Audit Financiar Creante

8/12/2019 Audit Financiar Creante

1/25

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICEBUCURESTI 2010

Auditul financiar contabil

Student: Bendovschi AndreeaCristina

Facultate: CIG

An: III

Seria: A

Grupa: 636

al creantelor


2/25

ACADEMIA DE STUDII ECONOMCIE

BUCURESTI 2010

2

Cuprins

1. Etapa I. Prezentarea cadrului legislativ normative al misiunii de audit...2

2. Etapa II.Obiectivele misiunii de audit....2

3. Etapa III.Sistemul de documente primare si fluxul lor informational....4

4. Etapa IV.Monografie contabila...5

5. Etapa V.Aplicarea procedurilor si tehnicilor de audit...13

6. Etapa VI. Riscul in auditul financiar-contabil....17

7. Etapa VII.Prezentarea probelor de audit...18

8. Etapa VIII.Importanta relative a riscurilor de erori si pragul de semnificatie..22

9. Etapa IX.Prezentarea opiniei de audit...23

10.Etapa X.Raportul de audit.24


3/25


BUCURESTI 2010

3

Etapa I. Prezentarea cadrului legislativ normative al misiunii de audit.

In cadrul misiunii, auditorii au urmarit conformitatea documentelor si inregistrarilor

financiar-contabile cu norme de contabilitate, de audit, dar si cu norme si reglementari referitoare

la aspecte fiscale, ori care tin de Codul Muncii. In vederea unei misiuni de audit corecte, au fost

luate in vedere urmatoarele norme, legi si reglementari:

1. OMFP 3055/20092. Legea Contabilitatii nr. 82/19913. Legea 259/2007 pentru modificare si completare la Legea Contabilitatii nr. 82/19914. Legea 571, ce priveste Codul Fiscal, alaturi de Procedura Fiscala si normele de aplicare a

Codului Fiscal

5. Codul Muncii6. Legea 31/1990 si Ordonanta de Urgenta nr. 82/2007 din 28/06/2007 publicata in

Monitorul Oficial, Partea I, nr. 446 din 29/06/2007 pentru modificarea si completarea

Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale si a altor acte normative incidente

7. Norme minimale de audit8. IAS 12 Impozitul pe profit, in ceea ce priveste creantele/datoriile de impozit amanat9. IAS 19 Avantajele angajatilor inceea ce priveste creantele fata de angajatii entitatii10. IAS 28 Investitii in entitatile asociate si IAS 31 Interese in asocierile in participare

in ceea ce priveste tratamentul contabil al creantelor comerciale si al creantelor

imobilizate din punct de vedere al grupurilor de societati

11.IAS 37 Provizioane, datorii contingente si active contingente in ceea ce privestecrearea de provizioane pentru creantele cu grad ridicat al probabilitatii denerecuperabilitate.

Etapa II. Obiectivele misiunii de audit

1. Verificarea tranzactiilor privind inregistrarea creantelor comerciale si a creantelorimobilizate, respectiv a tranzactiilor de stingere a acestora la incasarea contravalorii:

- in unitati monetare- prin intermediul efectelor de primit- prin intermediul compensarii


4/25


BUCURESTI 2010

4

2. Verificarea tranzactiilor privind incadrarea clientilor incerti, actionati in justitie pentrurecuperarea sumei neplatite la scadenta, in categoria de creante corespunzatoare (contul

4118Clienti incerti si in litigiu).

3. Verificarea tranzactiilor privind crearea de provizioane pentru cazurile inventarierii lasfarsitul exercitiului financiar, soldate cu estimarea ca o creanta nu se va incasa integral

- Conform OMFP 3055/2009 in contabilitate se inregistreaza o ajustarepentru depreciere la nivelul sumei

- Conform Legii 82/1991 ce nu se mai poate recupera.4. Verificarea tranzactiilor privind deciderea de trecere in pierdere a creantei incerte:

- cazul in care clientul devine insolvabil si nu isi poate achita obligatia.5. Verificarea tranzactiilor de inregistrare a creantelor prin:

- facturi ce urmeaza a fi definitivate ulterior- efecte de primit

6. Verificarea tranzactiilor de inregistrare, respectiv stingere, a creantelor fata de furnizori:- prin contul 409Furnizoridebitori

7. Verificarea corectitudini si exactitatii tranzactiilor legate de creante privind asociatii,actionarii si salariatii intreprinderii.

8. Verificarea corectitudinii si exactitatii tranzactiilor de inregistrare a creantelor soldate cureduceri comerciale ulterioare inregistrarii acestora (resturn).

- conform OMFP 3055/20099. Verificarea corectitudinii si exactitatii tranzactiilor de inregistrare a creantei de impozit

amanat, respective a stingerii acesteia.

10.Verificarea tranzactiilor de compensare din cadrul grupurilor de societati, in conformitatecu tipul de control manifestat de societatea-mama, astfel:

- in cazul controlului exclusiv: compensarea intregii valori- in cazul controlului in comun: compensarea proportional cu procentajul de control- in cazul influentei semnificative: compensare valoare 0.

11. Verificarea tranzactiilor de inregistrare a creantelor imobilizate, respectiv de stingere aacestora.


5/25


BUCURESTI 2010

5

Etapa III.Sistemul de documente primare si fluxul lor informational.

In cadrul acestei etape trebuie sa se stabileasca fluxurile informationale primare,

pornindu-se de la verificarea documentelor ce stau la baza tranzactiilor sau evenimentelor ce au

ca obiect crearea sau stingerea de creante comerciale sau imobilizate. De asemenea, vor fi

verificate, complet sau prin sondaj, documentele ce stau la baza afectarii conturilor de cheltuieli,

venituri sau provizioane cu privire la creantele intreprinderii.

Documentele care stau la baza analizei auditorului sunt:

- Facturile (de vanzare, respective de cumparare)- Jurnalul cumpararilor zilnice- Jurnalul vanzarilor zilnice- Jurnalul incasarilor- Decontul de TVA- Notele de intrare receptie- Registrul Cartea Mare- Balanta de verificare- Chitantele sau bonurile de casa- Viramentele bancare

Schema fluxurilor informationale oferite prin intermediul documentelor se realizeaza

astfel:

Chitante/ Bonuri

de casa

Viramente

bancare

Jurnalul

incasarilor

Jurnalul

vanzarilor zilnice

Factura

Jurnalul

cumpararilor

zilnice

Registrul

Cartea

Mare

Balanta

de

verificare

Decont

TVA

Factura

fiscala

Nota de receptie si constatare de diferente stocuri/

Intrari de stocuri pe fisele de inventar


6/25


BUCURESTI 2010

6

Etapa IV. Monografie contabila

1. Societatea FIL S.A. vinde marfuri la un pret de vanzare de 10.000 lei, TVA 24%. Seconstata ca, la scadenta, clientul nu si-a onorat obligatia, si se decide actionarea lui in

justitie pentru recuperarea sumei aferente. Clientul devine insolvabil, si nu isi mai poate

achita obligatia. La sfarsitul exercitiului insa, debitul se reactiveaza, clientul devenind

solvabil.

a . vanzare marfuri:

4111 = % 12.400

Clienti 707 10.000

Venituri din vanzarea marfurilor

4427 2.400

TVA colectata

b . la scadenta, clientul nu si-a onorat obligatia, astfel ca se decide actionarea lui in justitie pentru

recuperarea sumei aferente:

4118 = 4111 12.400

Clienti incerti Clienti

si in litigiu

c . clientul devenind insolvabil, se decide trecerea pe pierdere a creantei:

654 = 4118 12.400

Pierderi din creante Clienti incerti

si debitori diversi si in litigiu

d . clientul devenind solvabil, debitul se reactiveaza:

4111 = 754 12.400

Clienti Venituri din

creante reactivate


7/25


BUCURESTI 2010

7

2. Societatea FIL S.A. vinde marfurile cu facturi ce urmeaza a fi definitivate ulterior; platase face prin efecte comerciale (pretul de vanzare al marfurilor este de 5.000 lei, TVA

24%).

a . inregistrare vanzare marfuri pentru care nu s-a emis factura:

418 = % 6.200

Clientifacturi 707 5.000

de intocmit Venituri din vanzarea marfurilor

4428 1.200

TVA neexigibila

b . definitivare facturaprimire efect comercial:

4111 = 418 6.200

Clienti Clientifacturi de intocmit

4428 = 4427 1.200

TVA neexigibila TVA colectata

c . inregistrare efecte de primit:

413 = 4111 6.200

Efecte de primit Clienti

d . primire efecte:

5113 = 413 6.200

Efecte de incasat Efecte de primit

e . incasare efecte:

5121 = 5113 6.200

Conturi la banci in lei Efecte de incasat


8/25


BUCURESTI 2010

8

3. Societatea FIL S.A. vinde marfuri la pretul de vanzare de 8.000, TVA 24%. Dupa 10zile, emite o factura cu o reducere comerciala pentru fidelizare (resturn) de 10%.

Beneficiarul stinge obligatia.

a . inregistrare creanta:

4111 = % 9.920

Clienti 707 8.000


4427 1.920

TVA colectata

b . inregistrare factura resturn: (conform OMFP 3055/2009)

4111 = % - 992

Clienti 709 - 800

Venituri din reduceri comerciale acordate

4427 - 192

TVA colectata

c . stingere creanta:

5121 = 4111 8.920

Conturi la banci Clienti

in lei


9/25


BUCURESTI 2010

9

4. Societatea FIL S.A. a dat in functiune la 1 ianuarie N un utilaj cu o valoare de 180.000lei. Din punct de vedere contabil, utilajul se amortizeaza liniar, pe 3 ani. Amortizarea

fiscal aferenta utilajului va fi de 40.000 lei in N, 60.000 lei in N+1, respective 80.000 lei

in N+2. Cota de impozit pe profit este de 16%.

Informatii Valoare Baza de Diferenta

contabila impozitare temporara deductibila

Valoare utilaj la 01.01.N 180.000 180.000

- Amortizare N - 60.000 - 40.000

= Valoare utilaj la 31.12.N 120.000 140.000 20.000

- Amortizare N+1 - 60.000 - 60.000

= Valoare utilaj la 31.12.N+1 60.000 80.000

- Amortizare N+2 - 60.000 - 80.000

= Valoare utilaj la 31.12.N+2 - - -

La sfarsitul exercitiului N, creanta de impozit amanat este de 16%*20.000 = 3.200 lei.

4XX = 7XX 3.200

Creanta de Venituri din

impozit amanat impozit amanat

La sfarsitul exercitiului N+1, creanta de impozit amanat este de 16%*20.000 = 3.200 lei.

Creanta de impozit amanat existent la 01.01.N = 3.200 lei

=> impozit amanat ce trebuie inregistrat in N+1 = 3.2003.200 = 0 lei.

N+2.Se compenseaza diferenta temporara de 20.000lei=>Se anuleaza creanta de impozit amanat:

6XX = 40X 3.200

Cheltuieli Datorii privind

cu impozitul amanat impozitul amanat

Societatea acorda, din disponibilul in casierie, avansuri salariale in suma de 1.000 lei:

425 = 5311 1.000 lei

Avansuri Casa

acordate personalului


10/25


BUCURESTI 2010

10

5. Societatea FIL S.A. detine 80% din actiunile si drepturile de vot ale filialei. In cursulexercitiului N, societatea-mama a facturat chirii filialei in valoare de 1.000 lei. Pana la

31.12.N, facture a fost decontata in proportie de 20%.

a . operatiile de eliminare a tranzactiilor reciproce la nivelul grupului la 31.12.N:

401/filiala = 4111/E 800 ( = 100020%*1000)

Furnizori Clienti

6. Se cumpara creante in valoare de 1.000.000 lei de catre societatea FIL S.A. deintermediere financiara, la pretul de cesiune de 800.000 lei, diferenta de 200.000

constand in comisionul societatii pentru achitarea costurilor si pentru preluarea risculuide neincredere a creantelor.

a . achizitia creantelor:

4111 = 401 800.000

Clienti Furnizori

4111 = 472 200.000

Clienti Venituri in avans

b . achitarea furnizorului:

401 = 5121 800.000

Furnizori Conturi la banci

in lei

c . incasarea/recuperarea creantei

5121 = 4111 1.000.000

Conturi la banci Clienti

in lei


11/25


12/25


BUCURESTI 2010

12

Se calculeaza si se inregistreaza dividendele aferente titlurilor de participare achizitionate si care

sunt datorate de unitatea emitenta, in valoare de 200 lei:

461 = 761 200

Debitori diversi Venituri din participatii

Se incaseaza, in contul de disponibil in lei, dividendele inregistrate la operatiunea anterioara:

5121 = 461 200

Conturi la banci Debitori diversi

in lei

Se vand titluri de participare pentru valoarea de intrare in patrimoniu (800 lei).

461 = 7583 800

Debitori diversi Venituri din

cedarea activelor

descarcarea din gestiune a titlurilor de participare vandute:

6583 = 261 800

Cheltuieli privind Titluri de participare

activele cedate

9.

Societatea FIL S.A. acorda garantii banesti unei alte entitati, furnizoare de energie, invaloare de 100 lei:

2677 = 5121 100

Alte creante Conturi la banci

imobilizate in lei


13/25


BUCURESTI 2010

13

La sfarsitul exercitiului, garantiile sunt restituite:

5121 = 2677 100

Conturi la banci Alte creante

in lei imobilizate

10.Societatea-mama FIL S.A. acorda unei filial din cadrul grupului un imprumut de 20.000lei pe 2 ani cu o dobanda preferential de 10% pe an. Imprumutul se restituie in 2 transe

egale, la sfarsitul fiecarui an, cand se incaseaza si dobanzile anuale. Ulterior, filial a intrat

in stare de faliment, de aceea nu s-au mai incasat rata din anul al doilea si dobanda

aferenta, care se include in pierderi.

a . acordarea imprumutului prin banca:

2671 = 5121 20.000

Sume datorate Conturi la banci

de entitatile afiliate in lei

b . incasarea dobanzii in primul an: 20.000 * 10% = 2.000 lei

5121 = 763 2.000Conturi la banci Venituri din

in lei creante imobilizate

c . rambursarea primei transe a imprumutului: 20.000/2 = 10.000 lei

5121 = 2671 10.000

Conturi la banci Sume datorate de

in lei entitatile afiliate

d . dobanda cuvenita in anul 2: 10.000 * 10% = 1.000 lei

2672 = 763 1.000

Dobanda aferenta Venituri din


14/25


BUCURESTI 2010

14

sumelor datorate creante imobilizate

de entitatile afiliate

e . includerea in pierderi a dobanzii nerecuperabile:

663 = 2672 1.000

Pierderi din creante Dobanda aferenta

sumelor datorate


f . includerea la pierdere a ratei nerecuperate:

663 = 2671 10.000

Pierderi din creante Sume datorate


Etapa V. Aplicarea procedurilor si tehnicilor de audit

1. Studiul generalIn cadrul acestui procedeu, auditorul realizeaza o analiza generala a situatiei economice a

intreprinderii auditate, prezentand interes deosebit in acele proiecte, evenimente, tranzactii si

actiuni ce vor avea efecte semnificative asupra indicatorilor intreprinderii. Procedeul studiului

general presupune o colaborare intre entitate si auditor, manifestata initial prin intermediul

scrisorii de angajament. Aceasta se prezinta sub forma:


15/25


BUCURESTI 2010

15

Scrisoare de angajament

Ctre Consiliul de Administraie sau reprezentanilor adecvai ai conducerii la vrf:

Dumneavoastr ai cerut ca noi s efectum auditul bilanului societii FIL S.A. la data 31.12.2010, precum i al

contului de profit i pierdere i situaiei fluxurilor de numerar pentru exerciiul financiare care se ncheie la aceast

dat. Suntem ncntai s v confirmm acceptarea acestui angajament prin coninutul acestei scrisori. Auditul pe

care l vom efectua va avea ca obiectiv exprimarea unei opinii din partea noastr asupra situaiilor financiare.

Noi ne vom desfura activitatea de audit n conformitate cu Standardele Internaionale de Audit (sau cu referire la

practici sau standarde naionale relevante). Acele standarde cer ca noi s planificm i s efectum auditul, cu scopul

de a obine un grad satisfctor de certificare c situaiile financiare nu conin denaturri semnificative. Un audit

include examinarea, pe baz de teste, a dovezilor privind valorile i prezentrile de informaii din situa iile

financiare. De asemenea, un audit include evaluarea principiilor contabile folosite i a estimrilor semnificative

efectuate de ctre conducere, precum i evaluarea prezentrii generale a situaiilor financiare.

Datorit caracteristicii de test i a altor limitri inerente ale oricrui sistem contabil i de control intern, exist un risc

inevitabil ca unele denaturri semnificative s rmn nedescoperite.

Pe lng raportul nostru asupra situaiilor financiare, estimm c v putem oferi o scrisoare separat privind orice

caren semnificativ a sistemului contabil i de control intern care ne atrage atenia.

V reamintim c responsabilitatea pentru ntocmirea situaiilor financiare, incluznd prezentarea adecvat a acestora,

este a conducerii societii. Aceasta include meninerea nregistrrilor contabile adecvate i controlul intern,

selectarea i aplicarea politicilor contabile i supravegherea siguranei activelor societii. Ca parte a procesului de

audit vom cere din partea conducerii confirmarea scris privind declaraiile fcute nou n legtur cu auditul.

Ateptm cu nerbdare o colaborare deplin cu echipa dumneavoastr i credem c aceasta ne va pune la dispoziie

orice nregistrri, documentaii i alte informaii care ne vor fi necesare n e fectuarea auditului. Onorariul nostru,

care va fi pltit pe msur ce ne desfurm activitatea, se calculeaz pe baza timpului cerut de personalul stabilit la

angajament, plus cheltuieli ce vor fi decontate pe msur ce vor fi efectuate. Ratele orare cerute de personal variazn funcie de gradul de responsabilitate implicat i de experiena i aptitudinile necesare.

Aceast scrisoare va rmne valabil pentru anii urmtori, cu excepia cazurilor cnd va fi ncheiat, schimbat sau

nlocuit.

V rugm s semnai i s returnai exemplarul ataat acestei scrisori pentru a ne arta c scrisoarea este conform

cu nelegerea dumneavoastr privind acordurile pentru angajarea noastr n auditul situaiilor financiare.

S.C. AUDIT S.R.L.

S-a luat la cunotin n

numele societii FIL S.A.

de ctre

(semntura)

. . . . . . . . . . . . . .

Numele i funcia

Data


16/25


BUCURESTI 2010

16

2. Controlul documentar-contabilControlul documentar-contabil poate fi realizat prin intermediul urmatoarelor tipuri de

control:

- Control cronologicauditorul verifica facturile de vanzare in ordinea in careacestea au fost emise.

- Controlul invers-cronologicse verifica facturile de achizitie in ordinea inversaemiterii acestora.

- Control sistematicauditorul verifica informatiile din Registrul Jurnal,comparandu-le cu informatiile din fisele sintetice ale conturilor.

- Control reciprocsunt verificate informatiile inscrise pe facturi cu informatiiledisponibile in notele de intrare receptie.

- Control incrucisatse verifica exemplarul numarul 1 din facture, aflat lacomparator, cu exemplarul numarul 2, disponibil la vanzator.

- Calcul matematicpresupune verificarea corectitudinii valorilor inscrise indocumentele financiar-contabile.

- Analiza contabilapresupune respectarea corespondentei conturilor utilizate incadrul inregistrarilor tranzactiilor si evenimentelor in contabilitatea intreprinderii.

3. Controlul total/ prin sondajIn functie de marimea intreprinderii, implicit in raport cu numarul documentelor

contabile ce trebuie verificate, echipa de auditori poate utiliza analiza totala a documentelor

financiar-contabile intocmite pe baza tranzactiior intreprinderii, sau poate selecta un procent

semnificativ, care sa ii permita increderea in rezultatul final.

In ceea ce priveste intreprinderea auditata, aceasta inregistreaza anual un numar de

aproximativ 60.000 facturi, echivalentul a 60.000/12 = 5.000 facturi pe luna. Prin urmare, se

va aplica selectiv tehnica controlului prin sondaj.

a. Determinarea numarului de facturi ce fac obiectul misiunii de aduit: 5.000 facturi.

b. Sortarea descrescatoare a facturilor, in functie de valoarea lor.

c. Determinarea marimii esantionului statistic, prin intermediul aplicarii unui procent: procentul

ales de echipa de audit este de 15%.

Esantionul statistic este de 5.000 * 15% = 750.

d. Pe baza esantionului statistic, se determina topul acestuia, aplicandu-se, conform ISA,

procentul de 80% din esantionul calculate.

Pentru intreprinderea auditata, topul esantionului statistic este 80% * 750 = 600 facturi.


17/25


BUCURESTI 2010

17

e. In ceea ce priveste facturile aleatoare, ce vor reprezenta diferenta de 20%, adica 750600 =

150, acestea vor fi selectate dupa voia auditorului, din facturile ce nu au fost luate in considerare

in topul esantionului de 600 facturi.

4. Controlul fapticAcest procedeu consta in realizarea controlului prin:

- Inventariereafaptica sau valorica, in functie de caracteristicile elementelorinventariate

- Observarea directapresupune urmarirea fizica a unui proces realizat depersonalul intreprinderii auditate, cum ar fi umrarirea inventarierii stocurilor, etc.

- Analiza de laboratorpresupune trimiterea materialelor spre o analiza dinpartea expertilor.

5. Confirmarea externaAcest procederu presupune confirmarea soldurilor finale ale furnizorilor (conturile de

datorii), respectiv ale clientilor (in cazul creantelor).


18/25


BUCURESTI 2010

18

Etapa VI.Riscul in auditul financiar-contabil.

Riscul de audit este compus din trei elemente: riscul inerent, riscul de control, si riscul de

nedetectare. Avand in vedere faptul ca in etapa anterioara s-a recurs la controlul prin sondaj,

rezultand un esantion de 15%, nivelul riscului va fi unul superior cazului in care controlul ar fi de

tip total, fie un control prin sondaj, dar cu un esantion statistic mai ridicat decat procentul de

15% ales de auditori.

Riscul inerenteste posibilitatea ca o aseriune s comporte o denaturare ce poate fi

semnificativ, fie individual, fie cumulat cu alte denaturri, presupunnd c nu exist controale

aferente. Riscul inerent este existent in permanenta, si este independent de auditul sistemului

financiar.

Riscul de control este riscul ca o denaturare care poate s apar ntr-o aseriune i care

poate fi semnificativ, fie n cazul n care este izolat, fie cumulat cu alte denaturri, s nu fie

prevenit, detectat i corectat la timp de sistemul de control intern al entitii.Riscul de controlse manifesta ca o functie a eficacitatii proiectarii, implementarii si mentinerii controlului intern,

care cunoaste limite.

Riscul de nedetectareeste riscul ca auditorul s nu detecteze o denaturare care exist

ntr-o aseriune i care poate fi semnificativ, fie n cazul n care este izolat, fie cumulat cu alte

denaturri.Riscul de nedetectare este strans legat de natura, momentul si intinderea procedurilor

pe care auditorul le stabileste pentru a reduce riscul de audit la un nivel scazut, acceptabil,

reprezentand, deci, o functie a eficacitatii unei proceduri de audit si a aplicarii de catre auditor a

respectivei proceduri.

In urma analizei celor trei component ale riscului de audit, s-au constatat, pentru

intreprinderea auditata, urmatoarele valori:

Riscul inerent = 20 %

Riscul de control = 15 %

Riscul de nedetectare = 25 %

Riscul de audit= 0.75 %


19/25


BUCURESTI 2010

19

Etapa VII. Prezentarea probelor de audit.

Probele de audit reprezinta totalitatea erorilor, fraudelor, inexactitatilor si iregularitatilor

regasite cu ocazia aplicarii procedurilor si tehnicilor de audit.

Proba 1:Societatea a vandut marfuri la 31.11.N, la un pret de vanzare de 2.000 lei, insa a

inregistrat valoarea TVA pentru procentul de 19%, desi legea prevede ca TVA sa fie calculata

pentru un procent de 24%:

4111 = % 2.480

Clienti 707 2.000


4427 480

TVA colectata

Eroarea este de 2.000*(24% - 19%) = 100 lei, si constituie o proba cuantificabila.

Proba 2:

Societatea a vandut altei societati controlata in comun, la care detine 50% din actiunile si

drepturile de vot (restul de 50% fiind detinute de un alt actionar) in anul N materii prime in

valoare de 1.000 lei. La sfarsitul exercitiului, pentru consolidarea situatiilor financiare, in

contabilitate s-a realizat compensarea pentru intreaba suma (de 1.000 lei). Auditul propune

revizuirea tranzactiei, intrucat tipul de control manifestat este de control in comun, prin urmare

compensarea ar trebui realizata proportional cu procentul actiunilor detinute (50%).

401/filiala = 4111 500 ( =1.000 * 50%)

Furnizori Clienti

Eroarea din documentele contabile consolidate este in valoare de 1.000 500 = 500 lei, si

constituie o proba de audit cuantificabila.

Proba 3:

Societatea a vandut marfuri in valoare de 2.000 lei. Inainte de stingerea creantei, ea

acorda o reducere comerciala ulterioara (resturn) de 10%. La contabilizare, societatea considera

ca resturnul are ca efect debitarea contului 667 Cheltuieli privind sconturile acordate. Auditorul

considera insa ca, pentru a respecta prevederile OMFP 3055/2009, in locul debitarii contului de

cheltuieli ar trebui creditat contul de venituri 709 Venituri din reduceri comerciale acordate, cu


20/25


BUCURESTI 2010

20

valoarea reducerii cu semnul -. Astfel, rationamenul professional ar fi cel de scadere a

veniturilor, si nu de crestere a cheltuielilor. Tranzactia ar arata astfel:

4111 = % - 248

Clienti 709 - 200Venituri din reduceri comerciale acordate

4427 - 48

TVA colectata

Efectul corectarii este unul de scadere a cheltuielilor cu 200 lei, dar si scaderea

veniturilor cu aceeasi valoare de 200 lei. Proba de audit astfel constituita este una cuantificabila.

Proba 4:

Societatea realizeaza, in cadrul unui contract de factoring, operatiunea ce cesiune de

creante pentru o alta societate. Societatea a inregistrat intreaga valoare, de 100.000 lei, ca pret decesiune (4111 = 401), desi acesta era de 80.000, diferenta de 20.000 reprezentand comisionul

societatii pentru achitarea costurilor si pentru preluarea riscului de neincredere a creantelor.

Auditorul propune inregistrarea comisionului de 20.000 in contul 472 Venituri in avans, si

virarea acestuia la venituri atunci cand s-a realizat obiectul tranzactiei.

4111 = 401 80.000

Clienti Furnizori

4111 = 472 20.000Clienti Venituri in avans

Efectul modificarii este acela de scadere a datoriei fata de furnizori cu 20.000 lei, si

cresterea contului 472 Venituri in avans cu aceeasi valoare. Mai mult, la momentul realizarii

obiectului contractului, suma ar fi virata din 472 Venituri in avans in contul 704 Venituri din

lucrari executate si servicii prestate. Proba de audit astfel constituita este una cuantificabila.

Proba 5:

Societatea a realizat o compensare a contului 401 Furnizorianalitic pentru societatea X

cu contul 4111 Clientianalitic al aceleiasi societati pentru o valoare de 1.000 lei, insa in urmaaplicarii procedurilor si tehnicilor de audit, se observa faptul ca acest lucru s-a realizat fara

acordul societatii X, care avea conturile corespunzatoare necompensate.

Auditorul propune caderea de acord cu societatea X pentru aplicarea acelorasi proceduri

(compensarea sau necompensarea de ambele parti). Este constituita, astfel,o proba de audit

cuantificabila.


21/25


BUCURESTI 2010

21

Proba 6:

In urma tehnicilor si procedurilor de audit, s-a constatat existenta unei creante a societatii

din partea societatii A, cu sold de 30.000 lei, datorat de 10 ani. In urma analizei, s-a constatat ca

societatea A nu mai este inregistrata la Registrul Comertului. Auditorul propune clasificarea

crentei drept nerecuperabile, si trecerea acesteia pe pierdere, prin tranzactia contabila:

654 = 4111 30.000

Pierderi din creante Clienti

si debitori diversi

Aceasta proba este una cuantificabila, ce are drept urmare cresterea cheltuielilor si

scaderea activului (creantelor) cu valoarea de 30.000 lei.

Proba 7:

Societatea are in contul 4111 Clientianalitic pentru societatea B o creanta de 5.000 lei,valoare inscrisa si pe facture de vanzare a marfurilor catre societatea B. In urma procedurilor si

tehnicilor de audit insa, prin procedeul confirmarii externe, societatea B recunoaste fata de

societatea auditata o datorie de 4.000 lei, ca urmare a unei reduceri comerciale ulterioare de 20%.

Auditorul propune inregistrarea tranzactiei de reducere comerciala, contabilizata astfel:

4111 = % - 1.240

Clienti 709 - 1.000

Venituri din reduceri comerciale acordate

4427 - 240

TVA colectata

Astfel, proba de audit este una cuantificabila, in valoare de 1.000 lei. Modificarea are ca efect

reducerea veniturilor prin contul 709 Venituri din reduceri comerciale acordate, dar si a

conturilor de creante 4111 Clienticu 1.240 lei , respectiv a contului 4427 TVA colectatacu 240

lei.

Proba 8:

In urma analizei documentar-contabile, a fost observata existenta unei facturi

necontabilizate, prin care societatea auditata ar trebui sa aiba o creanta fata de societatea C in

valoare de 20.000 lei. Tranzactia din punct de vedere contabil ar trebui sa se prezinte astfel:

4111 = % 24.800

Clienti 707 20.000


4427 4.800

TVA colectata


22/25


BUCURESTI 2010

22

Proba de audit astfel constituita este una cuantificabila, iar modificarea ei ar avea efecet

asupra cresterii creantelor cu 24.800 lei, a veniturilor cu 20.000 lei si a contului 4427 TVA

colectatacu 4.800 lei.

Proba 9:

Auditorul a semnalat faptul ca societatea a omis depunerea Declaratiei 100, Declaratia

privind obligatiile de plata la bugetul de stat. Acest document trebuia depus lunar la organul

fiscal in a carui evident fiscal contribuabilul este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, pana

la data de 25 a lunii.

Este astfel constituita o proba de audit necuantificabila.

Proba 10:In analiza documentelor financiar-contabile, auditorul a sesizat existenta unui numar de 5

facturi de vanzare semnate, dar care nu aveau stampila societatii, constituindu-se astfel o noua

proba de audit din categoria celor necuantificabile.


23/25


BUCURESTI 2010

23

Etapa VIII.Importanta relativa a riscurilor de erori si pragul de semnificatie

Aprecierea pragului de semnificatie se realizeaza in functie de indicatorii calitativi (Cifra

de afaceri, totalul activelor sau rezultatul exercitiului). O proba de audit este semnificativa daca

valoarea ei este de cel putin 5% din valoarea unuia dintre cei trei indicatori de calitate. Pe bazaacetei valori, auditorul clasifica probele de audit stranse in probe semnificative si

nesemnificative, urmand sa isi formeze opinia in functie de concluzia descrisa.

Societatea a cunoscut, in anul N, urmatoarele valori ale indicatorilor calitativi:

- Cifra de afaceri: 500.000 lei- Totalul activelor: 300.000 lei- Rezultat: 5.000 lei

Proba de audit 1: Eroarea este de 100 lei, iar ponderea ei in Total active este 100/300.000

= 0, 033%. Proba de audit este clasificata drept nesemnificativa.

Proba de audit 2: Eroarea este de 500 lei, iar ponderea ei in Total active este 500/300.000

= 0,16%. Proba de audit este clasificata drept nesemnificativa.

Proba de audit 3: Eroarea este de 200 lei, iar ponderea ei in Cifra de afaceri este 200/500.000

= 0.04%. Proba de audit este clasificata drept nesemnificativa.

Proba de audit 4: Eroarea este de 200.000 lei, iar ponderea ei in Total active este 20.000/300.000

= 6,67%. Proba de audit este clasificata drept semnificativa.


= 0,33%. Proba de audit este clasificata drept nesemnificativa.


= 10%. Proba de audit este clasificata drept semnificativa.


= 0, 41%. Proba de audit este clasificata drept nesemnificativa.


= 8,26%. Proba de audit este clasificata drept semnificativa.

Proba de audit 9: Proba de audit este necuantificabila, prin urmare auditorul isi va folosi

rationamentul profesional pentru a o clasifica. In urma rationamentului, conform caruia proba de

audit nu a cauzat degenerari ale situatiilor financiare ale intreprinderii, prin urmare nu a

influentat imaginea fidela a acesteia, proba este clasificata drept nesemnificativa.


24/25


BUCURESTI 2010

24

Proba de audit 10: Proba de audit, necuantificabila, va fi clasificata prin aplicarea

rationamentului profesional, conform caruia auditorul considera ca lipsa stampilei pe facturile de

vanzare nu a impiedicat inregistrarea acestora in contabilitate, prin urmare eroarea nu a avut

niciun efect in sensul modificarii situatiilor financiare. Intrucat imaginea fidela a situatiei pozitiei

financiare a intreprinderii nu a fost afectata, proba de audit este clasificata dreptnesemnificativa.

Etapa IX. Prezentarea opiniei de audit.

Proba de audit 4 prezinta o degenerare a situatiei pozitiei financiare a intreprinderii, prin

inregistrarea eronata a tranzactiei de incheiere a unui contract de factoring. Astfel, creantele

intreprinderii au fost crescute cu 20.000 lei ce ar fi trebuit sa apara in contul 472 Venituri inavans.

Proba de audit 6 prezinta o crestere falsa a contului 4111 Clienticu valoarea de 30.000 lei, prin

faptul ca acel client ce detinea creanta nu mai era inregistrat la Registrul Comertului. Prin

urmare, creanta ar fi trebuit trecuta pe pierdere, in contul de cheltuieli 654 Pierderi din creante

nerecuperabile, fapt ce ar fi generat reducerea rezultatului, dar si a contului de creante 4111

Clienti.

Proba de audit 8 prezinta omisiunea inregistrarii unei facturi ce ar fi generat cresterea activului

cu 24.800 lei prin debitarea contului de creante 4111 Clienti. De asemenea, tranzactia ar fi

modificat si rezultatul exercitiului, in sensul cresterii acestuia cu 20.000 lei prin creditarea

contului 707 Venituri din vanzarea marfurilor.

In urma analizei probelor de audit semnificative, auditorul isi va exprima opinia cu rezerve.


25/25


BUCURESTI 2010

25

Etapa X. Raportul de audit.

RAPORT DE AUDIT

Catre actionarii FIL S.A.

Am auditat situatiile financiare ale SC FIL S.A., formate din:

- bilant, contul de profit si pierdere,- situaia modificarilor capitalului propriu,- situatia fluxurilor de trezorerie- notele explicative la situatiile financiare anuale la data de 31.12.2010, intocmite in

conformitate cu OMFP 3055/2009, Legea contabilitatii nr.82/1991R cu modificarile si

completarile ulterioare.

Conform prevederilor OMFP 3055/2009 si ale Standardelor Internationale de Raportare

Contabila, conducerea este responsabila pentru intocmirea si prezentarea fidela a acestor situatii

financiare in conformitate cu Reglementarile contabile aplicabile. Aceasta responsabilitate include:

proiectarea, implementarea si mentinerea unui sistem de control intern adecvat pentru intocmirea si

prezentarea fidela a unor situatii financiare care sa nu contina anomalii semnificative, datorate erorilor sau

fraudei; selectarea si aplicarea de politici contabile adecvate; si realizarea de estimari contabile rezonabile

pentru circumstantele existente.

Responsabilitatea noastra este de a exprima o opinie cu privire la aceste situatii financiare in baza

auditului efectuat. Am efectuat auditul in conformitate cu Standardele Internationale de Audit. Aceste

standarde cer ca noi sa ne conformam cerintelor etice, sa planificam si sa realizam auditul in vederea

obtinerii unei asigurari rezonabile ca situatiile financiare nu contin anomalii semnificative.

Un audit implica aplicarea de proceduri pentru obtinerea probelor de audit referitoare la sume si

alte informatii publicate in situatiile financiare. Procedurile de audit selectate depind de rationamentul

profesional al auditorului, inclusiv evaluarea riscurilor ca situatiile financiare sa prezinte anomalii

semnificative datorate erorilor sau fraudei. In respectiva evaluare a riscurilor, auditorul analizeaza

sistemul de control intern relevant pentru intocmirea si prezentarea fidela a situatiilor financiare ale

societatii, cu scopul de a proiecta proceduri de audit adecvate in circumstantele date, dar nu in scopul

exprimarii unei opinii cu privire la eficacitatea sistemului de control intern al societatii. Un audit include

de asemenea, evaluarea principiilor contabile folosite si a gradului de rezonabilitate a estimarilor facute

de conducerea societatii, precum si evaluarea prezentarii generale a situatiilor financiare.

Considerm ca probele de audit pe care le-am obtinut sunt suficiente si adecvate pentru a forma obaza pentru opinia noastra de audit.

In opinia noastra situatiile financiare nu prezinta cu fidelitate, sub toate aspectele semnificative

pozitia financiara a societatii la 31 decembrie 2010 si rezultatele din exploatare, pentru anul incheiat, in

conformitate cu Standardele Internationale de Contabilitate si normele naiionale. Opinia noastra este una

cu rezerve, intrucat societatea a omis inregistrarea unei tranzactii, fapt ce a constituit proba de audit 8, si a

inregistrat in mod eronat contabilizarea unui contract de cesiune de creante, fapt ce face obiectul probei

de audit 4. Mai mult, a omis trecerea pe pierdere a unei creante nerecuperabile, fapt ce a constituit proba

de audit 6. Cele trei probe de audit mentionate fiind semnificative, consideram ca situatiile financiare ale

societatii contin denaturari in ceea ce priveste prezentarea unei imagini fidele.

Data raportului: 31.12.2010

Auditor, S.C AUDIT S.R.L.

Audit Financiar Creante

Documents

Transcript of Audit Financiar Creante