ă ă ăM6 fiu oare învins BM continu s se fr mânte urore) cu o spaim de negr it!ă ă ă ă ă ă ă

M"nvins ) înainte de a fi început luptaE #A =ragul meu 9enriA =ragul meu 9enriA =e ceă nu mai eti lâng mineBMă

Lacrimi mari îi str lucir în oc#i! =ar cum totdeauna) la baza oric rei pasiuni)ă ă ă femeile au o for neb nuit de mare) se revolt deodat ) e7clamând cu voce tare4ţă ă ă ă

@ La urma urmei) ce tie el despre planurile meleB ,reau s -l v d) s -mi retr iescă ă ă ă

durerea) s -mi v rs dintr-o dat toate lacrimileE =incolo de aceast fantezie) el nu tieă ă ă ă ce se poate aflaA

@ Ierta iţ -m ) contes E se auzi o voce care o f cu s tresar !ă ă ă ă ă

~ 138 ~




>a se întredesc#isese l sând s apar c#ipul domnului 90louin) ai c rui oc#iă ă ă ă aruncar o privire de 2ură -împre2ur!

@ 8 temeam s nu v fi c#emat servitorii ad ug el intrând de-a binelea!ă ă ă ― ă ă >itasem un lucru de cea mai mare importan ! ve i deplin încredere în mediculţă ţ ă dumneavoastr Bă

ceast întrebare a domnului 90louin o tulbur pe contes ) c ci era ca un r spunsă ă ă ă ă la propriile sale gânduri i p rea s -i spun c vr 2itorul tia perfect de bine ce anume seă ă ă ă ă ascundea sub ciudat s fantezie!ă ă

=omnul 90louin reveni spre ezlong i-i relu e7presia calm i totodat #ot râtă ă ă ă ă ce-i era caracteristic 4ă

@ =ac nu crede i c v pute i încrede în el) doamn ) ve i binevoi s -mi permite iă ţ ă ă ţ ă ţ ă ţ s v aduc eu unul!ă ă

@ ,oi avea medicul meu) replic urore aproape t ios!ă ă@ "mi permite i s v cer numele s uBţ ă ă ă@ /ste doctorul C0sar Cabalus!@ C0sar CabalusA@ "l cunoate iBţ@ A ;umai din reputa ie) din fericire pentru s n tatea mea) deoarece dei esteţ ă ă ―

un doctor foarte cumsecade nu este prea priceputE Crede i c se ocup pu in cu― ţ ă ă ţ c#irurgiaB

=e data aceasta) în privirea pe care i-o arunc urore) era mânie! Cabalus îi fuseseă recomandat de Flor) nu admitea s fie dispre uit în fa a ei!ă ţ ţ

=omnul 90louin sc#imb tonul!ă@ =oamn contes ) relu nu fi i neîncrez toare în mine) ar fi cel mai mare bă ă ― ă ― ţ ă ăţ pe care vi l-a i pune în roate! =ac a i început s ave i îndoieli fa de mine) crede i-m )ţ ă ţ ă ţ ţă ţ ă mai bine s nu mergem mai departe) este înc timp s ne oprimE "ntreb rile mele nuă ă ă ă sunt ale unui curios) ci ale unui om care vrea s v apere interesele! 6unt convins c potă ă ă s garantez pentru devotamentul meu complet) dar cunotin a noastr este foarteă ţ ă recent i) deocamdat ) acest sentiment este prea proasp t pentru ca eu s m potă ă ă ă ă anga2a s v servesc împotriva voin ei dumneavoastr ! =ac v îndoi i de mine)ă ă ţ ă ă ă ţ doamn ) sunt gata s m retrag) promi ându-v solemn s uit c am avut nepre uitaă ă ă ţ ă ă ă ţ onoare de a fi admis în prezen a dumneavoastr E ;-am v zut nimic) n-am auzit nimic)ţ ă ă nici un cuvânt) nu tiu nimicE Totui) în cazul în care) mai târziu) a i avea nevoie deţ serviciile mele) voi reveni) r mânând mereu la ordinele dumneavoastr !ă ă

ceste ultime cuvinte fuseser pronun ate cu o nuan de triste e i cu o umilină ţ ţă ţ ţă atât de adev rat ) încât urore de LagardQre îi întinse spontan mâna domnului 90louin!ă ă

~ 139 ~



Paul Féval-fiul

@ ;u voiam s v 2ignesc zise cu blânde e! =octorul Cabalus este c#irurg i tieă ă ― ţ s p streze secretul altuia!ă ă

@ i luat un sfert de or din timpul destinat cinei mele zise poli istul)ţ ă ― ţ ascunzându-i emo ia sub o veselie afectatţ ă )― dar nu regret deloc) pentru c )ă adineauri) mi-a i strâns mâna mai bine decât ar face-o un b rbat) contes ) i constat cţ ă ă ă sl biciunea dumneavoastr v-a l sat o oarecare putere! Cu atât mai bine) ve i aveaă ă ă ţ curând nevoie de ea! adar) întâlnirea fi7at r mâne stabilit ! Trimite iă ă ă ţ -mi-l peCocardasse la ora #ot rât ) iar doctorul s aib instrumentele la el! 8 ve i revedea laă ă ă ă ă ţ miezul nop iiAţ

i iei cu pas gr bit!ăurore se sim ea pe deplin reconfortat ! Teama pe care o avusese de a-i pierdeţ ă

acest a2utor pre ios o f cea s uite fondul durerii sale!ţ ă ă@ #A ici erai) micu oB zise) z rind-o pe fina sa) care o privea cu oc#i mari) mira i!ţ ă ţ

6un ) draga mea) i poruncete s mearg cineva s -i c#eme pe tat l i pe mama ta! =eă ă ă ă ă asemenea) vreau ca doctorul Cabalus s vin imediat i s -i aduc trusaEă ă ă ă

Capitolul III - /7pedi ie nocturn la cimitirţ ă

imitirul 6aint-80dard era o incint dreptung#iular ce cuprindea o biseric purtândă ă ă acelai nume!Cceast biseric e7ist i în zilele noastre) dar cimitirul a disp rut demult!ă ă ă ă

ctualmente) el este înlocuit de o gr din public în care) toat ziua) vin s se 2oaceă ă ă ă ă copiii din împre2urimi!

5iserica 6aint-80dard este foarte vec#eJ ba c#iar) atât de vec#e) încât data în l riiă ţă ei nu este cunoscut cu e7actitate!ă

Tot ceea ce se tie este c ) mai întâi) a fost o simpl capel ) care se pare c a fostă ă ă ă distrus aproape cu totul cu prile2ul invaziei normanzilor!ă

C tre secolul al zecelea) mâini cucernice i-au reparat ruinele) dar abia peste cinciă

sute de ani i-au fost ad ugate construc iile actuale) devenind biseric paro#ial ) dotată ţ ă ă ă cu un loca de venic repaos!

~ 14 ~




"n secolul trecut) erau îngropate acolo persoanele importante4 livier Patru) cel maivestit avocat al timpurilor saleJ Pierre ;icole) autorul (seurilor de :orală i savantulabate =ugnet) fratele s u întruă jansenism.;) îi aveau acolo mormintele!

Tot acolo au fost depuse) prin 1%D) r m i ele faimosului diacon Paris) care auă ă ţ provocat acele scene e7travagante) a c ror amintire) ne-a p strat-o istoria!ă ă

,om ar ta) în câteva cuvinte) pân la ce nivel de e7altare putea a2unge) pe vremeaă ă aceea) mintea omeneasc !ă

"n timpul vie ii sale) diaconul Paris fusese un fel de 6fântul ,incent de Paul înţ miniatur ! =up ce renun ase la lume) el se retr sese în cartierul 6aintă ă ţ ă -8arcel) într-unsoi de pustnicie) în fundul unei gr dini pe care o cultiva el însui pentru a-i putea #r niă ă pe s raci! cel om cumsecade d dea legume familiilor nevoiae din cartierJ le instruiaă ă copiii) iar seara) dup toate rug ciunile sale de peniten i dup faptele de caritate) îiă ă ţă ă acord o nevinovat recreere) împletind ciorapi pentru prote2a ii s i!ă ă ţ ă

Paris tr i câ iva ani în felul acesta) f r ca reputa ia lui s fie cunoscut în afaraă ţ ă ă ţ ă ă cartierului pe ai c rui locuitori îi a2ut ! m sese netiut) deoarece f cea faptele buneă ă ă ă ă f r ostenta ie!ă ă ţ

Când a murit) convoiul nu i-a fost înso it decât de neferici ii al c ror binef c torţ ţ ă ă ă fusese) iar r m i ele sale p mânteti nu au fost acoperite decât cu o simpl piatr ) f ră ă ţ ă ă ă ă ă cel mai mic ornament!

La început) recunotin a a reunit la mormântul s u un oarecare num r de s raci dinţ ă ă ă cartier) care puteau fi auzi i rugându-se cu glas tare pentru el!ţ

Curând) câ iva 2anseniti care-i cinstiser modestele virtu i m rir acel piosţ ă ţ ă ă

cortegiu! "n cele din urm ) cavoul deveni loc de întâlnire a discipolilor lui ans0nius iă oamenii se duceau acolo pentru a prinde puteri spre a se înt ri împotriva persecu iiloră ţ iezui ilor) care ren teau!ţ ă

Pu in câte pu in) capetele se înfierbântar ) oamenii începur s se cread inspira iţ ţ ă ă ă ă ţ de mormântul acelui om virtuosJ rug ciunile se înmul ir ) fanatismul crescu) creierele oă ţ ă luar razna!ă

=elirul a a2uns la culme mai ales când cuprinse o mul ime de fete tinere care)ţ împlinind acea vârst la care o fire imperioas e7alt pasiunile se7ului) fur prad ) peă ă ă ă ă mormântul lui Paris) unor convulsii pe 2um tate p timae) pe 2um tate isterice!ă ă ă

;imic nu se comunic mai uor ca e7altarea!ă=in faptul c acele tinere fuseser cuprinse de o iritare nervoas ) toate femeileă ă ă

2anseniste) obinuitele cimitirului 6aint-80dard) crezur c în eleg rostul i începur s -iă ă ţ ă ă

D* JansenismO doctrin ce-i are originea în lucrarea lui ans0nius) numit MugustinusM i care tină ă l imiteze libertatea oamenilor pornind de la principiul c ) înc de la natere) unor oameni le este acă ă iertarea divin ) pe când altora) nu! $n!t!(ă

~ 141 ~



Paul Féval-fiul

frâng mâinile) s -i trosneasc înc#eieturile) s -i sc#imonoseasc c#ipurile prină ă ă ă ă strâmb turi n struniceJ apoi) întinzându-se pe mormânt pentru a sim i mai direct ceeaă ă ţ ce ele denumeau MlucrareaM) fur v zute agitându-se convulsiv) prad unei adev rateă ă ă ă frenezii) f r a se preocupa de dezordinea) uneori complet ) pe care aceste mic riă ă ă ă brute o producea în vemintele lor!

ceste ciudate fanatice se împ r eau în trei categorii distincte!ă ţCele care obinuiau s se mite mult i s sar f r încetare erau numiteă ă ă ă ă o# itoare ţ ă J

altele) care scoteau ipete asem n toare l tr turilor unui câine) erau numiteţ ă ă ă ă l tr toareă ă J în fine) altele) a c ror manie era s miorl ie ca pisicile) primiser denumirea deă ă ă ă miorl itoareă !

=ac ma2oritatea convulsionitilor o alc tuiau femeile) e7ista totui i un mareă ă num r de b rba i care urmau aceleai practici) i secta sfâri prin a avea atâ ia adep i)ă ă ţ ţ ţ

încât guvernan ii) neliniti i) fur nevoi i s intervin pentru a evita o contagiune) înţ ţ ă ţ ă ă continu cretere!ă

ezultatul fu c ) într-o zi) regele la îndemnul cardinalului de Fleury d du oă ― ― ă ordonan pentru c cimitirul bisericii 6aintţă ă -80dard s fie înc#is imediat) admi ându-seă ţ desc#iderea lui doar în scopul în#um rilor!ă

"nsui locotenentul general al poli iei fu cel care d du porunc s se efectuezeţ ă ă ă înc#iderea) în prezen a sa!ţ

=ar) a doua zi) deasupra por ii se putea citi4ţ

MPrin porunca regelui) i se interzice lui =umnezeu 6ă

s vâreasc minuni în acest loc! Mă ă"n leg tur cu aaă ă -zisele minuni ce se f ceau în acel loca) ,oltaire) la rândul s u)ă ă

scrise urm toarea epigram 4ă ă

Hn ca0ou) f r #odoabă ă ă) f r art ă ă ă) aşadar )Se /nalt nu de#arte de locaşul Saint ă :$dard!9entrua da lumin Fran eiă ţ ) iat ăacuma 'u+ul Sfnt 5nc+ide bine #uterea sub les#ede de mormnt !rbu<alearg /ntracolo cu un #as şo0 itor ă ă )7nd ajunge) se /ntoarce şi iar bjbie uşor !

A#oi 0ine şi ologul) şc+io# tnd #este mormnt ă )Strigă *+osanna!* şi cade) o# ind şi din mini dnd ţ ă !..

DD Te7tul original în lb! francez este4ă

~ 142 ~




=ei izgoni ii din cimitirul 6aintţ -80dard) convulsionitii n-au încetat s se adune) înă secret) în pivni e) în subterane) ba c#iar în cariere abandonate) unde i-au reînceputţ ciud eniileJ i) dei goni i de poli ie) bat2ocori i i ridiculiza i de public) ei au g sităţ ţ ţ ţ ţ ă mi2locul de a face s se vorbeasc despre ei timp de treizeci i cinci de ani!ă ă

C#iar în seara în care contesa avusese cu domnul 90louin întrevederea pe care amrelatat-o mai înainte) acesta iei din casa sa) din strad Ferronnerie) întov r it deă ă ă Cocardasse care) potrivit celor convenite) se prezentase din partea contesei urorepentru a-l seconda în ac iunea sa nocturn !ţ ă

Cu acest prile2) se îmbr caser amândoi cu veminte de culoare întunecat i erauă ă ă cu totul lipsi i de obiecte sau podoabe lucitoare) cum ar fi nasturi de aram ) pasmanterieţ ă de aur sau de argint) catarame de pantofi etc!) care) dac-ar fi fost întâlnite de vreo rază de lumin ) ar fi reflectat-o) dându-le la iveal prezen a) în timp ce-i puneau planul înă ă ţ aplicare!

"n plus) erau fiecare înf ura i în câte-o pelerin mare de culoarea zidului!― ― ă ţ ă=esigur c nu f r proteste acceptase Cocardasse s -i p r seasc ) pentruă ă ă ă ă ă ă

moment) pe faimoasa sa P0tronille care putem s-o spunem f cea cu el un singur― ― ă trup i de care nu se desp r ea niciodat ) nici m car noaptea) când o inea mereu laă ţ ă ă ţ

îndemâna lui!Pentru a-l decide) domnul 90louin trebuise s -l fac s în eleag necesitateaă ă ă ţ ă

urgent a ac iunii!ă ţ@ 6pada dumitale pare mereu c bate clopotele îi spuse poli istul i dac nu teă ― ţ ― ă

dezb ri de ea) am face mai bine s ne anun m sosirea cu tobele! i apoi) va trebui să ă ţă ă ai) ca i mine) mic ri libere) i spada n-ar face decât s te paralizeze!ă ăPentru ceea ce avem de f cut) ne sunt necesare numai nite unelte!ăFa de aceste motive foarte corecte) b trânul profesor de scrim se resemnase iţă ă ă

depusese cu mare gri2 ) într-un col ) peă ţ Mmult-iubita luiM) nu f r a-i arunca o lungă ă ă privire de regret!

Hn grand tombeau) sans ornement ) sans art )(st $le0$ non loin de Saint:$dard!L<es#rit di0in) #our $claire r la France)Sous cette tombe enferme la #uissance!

L<a0eugle , court et d<un #as c+ancelant Aux Iuin)e0ingts retourne en t8tonnant JLe bo/teux 0ient ) clo#inant sur la tombe)7rie *+ossanna!* saute) gigott et tombe! $n!t!(

~ 143 ~



Paul Féval-fiul

Ieind din strada Ferronnerie) cei doi b rba i se duser spre c#ei) t iar pieziă ţ ă ă ă pentru a a2unge la palatul construit de =esbrosse pe terenurile Lu7embourg) apoi) după ce-l ocolir ) urcar colina 6ainteă ă -?eneviQve i o coborâr pe versantul s u sudic) laă ă poalele c ruia se afla 6aintă -80dard!

=eoarece la c derea nop ii cimitirul se înc#idea) nu puteau p trunde decât s rindă ţ ă ă peste împre2muirea ce consta într-un zid înalt de cinci-ase picioare) în stare destul deproast !ă

;u aveau de ce se teme c ar fi v zu i! =e îndat ce se însera) acest cartier peă ă ţ ă ― vremea aceea) dintre cele mai periferice devenea cu totul pustiu i) dup ora zece) nu― ă puteai întâlni nici umbr de om) decât foarte arareori!ă

Pe de alt parte) nici o fiin vie nu locuia în biseric ! 6lu2itorii ei o p r seau deă ţă ă ă ă îndat ce se înc#eia ultimul serviciu religios) l sând-o astfel doar în paza patronului s u)ă ă ă c ruia îi revenea sarcina de a veg#ea el însui asupra siguran ei obiectelor de valoare ceă ţ erau depuse acolo! 6arcin de care se ac#ita de minune) dup câte se pare) deoareceă ă niciodat nu s-a comis acolo nici cel mai mic furtiag!ă

adar) siguri c nu vor fi deran2a i) poli istul i profesorul de scrim se preg tir să ţ ţ ă ă ă ă sar peste zid!ă

=omnul 90louin vru s treac primul!ă ă6lu2indu-se de orice îi oferea un punct de spri2in) cr p turi sau ieinduri) reui s seă ă ă

salte pân pe creast ) o încalec i s ri în incint !ă ă ă ă ă8ai pu in suplu) poate) dar mai obinuit cu astfel de e7erci ii decât înso itorul s u)ţ ţ ţ ă

Cocardasse i se al tur curând!ă ă

=ei nu erau oameni care s se team cu uurin ) v zându-se în acel loc funebru)ă ă ţă ă cei doi b rba i sim ir un fior str b tându-i din t lpi până ţ ţ ă ă ă ă ă-n cretet! T cerea aceeaă adânc ce domnea în 2urul lor) monumentele care-i încon2urau i r s reau din umbr caă ă ă ă nite du#uri ale nop ii) îi umpleau de un fel de nelinite) de o spaim de neînvins!ţ ă

"n cele din urm ) reuind s -i st pâneasc tulburarea) înaintar spre partea în careă ă ă ă ă se afla cavoul contelui de LagardQre!

"l cunoteau prea bine amândoi4 domnul 90louin) pentru a fi venit de mai multe oris -l viziteze din curiozitate) iar Cocardasse) pentru a fi mers i el acolo) adesea) cuă scopul de a Msta un pic de vorb M cu M8icul s u ParizianM) despre vremurile de demult!ă ă

Cavoul se afla cam la mi2locul cimitirului! /ra un cub mare din granit alb strui) înaltă de patru co i) având form unui sarcofag antic) adic mai îngust la baz decât în parteaţ ă ă ă de sus i pe care era sculptat o sabie frânt !ă ă

8onumentul acoperea un cavou în care erau depuse r m i ele p mânteti aleă ă ţ ă contelui 9enri i cele ale fiului s u!ă

>n ir dublu de c#iparoi îl ascundeau) în parte) privirilor publicului!

~ 144 ~




Trei fe e ale cubului erau pline) dar într-a patra) cea din spate) se desc#idea oţ intrare prev zut cu bare de fier) ce avea rolul de gur de aerisire a cavoului!ă ă ă

"n fa a acestei intr ri se oprir domnul 90louin i Cocardasse!ţ ă ă@ ,om intra aici) îi spuse poli istul profesorului de scrim ) ar tându-i desc#iderea)ţ ă ă

care era cam de dou picioare p trate!ă ă@ Pe to i draciiA zise Cocardasse! Cum vre i s v strecura i prin grila2ul acestaBţ ţ ă ă ţ

=oar dac a i fi di#or sau nev stuic ) altminteri nu prea v dEă ţ ă ă ă@ a c -l vom scoate!ă@ Ia te uit A Iubi elule) f cu gasconul) care avea obiceiul de a se familiariza repede!ă ţ ă

/ti grozavA ;u vezi) oare) c barele sunt prinse în piatr Bă ă@ 5a da) i înc zdrav n!ă ă@ /i) bineBE@ /i) bine) deoarece) dac-ar trebui s desprindem aceste bare) treaba nu s-ar maiă

termina) le vom t ia) pur i simplu) cu fer str ul!ă ă ăProfesorul de scrim desc#ise oc#ii mari i crezu c înso itorul lui îi bate 2oc de el!ă ă ţF r a p rea c ia în seam aceast uimire) domnul 90louin scoase din buzunar ună ă ă ă ă ă

soi de pung de piele) lu din untru dou lame sub iri de o el cu zim i fini i) dându-i unaă ă ă ă ţ ţ ţ lui Cocardasse) îi spuse4

@ 2ută-m ! 6unt ase bare) aa c fiecare avem de t iat câte trei! " i voi ar ta cumă ă ă ţ ă s procedezi!ă

cestea fiind zise) poli istul îi potrivi fer str ul pe o bar i) imprimându-i o micareţ ă ă ă rapid de duă -te-vino) o f cu în curând s mute fierul!ă ă

Instrumentul nu producea decât un scâr âit uor care) desigur) nu se auzea la zeceţ pai de acolo!"n cinci minute) sec ionase complet cilindrul metalic!ţ@ Iat ) zise) acum e rândul dumitale! i) mai ales) fii atent) ad ug ) s tai bareleă ă ă ă ―

ca mine la o 2um tate de deget distan fa de piatr 4 trebuie s r mân un ciot) ca― ă ţă ţă ă ă ă ă s putem reaeza grila2ul!ă

Cocardasse se puse îndat pe treab i) cum muncea cu râvn ) nu-i trebui mai multă ă ă timp decât domnului 90louin pentru a-i da de cap t!ă

dat grila2ul scos) accesul în cavou devenea uor!ăPoli istul se strecur prin desc#idere) cu picioarele înainte) apoi) cu cura2) se l s sţ ă ă ă ă

cad în gol!ăCavoul era pu in adânc i picioarele îi atinser repede solul!ţ ă

8aestrul de arme îl imit f r ezitare!ă ă ă"n pofida gurii de aerisire) în cript domnea o atmosfer dens i grea) care-i sufocă ă ă ă

pe cei doi b rba iJ le trebui câtva timp pentru a-i obinui pl mânii!ă ţ ă

~ 145 ~



Paul Féval-fiul

Când putur s respire) domnul 9Nlouin scap r un amnar i aprinse un felinar cuă ă ă ă geamuri opace care) datorit o7igenului rarefiat) lumin interiorul cavoului cu o lucireă ă palid !ă

/ra un spa iu de ase pân la apte picioare p trate) acoperit în întregime cu dale!ţ ă ăPe una din laturi se z rea o plac mare de marmur neagr ) pe care era s pată ă ă ă ă

urm torul epitaf4ă

ICI 3C/ 9/;I) C;T/ =/ L?=W/ 35>; T L L>I P9ILIPP/ =/ ;/,/6Ă Ă

8T "; C/L =/-L T/I3/CI I6/L/D& ; ,I/ II 6L/!ŢFI/ C 6P= L>I LILĂ6 FI/ =I; ;> "; L TĂ Ă Ţ Ă

P/;T> -I P/=/P6I 66I;IIA

"n fa a acestei pl ci se afla o alta) ce purta inscrip ia4ţ ă ţ

ICI 3C/ P9ILIPP/) C;T/ =/ L?=W/>LTI8>L P>T T L ;>8/L>I)Ă

=/C/=T "; C/L =/-L PT>L/ ;L ,I/ II 8/L/!Ţ>? I-, P/;T> 6 8; L>I 88Ţ Ă Ă Ă

P/ C/ =>// F C>TĂ -6 ";;/5>;/6C !Ă Ă

@ #A 8icule ParizianA e7clam profesorul de scrim cu glas re inut i întinzândă ă ţ mâna c tre prima plac ! =a) într-o zi vei fi r zbunatA sta i-o spun eu! 6unt de2aă ă ă ţ cincisprezece ani de când atep i) dar clipa va sosi) o 2urAţ

@ "l iubeai mult) pe contele 9enriB întreb domnul 90louin!ă

D& Printr-o inadverten a autorului) vârsta lui LagardQre înscris pe epitaf este cu ase ani maţă ă decât cea care ar rezulta din calculul f cut inând seama de cronologia peripe iilor sale! $n!t!(ă ţ ţ

~ 146 ~




@ #A 6igur c da) amice) îl iubeam pe micu E /ra ascu it ca o elul) rapid ca prafulă ţ ţ ţ de puc i cel mai cura2os dintre to i! Pentru a reui s -l ucid ) a trebuit s -l lovească ţ ă ă ă ă mielete) c ci din fa Eă ţă

@ =in fa Bţă@ /ra de neînvinsA >ite) l-am v zut inând piept la zece spade teribile) în an urileă ţ ţ

de ap rare ale castelului Caylus! /ra un spectacol frumos) z uA =intre cei zece atacan i)ă ă ţ nici unul n-ar fi urcat înapoi taluzul pe propriile picioare) dac 8icul Parizian n-ar fiă amânat pedepsirea lor pentru a îndeplini o îndatorire sfânta!

@ Ce îndatorireB@ ceea de a salva leag nul unei feti e) care ast zi poart numele i doliulă ţ ă ă

salvatorului s u!ă@ /i) naA /ra contesaB i niciodat n-au putut fi afla i asasinii acestui om viteazBă ţ@ =in nefericire) niciodat !ă@ vea dumaniB@ ;ici unulJ dimpotriv ) nu avea decât prieteni!ă@ adar) nimeni nu putea avea interes ca el s moar Bă ă@ ;imeni) absolut nimeni!@ sta este foarte ciudat) c ci) totui) un asasinat este întotdeauna motivat deă

vreun interes! Poate c a fost victima unei confuzii asupra persoanei!ă@ 6-ar putea! =ar) confuzie sau nu) pe to i draciiA ,om sfâri într-o bun zi prin a-iţ ă

g si ucigaii i) pe cu vânt de Cocardasse) nu va dura mult pân se vor duce s vad ceă ă ă ă se întâmpla altundeva decât pe p mânt! CarambaA Ce menuet dr gu îi va sili P0tronilleă ă ţ

s dansezeAă @ i nu va fi decât drept) aprob poli istul! rice crim cere o pedeaps ! 9aide)ă ţ ă ă ad ug ) s nu întârziem prea mult în locul acesta! 6untem atepta i cu ner bdare!ă ă ă ţ ă

@ dev rat) s ne gr bim!ă ă ă@ Iat placa în spatele c reia se afl corpul micului conte) relu domnul 90louin)ă ă ă ă

trebuie s-o scoatem! T bli a de marmur la care se referea era prins cu patru uruburi mari) care erauă ţ ă ă

înfipte în dibluri de lemn fi7ate în peretele cavoului!Poli istul scoase f r greutate aceste uruburi i) desc#izând placa) d du la iveal oţ ă ă ă ă

ni în care se afla un sicriu de dimensiuni mici) în întregime din filde!ă"l trase imediat afar i începu s -l studieze cu aten ie!ă ă ţpoi) cuprins de o puternic emo ie4ă ţ

@ =umnezeule mareA 8 aflu oare în prezen a operei meleB opti!ă ţi oc#ii lui p reau c vor s str pung înveliul care îi ascundea privirii r m i eleă ă ă ă ă ă ă ţ

nevinovatului copil!

~ 147 ~



Paul Féval-fiul

Pentru a suta oar ) poate) acesta îi e7plica MsistemulM s u) folosind o mul ime deă ă ţ detalii i nenum rate gesturi care-l f ceau s semene cu o paia micat de sforiă ă ă ţă ă mânuite prea brusc!

@ /7celent metod ) spunea el) cercetând cu lupa o pic tur de sudoare pe care oă ă ă ă culesese de pe tâmpla pacientei sale! "n mod evident) e7ist o ameliorare pe cât deă constant ) pe atât de lent ! #A ;imeni nu va putea nega c eu am l rgit domeniulă ă ă ă tiin eiA "ntr-adev r4 ce este mai intim) mai personal) decât acest produs transpira iaţ ă ― ţ ― aceast secre ie pe care o elimin îns i fiin a uman ) prin porii s iB 9eA 9eA sta-i oă ţ ă ă ţ ă ă e7punere) sperB Partea regretabil este c multe persoane confund descoperirea meaă ă ă i sistemul meu cu funesta medicin a #ydropa ilor care) între noi fie spus) sunt simpliă ţ arlatani! i eu) domnule marc#iz) i eu fac #idroterapie) dar #idroterapie f ră ă , ! staeste tot ceea ce tiin a mea distinge din limbu ia lor radical i totui) este o diferenţ ţ ă ţă enorm A Pentru c ) dac în elege i cât de pu in greac ) ve i ti c eu pornesc de laă ă ă ţ ţ ţ ă ţ ă 1'>S) care înseamn 4ă trans#ira ie ţ ) în timp ce ei deriv dină H'>) care înseamn 4ă a#ă!

Ca întotdeauna) domnul de C#averny nu în elegea nici o iot din toat p l vr gealaţ ă ă ă ă ă aceasta) dar) din polite e) p rea c -i d seama de cât de e7celente sunt argumenteleţ ă ă ă e7puse i nu înceta s clatine capul în semn de aprobare!ă

C#iar în clipa în care suna miezul nop ii) dou cioc nituri se auzir la ua înc perii înţ ă ă ă ă care st teau cele trei femei i) imediat) ua se i desc#ise) l sând s treac pe domnulă ă ă ă 90louin i pe Cocardasse) pe care un servitor b trân c ruia i se împ rt ise secretulă ― ă ă ă

îi condusese pân la fosta camer a copilului!― ă ăCel dintâi intr f r grab ) cu e7presia lui linitit !ă ă ă ă ă

, zându-l atât de perfect calm) s-ar fi spus c tocmai f cuse o mic plimbare pentruă ă ă ă s n tate!ă ăCât despre cel de-al doilea) acesta p rea a fi pu in emo ionat i foarte descump nită ţ ţ ă

de faptul c nu-i sim ea bun lui spad lovinduă ţ ă ă -i-se de pulpe! /l scoase de sub pelerină un obiect de dimensiuni mari) înf urat într-o stof neagr i-l puse pe mas ) sco ând ună ă ă ă ţ oftat de mul umire!ţ

@ Contes ) spuse domnul 90louin dup ce le salutase pe cele trei doamne iă ― ă adresându-i-se urorei) care st tea nemicat i f r glas! Contes ) iat ceea ce m-a iă ă ă ă ă ă ţ trimis s caut în seara aceasta!ă

=egetul lui era îndreptat spre obiectul înf urat în negru) pe care Cocardasse îlă pusese pe mas !ă

@ 6icriul luiA opti s rmana mam !ă ă

ricât de preg tit ar fi fost prin 2um t ile de cuvânt auzite) lympe) care st tea înă ă ă ăţ ă picioare) lâng mas ) se d du cu un pas înapoi) în buind un ip t!ă ă ă ă ţ ă

@ tept ordinele dumneavoastr ) doamn contes ) spuse poli istul!ă ă ă ţ

~ 15 ~




=oamna de C#averny i lympe îi ineau respira ia!ţ ţ@ 6unt gata) îng im urore) înc#izând oc#ii!ă ăCu o micare brusc ) domnul 90louin ridic stofa neagr ) dând la iveal o cutieă ă ă ă

mare de filde) de form lunguia ) ale c rei p r i componente erau asamblate prină ţă ă ă ţ piese de prindere de aur cu o bogat cizelare!ă

;u e7ista nici un cui i nici o încuietoare!/fortul f cut de urore pentru a se ine dreapt îi adusese o roea în obra2i! 6eă ţ ă ţă

ridicase într-un cot) dar) v zând cutia de filde) se cl tin ) murmurând cu glas sc#imbat4ă ă ă@ lympeE=ei ea îns i sim ea c -i pierde puterile) fata se repezi i a2unse tocmai la timpă ţ ă

pentru a o prinde în bra e pe naa sa!ţ Totui urore nu leinase i spri2inul dat de lympe p ru s -i redea o oarecare for !ă ă ţă@ 6 desc#idemB întreb domnul 90louin) care era foarte palid!ă ă@ tepta iA strig urore) ale c rei pleoape r mâneau înc#ise! Trebuie s fie aici iţ ă ă ă ă

doctorul) cât i domnul marc#iz de C#averny) care-l iubea mult! 6 fie amândoi pofti i să ţ ă vin E =e asemenea) doresc ca dumneavoastr ) domnule 90louin) s r mâne i) ca iă ă ă ă ţ Cocardasse! ;u vor fi prea mul i martori pentru constat rile de care este vorba!ţ ă

Poli istul se înclin ) în timp ce b trânul profesor de scrim ) pu in sting#erit)ţ ă ă ă ţ murmur 4ă

@ 5ucuros) doamn urore) în felul acesta voi ti mai repede ce i s-a întâmplată bietului puti!

Contesa p rea acum c d înapoi i fuge în fa a citirii sentin ei pe care o ceruse iă ă ă ţ ţ

pe care urma s-o aud !ă5 trânul servitor care-i introdusese pe domnul 90louin i pe profesorul de scrimă ă iei) pentru a reveni în clipa urm toare) precedându-i pe marc#iz i pe doctorul C0sară Cabalus!

cest fals savant avea un trup cu o conforma ie neizbutit ) dar ma2estuoas ! Capulţ ă ă era cel al unui diplomat ratat sau al unui arlatan reuit) care p rea s dezmintă ă ă categoric teoria anumitor fizicieni care afirm c în natur nu e7ist vid!ă ă ă ă

=e îndat ce intrar ) atât marc#izul cât i el se sim ir aproape instantaneu înv lui iă ă ţ ă ă ţ în îngri2orarea solemn care) în acele momente) era îns i atmosfera din camera miculuiă ă conte defunct!

=ar maestrul Cabalus îi reveni repede) deoarece îi f cea o datorie din a r mâneă ă insensibil la ceea ce el numea Mmicile nefericiri omenetiM!

@ Ce avem aiciB întreb ) z rind cutia lunguia i desc#izând o tabac#er grea deă ă ţă ă aur care cu siguran era cadou din partea vreunui motenitor recunosc tor!― ţă ― ă

@ T cere) porunci Flor de C#averny!ă

~ 151 ~



Paul Féval-fiul

i) întorcându-se c tre contes ) ca pentru a-i cere încuviin area) ad ug 4ă ă ţ ă ă@ =esc#ide i) domnule 90louin!ţ=in punga lui de piele) din care l-am v zut de2a sco ândă ţ ― în cimitirul 6aint-80dard

un fer str u i nite inele de fier) poli istul lu un clete de o el pe care-l folosi cu― ă ă ţ ă ţ îndemânare pentru a desprinde clamele de aur ce prindeau între ele pl cu ele de filde!ă ţ

poi scoase capacul) eliberat în acest fel!@ Ia te uit ) ia te uit ) ia te uit ) f cu de trei ori doctorul! Iat ceva curiosA /steă ă ă ă ă

împac#etat ca pentru a e7port!@ T cereA repet marc#iza) furioas din cauza e7centricit ilor medicului s u!ă ă ă ăţ ăi totui) observa ia doctorului Cabalus nu era cu totul nepotrivit ) deoarece)ţ ă

ridicându-se) capacul nu f cuse decât s scoat la iveal o alt cutie) introdus fest înă ă ă ă ă ă prima!

ceast a doua cutie era din lemn de santal i înc#is doar cu patru tifturi deă ă argint!

=omnul 90louin le f cu s alunece i desc#ise al doilea capac!ă ă Toate capetele se aplecar !ă@ Fir-ar s fieA ;-o s termin m niciodat ) zise iar Cabalus) de data aceasta foarteă ă ă ă

intrigat! 6-ar spune c este un calup de sulf!ă@ /ste aur) corect îns i contesa! Contele P#ilippe de LagardQre) ultimulă ă

motenitor al familiei de ;evers) era îndea2uns de bogat pentru asta!c#ii i se întoarser c tre emineul pe care se afla un bust de marmur ceă ă ă

reprezenta un b ie el sclipitor de via ) de frumuse e i de for !ă ţ ţă ţ ţă

@ ;u-l privi i) na ) nu-l privi iA e7clam lympe) îmbr iând-o! 6unte i palid caţ ă ţ ă ― ăţ ţ ă o moart !ă=ar nu numai v duva lui LagardQre era palid !ă ăC f r de voie) oc#ii domnului 90louin urm riser direc ia acelei priviri i deveniseă ă ă ă ă ţ

i el cumplit de palid z rind bustul de copil) pe care înc nu-l v zuse!ă ă ăFusese izbit ca de un oc puternic i începuse s cerceteze am nun it cu oc#ii loculă ă ţ

în care se afla!Pe m sur ce privirile i se opreau pe fiecare obiect ce li se oferea) tulburarea îiă ă

cretea) tr s turile i se crispau i paloarea se sc#imb în lividitate!ă ă ă=in fericire pentru el) cei ce f ceau parte din asisten aveau altceva de f cut decâtă ţă ă

s -l priveasc !ă ă@ ?r bi iă ţ -v ) zise urore) îndep rtând-o atât de brutal pe fina sa) încât fata fu câtă ă

pe-aci s cad ! ;u mai v d nimic! ?r bi iă ă ă ă ţ -v ) cât mai pot m car s aud!ă ă ăvea vocea r guit i aspr a celor cuprini de febr !ă ă ă ă@ ,orbi iA ,orbi iA 6pune i) ce vede iB ad ug ea) întinzându-i bietele bra e sl bite!ţ ţ ţ ţ ă ă ţ ă

~ 152 ~




"ntr-adev r) o cutie de aur masiv fusese scoas la iveal prin desc#iderea celei de aă ă ă dou cutii!ă

=omnul 90louin) care pân atunci ac ionase cu calm i încetineal ) sim ea acum ună ţ ă ţ uor tremur în degete! 6e gr bea!ă

=ar nimeni nu lua seama la emo ia sa) deoarece to i erau st pâni i de o emo ie laţ ţ ă ţ ţ fel de mare! Febra fiec rui martor al acestei scene ciudate urcase în asemenea m sur )ă ă ă

încât totul disp rea! Tot ce nu era acel triplu sicriu!ă"n 2urul mesei e7ista o ner bdare dureroas ) e7primat prin privirileă ă ă

însp imânt toare i zgomotul respira iei gâfâite ce umplea t cerea!ă ă ţ ă;umai doctorul Cabalus p rea a fi în largul s u! "ntr-adev r) el scoase din buzunar oă ă ă

bucat de cristal cioplit i i-o puse în fa a oc#ilor pentru a e7amina mai atent capaculă ţ celei de a treia cutii) în grosimea c ruia erau crestate adânc aceste dou cuvinte4ă ă

IT -8Ă ĂD'A

6e tie c aceasta era deviza ducilor de ;evers!ă@ Pe to i draciiA zise) dezam git) maestrul Cabalus) dup ce silabisise inscrip ia i-iţ ă ă ţ

pusese la loc sigur cristalul! Iat o glum funebr ! ;u se iese de acolo) asta este evidentAă ă ă;imeni nu p ru s -l fi auzit) c ci urore de LagardQre) a c rei voce i se frângea înă ă ă ă

gât) întreb 4ă@ ?ataB i v zutBţ ăI se r spunse printră -un ip t) dar unţ ă i# t mut ţ ă ) dac ne putem e7prima astfel! C ciă ă

ceva) în buit i totodat audibil) o str b tu ca un curent electric i f cu s -i vibrezeă ă ă ă ă ă fiecare fibr de carne!ă

=omnul 90louin reuise) în fine) s înving încuietoarea raclei de aur al c rei capacă ă ă se desc#ise) atr gând toate capetele înclinate i f când s se desc#id peste m sur to iă ă ă ă ă ă ţ oc#ii!

@ =oamne 6finteA gemu Cocardasse) cu un fior de groaz ! /ste c#iar el) s rmanulAă ă=in ii lui Flor cl n nir ) iar lympe opti) împreunându-i mâinile4ţ ă ţă ă@ A 6 rmanul micu A Cum seam n cu bustul de marmur Aă ţ ă ă ă@ "mb ls mare dup sistemul 6forziă ă ă -6pinosa-8arietto) pronun ) pe ton doctoral)ţă

Cabalus!;umai domnul 90louin p strase t cerea! Privirile îi treceau de la interiorul raclei laă ă

bustul de copil ce trona pe emineu) în spatele bolnavei! =ar nu p ruse s resimt nici oă ă ă

D' 1AT : ! Ă Ă 4 deviza lui LagardQre) în lb! franceză ― J<, suis! are i în elesul de4 M6unt aiciAM) ca ― ţ în elesul de 4 Mm g sitAM $vez i Partea I) cap! + I,(! $n!t!(ţ ă

~ 153 ~



Paul Féval-fiul

surpriz ! ceast placiditate era) poate) voluntar J poate c se control ) pentru a nu-iă ă ă ă ă mai pierde calmul recâtigat!

i în sicriul de aur se afla un copil) poate acelai copil ale c rui tr s turi fuseseră ă ă ă s pate în marmur ) deoarece între sculptur i imaginea culcat în sicriu era o oarecareă ă ă ă asem nare! tâta doar) c propor iile copilului din sicriu nu erau c#iar aceleai cu aleă ă ţ bustului de marmur ) care era totui în m rime natural ! Corpul celui înmormântat iă ă ă ― lucru curios c#iar capul p reau s fi suferit o micorare) ca i cum moartea) sau)― ― ă ă mai curând) procedeul folosit pentru conservarea esuturilor ar fi f cut s se piardţ ă ă ă creterea cu un an) sau c#iar doi!

Copilul din sicriu se micorase) acesta este cuvântul potrivit!;u era învelit în giulgiu) ci îmbr cat) aa cum este obiceiul pentru mor iiă ţ

îmb ls ma i! Purta costumul bogat al tinerilor seniori de la începutul domniei lui Louis ală ă ţ +,-lea i un guler mare de dantel îi încon2ura gâtul!ă

C#ipul) mâinile i îmbr c mintea) totul era negricios) având acea culoare cenuie iă ă neutr pe care pictorii o denumesc bitum!ă

Când primul murmur de uimire general trecuse) asisten a r mase absorbit înă ţ ă ă lugubra privelite!

@ /ste elB întreb deodat urore) cu un glas ce r sun la fel de penibil ea ună ă ă ă #orc it! 6pune i-mi dac este elBă ţ ă

6 rmana mam nu auzise cuvintele rostite în 2urul ei) sau poate nu le în elesese! /aă ă ţ se aplec în fa pentru a prinde r spunsul i toat via a din ea se concentra în sim ulă ţă ă ă ţ ţ auzului!

8arc#izul de C#averny fu primul care s r spund 4ă ă ă@ Pe cinstea mea) dac n-ar fi m rimea) a spune c este elEă ă ă@ =ar atât de mic) opina so ia sa! /u nu pot crede!ţ@ ;ici eu) înt ri Cocardasse) revenind asupra primei sale impresii! i mai e i preaă

de tot de negruA@ Condensarea c rnii i culoarea de mumie) declar doctorul! cestea sunt efecteleă ă

obinuite ale sistemului 6forzi-6pinosa-8ariettoE ;u) treaba n-a fost prea r u f cut !ă ă ăContesa relu 4ă@ Tu nu spui nimic) lympeBE /rai atât de mic AE i dumneavoastr ) domnuleă ă

90louinBE =ar mintea mi se împr tie) dumneavoastr nu-l cunotea iE 6 fie adusă ă ţ ă ă domnioara de Vendel) poate c ea este în m sur s -l recunoasc Eă ă ă ă ă

@ =a i-mi voie) zise poli istul) oprindu-l pe Cocardasse) care se i ducea sţ ţ ă

îndeplineasc aceast porunc ! Cer ca acest martor s nu fie c#emat decât în ultimă ă ă ă ă instan i în lipsa oric rei alte dovezi!ţă ă

8arc#izul i marc#iza sc#imbar o privire!ă

~ 154 ~




@ tunci) numai eu o pot faceA e7clam ) cu durere) urore! /i) bine) vreau s v d cuă ă ă oc#ii meiE s fiu ridicat ) s fiu dus pe bra eAă ă ă ă ţ

=ar doctorul Cabalus interveni) la rândul s u!ă@ rdon ca o asemenea impruden s nu fie comis ) porunci el! r fi) poate) fatal )ţă ă ă ă

c ci bolnav i-a pierdut glasul i gâtle2ul pare s -i fie des#idratat semn r u! =eă ă ă ― ă altminteri) îi voi studia transpira iaEţ

"i scotea de2a lupa) în timp ce domnul 90louin se preg tea s trag ezlongul spreă ă ă mas ! =ar bunele lor inten ii fur inutile) deoarece urore de LagardQre se i ridicase)ă ţ ă prad unui adev rat delir!ă ă

@ >mezire încetat A /7amen nerealizabilA Complica ie4 pneumonie) pleurezie)ă ţ bronit i compusele lorAE ;u mai r spund de nimicA strig doctorul) b tând aerul cuă ă ă ă mâinile) cu o disperare care în orice alt împre2urare ar fi p rut carag#ioas !― ă ― ă ă

T cu) pentru c domnul 90louin) f r multe fasoane) îi astupase gura cu mâna!ă ă ă ă"n acest timp) lympe o învelea cu o pelerin pe bolnav J aceasta aproape c zuseă ă ă

în bra ele lui Flor care tremura de2a! Pe obra2ii contesei ap ruser pete mari roii) ceţ ă ă contrastau cu paloarea sa) iar buzele îi erau lipite) ca i cum nicicând n-ar mai fi trebuits se desc#id !ă ă

,aiA Cine va putea spune) vreodat ) ce for e7traordinar poate lua natere dină ţă ă sl biciune) în crizele sale boln vicioaseBă ă

"n zadar încercar s-o duc pe urore din nou la ezlongJ ea rezist cu o energieă ă ă atât de disperat ) încât domnul 90louin) mai bine inspirat decât doctorul i în elegândă ţ c ) opunându-se voin ei sale) e7ista riscul de a o ucide) porunci s fie l sat s seă ţ ă ă ă ă

apropie!8ai mult purtat decât sus inut de c tre marc#iz 4 fiica acesteia) contesa veniă ţ ă ă ă pân la mas ) i oc#ii ei mari) adânci i de boal ) se a intir imediat) cu pasiune) asupraă ă ţ ă ţ ă con inutului cutiei de aur!ţ

Privi îndelung!;u mai tremura i întreg sufletul i se strânsese în oc#i) din care izvorau) încet)

lacrimi grele!6t tu astfel) pierdut într-un e7taz adânc!ă ă"n înc pere domnea o linite absolut !ă ă

To i ateptau cu îngri2orare primul cuvânt ce-l vor rosti buzele nefericitei mame!ţ"n cele din urm ) cu o voce sc zut i blând ) ce r suna ca un cântec îndep rtat)ă ă ă ă ă ă

spuse4

@ Copilaul meu mult iubit) P#ilippe al meuA Tu) care erai atât de alb) tu) care eraiatât de trandafiriuA

~ 155 ~




Capitolul , - /figia de c#it

e scurseser zece minute! 8arc#izul) marc#iza) lympe i c#iar Cocardasseă încon2urau ezlongul pe care contesa urore de LagardQre) în nesim ire) fuseseţ reaezat !ă6

=omnul 90louin r mânea deoparte) lâng mas ) continuând s cerceteze sicriul!ă ă ă ăCât despre doctorul Cabalus) acesta st tea c#iar între mas i bolnav i declar cuă ă ă ă glas tare) ca i cum ar fi inut un curs4ţ

@ /ste o simpl sincop ) spunea! Ceea ce oamenii obinui i numesc lein sauă ă ţ sl biciune! >n spasm) nici mai mult) nici mai pu in) i prea naiv ar fi medicul care s-ară ţ neliniti pentru asemenea fleac! Cât despre mine) eu combat sincopa cu cea mai mareuurin ) printr-o metod cu totul personal !ţă ă ă

6e r suci pe c lcâie i se pomeni nas în nas cu domnul 90louin) care p rea c -lă ă ă ă ascult !ă

Faptul de a avea un auditoriu îl surprinse i-l m guli pe maestrul Cabalus) careă rareori avea acest norocJ aadar) f r a pierde timp) spuse4ă ă

@ =omnule) da i-mi voie s v m rturisesc c nu mi se pare c ave i) aici) un trupţ ă ă ă ă ă ţ

obinuit!@ ;u) z uA f cu poli istul!ă ă ţ@ 5a daA i pot s v-o dovedesc) deoarece am aprofundat destul de mult studiileă

fenomatice i fiziogomonale acestea sunt cuvinte foarte e7presive) cu care am― îmbog it limba noastr ! Presupun c nu nega i c lucr rile mele au l rgit orizontulăţ ă ă ţ ă ă ă tiin ei) c am adus îmbun t iri i am desc#is c i! F r a mai vorbi de metoda meaţ ă ă ăţ ă ă ă special de tratament) care va fi) probabil) cel mai frumos titlu de glorie al meu în fa aă ţ genera iilor viitoare) ini iativa mea personal este cea c reia i se datoreaz sistemul deţ ţ ă ă ă

îmb ls mare ce p rea adineauri s v intereseze atât de mult) sistem pe care colegiiă ă ă ă ă mei italieni 6forzi) 6pinosa i 8ariette) îl denumesc Mconserva uman Mă E

@ Privete-m ) urore) i vorbeteă -miA strig în acea clip marc#iza! =oamne) cumă ă ne-ai speriatA

@ Pe to i draciiA f cu) la rândul s u) vocea puternic a lui Cocardasse) doamnaţ ă ă ă urore îi revineB

~ 157 ~



Paul Féval-fiul

@ ;u) z uA e7clam doctorul) adresându-se în continuare domnului 90louin! areă ă spintec torul acesta b trân o crezuse moart B Prescrip ia mea) prescrip ia meaA ,ede iă ă ă ţ ţ ţ numai ce rezultat e7celent) imediat i aproape miraculosA Cât despre sistemul meupersonal de îmb ls mare) a fost însuit de str in tate pentru c Fran a) ingrat )ă ă ă ă ă ţ ă dispre uia descoperirea unuia dintre fiii s i! Prin aceast contrafacere grosolan ce seţ ă ă ă afl sub oc#ii dumneavoastr ) pute i vedea c este vorba de o art de a face statui netă ă ţ ă ă superioare mumiilor vec#iului /gipt! =eoarece se folosete un fel de mastic) am datprocedeului meu denumirea de mastificare) dar unii au f cut glum de prost gust de a-lă ă numi mistificare) i asta este cauzaE

@ Contesa de LagardQre dorete ca cele necesare s fie f cute imediat) spuseă ă doamna de C#averny) întrerupându-l f r mena2amente pe savantul doctor!ă ă

c#ii maestrului Cabalus privir întreb tor) c ci nu în elesese!ă ă ă ţ@ =oamna contes ar vrea s face i autopsia) e7plic domnul 90louin!ă ă ţ ă=octorul repet 4ă@ utopsiaAi-i termin gândul ridicând din umeri i bomb nind4ă ă@ =ac nebunele comand ) nenorocire mieA ,om face o treab frumoas Aă ă ă ă=ar) pe un ton #ot rât) ad ug ) mai tare4ă ă ă@ 6unt la ordinele doamnei contese! Totui) dac s-a f cut apel la tiin a meaă ă ţ

pentru a afla boala de care a murit obiectul cercet rii) sau c#iar pentru a g si după ă ― ă trecerea a cincisprezece ani urme de otrav în esuturi conservate cu a2utorul unor― ă ţ preparate pe baz de arseniuEă

=omnul de 90louin îl întrerupse4@ ;u pentru asta!i urore îns i repet ) f r a ti) poate) ce spune4ă ă ă ă@ ;u) nu pentru asta!@ /i) bineA Face i-v datoria) înt ri cu gravita ie Cocardasse) care oriunde se sim eaţ ă ă ţ ţ

ca acas !ăC0sar Cabalus) care trebuia s -i câtige traiul) profesaă ― în fa a lumii ideiţ ―

politice de o în eleapt incertitudine) imitând în acest fel pe to i binef c torii omenirii!ţ ă ţ ă ă =ar în adâncul sufletului s u i atunci când nu i se p rea c ar e7ista un pericol) elă ă ă

înclina c tre acea independen general care) sub numele de Mevolu ia francez M)ă ţă ă ţ ă avea ― o 2um tate de secol mai târziu s zdruncine din temelii clasele sociale)ă ― ă sc#imbând societatea!

@ auzi înseamn a da ascultareA murmur el uor bat2ocoritor) dup modelulă ă ă curtenilor orientali!

~ 158 ~




i) la fel cu acei ofi eri eroici) atât de numeroi în istoria noastr ) care au c zutţ ă ă victime disciplinei) e7ecutând un ordin prostesc) doctorul începu s desc#id încet oă ă trus voluminoas i o aez ) c scat larg) pe mas ) dând astfel la iveal o serieă ă ă ă ă ă ă

întreag de instrumente) unele mai însp imânt toare decât celelalte4 fer straie)ă ă ă ă scalpeluri) sonde) foarfeci) trepanuri) ciocane) bisturie) toate reflectând lumina ce c deaă asupra lor) printr-o 2erb de scântei!ă

@ Presupun spuse el totui nici tare) nici încet) în timp ce trecea peste mâneca― vestei sale negre t iul unui uria scalpel pe care-l aburise suflând asupr -i presupună ă ― c nu-mi este interzis s protestez! ,orbesc desc#is) atât la Curte cât i în ora) i tiin aă ă ţ

îmi datoreaz numeroase descoperiri! ctul ce mi se cere s -l fac esteă ă ) în primul rând)inutil i) în al doilea rând) mesc#in) pentru a nu spune barbar! 6pre a fi bine în eles deţ persoanele care-mi fac cinstea de a m asculta) voi interveni asupra ordinii propozi iiloră ţ i voi dovedi mai întâi cea de a doua parte a spuselor mele! ti i cu to ii c ) în familii) seţ ţ ă obinuiete s se p streze cu gri2 ) a spune c#iar cu pietate) anumite relicveEă ă ă

6e întrerupse) privind c tre contes ) care tocmai scosese un geam t surd) pentruă ă ă c -i pierdea r bdarea i sim ea c va leina din nou!ă ă ţ ă

@ A tiam eu c ra ionamentul meu va fi în elesA e7clam palavragiul de doctor)ă ţ ţ ă luând acel suspin drept o aprobare! 6us in deci c este vorba de o relicv i adaug cţ ă ă ă aceast relicv este o oper de art ! Iat ce aveam de spus din punct de vedere ală ă ă ă ă convenien elorJ iar din punct de vedere practic sau utilitar) argumentul meu va fi maiţ succint) fiind mai solid! =ac ne referim la sensul e7act i literal al cuvântului ceă caracterizeaz sistemul italienilor 6forziă -6pinosa-8arietto) i anume mastificarea ―

descoperirea mea )― ve i în elege c ) prin procedee c#imice) noi transform m carneaţ ţ ă ă într-o past a c rei caracteristic este c se înt rete prin uscare) ca toate patele!ă ă ă ă ă =esigur) timpul face ca obiectul tratamentului s piard pu in în greutate i ca volumă ă ţ plastic!

stfel) dup cinci ani) nu va mai r mâne decât forma admirabil consistent )ă ă ă reproducând cu fidelitate conturul fiin ei decedate i având în interior o arm turţ ă ă alc tuit din osatura ce devine indestructibil ! "mi place s cred) doamn contes ) că ă ă ă ă ă ă iat -v convins Bă ă ă

=omnul 90louin se apropiase de ezlong i acum revenea spre doctor!@ ;u) îl întrerupse scurt pe acesta) doamna contes v cere insistent s face i f ră ă ă ţ ă ă

întârziere ceea ce trebuie!Privirea medicului e7prima un profund dispre ) comparabil cu cel ce ar fi înc rcatţ ă

privirea lui Turenne sau a lui Cond0) dac ar fi fost obliga i s încline geniul lor strategică ţ ă în fa a prostiei încrezute a unui 6oubise!ţ

~ 159 ~



Paul Féval-fiul

@ auzi) înseamn a da ascultareA repet el cu demnitate suveran ! Pentru a fi peă ă ă placul doamnei contese) vom face autopsia acestei statuiA

i) cu bun dispozi ie) flutur arma sa t ioas deă ţ ă ă ă #rosector .2! Cu acel scalpel mare)mai t ios decât un brici) începu prin a spinteca de 2os în sus vemintele pr foase ceă ă acopereau corpul copilului!

@ Cel mai clar lucru ce va rezulta din aceast opera ie pe care un profundă ţ sentiment de respect m împiedic s-o calific spunea el în timp ce lucra va fi c -miă ă ― ― ă va mân2i instrumentul meu cel nou!

cum se f cea cerc în 2urul lui) l sând totui o desc#idere larg ) prin care puteaă ă ă p trunde privirea contesei) lâng care r m sese numai lympe de C#averny!ă ă ă ă

Când pieptul i pântecele copilului fur dezgolite întunecate) mate i tot aa deă ― fin modelate ca un bronz florentin C0sar Cabalus se întoarse c tre urore) întrebând-o― ă pentru ultima dat 4ă

@ adar) s-a #ot râtBăCapul bolnavei se aplec !ă@ Alea jacta est!Cu un gest aproape furios) doctorul îi înfipse instrumentul în pieptul îmb ls mat) laă ă

nivelul sternului! T cerea de mai adineauri se restabilise i se auzeau numai respira iile uier toare iă ţ ă

re inute!ţ=ei era nou i e7traordinar de bine ascu it) scalpelul lui C0sar Cabalus p trunse cuţ ă

oarecare greutate în materialul care aa cum prea bine o spusese el însui trebuia― ―

s fi c p tat) cu trecerea anilor) duritatea i consisten a obiectelor pietrificate!ă ă ă ţ8unca era grea!F r fals ruine) v zând c nu-i a2unge o singur mân ) Cabalus strângea cuă ă ă ă ă ă ă

amândou mâinile minerul sculei i) transpirând din greu) înainta cu precau ie) trudindă ţ cumplit pentru a face o incizie longitudinal ) de la nivelul pieptului pân în 2osulă ă abdomenului!

;u mai vocifera cu glas tare i aproape c era sup rat pe el însui pentru faptul deă ă a fi consim it s fac acea opera ie ridicol !ţ ă ă ţ ă

@ m prezis eu asta) iat cel mai limpede rezultat) strig el) deodat ) retr gându-iă ă ă ă furios unealt !ă

6calpelul) de2a ciobit prin efortul depus) tocmai întâlnise un corp dur de care seciocnise!

=omnul 90louin p ru c studiaz lama cu aten ie) apoi) apropiindu-se de racl ) îiă ă ă ţ ă plimb degetul peste t ietura c#irurgical ) în lungul c reia se afla o pulbere foarte fin !ă ă ă ă ă

DK 9rosector O cel ce preg tete disec iile în vederea unui curs de anatomie! $n!t!(ă ţ

~ 16 ~



Paul Féval-fiul

@ Flor) ce esteB 6pune-mi repede!6ub privirile intense ce se a inteau asupr -i) marc#iza se sim ea oarecumţ ă ţ

sting#erit ) totui r spunse) ascunzând cu greu un surâs4ă ă@ Pe cinstea mea) drag urore) mi se pareE da) cred c pot afirmaE mi se pareă ă

c avem aici nu pe P#ilippe însui) ci efigia saEă@ /figieA repetar în acelai timp domnul de C#averny i doctorul! Primul) cuă

neîncredere) cel de al doilea l sând s -i fluture pe buze un zâmbet de amar dispre !ă ă ţContesa i fina sa t ceau!ăCât despre Cocardasse) el în bui un r sun tor Mmii de draciAM) într-atât era deă ă ă

scandalizat!@ Ignoran A Ignoran A strig deodat maestrul Cabalus! cest monstru întunecatţă ţă ă ă

pentru care vor trebui secole ca luminile tiin ei s -l p trund cu str lucirile lorA =esigur)ţ ă ă ă ă îmi place s cred c doamna marc#iz este convins de adev rul a ceea ce tocmai aă ă ă ă ă spus oarecum cu uurin i nu-i pot reproa c s-a l sat înelat de aparen e! =ar― ţă ― ă ă ă ţ aici) doamnelor i domnilor) aparen ele sunt mai înel toare decât oriunde altundeva iţ ă nu este permis s se confunde o efigie cu nite esuturi care au fost însufle ite de via !ă ţ ţ ţă

@ P pua asta n-a fost nicicând însufle it de via A îl întrerupse cu asprime domnulă ţ ă ţă 90louin!

=e data aceasta) C0sar Cabalus îi pierdu pu inul calm ce-i r m sese i) din înaltulţ ă ă mândriei sale medicale) adânc 2ignite) e7clam mânios4ă

@ Pentru a m contrazice) domnule) dispune i desigur de ceva mai bun decât deă ţ b nuieliBă

@ 6unt sigur!@ /i) aiA 8 car a i f cut studiiBă ţ ă@ Poate!@ /ste cam vag! 6 vedem) a i fost admis c medicBE Ca sanitarBă ţ ă@ ;u!=e mirare) Cabalus l s bra ele în 2os!ă ă ţ@ Pe to i sfin iiA zise) cu uimire! "ndr zneala dumneavoastr fenomenal mţ ţ ă ă ă ă

nedumirete) domnule! Cum) nu ave i nici o calificare i îndr zni i s m contrazice iBAţ ă ţ ă ă ţ=rept orice r spuns) domnul 90louin) cu un calm admirabil) îi afund mâinile înă ă

racla de aur i scoase copilul!lympe îi pierdu culorile proaspete) iar Cocardasse) în buind o în2ur tur ) vru să ă ă ă

se arunce înainte! cel cumsecade profesor de scrim tremura tot! ;u avea o p rereă ă

prea sigur i nu tia pe cine s cread !ă ă ă=ar cel ce se dovedi mai cura2os fu C0sar Cabalus! Cu un gest vru s oprească ă

sacrilegiul i) pe un ton în buit) plin de indignare) spuse4ă

~ 162 ~




@ =omnule) v poruncesc s l sa i s se odi#neasc în pace aceste r m i eă ă ă ţ ă ă ă ă ţ trupeti! >ita i-v mai bine la scalpelul meu) care s-a frânt în contact cu diafragmţ ă ă osificat Eă

@ "n contact cu metalulA îl corect ) cu calm) domnul 90louin!ăceast înc p ânare prosteasc îl electriza pe doctor) a c rui mânie nu era delocă ă ăţ ă ă

pref cut ) deoarece el însui era de bun credin !ă ă ă ţă@ 8etalA relu el) ridicând bra ele spre tavan! 8etal) la o îmb ls mareBA =ar astaă ţ ă ă

este o abera ie la superlativ) domnuleA 6unt mai bine de patruzeci i doi de ani de cândţ practic medicina i niciodat n-am auzit vorbindu-se de aa cevaE niciodat ) în elege iă ă ţ ţ -m A firm) deci) c trupul aici prezent se g sete în starea plastica în care trebuie s seă ă ă ă afle timp de cinci ani i mai mult dup manipulare) inând seama de utilizareaă ţ procedeului 6forzi-6pinoza-8arietto! i nimeni n-ar putea s recunoasc aceast stareă ă ă mai bine ca mine) cel care am preconizat-o! m spus i repet pentru dumneavoastr )ă care p re i c nu m-a i în eles4 noi pietrific m îns i carnea omeneasc AE cum câ ivaă ţ ă ţ ţ ă ă ă ţ aniE =ar acestea sunt secrete de familie) de care n-a vrea s m ating) aa c declară ă ă pur i simplu urm toarele4 ceea ce avem aici este cu adev rat cadavrul unui copil)ă ă micorat i înt rit potrivit metodei mele! 9aide i) doamn contes ) v implor s nuă ţ ă ă ă ă permite i) prin t cerea dumneavoastr ) continuarea acestei ruinoase comedii i v rogţ ă ă ă s porunci i ca fiul dumneavoastr s fie reaezat în sicriul s u!ă ţ ă ă ă

@ Pe care s -l credB opti) cu un geam t) s rmana urore) pe care o cuprindea dină ă ă nou nebunia) deoarece spaim i nesiguran a ei durau de prea mult vreme!ă ţ ă

@ =oamn urore zise Cocardasse) pe careă ― -l mânca limba i a c rui fire aspră ă

fusese impresionat de durerea acestei mame eu credeam c nu-l recunoscusem peă ― ă puti) dar nu mai tiu ce s cred!ăurore gemea i Flor de C#averny) palid ca o moart ) tremura la gândul c putuseă ă ă

foarte bine s se lase înelat de aparen e!ă ă ţCât despre marc#izul de C#averny) el se plimba în lung i-n lat) netiind ce să

cread ) neîndr znind s se pronun e!ă ă ă ţ"n ciuda intona iei ferme a doctorului Cabalus) domnul 90louin nu-i abandonaseţ

povara i acum înainta cu pai înce i spre scaunul pe care urore) torturat de crudţ ă ă ezitare) p rea c agonizeaz !ă ă ă

/ra tragic i era groaznic) c ci emo ia a2ungea la ma7imum o emo ie real ) nuă ţ ― ţ ă emo ia imitat i artificial pe care o resim i la teatru!ţ ă ă ţ

;u am spus la întâmplare acest ultim cuvânt!

"ntr-adev r) corzile sensibile ale fiec ruia erau întinse s se rup i nimeni nuă ă ă ă prevedea deznod mântul acestei triste întreceri! To i cu e7cep ia doctorului aveauă ţ ― ţ ― vaga speran c poli istul îi va dovedi spusele printr-o lovitur de teatru!ţă ă ţ ă

~ 163 ~



Paul Féval-fiul

@ =oamn contes ) spuse cu glas sc zut acesta din urm ) cred c am f cut ce amă ă ă ă ă ă putut! F r încuviin area dumneavoastr nu pot merge mai departe!ă ă ţ ă

Pronun ase ultimele cuvinte întreb tor) ar tând destul de limpede c mai avea înţ ă ă ă posesia lui i alte arme!

urore întinse bra ele pentru a primi efigia sau cadavrul pe care i-l întindeaţ ― ― domnul 90louin i) ca) i în clipa de mai înainte) i se p ru c prin doliul acestei imaginiă ă revede fericirea surâz toare a anilor trecu i!ă ţ

@ =oamneA =oamneA îng im ea) ca o rug ciune) înv luindu-l într-o privireă ă ă ă arz toare! Cine-mi va spune dac acesta este într-adev r micu ul meu drag i dacă ă ă ţ ă ultima mea speran este moart Bţă ă

@ =ac vre i) spuse ap sat domnul 90louin) eu voi fi acela!ă ţ ă@ =umneataB8arc#izul se oprise pentru a pune aceast întrebare i privirea sa scrut c#ipul calmă ă

al poli istului!ţ=ar cel care vorbi fu din nou doctorul!@ 6 dea o dovad ) râse el bat2ocoritor) i Cabalus C0sar va fi de acord s fie tratată ă ă

de m garAăc#ii poli istului o privir cu înduioare pe s rmana mam !ţ ă ă ă@ =oamn ) opti el) atât de încet) încât urore de LagardQre fu singura care-l auzi)ă

dovada ce mi se cere pot s-o dau) deoarece nimic din ce am afirmat pân acum n-a fostă spus f r o certitudine absolut ! m fost de2a acuzat c sunt un profanator) dar singuraă ă ă ă profanare care e7ist aici este cea care se odi#nete pe bra ele dumneavoastr )ă ţ ă

deoarece aceast materie inert i care niciodat n-a tr it îneal cea mai sfântă ă ă ă ă ă dragoste i fur lacrimile dumneavoastr de mam ! "mi cere i adev rulB ,re i s -l vede iă ă ă ţ ă ţ ă ţ izbucnind mai str lucitor decât luminile care v încon2oar Bă ă ă

@ Ce trebuie s fac) =umnezeuleBă@ 6 spune i numai4 poruncesc s face i dovada!ă ţ ă ţ>n tremur lung str b tu întreg corpul bolnavei) tr dând cumplita tortur pe care oă ă ă ă

îndura! ;umele lui P#ilippe îi flutur pe buze! =ar) cu o voce ferm ) repet 4ă ă ă@ Poruncesc s face i dovadaAă ţCu o micare pe cât de rapid pe atât de neateptat ) domnul 90louin smulseă ă

copilul pe care contesa îl inea strâns la piept i-l ridic deasupra capului!― ţ ― ă8arc#iza i marc#izul se repezir ) ca pentru a ap ra micul cadavru de o violenă ă ţă

îngrozitoare!

celai ip t de uimire izbucni din toate piepturile) iar lympe se l s moale)ţ ă ă ă aproape leinat ) în timp ce Cocardasse striga) c utându-i instinctiv spada absent !ă ă ă

@ 8ii de draciA ;u face asta) sau eti un om mortA

~ 164 ~




=ar i amenin rile i rug min ile veneau prea târziu!ţă ă ţ3vârlit de nite bra e puternice) micul locuitor al sicriului de aur se lovise deţ

marmur c minului) se sp rsese în buc i i acum) împr tiate pe podea) se aflau doară ă ă ăţ ă resturi informe) din care se în l a un uor nor de praf!ă ţ

>imirea era aa de mare) încât nimeni nu scoase nici un cu vânt!=in pseudo-cadavru nu mai r m seser decât câteva fragmente de materială ă ă

pietros) dintre care unele erau legate între ele cu fire de alam ce serveau dreptă arm tur !ă ă

To i oc#ii se întoarser spre scaunul pe care) cu o clip mai înainte) agonizaţ ă ă contesa!

cum ea st tea în picioare) perfect dreapt ) radioas i frumoas ca bucuriaă ă ă ă mamelor! Privirea ei cânta un cântec de triumf) iar p rul ei lung) despletit) i se împr tiaă ă pe umeriE

Cum lesne se poate crede) primul care-i recap t graiul fu savantul doctoră ă Cabalus!

/ra pu in stân2enit de înfrângerea sa) dar nu prea mult!ţ@ Cercul tiin ei este mic) spuse) c utându-i cu stâng cie cuvintele! Progresele ce-ţ ă ă

mi sunt datorate m pun la ad post de b nuial E i o e7cep ie confirm regul E ,ă ă ă ă ţ ă ă ă d dusem a în elege c b nuiam o înel torie grosolan E pot fi i eu înelat! =ar) esteă ţ ă ă ă ă regretabilA Fabricantul acestui manec#in studiase desigur sistemul meuE

@ =omnule) începu marc#izul) adresându-i-se domnului 90louin) ne ve i e7plicaEBţ@ Cum am descoperit secretul acestei înel toriiB întrerupse acesta din urm ! ;uă ă

am r mas aici decât în acest scop i atept încuviin area doamnei contese pentru aă ţ spune totul!@ Cât despre mine) eu voi pleca) deoarece m c#eam alte suferin e) spuse cuă ă ţ

obr znicie maestrul Cabalus! =ar sper c ve i binevoi s v reaminti i c eu m-am opusă ă ţ ă ă ţ ă mereu la autopsie!

@ ,e i fi7a valoarea recompensei dumneavoastr ) spuse urore!ţ ă@ Când te gândeti c un om de valoarea mea nu a fost înc primit în cademieEă ă@ , promit o numire important ! , rul meu de C#averny va vorbi despre astaă ă ă

8a2est ii 6aleAăţmul îi strânse trusa pe care o adusese) f cu o frumoas plec ciune i iei!ă ă ăurore lu mâna domnului 90louin) care se apropiase de ea) i i-o strânse în t cere!ă ăpoi) le trase în bra ele sale atât pe Flor) cât i pe lympe!ţ

=eodat ) îi încet mângâierile pentru a spune cu o voce vibrant ) ar tând spreă ă ă ă sicriul gol4

@ Contele P#ilippe de LagardQre este în via ) de vreme ce nu era în sicriuAţă

~ 165 ~



Paul Féval-fiul

@ Iat ceea ce îmi r mâne s aflu) murmur poli istul) pentru c a i fost înelat înă ă ă ă ţ ă ţ ă mod ruinos!

Cei trei C#averny se privir f r a în elege i o cut adânc se s pa pe frunteaă ă ă ţ ă ă ă b trânului profesor de scrim ) care f cea eforturi eroice pentru a g#ici sensul acesteiă ă ă enigme complicate!

@ st zi trebuie s fie un tân rE un b rbatA continu urore! #A da averea meaă ă ă ă ă toat pentru a-l revedea) pentru a-l îmbr iaJ mi-a da via a pentru ca în vine s -i curgă ăţ ţ ă ă sângele tat lui s u i s tie s -l r zbuneAă ă ă ă ă

6e ridicase i gura ei pronun ase aceste ultime cuvinte cu o asemenea for ) încât îiţ ţă putuse fi inspirat numai de marea dragoste pe care o p stra amintirii eroului ce muriseă ă curând dup ce îi d duse numele s u!ă ă ă

@ Poate c va trebui s v risca i via a i s v sacrifica i averea pentru a a2unge laă ă ă ţ ţ ă ă ţ acest rezultat) relu poli istul pe un ton enigmatic!ă ţ

@ ti i lucruri pe care eu nu le cunoscBţ@ ;u toate) dar multe este meseria meaE =e altminteri) nu e nici o îndoial c― ă ă

cei care au avut un interes) acum cincisprezece ani) ca fiul dumneavoastr s dispar ) îlă ă ă urm resc i acum cu ura lor) dac tiu c este în via !ă ă ă ţă

@ =omnule 90louin) întrerupse marc#izul) nu ar fi timpul s ne aduce i la cunotină ţ ţă cum de a i g#icit aceast înel torie) pe care a i demascat-o atât de bineJ i ce instinctţ ă ă ţ v-a împins s gusta i praful din sec iunea c#irurgical i din urec#ea spart ) pe careă ţ ţ ă ă nimeni n-o remarcaseB

C#ipul poli istului se întunec în mod vizibil i vocea cu care r spunse fu mai pu inţ ă ă ţ

sigur 4ă@ ;u am g#icit nimic) domnule marc#iz) pur i simplu mi-am amintitE =ac a sosită timpul s spun totul) sunt gataE Cât despre urec#ea micului manec#in) nu-i de mirareă c nimeni în afar de mine nu a observat lipsa ei) deoarece era intact la desc#idereaă ă ă sicriului i eu însumi am fost acela care) pip ind capul) am ap sat tare printr-oă ă ― micare bine gândit pe acest apendice) pentru a avea o ultim dovad înainte de aă ― ă ă da totul la iveal Eă

@ tia i deci) înainte de a intra aiciBţ@ veam b nuieli puternice) care s-au sc#imbat în certitudini de îndat ce racla deă ă

aur s-a desc#is pentru a-i dezv lui con inutul! Pentru a v ar ta cum se face c încă ţ ă ă ă ă demult eram pe urmele acestei afaceri) pe care nu o puteam demasca) deoarece nucunoteam numele familiei înelate) trebuie s m întorc ceva mai în urm în timp!ă ă ă

sculta iAţ

~ 166 ~




Capitolul ,I - =oamna mascată

n anul 1%*K) adic pe vremea când murise contele P#ilippe) în strada Ferronnerie seă afla pr v lia unui om care) prin metode empirice) tr ia pe banii oamenilor simpli iă ă ă lesne-crez tori) c rora le vindea o droaie de pomade i de unsori infailibile) după ă ― ă

zisele lui contra tuturor suferin elor cunoscute i necunoscute care se pot abate― ţ asupra s rmanei omeniri!ă

"La aceast ramur de comer obinuit) omul mai ad uga una) care era îns maiă ă ţ ă ă

greu de m rturisit!ăceast ocupa ie se referea la vânzarea anumitor prafuri a c ror eficacitate eraă ţ ă

mult mai pu in problematic ! /rau prafuri din acelea destinate s te fac puternic iţ ă ă ă viguros ca 9ercule) s e7cite peste m sur func iunile creierului) s provoace lungi iă ă ă ţ ă crude insomnii! ltele) dimpotriv ) erau destinate s sl beasc energia vital pân la oă ă ă ă ă ă sl biciune e7trem ) s înce oeze mintea pân la a o face cu totul inert ) s provoace ună ă ă ţ ă ă ă somn aproape letargic i a c rui durat putea fi oricât de lung ) dup dorin !ă ă ă ă ţă

6ecretul acestui din urm preparat îl ob inuse din India) unde îl aflase în familia unuiă ţ fac#ir!

Persoanele care îi cump rau primul fel de m rfuri apar ineau) în general) claselor deă ă ţ sus ale societ ii!ăţa încât omul nostru nu era surprins v zând c uneori intra la el un gentilom) sauă ă

vreo mare doamn ) care) pentru motive de care nu avea de ce s -i pese) veneau să ă ă cumpere cutare sau cutare dintre ingredientele cu pricina!

=e altminteri) tiind c acele substan e erau lipsite de orice nocivitate) nu aveaă ţ deloc scrupule pentru a le vinde!

"ntr-o sear ) la c derea nop ii) v zu intrându-i în pr v lie o femeie îmbr cată ă ţ ă ă ă ă ă elegant) ce-i ascundea tr s turile sub o masc de catifea neagr !ă ă ă ă

=up talia svelt i ml dioas ) dup vioiciunea privirilor ce str b teau ca niteă ă ă ă ă ă ă fl c ri prin ap r torile de oc#i ale m tii sale) nu-i fu greu s -i dea seama) mar întâi) că ă ă ă ă ă ă doamna era tân r !ă ă

5a c#iar delicate ea formelor sale) care nea2unse înc la completa lor dezvoltare)ţ ă unele dintre gesturile sale) sau dintre mic rile ce p strau parc un refle7 al copil riei) îiă ă ă ă dovedir curând c mascata de-abia trecuse limita adolescen ei!ă ă ţ

~ 167 ~




rezultat al denun ului meu ar fi de a-mi crea nite dumani neiert tori care) probabil) mi-ţ ăar preg ti aceeai soart ca i copilului) f r ca m car acesta s fie salvat!ă ă ă ă ă ă

,ânz torul de leacuri empirice cunotea prea bine mersul lucrurilor în vremeaă respectiv pentru a nu recunoate dreptatea acestor cuvinte! "ntr-adev r) de multe oriă ă auzise vorbindu-se despre astfel de crime) r mase nepedepsite datorit înaltei pozi iiă ă ţ sociale a vinova ilor!ţ

@ =ac aa stau lucrurile) doamn r spunse) considerând c nu era o crim să ă ― ă ă ă ă încerce o e7perien pentru a salva o via dac aa stau lucrurile) consimt s v a2utţă ţă ― ă ă ă în ac iunea dumneavoastr generoas i v voi da un praf a c rui putere este de aţ ă ă ă ă cufunda pe cei ce-l absorb într-o stare comatoas ) vecin cu moarteaJ atât de vecin )ă ă ă

încât îl desfid pe cel mai priceput /sculapD% s -i dea seama c nu este o încetare totală ă ă a vie ii! =ar mi-a permite o observa ie4 dup ce copilul va fi murit) sau va p rea c aţ ţ ă ă ă murit) cum ve i împiedica s fie în#umatBţ ă

@ 8-am gândit la asta i iat ce idee mi-a venit4 când medicii vor declara c miculă ă meu prieten a decedat) voi face în aa fel ca s ob in i voi ob ine îmb ls mareaă ţ ― ţ ― ă ă corpului s u! poi) în cursul acestei opera ii) va fi substituit o efigie cât maiă ţ ă asem n toare cu putin i) în timp ce aceasta va fi aezat în sicriu) copilul va fi dusă ă ţă ă

într-un loc sigur!@ a ceva mi se pare foarte riscant! =ac cineva îi va da seama de înel torieBă ă@ ;imeni nu-i va da seama! 8i-am ticluit bine planul) pe care) de altfel) vi-l voi

încredin a! 8ai întâi i întâi) dumneavoastr ve i fi specialistul în îmb ls m ri!ţ ă ţ ă ă ă@ /uA

@ =a) nu pot s spun secretul la dou persoane i) deoarece dumneavoastră ă ă consim i i s participa i la planul meu) va trebui s m a2uta i pân la cap t!ţ ţ ă ţ ă ă ţ ă ă@ =ar cumB@ ,e i vedea! adar) ob in nu-i aa ca trupul mortului s fie îmb ls mat!ţ ţ ― ― ă ă ă

=eoarece nimeni nu tie unde s mearg s g seasc pe cineva priceput la astfel deă ă ă ă ă treburi speciale) eu voi fi aceea care voi spune c -l cunosc pe un meseria care areă obiceiul s se ocupe cu asemenea îndeletniciri funebre i voi da fug s v caut! 8aiă ă ă ă

înainte) dumneavoastr v ve i fi procurat cu a2utorul unui artist îndemânatic i careă ă ţ ― va trebui s ignore ce destina ie are opera sa o statuet ) având e7act aceeai m rimeă ţ ― ă ă i aceeai greutate ca ale micului defunct i a c rui asem nare va fi fost ob inut cuă ă ţ ă a2utorul bustului s u de marmur ) f cut acum trei luni) bust pe care vi-l voi aduce c#iară ă ă mâine) când v voi da toate m surile i indica iile necesare pentru a-l îndruma peă ă ţ

respectivul artistJ i ve i fi aezat) din timp) aceast efigie într-o cutie de dimensiuniţ ă potrivite! "n ziua în care voi veni s v cer a2utorul) dumneavoastr v ve i înarma cuă ă ă ă ţ

D% (scula#4 zeu roman al medicinii! ici) folosit cu sensul generic de Mm edicM! $n!t!(

~ 169 ~



Paul Féval-fiul

aceast cutieă ― în care se va crede c se afl aromatele i instrumenteleă ă dumneavoastr i v ve i prezenta) împreun cu mine) pentru a efectuaă ― ă ţ ă

îmb ls marea! dat în prezen a corpului) ve i ruga s fi i l sat singur) pentru a nu fiă ă ă ţ ţ ă ţ ă deran2at în timpul opera iei i ve i profita de acel moment de izolare pentru a faceţ ţ substituirea! /u voi fi acolo pentru a veg#ea ca nimeni s nu v vad i s nu v aud !ă ă ă ă ă ă poi) în mod foarte firesc) ve i pleca) luând cu dumneavoastr copilul adormit pe care-lţ ă ve i duce acas ) de unde voi veni a doua zi s -l iau! estul m privete! cum) ad ugţ ă ă ă ă ă tân ra) deoarece un serviciu de felul acesta trebuie s fie pl tit în consecin ) iat de2aă ă ă ţă ă

2um tate din ceea ce vi se datoreaz !ă ă3icând acestea) puse în mâinile arlatanului o pung plin de aur!ă ăPung valora cel pu in tot atât cât con inutul) deoarece avea o lucr tur bogat iă ţ ţ ă ă ă

de o fine e încânt toare! =e pe pung aceasta lucrat în filigran fuseser smulse douţ ă ă ă ă ă litere înl n uite i o coroan ! mul îi d du imediat seama de aceasta) v zând liniile deă ţ ă ă ă metal mai str lucitoare!ă

;ici rapid cercetare f cut pe moment) nici un studiu mai am nun it) f cut ulterior)ă ă ă ă ţ ă nu i-au permis vreodat s determine c rui rang de noble e îi putea corespunde coroanaă ă ă ţ

lips ) dar cele dou litere erau) cu siguran ) ună ă ţă 9 i un !

@ >nA 9 un ) înl n uite sub o coroan zise doamna de C#averny) întrerupându-lă ţ ă ― pe poli ist! ;u cumva acea pung era cea pe care i-am dat-o în dar) cu prile2ul c s torieiţ ă ţ ă ă tale cu 9enri) drag uroreB mai aiBă

@ ;u tiu) r spunse contesa) este probabil s fi p strat cu sfin enie o amintire atâtă ă ă ţ de drag ) dovad a prieteniei!ă ă

=up un timp de t cere) domnul 90louin continu 4ă ă ă@ Cealalt 2um tate a recompensei dumneavoastr ) ad ug doamna) v va fiă ă ă ă ă ă

înmânata când voi veni s iau copilul!ă doua zi) dup cum anun ase) clienta îi aduse bustul micu ului i îi d duă ţ ţ ă

informa iile necesare confec ion rii efigiei pl nuite!ţ ţ ă ămul se duse apoi la un prieten al s u) sculptor foarte priceput în arta lui) care cuă ―

a2utorul unui amestec de cear i ciment îi model o statuet cu o asem nareă ― ă ă ă uimitoare) c reia) reîntors acas ) se sili s -i dea culorile c rnii moarte) treab ce-i reuiă ă ă ă ă atât de bine) încât s-ar fi putut 2ura c este un cadavru adev rat!ă ă

>n singur lucru îi d dea oarecare temeri4 propor iile statuetei) în compara ie cuă ţ ţ bustul) nu p reau s fie riguros e7acte! Capul) mai ales) era vizibil mai mic decât cel ală ă

modelului!=ar se gândi c acest mic defect va trece neobservat i nu se fr mânt mai mult!ă ă ăa c ) încrez tor) atept o nou vizit a tinerei femei!ă ă ă ă ă

~ 17 ~




;u o v zu decât dup cincisprezece zile i) ca i prima dat ) doar la vremeaă ă ă înser rii! /ra tot mascat !ă ă

@ 6-a f cutB întreb ) de îndat ce intrase! Praful dumneavoastr a func ionat câtă ― ă ă ă ţ se poate de bine i nu v mai r mâne decât s lua i copilul! 6unte i ateptat pentruă ă ă ţ ţ

îmb ls mare! =oar c ad ug ea dei complicitatea este o garan ie a discre ieiă ă ă ― ă ă ― ţ ţ dumneavoastr ) in s nu cunoate i locul unde v voi duce) aa încât v voi pune peă ţ ă ţ ă ă oc#i o leg tur pe care-o ve i p stra pân în clipa în care voi crede c trebuie s v-oă ă ţ ă ă ă ă scot!

ceast formalitate nu-l interesa prea mult pe om) care se supuse de bun voie!ă ă=up aceea) urc împreun cu cea care-l conducea într-o lectic i str b tură ă ― ă ― ă ă ă ă

un traseu destul de lung!5ineîn eles) luase cu sine cutia ce con inea sosia confec ionat !ţ ţ ţ ă=up o or de mers) tân ra porunci s fie oprit lectica i) luându-l de mân ) îi serviă ă ă ă ă ă

drept g#id!8ai întâi) i se p ru c p trunde într-o gr din mare4 miresme de verdea ) arome deă ă ă ă ă ţă

plante îl înv luiau!ăpoi fu pus s urce o scar ) s traverseze mai multe înc peri pe al c ror parc#etă ă ă ă ă

paii îi r sunau puternic i) în cele din urm ) a2unse într-o ultim înc pere unde i seă ă ă ă smulse leg tura de la oc#i!ă

6e afla în plin întuneric) în fa a unei ui pe sub care se strecur un fir sub ire deţ ă ţ lumin !ă

Cea care îl g#idase nu mai era lâng el!ă

"n timp ce st tea acolo) intrigat i întrebându-se ce trebuia s fac ) veni un servitoră ă ă cu un sfenic) desc#ise ua i-l introduse într-o camer în care) pe un pat) z cea corpulă ă copilului!

Lâng pat se aflau câteva persoane!ă=up cum fusese în elegerea cu tân ra client ) el le adres rug mintea de a fi l sată ţ ă ă ă ă ă

singur pentru a-i îndeplini treaba i) de îndat ce se asigurase c nu-l putea spiona niciă ă un martor) f cu înlocuirea stabilit !ă ă

Ca un surplus de prevedere) pentru ca oamenii îns rcina i cu în#umarea s nu aibă ţ ă ă motiv s se ating de statuet i astfel s -i dea seama de înel ciune) o puse el însuiă ă ă ă ă

într-o mic racl ) gata preg tit racl a c rei greutate i culoare îl mirar în egală ă ă ă ― ă ă ă ă m sur ) i pe care el o crezu a fi f cut din cupru lefuit!ă ă ă ă

poi p r si înc perea) f r ca nimeni s -l fi deran2at!ă ă ă ă ă ă

reg si curând pe femeia mascat ) care îi puse din nou leg tura pe oc#i i îlă ă ă conduse pân acas ) în acelai fel în care îl adusese!ă ă

~ 171 ~




atunci) pentru a-i r spl ti îngri2irile neîncetate) generosul ei devotament aa cum î iă ă ţ pl cea s califici slug rnicia ei plin de respect e7agerat i atunci) oare nuEă ă ă ă ―

@ 6finte =oamneA o întrerupse contesa) m faci s v d limpede! >itasem cuă ă ă des vârireE =aE acum îmi aduc aminteA "ntr-adev r) într-o zi) într-o clip de sl biciuneă ă ă ă psi#ic de care nu-mi d deam seama) am f cut ca i cum a fi fost împins de oă ă ă ― ă putere ocult un testament) prin care) în cazul în care copilul meu i cu mine am fiă ― murit) l sam 5at#ildei o treime din averea meaEă

@ treimeA tres rir cei de fa ) uimi i! =ou zeci de milioaneAă ă ţă ţ ăIar domnul 90louin ad ug ) încet de tot4ă ă@ =race) b nuiam eu!ă@ =a) m rturisesc) era o adev rat nebunieE i ast zi m întreb cum am putut fiă ă ă ă ă

atât de lipsit de ra iune!ă ţ@ ;efericitoA cum totul ne este limpede!@ LimpedeB ;u pricep deloc) pentru c ) la urma urmei) testamentul acela nu areă

nici o valoare) cât timp eu sunt în via !ţă@ a este) replic marc#iz ! =ar) dup dispari ia copilului) fata aceea conta peă ă ă ţ

pu inele zile ce p reau atunci cţ ă ă- i mai r mân de tr it) pentru a intra în st pânirea averiiţ ă ă ă pe care i-o l sasei motenire! i) poate) la nevoie) ar fi a2utat natura) dac s-ar fiă ă dovedit prea înceat în îndeplinirea planurilor ei întunecate! Cine tie ce s-ar fi întâmplată dac nu te-a fi îndep rtat de ea în aceti cincisprezece ani din urm B =e foarte multeă ă ă ori a cerut s fie adus la tine!ă ă

@ =ar) dac aa stau lucrurile) de ce nu l-a omorât cu adev rat pe P#ilippeBă ă

@ Pentru c ) f r îndoial ) în ultima clip nu a îndr znit s fac o crim atât deă ă ă ă ă ă ă ă ă oribil i i-o fi spus c scopul îi era atins) fie c fiul t u era mort) fie c era doar luată ă ă ă ă drept mort! i ceea ce era esen ial era atingerea scopului!ţ

@ Tic loasaA ,reau s-o demasc numaidecât! 6 fie c#emat Aă ă ă@ =oamn contes ) interveni domnul 90louin) binevoi i s -mi permite i s v dauă ă ţ ă ţ ă ă

un sfatB@ ?r iete) domnule!ă@ ceast ciudat afacere m preocup de mult i sunt de p rere c ar fi mai bine)ă ă ă ă ă ă

deocamdat ) s l s m ca persoan s nu tie nimic despre descoperirea f cut !ă ă ă ă ă ă ă ă@ CumA i vrea s -i r mân nepedepsit crimaBă ă ă ă@ =eparte de aa ceva) ci doar ca pedeapsa s fie amânat ) pentru c prin aceastaă ă ă

s fie cu atât mai aspr ! i aceasta) din dou motive! "n primul rând) pentru că ă ă ă ―

presupunând c ea cunoate locul în care se afl acum fiul dumneavoastr n-ar ezita)ă ă ă ― de data aceasta din dorin a de r zbunare) s -i ia via aJ apoi) pentru c nu pot crede c aţ ă ă ţ ă ă ac ionat din proprie ini iativ ! =up p rerea mea) trebuie s fi avut unul sau mai mul iţ ţ ă ă ă ― ă ţ

~ 173 ~



Paul Féval-fiul

complici) a c ror unealt a fost! i) înainte de toate) trebuie s descoperim cine sunt aceiă ă ă complici!

@ Pe ce- i bazezi aceast presupunereBţ ă@ 8i-ar fi destul de greu s v spun e7act pe ce anume) deoarece nu am nici oă ă

dovad sigur în leg tur cu asta! i) totui) am convingerea intim c am dreptate!ă ă ă ă ă ă@ a ionamentul domnului nu este lipsit de ra iune) încuviin marc#iza) i m simtţ ţ ţă ă

foarte înclinat s m al tur p rerii sale! /ste) realmente) foarte ciudat ca aceast fat )ă ă ă ă ă ă ă care atunci avea cel mult aisprezece ani) s fi putut urzi) ea singur ) un plan atât deă ă mac#iavelic! i) pe m sur ce m gândesc) v d lucrurile din ce în ce mai clar! =a) suntă ă ă ă sigur c 5at#ilde trebuie s fi avut pe cineva în spate! Ceea ce îi povestise domnuluiă ă ă 90louin) pentru a ob ine substan a adormitoare) trebuie s fi con inut o parte de adev r!ţ ţ ă ţ ă Cineva observ c accentuez cuvântul― ă ă cine0a cineva îi poruncise s -l omoare pe fiul― ă t u! =ar) aa cum tocmai i-am spus) nevrând s -i încarce contiin a cu o asemeneaă ţ ă ţ crim ) se va fi folosit de acea stratagem a unei mor i simulate! "i repet) esen ial era caă ă ţ ţ P#ilippe s nu mai e7iste) fie în realitate) fie numai fictiv!ă

@ =ar dac nu o fac s vorbeasc ) fiul meu copilul meu) pe care-l plâng de atâtaă ă ă ― vreme cum îl voi mai putea g siB implor urore! 6 -mi spun m car unde se afl E― ă ă ă ă ă ă i-i voi ierta crima!

@ ;u v gândi i) doamn ) relu domnul 90louin) c desigur ea depinde înc deă ţ ă ă ă ă complicele s u complicii de care este vorba i c ) pentru a nu-i atrage sup rarea lor) eaă ă ă va refuza este de la sine în eles s v dezv luie i cel mai mic lucru cu privire la― ţ ― ă ă ă astaB

@ Firete) spuse doamna de C#averny! i pe urm ) vrei s - i mai încredin ez ună ă ţ ţ gând ce mi-a venit i care- i va ar ta cu cât este mai în elept s p str m) pentruţ ă ţ ă ă ă moment) t cereaBă

@ Ce gândB întreb ) îngri2orat ) contesa!ă ă@ sasinatul a c rui victim a fost so ul t u!ă ă ţ ă@ /i) bineB@ /i) bine) dup p rerea mea) trebuie s e7iste o leg tur între acel omor iă ă ă ă ă

evenimentele ce au urmat!@ Ce m faci oare s întrev dBă ă ă@ Ceea ce) probabil) este adev rat!ă@ =ar cum stabileti aceast leg tur B C ci euE eu nu mai în elegE m înec înă ă ă ă ţ ă

acest ocean de infamiiA gemu urore) ap sându-i tâmplele cu mâinile febrile!ă

@ ;u a putea s-o stabilesc cu precizie) firul conduc tor îmi lipsete! Totui) aă spune) ca i domnul 90louin) c în sinea mea sunt convins c leg tura e7ist !ă ă ă ă ă

~ 174 ~



Paul Féval-fiul

adar) netrebuind s m îngri2esc) timp de ani îndelunga i) de nevoile materiale aleă ă ţ traiului) am cedat pr v lia unui confrate i) liber) din acel moment) s fac ce vreau) amă ă ă

început s studiez în am nun ime faptele i gesturile fiec ruia) obinuinduă ă ţ ă -m s v dă ă ă dincolo de c#ipuri i de aparen e!ţ

Prin acest studiu constant) am câtigat curând o mare îndemânare de Mscrut torMă ― ierta i-mi acest cuvânt i am a2uns s citesc prin m ti tot atât de uor ca într-o carteţ ― ă ă desc#is !ă

dmit c ) uneori) acest lucru nu era prea îmbucur tor) c ci destul de des amă ă ă descoperit) astfel) lucruri foarte urâte! ;ici nu v înc#ipui i câte imagini rân2ite) citaă ţ ipocrizie i ce de orori de tot felul am g sit în spatele c#ipurilor cu tr s turi pure) cu oc#iă ă ă nevinova i sau cu aspect îngeresc!ţ

Totui) sim eam o voluptate dureroas s fac aceste descoperiri) care îmi ar tau înţ ă ă ă adev rata lui lumin omul) fie c era unul dintre puternicii lumii) fie c apar inea celoră ă ă ă ţ mai de 2os clase sociale!

Ca urmare i datorit unui talent asem n tor divina iei am reuit s― ă ă ă ţ ― ă z d rnicesc o serie de viclenii i s împiedic multe nelegiuiri! Pot spune c de multe oriă ă ă ă am fost acel 'eus ex mac+ina.8) care apare e7act la momentul necesar pentru a eliberadin capcana în care era de2a prins o nefericit victim gata s piar J i asta) spre― ă ― ă ă ă ă marea uluire a celor ce întinseser cursa!ă

=esigur) r mâneam întotdeauna în culise i nu p ream s ac ionez pe fa ! 8ă ă ă ţ ţă ă mul umeam s trag sforile marionetelor mele!ţ ă

=ei) aa cum v-am spus) m dedicam acestei ocupa ii de pl cere) f r a încerca să ţ ă ă ă ă

ob in profituri) anumite persoane) aflând c eu eram cel c rora le datorau salvarea) auţ ă ă inut s r spl teasc interven ia mea i au f cut-o în mod atât de generos) încât amţ ă ă ă ă ţ ă sfârit prin a m pomeni posesorul unei adev rate averi!ă ă

Ca urmare) am putut l rgi cercul investiga iilor mele) p trunzând în cele mai buneă ţ ă case! i) crede iţ -m ) f ceam acolo multe observa ii picante! Când MlucramM în astfel deă ă ţ case) pentru a fi mai în largul meu) m împopo onam cu un titlu de noble e str in)ă ţ ţ ă numindu-m baron de Posen! =ar pentru oamenii simpli) r mâneam domnul 90louin! =eă ă altminteri) când eram unul) nu eram cel lalt! ,reau s spun c baronul de Posen nuă ă ă sem na deloc cu domnul 90louin4 baronul era mereu îmbr cat potrivit rangului s uă ă ă ― veminte de catifea) sabie la old i cordon purtat în cruci pe piept! Cât despre domnul90louin) aceste nu era decât un burg#ez cumsecade) purtând #aine din stofe de lână sau bumbac f r nici o preten ie!ă ă ţ

D 'eus ex mac+ina4 /7presie desemnând interven ia) într-o pies de teatru) a unui zeu) a unei fţ ă ţsupranaturale) coborât pe scen cu a2utorul unei maini) i ) în sens figurat) deznod mântul maă ă ă ― fericit decât) sperat al unei situa ii tragice! $n!t!(― ţ

~ 176 ~




Cu toate studiile mele psi#ologice) nu pierdeam din vedere afacerea cu tân raă femeie i cu copilul! Ce se întâmplase cu amândoiB

8 nelinitea mai ales soarta micu ului! Cu cât m gândeam mai mult la ea) cu atâtă ţ ă doream s-o aflu! i) în plus) pe nesim ite) în mine se n tea o remucare! Contribuisem)ţ ă

într-adev r) la o fapt bun B Ideea aceasta m sâcâia cumplit!ă ă ă ăa încât am f cut cercet ri serioase în leg tur cu acea întâmplare! 8-amă ă ă ă

interesat în familii foarte discret) bineîn eles dac nu e7istase vreun copil care s fi― ţ ― ă ă murit în împre2ur ri deosebite pe vremea când primisem vizita tinerei femei! =e maiă multe ori am crezut c m aflu pe o pist ) dar) curând) eram nevoit s abandonez caleaă ă ă ă pe care m anga2asem i s recunosc c evenimentul despre care era vorb nu era delocă ă ă ă legat de cel de odinioar !ă

"n fine) într-o zi sunt cam dou luni de atunci m dusesem s dau o rait prin― ă ― ă ă ă 8ontmartre) la tripoul cavalerului 3eno) ambasadorul ,ene iei) care prost pl tit deţ ― ă republic sa a socotit cu cale s -i creeze venituri e7ploatând viciile semenilor s i!ă ― ă ă

=omnul de C#averny trebuie s fi auzit vorbindu-se despre acel loca infernal) adusă la mod de domnul duce de ic#elieu i în care atâ ia oameni îi las pe mas verde nuă ţ ă ă numai banii) dar i onoarea) ceea ce este de o sut de ori mai r u!ă ă

adar) m aflam acolo) într-o sear ) ocupânduă ă -m cu munca mea obinuit deă ă studiu i scormonind) sondând pe îndelete) cât mai adânc) contiin ele i inimile!ţ

Trebuie s ti i c în acel loc sunt admise doamnele! /ste drept c cele mai multeă ţ ă ă sunt femei vicioase i pu in recomandabile! 8i s-a întâmplat totui s surprind prinţ ă masc deoarece multe dintre ele îi ap r astfel tr s turile de curiozitatea oaspe iloră ― ă ă ă ă ţ

acelui local sau în spatele grila2elor unor lo2i) mi s-a întâmplat) spun) s surprind câte o― ă marc#iz ) duces sau c#iar prin es pe care fatala pasiune a 2ocului o aducea acolo) f ră ă ţ ă ă ă a ine seama c astfel îi murd rea blazonul!ţ ă ă

"n seara respectiv ) era lume mult în saloanele cavalerului 3eno! a încât) pentruă ă a nu fi stân2enit în observa iile mele) m retr sesem lâng o fereastr ) în spatele uneiţ ă ă ă ă perdele lungi) de unde aveam avanta2ul de a vedea f r a fi v zut!ă ă ă

cupam de2a) de câtva timp) acel post de observa ie) când lâng ad postul meuţ ― ă ă se oprir un b rbat i o femeie!― ă ă

Femeia se adres ) de îndat ) înso itorului s u4ă ă ţ ă@ m venit ast zi special pentru a v împ rt i o tire important ) spuse cu glasă ă ă ă ă

optit) pe care abia îl deslueam!@ i care) m rogB întreb b rbatulă ă ă !

@ Contesa de LagardQre se va întoarce la Paris!@ ;u) z uA 6 se fi îns n toitBă ă ă ă@ =aE sau) aproape!

~ 177 ~



Paul Féval-fiul

@ =racu s-o iaA blestem b rbatul! sta este o noutate sup r toare pentru afacereaă ă ă ă noastr ! ;oi) care credeam) dimpotriv ) c nu mai are decât pu ine zile de tr it!ă ă ă ţ ă

@ /ste cu atât mai sup r tor cu cât nu r m sese decât eaE de la dispari iaă ă ă ă ţ copilului) acum cincisprezece ani!

@ =ispari iaB ,rei s spui moarteaBţ ă@ =a) da) moartea) relu cu vioiciune femeia!ă@ i când se întoarce contesaB@ P i) foarte curând!ă@ ,a trebui s lu m o #ot râre i s nu uit m s -l întiin m pe seniorul ?iamEă ă ă ă ă ă ţăici) b rbatul pronun un nume italian pe care nu l-am putut în elege) deoarece înă ţă ţ

acea clip s-a îndep rtat de interlocutoarea sa!ă ăm ateptat zece secunde înainte de a îndr zni s respir sau s fac vreo micare)ă ă ă

de fric s nu-mi tr dez prezen a! poi am ieit) în fine) din ascunz toarea mea i mi-amă ă ă ţ ă îndreptat repede privirile spre persoanele ce m încon2urau) sperând s descop r pe ceiă ă ă doi vorbitori) pe care-i credeam înc în apropiere!ă

emarcasem roc#ia femeii din satin albastru înc#is) cu volane de dantel i― ă ― gândeam c ) mul umit acestui indiciu) îmi va fi uor s -i recunosc) pe ea i peă ţ ă ă interlocutorul s u!ă

=ar de 2ur împre2ur se formaser numeroase grupuri i) în ciuda aten iei foarte mariă ţ cu care am cercetat toaleta fiec rei doamne) nu am putut-o g si pe cea a necunoscuteiă ă mele! m str b tut saloanele unul dup cel lalt! Totul a fost inutil) roc#ia albastră ă ă ă ă devenise invizibil ! m tras atunci concluzia c proprietara ei p r sise imediat casa iă ă ă ă

am resim it o mare dezam gire) c ci ar fi fost e7trem de important pentru mine s afluţ ă ă ă cine era! "ntr-adev r) cu pu ine clipe înainte) ea îmi dezv luise un secret) îmi d duseă ţ ă ă dezlegarea enigmei pe care) de atâta vreme) încercam s-o g#icesc4 tiam acum că micu ul c ruia îi salvasem via a era fiul contesei de LagardQreE al dumneavoastr )ţ ă ţ ă doamn !ă

U U U

@ i acea femeie) ai mai v zută -oB întreb uroreă !@ ;iciodat ) doamn ) dei m-am întors de mai multe ori la tripoul cavalerului) înă ă

speran a de a o întâlni! /ste drept c nu aveam decât un indiciu) i anume culoareaţ ă roc#iei sale) dar se poate foarte bine ca ea s fi revenit într-o alt toalet ! stfel c a fiă ă ă ă

putut trece pe lâng ea f r s b nuiesc cine este! =ar aa ceva ar fi fost posibil numaiă ă ă ă ă dac n-ar fi vorbit) deoarece sunetul vocii sale îmi r m sese înregistrat în urec#e! "nsă ă ă ă

~ 178 ~




nu am avut aceast pl cere! Cât despre b rbat) ignoran a mea fiind i mai mare în ceeaă ă ă ţ ce-l privea) mi-a fost întotdeauna imposibil s -mi fac m car o p rere despre persoana sa!ă ă ă

@ ,re i s v spun eu) cine era acea femeieB întreb marc#izaţ ă ă ă !@ 5at#ilde) nu-i aaB zise urore!@ Pur i simplu) iar b rbatul unul din complicii s i!ă ― ă@ sta este aproape sigur) confirm domnul 90louin! Totui) acest persona2 nuă

putuse s -i devin complice decât de curând i doar pentru a lua parte la afacereaă ă preg tit de al ii) deoarece glasul s u atât cât puteam s -mi dau seama) prină ă ţ ă ― ă perdeaua mea era cel al unui tân r) care) cu cincisprezece ani în urm ) trebuia s fi― ă ă ă fost înc un copil! ricum) acest secret) pe care-l aflasem din întâmplare) m tulburaseă ă i) începând din acea zi) strig tul contiin ei mele se f cu auzit cu o nou for ) cu atâtă ţ ă ă ţă mai mult) cu cât am aflat lovitura cumplit pe care a i primit-o prin pierderea fiuluiă ţ dumneavoastr ! i) în ciuda tuturor ra ionamentelor am gitoare pe care mi le f ceamă ţ ă ă pentru a încerca s -mi dovedesc puritatea inten iilor mele) nu puteam s -mi ascund câtă ţ ă de vinovat fusesem a2utând la r pirea inocentului copilE c ionasem) oare) aa cum îmiă ţ poruncea datoria) atunci când acceptasem) f r a controla) spusele femeii mascateB ;uă ă ar fi trebuit) oare) s fiu mai circumspect) i dac ) într-adev r) copilul era amenin at deă ă ă ţ moarte) aa cum fusesem asigurat) n-ar fi trebuit) oare) s folosesc un alt mi2loc decâtă cel propus de necunoscut B ,ocea interioar care îmi punea aceste întreb ri leă ă ă r spundea în acelai timp i nu într-un fel care s -mi plac ! m crezut) aadar) c -miă ă ă ă r scump r greeala ducându-m s v dezv lui nedemna comedie a c rei victimă ă ă ă ă ă ă ă fusese i i m-am #ot rât s c l toresc spre Lorraine) unde tiam c v afla i în tov r iaţ ă ă ă ă ă ă ţ ă ă

doamnei ducese v duve) mama dumneavoastr ! =ar acolo am aflat cu ce scop dorea iă ă ţ s reveni i la Paris i mi-am amânat dezv luirea!ă ţ ă@ Ce spui) domnuleB i tiut motivul care m f cea s revin în capital Bă ă ă ă@ =a) doamn !ă@ /ste imposibil) nu m-am dest inuit decât mamei mele i doamnei de C#averny)ă

care mi-a 2urat s nu spun nim nui! Cât despre mama mea) dânsa este impenetrabil !ă ă ă ă Pe de alt parte) nimeni) niciodat ) nu se afla în apropierea sa) în afar de mine!ă ă ă

@ Te îndoieti) urore) c mi-am inut 2ur mântulB zise marc#iza!ă ţ ă@ ;u) desigur) nu m îndoiesc) ba mai mult) c#iar domnul 90louin mi-a afirmat că ă

nu a aflat nimic de la tine! =ar felul în care a putut s -i procure aceast informa ie) aaă ă ţ de bine ascuns ) m surprinde în asemenea m sur încât m face s m îndoiesc deă ă ă ă ă ă ă ceea ce spune!

@ i totui) doamn ) aa este) dar bineîn eles c nu am aflat despre această ţ ă ă inten ie nici de la doamna duces ) nici de la doamna marc#iz !ţ ă ă

@ "n acest caz) cum ai putut-o aflaB

~ 179 ~



Paul Féval-fiul

@ /ste secretul meu! Permite i-mi numai s v reamintesc c zidurile au urec#i iţ ă ă ă c ) uneori) repet ceea ce au auzitE dac tii s le întrebi cu pricepere! minti i-v deă ă ă ă ţ ă asemenea) doamn ) c eu trec drept unul dintre cei mai abili investigatori ai epociiă ă noastre! adar) precum v-am spus) mi-am amânat dezv luirea) crezând c ar fi maiă ă nimerit s-o fac la Paris) în împre2ur ri pe care leă -a fi potrivit dup placul meu! mă revenit) deci) aici i am ateptat! Inten ia mea era s m prezint cu de la mine putere)ţ ă ă imediat dup întoarcerea dumneavoastr ) pentru a v oferi serviciile mele! =ară ă ă

întâmplarea mi-a venit în a2utor prin persoana doamnei de C#averny care) cunoscându-mi talentele speciale) mi s-a adresat pentru a v a2uta! Iat de ce am putut s v asigur)ă ă ă ă

înc de la începutul întrevederii noastre) c dei nu-mi încredin ase i înc nimică ă ― ţ ţ ă ― tiam totui ce urm s -mi cere i! i iat ) de asemenea) doamn ) pentru ce v-am spusă ă ţ ă ă adineauri) când m preg team s v aduc la cunotin aceste felurite evenimente) că ă ă ă ţă ă ave i mult mai pu in de ateptat decât crede i) pân a v revedea fiul!ţ ţ ţ ă ă

@ =ar) cunoscând Mînel toriaM) îl întrerupse doamna de LagardQre) de ce m-aiă îndemnat s iau un medic pentru autopsie) dac acea punere în scen era inutil Bă ă ă ă

@ Pentru dou motive) doamn contes 4 primul este c ar fi fost d un tor i oă ă ă ă ă ă dovad de stâng cie s brusc#ez dezv luirea) inând seama de îns i s n tateaă ă ă ă ţ ă ă ă dumneavoastr J al doilea c aveam nevoie s m asigur de identitatea efigiei) pentruă ― ă ă ă a nu ridica o mân profanatoare asupra unui cadavru adev rat i pentru a nu v provocaă ă ă o bucurie efemer ) f cându-v cunoscut interven ia mea vinovat ) când înc nu tiamă ă ă ă ţ ă ă dac statueta substituit se afla cu adev rat în cavoul familiei de ;evers! 8ai întâi) amă ă ă recunoscut sicriul de aur i deviza sa! =ar micul trup m-a f cut s ezit) c ci) dei nuă ă ă

puteam s m înel rev zând vemintele puse de mine) îmi era greu s în eleg cum deă ă ă ă ţ culorile proaspete se sc#imbaser într-o nuan bituminoas ! "n fine) în timp ce doctorulă ţă ă Cabalus perora) mi-a venit ideea s ap s pe una din urec#ile manec#inului i aceasta)ă ă sf râmându-se la prima atingere) a spulberat cu totul ultima îndoial ce-ar fi putută ă r mâne în mintea mea cu privire la identitatea copilului pe care-l f cusem s dispar ! 8i-ă ă ă ăam recunoscut opera i sunt gata s repar r ul pe care vi l-am f cut) consacrând deă ă ă acum înainte tot timpul meu c ut rii celui pe care-l plânge iE dac totui mai este înă ă ţ ă via !ţă

@ A =a) mai tr iete) simt asta) i =umnezeu nu m-a îndemnat s b nuiesc oă ă ă moarte criminal ) decât pentru a-mi ar ta) prin încercarea de adineauri) c P#ilippeă ă ă e7ist !ă

@ /ste i convingerea mea) doamn contes ) i de aceea v sf tuiam s nu oă ă ă ă ă

informa i pe domnioara 5at#ilde de Vendel despre aceast încercare!ţ ă@ =ar cum s m port fa de ea) pe viitorBă ă ţă

~ 18 ~




@ =ac vre i s m asculta i) e7act la fel ca înainte i ca i cum nimic nu s-ar fiă ţ ă ă ţ întâmplat!

@ adar) va trebui s surâd acestei fete) s -i suport în orice clip prezen a) s -iă ă ă ţ ă dau semne de prietenie i s -i primesc îngri2irile ipocriteBă

@ =in p cate) da) s rmana mea urore) o sf tui i doamna de C#averny! /ste pre ulă ă ă ţ întregii tale fericiri!

@ Ce tortur va trebui s -mi impun) =oamne 6finteA gemu contesa! poi) ad ug cuă ă ă ă ve#emen 4 /i) bine) fieA ,oi suporta tortura f r sl biciuni! 8 voi sili s p strez în fa aţă ă ă ă ă ă ă ţ ei un c#ip surâz tor! 8 voi purta astfel încât s -i par mai afectuoas ca niciodat ! 8ă ă ă ă ă ă voi sili s imprim cuvintelor mele cea mai mare tandre e! i nimic) pe tr s turile mele) înă ţ ă ă atitudinea mea) sau în glasul meu) nu-i va tr da ura pe care mi-o inspir !ă ă

@ 6 nu e7agerezi) totui) verioar ) zise marc#izul de C#averny) care pân atunciă ă ă t cuse! Fii pur i simplu fireasc ) altminteri domnioarei i s-ar putea trezi b nuieli) totă ă ă atât de bine ca urmare a unei afec iuni e7agerate) cât i datorit unei prea mari r celi!ţ ă ă

lucire viclean se aprinse în oc#ii contesei urore!ă@ Fii linitit) spuse! ,oi ti) la rândul meu) s fiu ipocrit ! ,oi g si în îns i ura meaă ă ă ă

for a necesar pentru a-mi 2uca rolul de actri e7perimentat !ţ ă ţă ă@ i face bine) doamna opti poli istul ca din timp în timp) când se va iviţ ― ţ ―

prile2ul i f r a p rea c da i o mare importan ) s -i vorbi i despre testamentul pe careă ă ă ă ţ ţă ă ţ odinioar l-a i f cut în favoarea ei! m vag idee c asta ne va a2uta s vedem maiă ţ ă ă ă ă limpede ce inten ii are!ţ

@ CreziB

@ a mi se pare! C ci) deoarece posesia averii pe care i-o l sa i a fost în mod sigură ă ţ mobilul faptelor sale) este util ca ea s se cread înc motenitoare) astfel încât această ă ă ă convingere s-o îndemne s -i îndeplineasc planurile! 5ineîn eles c noi vomă ă ţ ă supraveg#ea îndeaproape încerc rile de înf ptuire!ă ă

@ Poate c ai dreptate! "i voi strecura deci o aluzie) când voi considera momentulă favorabil!

@ Pentru c veni vorba) întreb doamna de C#averny) ce s-a întâmplat cu acelă ă testamentB

@ Trebuie s se afle printre #ârtiile mele) în biroul meu de scris) acolo unde l-amă pus cândva!

@ =up p rerea mea) ai fi prudent dac l-ai distruge! ;-ar fi imposibil s dispar )ă ă ă ă ă ă aa cum s-a întâmplat cu punga!

@ ceasta este i inten ia mea i) c#iar mâine) îl voi arde!ţ

~ 181 ~



Paul Féval-fiul

@ >n ultim cuvânt) doamn contes ) spuse domnul 90louin! Cu generozitateaă ă dumneavoastr bine cunoscut probabil c ) ori de câte ori domnioara face apel laă ă ă finan ele dumneavoastr ) îi da i bani f r a ine socotealaBţ ă ţ ă ă ţ

@ a esteE@ /i) bine) treptat) f r a brusca nimic) deveni i mai pu in darnic fa de eaEă ă ţ ţ ă ţă@ Ce mai b nuietiBă@ ;imic decât ceea ce este posibil) f cu poli istul) coborând vocea! 5anii familieiă ţ

LagardQre ar putea slu2i împotriva lui LagardQre!urore tres ri!ă@ i dreptate) zise) în cele din urm ! " i voi urma sfatul!ă ţpoi) sc#imbând tonul) se rug 4ă@ =ar nu m sili s -mi atept fiul prea mult vreme! 8i-e sete de s rut rile sale) deă ă ă ă ă

mângâierile sale) de care am fost lipsit timp de cincisprezece ani!ă@ , repet) doamn ) r spunse domnul 90louin) nu voi avea o clip de odi#n până ă ă ă ă ă

nu-l voi readuce în bra ele dumneavoastr ! ,oi mica cerul i p mântul) voi urm ri celeţ ă ă ă mai slabe urme i) cu a2utorul lui =umnezeu ― c ci tot în st pânul tuturor lucruriloră ă trebuie s sper m cel mai mult va trebui s -l g sesc) oriunde ar fi!ă ă ― ă ă

@ i eu declar Cocardasse cu #ot râre i eu o s pornesc în c utare! 6ângele― ă ă ― ă ă celor din familia LagardQre nu este un sânge ca al altora i putiul) care-l are în vine)desigur c a i f cut) sau va face în curând) s se vorbeasc de el! Pe cinstea meaA ,omă ă ă ă da de el f r prea mare greutate) z uAă ă ă

@ 6em na mult cu contele relu vorba uroreă ― ă ― i dac aceast asem nare aă ă ă

continuat) va constitui pentru dumneavoastr un indiciu dintre cele mai sigure!ă@ 6igur c trebuie s -i semene) înt ri profesorul de scrim ! i eu) care îmi aducă ă ă ă aminte) ca i cum ar fi fost ieri) de 8icul meu ParizianA Iertare) doamn urore) vreau să ă spun) de contele de LagardQre! Pe to i draciiA "l voi recunoate i printrţ -un zid!

@ =omnul s v r spl teasc eforturile amândurora i s v conduc spre el) spuseă ă ă ă ă ă ă ă contesa! /u m voi ruga fierbinte) ateptând rezultatul c ut rilor dumneavoastr !ă ă ă ă

2uni în strad ) Cocardasse apuc bra ul domnului 90louin cu o familiaritate careă ă ţ nu-l mir prea mult pe poli ist) care se obinuise cu manierele ciudate ale gasconului!ă ţ

@ Iubi elule) îi zise f r multe fasoane b trânul maestru de arme) dac eti deţ ă ă ă ă acord) nu- i voi spune niciodat altfel decât baron de Posen!ţ ă

@ i de ce asta) b trâne profesorB întreb interlocutorul s u) zâmbind!ă ă ă@ Pentru c ) e#eiA 8icul Parizian) m-a numit odată ă gentilom) i mi-a e7plicat c ună

gentilom nu frecventeaz decât oameni de rang) la naibaAă

~ 182 ~




Capitolul ,III - eînvierea lui Peyrolles

ic loii faptul este recunoscut în mod tiin ific au un organism maiă ― ţ ― perfec ionat i o vitalitate mai mare decât a oamenilor cinsti i! "n spri2inul celorţ ţ spuse de noi) am putea cita) în trecere) vec#ea zical 4 MCei buni se duc) cei r iă ă

r mânM! 6au) înc ) epitetul de Mb trân tic losM) atât de des aplicat cu bun tiin i careă ă ă ă ă ţă ar vrea s spun i c indivizii ce apar in acestei specii privilegiate dep esc întotdeaunaă ă ă ţ ă cel pu in vârsta matur ) dac nu cumva a2ung la b trâne ea cea mai înaintat ! mţ ă ă ă ţ ă putea) în sfârit) s facem trimitere la tratatele celebrului criminalist italian) doctorulă 5orriglione) din secolul al aisprezecelea) tratate al c ror subiect este4ă 'ella strutturasu#eriore) interna ed esterna del cor#o degli birbanti.6J sau la lucr rile erudituluiă benedictin F! ?arus care) timp de patruzeci de ani) a scris teancuri de volume pentru ademonstra că l<+omme maul0ais are o superioritate incontestabil fa deă ţă l<+omme buoni c rezist mai bine decât acesta laă ă maulx ) cou#s et a0ainies Iui lui $c+e,aient &!

T

=ar credem c este preferabil s d m o dovad i mai concludent a avanta2ului deă ă ă ă ă care se bucur aceti domni!ă

;e aducem aminte c ) în ziua c s toriei sale) dup ceremonia prin care fusese unită ă ă ă

în fa a oamenilor i a lui =umnezeu cu urore de ;e vers) 9enri de LagardQre seţ repezise în curtea cimitirului 6aint-8agloire spre a o elibera pe doamna 8elanie Li0baultdin mâinile acoli ilor lui ?onzague! ;e amintim) de asemenea) c ) avându-i al turi peţ ă ă Cocardasse) pe Passepoil i pe tân rul 5erric#on) 8icul Parizian îi ucisese pe cei apteă desfrâna i ai prin uluiJ c ) atunci când acesta) îngri2orat de linitea ce înlocuise larmaţ ţ ă luptei) venise s vad ce se întâmpl ) îi g sise pe to i ai lui mor i) întini pe p mântJ că ă ă ă ţ ţ ă ă ?onzague s-a aplecat asupra lui Peyrolles a c rui pierdere îl durea cel mai mult i― ă ― c i-a sc pat un strig t puternic) când a atins sângele cald ce curgea din trupul celui ce-iă ă ă fusese factotum!

D 'ella struttura su#eriore) interna ed esterna del cor#o degli birbanti$în lb! italian în te7t( O =espreă structura superioar ) intern i e7tern ) a corpului derbedeilor! $n!t!(ă ă ă

& L<+omme maul0aisJ l<+omme buonJ maulx ) cou#s et a0ainies Iui lui $c+e,aient $ în lb! francez vec#eă în te7t( O om ul r uJ om ul bun J relele) lov iturile i 2ignirile ce le întâmpin ! $n!t!(ă ă

~ 183 ~



Paul Féval-fiul

6-ar fi putut deci crede) dup toate acestea) c Peyrolles) ca i complicii s i) îiă ă ă d duse 6atanei sufletul lui negru) c ci o elul 8icului Parizian nu f cea niciodat decâtă ă ţ ă ă r ni mortale!ă

/i) bineA =ac s-ar fi crezut astfel) s-ar fi f cut o greeal i aceasta este dovada peă ă ă care vrem s-o d m pentru a convinge despre adev rul afirma iei noastre pe cei ce ar fiă ă ţ

îndr znit s se îndoiasc !ă ă ăPeyrolles nu muriseA"n calitate de maestru într-ale tic loiei) nu se putea s fi murit! i) totui) primise oă ă

lovitur zdrav n cu vârful spadei) iar gâtul s u) str puns dintr-o parte în cealalt ) st teaă ă ă ă ă ă ă m rturie a puterii loviturii! =ar tic loia îi slu2ise drept pav z i o elul uciga nu atinseseă ă ă ă ţ nici un organ vital!

Când) la o or dup cumplita lupt din care LagardQre ieise înving tor) mul imeaă ă ă ă ţ p r sise cimitirul 6aintă ă -8agloire i redase locului de venic odi#n obinuita sa linite)ă ă Peyrolles care) cu o prezen de spirit remarcabil în acea clip suprem ) îi ap sase― ţă ă ă ă ă mâinile pe dublul orificiu al r nii) pentru a st vili #emoragia se s lt uurel într-un cotă ă ― ă ă i cercet cu privirea împre2urimile!ă

;u se z rea nimic suspect4 întunericul înlocuise lumina plin de fum a tor elor iă ă ţ totul era înecat într-o umbr deas i protectoare! tunci se ridic de-a binelea i)ă ă ă cl tinându-se) împleticindu-se ca un om beat) începu s mearg !ă ă ă

La primul pas pe care-l f cu) se poticni de un obstacol!ă@ Trebuie s fie 8ontaubert) morm i el!ă ăcolind cadavrul) piciorul lui întâlni alt trup!

@ cesta Taranne) mai zise) scuturat de un tremur!―"i gr bi) atât cât putea) mersul i a2unse) în sfârit) la poarta cimitirului! colo îlă cuprinse o sl biciune! Trebui s se rezeme cu spatele de grila2) ca s nu cad !ă ă ă ă

"n fa a lui) la o oarecare distan ) se în l a palatul ?onzague! Cl direa) pân deţ ţă ă ţ ă ă curând atât de plin de via i de micare) era acum t cut i pustie i) f r îndoial )ă ţă ă ă ă ă ă mult timp de aici înainte poate niciodat nu avea s -i recapete vec#ea str lucire!― ă ― ă ă

"n orice caz) pentru el Peyrolles accesul în palat era interzis pentru totdeauna!― ― Pentru totdeaunaA

i totui) domnise acolo aproape ca un st pân! ;u mai departe decât c#iar în aceaă diminea ) o mul ime rug toare i se târâse la picioare) în acest palat) pândind cea maiţă ţ ă mic sc#imbare a e7presiei sale) gata s tremure la o singur încruntare de sprâncean )ă ă ă ă sau s se bucure la un singur zâmbet al lui!ă

i acum) neantul! ;eantul peste tot) în el i în 2urul lui! C ci era mort) mort ca iă ?onzague) dac nu în fapt) cel pu in în aparen !ă ţ ţă

~ 184 ~




=e acum înainte) nu va mai putea nici s se arate) nici s tr iasc la lumina zilei!ă ă ă ă 5og iile sale) imensele sale bog ii erau pierdute! /le erau constituite din bunuri imobileăţ ăţ i în propriet i i aveau s fie sec#estrate în profitul statului! ;u-i r mânea decât ceeaăţ ă ă ce avea la el4 câteva sute de mii de franci! Ce însemna pu inul acesta în compara ie cuţ ţ milioanele saleB

i toate acestea erau opera lui LagardQre! acelui LagardQre) a c rui moarte oă urzise atât de bine împreun cu prin ul i care) în clipa în care amândoi credeau c i-aă ţ ă sunat ultimul ceas) coborâse deodat de pe eafodul pe care-l urcase de2a pân laă ă

2um tate) pentru a-i zdrobi în mod brutal sub c lcâiul s u) atât pe unul cât i pe cel lalt!ă ă ă ăceste gânduri îi înfierbântar sângele i fur cât peă ă -aci s -i provoace o sincop !ă ă

=ar îi reveni repede i-i for creierul s se liniteasc !ţă ă ă/ra aproape ora zece seara! =e curând sunase stingerea) silindu-i pe cei câ ivaţ

noctambuli) întârzia i pe afar ) s se întoarc repede acas !ţ ă ă ă ă"nt rindu-i muc#ii i inându-i mereu mâinile la gâtul r nit) Peyrolles p r siă ţ ă ă ă

grila2ul cimitirului i se îndrept c tre strada u7 urs) care se afla în apropiere! =ină ă fericire) nimeni nu se afla pe drumul s u i nu fu nevoit s fac nici un ocol pentru aă ă ă a2unge acolo! Tocmai când era s intre pe acea strad ) trebui s se rezeme o clip deă ă ă ă zidul unei case! /ra din nou cuprins de sl biciune! 6ângele ce i se scurgea printre degeteă se prelingea pân pe vesta sa de catifea neagr i o împodobea cu arabescuri purpurii!ă ă cea îi împ ien2enea privirea! "l str b tu un gând4 M/i) na) o s mor aiciAMţă ă ă ă ă

=eodat ) pe o strad vecin strada =eu7 Rglises r sunar pai! /ra paza deă ă ă ― ― ă ă noapte!

@ =ac solda ii aceia m z resc) sunt pierdutA îi spuseă ţ ă ă !F când apel la puterea ce-i mai r m sese) porni din nou în lungul uneia din laturileă ă ă str zii u7 urs! 6e târa pe lâng ziduri) împiedicându-se la fiece pas! "n cele din urm )ă ă ă a2unse la o pr v lie deasupra c reia se leg nau dou talgere de b rbier! Pr v lia eraă ă ă ă ă ă ă ă

înc#is ) dar în untru str lucea o lumin !ă ă ă ă5 tu în obloane cu unul din coate) pentru a nu-i deplasa mâinile care-i re ineauă ţ

via a!ţ,eni s -i desc#id un b rbat! Peyrolles aproape c -i c zu în bra e!ă ă ă ă ă ţ5 rbatul era unul din acei b rbieri) pu intel c#irurgi) care) la nevoie) panseaz iă ă ţ ă

trateaz fracturi prin metode empirice! , zu de îndat despre ce era vorba i) dup ce-lă ă ă ă instala pe r nit într-un fotoliu) ca i cum s-ar fi preg tit s -i rad barba) se duse s aducă ă ă ă ă ă fee) scame i sârm de alam i începu imediat s -l panseze! =ei nu apar ineaă ă ă ţ

Corpului 8edicilor) nu era lipsit de o mare îndemânare în meseria sa! ;u pu ine piei deţ gentilom) g urite de vârful unei spade în cursul vreunui duel) fuseser cusute de el cu oă ă pricepere f r seam n!ă ă ă

~ 185 ~



Paul Féval-fiul

"ntr-o clip ) înc#isese marginile celor dou r ni) pusese deasupra un tampon deă ă ă scam îmbibat cu un lic#id cicatrizant i înf urase totul cu o fa de sus inere!ă ă ă ă ţ

stfel împodobit) factotum-ul lui ?onzague sem na destul de bine cu o mumieă egiptean proasp t îmb ls mat !ă ă ă ă ă

@ ;u-i nimic) spuse b rbierul) dup ce terminase! i sc pat ca prin minune! Pu ină ă ţ ă ţ mai mult i carotida ar fi fost perforat !ă

@ i atunciB@ r fi fost moartea pe loc!Peyrolles se înfior J nu lipsise decât pu inAă ţ@ i) acum) sunt în afar de pericolB întreb ) cu o oarecare nelinite!ă ă@ ;u mica i din loc banda2ele) sta i la repaos i) într-o lun ) cel mult dou ) ve i fi laţ ţ ă ă ţ

fel de zdrav n ca înainte) r spunse b rbierul!ă ă ă;umai c ad ug el) convins fiind c are de a face cu un nefericit duelgiuă ― ă ă ă ―

numai c ve i r mâne cu un tic) amintire a acestei sup r toare t ieturi!ă ţ ă ă ă ă@ >n ticB@ A >n fleac) un fel de torticolis cronic!eadus la via ) dar nemul umit) Peyrolles f cu o strâmb tur ! poi) pl ti omului iţă ţ ă ă ă ă

iei!5 rbierul) discret prin profesiune i obinuit cu astfel de vizite) nu f cuse prostia deă ă

a-l întreba despre provenien a r nii! tia c clien ilor de soiul acesta deoarece credeaţ ă ă ţ ― în continuare c Peyrolles venea de la un duel nu le place s fie întreba i!ă ― ă ţ

@ i acum) încotro s mergB se întreb fostul intendent al lui ?onzague!ă ă

6e gândi o clip ) apoi) luând o #ot râre) f cu cale-ntoars ) coborî din nou c treă ă ă ă ă centrul Parisului i a2unse la poarta 8ontmartre!"i adusese aminte c la ?range 5ateliQre avea o locuin provizorie) o Mcas pentruă ţă ă

distrac iiM) o aa numitţ ă folie) pe care de curând i-o cedase ducele de Lauzun) trimis laarmat de c tre tat l s u) careă ă ă ă ― reg sind în fiul lui un imitator prea fidel al propriiloră purt ri voia s -i scoat modelul din fa a oc#ilor) îndep rtându-l pentru un timp!ă ― ă ă ţ ă

ceast Mcas pentru distrac iiM era un mic pavilion situat în mi2locul unei gr dini înă ă ţ ă care creteau arbuti destul de înal i pentru a-l feri de privirile curioilor! colo se duseţ Peyrolles!

mase în acel pavilion timp de trei s pt mâni) ascuns tuturor oc#ilor) apoi) laă ă ă cap tul acestui r stimp) complet ref cut) se preg ti s p r seasc Parisul!ă ă ă ă ă ă ă ă

=e pe urma r nii nu-i r m sese decât un tic care) aa cum îl avertizase medicul s uă ă ă ă

improvizat) îl silea) la intervale de timp dese) s încline capul pe um rul stâng) cu oă ă micare brusc i sacadat ! >nul dintre muc#ii e7tensori ai gâtului fusese r nit serios înă ă ă urma atingerii spadei!

~ 186 ~




"n a2unul zilei stabilite pentru plecare) p trunse pe furi în palatul lui ?onzague!ăFosta 7as de Aur ă ) unde floarea nobilimii i a speculan ilor înc#iriase locuri de laţ

e7trem de bogatul prin de 8antoueJ unde cel mai mic col cuca lui 80dor) c elulţ ţ ― ăţ ― servise drept pr v lie pentru o fiin uman ) faimosulă ă ţă ă 7ocoşat % din strad Xuincampoi7)ă acel splendid monument) care odinioar fusese ocupat atât de g l gios) era total p r sită ă ă ă ă acum) dup moartea tragic a ultimului s u proprietar! a încât Peyrolles putu s seă ă ă ă duc în apartamentele sale) pentru a-i strânge lucrurile valoroase i banii) f r a fiă ă ă deran2at de nimeni!

euise s adune abia ase sute de mii de franci!ă doua zi trecu dincolo de împre2urimile capitalei! La scurt dep rtare se întoarse i)ă ă

întinzând bra ul în direc ia palatului ;evers) amenin cu un glas în care vibr o urţ ţ ţă ă ă puternic 4ă

@ ?r bete-te s te bucuri de triumful t u) LagardQreA ?r bete-te s iei din fericireă ă ă ă ă tot ce vei putea lua) c ci zilele î i sunt num rate i moartea nu va întârzia s a teă ţ ă ă loveasc ! /a va veni s te g seasc în plin veselie) când str lucind de tinere e i deă ă ă ă ă ― ă ţ dragoste vei crede c te ateapt ani lungi de via fericit ! ,a veni s te smulg din― ă ă ţă ă ă ă bra ele alor t i) din mângâierile lor i) din trupul t u minunat) va face o mas inert peţ ă ă ă ă care p mântul va sfâri prin a o nimici! i r zbunarea mea nu se va opri la tine! 6o ia ta)ă ă ţ copiii t i) dac -i vei avea) îi vor sim i i ei efectul i se vor duce curând lâng tine) înă ă ţ ă mormânt! =a) da ad ug el cu o izbucnire de furie ve i pieri to i de mâna mea! ur― ă ă ― ţ ţ asta pe 6atana) în fa a c ruia fac acest 2ur mânt i al c rui a2utor îl voi cere pentru a vţ ă ă ă ă fi lovi cât mai crunt! adar) la revedere) LagardQreA cel Peyrolles pe care l-ai auzit

#orc ind în spasmele agoniei) pe care-l credeai de2a prada insectelor infecte) este maiă viu ca niciodat i va reveni într-o zi s te distrug ) la rândul s uJ s te calce în picioare)ă ă ă ă ă aa cum ai f cut tu cu elA "nc o dat ) la revedereA ;u va trece mult vreme i ne vomă ă ă ă

întâlni din nouA=up ce pronun ase aceste cumplite amenin ri) Peyrolles se îndep rt pe drumulă ţ ţă ă ă

pr fuit! tr sur de pot îl atepta la o 2um tate de leg#e mai departe) pentru a-l duceă ă ă ă ă în 5elgia) unde #ot râse s se stabileasc !ă ă ă

Ca loc de reedin ) alesese oraul 5ruges!ţă"n acea vreme) 5ruges era de2a M5ruges ― oraul mortM! raul acesta fusese unul

dintre cele mai puternice din partea occidental a 5elgieiJ f cuse parte din 9ansaă ă germanic i) prin comer ul s u intens) se pomenise situat în primul rang) printre marileă ţ ă capitale de pe atunci! ;umele s u figurase pe cele mai vec#i # r i maritime spaniole aleă ă ţ

coastelor oceanului i numeroasele sale a nave br zdau m rile în toate direc iile! "n fine)ă ă ţ

&1 9rin ul de :antoue ţ J cuşca lui :$dor J faimosul cocoşat 4 referiri la întâmpl ri i persona2e din romanuă 7ocoşatulsau:icul 9ari)ianal lui Paul F0val! $n!t!(

~ 187 ~



Paul Féval-fiul

acest ora) care meritase porecla de M6plendidulM) nu mai era) de la începutul secolului aloptsprezecelea) decât un ora lipsit de via ) t cut i pustiu!ţă ă

ivalit ile sale cu ?and) r zboaiele pe care le dusese în e7terior) revolu iile saleăţ ă ţ interne) pierderea libert ilor a sale locale) confiscate de c tre ducii de 5ourgogne)ăţ ă fuseser cauza dec derii sale! ;u trebuise s treac mai mult de o sut de ani pentru a-lă ă ă ă ă ruina cu totul! ;umai monumentele st teau înc m rturie a m re iei trecute!ă ă ă ă ţ

5ursele sale de comer superbe cl diri în care) odinioar ) se adunau o mul ime deţ ― ă ă ţ negustori de toate na ionalit ile de pe globJ bisericile sale cu o ar#itectur impun toare)ţ ăţ ă ă

în care veneau valuri de credincioi) muzeele sale) pline de capodopere artistice) maip strau urmele splendorii trecute i o reaminteau noilor genera ii!ă ţ

=ar asupra acestora) ca i asupra restului oraului) se întinsese un v l de triste eă ţ sumbr ) ce le d dea înf iarea unor fiin e care încetaser s tr iasc ! a încâtă ă ăţ ţ ă ă ă ă denumirea de M5ruges oraul mortM era potrivit !― ă

colo se retrase Peyrolles4 trebuia s r mân în umbr un timp destul de îndelungată ă ă ă i venise aici s caute umbra!ă

Cine ar fi putut crede c el mai e7istaBăCetatea dec zut primea doar rareori vizita unor str ini i cei care se aventurauă ă ă

între zidurile sale erau p truni de frigul acelui cavou locuit) cu str zi t cute) cu pie eă ă ă ţ lipsite de via i unde niciodat nu se auzea vreun zgomot) aa c se gr beau s seţă ă ă ă ă dep rteze de acele locuri) cu inima cuprins de o spaim neclar ) ca la vederea unuiă ă ă ă ora fantom !ă

Capitolul I+ - adop ieţ

eyrolles tr ia cât sc poate de retras) neîntre inând rela ii cu nimeni! ;u se gândeaă ţ ţ decât la r zbunarea sa) o pl nuia) o preg tea cu gri2 ) ateptând) pentru a o duceă ă ă ă la îndeplinire) s reuneasc toate elementele de ac iune!ă ă ţP

"ntr-o sear când) dup o plimbare în ora se întorcea acas z ri în fa a lui oă ― ă ă ― ă ţ

feti de vreo doisprezece ani) al c rei fel de a se purta îi atrase aten ia!ţă ă ţFeti a alerg timp de câteva clipe) se oprea deodat ) privea casele) apoi ca iţ ă ă ―

cum ar fi fost descura2at îi relua fuga!ă ―

~ 188 ~




prinse din urm i o întreb de ce alearg astfel pe str zi) la ore aa de târzii!ă ă ă ă@ Caut un medic r spunse fata plângând i nu tiu unde a putea g si― ă ― ă

vreunul!@ i acas un bolnavBă@ =a) tat l meu) care este pe moarteE care va muri dac nu g sesc îndat ună ă ă ă

doctor care s -l salveze!ă@ ;ici eu nu cunosc nici unul) r spunse Peyrolles!ă@ tunci) s-a terminat) tat l meu este pierdut) gemu feti a) ale c rei lacrimi porniră ţ ă ă

s curg i mai tare!ă ăFostul intendent al lui ?onzague nu avea o fire foarte miloas i) de obicei)ă

suferin ele semenilor s i îl l sau indiferent! =e data aceasta totui) f r a-i e7plicaţ ă ă ă ă motivul) sim i un interes pentru nefericirea ce i se înf ia!ţ ăţ

@ Ia s vedem) copila mea) relu el) am ceva cunotin e de medicin i s-ar puteaă ă ţ ă s -i fie de folos tat lui t u) dac situa ia este aa de urgent pe cât spui! ,rei s mă ă ă ă ţ ă ă ă conduci la elB

@ A =a) sigur c vreau) veni i iuteAă ţi-l trase dup sine pe Peyrolles!ă=up câteva minute de mers) a2unser în fa a unei case dintră ă ţ -unul din cele mai

s race cartiere ale oraului!ă@ m a2uns) spuse micu a) urma iţ ţ -m ) v voi ar ta drumul!ă ă ă>rcar o scar pân la ultimul eta2 i intrar într-o camer s r c cioas în care) laă ă ă ă ă ă ă ă ă

lumina nesigur a unei lumin ri) Peyrolles v zu) întins pe un pat mizerabil) un b rbat peă ă ă ă

fruntea c ruia era de2a întip rit moartea!ă ă ă/ra un persona2 de patruzeci-patruzeci i cinci de ani) ale c rui tr s turi nu erauă ă ă lipsite de distinc ie!ţ

@ Tu eti) 5at#ildeB întreb muribundul) cu o voce slab ca un suflu) f r a observaă ă ă ă prezen a str inului!ţ ă

@ =a) tat !ă@ =e ce ai ieitB ,rei) aadar) s mor f r s te v d!ă ă ă ă ă@ Coborâsem s caut un medic!ă@ iŢ -am spus c nu mai am nevoie! = -mi s beauE m pieptul în fl c ri!ă ă ă ă ăCopila duse la buzele tat lui s u o can ) pe fundul c reia se afla un rest de fiertură ă ă ă ă

de plante!5 rbatul b u cu l comie i p ru s prind pu in via ! tunci îl z ri pe Peyrolles iă ă ă ă ă ă ţ ă ţă ă

pe c#ip i se zugr vi uimirea!ă@ 6unte i doctor) domnuleB întreb ! =ac sunte i) nuţ ă ă ţ v este greu s vede i c artaă ă ţ ă

dumneavoastr nu ofer suficiente resurse pentru a-mi fi de a2utor!ă ă

~ 189 ~



Paul Féval-fiul

@ ;u sunt doctor) replic Peyrolles! m întâlnit-o adineauri pe aceast feti ) careă ă ţă era în c utarea unui medic în stare s aduc o oarecare alinare bolii de care suferi i!ă ă ă ţ Cum nu eram mai bine informat decât ea i nu tiam c tre cine s-o îndrept) m-am oferit)ă eu însumi) s v a2ut cu ceva) dac st în puterile mele!ă ă ă ă

@ 8ul umesc) domnule) pentru inten ia dumneavoastr generoas ) dar v repet)ţ ţ ă ă ă orice a2utor este de acum inutil!

@ L sa iă ţ -m ) cel pu in) s v uurez ultimele clipe! Port întotdeauna asupra mea oă ţ ă ă licoare înt ritoare) pe care uneori o folosesc c#iar pentru mine i care are virtutea de aă potoli pe dat cele mai intense dureri!ă

3icând acestea) introduse între buzele strânse ale bolnavului o sticlu mic ) dinţă ă care l s s -i curg pe limb câteva pic turi! 5 rbatul sim i imediat o mare uurare iă ă ă ă ă ă ă ţ via a p ru c -i revine!ţ ă ă

@ #oA zise) încercând s zâmbeasc ! /ste) aadar) o licoare diabolic B 8 simt)ă ă ă ă într-adev r) mult mai bine i) dac nu m-a ti condamnat) a putea c#iar crede c maiă ă ă am multe zile de tr it!ă

@ ;u mai ave i nici o speran s v îns n toi iBţ ţă ă ă ă ă ţ@ ;ici una! Totul este frânt în mine) atât resorturile morale cât i cele fizice!@ =ar pentru c boala s se fi agravat astfel) înseamn c nu v-a i îngri2it la timpBă ă ă ă ţ@ 5oala mea nu a fost niciodat dintre acelea la care se pot da îngri2iri obinuita!ă@ A f cu Peyrolles) în loc de întrebare!ă@ 8ai întâi a fost atins sufletul) continu muribundul! 5oala trupului nu a fost decâtă

consecin a r nii de care suferea sufletul!ţ ă

@ Cred c în eleg! i fost ruinat de loviturile sor ii) d du s se în eleagă ţ ţ ţ ă ă ţ ă intendentul) care nu b nuia c pe lume pot e7ista nenorociri mai mari decât acestea! =eă ă altminteri) nu-mi este greu s v d c n-a i tr it întotdeauna în mizerie! Felul în care vă ă ă ţ ă ă e7prima i) anumite indicii pe care le observ la dumneavoastr ) îmi dovedesc prea bineţ ă acest lucru!

@ ve i dreptateE cândva am cunoscut c#iar belugul! m avut un palat) tr iam peţ ă picior mareE Persona2e din înalta societate m-au onorat cu prietenia lorE i au venit să stea la masa mea) al c rei lu7 devenise proverbială ! "ntr-un cuvânt) eram un al doilea7resus;E =ar) vaiA "n câ iva ani) toate acestea au disp rut) luate de o furtun împotrivaţ ă ă c reia în zadar am încercat s lupt!ă ă

@ Cum de s-a putut întâmpla aa cevaB

&* 7resus4 ultimul rege al Lydiei $'KH'&K î!e!n!() care-i datora averea e7ploat rii nisipurilor aurifeă Pactol! =up ce a cucerit sia 8ic ) Cresus a fost învins de Cyrus la T#ymbrea i f cut prizonier! $n!t!(ă ă ă

~ 19 ~




5olnavul arunc o scurt privire fiicei sale! ceasta) f r îndoial obosit de nop ileă ă ă ă ă ă ţ petrecute la c p tâiul tat lui s u) adormise pe un scaun! tunci) sigur c nu va fi auzită ă ă ă ă de ea) omul r spunse4ă

@ femeie) mama acestei copile) este cea care mi-a cauzat ruina!@ femeieA repet Peyrolles pe un ton oarecum dispre uitor! ,-a i l sat ruinat de oă ţ ţ ă

femeieB=intr-o dat ) nefericitul pierduse o mare parte din stim fostuluiă ă factotum!Femeia însemna i totdeauna însemnase atât de pu in pentru el) încât nu în elegeaţ ţ

cum ar putea avea vreo influen asupra vie ii unui b rbat!ţă ţ ă@ =a) o femeie pe care o adoram i care a f cut din mine 2uc ria ei! /ram într-atâtă ă

de orbit de dragostea mea) atât de fericit de a fi sub 2ugul s u) încât cele maiă e7travagante dorin e ale sale) cele mai fantastice capricii mi se p reau foarte fireti i iţ ă le îndeplineam cu mare bucurie!

@ =a i-mi voie s v spun c asta era o mare sl biciuneJ s te pasionezi astfelţ ă ă ă ă ă pentru una dintre acele creaturi nebune a c ror misiune pe p mânt este de a otr viă ă ă linitea s n toas a e7isten ei noastreAă ă ă ţ E

@ =oar dup ani îndelunga i mi-am dat seama i atunci) eram pierdut f ră ţ ― ă ă sc pare!ă

@ i era so ia dumitale legitim Bţ ă@ devenit so ia mea pe urm !ţ ă@ ;ebunA@ Iat ) în câteva cuvinte) povestea vie ii mele4 8 numesc de Vendel! Fiul uneiă ţ ă

familii de vaz ) dar negustor) ca to i cei din na ia mea) am fost cândva unul dintre ceiă ţ ţ mai mari armatori din nvers! ;orocul îmi surâsese devreme i-mi vedeam bog iileăţ înmul indu-se pe zi ce trecea! Pân atunci) dei împlinisem treizeci i ase de ani) nuţ ă cunoscusem înc dragostea! ;u vorbesc) bineîn eles) de acele leg turi) pe care oriceă ţ ă b rbat le face în via a sa) dar care nu-i anga2eaz cu nimic inima! Ca toat lumea)ă ţ ă ă avusesem astfel de leg turi!ă

@ cestea sunt cele mai bune morm i Peyrolles i ar fi trebuit s r mâne i la― ă ― ă ă ţ ele!

@ st zi sunt gata s v cred) dar la vremea la care m refer) sim eam o nevoieă ă ă ă ţ f r m rgini s iubesc serios i eram obosit de dragostele uoare! Tân2eam s întâlnescă ă ă ă ă o femeie c reia s -mi consacru e7isten a) s -i ofer bog iile de afec iune pe care leă ă ţ ă ăţ ţ sim eam în mine! =orin a mi-a fost repede împlinit ! "ntr-o zi) a debarcat la nvers o fatţ ţ ă ă

de dou zeci i cinci de ani care) nemaiavând p rin i) venea s tr iasc lâng un unc#i ceă ă ţ ă ă ă ă locuia în oraul nostru! Fata era din ,ene ia i avea frumuse ea femeilor din patria sa!ţ ţ =e cum am v zut-o) m-am îndr gostit nebunete! Lucru ciudat) nu m-am gândit imediată ă

~ 191 ~



Paul Féval-fiul

s-o iau de so ie! La început nu doream decât s devin amantul ei! m reuit) i copilaţ ă aceasta veni pe lume! =eoarece unc#iul iubitei mele a murit pu in dup aceea) ea fu ceaţ ă care mi-a cerut s legitimez leg tura noastr ! ;-am îndr znit s -i refuz această ă ă ă ă ă satisfac ie) dei ai mei m preveniser împotriva nebuniei pe care eram pe cale s-oţ ă ă comit i ar fi f cut imposibilul s m împiedice! Prin coresponden ii notri din ,ene ia)ă ă ă ţ ţ ceruser informa ii despre Leona acesta era numele ei i primiser tiri dintre celeă ţ ― ― ă mai defavorabile4 avusese de2a numeroase intrigi) risipise averea a doi sau trei tineri defamilie bun ) care se ataaser de ea) în fine) trecea drept o aventurier ! Toate acesteaă ă ă nu m-au oprit i m-am c s torit cu ea) spre marea durere a tat lui meu i a mamei mele)ă ă ă peste a c ror voin treceam în felul acesta! =e abia ne c s torisem i) sub prete7tul că ţă ă ă ă r ceala pe care i-o ar tau ai mei era pentru ea o continu insult ) m-a obligat s -miă ă ă ă ă p r sesc patria i s m duc s locuiesc în ara ei! tunci a început pentru mine o viaă ă ă ă ă ţ ţă de nebunie! C#eltuind imensa mea avere dup bunul s u plac) Leona îi satisf cea toateă ă ă fanteziile pe care i le sugera mintea ei bizar ! 6erb rile ame itoare) balurile i recep iileă ă ţ ţ se ineau lan ! 8 f cuse s cump r un palat în care reuneam tineretul nebun alţ ţ ă ă ă ă ,ene iei) în nop i ce ne costau sume fabuloase! 8 l sam în voia eiJ aveam pentru Leonaţ ţ ă ă un adev rat cult i eram fericit c averea mea slu2ea s -i astâmpere setea frenetic deă ă ă ă pl ceri! 8ai mul i prieteni) pe care mi-i f cusem printre cei ce veneau la mesele noastre)ă ţ ă au crezut c este de datoria lor s -mi desc#id oc#ii i s -mi arate pr pastia c tre careă ă ă ă ă ă m îndreptam cu pai de uria! =ar) repet) eram orb) completamente orb) i le-amă respins sfaturile) ca fiind de prisos! I-am poftit) c#iar) ca pe viitor s nu m mai bat laă ă ă capJ ceea ce i-a îndep rtat pentru totdeauna) în cele din urm ) a trebuit totui s v dă ă ă ă

adev rul! 5anc#erii la care îmi depusesem fondurile mi-au adus la cunotin ) unul după ţă ă altul) c nu-mi datorau nimic i c nego ul meu) de care nu m mai ocupasem de laă ă ţ ă plecarea din nvers) mersese treptat spre ruin i devenise cu totul inutil) aa încât nuă mai puteam spera nici un credit din partea lor! m r mas tr snit! Ceă ă -avea s spună ă Leona fa de un asemenea dezastruB m f cut imposibilul pentru a i-l ascunde! mţă ă

împrumutat de la anumite persoane care m credeau bogat i am contractat fa de eleă ţă nite datorii enorme) f r a ti prin ce mi2loace le voi ac#ita! =up nebunie) ruineaA "ntr-ă ă ăo zi) scârbit de acea e7isten oribil ) m-am #ot rât s -i spun totul! "n a2un d dusem oţă ă ă ă ă serbare ce ne costase aproape o sut de mii de franci) pe care reuisem s -i escroc#eză ă

da) s -i escroc#ez de la un vec#i prieten) care nu tia nimic despre ruina mea! /ra― ă ― ora unsprezece diminea a i credeam c o voi g si pe Leona înc în pat! 8-am îndreptatţ ă ă ă c tre apartamentele sale) nu f r team i rumegând o intrare în materie destinat să ă ă ă ă ă

îndulceasc cruzimea m rturisirii pe care urma s i-o fac! Când am intrat în dormitorulă ă ă s u) primul lucru ce m-a izbit a fost dezordinea ce domnea peste tot4 sertarele mobileloră erau desc#ise i principalele obiecte fuseser scoase din ele) în grab aceasta seă ă ―

~ 192 ~



Paul Féval-fiul

@ =a) din nefericire! ;u mi-a spus oare) într-o zi) c nu s-ar da în l turi nici de la oă ă crim ) pentru a ob ine o avereB tiu bine c asteaă ţ ă -s vorbe de copil! =ar nu este demirare c astfel de gânduri pot r s ri într-o minte atât de tân r Bă ă ă ă ă

@ "ntr-adev r) replic fostul intendent) e destul de surprinz tor! /ste o precocitateă ă ă destul de neobinuit !ă

3icând acestea o privi pe feti care continua s doarm !ţă ă ă/ra dr gu ! 6ângele fl mând) amestecat cu sângele fierbinte din ara mamei sale)ă ţă ă ţ

d duse tr s turilor ei un tip de frumuse e cu totul deosebit! Cu p rul brun) dar cu pieleaă ă ă ţ ă alb i trandafirie ca a femeilor din ;ord) promitea s devin ) cu timpul) o persoană ă ă ă foarte atr g toare!ă ă

Peyrolles f cu aceast constatare cu o oarecare pl cere! =e câtva timp punea laă ă ă cale un plan!

@ 5unul meu domn de Vendel) zise deodat ) cred c a putea s v linitescă ă ă ă fr mânt rile cu privire la soarta fiicei dumneavoastr ) dac -i ve i lipsi!ă ă ă ă ţ

@ i lua-o cu dumneavoastr Bţ ă@ face c#iar mai mult! adopta-o!@ CumA i avea atâta generozitateBţ@ voi avea) pentruE pentru interesul pe care mi-l stârnete nefericirea

dumneavoastr !ă@ A 8ul umesc) v mul umesc din toat inimaA strig muribundul) care lu iţ ă ţ ă ă ă

strânse cu putere mâna pe care Peyrolles i-o l s de bun voie! 6 tiu c viitorul fiiceiă ă ă ă ă mele este asiguratA sta îmi va face moartea mult mai pu in crud ! =ar am un scrupul4ţ ă

s-ar putea ca aceast sarcin s v fie grea) s v creeze necazuri) gri2i de tot felul) c ciă ă ă ă ă ă ă o copil de doisprezece ani) care intr ca o str in într-o familieEă ă ă ă@ cest scrupul nu este îndrept it4 sunt singur) absolut singur) i nu trebuie săţ ă

suport controlul nim nui!ă@ i) pe urm ) surplusul de c#eltuieli c rora v trebui s le face i fa Eă ă ă ă ţ ţă@ ;u v teme i pentru asta! Posed o avere îndea2uns de frumoas i c#eltuielileă ţ ă

acestea nu vor ruina nici pe departe veniturile mele!@ tunci) domnule) nu-mi r mâne decât s cunosc numele omului generos pe careă ă

=umnezeu mi l-a trimisBM=oar dac nu va fi fost diavolulM) spuse în sinea lui fostulă factotum!poi) cu îndr zneal ) netemându-se s se lase cunoscut de un om ce nu mai aveaă ă ă

de tr it decât pu ine ore) r spunse cu glas tare4ă ţ ă

@ =e Peyrolles!@ =e PeyrollesA

~ 194 ~




@ =a! =e ce v mira i) relu e7ă ţ ă -intendentul) cuprins de o uoar nelinite) auzindă aceast e7clama ie i v zând e7presia întunecat a interlocutorului s u!ă ţ ă ă ă

@ mul cu care a fugit Leona era un duce de ?onzague! cel ?onzague) pe vremeacând înc spunea c -mi este prieten) îmi vorbea adesea de una dintre rudele sale ună ă ― prin ) cred care locuia la Paris i avea) ca ataat pe lâng persoana s ) un gentilom cuţ ― ă ă numele pe care tocmai l-a i pronun at! 6unte i oare acel gentilomBţ ţ ţ

Peyrolles l s s treac o clip înainte de a r spunde) apoi zise cu #ot râre4ă ă ă ă ă ă ă@ =a! /u sunt acela!@ A tunci) domnule) refuz oferta de a o adopta pe fiica mea) spuse prompt

muribundul!@ efuza iE i pentru ceBţ5olnavul se ridic în coate i strig ) cu fermitate4ă ă@ Pentru c ataatul prin ului avea o reputa ie de tic los înr it) care era) se pare)ă ţ ţ ă ă

câtigata pe drept i care) dup câte am auzit) nu era cu nimic mai pre2os decât cea aă st pânului s u!ă ă

@ =omnuleEîncerc s protesteze Peyrolles) încruntând sprâncenele i apropiindu-ă ăse de necunoscut cu un aer amenin tor!ţă

@ Pleca i odat ) pleca i repede) relu acesta) reuind) printrţ ă ţ ă -un efortsupraomenesc) s se ridice în pat i s întind bra ul spre copil ) ca i cum ar fi vrut s-oă ă ă ţ ă prote2eze) în mâinile dumneavoastr ) 5at#ilde ar fi pierdut ) presimt asta! 5iata micuă ă ţă este de2a prea înclinat spre nebunia bog iilor! =umneavoastr ve i sfâri prin a oă ăţ ă ţ

împinge pe aceast cale fatal !ă ă

@ a gândi i despre mineB întreb ) cu r ceal ) Peyrolles!ţ ă ă ă@ =a! i acum în eleg limpede cum stau lucrurile! =esigur nu datorit bun t iiţ ă ă ăţ inimii dori i s v lua i în sarcin copila mea) ci pentru c este vorba de interesulţ ă ă ţ ă ă dumneavoastr ! "ndr zni i s spune i c nu v-am g#icit gândulBă ă ţ ă ţ ă

@ Pe legea mea) r spunse Peyrolles) sc#imbând brusc tonul i luând un accentă ironic) nu ar fi frumos din partea mea s m prefac mai mult i nu m simt delocă ă ă stân2enit s m rturisesc c ave i dreptate!ă ă ă ţ

@ adar) recunoate iAţ@ =oamne sfinte) de ce nuB ecunosc c luând-o pe fiica dumneavoastr la mine)ă ă

am inten ia s-o folosesc ca unealt într-o r zbunare pe care s-o duc la îndeplinireE iţ ă ă c#iar s folosesc timpul ce-i r mâne pentru a deveni femeie c ci) inând seama deă ă ― ă ţ tinere ea ei fraged ) n-ar putea s -mi fie util acum preg tind-o) treptat) pentru rolulţ ă ă ă ― ă

pe care vreau s -l 2oace mai târziuEă@ #A 8izerabiluleA strig nefericitul p rinte!ă ă

~ 195 ~



Paul Féval-fiul

@ ;u v voi ascunde deloc) continu tic losul) c aceste idei de lu7 i de belugă ă ă ă care o bântuie îmi vor servi mult în aceast preg tire!ă ă

@ #A cum vreau s tr iescE vreau s tr iesc pentru a o salva) strig nenorocitulă ă ă ă ă care) printr-un nou i puternic efort) încerc s se dea 2os din pat) dar nu reui decât să ă ă aib o violent zvârcolire) în care-i epuiza for ele r mase!ă ă ţ ă

tunci) sim ind c i se apropie moartea) vru s -i c#eme copil ) s-o previnţ ă ă ă ă împotriva infamului care-i #ot râse pieirea!ă

Peyrolles îi în elese inten ia i deveni palid! =eoarece agita ia îi activa contrac iileţ ţ ţ ţ nervoase ale gâtului) capul începu s -i danseze cu furie pe um rul stâng!ă ă

@ TaciA spuse cu voce înfundat ) în timp ce oc#ii arz tori îi alergau de la feti laă ă ţă muribund!

vea) într-adev r) interes ca aceasta s nu tie nimic despre scena ce se petreceaă ă în acele clipe!

,ocea bolnavului sug#i ) i se strangula în gâtle2ul de2a contractat din cauzaţă agoniei!

@ TaciA TaciA repet Peyrolles!ă=ar muribundul îl privea cu spaim i f cea eforturi tot mai violente!ă ă@ 5aE 5at#iE sfâri prin a articula!"mbrâncindu-l brusc) mâravul b trân îl arunc înapoi pe pat) cu fa a pe pern ) peă ă ţ ă

care îi ap s puternic capul) cu ambele mâini!ă ă;efericitul de Vendel avu un ultim spasm) o ultim convulsie îi scutur întregulă ă

corp) care se zvârcoli îngrozitor! poi se destinse i r mase eap n!ă ţ ă

6ufletul s u) eliberat de leg turile p mânteti) zburase spre regiunile panice aleă ă ă eternit ii! =ar) f r îndoial ) mai înainte) mângâiase cu aripa sa feti a adormit ) c ciăţ ă ă ă ţ ă ă 5at#ilde) trezindu-se deodat din somnul adânc în care era cufundat ) se ridic ) parcă ă ă ă tras de un resort) i dintr-o s ritur fu lâng pat) strigând4ă ă ă ă

@ Tat Aă@ =umnezeu a fost îndur tor) spuse cu ipocrizie Peyrolles) care se ridicase deă

deasupra patului! I-a fost mil de suferin ele lui i l-a rec#emat la el!ă ţ

Capitolul + - /duca ia r zbun riiţ ă ă

~ 196 ~




isperarea copilei a fost cumplit ) c ci tat l s u fusese singura fiin pe care oă ă ă ă ţă putuse iubi vreodat ! 8ama s o negli2ase aproape întotdeauna pentru a seă ă deda) f r re inere) pl cerilor i nu se îngri2ise de datoriile sale materne decâtă ă ţ ă

pentru a o face s simt 2ugul autorit ii sale! "n timp ce el) cel ce tocmai murise) fuseseă ă ăţ mereu lâng ea) încon2urând-o cu dragostea sa) cu îngri2iri atente ce nu se dezmin iseră ţ ă niciodat !ă

=Peyrolles l s s treac criza de lacrimi ce pusese st pânire pe 5at#ilde i care dură ă ă ă ă ă

o parte din noapte! poi) când feti a se calmase pu in) vru s-o scoat afar din cameraţ ţ ă ă de doliu! =ar ea se împotrivi4 nu-i va p r si tat l decât atunci când vor veni s -l ia!ă ă ă ă

a încât Peyrolles r mase cu ea! =ac ) în lipsa lui) mortul ar fi înviat i i-ar fi spusă ă fiicei sale tot ce tiaB

Tic loii) oricât de tari ar fi) au spaime din acestea ciudate!ă=e-abia în ziua urm toare) când v zu c apar semne de descompunere aă ă ă

cadavrului) îndr zni s lipseasc pentru a se ocupa de înmormântare!ă ă ăceasta avu loc a doua zi i) la întoarcerea de la cimitir) putu) în sfârit) s-o ia cu el

pe 5at#ilde i s-o instaleze în locuin a sa!ţ@ Copila mea) îi spuse) de îndat ce crezu c este în stare s -l asculte) somnul înă ă ă

care erai cufundat când a murit tat l t u te-a împiedicat s -i auzi ultimele dorin e! =ară ă ă ă ţ eu) care le-am putut prinde odat cu ultima lui suflare) pot i trebuie s i le transmit!ă ă ţ "ngri2orat pentru viitorul t u) când el nu va mai fi pe lumea aceasta) i tiind c nimeniă ă nu va veni) în numele vreunei rudenii) s te ia sub protec ia sa) cel pe care îl plângi î iă ţ ţ

poruncete ca) dei î i sunt str in) de acum înainte s r mâi lâng mine) pentru ca)ţ ă ă ă ă astfel) în persoana mea) s ai totodat un tutore i un ap r tor! "n plus) î i recomand să ă ă ă ţ ă ă fii ascult toare fa de sfaturile pe care voi g si cu cale s i le dau i s nu te revol iă ţă ă ă ţ ă ţ niciodat împotriva lor) oricât de ciudate i s-ar p rea!ă ţ ă

@ vorbit tat l meu astfelB întreb feti a) intindu-l cu oc#i mari) întreb tori) peă ă ţ ţ ă Peyrolles) c ruia îi fu greu s sus in acea privire f r s clinteasc !ă ă ţ ă ă ă ă ă

@ 6unt c#iar cuvintele sale! /ti dispus s -i dai ascultareBă ă@ =ac asta este voin a lui) trebuie s m supun) r spunse încet 5at#ilde) în careă ţ ă ă ă

p rea c se nate o îndoial !ă ă ă@ 5ine) micu a mea) continu vicleanul) eram sigur dinainte c ) fiind o feti ceţ ă ă ţă

respect poruncile unui tat muribund) îmi vei da acest r spuns! adar) de acumă ă ă înainte vom locui împreun ! ,ei sta în aceast cas ) care este proprietatea mea i înă ă ă

care va trebui amena2at o mic locuin ! 6unt relativ bogat i voi putea s te încon2ură ă ţă ă cu pu ina bun stare cu care ai fost obinuit din copil rieJ c ci am aflat c ) alt dat )ţ ă ă ă ă ă ă ă p rin ii t i ocupau primele ranguri ale societ ii! " i voi aduce) de asemenea) profesoriă ţ ă ăţ ţ

~ 197 ~



Paul Féval-fiul

care s termine educa ia pe care nenorocirea a întrerupt-o atât de brusc! Trebuie s fii înă ţ ă stare) când va veni momentul) s - i reiei locul ce i se cuvine în lume!ă ţ ţ

@ Ce în elege i prin astaB întreb 5at#ilde) ale c rei pupile se aprinser deodat deţ ţ ă ă ă ă o lucire pofticioas ! ,re i s spune i c voi redeveni bogat Bă ţ ă ţ ă ă

@ =esigur!@ C voi locui) ca mai înainte) într-un palatE un palat mare) cu totul i cu totul dină

marmur E cu statui peste totBă E@ 6igur c daEă@ C mi se vor da înapoi roc#iile mele frumoase de catifea) pe care le purtam cuă

atâta pl cereE guleraele mele frumoase de dantel E br rile mele de aur) cerceii meiă ă ăţă cu brilianteB

@ " i vor fi înapoiate!ţ@ A Ce fericireA i când) toate asteaB@ Peste câ iva ani! 8ai întâi trebuie s fii în stare s le câtigi!ţ ă ă@ 6 le câtigB îl întrerupse copila! adar) nu este motenirea meaBă@ 5a daE te voi face s în elegiE 8ai târziuEă ţ@ =e ce) mai târziuB@ Pentru c acum eti înc tân r i nu ai în elege bine e7plica ia pe care iă ă ă ă ţ ţ ţ -a da-

o!@ A 5a da) domnuleA@ ;u! 8ai întâi) trebuie ca mintea s - i fie mai coapt ) s cunoti ceva mai multeă ţ ă ă

despre via i despre felul în care este organizat societateaJ atunci nuţă ă - i va fi delocţ

greu s pricepi sensul e7act al cuvintelor mele care) î i repet) ast zi nu ar însemna nimică ţ ă pentru tine! a c ai r bdare) micu o) î i promit s nu te fac s atep i prea multă ă ţ ţ ă ă ţ e7plica ia mea!ţ

5at#ilde nu insistase) doar c creieraul ei începuse s lucreze zdrav n i) din aceaă ă ă clip ) nu încetase s se gândeasc la ceea ce îi spusese tutorele s u) cel adus deă ă ă ă

întâmplare!M5ogat A ,a redeveni bogat A =ar cumBM îi punea aceast întrebare de o sut deă ă ă ă

ori pe zi) f r a-i g si r spuns!ă ă ă ă=up cum îi spusese tat l ei fostului intendent) ea avea o puternic înclina ie c treă ă ă ţ ă

lu7) înclina ie care) uneori) aproape c inea de nebunie!ţ ă ţPeyrolles f cuse cu satisfac ie aceast descoperire) c ci îi servea planurile cum nuă ţ ă ă

se poate mai bine!

Pe m sur ce micu a cretea) pasiunea ei pentru lu7 se accentua tot mai mult! i deă ă ţ altfel) tic losul nu pierdea nici un prile2 de a o dezvolta prin toate mi2loacele de careă

~ 198 ~




putea dispune! /ra o preocupare constant a sa! 6e f cea luntre i punte pentru a oă ă aduce la apogeu!

=ac 5ruges era M5rugesă ― oraul mortM) nu era totui i M5ruges oraul s racM i― ă se aflau în el averi mari!

"n timpul verii) când localitatea pierdea pu in din aspectul s u mo#orât) Peyrolles oţ ă ducea pe 5at#lide pe promenadele publice) îi ar ta tr surile aurite ale burg#ezeloră ă bogate în care acestea) splendid îmbr cate) acoperite de bi2uterii i diamante) tronau caă nite regine i îi spunea4

@ Iat cum vei fi într-o zi! C#iar i mai bine) dac vei vrea) c ci pentru tine visez ună ă ă belug în fa a c ruia cel al femeilor pe care le vezi nu va fi decât s r cie!ţ ă ă ă

poi) reîntorcându-se spre cas ) traversa împreun cu ea cartierele aristocrate)ă ă unde se în l au minunate palate) al c ror interior lu7os se z rea de afar !ă ţ ă ă ă

@ i iat ) ad uga el) cum va fi viitorul t u domiciliu) pe care îl vei putea înfrumuse aă ă ă ţ dup plac) de vei avea poft ) c ci averea ta va fi dubl ) tripl fa de cea pe care oă ă ă ă ă ţă posed proprietarii acestor superbe locuin e!ă ţ

@ =ar cumB Cum voi reui s am toate acesteaB întreba 5at#ilde) ai c rei obra2i seă ă îmbu2orau din cauza cupidit ii!ăţ

@ ,ei afla nu peste mult timp!@ 6pune i) spune i repedeA implor feti a) pe 2um tate înnebunit de dorin !ţ ţ ă ţ ă ă ţă@ ;u a sosit înc timpul!ă5at#ilde era una din acele f pturi în care r ul i binele domnesc în p r i egale! =acă ă ă ţ ă

unul dintre aceti doi rivali implacabili reuete s -l dep easc pe cel lalt) s-a terminată ă ă ă

cu ea4 primul îl domin atât de puternic pe cel de-al doilea) încât nu-i mai las nici un pică ă de loc) îl ani#ileaz i) în curând) îl nimicete!ămenirea ne ofer adesea astfel de e7emple de indivizi) dota i deopotriv cuă ţ ă

e7celente calit i i cu mari defecte i care) în urma unor împre2ur ri survenite la unăţ ă moment dat) a unui impuls primit atunci când acele calit i sau acele defecte aveauăţ ocazia s se manifeste) s-au dovedit a fi) unii eroi de virtute) ceilal i scelera i f ră ― ţ ― ţ ă ă perec#eJ în vreme ce) dac împre2ur rile ar fi fost contrare) s-ar fi putut c destinele loră ă ă respective s fi fost total inversate!ă

La 5at#ilde) r ul era pasiunea sa pentru lu7) pentru pl cerile vie ii) care aveauă ă ţ asupra ei o putere despotic ! 5inele era o inim iubitoare i o mil înn scut pentru to iă ă ă ă ă ţ cei ce sufer !ă

La vârsta la care se afla) la acea perioad critic în care copila se transform într-oă ă ă

tân r fat se apropia de cel de al cincisprezecelea an nu trebuia prea mult pentruă ă ă ― ― ca r ul s predomine fa de bine!ă ă ţă

~ 199 ~



Paul Féval-fiul

=ac =umnezeu ar fi scos în calea ei pe cineva bun i cinstit)ă binele ei ar fi dominatcu uurinţă r ulă din ea i fata ar fi putut deveni o femeie model în toate privin ele!ţ

=ar demonul a f cut ca ea s -l întâlneasc pe Peyrolles) unul dintre ucenicii luiE iă ă ă 5at#ilde fu pierdut !ă

8izerabilul) punând pe nesim ite st pânire pe mintea ei) manipulând-o i modelând-ţ ăo dup plac) reuise s i-o fac sclav umil i ascult toare!ă ă ă ă ă ă

a cum #ipnotizatorul impune voin a sa celui asupra c ruia face e7perien e) totţ ă ţ astfel tic losul i-o impunea pe a sa feti ei) iar 5at#ilde suporta acest 2ug f r a-i daă ţ ă ă seama!

Copila împlini) în fine) aisprezece ani! =ar fiind înalt i robust ) cu forme bineă ă conturate) p rea s aib mai curând optsprezece! vea) de asemenea) o inteligenă ă ă ţă superioar vârstei sale! 6upl i viclean ca o italianc ) ea ascundea) sub un aer deă ă ă ă naivitate i de nevinov ie) o cunoatere a vie ii de2a profund !ăţ ţ ă

a încât Peyrolles socoti c venise momentul s-o foloseasc pentru e7ecutareaă ă planurilor sale!

=e câtva timp de2a) în felul s u de a tr i intervenise o sc#imbare) c ci casa în careă ă ă locuia i în care ani de-a rândul nu primise nici un suflet de om) prindea acum viaţă odat cu l sarea nop ii i) dup ce 5at#ilde intra în camera ei) începea un duă ă ţ ă -te-vinociudat!

=e mai multe ori) fata care era curiozitatea întruc#ipat i care) desigur) nu avea― ă multe prile2uri de a-i satisface aceast înclina ie se str duise s surprind secretulă ţ ― ă ă ă

întâlnirilor nocturne) dar) cu toate c era de2a mec#er i viclean ) nu reuise s ob ină ă ă ă ţ ă

nimic prin indiscre ia ei) datorit faptului c Peyrolles nu-i primea vizitatorii decât înţ ă ă spatele unei triple paveze de ui înc#ise ermetic! Perfidul b trân ac iona astfel cu bună ţ ă tiin ! precia la 2usta lor valoare instinctele rele ale fiicei sale adoptive) instincte aţă c ror dezvoltare o gr bise voit i) în acest caz anume) dorea s -i pun faptele i vorbeleă ă ă ă la ad post de oc#ii i urec#ile prea docilei sale eleve!ă

,om face curând cunoscut noul complot pe care-l urzea e7-factotum-ul prin ului deţ ?onzague împreun cu cei c rora nu le desc#idea ua decât dup ce se sun stingerea!ă ă ă ă

=eparte de a domoli ura sa împotriva lui 9enri de LagardQre) distan a în timp iţ spa iu nu f cuse decât s-o m reasc !ţ ă ă ă

=e altminteri) 5ruges nu era aa de departe de Paris pentru ca) din când în când)urec#ile s nu-i fie sup rate de descrierea vreunei noi fapte de vite2ie a contelui) sau aă ă fericirii în care se desf ta norocosul so al urorei de ;e vers!ă ţ

a încât) dac înc nu începuse s pun în aplicare cumplitul 2ur mânt deă ă ă ă ă r zbunare rostit de el la plecarea din Fran a) aceasta se datora faptului c ) în felul s u)ă ţ ă ă

~ 2 ~



Paul Féval-fiul

@ =umneata eti asasinul acela) pe care-l urm rescB întreb el) cu ezitare!ă ă@ a este) pe mine m vâneaz burg#ezii ia proti) r spunse cel lalt) cu ună ă ă ă ă

puternic accent german! =ar în mod greit m acuz de omor) pentru c omul pe care l-ă ă ăam ucis a murit într-un duel loial!

@ i pentru a nu fi nevoit s dai e7plica ii în fa a 2usti iei) vii s -mi compromi i casaBă ţ ţ ţ ă ţ strig b trânul) recâtigându-i îndr zneala i înfuriindu-se la gândul c ar putea fiă ă ă ă amestecat într-o afacere urâta!

;ecunoscutul îi puse cu brutalitate mâna pe gur !ă@ 6stA repet ! Casa dumitale n-o s fie b nuit dac nu ipi) omule4 i) la dracuA ;uă ă ă ă ă ţ

am c#ef s m las prins) aa c ) dac nu taci) o s - i în epenesc limba aa cum i-amă ă ă ă ă ţ ţ f cut lui =aniel .C#râne! i un pic de r bdare) ce naibaA >ite) câinii se împr tie!ă ă ă

"ntr-adev r) urm ritorii se împr tiau! ;ici unul dintre ei nu-l v zuse pe om intrândă ă ă ă în casa lui Peyrolles i) ua fiind bine înc#is ) ei alergau în stânga iă -n dreapta) mira i cţ ă nu-i z resc vânatul care disp ruse dintr-o dat ) ca i cum p mântul s-ar fi întredesc#isă ă ă ă pentru a-l ascunde!

Pu in câte pu in) strig tele încetar ) paii se îndep rtar i strada se cufund dinţ ţ ă ă ă ă ă nou în t cerea ei obinuit !ă ă

@ " i mul umesc pentru serviciul ce mi-l f cui) omule) zise atunci str inul)ţ ţ ă ă desf când c luul viu pe care Peyrolles i-l inuse în tot acest timp pe gur ! s profit deă ă ţ ă ă

întuneric pentru a p r si oraul sta în care nu e voie s înc#ei afaceri dup bunul t uă ă ă ă ă ă plac!

@ Pe =aniel .C#râne l-ai omorâtB se interes b trânul) de cum îi recâtigaseă ă

libertatea limbii!@ C#iar pe el!@ "n duelB@ "n duel!@ 8ii de tr sneteA /ti un spadasin grozavA .C#râne trecea drept cea mai bună ă

spad din 5ruges!ă@ sta dovedete pur i simplu c 5ruges este un ora foarte s rac în spadasini)ă ă

sau c reputa ia luia era e7agerat !ă ţ ă ă@ =e ce l-ai omorâtB@ 9eA 9eA /ti curios) metereA =ac ar fi vorba de o afacere personal ) iă ă ţ -a

r spunde4 M6 zicem c am f cut-o ca s m distrez!M =ar distrac iile care nu suntă ă ă ă ă ă ţ b noase nu-mi plac deloc) aa c lucrez mai mult pentru al ii) decât pentru mineă ă ţ

personal! /i) gata! "nc o dat ) mul umesc iEă ă ţ

~ 22 ~




Peyrolles îl opri în clip ! "n care se preg tea s trag barele uii pentru a iei!ă ă ă ă "n elesese c avea în fa un spadasin a c rui sabie era de vânzare i r zbunarea peţ ă ţă ă ă care voia s i-o satisfac îi inspirase pe loc un gând!ă ă

@ teapt ) zise!ă@ 6 ateptB rân2i necunoscutul! Cum î i înc#ipui c m po i re ine) acum cândă ţ ă ă ţ ţ

drumul e liberB@ =a) o emo ie atât de puternic te-a sl bit) desigur! >rc în cabinetul meu) vomţ ă ă ă

bea un pa#ar) stând de vorb !ăCel lalt nu se l s prea mult rugat i amândoi urcar scara!ă ă ă ăPrimul lucru pe care-l f cu ipocritul b trân) dup ce aprinse lampa) fu s mearg să ă ă ă ă ă

vad dac 5at#ilde dormea! Linitit în privin a aceasta) se întoarse în înc perea care-iă ă ţ ă servea drept bibliotec i birou!ă

Când intr ) lumina l mpii pe care o inea în mâna c zu din plin pe c#ipulă ă ţ ă interlocutorului s u i fu pu in mirat s vad c avea de a face cu un om foarte tân r!ă ţ ă ă ă ă

;ecunoscutul nu avea) într-adev r) mai mult de optsprezeceă -nou sprezece ani! Cuă toate acestea nu era frumos) i c#ipul s u) pe care luceau doi oc#i foarte vicleni) purtaă de2a urmele unei vie i zbuciumate de prea multe aventuri i e7cese!ţ

=up ce se aezar amândoi lâng biroul pe care fuseser puse dou pa#are i oă ă ă ă ă sticl ) Peyrolles opti) ca i cum i-ar fi vorbit siei4ă

@ =aniel .C#râne avea o spad zdrav n ) orice s-ar spune i) l udându-se c l-ar fiă ă ă ă ă ucis) tân rul acesta cu ca la gur se împodobete) desigur) cu o fapt de vite2ieă ă ă imaginar !ă

@ 9ei) omule) ai un vin bun) f cu tân rul dup ce b use) studiinduă ă ă ă -i) la rândul s u)ă gazda! poi) v zând c nu cap t r spuns) ad ug ) râzând4ă ă ă ă ă ă ă@ i ai nite oc#i mai curioi decât o limb vorb rea !ă ă ţă@ are nu mi-ai spus c ) uneori) te ocupi de r zbunarea altoraB întreb Peyrollesă ă ă

deodat !ă@ ;u tiu dac-am spus asta) omule! =ar fapt este c pân acum am avut mai multeă ă

ocupa ii de felul sta!ţ ă@ Pentru treaba cu =aniel .C#râne i s-a pl titBţ ă@ =e ce s-o ascundB@ ,rei s -mi spui numele dumitaleBă@ 8at#ias Snauss!@ i unde-ai înv at s mânuieti spadaBăţ ă

@ 8aestrul meu) pe care nu l-am rev zut de câ iva ani) este unul dintre cei maiă ţ buni profesori de scrim din ?ermania i se numete 6taupitz!ă

@ =in SYlnB e7clam b trânul) ridicându-se) brusc însufle it!ă ă ţ

~ 23 ~



Paul Féval-fiul

Peyrolles trebuia s fac în aa fel ca ambele s fie o imita ie perfect ) p rând a fi scriseă ă ă ţ ă ă c#iar de mâna domnului de C#averny!

i pentru a se adânci în aceast munc de contrafacere se z vorâse în cabinetulă ă ă s u) la ad post de orice privire indiscret !ă ă ă

=up ce puse misiva desc#is în fa a lui) începu prin a studia cu aten ie scrisul)ă ă ţ ţ apoi) dup câteva minute de cercetare) încerc s reproduc literele neregulate i destulă ă ă ă de neîndemânatice ale marc#izului care) cu certitudine) mânuia mai bine spada decâtMtubul cu barb Mă &D) pentru a folosi o e7presie din acea epoc !ă

"ncerc rile fur îndelungi i laborioase! 8ai întâi desen literele una câte una) apoiă ă ă le leg ) le uni între ele în acelai fel în care erau legate i unite în model!ă

=e zece ori) de dou zeci de ori relu o bucl ) un cârlig) o linie de leg tur ) de careă ă ă ă ă nu era perfect mul umit!ţ

"n fine) dup dou ore de astfel de munc dificil ) eforturile îi fur încununate de ună ă ă ă ă succes deplin4 reuise s copieze scrisoarea marc#izului cu o asemenea precizie aă detaliilor caligrafice) încât te înela cu des vârire! tiin a celui mai priceput e7pert n-ară ţ fi izbutit s deosebeasc adev rata misiv de cea fals !ă ă ă ă ă

tunci) sigur pe el) lu o foaie de #ârtie i) cu mâna ferm ) scrise urm toareaă ă ă epistol ) pentru care f cuse) mai înainte) o ciorn 4ă ă ă

Lagny) lâng Paris)ăora 11 diminea aţ

M=ragul meu conte)

"nc#ipuie- i ce aventur ciudat mi s-a întâmplat!ţ ă ă8 plimbam) adineauri) în afara zidurilor parcului meu) înă

lungul c rora mergeam pentru a te verifica soliditatea) gândind să ă poruncesc) dac ar fi fost cazul) s se fac repara iile necesare)ă ă ă ţ când) la o cotitur ) m-am pomenit în fa a unui cavaler care)ă ţ coco at în picioare pe calul s u) profita de în l imea la careţ ă ă ţ

&D Tubul cu barbă4 f igur de sti l prin care se desemna pana de gâsc ) folosit 4 în trecut ca ună ă ă ― ―de scris! $n!t!(

~ 26 ~




a2unsese pentru a rupe florile unui minunat trandafir ag tor) aleăţă c rui ramuri a2ungeau) împletindu-se) pân pe creasta zidului!ă ă

,ei fi de acord c procedeul nu era prea delicat i i-am spus-oă imediat individului!

/ram cu atât mai ofensat de aceast lips de 2en ) cu câtă ă ă trandafirul cu pricina fusese r s dit de draga mea Flor) la pu ină ă ţ ă vreme dup c s toria noastr ) fiind pentru noi o fermec toareă ă ă ă ă amintire a primelor noastre bucurii!

=ac #o ul meu de trandafiri ar fi fost cât de cât educat) i-ar fiă ţ cerut pe toc scuze pentru furtiagul s u i întâmplarea n-ar fi avută urm ri! =ar) în loc de aa ceva) intrusulă ― pe care) dup înf iare)ă ăţ l-am socotit a fi un mic gentilom de provincie lu foarte de sus― ă reprourile mele) îmi r spunse pe un ton ar gos i) în cete dină ţă urm ) m pofti s -l las în pace) preveninduă ă ă -m c ) în caz) contrar)ă ă îmi va p rea r u!ă ă

a ceva era prea de tot i pulamaua merita o lec ie! Cu oţ micare rapid ) i-am apucat calul de # uri) f cându-l s e7ecute oă ăţ ă ă s ritur brusc în fa !ă ă ă ţă

ezultatul acestei manevre a fost cum m ateptam) de fapt― ă c omul meu îi pierdu ec#ilibrul i) dup ce încercase în zadar― ă ă

s se aga e de ieindurile zidului) se întinse pe p mânt) cât era deă ţ ă lung!

Considerând c pedeapsa era suficient ) m preg team s oă ă ă ă ă plec) dar nobilul de ar se ridic iute) îi scoase sabia i înaintţ ă ă ă spre mine) rou de mânie!

@ =omnule) îmi spuse cu un puternic accent meridional) mă numesc cavalerul de Pombignac! 8-a i ofensat grav! "mi trebuieţ sângele dumneavoastr A "n gard Aă ă

~ 27 ~



Paul Féval-fiul

@ 6timate cavalere de Pombignac) i-am r spuns) sco ândă ţ ― larândul meu sabia din teac ) dac v-am ofensat grav)― ă ă dumneavoastr sunte i cel care m-a i obligat s-o fac! Cât despreă ţ ţ sângele meu) de care ave i nevoit pentru a sp la aceast ofens )ţ ă ă ă la naiba) lua iţ -l) dac pute i!ă ţ

3icând acestea) am încruciat spadele! =ar eram de-abia lamic rile de început) când am z rit-o) în dep rtare) pe so ia mea)ă ă ă ţ care se întorcea de la o plimbare matinal i se îndrepta spre noi)ă

f r a ne vedea înc ) din fericire! ;edorind s -i ofer spectacolulă ă ă ă unui duel) l-am rugat pe cavaler s amân m lupta noastr pentruă ă ă alt dat ) ad ugând c ) peste o or ) m voi afla în locul pe careă ă ă ă ă ă dânsul îl va alege) prin împre2urimi!

@ a ceva nu se poate) replic #o ul meu) fiindc trebuie să ţ ă ă plec la Paris de îndat ! Totui) pentru a nu amâna treaba noastră ă pe mâine) veni i s ne întâlnim acolo) pe sear ! ,oi fi la dispozi iaţ ă ă ţ dumneavoastr începând de la orele opt!ă

@ =e ce atât de târziuB am întrebat!@ Pentru c ocupa iile mele nu m vor l sa liber mai devreme!ă ţ ă ăFoarte nec 2it c eram obligat s lipsesc din Lagny o parte dină ă ă

noapte inând seama c înc nu tiam ce prete7t s folosesc― ţ ă ă ă fa de Flor pentru a e7plica aceast absen am acceptat)ţă ă ţă ― firete) propunerea lui Pombignac! i pentru c mi-a m rturisit că ă ă nu cunoate prea bine capitala) unde n-a f cut) niciodat ) decâtă ă scurte popasuri) mi-am luat eu sarcina de a fi7a locul întâlniriinoastre! I-am indicat) aadar) /splanada Invalizilor) loc uor de

g sită ― c#iar i pentru un provincialE i unde oamenii auavanta2ul de a-i putea t ia gâtul f r teama de a fi deran2a i)ă ă ă ţ

~ 28 ~




fiindc ) de la c derea serii) nu mai trece pe acolo nici m car oă ă ă pisic !ă

Pentru a ne întâlni mai uor) am precizat c#iar locul în careurma s se limpezeasc cearta noastr 4 în dreapta grila2uluiă ă ă gr dinii) spre ?rosă -Caillou&&!

Iată-m ) deci) drag conte) cu un duet pe bra e) din cauza unoră ă ţ trandafiri) ceea ce este destul de #azliu!

"n aceast situa ie) m-am gândit la dumneata) pentru aă ţ -mi fi

secund! Fiind cel mai bun prieten al meu) sunt sigur) dinainte) că nu-mi vei refuza acest serviciu!

=up câte mi-a spus) cavalerul de Pombignac va avea caă asistent o rud a sa) la care locuiete!ă

Prin urmare) dragul meu 9enri) astă-sear ) la ora opt) m bizuiă ă în întregime pe dumneata!

e ine bine4 /splanada Invalizilor) la col ul din dreapta alţ ţ grila2ului gr dinii!ă

Primete salut rile mele cordiale i transmite respectul meuă prietenesc contesei!M

=up ce termin aceast scrisoare) Peyrolles o reciti cu aten ie) f cu diverseă ă ă ţ ă

retu ri i o semnă ă M=e C#avernyM) cu o superb paraf ) cu totul asem n toare cuă ă ă ă cea a marc#izului!

f cuse pu in cam lung ) pentru a imita forma i stilul proli7 al acestuia) potrivită ţ ă mostrei pe care o avea sub oc#i!

@ cum) un #ostscri#tum) zise!i ad ug ) sub semn tur 4ă ă ă ă

MP!6!4 Pentru a nu da de gândit marc#izei) prin plecarea la Parisa unuia dintre servitorii notri) iţ -l trimit în c#ip de comisionar― ―

&& Gros7aillou4 cartier în vec#iul Paris! "n traducere în lb! român 4 Piatra 8are $n!t!(ă

~ 29 ~



Paul Féval-fiul

pe fiul gr dinarului meu) care a primit ordinul de aă - i înmânaţ personal acest mesa2!M

Când înc#eie) împ turi scrisoarea în acelai fel în care era împ turit cea pe care oă ă ă

luase drept model) îi puse o adres 4ă M=omnului Conte 9enri de LagardQre) în palatul s u de ;evers) ParisMă ) apoi se preg ti s-o sigileze!ă

ceast opera ie nu era mai pu in dificil ) c ci în secolul trecut când tampila eraă ţ ţ ă ă ― necunoscut sigiliul 2uca un rol important la înc#iderea scrisorilor! utenticitateaă ―

înscrisurilor sigilate se recunotea dup gradul de puritate al amprentei sale!ă

ean acZues ousseau&'

îi prevenea pe cei cu care coresponda s e7aminezeă întotdeauna cu gri2 sigiliile lui!ă8ul i falsificatori i erau cu gr mada) în acea epoc binecuvântat au fostţ ― ă ă ă ―

prini pentru c nu se pricepuser s redea destul de clar detaliile unui sigiliu!ă ă ăPeyrolles tia toate acestea! "n consecin ) trebuia s -i foloseasc întregul talentţă ă ă

pentru a realiza sigilarea respectiv !ăLa scrisoarea marc#izului c tre prin ul de ?onzague era ataat o rondel mare deă ţ ă ă

cear roie) t iat la mi2loc! /a purta) în uor relief) armele familiei C#averny!ă ă ăFostul intendent apropie cele dou buc i ale rondelei!ă ăţ=in sp rtura cerii s riser câteva cioburi) dar din fericire f r a denaturaă ă ă ― ― ă ă

ansamblul armelor blazonului! Totui) deoarece lipsa lor ar fi putut tr da frauda) înlocuiă p r ile lips prin c#it) c ruia îi d du e7act forma buc ilor pierdute!ă ţ ă ă ă ăţ

poi) dup ce fr mânt între degete un cocolo de pâine) astfel încât s -lă ă ă ă transforme într-o coc moale) îl ap s pe relieful sigiliului) ob inând o amprent de oă ă ă ţ ă precizie perfect !ă

f cu s se înt reasc ) inând-o la flac ra l mpii i nu mai trebui decât s apeseă ă ă ă ţ ă ă ă aceast amprent pe ceara topit care-i servi pentru sigilarea scrisorii sale4 blazonulă ă ă familiei de C#averny ap ru) admirabil modelat!ă

@ a) iat momeala preg tit ) zise Peyrolles) contemplându-i opera) mul umit deă ă ă ţ sine! i frumoasa mea pas re ar trebui s fie foarte îndemânatica pentru a nu se l saă ă ă p c lit ) ca o gai ) în capcan ! =ar nu trebuie s am nici o team în privin a asta! ră ă ă ţă ă ă ă ţ putea oare s refuze s fie secund într-un duelB ;u) pe =umnezeul meuA ltminteri) n-ară ă mai fi LagardQre!

&' Jean JaIues >ousseau4 scriitor de l imb francez ) n scut la ?eneva $1%1*H1%%(! =evine celebru ă ă ă lucrarea sa'iscours sur les sciences et les arts! 6tabilete o doctrin potrivit c reia omul este bun) dă ă societatea î l corupe! ecomand ca solu ie apropierea de natur ! pere principale4ă ţ ă Julie ou la -ou0e lle4$loEse) 'u contrat social) 7onfessions! $n!t!(

~ 21 ~




Cu acest gând mângâietor) strânse cu gri2 misiva apocrif i f cu s dispar oriceă ă ă ă ă urm a micii sale îndeletniciri!ă

doua zi) foarte de vreme) îi lu adio de la 5at#ilde) o prevenea c va lipsi maiă ă mult de trei s pt mâni i pornea) în mare grab ) spre Paris!ă ă ă

Peste opt zile) punea piciorul în capital ! /ra de diminea i oraul abia începea să ţă ă se trezeasc !ă

Potrivit instruc iunilor sale) Snauss trebuise s -i preg teasc vec#ea lui Mcas deţ ă ă ă ă distrac iiM din strad ?rangeţ ă -5ateliQre) unde urma s se instaleze în perioada în care vaă sta la Paris!

cea mic locuin ) care fusese uitat când se pusese sec#estrul pe bunurile sale)ă ţă ă netiindu-se c -i apar inea) r m sese pustie dup plecarea lui! "n cartier se crezuse că ţ ă ă ă ă proprietarul era plecat în c l torie i nimeni nu luase seama la p r sirea în care fuseseă ă ă ă l sat !ă ă

8erse deci la fa a locului i se convinse c germanul îi îndeplinise ordinele4 casaţ ă devenise locuibil ! =e altminteri) urma s r mân acolo cel mult o s pt mân !ă ă ă ă ă ă ă

Temându-se s se arate în timpul zilei pe str zile Parisului) atept pân seara)ă ă ă ă pentru a îndr zni s ias ! =ac ) din întâmplare) ar fi întâlnit vreo persoan dintre vec#ileă ă ă ă ă cunotin e) s-ar fi terminat cu planurile sale! r fi fost nimicite din clipa în care s-ar fiţ tiut c înc face parte dintre cei vii!ă ă

/ra) totui) foarte sc#imbat4 cei patru ani de izolare îl îmb trâniser cu mai mult deă ă dou zeci de ani i zbârcituri adânci îi br zdau fa a în toate direc iile! i apoi el care)ă ă ţ ţ ― odinioar ) era mereu proasp t ras purta acum o barb neptunian ) care îi coboraă ă ― ă ă

pân pe piept) dându-i o înf iare cu totul diferit de cea pe care o avusese cândva!ă ăţ ă"n fine) acel tic nervos) care îl obliga s -i aplece foarte des capul c tre stânga)ă ă sfârea prin a-l metamorfoza cu totul!

Cu toate acestea) nu era linitit decât pe 2um tate) deoarece Parisul era un furnicară de oameni de a c ror privire trebuia s se team ! a încât nu voia s rite o întâlnire) aă ă ă ă c rei consecin ar fi fost complet distrugere a speran elor sale!ă ţă ă ţ

adar) numai dup ce se l sase noapte adânc ) îndr zni s -i p r seasc locuin a!ă ă ă ă ă ă ă ă ţ5a c#iar) ca un surplus de precau ie) îi leg peste un oc#i un fular mare) negru) ce-iţ ă

ascundea pe trei sferturi tr s turile!ă ăSnauss îi spusese c ) atunci când va avea nevoie de serviciile sale) îl va g siă ă

întotdeauna la cârciuma La 7o ofana f r 7oad ţ ă ă ă2) situat în cartierul ?rosă -Caillou!Cum înc de cu sear voia s intre în contact cu teutonul) se îndrept într-acolo!ă ă ă ă

?ros-Caillou ast zi atât de populat) atât de plin de str zi largi i frumoase) care îl― ă ă fac s fie unul dintre cartierele cele mai pline de via ale capitalei era) pe vremeaă ţă ―

&K La 7o ofana f r coad ţ ă ă ă4 în te7tul original)9iesansKueue!$n!t!(

~ 211 ~



Paul Féval-fiul

aceea) doar un or el alc tuit din case s race) construite din c#irpici) sau c#iar numaiă ă ă din lemn! "nspre Palatul Invalizilor) aceste case se îngr m deau unele peste altele)ă ă formând str du e înguste care se întortoc#eau într-un labirint de nedescurcat! Cele maiă ţ multe dintre aceste case erau cârciumi) #oteluri deoc#eate) localuri sordide pentrufumat) a c ror clientel o formau solda ii i dro2dia societ ii!ă ă ţ ăţ

P trunzând în acea zon dubioas ) luminat doar din loc în loc de nite l mpi cu uleiă ă ă ă ă ce f ceau mai mult fum decât lumin ) Peyrolles fu) mai întâi) cam descump nit4 undeă ă ă naiba s descopere cârciumaă La 7o ofana f r 7oad ? ţ ă ă ă

Providen a tic loilor îi veni în a2utor! 6tr b tuse de2a mai multe str zi) f r vreunţ ă ă ă ă ă ă rezultat) oc rându-l pe Snauss care nu-i d duse indica ii mai precise) când ua uneiă ă ţ spelunci prin fa a c reia trecea se desc#ise brusc) l sând s ias doi b rba i care) cuţ ă ă ă ă ă ţ cu itul în mân ) veneau s continue afar o lupt început în untru!ţ ă ă ă ă ă ă

=in instinct) Peyrolles arunc o scurt privire în cârcium i avu satisfac ia de a-lă ă ă ţ z ri pe cel pe care-l c uta) aezat la o mas împreun cu vreo cincisprezece indivizi) înă ă ă ă care-i recunoscu pe cei pe care Snauss i-i trimisese la 5ruges!

=esigur) tân rul spadasin trebuise s treac cu mare rapiditate frontier ) nu atâtă ă ă ă pentru a îndeplini prompt misiunea încredin at de Peyrolles) cât pentru a se pune laţ ă ad post de represaliile numeroilor prieteni ai lui =aniel .C#râne!ă

Cârciuma La 7o ofana f r 7oad ţ ă ă ă era) f r îndoial ) cel mai cumplit cuib de bandi iă ă ă ţ din câte se pot imagina! colo era cartierul general al tuturor borfailor care infestauParisulE i num rul lor era mare!ă

T ietori de pungi) #o i de buzunare) arlatani) sp rg tori) criminali) borfai) b t ui)ă ţ ă ă ă ă

spadasini) ucigai pl ti i i tot felul de tic loi veneau s -i povesteasc micile lor afaceriă ţ ă ă ă i s pl nuiasc ) în linite) alte lovituri!ă ă ăF r ezitare) Peyrolles trecu pragul acelui loc oribil i se apropie de Snauss!ă ăecunoscându-l) acesta se ridic iute i) f cându-i semn s -l urmeze) îl conduse înă ă ă

fundul s lii) în spatele unei mici bariere de lemn ce-i izola de restul consumatorilor pe ceiă ce aveau de discutat lucruri deosebite!

@ /i) bineB întreb 8at#ias) de cum fur singuri) iat -te la Paris!ă ă ă@ =e ast zi de diminea !ă ţă@ tunci) înseamn c vei avea nevoie de noi!ă ă@ Imediat!@ 8ai precis) cândB@ 8âine!

@ 5ine!@ 6unte i gata) tu i oamenii t iBţ ă@ =a! >n semn de la dumneata i ac ion m!ţ ă

~ 212 ~




@ Pentru asta am venit! 8ai întâi) totui) trebuie s îndeplineti întocmai ordinul peă care i-l voi da!ţ

@ CareB@ Iată-l) spuse Peyrolles) sco ând din vest scrisoarea pe care o tim! 8âine) înţ ă

timpul zilei) vei duce aceast misiv la palatul ;evers) cerând s vorbeti cu conteleă ă ă 9enri de LagardQre!

@ 5ine!@ Cu el în persoan ) în elegi!ă ţ@ =a) da) cu el în persoan !ă@ i când vei fi în prezen a lui) îi vei spune4 M=omnule conte) iat ce mi-a poruncitţ ă

s v aduc) cu toat grab ) domnul marc#iz de C#averny) st pânul meuM! Pricepi bineBă ă ă ă ă@ a o s -i spun) cuvânt cu cuvânt! i pe urm Bă ă@ poi) vei atepta pu in) ca i cum ar trebui s fie un r spuns pentru c s-arţ ă ă ― ă

putea s - i dea unul) dei aceast scrisoare nu necesit neap rat aa ceva! =e fapt) î iă ţ ă ă ă ţ voi spune ce con ine! Pentru a te împiedica s p l vr geti vrute i nevrute) dac s-ar iviţ ă ă ă ă ă prile2ul) ceea ce ar pre2udicia e7ecutarea planului nostru) este util s fii la curent!ă

"n pu ine cuvinte) Peyrolles îi f cu cunoscut interlocutorului s u esen ialul dinţ ă ă ţ scrisoare!

@ i dac îmi d un r spunsB întreb Snauss!ă ă ă ă@ =acă- i d unul) replic b trânul) i-l vei întip ri bine în minte) pentru a mi-l redaţ ă ă ă ţ ă

cu fidelitate!@ Conteaz pe mine! i unde o s te g sescB La ?rangeă ă ă -5ateliQreB

@ =a! colo vom termina de ticluit împreun planul nostru!ă@ m în eles!ţ@ 8ai ales) fii cât mai abil în îndeplinirea acestui comision) deoarece contele trebuie

s cread c depea îi este cu adev rat trimis de c tre marc#iz!ă ă ă ă ă ă@ =ar) în acest caz) e necesar s am veminte potrivite situa iei! amenii domnuluiă ţ

de C#averny trebuie s aib o livrea ce poate fi recunoscut !ă ă ă@ a este! =ar este inutil s recurgi la aceast deg#izare) inând seama de faptulă ă ţ

c vei trece drept fiul gr dinarului s u! r fi prea greu s procur m o astfel de livrea! ,eiă ă ă ă ă îmbr ca) pur i simplu) un costum oarecare de ran!ă ţă

@ Care va fi mult mai pe placul meu decât #amul servitu ii) replic Snauss! Parc iţ ă ă v d #ainele4 vest i pantaloni bufan i) scur i) dintr-o pânz groas ) ciorapi albatriă ă ţ ţ ă ă t rca i) bocanci cu inte i p l rie de pâsl în form de oal !ă ţ ţ ă ă ă ă ă

@ C#iar aa!@ i cam la ce or va trebui s m prezintBă ă ă

~ 213 ~



Paul Féval-fiul

@ C tre orele trei ale după ă-amiezii) cel târziu! i cum va trebui s par c vii de laă ă ă Lagny) încearc s ai aerul cuiva care a f cut o c l torie de dou zeci de leg#e!ă ă ă ă ă ă

@ C l toria asta) ar trebui s-o fi f cut c lareBă ă ă ă@ =oamneA ;u-mi înc#ipui deloc alt posibilitate) doar dac n-ar fi cu c ru aE =ară ă ă ţ

nu) mai bine c lare!ă@ "mi este indiferent! =eci) c lare! ,a trebui s g sesc o mâr oag de ferm !ă ă ă ţ ă ă@ Cu care vei da) mai întâi) o rait pe drumul spre 6aintă -Cloud) în plin praf) ca s fiiă

îndea2uns de colbuit) aa cum se cuvine s fie cineva care a f cut un drum lung) înă ă goan mare!ă

@ sta e o idee!@ i este una bun ) c ci) dac în mintea contelui ar încol i cea mai mic b nuial )ă ă ă ţ ă ă ă

totul ar fi ratat! "nc o dat ) 2oacă ă ă- i bine rolul) te voi r spl ti dup cum vei merita! Iat )ţ ă ă ă ă totui) un acont pentru tine i oamenii t i! ,ei c p ta înc o dat peă ă ă ă ă -atâtaE dup !ă

Snauss îi întinse p l ria) în care Peyrolles l s s cad un pumn bun de galbeni!ă ă ă ă ă ă@ /ste ca i cum treaba s-ar fi i f cut) zise teutonul!ă@ 6 te-aud diavolul) replic fostul intendent! adar) pe mâine) ad ug ) plecând!ă ă ă ă ă

,oi atepta cu ner bdare venirea ta!ăi iei din cârcium !ă@ "ntre noi doi) acum) 9enri de LagardQre) morm i b trânul) de cum fu afar ! cumă ă ă

patru ani) când am p r sit Parisul) am 2urat s revin într-o zi pentru a te smulge dină ă ă fericirea ta) din bra ele alor t i i din dezmierd rile lor! Pentru a te doborî) la rândul meu)ţ ă ă aa cum m-ai doborât tu) în cimitirul 6aint-8agloireE i c#iar mai bine) pentru c tu) tuă

nu te vei mai scula! /i) bine) acea zi a sosit iE iată-m ! Peste câteva ore) vei fi încetată s tr ietiAă ă3icând acestea) un râs sinistru îi contract buzele învine ite i un fulger de ur âniă ţ ă ţ

din pupilele sale! or mai târziu) se întorcea acas ) nu pentru a se odi#ni) ci spre a-i savura peă ă

îndelete r zbunarea i pentru a se osp ta dinainte din pl cerea pe care o va avea a douaă ă ă zi) v zând cum dumanul lui de moarte îi cade în sfârit în mre2e!ă

~ 214 ~




Capitolul +II - "ntâlnirea

e când 9enri de LagardQre se c s torise cu urore de ;evers acea copilă ă ― ă salvat de el de la o moarte însp imânt toare i pentru care) la început) avuseseă ă ă o dragoste aproape p rinteasc ) ce se transformase cu timpul într-o iubireă ă

arz toare) ce-l f cuse s înfrunte totul pentru a o ob ineă ă ă ţ ― din acea epoc ) spuneam)ă contele plutea într-o fericire deplin !ă

=?reut ile) nenorocirile) spaimele cumplite ce-i umpluser via a) îi ap reau acum caăţ ă ţ ă

fiind undeva) într-o îndep rtare vag ) neclar ) înv luit de o cea ce devenea tot maiă ă ă ă ă ţă groas cu fiece zi ce trecea!ă

L sându-se în voia fericirii sale) a bucuriilor ce i le datora dragei sale urore) seă întreba) uneori) dac într-adev r suferise cândva) dac nu fusese întotdeauna atât deă ă ă fericit cum era acum! i) desigur) pu in ar fi lipsit s cread aa) într-atât prezentul f ceaţ ă ă ă s p leasc trecutul!ă ă ă

Cât despre urore) ea îi ador so ul i-l considera egalul unui semizeu! are nu luiă ţ îi datora totulB

mintindu-i de devotamentul de care d duse dovad fa de ea) de duioia plină ă ţă ă

de aten ie cu care o încon2urase f r încetare) sim ea c are pentru el comori nesecateţ ă ă ţ ă de recunotin i de dragoste!ţăCa i cum ar fi vrut s fac i mai solide leg turile ce-i uneau) =umnezeu le d ruiseă ă ă ă

un copil! >n îngera cu surâs dulce) cu oc#i de azur ce str luceau lâng ei i care leă ă umplea inimile de o sfânt încântare!ă

"l numiser P#ilippe) în amintirea ducelui de ;eversă ― prietenul lui) pentru o clip ) iă totodat tat l ei! =eseori) urore îi spunea so ului s u4ă ă ţ ă

@ Tu 9enri) tu) tu întreg eti acela care retr iete în acest #eruvimAă@ ;u) dimpotriv ) tu eti aceea) replica el! poi ad uga) cu #ot râre4 tiu bineă ă ă ―

acest lucru) doar te-am v zut la vârsta lui de acum!ăi) dac se întâmpla ca Flor s apar în timpul acestei dezbateri) o lua ca arbitru!ă ă ă@ /u tr gea ea concluziile― ă )― eu cred c seam n cu amândoi) în mod izbitor!ă ă ăi era adev rat4 copilul sem na i cu tat l s u i cu mama sa) f r a se putea spuneă ă ă ă ă ă

cu precizie ce anume venea de la primul i ce de la cea de a doua!

~ 215 ~



Paul Féval-fiul

Totui) pe m sur ce cretea) c#ipul micului P#ilippe sem na tot mai mult cu cel ală ă ă contelui) sfârind curând prin imaginea e7act a acestuia!ă

To i f ceau aceast remarc i LagardQre însui trebui s fie de acord cu p rereaţ ă ă ă ă ă lor! Copilul avea de2a fruntea lui lat i înalt ) str lucirea intens a oc#ilor s i i) maiă ă ă ă ă ales) o #ot râre în toate mic rile) care-i tr da) ea singur ) originea!ă ă ă ă

Cei doi so i tr iau în afara tumultului lumii! Ce le p sa de zgomotul) de forfotţ ă ă ă mul imii indiferente i pentru ce ar fi pierdut) în ocupa ii vane i uuratice) clipele atât deţ ţ pre ioase ale e7isten ei lor toat numai bucurie i fericireB ;u erau atât de nebuni!ţ ţ ― ă

Trecuser patru ani) f r ca vreo umbr s p teze puritatea firmamentului lor! =ar)ă ă ă ă ă ă vaiA "n acel scurt interval de timp ei epuizaser partea de fericiri p mântene ce le fuseseă ă # r zit i nenorocirea avea s se abat asupra lor) cumplit ) fulger toare) f când caă ă ă ă ă ă ă ă acel cuib dulce în care se ad posteau s devin ) pentru totdeauna) un loc de durere iă ă ă de dezn de2de!ă

doua zi dup ce Peyrolles se dusese s -l caute pe Snauss la cârciumaă ă La 7o ofana ţ f r 7oadă ă ă) acesta din urm îmbr cat ca un ran din împre2urimile capitalei iă ― ă ţă c l rind o dr cie de cal mare i costeliv) ce p rea c -i apar inuse lui =on Xui2ote seă ă ă ă ă ţ ― oprea) pe la orele trei ale după-amiezii) în fa a palatului ;evers) la intrarea c ruia f ceaţ ă ă de paz un splendid portar) cu o statur atletic !ă ă ă

Teutonul era plin de praf din cap până-n picioare i avea fa a acoperit deţ ă transpira ie) ca i cum tocmai ar fi alergat mult!ţ

Cât despre cal) acesta era alb de spum i scotea foc pe n ri4 de la amiaz i până ă ă ă acum) bietul animal str b tuse de dou ori distan a dintre Paris i 6aintă ă ă ţ -Cloud!

=esc lecând imediat) tân rul înainta c tre impun torul persona2) inând în mână ă ă ă ţ ă scrisoarea pe care i-o d duse Peyrolles!ă@ ici locuiete contele 9enri de LagardQre) domnule portarB întreb !ă"n loc de r spuns) elve ianul c ci) la acea vreme) portariiă ţ ― ă &% erau veritabili copii ai

/lve ieiţ ― îl m sur din priviri) dispre uitor) pe interlocutorul s u) a c rui îmbr c minteă ă ţ ă ă ă ă ar ta c era vorba de un adev rat r noi! I se p rea) desigur) ciudat c un individ deă ă ă ţă ă ă ă eapa asta ar putea avea de a face cu st pânul s u!ţ ă ă

, zând aa) Snauss îi repet întrebarea!ă ă@ Ja8) se decise elve ianul s spun ) în cele din urm ) ce vrei de la domnul conteBţ ă ă ă@ vrea s -i dau aceast scrisoare! /ste foarte urgent!ă ă>riaul întinse mâna ca pe o tav ) pentru a primi plicul!ă@ ;u) trebuie s i-o înmânez lui însui!ă

&% 9ortarii4 în te7tul original) autorul a folosit cuvântul M6uisseM care în lb! francez înseamn elve iaă ă ţ care era întrebuin at i cu în elesul de Mportar de cas mareM! $n!t!(ţ ţ ă

& Ja4 $în lb! german în te7t( O =a! $n!t!(ă

~ 216 ~




@ -ein6) zise) categoric) elve ianul!ţ=up felul în care pronun ase acest scurt r spuns) el putea fi tradus prin4 M/i) nuAă ţ ă

5 d rane) crezi c st pânul meu îl va primi pe un r noi ca tineBMă ă ă ă ţă ăCel pu in) aceasta a fost interpretarea pe care i-a dat-o Snauss) c ci r spunse cuţ ă ă

obr znicie4ă@ =u-te s m anun i f r a mai întârzia! =omnul conte nu va fi sup rat s mă ă ţ ă ă ă ă ă

vad !ă/lve ianul râse dispre uitor) dar) cum nu era un vorb re ) se mul umi s e7prime)ţ ţ ă ţ ţ ă

printr-o mimic complicat ) c trebuia ales între a intra imediat în rela ii cu pantoful s uă ă ă ţ ă în care ar fi înc put cu uurin un elefant mic i predarea scrisorii!― ă ţă ―

"n acelai timp) întinse din nou bra ul pentru a o lua!ţ Tân rul se d du înapoi i o inu la spate!ă ă ţ@ :ein Gott B&! strig ) într-o clip de uitare! " i spun c trebuie s vorbesc personală ă ţ ă ă

cu domnul conte! ,in într-o goan de la Lagny) special pentru asta! =omnul marc#iz deă C#averny) care m-a trimis) mi-a spus4 MIat ce vei duce la Paris) domnului conte deă LagardQre) dându-i-o tu însu i) în propriile sale mâini!M i mi-a repetat de mai multe ori4ţ MTu însu i) în elegiBAM ,ezi deci bine c nu-i pot da aceast #ârtie! =ac nu vrei deloc sţ ţ ă ă ă ă m lai s intru) o s m întorc la Lagny i o s -i spun domnului marc#iz c dumneataă ă ă ă ă ă eti cel care m-a împiedicat s -mi fac comisionul!ă

,orbele în german care-i sc paser mesagerului venit de la ar îl f cuser peă ă ă ţ ă ă ă bravul elve ian s cate nite oc#i aproape la fel de mari ca ua pe care o p zea! =arţ ă ― ă numeroasele motive pe care i le înirase interlocutorul s u nu-i l sar timpul necesară ă ă

pentru a pricepe mai în adâncime aceast ciud enie!ă ăţtia c marc#izul este prietenul contelui i se gândea c s-ar putea s rezulte)ă ă ă pentru el) serioase nepl ceri) dac s-ar fi opus ca mesagerul s îndeplineasc ordineleă ă ă ă pe care le primise!

a încât) dup ce mestecase printre din i doi sau treiă ţ ja i un num r egal deă nein ― dovad evident a unei cumplite ne#ot râriă ă ă )― sfâri prin a-i face semn tân rului rană ţă s -l urmeze) continuând s arate prin semne i f r a-i mica limba c intrusul ar aveaă ă ă ă ă multe de p timit dac i-ar atrage fie i un singur repro din partea contelui!ă ă

8utra de tic los a teutonului îi displ cea foarte mult t cutului elve ian) care aveaă ă ă ţ parc o presim ire c greete cedând insisten elor sale!ă ţ ă ţ

8ergând înaintea lui Snauss) care-i legase calul de unul din stâlpii scur i afla i deţ ţ fiecare parte a por ii) îl conduse într-o anticamer în care se afla un servitor i i-lţ ă

încredin a acestuia f r o vorb !ţ ă ă ă& -ein4 $în lb! german în te7t( O ;u! $n!t!(ă' :ein Gott!$în lb! german în te7t( O Pe =umnezeul meuA $n!t!(ă

~ 217 ~



Paul Féval-fiul

6ervitorul îl introduse într-un salon i-l invit s atepte ca st pânul s fie informată ă ă ă de venirea sa! =up zece minute) ap ru contele în persoan ! Ca odinioar ) capul s uă ă ă ă ă seme se în l a mândru pe umeri! Tr s turile) ca i mersul îi erau la fel de tinereti caţ ă ţ ă ă mai înainte! ;ici un fir argintiu nu se r t cise înc în bogatele sale bucle brune! ;ici ună ă ă rid nu sc#imbase liniile atât de pure ale c#ipului s u!ă

@ i s -mi dai o scrisoare) b ieteB îl întreb pe) Snauss!ă ă ă@ =a) domnule conte) din partea domnului marc#iz de C#averny) al c rui gr dinară ă

este tat l meu! Iat-o!ăLagardQre lu misiva i) recunoscând sigiliul cu armele marc#izului) se gr bi s-oă ă

desc#id !ăSnauss trecu printr-o clip de team groaznic ! =ac i-ar da contele seama deă ă ă ă

înel torieA =ac Peyrolles) orice ar fi spus) nu imitase destul de bine scrisul domnului deă ă C#averny) cât s -l îneleBă

=ar se liniti repede! LagardQre citea scrisoarea f r a b nui cât de cât c ar fi fals !ă ă ă ă ăPrimele rânduri îl f cur s zâmbeasc ) dar la ultimele) c#ipul i se întunec deodată ă ă ă ă ă

i nu-i putu re ine un gest de nemul umire!ţ ţ5a c#iar spuse cu 2um tate de glas4ă@ =ar nu pot) este imposibil!uzind aceste cuvinte) teutonul aproape c l s s -i scape o e7clama ie deă ă ă ă ţ

dezam gire! =in fericire) se re inu!ă ţCu scrisoarea în mân ) contele r m sese pe gânduri) încruntând sprâncenele iă ă ă

mototolind nervos) între degete) #ârtia!

Snauss îl pândea îngri2orat) cu coada oc#iului!efuzul lui LagardQre de a fi aa-zisul secund al marc#izului ar fi însemnatdistrugerea total a planului pe care îl urzise împreun cu Peyrolles!ă ă

Totui) nu întârzie s recapete n de2de!ă ăPu in câte pu in) tr s turile contelui se liniteau i se îmblânzeau! "n cele din urm )ţ ţ ă ă ă

adresându-se pretinsului gr dinar) zise4ă@ ,ei raporta st pânului t u c treaba este în regul i c poate conta pe mineEă ă ă ă ă

întru totul! ,a ti ce înseamn aceste cuvinte!ă@ 5ine) domnule conte) spuse Snauss care) de data aceasta) nu se putu împiedica

de a-i da pe fa bucuria! a voi face) f r gre!ţă ă ăi plec imediat!ă, zându-l trecând din nou) cu c#ipul luminat de un zâmbet r ut cios) portarul îiă ă ă

arunc un r sun tor4ă ă ă nein!) asemenea unui 0ade retroB% i care) în limba2ul s u înc#ipuit)ă

'1 Vade retro4 citatul complet― Vade retro) Satana $în lb! latin O― ă >etragete) Satană( red― ăcuvintele lui Isus i este folosit pentru a respinge pe cineva sau propunerile cuiva! $n!t!(

~ 218 ~




trebuia s însemne4 M8iă -e totuna) cred c a fi f cut mai bine dac nu l sam s intreă ă ă ă ă aceast piază ă-reaM!

"n fond) elve ianul cel cumsecade gândea poate mai multe!ţ=up plecarea germanului) c#ipul contelui se întunec din nou!ă ă@ 9ot rât lucru) opti el) serviciul acesta pe care C#averny m roag s i-l fac mă ă ă ă ă

nec 2ete tare mult! ,oi fi obligat s m prefac fa de urore) lucru pe care) de la nuntaă ă ă ţă noastr ) nu l-am f cut niciodat !ă ă ă

Pentru a e7plica aceste cuvinte) care ar putea s par ciudate în gura lui LagardQre)ă ă trebuie s spunem c ) la începuturile c s toriei lor) tân ra femeie temându-se c nuă ă ă ă ă ― ă cumva firea r zboinic a so ului s u s nu-l împing în vreo aventur nepl cută ă ţ ă ă ă ă ă ă ― ob inuse promisiunea lui) nu doar de a nu se mai duela niciodat ) ci de a nu se maiţ ă amesteca prin nimic în acest fel de lupte) nici m car pentru a asista ca prieten! Pentru aă

2ustifica aceast ultim clauz ) ea ar tase având) de altfel) dreptate c înă ă ă ă ― ― ă asemenea situa ii a2ungeai adesea s iei parte la o ceart în care nu aveai nici unţ ă ă interes!

Contele consim ise de bun voie la cererile ei) sperând s -i poat respectaţ ă ă ă întotdeauna promisiunea! i) iat c în clipa în care se gândea cel mai pu in la aa ceva)ă ă ţ se vedea silit s i-o încalce) cu riscul dac refuza de a se certa cu cel mai bună ― ă ― prietenA

cest gând îl c#inui toat ziua) c ci se temea s -i spun contesei adev ratul motivă ă ă ă ă ce-l va face s lipseasc de acas seara i nici nu voia s-o întiin eze decât cu câtevaă ă ă ţ clipe înainte de plecare) aa încât îi petrecu timpul c utând un prete7t plauzibil!ă

;u g si nici unul care s -l mul umeasc i înserarea sosi f r ca el s se fi #ot râtă ă ţ ă ă ă ă ă ce anume s inventeze!ă=ar) deoarece trebuia totui s se decid s vorbeasc ) fiindc -i promiseseă ă ă ă ă

marc#izului c -l va a2uta) îi lu cura2ul în din i i) dup masa de sear ) pe la ora apte) îiă ă ţ ă ă spuse so iei) încercând s imprime vocii sale un timbru firesc4ţ ă

@ A Fiindc veni vorba) drag urore) am uitat s te informez c am primită ă ă ă adineauri un mesa2 de la C#averny! "mi cere insistent s m duc s -l întâmpin pe ună ă ă oarecare cavaler de Pombignac) cu care este rud de nu tiu al câtelea grad i careă trebuie s soseasc la Paris) cu potalionul) astă ă ă-sear la ora opt! /ste un tân r cadet)ă ă f r avere) în c utarea unei situa ii!ă ă ă ţ

@ Ia te uit A zise urore! 8arc#izul î i d în sarcin o misiune ciudat !ă ţ ă ă ă@ 5a) deloc! Ce vezi ciudat în astaB

@ =oamne) mi se pare c ar fi putut s trimit ) pur i simplu) pe unul dintre oameniiă ă ă s i!ă

~ 219 ~



Paul Féval-fiul

@ ,ei fi totui de acord c este mai bine s trimit un prieten! Cu atât mai mult) cuă ă ă cât C#averny m roag s -l îndrept imediat spre Lagny!ă ă ă

@ /i) bine) tocmai pentru aceasta) continu urore! Persoana care s-ar fi dus s-oă primeasc pe acea rud ar fi luat-o) îndat ) cu sine!ă ă ă

Logica acestui r spuns îl descump ni pe LagardQre! i) de fapt) sim ea c ceea ceă ă ţ ă spune este cam lipsit de sens! Continu totui4ă

@ a este) ar fi fost mai ra ional! =ar) în sfârit) fiindc marc#izul a socotit deţ ă cuviin s fac apel la serviciile mele) nu-l pot refuza! ,oi merge) aadar) înţă ă ă

întâmpinarea cavalerului de Pombignac! Tân ra femeie opti4ă@ i pe urm ) s -l faci pe tân rul acela s str bat ) în plin noapte) nou leg#eAă ă ă ă ă ă ă ă

/ste cel pu in bizar! Ce-o fi fost în mintea s rmanului C#avernyBţ ă@ C#iar c nu tiu i) ca i tine) recunosc c a avut o idee cam fantezist !ă ă ă@ "n locul t u) iat ce a face) 9enriA Lă ă -a aduce pe cavaler aici i l-a re ine pânţ ă

mâine! ,a putea astfel s se odi#neasc ) înainte de a porni iar la drum!ă ă@ ;u este deloc posibil) replic LagardQre) atât de repede) încât urore îl priviă

mirat !ă@ i de ce nuB@ =e ceB =e ceB P i) cum ai vrea s -l primim la noi pe un domn despre care #abară ă

nu avemB tiu eu cine o fi) acest cavaler de PombignacB@ =ar este un prieten al marc#izuluiA cest lucru trebuie s ne fie de a2uns!ăLagardQre îi terminase argumentele! 8ai lipseau câteva cuvinte stângace) ca cele

pe care le pronun ase) i urore va b nui) poate) adev rul! 6e #ot rî s brusc#ezeţ ă ă ă ă situa ia!ţ@ =raga mea) zise) dac vrei s m crezi) m voi ac#ita de comisionul pe care v rulă ă ă ă ă

t u m-a rugat s i-l fac) în condi iile pe care mi le-a indicat! "n mod cinstit) nu a puteaă ă ţ s -mi iau dreptul de a le aduce vreo modificare! i acum) d -mi voie s te p r sesc! 8ă ă ă ă ă ă voi înapoia cel mai târziu pe la ora nou ) î i promit!ă ţ

Cu aceste cuvinte) o s rut pe urore) îi mângâie uor copilul) apoi plec !ă ă ă=e cum nu-l mai v zu) tân ra femeie fu cuprins de o nespus spaim J ceva seă ă ă ă ă

frânse în ea i un nor îi trecu prin fa a oc#ilor!ţ@ =oamne) ce am oareB se întreb ! =e unde îmi vine aceast neliniteB / ca i cumă ă

m-a teme de o prime2die pentru 9enri! 9aideA 6unt nebun ! ;imic nu este mai simpluă decât ceea ce s-a dus s fac i) peste dou ore) c#iar mai înainte) f r îndoial ) va fiă ă ă ă ă ă

înapoi) aici) lâng mine! =ragostea adânc ce-o simt pentru el m face s m îngri2oreză ă ă ă ă atât de lesne!

~ 22 ~




Totui) oricât ar fi încercat s asculte de ra iune) urore r mase sub efectul uneiă ţ ă temeri ce cretea cu trecerea timpului!

La rândul s u) LagardQre) ieind din palat) resim i i el o tulburare ine7plicabil ! I seă ţ ă p ru c cerul) dei plin de stele) se întunec deodat i cap t o culoare livid !ă ă ă ă ă ă ă

=intr-un imbold incontient) se întoarse c tre locuin a sa) unde se aflau dou fiin eă ţ ă ţ dragi pentru care i-ar fi dat via a de o sut de ori i-i trimise sufletul s zboare pân laţ ă ă ă ele) înv luindu-le într-un singur gând de dragoste!ă

I se p rea c niciodat nu le iubise mai mult ca în acea clip i trebui s se re in să ă ă ă ă ţ ă ă nu se întoarc pentru a le strânge în bra e!ă ţ

=ar) reuind s -i st pâneasc aceast emo ie) pe care o atribuia unei e7cit riă ă ă ă ţ ă nervoase datorate nepl cerii de a fi trebuit s-o înele pe urore) nu se mai gândi decâtă s se duc s -l întâlneasc pe marc#iz i s -i îndeplineasc aa cum se cuvineă ă ă ă ă ă

îndatoririle de secund!

Capitolul +III - Cum moare un erou

e poate spune despre Paris ceea ce s-a spus despre oma4 c i-a scris el însuiă istoria) în blocuri de piatr ! 8ai mult de o sut de monumente celebre) datând fieă ă din primele timpuri ale form rii sale) fie din timpurile moderne) vin în spri2inulă

acestei afirma ii!ţ65ineîn eles c nu vreau s facem) aici) un istoric al acestor monumente! "n afar deţ ă ă ă

faptul c trecutul lor nu are nici o leg tur cu povestirea noastr ) o astfel de munc ară ă ă ă ă necesita volume întregi! =ar credem c suntem datori s spunem câteva cuvinte despreă ă unul dintre ele) lâng care se vor întâmpla principalele fapte ale acestei istorisiri! /steă vorba despre Palatul Invalizilor! 8ai întâi) o rectificare! Toat lumea) sau aproape toată ă lumea) este convins c Louis al +I,ă ă -lea este cel care) primul) a avut ideea de a construiun azil pentru solda ii infirmi sau în vârst !ţ ă

r) este o mare greeal ! ceast idee i-a apar inut lui 9enri al I,ă ă ţ -lea care) mai

înainte de orice) s-a gândit s -i spitalizeze pe b trânii ap r tori ai patriei! Prin gri2a s )ă ă ă ă ă acetia au fost g zdui i) la început) în cazarm de la Lourcine) în ateptarea unei solu iiă ţ ă ţ

~ 221 ~




) rod al muncii sfinte a unui mare geniu!1at aici cm#ia #ea c rei sm l uire de fraged 0erdeaă ă ă ţ ă ţăTreceau) cun an /n urmă) tr suri suflateă n aur !1at aceleaşi cm#uriă ) #e care ierburi noi-u las s sennal eă ă ţ ) deasu#ra) dect floriJi din aceste cm#uri ) reştiă ) urcnd s#re nori)― Hrmare a attor eforturi omeneşti ―Hn tem#lu) o minune) des#rins ca din #o0eştiB!

"n aceast descriere) 5ellocZ uit s ne spun c ) la marginea câmpieiă ă ă ă ă Mpe a c reiă sm l uire de verdea treceau tr surile suflateă ţ ţă ă -n aurM) erau s di i copaci) care alc tuiauă ţ ă o p durice ce se întindea aproape de la grila2ul Invalizilor) pân la intrarea or eluluiă ă ă ?ros-Caillou!

"n 1%1) o parte din aceast p dure fusese doborât pentru a permite construireaă ă ă cârciumilor i a celorlalte localuri r u famate) despre care am vorbit mai înainte!ă

8ai r mânea) totui) destul p dure pentru c domnii dueliti s poat veni aici să ă ă ă ă ă ă se str pung ) dup pofta inimii) f r teama de a fi tulbura i în timpul interesantelor loră ă ă ă ă ţ ocupa iuni! i asta) în plin ziA adar) noaptea) era cu atât mai bine! 6-ar fi pututţ ă m cel ri acolo un întreg regiment) f r ca nimeni s b nuiasc ceva!ă ă ă ă ă ă ă

2um tate de or înainte ca LagardQre s -i fi p r sit locuin a) cincisprezeceă ă ă ă ă ţ b rba i ce ieeau din ?rosă ţ -Caillou p trundeau în p dure) îndreptându-se c tre partea ceă ă ă

a2ungea pân la Palatul Invalizilor!ă"n fruntea lor se aflau Peyrolles i Snauss! To i erau ce putea fi mai r u ca tic loie! Teutonul îi anga2ase cam de pretutindeni)ţ ă ă

din noroiul speluncilor) dup ce se interesase) în prealabil) de statele lor de serviciu! ;uă era nici unul care s nu fi meritat de dou zeci de ori roata sau spânzur toarea!ă ă ă

'& Te7tul original) în limba francez vec#e) este4ă

) d<un grand g$nie) ardeur laborieuse!Voic, la mCme #laine oMsur l<$mail des #r$s>ouloient un an #lus t=t les carrosses dor$s!Voic, les mCmes c+am#s oM les +erbes nou0elles-e #ermettoient Iu<aux fleurs de s<$le0er #lus Iu<ellesJ(t l<on 0oit sortir ) #ar d<immenses tra0aux )Hn tem#le şi #arfait Iu<il n<a #as de ri0aux E $n !t!(

~ 223 ~



Paul Féval-fiul

/rau înarma i din cretet pânţ ă-n t lpi) ca i cum ar fi fost vorba de o e7pedi ieă ţ împotriva unor dumani numeroi! i cu toate acestea) nu urmau s aib de înfruntată ă decât un b rbat) doar unulAă

/ste adev rat c acel b rbat valora) el singur) cât ei to i la un loc!ă ă ă ţ8ai mul i dintre ei aveau s bii! >nii aveau doar pumnale) sau suli e lungi) de lovitţ ă ţ

de aproape sau de aruncat de la distan ) dup împre2ur ri!ţă ă ă=oi erau ec#ipa i cu arme ciudate i) în general) pu in folosite) c#iar i în capcane4ţ ţ

unul inea) înf urat în 2urul bra ului) o frâng#ie lung i supl ) terminat printrţ ă ă ţ ă ă ă -un oc#ide la J cel lalt purta pe um r o bât groas ) ca un mâner de unealt agricol ) în lungulţ ă ă ă ă ă ă c reia era prins o lam lat de o el!ă ă ă ă ţ

2uni la mic dep rtare de locul unde urma s se desf oare pseudoă ă ă ă -duelulmarc#izului de C#averny cu cavalerul de Pombignac) Snauss îi opri i îi aez pe fiecareă

în spatele câte unui copac) astfel încât s fie complet masca i! poi) le recomand s nu-ă ţ ă ăi mai p r seasc postul respectiv) înainte de a primi semnalul s u!ă ă ă ă

=up aceste preg tiri) se duse c tre Peyrolles) într-un mic lumini ce se afl întreă ă ă ă p dure i grila2ul Invalizilor!ă

6e aflau) astfel) la col ul din dreapta al gr dinii locul de întâlnire indicat luiţ ă ― LagardQre i aveau înainte toat întinderea de teren ce se desf ura în fa a palatului!― ă ă ţ =e acolo) le era uor s -l vad venind pe conte i s dea) de îndat ce ap rea) ultimeleă ă ă ă ă dispozi ii necesare pentru atac!ţ

maser ) deci) nemica i) scrutând dep rt rile i ateptând cu ner bdare că ă ţ ă ă ă ă silueta so ului urorei s se profileze pe câmpia inundat de blânda i înce oata luminţ ă ă ţ ă

a lunii) aflat în primul ei p trar!ă ăPe m sur ce treceau clipele) Peyrolles era tot mai mult cuprins de nelinite!ă ă@ i-a afirmat c va veni) nu-i aaB îl întreb ) în cele din urm ) pe Snauss!Ţ ă ă ă@ 6igur c da) aa mi-a spus!ă@ =ar dac va fi revenit asupra #ot rârii saleBă ă@ i de ce ai vrea s se fi r zgânditBă ă@ =oamne) m gândesc la cuvintele acelea pe care l-ai auzit pronun ânduă ţ -le4 M;u

potE este imposibilM) care m fac s cred c ) la început) avea ferma inten ie de a nuă ă ă ţ face marc#izului serviciul pe care acesta i-l cerea) ceea ce cu greu mi-a e7plica!

@ sta nu are nici o însemn tate) pentru c ) dup aceea) mi-a spus4 M,ei raportaă ă ă st pânului t u c se poate bizui pe mine întru totul!M 5a) c#iar) a ap sat pe cuvinteleă ă ă ă Mîntru totulM! =e altfel) nu a trecut timpul! ;ic ieri nu a sunat înc de ora opt!ă ă

@ dev rat) dar nici mult nu mai lipsete!ă@ uzi) c tocmai sun ) zise Snauss!ă ă

~ 224 ~




"ntr-adev r) clopotul orologiului de la Palatul Invalizilor trimitea în aer sunetele saleă grave i lente) ale c ror ecouri se repercutau în împre2urimi) ducându-se s se sting înă ă ă dep rt ri!ă ă

Când r sun ultim b taie) Snauss e7clam 4ă ă ă ă ă@ #A 3 resc o umbr care se desprinde din câmpie) înspre c#ei! /l trebuie s fieEă ă ă

priveteAPeyrolles îi îndrept oc#ii în direc ia indicat de complicele s u i strig deodat 4ă ţ ă ă ă ă@ =a) daA /l esteA Cu toat dep rtarea) îl recunosc dup mers) dup inuta luiă ă ă ă ţ

#ot rât E "n sfârit) ad ug el) cu o bucurie feroce) voi putea s m r zbunAă ă ă ă ă ă ămândoi se duser la grupul bandi ilor!ă ţ@ 9ai) zise Snauss! Fi i preg ti i) voi tia! ine i s biile scoase din teac în lungulţ ă ţ ă Ţ ţ ă ă

coapsei) cu itele i pumnalele) ascunse în mânec !ţ ăpoi) adresându-i-se omului cu lama cea lat de o el4ă ţ@ Tu) picardule) preg teteă - i coasa! i) când va sosi momentul) oc#ete picioarele!ţ

Pe la spate) bineîn eles!ţIar omului cu frâng#ia4@ Tu) spaniolule) desf oară ă- i lasoulE i aratţ ă-ne ce tii s faci cu el) legându-iă

bra ele de corp! 6au) dac este greu) f -i) pur i simplu) un colier de cânep !ţ ă ă ă Tâl#arii se conformar imediat! 6 biile) cu itele i pumnalele fur scoase din teci iă ă ţ ă

puse aa cum poruncise teutonul) în timp ce picardul îi potrivea lama în pozi ia a eiţ normal ) iar spaniolul îi desf ura de pe bra frâng#ia) aran2ând-o în bucle largi) uor deă ă ţ desf cut prin aruncarea oc#iului de la !ă ţ

Când aceste preg tiri se înc#eiar ) Snauss continu 4ă ă ă@ Pentru ultima dat ) ne-am în eles4 vor ataca mai întâi cei înarma i cu s bii) apoiă ţ ţ ă ceilal i) nu are importan cum! =ar) mai ales) to i deodat !ţ ţă ţ ă

@ 6-a în eles) repetar bandi ii!ţ ă ţ@ i) de îndat ce treaba va fi f cut ) interveni Peyrolles) v voi pl ti) fiec ruia) celeă ă ă ă ă ă

o sut de livre pe care eful vostru vi le-a promis în numele meu!ă>n murmur de aprobare primi aceste cuvinte!@ eaminti i-v semnalul mai recomand Snauss e7clama iaţ ă ― ă ― ţ MuAM pe care o

voi striga tare) ca i cum m-a fi împiedicat de un obstacol!i) spunând acestea) se duse s -i reia locul lâng grila2) l sându-l pe Peyrolles cuă ă ă

oamenii s i!ăCel care venea pe câmp era c#iar contele de LagardQre! tiind c întârziase pu in)ă ţ

mergea repede i) curând) fu lâng gr dina palatului!ă ă, zându-l c se apropie) fostul intendent îi puse repede o masc pe c#ip) în timpă ă ă

ce Snauss aducea) i el) o uoar transformare înf i rii sale!ă ăţ ă

~ 225 ~



Paul Féval-fiul

"i fi7 o perec#e de must i mari) ce-i acopereau total gura i o parte din obra2i! "nă ăţ acest fel) contelui îi era imposibil s recunoasc în el pe ranul care) c#iar în aceeai zi)ă ă ţă

îi adusese o scrisoare!LagardQre a2unse) în fine) la col ul din dreapta al grila2ului) unde trebuia s -l atepteţ ă

prietenul s u) de C#averny! 8irat c nu-l vede) se uita la stânga i la dreapta) când i seă ă înf i teutonul!ăţ ă

@ =omnule) îl întreb acesta) veni i) cumva) din partea marc#izului de C#averny)ă ţ care a dat întâlnire aici) în seara asta) cavalerului de PombignacB

@ =in partea luiB ;u) domnule) r spunse contele) de vreme ce) dimpotriv )ă ă credeam c va trebui s -l întâlnesc pe dânsul în acest loc! =ar sunte i) oare) cavalerul deă ă ţ Pombignac) cu care marc#izul a avut ast zi o neîn elegere) la LagnyBă ţ

@ ;u) nu sunt decât martorul s u) se gr bi s r spund Snauss) c ruia) dei nu-i eraă ă ă ă ă ă team c ar putea fi recunoscut de c tre conte) îi era totui fric nu cumva accentul s -iă ă ă ă ă tr deze originea german ) f cându-i prea grea sarcin de a se da drept un cadet dină ă ă ă Provence!

poi) ad ug ) întinzând bra ul spre p dure4ă ă ţ ă@ =ar cavalerul se afl la doi pai) ateptând pentru a se ar ta s se reglezeă ― ă ― ă

condi iile întâlnirii! =ac ) aa cum în eleg) dumneavoastr sunte i secundul domnului deţ ă ţ ă ţ C#averny) am putea) c#iar în lipsa sa) s începem s discut m aceste condi ii!ă ă ă ţ

@ =up p rerea mea) ar fi mai bine s nu stabilim nimic înainte de sosireaă ă ă marc#izului! ;u am fost încunotintat despre acest duel decât printr-o scrisoare pe caremi-a trimis-o mai adineauri i prin care m ruga s -l asist) aa încât a dori) mai înainte)ă ă

s stau de vorb cu dânsul! =e altfel) nu-mi e7plic întârzierea sa!ă ă@ ;ici noi) replic Snauss) mimând o nemul umire re inut ! 6e stabilise ora opt fi7ă ţ ţ ă i în curând va fi opt i un sfert!

@ Cu siguran ) nu poate fi departe acum) r spunse contele) încercând s -i scuzeţă ă ă prietenul! =e obicei) domnul de C#averny este foarte punctual!

@ ;u cer decât s v cred) domnule) spuse germanul! =ar) între timp) îmi permite iă ă ţ s vi-l prezint pe domnul de PombignacB "n felul acesta) îl ve i putea încredin a) c#iară ţ ţ dumneavoastr ) c marc#izul va fi negreit aici) dintr-o clip într-alta!ă ă ă

@ Fie) zise contele!Snauss avu un zâmbet de triumf4 aici voise s -l aduc pe LagardQre!ă ă6e îndrept ) deci) împreun cu el) spre arbori!ă ă;u mai aveau de str b tut decât câ iva pai) când) deodat ) teutonul p ru c seă ă ţ ă ă ă

împiedic de ceva i scoase ună MuAM r sun tor!ă ă,ocea lui vibra înc i contele era de2a încon2urat de tic loii ascuni în p dure) careă ă ă

se n pustiser ) to i deodat ) asupra lui!ă ă ţ ă

~ 226 ~



Paul Féval-fiul

@ Pe to i draciiA în2ur teutonul! =up câte v d) înc n-am terminat cu el! 9aide i) laţ ă ă ă ă ţ atacA i to i odat A comand el) v zând ne#ot rârea oamenilor s i!ţ ă ă ă ă ă

"ndemna i de Snauss) acetia se avântar ) în bloc) spre LagardQre!ţ ă@ a) to i în acelai timp) aprob Peyrolles! ltminteri) v va doborî unul câte unul)ţ ă ă

ca pe nite spice!cel glas care) pentru a doua oar ) îi a2ungea la urec#i) trezi în conte o amintireă

tulbure!;u avu timp s -i pun întreb ri4 bandi ii s riser pe el!ă ă ă ţ ă ăCei ce purtau s bii i dintre care f cea parte Snauss încercar ) mai întâi) s -lă ― ă ― ă ă

str pung !ă ă=ar lama lui) care arunca str luciri de argint în lumina palid a lunii) forma o pav ză ă ă ă

de o el de netrecut în fa a pieptului s u) al c rui suflu devenise scurt i r guit!ţ ţ ă ă ă"n zadar zburau în toate p r ile vârfurile de o el) c utând un gol prin care s seă ţ ţ ă ă

strecoareJ întâlneau mereu spada sa) de care se loveau atât de puternic) încât dinizbitur âneau mii de scântei!ă ţ

La un moment dat) doi dintre tic loi) care se apropiaser prea mult) se rostogoliră ă ă la p mânt) unul pierzându-i creierul printr-o gaur mic ) în frunte) celuilalt ieindu-iă ă ă m runtaiele) printr-o larg t ietur ce-i sfâiase vesta i abdomenul!ă ă ă ă

sta însemna doi dumani mai pu in!ţ@ Pe coarnele diavoluluiA tun Peyrolles) care începea s -i fac gri2i cu privire laă ă ă

felul în care se va sfâri lupta) nu sunte i în stare s -i veni i de #ac) voi to iBţ ă ţ ţ;u rostise bine ultimul cuvânt) când Snauss fu atins) la rândul s u) de spada luiă

LagardQre! Totui) tic losul) care f cuse la timp o micare de retragere) sc p doar cu o rană ă ă ă ă superficial la antebra ) destul de pu in grav ) dar care) cu toate acestea) îl oblig laă ţ ţ ă ă inac iune!ţ

Purt torii de cu ite i pumnale) ca i spaniolul) r m seser câ iva pai mai în spate)ă ţ ă ă ă ţ ateptând pentru a ac iona ordinele efului lor!― ţ ―

Teutonul veni la ei!@ /ste rândul vostru) /n e# torilor ţ ă ) li se adres el celor dintâi! runca i-i frig rileă ţ ă

voastre i oc#i i capul) doar capul! /ste singurul loc în care-l pute i atinge grav!ţ ţ Trei cu ite lungi) cu lame ascu ite) uierar imediat prin aer) cu un fulger alb strui!ţ ţ ă ăContele le v zu venind i reui s evite dou ) care îl atinser doar în treac t) nu f ră ă ă ă ă ă ă

ca unul s -i taie totui o uvi de p r) lâng tâmpl ) iar altul s -i lase o brazd sângerieă ţă ă ă ă ă ă

pe frunte!

~ 228 ~




=ar fu mai pu in norocos cu al treilea) care îi str b tu pu in deasupra cotuluiţ ă ă ― ţ ― bra ul cu care se inea de grila2 i r mase înfipt în bicepsul s u) ca oţ ţ ă ă banderilăBB) acelinstrument de s lbatic tortur pe care-l folosesc spaniolii pentru a-l înnebuni pe taur!ă ă ă

@ ;epricepu ilorA le strig Snauss bandi ilor! >nul singur l-a atins i acum iat -vţ ă ţ ă ă f r arme! "n fine) poate c asta îl va face s nu se mai poat ag a!ă ă ă ă ă ăţ

6e înela!6t pânindu-i durerea) contele sili muc#ii zdrobi i ai bra ului s u sting s -iă ţ ţ ă ă

p streze strângerea ferm i) departe de a da drumul la bar ) îi crisp ) dimpotriv )ă ă ă ă ă degetele pe ea) cu mai mult putere) în timp ce se ridica) mândru) pentru a trimiteă ecourilor strig tul s u de lupt ) ca odinioar ) în an urile de ap rare de la Caylus) sau laă ă ă ă ţ ă Pamplona) 5urgos sau 6egovia4

@ LagardQreA LagardQreAC#ipul s u frumos str lucea de cura2) f când un ciudat contrast cu mutrele bune deă ă ă

treang i înfricoate care-l încon2urau!Curând) se auzi un nou geam t! /ra înc unul dintre agresori) care c zuse moale laă ă ă

p mânt) lovit în inim de spada contelui!ă ăPeyrolles spumega de furie!@ =ar ce-i astaB ;u mai termina i odat B url el ca turbat! Cum) este pe 2um tateţ ă ă ă

mort i v l sa i atâta timp inu i în a#Bă ă ţ ţ ţ@ epede) lasoul t u îi porunci Snauss celui c ruia i se spunea MspaniolulM iă ― ă ―

încearc s nu-l ratezi) cum au f cut imbecilii ia!ă ă ă ă6paniolul îi preg ti frâng#ia!ă

@ =ar cine eti tu) mizerabilule îl întreb în acea clip LagardQre pe Peyrolles― ă ă ― i pentru ce pui s fiu asasinat mieleteB are am comis o fapt rea) fa de tine sau aiă ă ţă t iB =ac da) vorbete) ca s -mi cunosc crima!ă ă ă

@ =a) conte de LagardQre) ai comis fa de mine o crim pe care numai sângele t uţă ă ă o poate r scump ra! =ar înc nu vreau s afli cine sunt! Pentru asta) atept s - i tr ietiă ă ă ă ă ţ ă ultima clip E ceea ce nu va întârzia s se întâmple!ă ă

Tic losul b trân) v zându-l pe conte ridicându-se dup lovitura de coas i aproapeă ă ă ă ă alergând) cu toate c picioarele abia îl mai sus ineau) îi spunea c un om de t ria astaă ţ ă ă este de temut atâta vreme cât se mai ine pe picioare! a încât nu voia s se demateţ ă decât atunci când îl va vedea c -i d sufletul) adic atunci când nu va mai avea a seă ă ă teme de nimic!

"n zadar încerca LagardQre s -i aminteasc a cui voce o auzea! 8emoria refuza s -lă ă ă

slu2easc ! i totui) îi era cunoscut ! =ar unde o mai auziseBă ă'' anderilă4 s geat împodobit cu panglici ) pe care toreadori i o înfig în greab nul tauri lor) pentă ă ă ă

înt râta! $n!t!(ă

~ 229 ~



Paul Féval-fiul

"n timp ce-i încorda astfel memoria) continua s se apere cu înverunare) g urindă ă piei i t ind c rnuri!ă ă

=eodat ) spaniolul îi arunc lasoul! 5anditul îi calculase aruncarea astfel c oc#iulă ă ă de la s vin s strâng gâtul contelui i) ca urmare) s -l stranguleze!ţ ă ă ă ă ă

Colierul de cânep sosi) într-adev r) planând deasupra capului acestuia) dară ă ― pentru c se lovise de grila2 fu aruncat în fa i c zu pe mânerul spadei sale) unde fuă ― ţă ă re inut de ap r toare!ţ ă ă

Profitând de acest prile2) LagardQre) cu o smucitur a bra ului) trase frâng#ia spreă ţ el) obligându-l în acest fel pe spaniol) care i-o legase în 2urul înc#eieturii mâinii) s vină ă

în raza de ac iune a spadei sale! "l str punse doar cu o lovitur direct a spadei!ţ ă ă ăcum ase dintre dumanii s i z ceau pe iarb !ă ă ă=in nefericire) for ele îi sc deau din clip în clip i-i sim ea via a scurgânduţ ă ă ă ţ ţ -i-se

odat cu sângele) care nu înceta s curg din abunden din numeroasele sale r ni i dină ă ă ţă ă t ieturile adânci f cute de coas !ă ă ă

"n plus) începu s simt ) în bra ul cu care se sus inea) o amor eal puternic !ă ă ţ ţ ţ ă ă ceasta începu cu um rul i urc treptat! /ra un fel de paralizie muc#iular !ă ă ă

"i înt ri muc#ii) sperând s reac ioneze împotriva acestei insensibilit i care nuă ă ţ ăţ putea decât s -l lase la discre ia agresorilor s i) c ci) dac mâna s-ar fi desprins deă ţ ă ă ă grila2) nu ar mai fi putut deloc s se apere!ă

Fu în zadarE i avu ciudata senza ie c bra ul r nit se desprindea de trunc#i) ca iţ ă ţ ă cum ar fi fost amputat!

poi) deodat ) se pomeni c zut în genunc#i) cu bra ul atârnându-i) inert) în lungulă ă ţ

trupului!Peyrolles i Sanuss scoaser ) împreun ) o e7clama ie de bucurie feroce!ă ă ţ@ "n sfâritA strig fostul intendent! adar) am pus mâna pe elAă@ ;u înc ) mizerabililorA r spunse LagardQre) cu un glas r sun tor!ă ă ă ătunci) ca un leu încol it) care se vede iremediabil pierdut i vrea s -i vând scumpţ ă ă

pielea) contele) adunându-i for ele r mase) continu s lupte în genunc#i!ţ ă ă ă6pada sa p rea s arunce fl c ri i loviturile sale erau mai grele ca niciodat !ă ă ă ă ă/ra totodat însp imânt tor i grandios s vezi cum acest b rbat) într-o astfel deă ă ă ă ă

pozi ie i neputând s mite decât partea de sus a trupului s u) inea la respect oţ ă ă ţ întreag band de tic loi be i de furie!ă ă ă ţ

Timp de înc zece minute se ap r cu o energie atât de miraculoas ) încât treiă ă ă ă tâl#ari se al turar tovar ilor lor întini pe p mânt!ă ă ă ă

=ar acesta a fost ultimul s u efort!ă>n #orc it iei din gâtle2ul eroului înfrânt!ă

~ 23 ~




5rusc) un v l întunec vederea acestui gigant al spadei) o r ceal de moarte îi trecuă ă ă ă prin vinele sec tuite de sânge i trunc#iul s u puternic se aplec spre spate) oprindu-seă ă ă

în grila2ul de care r mase rezemat!ă"ndat ) bandi ii se n pustir asupra lui) ca nite câini asupra m runtaielor vânatuluiă ţ ă ă ă

i îl str punser cu turbare) r zbunându-se astfel asupra trupului inert al victimei lor)ă ă ă pentru rezisten a sa eroic !ţ ă

Cura2oi) acum c disp ruse orice pericol pentru ei) acei scelera i mâravi se distrauă ă ţ ca #ienele) insultându-l pe contele c zut în nesim ire) aa cum arabii lovesc cadavrulă ţ regelui animalelor) de care nu au îndr znit s se apropie cât timp a fost în via !ă ă ţă

Peyrolles vru s -i opreasc !ă ă"i scoase masca pentru a se ar ta lui LagardQre) înainte ca acesta s -i fi dată ă

ultima suflare!amenii nu-l ascultar deloc i-i dublar loviturile!ă ăceast scen s lbatic ar fi putut s dureze mult) dac o micare neobinuit nu s-ă ă ă ă ă ă ă

ar fi produs în interiorul palatului! =in cl direa principal ieea un mic grup de persoane)ă ă dintre care una purta un felinar!

/rau câ iva invalizi a c ror aten ie fusese trezit de lupta prelungit ce se desf uraţ ă ţ ă ă ă la cap tul gr dinii lor i de strig tul seme lansat de conte i care veneau s seă ă ă ţ ă l mureasc despre ce era vorba!ă ă

La vederea lor) asasinii îi abandonar victima!ă@ =uce i-v s m atepta i laţ ă ă ă ţ 7o ofana f r 7oad ţ ă ă ă) îi îndemn Peyrolles! ,oi veniă

s v g sesc acolo într-o clip ) pentru a ne înc#eia socotelile!ă ă ă ă

Când r mase singur) se aplec asupra contelui4ă ă@ LagardQre îi spuse) foarte aproape de obraz voiai s tii cine suntB /i bineA― ― ă Privete4 tr s turile mele sunt acum neacoperite i po i s recunoti în mine pe acela peă ă ţ ă care l-ai doborât în cimitirul 6aint-8agloireE 6unt Peyrolles! Peyrolles) pe care tu îlcredeai mort de patru ani i care a înviat pentru a te doborî la rândul s u! PriveteA =ară privete odat AE 5lestemA strig apoi) izbind p mântul cu piciorul! murit i nu mă ă ă ă aude! m pierdut partea cea mai bun a r zbun rii mele!ă ă ă

Contele nu murise! /ra numai leinat! sta era îns de a2uns pentru ca el s nu audă ă ă nici unul dintre cuvintele fostului intendent al lui ?onzagueE i aceasta a fost o ultimă suferin de care =umnezeu l-a scutit! Cel pu in) nu trebuise s tie cine-i era c l ul!ţă ţ ă ă ă

Peyrolles nu putu r mâne mai mult! Invalizii înaintau spre el! Cu un râs bat2ocoritor)ă ad ug 4ă ă

@ "ncrezutul acesta spunea cândva4 M=up vale i st pânul!M La rândul meu) potă ţ ― ă spune ast zi4 M=up so ) dup tat so ia i copilulAMă ă ţ ă ă ― ţ

Pu in dup aceea) b trânii solda i sosir lâng LagardQre) care era înc în nesim ire!ţ ă ă ţ ă ă ă ţ

~ 231 ~



Paul Féval-fiul

Când le a2unsese la urec#i zgomotul luptei) nu se emo ionaser peste m sur ) tiindţ ă ă ă c împre2urimile locuin ei lor serveau de obicei drept loc de întâlnire pentru cei ce aveauă ţ de înc#eiat socoteli în urma unei cer i!ţ

M/ste un duelM) gândiser !ă,eniser împini mai mult de curiozitate! =ar spectacolul ce li se oferea l muriă ă

repede greeala ce o f cuser i nu le fu greu s în eleag ) v zând pieptul i membreleă ă ă ţ ă ă contelui) acoperite de nenum rate r ni i) mai ales) observând cumplitele t ieturi peă ă ă care le avea la înc#eieturile genunc#ilor) c acesta fusese victima unui asasinat!ă

@ Laii) spuse unul) erau deci o band ) fiindc ) iat ) apte cadavre zac în 2urul lui!ă ă ă@ F r a-i socoti pe cei trei de colo) ad ug un altul) ar tând spre trupurileă ă ă ă ă

bandi ilor c zu i atunci când LagardQre) rupând cercul) se avântase spre grila2!ţ ă ţ@ i pe cei pe care) de departe) i-am v zut luând-o la goan ) continu un al treilea!ă ă ă@ 8ii de tr sneteA cest gentilom trebuie s fi fost un om deosebit de zdrav n)ă ă ă

relu primul) dac a putut s reziste atât de mult timp atâtor acali i s omoare zeceă ă ă ă dintre ei) înainte de a muri!

i b trânii solda i) e7per i în ale cura2ului) salutar cu respect i admira ie pe acelă ţ ţ ă ţ erou învins!

poi) patru dintre ei alergar s caute o targ i) cu o mie de precau ii) îlă ă ă ţ transportar pe conte în interiorul palatului) unde c#irurgul companiei lor veni imediată s -l vad !ă ă

8edicul în elese de îndat c nefericitul nu mai avea nevoie de a2utorul s u!ţ ă ă ă@ ;u mai are nici dou ore de tr it) spuse! /ste c#iar un lucru e7traordinar c maiă ă ă

respir ! ,oi încerca totui s -l a2ut s -i vin în sim iri) pentru aă ă ă ă ţ -i da putin a s -iţ ă numeasc pe ucigai!ăC#irurgul îi d du r nitului s îng#it câteva pic turi dintră ă ă ă ă -un remediu puternic) al

c ror rezultat nu se l s ateptat!ă ă ă"ntr-adev r) contele îi recap t curând cunotin a i desc#ise oc#ii!ă ă ă ţC#ipurile cinstite ale b trânilor ostai ce-l încon2urau îl f cur s -i dea seama c nuă ă ă ă ă

mai era în g#earele agresorilor s i!ă=octorul se preg tea s -l c#estioneze) când el însui începu s vorbeasc 4ă ă ă ă@ Prieteni) pronun cu voce sl bit ) dar perfect inteligibil ) m numesc 9enri deţă ă ă ă ă

LagardQre!cest nume produse un efect surprinz tor!ă@ LagardQreA e7clamar deodat invalizii) ale c ror capete pleuve se descoperiră ă ă ă

cu respect i ai c ror oc#i se a intir cu pioas admira ie asupra aceluia ale c rui fapteă ţ ă ă ţ ă eroice le auziser adesea povestite i a c rui proverbial loialitate le fusese nu de pu ineă ă ă ţ ori l udat !ă ă

~ 232 ~




@ =a) am fost atras în seara aceasta într-o capcan infam ) fiind atacat deă ă cincisprezece bandi iE >n b rbat mascat îi conducea! Cine eraBE ;-a putea spune)ţ ă c ci nu tiu deloc s am dumaniE =ar el este adev ratul meu asasinE i el este cel ceă ă ă trebuie s fie c utat) înaintea oric ruia altulE cum) prieteni) ad ug contele) duce iă ă ă ă ă ţ -mă repede la locuin a meaE n-a vrea s mor f r s îmbr iez) pentru ultima dat ) peţ ă ă ă ă ăţ ă contes i pe s rmanul meu copilAă ă

espectând imediat aceast dorin ) b trânii solda i îl ridicar cu cea mai mareă ţă ă ţ ă blânde e posibil i-l duser la el acas unde) înainte de a-i da du#ul) putu s -i aduc laţ ă ă ă ă ă cunotin contesei urore) înnebunit de durere) întâmpl rile serii) f r ca totui s -iţă ă ă ă ă ă poat face cunoscut ) nici ei) identitatea b rbatului cu masc !ă ă ă ă

estul se cunoateEa cum am spus la începutul acestei a dou p r i) poli ia fu imediat pus înă ă ţ ţ ă

micare! Cel care o conducea în acea epoc domnul en0 90rault) senior deă ― ,aucresson puse pe urmele asasinilor pe cei mai buni copoi ai s i) ac iona toate― ă ţ angrena2ele administra iei sale) r scoli cerul i p mântul ca s -i g seasc Eţ ă ă ă ă ă

Toate acestea nu folosir la nimic) nici unul dintre ei n-a putut fi descoperit!ă8otivul era c cei cinci bandi i r mai) având buzunarele burduite cu aur)ă ţ ă

p r siser de la prima or Parisul i se duseser s se ascund departe) în timp ceă ă ă ă ă ă ă Peyrolles i Snauss) luându-le-o înainte) plecaser din nou spre 5ruges) c#iar în aceaă noapte!

~ 233 ~



Paul Féval-fiul

Capitolul +I, - Fund turaă

rebuie s revenim acum la a doua zi dup cea în care) la contesa urore) avuseseă ă loc sfâietoarea scen a autopsiei care) desigur nu s-a uitat) se terminase prină confesiunea domnului 90louin! T

ceea fusese ziua în care P#ilippe aa cum îi povestise lui Cocardasse) dup― ă ieirea lor din cârciuma La cei trei Vulturaşi i în timp ce se reîntorceau în tab r seă ă ― pomenise abordat de b trânul cel înalt) în a2unul plec rii sale spre 5oemia!ă ă

tim acum c acel b trân înalt nu era altul decât Peyrolles!ă ăLa 5ruges) unde) de la moartea contelui 9enri de LagardQre) st tuse ca i îngropat)ă

factotum-ul lui ?onzague fusese inut la curent) de c tre 5at#ilde) cu ce se întâmpla laţ ă palatul ;evers!

La primirea vetii despre decesul micului conte) nu mai putuse de bucurie! =araceasta se presc#imbase într-o adânc dezam gire când) curând dup aceea) aflase că ă ă ă urore plecase în Lorraine) lâng mama sa) ducesa v duv ) sc pând în felul acesta deă ă ă ă complotul urzit împotriva ei i) ca urmare) amânând pân la o epoc nedeterminată ă ă e7ecutarea clauzelor testamentului f cut în favoarea 5at#ildei!ă

@ Ce-i de f cutB întrebase aceastaă !@ 6 atept m) r spunsese Peyrolles! r fi) într-adev r) curat nebunie s-o urm rimă ă ă ă ă ă pân acolo! ri va muri din cauza bolii care a pus st pânire pe ea) ceea ce ne-ar fi cât seă ă poate de folositor) ori va sfâri prin a se îns n toi i va reveni la Paris! "n acest din urmă ă ă caz) vom relua lucrurile de acolo de unde le-am l sat!ă

=up cum am v zut) 5at#ilde ateptase! 5a c#iar) îndurase aceast ateptare f ră ă ă ă ă prea mare ner bdare) deoarece contesa îi permisese s locuiasc în continuare la palat)ă ă ă asigurându-i din ce s tr iasc foarte îndestulat!ă ă ă

?usturile sale de lu7 nu erau oare) în parte) satisf cuteBăCât despre Peyrolles) acesta) în timpul absen ei contesei urore) se plictisise deţ

moarte la 5ruges!La început) num rase s pt mânile) apoi lunile i) în cele din urm ) anii) dar) totui)ă ă ă ă

f r a dispera) c ci îl sus inea ura sa) care cretea zi de zi!ă ă ă ţ,ârsta devenea din ce în ce mai ap s toare! ;u mai avea puterea s rabde r gazulă ă ă ă

acordat cu for a de c tre v duva victimei sale i totui spinarea abia de i se înconvoia)ţ ă ă

~ 234 ~




oc#iul îi era înc vioi i viclean) fiindc se #r nea cu speran a) g sind noi for e la gândulă ă ă ţ ă ţ c va tr i îndea2uns pentru a-i îndeplini infernalul 2ur mânt!ă ă ă

stfel se face c ) la vestea întoarcerii contesei) alergase f r z bav pentru aă ă ă ă ă veg#ea personal c MtreabaM s fie dus bine pân la cap t i cât mai repede posibil!ă ă ă ă ă

;ici nu se îndoia) ca i 5at#ilde) de altfel) c testamentul n-ar mai e7ista în forma saă ini ial ! Ceea ce) de fapt) era adev rat) c ci contesa nu avea s afle decât ceva maiţ ă ă ă ă târziu rolul odios pe care îl 2ucase) fa de ea) domnioara s de companie) i numaiţă ă atunci avea s distrug pre iosul document!ă ă ţ

Peyrolles era deci pe punctul de a vedea realizându-i-se planurile atât de cu gri2ă concepute!

"nc pu ine zile cât s g seasc un mi2loc dibaci pentru a o suprima pe contesă ţ ― ă ă ă ă f r s trezeasc b nuieli i se va pomeni posesorul unei averi de dou ori mai mareă ă ă ă ă ― ă decât cea pe care o pierduse! C ci) era de la sine în eles) avea inten ia s ia pentru sineă ţ ţ ă cea mai mare parte a motenirii l sate 5at#ildei!ă

=e când se afla la Paris) nu trecea o zi f r ca el s fac o plimbare în 8arais) undeă ă ă ă era situat palatul ;e vers!

cum nu se mai temea s se arate cu c#ipul descoperit) fiind convins c sc#imbareaă ă fizic f cut de vârst în întreaga sa persoan ar împiedica s fie recunoscut de c tre ceiă ă ă ă ă ă ă cu care fusese în rela ii mai demult!ţ

=e altfel) pentru noile cunotin e pe care le f cea) adoptase un nume de împrumut)ţ ă sub care putea s ascund ) destul de uor) veritabila sa personalitate! C ciă ă ă factotum-ulprin ului de ?onzague murise) din punct de vedere al st rii civile) în aceeai sear i laţ ă ă

aceeai or ca i st pânul s u!ă ă ăinta plimb rii sale era locuin a contesei urore) în fa a c reia îi pl cea s stea) cuŢ ă ţ ţ ă ă ă oc#ii aprini de o flac r rea i cu buzele crispate de un zâmbet satanic!ă ă

, zând semnele de via ce reap reau în palat) mizerabilul se gândea c ) în curând)ă ţă ă ă moartea va p trunde în acea locuin ) f când-o iar i t cut i pustie!ă ţă ă ă ă ă

poi) în minte îi r s ri o idee! =e ce când va deveni bogat de ce s nuă ă ― ― ă cumpere el palatulB

=ucesa v duv ) retras pentru totdeauna în Lorraine) n-ar dori) desigur) nimică ă ă altceva decât s scape de un imobil care i-ar fi amintit doar întâmpl ri dureroase! i ceă ă pl cere ar sim i el) locuind acolo unde locuiser dumanii luiJ acolo unde amintirea lor vaă ţ ă fi mai vieJ acolo unde ar putea s evoce) neîncetat) memoria lor) pentru a-i insulta până ă i în mormânt! Ce încununare demn a r zbun rii saleA i tocmai revenea dintră ă ă -una din

plimb rile sale) gândindu-se cu o bucurie plin de r utate la felul în care ar s vâriă ă ă ă aceast ultim infamie) când îl întâlnise pe P#ilippe) a c rui uimitoare asem nare cuă ă ă ă tat l s u îl izbise imediat!ă ă

~ 235 ~



Paul Féval-fiul

6e tie cum a reuit s -l fac pe încrez torul tân r s -i istoriseasc povestea vie ii!ă ă ă ă ă ă ţCând r mase singur) sceleratul st tu o clip n ucit! Tocmai c p tase certitudinea că ă ă ă ă ă ă

tân rul era fiul contelui 9enri de LagardQre) acel copil pe care-l credea sub p mânt deă ă cincisprezece ani!

M=ar) în acest cazM) se întreb cu spaim ) Mînseamn c 5at#ilde m-a min it cuă ă ă ă ţ neruinareB L-a l sat pe micul conte s tr iasc A ;enorocitaA sta ar putea fi ruinaă ă ă ă noastr ) a amândurora! A ,reau s am imediat o e7plica ie cu ea) referitor la treabaă ă ţ aceasta!M

Prad unei neliniti cumplite) se gr bi s reia drumul spre 8arais!ă ă ăLa cap tul fund turii ce lungea una dintre fa adele laterale ale palatului ;e vers eraă ă ţ

un zid în care se afla o desc#idere) t iat deasupra unei fântâni comune) între gr dini iă ă ă inutilul drumeag!

Fund tura era destul de lung ) dar mai curând trist decât murdar ) c ci eraă ă ă ă ă umed ) rece i mai ales singuratic !ă ă

6cripetele pe care odinioar alunecase) desigur) frâng#ia acestei fântâni) acum înă mod vizibil abandonat ) era sus inut de dou bra e de fier care se curbau în form deă ţ ă ţ ă arc) reîntâlnindu-se la o în l ime de cinci sau ase picioare deasupra golului i careă ţ sus ineau un oblon de ste2ar ce p rea fi7) oamenii de la palat socotind prudent sţ ă ă

înc#id aceast ieire!ă ă=e fapt) fund tura avea un aspect destul de urât i pu ini vis tori ar fi ales-o ca locă ţ ă

de plimbare) pentru a g si acolo poezia! =ar) odat cu l sarea serii) ar fi trebuit s fiiă ă ă ă distrat sau foarte cura2os pentru a te aventura în ea) c ci) pe întuneric) drumeagulă

c p ta o înf iare rea i amenin toare!ă ă ăţ ţă5unul domn Peyrolles nu era nici cura2os) nici distrat ― departe de asta! Totui) deise înnoptase) intr f r ezitare i nu se opri decât în fa a pu ului!ă ă ă ţ ţ

colo) dup ce se asigurase c nici un nepoftit nu era destul de aproape pentru a-lă ă auzi) scoase din buzunar un obiect tare cu care b tu) pe bra ele de metal ruginit) treiă ţ lovituri ce r sunar în t cerea încon2ur toare!ă ă ă ă

=up aceea) se aez pe marginea fântânii) ateptând rezultatul ac iunii sale) careă ă ţ fusese) probabil) un semnal! i aa i era!

=in cauz c 5at#ilde era deseori re inut de îndatoririle sale pe lâng contes i)ă ă ţ ă ă ă ca urmare) nu putea s se duc s -i vad MtutoreleM decât la intervale rare) se stabiliseă ă ă ă

între ei conven ia ca) atunci când ar avea s -i fac o comunicare important ) s oţ ă ă ă ă previn în acel mod) zgomotul a2ungând uor pân la apartamentele ei) deoarece erauă ă

situate în partea din spate a palatului i) deci) nu prea departe de fântân !ă

~ 236 ~




Peyrolles mai tia i c dac pupila sa era ocupat lâng urore) în clipa în care ar fiă ă ă ă r sunat semnalul) camerista 5at#ildei o mec#er dibace) al c rei concurs p reaă ― ă ă ă asigurat trebuia s -l aud i s-o avertizeze pe st pâna sa!― ă ă ă

ezat pe bordura de piatr ) domnul de Peyrolles atept cu oarecare ner bdareă ă ă rezultatul c#em rii sale!ă

cesta nu se l s prea mult dorit! Curând) pietriul de pe cea mai apropiat alee aă ă ă gr dinii scâr âi sub picioarele unei persoane ce venea c tre fântâna!ă ţ ă

=ei recunoscuse pasul celei ce se apropia) b trânul se ridic ) pentru oriceă ă eventualitate!

c#eie fu introdus în încuietoarea oblonului de ste2ar) care nu era fi7) aa cum s-ăar fi putut crede! cesta scrâni) rotindu-se în balamalele ruginite) i domnioara deVendel ap ru de cealalt parte a marginii fântânii!ă ă

pelul MtutoreluiM s u o nelinitise c ci) potrivit conven iei lor) acesta nu trebuia s-oă ă ţ c#eme decât în împre2ur ri de mare urgen !ă ţă

Trecu cu îndr zneal peste golul fântânii) trase ua la loc i întreb cu glas optit!ă ă ă@ =ar ce se întâmpla) domnule de PeyrollesB@ F r numele acestaA ;u cu numele acesta aiciA opti b trânul! /u sunt ?iamă ă ă -

5attista) o rud dep rtat a mamei taleE s nu mai ui iEă ă ă ă ţ@ 6-a ivit) oare) un obstacol neprev zutB întreb din nou pupila vicleanului b trân!ă ă ă/a c uta) în acelai timp i cu totul inutil s citeasc pe tr s turileă ― ― ă ă ă ă

interlocutorului s u despre ce era vorba!ă=ac n-ar fi fost noaptea) c#ipul fostuluiă factotum i-ar fi m rit îngri2orarea! i maiă

palid decât de obicei) cu sprâncenele încruntate) încât aproape îi ascundeau pleoapele)avea) într-adev r) o înf iare pu in linititoare! =ar întunericul nu l sa s se vad nimică ăţ ţ ă ă ă din aceast e7presie sumbr !ă ă

@ Ce s-a întâmplat) 5at#ildeB replic ! " i voi spune! =oream s -mi povesteti cuă ţ ă e7actitate ultimele clipe ale micului conte P#ilippe de LagardQre!

La aceast cerere neateptat ) tân ra r mase descump nit !ă ă ă ă ă ă@ /i) bineA relu b rbatul) vorbind cu o voce cât mai sc zut i care tremura) nu-miă ă ă ă

po i satisface dorin aB Ceea ceţ ţ - i cer este totui foarte simplu!ţ@ i de ce dori i s v fac aceast relatareB sfâri prin a r spunde 5at#ilde) a c reiţ ă ă ă ă ă

tulburare cretea!@ Pur i simplu pentru a ti dac nu i-ai b tut 2oc de mine i dac acel copil esteă ţ ă ă

realmente mort i îngropat!

@ =ar nu v-am dat toate am nuntele cu putin asupra evenimentului) atunci cândă ţă a avut locB

~ 237 ~



Paul Féval-fiul

@ =a) mi-ai scris c#iar despre asta patru pagini mariE pe care am avut prostia s leă iau în serios!

@ ;u v în eleg) ripost 5at#ilde pe un ton plin de siguran ) c ci îi rec p taseă ţ ă ţă ă ă ă prezen a de spirit) gândindu-se c lui Peyrolles i-ar fi fost imposibil s tie adev rul!ţ ă ă ă

"ntr-adev r) cum ar fi putut s afleB Cu siguran ) nu de la negustorul de leacuriă ă ţă empirice) al c rui a2utor îl ceruse) deoarece acesta disp ruse de mult i nu se mai auziseă ă vorbindu-se despre el! =e altfel) acela nu-l cunotea pe Peyrolles i) c#iar dac l-ar fiă cunoscut) nu s-ar fi dus la 5ruges s -i povesteasc întâmplarea) având tot atâta interesă ă cât avea i ea s p streze t cerea!ă ă ă

i totui) de unde veneau b nuielile lui Peyrolles i de ce) dup ce pân acumă ă ― ă ― d duse o crezare total mor ii lui P#ilippe) se apuc ) deodat ) s-o pun la îndoial Bă ă ţ ă ă ă ă

,a fi primit) oare) o confiden de când sosise la ParisB =ar iar i) de la cineB /a nu-ţă ăi dezv luise secretul nici unui suflet pe lume!ă

@ ,reau s m fac în eles) relu Peyrolles cu glas re inut) pref cându-se c esteă ă ţ ă ţ ă ă calm i fi7ând-o pe 5at#ilde în oc#i!

@ sta i doresc) r spunse aceasta pe acelai ton i sus inându-i cu îndr zneală ţ ă ă privirea!

5 trânul t cu un timp) apoi) cu încetineal i ap sând pe fiecare cuvânt) spuse4ă ă ă ă@ cel copil) despre care m-ai asigurat cu obr znicie c l-ai f cut s piar ) a c ruiă ă ă ă ă ă

agonie mi-ai povestit-o cu lu7 de am nunteE acel copil) motenitor direct al familieiă LagardQre) am c p tat de curând certitudinea c este plin de via i de putere!ă ă ă ţă

@ 9aida-deA , bate i 2oc de mineBă ţ

@ "mi bat atât de pu in 2oc) replic Peyrolles) aproape izbucnind) c acum dou oreţ ă ă ă m aflam împreun cu el i îi vorbeam aa cum î i vorbesc ie!ă ă ţ ţ@ ,orbea i cu fiul contelui de LagardQreBţ@ 8ai încet) nefericiteAE C#iar cu el) î i spun!ţ@ 9aideA relu 5at#ilde) din ce în ce mai sigur c b trânul ignora totul i c trebuiaă ă ă ă ă

s fie vorba de o confuzie a sa! 9aide) s ne e7plic m serios! Pe ce v baza i afirma iileBă ă ă ă ţ ţ@ 8ai întâi) r spunde! L-ai omorât pe copilBă@ ;u v-am mai spus acest lucruB@ "mi 2uri c ai f cută ă -oBceste ultime fraze) întreb ri i r spunsuri) fuseser optite abia perceptibil!ă ă ă5at#ilde surâse) uor ironic!@ >n 2ur mânt între noiA La ce bunB replic ea!ă ă

@ #aA ,ezi) dai înapoiE@ 5a deloc! , afirm din nou c cel despre care vorbi i nu mai e7ist ! sta trebuieă ă ţ ă

s v fie de a2uns!ă ă

~ 238 ~




ccentul de sinceritate cu care pronun aceste cuvinte cl tin certitudinea luiţă ă ă Peyrolles!

@ =ar) continu tân ra) nu-mi spune i pe ce se spri2in b nuiala dumneavoastr !ă ă ţ ă ă ă@ 6e spri2in pe întâlnirea pe care tocmai am avut-o cu un tân r care seam n aaă ă ă ă

de mult cu cel laltE în fine) cu tat l) încât am crezut) pentru o clip ) c m aflu în fa aă ă ă ă ă ţ acestuia!

@ CumA i pentru o simpl asem nare face i s reînvie un copil mort acumă ă ţ ă cincisprezece aniBA

@ ;u) nu numai pentru o asem nare! m intrat în vorb cu acel tân r sub ună ă ă prete7t oarecare i am reuit s -l fac s -i povesteasc via a! =iferitele întâmpl ri dină ă ă ţ ă care aceasta este alc tuit m-au obligat s pun la îndoial afirma ia ta! cesteă ă ă ă ţ evenimente au multe potriviri cu cele petrecute cândvaJ atât de ciudate) încât pân la― ă o informare mai ampl îmi p strez convingerea! =e altfel) vei 2udeca singur !ă ― ă ă

i-i relat 5at#ildei faptele în leg tur cu P#ilippe!ă ă ă Tân ra îl ascult cu foarte mare aten ie i uimirea ei cretea pe m sur ce seă ă ţ ă ă

desf ura povestirea! Când a2unse la dezv luirea f cut de b trânii pescari tân rului)ă ă ă ă ă ă dup ce acesta) ascuns fiind în barc ) surprinsese secretul) adic atunci când i-au spus înă ă ă ce fel a2unsese în gri2a lor) într-o noapte de furtun ) uimirea 5at#ildei a2unse la culme i)ă f r s vrea) e7clam 4ă ă ă ă

@ ;u se poateA m fost asigurat cu toat t ria c se înecase) ca i omul care-lă ă ă ă întov r ea!ă ă

;u-i ieiser bine cuvintele de pe buze) c -i d du seama de m rturisirea pe care oă ă ă ă

con ineau! /ra retractarea complet a ceea ce sus inuse mereu4 anume) c omorâseţ ă ţ ă copilul cu propriile sale mâini!@ "n sfâritA e7clam victorios falsul ?iamă -5attista! adar) m rturisetiAăi pierzând orice pruden ) uitând în ce loc se aflau) url ) înaintând spre ea)ţă ă

amenin tor ca i cum ar fi vrut s-o zdrobeasc 4ţă ă@ #A 8izerabiloA

Tr s turile îi c p taser brusc o asemenea e7presie de furie) încât 5at#ilde) aiă ă ă ă ă ― c rei oc#i se obinuiser treptat cu întunericul în epenit de spaim ) nu putu face niciă ă ― ţ ă ă un pas înapoi i-i aplec ) instinctiv) capul) p rând c ateapt efectul amenin riiă ă ă ă ţă b trânului!ă

=ar) ridicându-i-l aproape imediat i #ot rât s întâmpine cu cura2 furtuna)ă ă ă r spunse4ă

@ /i) bine) daA 8 rturisesc acum c am salvat via a micu ului! "n ultima clip ) mi-aă ă ţ ţ ă lipsit cura2ul i n-am avut puterea s -l ucid pe acel nevinovat de care m legasem!ă ă

~ 239 ~



Paul Féval-fiul

@ #A 8izerabilaAE 8izerabilaA oc rî din nou Peyrolles) cu un glas ce cu greu îiă f cea loc printre din ii strâni de furie!ă ţ

@ Fie) mizerabil ) dac aa v place replic tân ra dar încercarea era preaă ă ă ― ă ă ― dur ! "n fiecare zi îl vedeam pe acel copil) m 2ucam împreun cu el i-i primeamă ă ă mângâierile! /ram) se poate spune) sora lui mai mare! Cum a fi putut s -i iau via aBă ţ

@ 9aA 9aA 9aA râse bat2ocoritor b trânul) care o f cuse s se dep rteze de fântâna)ă ă ă ă mergând) din precau ie) tocmai spre cap tul fund turii! sta esteE suntem sensibil Eţ ă ă ă avem inima duioas J de ce s facem vreun r u s rmanului micu B ;u este oare mai bineă ă ă ă ţ s pierdem o avereB 6igur c da! 6 fii bun i s rac) nu asta este întreaga noastră ă ă ă ă ambi ieBţ

poi) cu o ironie plin de r utate4ă ă@ =e altfel) tiu) drag 5at#ilde) cât de pu in î i place lu7ulJ cât de simple i ceă ţ ţ

pu in costisitoare î i sunt gusturile! Tot ceea ce î i doreti este c mila ceţ ţ ţ ă - i umpleţ sufletul pentru întreaga semin ie omeneasc i în special pentru copilai s poat fiţ ă ă ă practicat în voie! ceast m tase cu care eti îmbr cat ) bi2uteriile care te împodobesc)ă ă ă ă ă locuin a somptuoas ce te ad postete) toate acestea nu au nici o valoare în oc#ii t i! Laţ ă ă ă naibaA m fost) desigur) de o orbire f r perec#e) dac nu mi-am dat seama de asta! aă ă ă c vei p r si f r cel mai mic regret satinul i diamantele i te vei întoarce s locuieti laă ă ă ă ă ă 5ruges) unde vei putea medita în voie asupra avanta2elor pe care le ob ii de pe urmaţ unei sensibilit i bine în elese! 9ai) domnioar filantroap ) s ne preg timăţ ţ ă ă ă ă geamantanele i s plec m! /ste cel mai bun lucru ce ne r mâne de f cut!ă ă ă ă

@ =rag domnule de Peyrolles replic 5at#ilde) care nu fusese impresionată ― ă ă

peste m sur de aceste cuvinte spuse în b taie de 2oc i uita s -i dea interlocutoruluiă ă ă ă s u numele lui de împrumut v înela i cu des vârire!ă ― ă ţ ă@ 8 înelB fi curios s mi-o dovedeti! ?ândete-te numai) nebuno) c pentruă ă ă

tine nu mai poate fi vorba de motenire) deoarece în testament scrie4 M"n caz de moartea fiului meuM) iar acest fiu este viu) cât se poate de viu!

@ dev ratE i totui) este ca i cum ar fi mort) dac inem seama c trupulă ă ţ ă micu ului motenitor al contelui se odi#nete de ani îndelunga i în cimitirul 6aintţ ţ -80dardi c ) din punctul de vedere al legii) asta înseamn c P#ilippe nu mai e7ist ! =e altfel)ă ă ă ă dup cum v-a i m rturisit) acel tân r #abar nu are din ce familie se trage) i)ă ă ă bineîn eles) nici nu va ti vreodat ! "n loc s -l ucid) l-am f cut s dispar ) ceea ce) pentruţ ă ă ă ă ă noi) este absolut acelai lucru!

@ Pentru moment) poate) dar mai târziu) dac a2unge s descopere identitatea sa iă ă

dac îi revendic drepturileBă ă@ ,-a spus c ar avea vreo #ârtie) vreun document care l-ar putea a2uta în acestă

sensB

~ 24 ~




r spunsul! m cerut e7plica ii i mi s-a spus c ) la scurt timp dup întoarcerea lor de laă ţ ă ă Paris) de unde aduseser cu ei un copil ce le fusese dat în îngri2ire $aa declarau() o#nă ― so ul plecase într-o sear cu acel copil spre Portsmout# i) acolo) se îmbarcase pentruţ ― ă a-l duce pe copil nu se tie unde! =ar) în timpul nop ii) ca urmare a dezl n uirii uneiţ ă ţ furtuni însp imânt toare) vasul pe care se aflau cei doi c l tori pierise cu oameni cu tot!ă ă ă ă tirea despre aceast catastrof ) adus urgent lui 8argett) o r scolise într-atât pe biataă ă ă ă femeie) încât se poate spune c -i pierduse min ile! ;u înceta s geam i s seă ţ ă ă ă v ic reasc cât era ziua de lung repetând deseori4 M,a trebui s m duc la ParisE daEă ă ă ă ă ă m voi duce la ParisE m voi duce curândE s v d persoanaE M amenii credeau că ă ă ă ă vorbea despre mama copilului i au îndemnat-o s se duc s-o caute) aa cum îiă ă e7prima inten ia) pentru a-i spune ce nenorocire se ab tuse asupra ei! /vident) eu eramţ ă cea la care f cea aluzie) dei i-ar fi fost foarte greu s m g seasc ) deoarece îmiă ă ă ă ă p strasem masca atunci când m înf iasem ei i so ului s u) aa încât nu-mi cunoteaă ă ăţ ţ ă deloc tr s turile i nu avea nici o idee asupra adresei la care locuiam! "ntr-o bun zi)ă ă ă femeia a p r sit oraul) anun ând c se întoarce în Fran a! 6-o fi dus) cu adev rat) laă ă ţ ă ţ ă ParisB ;u mi-au putut spune cu certitudine) fiindc niciodat de atunci n-au mai v zut-oă ă ă i nimeni nu tia nimic ce se mai întâmplase cu ea! =in aceste informa ii) am trasţ concluzia c ) de data aceasta) P#ilippe murise de-a binelea! a încât) adineauri) cândă mi-a i spus c abordase pe coastele ;ormandiei) salvat) f r îndoial ) într-o barc aţ ă ă ă ă ă cor biei naufragiate) nu mi-am putut re ine e7clama ia care) sc pânduă ţ ţ ă -mi) v-a dezv luită subterfugiul meu! cum ti i tot atât cât mine înc#eie 5at#ilde i sunte i la curentţ ― ― ţ cu cele mai neînsemnate întâmpl ri ce s-au petrecut cândva!ă

@ sta nu m face s progresez cu nimic r spunse Peyrolles i nu înl tură ă ― ă ― ă ă pericolul ce planeaz asupra noastr !ă ă@ =ar de ce v înc p âna i s crede i în acest pericol replic domnioara deă ă ăţ ţ ă ţ ― ă

Vendel )― de vreme ce) aa cum v-am demonstrat) este cu totul imposibil ca tân rulă nostru s afle vreodat cine esteB ;u v-a afirmat c#iar el c nu posed nimic) absolută ă ă ă nimic) de natur s -l pun pe urmele adev ruluiBă ă ă ă

@ ;u mi-a spus c nu posed nimicJ nu mi-a vorbit despre nimic) ceea ce nu esteă ă acelai lucru!

@ 9aide) 2udeca i pu in4 dac ar fi avut în mâini cea mai mic dovad cu privire laţ ţ ă ă ă identitatea lui) nu s-ar fi f cut de2a cunoscutBă

@ /ste de presupus! =ar îmi reamintesc din povestirea lui un pasa2 care m intrig !ă ă 8 refer la partea în care era vorba de nite #ârtii) pe care acel o#n spunea c le areă ă

printre lucrurile lui i care) dup el) ar fi con inut numele de familie al lui P#ilippe! Ce felă ţ de #ârtii puteau fiB C ci nu te b nuiesc a fi atât de lipsit de minte încât s fi dat aceloră ă ă ă oameni un cât de mic act doveditor!

~ 243 ~



Paul Féval-fiul

@ , mai îndoi iB , repet c #abar nu aveau cine era copilul!ă ţ ă ă@ tunci) nu-mi e7plic ce înseamn asta!ă@ ;ici eu) se gr bi s r spund 5at#ilde) c reia i se îmbu2orar pu in obra2ii i care)ă ă ă ă ă ă ţ

în ciuda afirma iei sale) p ru) iar i) oarecum încurcat ! =e fapt) ad ug ea) asta nuţ ă ă ă ă ă trebuie s ne îngri2oreze deloc) deoarece nici una dintre #ârtiile acelea nu a putut fiă g sit ) cu toate c ut rile f cute!ă ă ă ă ă

@ dev rat! i ceea ce spuneam era numai pentru c treaba asta mi se p reaă ă ă destul de ciudat !ă

=up aceste cuvinte) o lung t cere se l s între tân ra femeie i b trân!ă ă ă ă ă ă ăPeyrolles c zuse pe gânduri! Cât despre 5at#ilde) ea se felicit în sinea ei pentru câtă ă

de uor ieise cu fa curat dintr-o convorbire al c rei început o f cuse s prevad oţă ă ă ă ă ă urmare furtunoas !ă

@ La ce v gândi iB îl întreb pe Peyrolles) dup un timp!ă ţ ă ă@ 8 gândesc) r spunse) c ) analizând bine totul) voi fi obligat s -mi iau niteă ă ă ă

m suri de precau ie fa de acest b iat!ă ţ ţă ă@ Ce m suri de precau ieBă ţ@ sta este treaba mea) nu trebuie s le tii!ă@ "ntr-adev r) proceda i aa cum crede i de cuviin ! ;umai c permite i-mi s vă ţ ţ ţă ă ţ ă ă

dau un sfat!@ Tu) un sfatA i care) m rogBă@ cela de a face astfel încât precau iile dumneavoastr s nu cumva s ac ionezeţ ă ă ă ţ

împotriva scopului nostru) adic s nu fie de natur a-i furniza lui P#ilippe vreun indiciuă ă ă

revelator!@ ;u) nu) nu- i fie team ) r spunse fostulţ ă ă factotum cu un zâmbet ce-ar fi f cut-o peă 5at#ilde s se cutremure) dac l-ar fi putut vedea!ă ă

"ntâlnirea celor doi complici nu mai avea motive s se prelungeasc i tân raă ă ă femeie se preg ti s se întoarc la palat!ă ă ă

"n clipa în care împingea oblonul fântânii lâng care reveniser ) Peyrolles o opri!ă ă@ Ia ascult ) îi sufl la urec#e) s nu cumva s - i treac prin cap) de data aceasta)ă ă ă ă ţ ă

s ai vreun acces de mil Aă ă@ La rândul meu) v voi r spunde4 nu v teme iA replic fata pe un ton aspru care-lă ă ă ţ ă

liniti pe scelerat!poi trecu peste marginea fântânii) p ind cu siguran peste # ul ce se c scaă ţă ă ă

dedesubt) înc#ise ua) i zgomotul pailor s i se pierdu) curând) în dep rtare!ă ă

m putut vedea c ) în timpul convorbirii ce tocmai avusese loc) ea se tulburase înă dou reprize diferite! i asta) pentru c nu m rturisise totul lui Peyrolles) i fiindc ) înă ă ă ă timpul demersurilor întreprinse de ea în cursul substituirii efigiei în locul corpului micului

~ 244 ~




conte) survenise o întâmplare nefericit care) pe moment) o f cuse s treac prină ă ă ă spaime cumplite!

Iat ce se petrecuse4ăCând se #ot râse s salveze copilul) vrând) totodat ) s lase s se cread că ă ă ă ă ă ă

murise) reuise s sustrag din biroul de scris al contesei urore diverse documenteă ă referitoare la el) astfel încât s nu mai r mân ) la palat) nici o amintire despre miculă ă ă conte! poi) pusese acele documente într-un portofel) pe care Peyrolles i-l d duseă

înaintea plec rii sale spre Paris!ăvusese inten ia s distrug documentele imediat dup dispari ia micu ului! Pentruţ ă ă ă ţ ţ

a nu c dea sub oc#ii nim nui) le p stra mereu asupra sa i le p zea cu cea mai mareă ă ă ă gri2 ! =ar) atunci când se întorsese de la englezi) care nu i-au fost disperarea i spaim )ă ă când a constatat c nu mai avea portofelul!ă

c utat peste tot în veminte) a scotocit) a întors pe dos buzunarele) dar în zadar4ă obiectul era bun pierdutE i documentele) odat cu el!ă

/ra) totui) foarte sigur c -l sim ise înc în roc#ie) la ieirea ei din palat! >nde s -iă ă ţ ă ă fi c zutBă

Poate la domnul 90louinB lerg într-acolo! cesta nu g sise nimic!ă ătunci) poate la familia 6mit#B "ntr-o clipit fu la locuin a lor! Tocmai plecaseră ţ ă!=ar) nu! ;u putea s fie la ei! i-ar fi dat) cu siguran ) seama!ă ţăeamintindu-i locurile pe unde trecuse) îi reveni în memorie c ) lâng bisericaă ă

6aint-Paul) trecuse peste un firior de ap care) la câ iva pai mai încolo) pierea într-oă ţ gur de canal!ă

"i mai aminti c ) în acel moment) stân2enit de cutia pe care o c ra i a c reiă ă ă ă greutate o obosea mult) îi ridicase cum putuse mai bine roc#ia) suflecându-i fustarepede i dezordonat!

"n mod clar) acolo îi c zuse portofelul! "n acest caz) nu trebuia s -i fac gri2i pentruă ă ă acea pierdere! biectul) luat de ap ) fusese dus) cu siguran ) pân la canal) iă ţă ă documentele pe care le con inea fuseser astfel distruse! /ra tot ceea ce-i dorea!ţ ă

a încât uitase cu totul aceast întâmplare) când Peyrolles i-o reamintise deodat )ă ă istorisindu-i povestea lui P#ilippe!

=ocumentele despre care vorbise) cu pu in înainte de a muri) omul care-l înso ea peţ ţ acesta) adic so ul lui 8argett) erau f r îndoial cele din portofelul) pe care) aaă ţ ― ă ă ă ― cum era nevoit acum s recunoasc ) le pierduse acas la 6mit#!ă ă ă ă

i) când i-a dat seama de aceasta) a resim it tulburarea despre care am vorbit iţ

care nu se împr tiase decât când aflase z d rnicia încerc rilor f cute pentru a leă ă ă ă ă reg si!ă

~ 245 ~



Paul Féval-fiul

Pentru înl n uirea faptelor ce vor urma) era necesar s facem cunoscute acesteă ţ ă detalii!

a cum o întiin ase pe 5at#ilde) Peyrolles lu Mm suri de precau ieM fa de tân r!ţ ă ă ţ ţă ăC#iar în acea zi) porni în c utarea lui Snauss) pe care nu-l pierduse deloc din vedereă

de la asasinatul contelui 9enri de LagardQre i despre care tia cam ce locurifrecventeaz !ă

a încât) vizitând câteva cârciumi r u famate) nu-i fu prea greu s pun din nouă ă ă mâna pe el!

6e tie cum l-a asmu it în urm rirea lui P#ilippe i care au fost consecin ele!ţ ă ţFiind acum cunoscute toate întâmpl rile anterioare întâlnirii) în Flandra) aă

principalelor noastre persona2e) vom relua povestirea din locul în care am l sat-o) adică ă de la reîntoarcerea la Paris a sergentului 5elle-Rp0e!

6fâritul volumului 6ergentul 5elle-Rp0e

~ 246 ~




Continuarea aventurilor va continua în urm torul volum din seria MLagardQreM4ă

=ucele de ;evers de Paul FQval-fiul

U U U

U U U

~ 247 ~



Paul Féval-fiul

/-boo< realizat dup 4 Paul F0val-fiul H 6ergentulă 5elle-Rp0e Fiul lui LagardQre /ditura4 /lis) 5ucureti) 1& $probabil(

Traducere4 8ariana 8illio ?rafic copert 4 driana Ioniă ă ţă I65;4 %DHKDKH&H* %DHKDKH'H

/di ie original 4 Paul F0val-fils Le 6ergeant 5elle-Rp0eţ ă ― Librairie Paul llendorf) Paris) 1DD

U U U

formatare unitar f cut deă ă ă 5lan<Cd! Pentru a fi eviden iat de alte format ri) fieţ ă ă -care volum va purta pe lâng numele fiierului i men iunea4 ]v! 5lan<Cd^! "n aceeaiă ţ formatare unitar mai pute i citi4ă ţ

6eria "Fracurile !ere"

Ciclul "Fracurile !ere III" $ciclul francez(4

Paul F0val H 1 8 nua de o elă ţPaul F0val H * Inim de elă ţPaul F0val H D Turnul CrimeiPaul F0val H &-' 6ecretul Fracurilor ;egre

Paul F0val H K "ng#i itorul de 6 biiţ ăPaul F0val H % Cavalerii TezauruluiPaul F0val H 5anda Cadet

~ 248 ~




Ciclul "Fracurile !ere II" $ciclul englez(4

Paul F0val H * 8isterele Londrei vol! 1Paul F0val H * 8isterele Londrei vol! *Paul F0val-fiul H & 5andi ii Londreiţ

6eria "#aar$%re"

#aar$%re I 6eria "Coco'atul"4

Paul F0val-fiul H 1 Tinere ea CocoatuluiţPaul F0val H * CocoatulPaul F0val-fiul H D Cavalcadele lui LagardQrePaul F0val-fiul H & 8ariZuitaPaul F0val-fiul H ' Triumful dragostei

#aar$%re II 6eria "Fiul lui #aar$%re"4

Paul F0val-fiul H K 6ergentul 5elle-Rp0e

"n preg tire4ă

Paul F0val-fiul H % =ucele de ;evers

U U U

~ 249 ~



Paul Féval-fiul

;ot 4ă =ac i-a pl cut formatarea i î i lipsete una sau mai multe c r i formatateă ţ ă ţ ă ţ unitar) le po i g si $cu ctrl_clic<-stânga(ţ ă aici!

Cronologie Ciclul "Fracurile !ere" de Paul F0val H tat l ` fiulă

II!

Le cycle italien ― ,este ;ere *-eCamorre4

1! 5el =emonio ]autre titre4 5eau =0mon^! $temps

d.action4 1K*'-1K''(

;u am informa ii dacţ ă s-a tip rit în limbaă român !ă

*! Les Compagnons du 6ilence $temps d.action41*D(4 H1vol! Les Compagnons du 6ilenceJ

H *vol! Prince Coriolani!


III!

Le cycle anglais ― 5lac< Coats ?reatFamily4

1! ean =iable! $temps d.action4 11%(;u am informa ii dacţ ă s-a tip rit în limbaă român !ă

*! Les 8ystQres de Londres $temps d.action4 1D-DK(4 H1 partie! Les ?entils#ommes de la nuitJ H* partie! La fille du penduJ HD partie! La grande FamilleJ

H& partie! Le 8arZuis de io-6anto!

*! 8isterele Londrei H* vol! de Paul F0val-tat lă

_ Les 8ystQres de Londres) $1-1) continu0par Paul F0val fils() $temps d.action4 1&(4

H ' partie! ?uerre l.ngleterreAJ H K partie! Le grain de sable^ ]UB O Les mours


~ 25 ~

http://sites.google.com/site/cartifree/bine-ai-venit

http://sites.google.com/site/cartifree/bine-ai-venit




Coper)ile originale' .............. ............... ............... .............. ............... ............... ............... ............... ........... ..... ...... ..... . 2(3

Paul Feval - Lagardere 6 - Sergentul Belle Epee

Documents

Transcript of Paul Feval - Lagardere 6 - Sergentul Belle Epee