UNTUI fA N4TIONA!A A OAROURI I .OI { OI ! ROI4ANtAlnatltutnl N.tb.rrl f.ntrq ptnoltt16 tl Po.l.(tldnr.Ed Avq,!lllol

EXAMENUL DE ABSOLVIRE AL INPPASes iunea no iembr ie - decembr ie 2011

Test de werificare a cr'rno$tintelor

Instructiuni de completare a chesdonarulul:

Chestionarul contine un numSr de 50 de intrebSri din materiile de examen: Organizarea gi exercltarea- profesiei de avocat, Drept civil, Drept procesual civil, Drept penal. Drept procesual penal, conform

Regulamentului privind organizarea gi desfSgurarea examenului de absolvire a LN.P.P.A.

Fiecdrei intreb6ri ii corespund trei variante de r5spuns din care una sau doui variante sunt corecte.

t. Tmpotriva avocatului X a fost depusi o pl6ngere la baroul al cirui membru este pentru o faptd ce constituie abateredisciplinarigrav6. Interdicgia de a exercita profesia de avocat pe o perioadd de o lun6:a) este o sancliune disciplinari ce poate fi aplicati avocatului X p6ni la judecarea definit ivd a cauzei, in caz de abatere evidentigi gravi;b) este o sancliune disciplinari pe durata cSreia avocatul X nu poate presta asisten!5 juridicS, dar este obligat si participe la

activit it i le hotirAte de consil iul baroului;c) este o sanctiune disciplinarS ce atrage pentru X nedemnitatea de a fi avocat.

2. Avocatul Y a fost ales deputat in Parlamentul Rominiei. in conformitate cu dispozil i i le aplicabile in materia exercit ir i i profesiei

de avocat:a) Y va fi suspendat din profesia de avocat pe motiv de incompatibil i tate;b) daci Y va fi suspendat din profesia de avocat in vederea exerciteri i funcfiei de demnitate publicS, perioada suspendSrii este

luatd in calcul la stabil irea vechimii in avocatur5, insS numai in conditi i le achit5ri i cotelor de contributie la Casa de Asiguriri a

Avocatiloqc) daci Y va fi suspendat din profesia de avocat in vederea exercit ir i i functiei de demnitate publicS, perioada suspenddrii este

luatS in calcul la stabil irea vechimii in avocaturS, f ir i ca Y si aibS obligalia de a a-chita cotele de contribulie la Casa de Asiguriri a

Avocali lor, avdnd in vedere cd numai un avocat cu drept de exercitare a profesiei este obligat si contribuie la constituirea

fondului Casei de Asiguriri a Avocafilor.

de examen. Solut ion6nd cererea, consi l iu l baroulu i :a) o va respinge, dacS incetarea calitSti i de judecitor a lui Z la respectiva instanti internationali a avut loc din motive

imputabile, indiferent de natura acestora;b) o va respinge, ?nsi numai daci incetarea calitS{ii de judecitor a lui Z la respectiva instanld internationali a avut loc din motive

imputabile de naturS sd aducd atingere demnit5fi i profesiei de avocat;c) o va respinge, ?ns6 numai dacd ?ncetarea calit i t i i de judecdtor aluiZla respectiva instanlS internationalS a avut loc ca urmare

a sivirsiri i rrnei ahateri disciplinare grave, sanctionate cu misura excluderii din profesie.

4. Clientul A intenlioneazi sd incheie contract de asistenlS juridicd cu o societate civild profesionali de avocati, avind ca obiect

consultanti juridici pe o perioad6 de 3luni. Respectiva fornri de exercitare a profesiei de avocat:

a) are obligalia de a menliona in contractul incheiat cu A numele avocatului/avocatilor ales/alegi sau acceptat/acceptati de client

si asigure serviciul Profesional;b) are obligalia de a menliona in contractul incheiat cu A acordarea sau, dupd caz, neacordarea dreptului de substituire;

c) are obligatria de a indeplini serviciul profesionalin baza contractului de asistenld juridici prin oricare din avocatii desemnati de

avocatul coordonator, f ird a se cere optiunea clientului.

S. Avocatul Y, ?n calitate de asociat al unei societSti civile profesionale de avocafi, dore$te sb achizil ioneze numirul total de p6rli

sociale ofertate in cadrul procedurii de cesiune a pSrli lor sociale. in acest caz, avocatul Y:

a) igi poate exercita dreptul de preempfiune in termen de 30 de zile de la primirea notif icdri i ofertei de cesiune;

b) va fi preferat ?n caz de concurs intre asociafi, in functie de prelul oferit;c) va putea achizif iona pSrfi le sociale proportional cu cotele pe care le define la capitalul social al respectivei societS]i civileprofesionale de avoca!i.

Test de verificare a cunostintelor - Sesiunea noiembrie - decembrie 2011 - GI Pagina 1

6. O societate profesionalS de avocali cu r5spundere l imitatS inscrisi in Baroul Bucuregti 5i-a stabil it sediul secundar in

circumscriplia Baroului Bragov. Avocali i membri ai formei de exercitare a profesiei de avocat mentionate care igi desfSgoari

activitatea la sediul secundar.sunt obligali:a) si achite taxa de inscriere, contribulia la bugetul Baroului Bragov, precum gi contribulia la fondul Casei de Asiguriri a

Avocali lor - f i l iala de pe l6ngi Baroul Bragov, separat de taxele 9i contributi i le datorate de acegtia la bugetul Baroului BucureSti

gi la f i l iala de pe l6ngi Baroul Bucure5ti a Casei de Asigurdri a Avocatilor;b) si achite taxa de inscriere qi contribulia la bugetul Baroului BraSov, separat de taxele 5i contribuli i le datorate de aceStia la

bugetul Baroului Bucuregti, precum gi contribulia la fondul Casei de Asiguriri a Avocagilor- f i l iala de pe l6ng5 Baroul Bucuregti;

c) s5 achite taxele 9i contribuli i le stabil ite pentru formarea bugetului Baroului Bragov, separat de taxele 5i contribufi i le datorate

de acegtia la bugetul Baroului Bucuregti, precum gi contribulia la fondul Casei de Asiguriri a Avocatilor - f i l iala de pe l6ngi

Baroul Brasov, separat de contributia datorati la fondul Casei de Asigurdri a Avocatilor - f i l iala de pe 16ngd Baroul Bucuretti.

7. Avocatul X, in calitate de coordonator al unei societeli profesionale cu rispundere l imitati:a) poateinstrdina bunuri ale societdli i profesionale cu rdspundere l imitate nqmai cu autorizarea prealabil i a asociati lor;

b) poate instri ina bunuri ale societSfi i profesionale cu rispundere l imitati fdri a fi necesard autorizarea prealabilS a asociati lor,

- daci asociafi i f ixeazd un plafon maximal al valori i bunurilor ce pot f i instrSinate de cdtre avocatul coordonator, f ir i insi ca

aceasti valoare si poati depSgi 10% din valoarea capitalului social;c) poate instrSina bunuri ale societdfi i profesionale cu respundere l imitati numai cu autorizarea prealabil5 a asociali lor, fdri ca

valoarea acestor bunuri sd poatS depigi LO% din valoarea capitalului social.

mod concertat, prin oferte trucate, la concursuri de oferte organizate pentru achizif ionarea de servicii profesionale avocafiale.

Sancfiunea disciplinari ce va fi aplicatd avocatului Z:a) este interdicfia de a exercita profesia de avocat pe o perioadd de un an;

b) este excluderea din profesia de avocat;c) se va stabil i in urma soluliondrii actiunii disciplinare.

9. W, ?n calitate de avocat care gi-a oblinut calif icarea profesionald in Confederatria ElvelianS, doregte sd profesezein Rom6nia sub

tit lul profesional din statul membru de origine. Av6nd in vedere statutul seu, W:

a) va putea desfigura in Rom6nia aceleagi activitSli profesionale ca gi avocali i care profeseaz5 sub tit lul profesional obtinut in

RomSnia, va putea acorda asistenli juridicS gi va putea reprezenta persoane fizice sau persoane juridice in fatra instanfelor

rom6ne, referitor la dreptul statului membru de origine, dreptul comunitar, dreptul internafional, precum 9i dreptul romanesc,

cu respectarea reguli lor de proceduri aplicabile in fata instantelor romane;

b) va avea obligalia de a susline un examen de verif icare a cunogtinJelor de drept romAnesc ai de l imbi rom6ni organizat de

U.N.B.R., pentru a putea acorda consultanti juridici privind dreptul rominesc;

c) nu va putea pune concluzii orale sau scrise in fafa instanlelor judecStoregU 9i a celorlalte organe jurisdictionale 5i judiciare

romane, cu excepJia celor de arbitraj international.

1g1 nvoCitul D a formulat contestatie ?mpotriva deciziei Consil iului Baroului Argeg prin care avocatul E a fost numit coordonator al

serviciului de asistenli judiciard la sediul instanlei judec6toregti din localitatea P. Petentul solicit i desfi inlarea deciziei cu

motivarea ci avocatul E nu are sediul profesional in ldcalitatea P. gi face naveta din alt i localitate. Competenfa de solufionare a

contestaf iei aparf i ne:a) consi l iu lu i Baroulu i Arget ;b) departamentului de coordonare a asistenfei judiciare din cadrul U.N.B.R.;

c) consilierului coordonator al serviciului de asistenti iudiciari din cadrul Baroului

11. La 1 iri ie ZOOZ P incheie cu S un act autentic de vdnzare-cumpdrare prin care i i propune s5-i v6ndi f ictiv un autoturism, doar

pentru a nu figura cu acel bun in declaralia de avere, pe care potrivit legii, trebuia si o depuna anual. Ulterior, S nu a restituit

bunul lui P conform inlelegerii, ci l-a v6ndut lul T. La 1 august 2010 actul de v5nzare-cumplrare dintre P 5i 5 este anulat pentru

frauda la lege.pe baza principiului potrivit cu care anularea actului inil ial duce gi la anularea actului subsecvent, P l-a chemat in judecatd pe T la

o siptim6nS dupi ce hotirdrea de anularea a primului contract a rdmas irevocabild, pentru anularea celui de-al doilea contract

de v6nzare-cumpirare.T se poate ap5ra In proccs invocind:a) prescriplia extinctiv5, intrucit au trecut mai mult de trei ani de la data incheieri i primului act de vanzare, astfel inc6t orice act

subsecvent nu poate fi anulat dec6t?n acest termen;b) faptul ci principiul desfi inlir i i actului inil ial duce la anularea actului subsecvent este un efect specific doar cazurilor de

nulitate relativi, nu gi a celor de nulitate absolutS, a$a cum este cazul in speli;

c) faptul ci el este dob6nditor de buni credin!5 gi ci posesia bunurilor mobile echivaleazi cu ins55i dob6ndirea dreptului de

proprietate.

12. A*steb"nef ic iaru l unei promis iuni dev6nzare-cumpirareaunui imobi l s i tuat inBucure$t i , incheiatSinmart ie2005gi deladata

incheieri i actului, promitentul cumpiritor este in posesia imobilului. intruc6t promitentul v6nzitor - B. - degi notif icat, nu s-a

prezentat la notar in vederea incheieri i contractului de vdnzare-cumpirare in forma autentici, promitentul cumpiritor a

promovat o acliune prin care a solicitat obligarea p6ritului la incheierea contractului in formi autentici sau in caz contrar,

Test de verificore a cunogtinlelor - Sesiunea noiembrie - decembrie 2071 - Gl Pagina 2

instan[a s; pronunle o hotir6re care si ! in; loc de contract de vSnzare-cumpSrare. Actiunea a fost promovati in decembrie

20LO.B. s-a opus admiteri i acJiunii invoc6nd prescriplia dreptului la aciiune in termenul general de prescriptie de 3 ani, conform art' 3

din Decretul nr. L67/L958 privitor la prescripfia extinctiva.

in calitate de avocat a lui A. - promitentul cumpAr6tor - invocali:

a) imprescriptibil i tatea dreptului la ac{iune;b) faptul posesiei, cu acordul promitentului v6nzitor, ceea ce echivaleazi cu o recunoa$tere a dreptului pretins in sensul art.

16 f itera a) din Decretul nr. !67 /L958;c) int cursului prescripfiei prin etins.

f f i e c a t 5 p e s p e n t r u c 5 p r i n h o t d r 6 r e a c e s e v a p r o n u n t a s e s e c o n S t a t e c o n f o r m p r e v e d e r i | o r a r t . | | | | i t . ( a ) d i nLegea nr. t6g/Lgg7 pentru modificarea gi completarea legii fondului funciar nr. 18/L991, nulitatea absoluti a tit lului de

proprietate emis pe numele acestuia din urmi intruc6t poate face dovada ci el era persoana neindreptafit i conform legii, la

reconstituirea dreptului de proprietate'

S se poate apira in Proces invocSnd:a) faptul ci au trecut mai mult de 3 ani de la data emiteri i t i t lului a cdrui anulare se cere, astfel ca actiunea e prescrisi;

' b) faptul cd aceasti acliune nu putea fi introdusi dec6t de primar in calitate de pregedinte al Comisiei locale de aplicare a legii

fondului funciar;c) faptul ci p nu a ficut in termenul prevSzut de lege, cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, astfel ci el este o

care nu justif ici un interes legitim in unei astfel de actiuni.

@ntruc5pr inhotarareacesevapronun!as6f ierezolv i tcontractu|deprestar iserv ic i i in terveni t in t repi4i, ca urmare a neexecutiri i culpabile a obligali i lor contractuale pe care gi le-a asumat S. Totodat6 P cere instantei gi obligarea

iui i ta plata dob6nzii legale, raportatd la suma ce a fost evaluati de P ca prejudiciu suferit in urma neexecutiri i de citre S a

obligati i lor contractuale.Dobdnda legalS va fi datoratd:

a) de la data solicitari i ei prin cererea de chemare in judecata;

b) de la data incheieri i contractului de prestari servicii dintre P. gi S., chiar daca nu s-a prevazut conventional o astfel de

dobanda;c) poate fi inlocuita cu penalitati platite pe zi de intarziere, chiar daca in, contract_nu. s-a sjip"ulat o claYz?.pen.al-a.

15. La drta d" 1 ianuarie ZO1O, A. introduce acliune in justif ie impotriva lui B. solicitAnd restituirea unor tablouri. ln fapt, la data de 1

ianuarie ZOO1, C. posesorul neproprietar al unui apartament i l vAnduse lui B. care, cu buni-credinti intrase in posesia

apartamentului in care, printre alte bunuri mobile, se gdseau gi tablourile in l i t igiu care erau incastrate definit iv in perefi i

apartamentului. in urma admiteri i acliunii in revendicare imobil iari intentati de A. cu privire la apartament s-a dispus restituirea

imobilului. Dat f i ind refuzul lui B. de a restitui tablourile odat5 cu apartamentul, A. a introdus acfiunea de fa1i. Ce solulie

pronunli instanta:a) va admite acliunea in revendicare mobil iari gi i l va obliga pe B. la restituirea tablourilor deoarece B. este de rea-credin!5

din momentulin care a cunoscut ci adeviratul proprietar al apartamentului este in realitate A.;

b) va respinge acliunea in revendicare mobil iari pe motiv c5 B. este un terf dob6nditor de buni-credinfd care, prin

intSmpinare, a invocat prevederile art. 1909 alin' (1) Cod Civil;

c) va admite acfiunea ?n revendicare mobil iari 9i i l va obliga pe B. la restituirea tablourilor deoarece art. 1909 alin. (1) Cod Civil

bunur i lor corporale mobi le deveni te imobi le pr in

n t r u c 5 p e c a | e a a c ! i u n i i o b l i c e , s i f i e r e a d u s i n p a t r i m o n i u | | u i T . u n a u t o t u r i s m p e c a r e a c e s t a i |

imprumutase cu un an in urma lui S., iar acesta din urmi refuzd restituirea de buna voie. in urma admiteri i actiunii lui P., la o

cvcntuali cxecutare Eilitd acesta:a) se va lndestula cu priorrLate clin virrzarea autoturismulul, fa!6 de cellalti creditori clrirogrufari;

b) va suporta concursul tuturor celorlalJi creditori chirografari;c) nu se va putea indestula din vdnzarea bunului scos la l icitatie publicd dec6t daci in procesul intentat pe calea acliunii oblice lui

S. l-a chemat tn judecati pentru opozabil itate Si pe T, in calitatea sa de debitor.

f f i e s . s i p e T . p e n t r u c a p r i n h o t a r a r e a c e S e V a p r o n u n t a p e c a | e a a c ! i u n i i p a u | i e n e , s i f i e a n u | a t a c t u | d edonalie intervenit intre acegtia din urma intrucdt el este incheiat in frauda intereselor sale, f icut cu intenJia viditS ca in

patrimoniul lui S., care este debitorul s5u, si se produci o stare de insolvabil itate. Ca urmare a admiteri i acliunii pauliene:

a) actul de donalie intervenit intre T. si 5. va fi inopozabil lui P.;

b) actul de donalie va fi anulat, pirl i le f i ind repuse in situatia anterioarS;

c) hotir6rea pronunlati ca urmare a admiteri i acliunii pauliene va putea fi invocati de terfi i , creditori chirografari ai lui S, chiar

dacd acegtia nu au participat la proces.

Test de verificare o cuno5tinlelor - Sesiunea noiembrie - decembrie 2077 - GI Pagina 3

18. P. in calitate de asigurat l-a chemat in judecatS pe S. in calitate de asiguritor, pentru a-l obliga la plata sumei de 10.000 lei ce

reprezinti prejudiciul suferit de el, ca urmare a producerii cazului asigurat gi anume acela al dispari{iei unor bunuri ale

asiguratulr.t i in cazul asigur5rii de rispundere civilS.Asiguratul mentioneaz5 in acfiune ci s-a ?nteles cu asiguritorul in privlnla plif i i indemnizatriei de asigurare dac6 se va produce

cazul asigurat, adici dispari! ia bunurilor, dar ci pAni seincheie polita de asigurare in formi scrisS, deja cazul asigurats-a produs.

Avind in vedere ci in dreptul nostru contractul de asigurare este un contract consensual, P. solicit i instanlei obligarea lui S. laplata indemniza{iei de asigurare. Asiguritorul se va apira in proces invoc6nd:a) inexistenla formei scrise a contractului deasigurare, chiardaci aceasta este ceruti doarad probationem;

b) introducerea in cauzi a tertului care a provocat disparit ia bunului;c) negli jenla asiguratului care a favorizat disparit ia bunurilor asigurate gi care i l exonereaz5 de rispundere pe asigurator.

19. Actiunea in impirlealS judiciarS:

a) este imprescriptibil i sub aspect exctinctiv;b) nu trebuie introdusi fa!5 de toli mostenitori i, acegtia putand solicita ulterior un supliment de partaj;

c) partajuljudiciar este condil ionat de incercarea prealabilS a copartajanti lor de a sista starea de indiviziune pe cale amiabil i.

20. X, solul lui A., a decedat ?n 1980, f5ri descendenli. Y, mama lui X, a decedatin anul 1985. A., in calitate de sotie supraviefuitoare

a chematin judecati pe C., verigoara sotului ei decedat, pentru a se anula testamentul autentic prin care Y (mama defunctului ei

sot) a l isat lui C. intreaga sa avere. ?n subsidar A.A. a solicitat reducfiunea acestei l iberalitd]i in l imitele rezervei legale 9iatribuirea a%din averea testatoarei pe motiv c5 e singura mottenitoare legali a acesteia, ca solie rezervatar6 a unicului f iu. in

aceasti situalie, care sunt solufi i le corecte ce le poate decide instanfa de judecatd:

a) admite acfiunea pe motiv ci A.A. are capacitate succesora16, venind la mogtenirea lui Y prin reprezentare.

b) respinge acliunea pe motiv ci X nu are capacitate succesoral6, intrucit a predecedat mamei sale.c) respinge acliunea pe motiv ci A.A. nu are interes si solicite anularea testamentului, ea nefi ind nici mogtenitor legal, nici

rezervatar.

ZL. Reclamantul - cumpiritor R a chemat in judecati pe p6rAtul - v6nzdtor P pentru ca acesta din urmi si-i predea reclamantului

pagnic pi necondil ionat posesia gi folosinla l inigtita a imobilului vdndut. La v6nzare, pAr6tul a fost reprezentat de procuratorul S,

pe baza unei procuri speciale prin care reprezentantul convenfional era mandatat si faci demersurile administrative necesare

oblinerii actelor de studii ale p54ii reprezentate. in paralel cu acest proces, instanfa competentS a fost sesizatS cu un al doilea

dosar intre aceleagi p6rli prin care p6r6tul v6nzitor din primul proces a cheamat in judecati pe reclamantul cumpiritor din

primul proces pentru ca instanla si dispuni anularea contractului de vAnzare-cumpirare gi repunerea pirt i lor in situalia

anterioari. lnstanlele procedeazi corect dacS:

a) fiecare instanld continui si judece cauzele cu care au fost investite seiiarat gi independent, f iecare pronunlOnd propria

hotSrSre in cele doua dosare;

b) prima instanli suspendd judecarea procesului p6ni la solulionarea irevocabilS a dosarului cu care a fost sesizati a doua

instan!5, in care se cere anularea contractului, motivindu-se in ?ncheierea de suspendare cd solulia ce se va pronunta in dosarul

de anulare a contractu lu i determind g i so lu l ia d in pr imul dosar in obl igal ia de a face;

c) dupi pronunlarea soluliei din dosarul al doilea, la cererea pirt i i interesate, se va repune pe rol primul proces 5i se va

pronunta o solulie conformd cu hoti16rea din dosarul anterior (anularea contractului).

22. La data de 1 april ie 2011, reclamantul R a introdus o acliune tn revendicare arit6nd ci a cumpdrat prin contract autentic

imobilul revendicat in 10 martie 2006. Dupi prima zi de infSligare, pAr6tul P invocd exceptia de autoritate de lucru judecat,

solicitf ind respingerea actiunii. PArAtul aratd cd acclcagi pdrli s au mai judecat intr-un proces in revendicare pentru acela$i

imobil, actiunea fi ind respinsS irevocabil la l februarie 2009.

lnstanta va d isPune:a) respinge exceplia 9i continud judecata, deoarece exceplia nu a fost invocati prin intAmpinare sau cel mai t6rziu la prima zi de

?nfSfigare;

b) admite exceplia, constati autoritatea de lucru judecat gi in acest temei respinge acfiunea;

c)respinge exceplia, constat6nd cd in primul proces reclamant a fost autorul reclamantului din dosarul ulterior.

23. Calea proceduralS previzutd de lege la dispozil ia reclamantului in situatia in

solulionarea unei cerere sau unui capit de cerere, este:

a) apelul;

b) revizuirea, dupd ce hotdrdrea devine definit iv6;

c) cererea de completare a dispozitivului hotd16rii.

care prin hotir6rea primei instante a fost omisd

Test de verificore o cunostinlelor - Sesiunea noiembrie - decembrie 2077 - Gl Pagina 4

24. Pentru ca actul nou invocat in revizuire si poati duce la admiterea revizuiri i este necesari intrunirea urmitoarelor conditi icumulat ive:

a) actul nou si f i existat pe perioada procesului a cirui hotirSre se revizuiegte 9i actul si f i fost ascuns de partea potrivnicS;

b) actul nou si f i existatin materialitatea lui pe perioada primului proces gi si f i avut un caracter public care s5-l f i f icut accesibiloricSrei persoane interesate;

c) actul si f i existat in materialitatea lui in perioada primului proces, s5 fi fost ascuns de intimat, impiedic6ndu-l in mod obiectivpe revizuent si intre in posesia lui 5i actul nou si f ie suficient de concludent pentru a putea schimba solulia pronunlati inhotdrirea a cirei revizuire se cere.

25. Prin sentinta pronunJati de Judecitoria Timigoara, s-a admis acliunea civilS inaintati de reclamantul R ?mpotriva pirAtului P,acesta din urmi fi ind obligat la a-i plit i reclamantului suma de 150.000 lei, cu tit lu de pretr. impotriva acestei sentinte, pdritul adeclarat apel, formulSnd crit ici cu privire la soluJionarea in fond a cauzei, solicit6nd schimbarea sentintrei in sensul respingeriiactiunii ca nefondati. Intimatul R nu a depus int6mpinare. La prima zi de inf5|igare in apel, instanla a pus din oficiu in disculiapirl i lorfaptul ci minuta scris5 dupi deliberare de citre judecitorul primei instante a rdmas, din eroare, nesemnatl de acesta.

_ Fa15 de aceasti imprejurare, in fata instantei de apel, in calitate de avocat al apelantului, veli putea solicita in conformitate culegea:a) admiterea apelului, desfi intarea sentinfei gi va trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instantd, apreciind ci, urmare anesemniri i minutei, nu existi certitudinea cd fondul cauzei a fost cerceta!b) admiterea apelului, anularea hotir6ri i atacate gi retinerea procesului spre judecare considerdnd c5, fagi de dispozil i i le legii,nu este posibild desfi intarea cu trimitere spre rejudecare;c) admiterea apelului, anularea ?n parte a sentintei Si retinerea procesului spre judecare, motivAnd ci anularea in parte asentintei este justif icatd de faptul ci doar minuta nu a fost semnati de judecitor, iar nu si hotirSrea redactatS in temeiul ei.

26. La primul termen de judecati f ixat dupd casarea cu trimitere ca urmare a admiteri i recursului declarat in cauzi, reclamantul R adepus o cerere prin care a solicitat instanlei ca pe lAngi cererea in obligarea p6r6tului la predarea unui bun mobil formulatiinit ial sd dispun6 si anularea unui contract de vinzare-cumpErare incheiat intre el si pir$tul P.P6ritul P a solicitat instanlei si constate cd cererea de completare a acliunii este tardiv5. in replicS, reclamantul a aritat ci seafl i la prima zi de infit igare dupi ce cauza a fost trimisd spre rejudecare de citre instanta de recurs deoarece instanlele de fondau ficut o gre5ita aplicare a legii gi pentru ci solutionarea cauzei impunea administrarea unor probe noi, astfel ci in aplicareaprevederilor art. I32 alin. (1) C. pr. civ. are dreptul si-si intregeascS cererea de chemarein judecati.Prima instanfi:a) va constata tardivitatea cererii de completare, deoarece in rejudecare dupi casare cadrul procesual nu putea fi, in cauzi,modificat in sensul solicitat de reclamant;b) va respinge exceptia invocati de p6rit, apreciind ci dispozifi i le art. 132 atin.(1) C.pr.civ. nu disting dupi cum cererea decompletare sau de modificare a fost f icutd in primul ciclu procesual sau in re.iudecare dupi casare;c) va respinge exceplia invocati de p6rAt, apreciind cd acesta nu are interes si o invoce cStd vreme cererea in anulareacontractului poate fi introdusi de citre reclamant si pe cale separatS, pornindu-se un nou proces.

27. Reclamantul R, domic i l ia t in Bragov, a chemat in judecat i laJudecStor ia Bragov pe p6rStu l P, domic i l ia t in munic ip iu l Constanla,sol ic i tdnd a se d ispune rezolut iunea antecontractu lu i de vAnzare-cumpdrare a unui teren s i tuat in munic ip iu l Bragov.Judecitoria Brasov, apreciind cd sunt incidente dispoziti i le art.5 C. pr. civ., a invocat din oficiu exceptia necompetentei saleteritoriale, declirrAndu-si corttpetenta in favoarea JudecSLoriei Constanl"a. La rSndul ei, Judecituria Cr:nstanta si-a cleclirratcompetenta in favoarea Judecitoriei BraSov, aritAnd ci intrucdt aeliunea reclamantului este una real6, este competentiInstanla de la locul s i tu i r i i in t r :b i lu lu i , confornr preveder i lo l arL. 13 C. pr . c iv . Nisc i r rdu-se dsLfe l u l l corr f l ie t r regat iv c lecompetentS, Judecitoria Constanta a trimis dosarul cauzei la inalta Curte de Casalie si Justi l ie pentru a se stabil i instantacompetentd.Fat i de s i tuat ia procesualS d in spetd, in opin ia dvs:a) este competenti Judecdtoria Bragov, ca instanti ?n a cirei circumscripfie se aflS situat imobilul, conform art. 13 C.pr.civ.;b) este competentd Judecitoria Constanla, f i ind irelevantd apirarea reclamantului potrivit cdreia JudecStoria Bragov nu puteainvoca din oficiu exceptia necompetentei sale teritoriale deoarece este una relativd;c) este competenta Judecitoria Bragov, deoarece pdr6tul nu a invocat prin ?nt6mpinare necompetenta acestei instante si nu asolicitat declinarea in favoarea judecStoriei Constanta, in raza teritoriala a cdreia igi are domicil iul.

28. Cererea pSr6tului de a se constata perimarea cererii de chemare in judecatd :a) se poate ridica ?n orice f azd a pricinii ;b) nu influentreze soarta cererii reconventionale, care se va judeca in continuare;c) se va admite chiar daci, dupi ult ima zi a termenului de perimare, darinainte de inregistrarea cererii de constatare a perimiri i,reclamantul a efectuat un act intrerupStor de perimare;

Test de verificore o cunogtinlelor - Sesiunea noiembrie - decembrie 2011- GI Pagina 5

29. Intervine decider:ea in cazul in care:a) pAr6tul invoci dupi prima zi de infi l igare necompetenta materiala a instanlei;b) P6r6tul invoci dupd prima zi de infSligare excepfia l ipsei calitdti i de reprezentant a celui care a semnat si a depuscererea dechemare in judecat i ?n numele rec lamantulu i ;c) Cererea de ar5tare a titularului dreptului este formulati dupd prima zi de infdtiSare, darinainte de inchiderea dezbaterilor.

l(). Tribunalul este competent si judece:

a) in prima instanti, actiunea in revendicare prin care se invocS faptul ci, inainte de intrarea in vigoare a Legii nr.33/1994 privindexproprierea pentru uti l i tate publicS, terenul a fost nelegal expropriat, indiferent de valoarea imobilului in cauza;b) cererea de anulare a unui contract de vdnzare - cumpirare, avind ca obiect un imobil in valoare de 600.000 lei, chiar daci nus-a solicitat qi repunerea pdrli lor in situatia anterioarS.c) cererea de partaj succesoral, atunci c6nd valoarea masei succesorale este 790.000 lei ( RON ).

31. ?n fapt, X i-a promis funclionarului public Y ci, dacd va indeplini in mod corespunz5tor un act privitor la indatoriri le de serviciu, i i

va pl5ti suma de 500 de Euro, oferti pe care Y nu a respins-o. Avdnd in vede"re ci Y s-a tinut de promisiune, dupd ces-a convins

de acest lucru, X i-a dat lui Y suma de 500 de Euro. Fapta comisi de Y constituie infracfiunea de:'

a) abuz in serviciu;

b) luare de mi t6;

c) primire de foloase necuvenite.

32. in fapt, inculpali i X, Y, Z se aflau ?ntr-o l ivadd din care sustrigeau produse pomicole. Fiind surprin5i de un agent de polit ie gi doipaznici, inculpali i inarmati cu furci gi b6te au ?ncercat si-gi asigure sciparea cu produsele sustrase, dar agentul de poli l ie aincercat s5-i opreasci sco!6nd pistolul din dotare. in acel moment inculpatul Z a lovit agentul de poli{ie peste m6na inarmatd, iarurmare acestei lovituri pistolul s-a descSrcat, produc6nd moartea unuia dintre paznici. Inculpatul va fi tras la rispundere pentru :a) infractiunea de tSlhdrie prev. de art. 211 al. 2' l i t. a C.pen. gi ucidere din culpi prev. de art. 178 C.pen., in concurs;b) infracliunea de tSlhirie prev. de art.2\I al. 21 l it. a gi al. 3 C.pen. gi ultraj prev. de art. 239 al. 2 gi 5 C.pen., in concurs;c) infracliunea de ti lhE rie prev. de art. 21I a l. 21 l it. a C.pen., ucidere din culpi prev. de art. 178 C. pen. gi ultraj prev. de a rt. 239al. 2 gi 5 C.pen., in concurs.

g3. in fapt, inculpatul X a fost trimis in judecatd pentru sivArgirea infraciiunii de lovituri cauzatoare de moarte prev. de art. 183C.pen. S-a retinut c5 mai multi prieteni l-au informat cd sofia sa a fost vdzuti in repetate rinduri in ipostaze compromititoare cuvictima Y. int6lnindu-se cu victima inculpatul a intrebat-o daci este adevirat ce auzise, moment in care victima a reaclionatviolent, injur6nd 9i lovind inculpatul cu pumnul in faJi. Inculpatul, ?n aceasti situatie, a lovit victima cu pumnul in fa[i, aceasta ac5zut 9i s-a lovit cu capul de bordura trotuarului, survenind decesul acesteia. lnstantra a condamnat inculpatul cu retinerea art.73 l i t . b C.pen. la 3 ani inchisoare.a) pedeapsa aplicati este nelegalS deoarece nu puteau fi retinute dispoziti i le art. 73 l it. b C.pen. deoarece intAlnirea dintreinculpat gi victimi nu a avut loc imediat dupi informalii le primite de la prieteni, astfel ci nu se poate retine tulburarea sauemotia;b) pedeapsa aplicati este legalS deoarece prin retinerea de circumstantre atenuante a fost coborAtd nu mai jos de 1an;c) pedeapsa aplicati este nelegali deoarece in cazul infractiunilor siv6rgite cu intentie care au avut ca urmare moartea uneipersoane, prin relinerea de circumstante atenuante, pedeapsa nu poate fi coborAti decit cel mult o treime din minimulspecial.

34. in fapt, inculpatul X, afl6ndu-se la volanul unui autoturism, din neatenlie, a lovit, cu partea dreapt6 a autovehiculului pe care-l

conducea, un pieton care circula regulamentar. in urma impactului, pietonul a suferit o rupturd de l igamente la piciorul drept,

pentru a cirei vindecare erau necesare 65 zile de ingrij ir i medicale. Dupi eveniment, inculpatul a transportat victima spre cel

mai apropiat spital, ins5, in drumul spre spital, la o intersectie semaforizati, un conductor auto care venea din partea dreaptd,

nerespect6nd semnificalia culori i rogii a semaforului, a lovit autovehiculul condus de incr"rlpat. in urma impar:ttt l tr i, pietnnrrl

accidentat a decedat pe loc. in aceste condi!i i , fapta inculpatului X:

a) constituie infrac{iunea de v5tdmare corporald din culpd;

b) nu constituie infracliune, deoarece lipsegte pl6ngerea prealabilS;

c) constituie infractiunea de ucidere din culp5, deoarece prin negli jenta sa a determinat moartea victimei.

35. ?n fapt, condamnatul X a formulat cerere de reabil itare, pe care prima instanli a respins-o ca nefondati. Pentru a pronunta

aceasti solulie, instanta a relinut cA nu este indeplinit i condil ia achitir i i despdgubiri lor civile, la plata cdrora inculpatul a fost

obligat fa!5 de partea civil i , deoarece simpla implinire a termenului de prescriptie a dreptului de a cere executarea sil i t i nu

echivaleazi cu renunJarea pirt i i civi le la despSgubiri. Fati de aceastS situalie, instanta:

a) a procedat legal, deoarece nu se poate pune semnul egalit i t i i intre renuntarea la despigubiri 9i implinirea termenului

prescripliei dreptului de a cere executarea sil i tS;

b) nu a procedat legal, intruc6t incidenta prescriptiei executdrii si l i te are ca fundament tocmai prezumtia de renuntare la

Test de verificare q cunostintelor - Sesiuneo noiembrie - decembrie 2077 - G7 Pagina 6

despigubiri;

c) a pronunlat o hotirSre nelegalS, deoarece trebuia sd acorde un termen pentru a-i da condamnatului posibil i tatea si achite

despigubiri le civile fa!5 de partea civilS.

36. ln fapt, instanla l-a condamnat pe inculpatul X pentru comiterea infracliunii de ti lhirie, refin6nd ci acesta, aga cum au

confirmat martori i audiati, urmirea si sustragi, folosind violenta fizic5, geanta pe care victima o tinea in mini. Fatri de

imprejurarea ci victima a pus jos geanta, pentru a-gi lega giretul la un pantof, inculpatul nu a mai uti l izat violenfa, ci a profitat de

aceaste situatie luind geanta de jos, dupi care a plecat cu un autoturism condus de un complice (Y), care i l a$tepta cu motorul

pornit la aproximativ 50 de metri. ln aceste condil i i , fapta lui X:

a) constituie tentativi la infractiunea de ti lhSrie;

b) realizeazi continutul infractiunii de furt;

c) constituie infractiunea de ti lhirie, deoarece inculpatul X a profitat de neatentia victimei.

37. Inculpatul X, inarmat cu un cutit, a oprit noaptea pe stradS trei t ineri gi, ameninl6ndu-i, le-a cerut si i i predea banii pe care i i

aveau asupra lor. Dupi ce acegtia i-au dat banii, considerdnd cd suma este prea mic6, inculpatul a solicitat unuia dintre cei trei

(pe care i l cunogtea) si vini peste 3 zile la domicil iul siu cu suma de 800 lei pentru cd altfel i l va reclama pentru un viol siv6rgit

de acesta in urmd cu un an (pentru care nu fusese descoperit autorul). Tinlrul s-a prezentat dupi trei zile gi i-a remis suma

cerutS. ln raport de cele prezentate, inculpatul va rispunde pentru:

a)infractiunea de t6lhirie in formd calif icati;

b)3 infractiuni de t6lhirie in formi calif icatS (de o persoani av6nd asupra sa o arme, in timpul noptii 5i intr-un loc public), aflate

in concurs ideal;

c) 3 infractiuni de tSlhirie aflate in concurs cu infractiunea de gantaj prevSzutd in art. 194 alin. (1) 9i (2) C. pen.

38. Inculpatul X a fost condamnat de prima instantS la pedeapsa de 2 ani inchisoare. Tn temeiul art. 81 C. pen., instanta a dispus

suspendarea condil ionati a executdrii pedepsei. ln t impul judecSrii apelului, a intrat in vigoare o lege prin care erau gratiate

condil ionat pedepsele de pSni la 5 ani inchisoare pronuntate pentru anumite infractiuni, printre care se numira gi infractiunea

sivdrgitd de inculpat. Fati de aceasti situatie, inculpatul a cerut aplicarea legii de gratiere, considerand ci cele doud instituti i

juridice - suspendarea condil ionati gi gratierea condil ionatd - au efecte specifice gi pot f i incidente in acelagi t imp, daci sunt

indeplinite cerinlele prevSzute de lege pentru fiecare dintre acestea. in raport de cele prezentate, instanta de apel va:

a) respinge solicitarea inculpatului, deoarece gratierea conditionatd este l ipsit; de interes pentru inculpat;

b) respinge solicitarea inculpatului, intruc6t legea nu prevede posibil i tatea aplic5rii gralieri i in situalia c6nd este dispusi

suspendarea condil ionati a executdrii pedepsei;

c) admite solicitarea inculpatului, deoarece, potrivit legii, gratierea are efecte gi asupra pedepselor a ciror executare este

suspendati conditionat.

39. in fapt, inculpatul X, f i ind martor ?ntr-o cauzd pena15,,a fdcut afirmatii mincinoase cu privire la anumite imprejuriri esentiale

asupra cirora a fost intrebat, pe baza cdrora a fost arestati o persoanS. La doui zile dupd arestarea persoanei respective,

inculpatul gi-a retras mdrturia mincinoasi. in aceste conditi i , inculpatul:

a) beneficiazd de o cauzi de nepedepsire;

b) beneficiazi de efecte similare cu cele prevSzute in cazul circumstantelor atenuante;

c) nu este incidentd niciuna dintre ipotezele anterioare, deoarece, pe baza depozil iei sale, a fost arestati pe nedrept o

persoane.

+0. in fapt, o persoani a formulat pl6ngere prealabilS pentru sSv6rgirea infractiunii de abuz de incredere, const6nd in refuzul

festituiri i , la scaderrfi, nnui bun nrobil definutin baza unui contract de Eomodat. Pl6ngerea prealabilS a fost formulata dupi 70

de zile de la momentul ?n care comodatarul a refuzat restituirea bunului mobil. in aceste condil i i :

a) se impune constatarea tardivitSli i formulSrii pldngerii prealabile;

b) nu se impune tardivitatea introducerii plAngerii prealabile, deoarece pl6ngerea prealabil i poate fi formulati oricAnd in

termenul de prescriptie a rdspunderii penale;

c) pl6ngerea prealabilS va fi tr imis; instanlei de judecatS.

41. Dupi efectuarea unui raport de expertizd in cauza aflati in curs de soluJionare instanta a constatat, in urma examiniri i

concluzii lor, cd are indoieli cu privire la exactitatea acestora. La solicitarea pdrli vit imate, instanta a dispus efectuarea unuisupliment de expertizi, de citre acelagi expert.a) instanla nu a procedat corect deoarece suplimentul de expertizi trebuia efectuat de un alt expert;b) a procedat corect, deoarece expertul nu era incompatibil;c) instanta trebuia sd dispund efectuarea unei noi expertize.

Test de verificare a cunoStinfelor- Sesiunea noiembrie - decembrie 2071 - G7 Pagina 7

42, Lipsa incheieri i de gedinti in carepronunf i r i i se sancl ioneazi cu:a) nulitatea absoluti;b) nulitatea relativ5;c) nu se sanctioneazS.

au fost consemnate dezbater i le g i susj iner i le p l r l i lor g i pr in care s-a d ispus am6narea

43. Daciprocuroru l incauzelecuinf ractor i minor i adispusincursul urmir i r i i penaleefectuareareferatu lu i deevaluare:

a) instanla nu va mai dispune efectuarea referatului in cursul judecStii;

b) dispunerea efectuiri i referatului de citre instanti este facultativS;c) instanla va dispune efectuarea referatului numai dacd inculpatul este arestat preventiv

44. Asistenta juridici este obligatorie:a) c6nd inculpatul este minor;b) c6nd inculpatul este retinut sau arestat chiarin alt i cauzS;c) in orice situatie, la cererea i u lu i .pl3ngerea impotriva ordonanlei in care procurorul a dispus luarea m6surii obligdrii de a nu pdrisi localitatea, se solulioneazi de

citre:a) procurorul ierarhic superior;b) instantra cdreia i-ar reveni competenta sI judece cauza in primd instanfd;c) instanla ierarhic superioari celei care urmeazi s5 solutioneze cauza in fond.

46. Procurorul intocmegte propunerea motivati de luare a misurii arestdri i preventive a inculpatului:

a) numai dupi ascultarea acestuia in prezen{a avocatului;b) inainte de ascultarea inculpatului, urm6nd s5-i aducS la cunogtin!5 propunerea in prezenla avocatului cu ocazia audieri i;

c) procurorul apreciazi dacd ascultarea are locinainte sau dupi intocmirea propunerii.

47. Revocareal iberdr i i prov izor i i subcontro l jud ic iarsedispune, incondi l i i le legi i ,deci t re:

a) procuror, in faza de urmirire penald;

b) instan!6, care dispune gi arestarea preventivi a inculpatului;c) instan!i, care incunogtinfeazi procurorul pentru a formula, daci considera necesar, o noui Oronunery d: a19g!319 {eventivi.

48. in cazul unui confl ict pozitiv de competenli privind solutionarea unei cauze penale, p6nl la solutionarea acestuia:

a) judecata cauzei se suspendS;b) judecata cauzei continuS, daci sunt arestati preventivi in cauzd;c) judecata se suspendi numai la solicitarea pirl i lor.

49. Prezentarea materialului de urmdrire penalS este obligatorie:a) numai fa l i de inculpat ;b) fatd de invinuit sau inculpat;c) fa15 de toate pirl i le.

50. Misura preventivi a retinerii:a) poate fi luati numai fati de invinui|b) poate fi luati atat fatS de invinuit c6t 9i fatS de inculpat;c) poate fi luati at6t de organul de cercetare penalS cdt 5i de procuror.

Test de verificare o cunoStinlelor - Sesiunea noiembrie - decembrie 2077 - GI Pagina 8