Audit Financiar Solutii

7/29/2019 Audit Financiar Solutii

1/86

Audit financiar

NOT: ncepnd cu nr. 181, ntrebarile necesita analiza si judecati profesionale.181. Prezentati cel putin 7 caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de

auditul contractual.

1.-numirea auditorului statutar se face de catre adunarea generala a actionarilor sauasociatilor;

2.-orice auditor statutar e mandatat, de regula pentru o durata de 5-7 ani;

3.-auditorul statutar emite in toate cazurile un raport de audit care are un continut

strict normat;

4.-auditorului statutar i este specifica o anumita conduita deontologica precisstabilita prin codul etic;

5.-misiunea de audit statutar are un caracter permanent;

6.-auditul statutar se efectueaza numai prin sondaj;

7.-auditorul statutar nu poate avea imixtiuni n gestiunea societatii-client.

Auditul statutar este activitatea realizata de cenzori potrivitdispozitiilor legale, pe baza mandatului acceptat si confirmat de AGA, arela baza Legea Societatilor Comerciale nr. 31/1990 si are ca scop:

- sa supravegheze gestiunea societatilor comerciale

- sa realizeze verificari si interventii cand situatia o impune

- sa verifice casa

- sa contribuie la desfasurarea inventarierii

- sa verifice bilantul contabil

182. Prin ce se deosebeste o misiune de audit bazata pe proceduri convenite de o misiune de audit statutar ?

Intr-o misiune de proceduri convenite, auditorul nu exprima nici o asigurare.Elntocmeste n mod simplu un raport asupra faptelor constatate iar utilizatorii raportuluisunt cei care trag propriile concluzii din lucrarile auditorului.

Intr-o astfel de misiune, auditorul aplica proceduri de audit definite de comun acord

cu clientul si cu toti beneficiarii rezultatelor acestor lucrari.


2/86

Acest raport se adreseaza exclusiv partilor care au convenit procedurile de pus nlucru.

183. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare?

Intr-o misiune de compilare nu se exprima nici o asigurare n raport, cu toate cautilizatorii informatiilor beneficiaza de servicii contabile.

Procedurile aplicate n astfel de misiuni nu au drept scop sa permita furnizarea uneiasigurari asupra situatiilor financiare.

- integritatea

- obiectivitatea

- competenta profesionala si atentia cuvenita

- confidentialitatea

- conduita profesionala

- standardele tehnice

184. Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale?

Misiunile de audit speciale se pot referi la:

- situatii financiare, stabilite dupa un referential contabil diferit de standardeleinternationale de raportare financiara si de normele nationale;

- conturi sau elemente de bilant sau rubrici din situatiile financiare;

- respectarea clauzelor contractuale;

- situatii financiare condensate ( rezumate).

- revizuirile

- misiunile de compilare

- angajamentele privind procedurile agreate

185. Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra respectarii clauzelorcontractuale?

Misiunea se refera exclusiv la examinarea respectarii clauzelor care vizeaza aspectecontabile si financiare.

Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclusa n raportulde audit, de baza.


3/86

186. Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra situatiilor financiare

condensate?

Auditorul nu trebuie sa emita vreun raport asupra situatiilor financiare condensatedecat n cazul unde acesta a emis un raport de audit asupra situatiilor financiare n

ansamblul lor.

187. Care sunt elementele de baza ale unui raport asupra situatiilor financiare

condensate?

1. - titlul;

2. - destinatarul;

3. - identificarea situatiilor financiare auditate din care s-au nascut situatiilefinanciare condensate;

4. -o opinie care sa indice daca informatiile cuprinse n situatiile financiare condensate sunt n concordanta cu situatiile financiare auditate, din care acestea s-aunascut;

5. - o mentiune, sau o trimitere la o nota anexa la situatiile financiare condensate, ncare se mentioneaza ca situatiile financiare condensate trebuiesc citite mpreuna cu

situatiile financiare n ansamblul lor si cu raportul de audit asupra acestora;6. - data raportului;

7. - adresa auditorului;

8. - semnatura auditorului.

188. Raportul asupra unor rubrici din situatiile financiare.

Auditorului i se poate cere sa exprime o opinie asupra uneia sau mai multor rubrici

din situatiile financiare ( creante, stocuri, provizioane), n cadrul misiunii de audit debaza sau ntr-o misiune distincta.

Opinia auditorului se va referi numai la rubrica auditata.

Intr-o astfel de misiune trebuie tinut seama de rubricile din situatiile financiare caresunt interdependente, susceptibile de a avea o influenta semnificativa asuprainformatiilor n legatura cu care i s-a cerut opinia.

Auditorul trebuie sa fixeze prag de semnificatie pentru rubricile din situatiilefinanciare asupra carora isi va exprima opinia.


4/86

Raportul auditorului trebuie sa mentioneze referentialul contabil pe baza caruia a fostauditata rubrica respectiva din situatiile financiare.

Daca auditorul a formulat o opinie defavorabila sau imposibilitate de exprimare aopiniei asupra situatiilor financiare n ansamblul lor, el poate emite o astfel de opinie

n raportul asupra unei rubrici numai daca aceasta rubrica nu constituie o partesemnificativa a acestor situatii financiare.

189. Misiunea de examinare a informatiilor financiare previzionale: caracteristici.

Elementele probante ale unei astfel de misiuni trebuie sa permita auditorului saaprecieze daca:

- ipotezele cele mai plauzibile retinute ca baza a informatiilor financiare previzionale

sunt rezonabile.

- informatiile financiare previzionale sunt suficiente;

- informatiile financiare previzionale sunt corect prezentate;

- informatiile financiare previzionale sunt pregatite ntr-o maniera coerenta cu situatiile financiare istorice.

190. Explicati termenii de previziuni si proiectii n audit.

Previziunile-sunt informatii financiare previzionale elaborate pe baza de ipotezereferitoare la evenimente viitoare (ipotezele sau estimarile cele mai plauzibile).

Proiectiile - sunt informatii financiare bazate pe ipoteze teoretice referitoare laevenimente viitoare si la actiuni ale conducerii care pot sau nu sa se produca, precum si pecombinarea estimarilor celor mai plauzibile cu ipotezele teoretice.

191. Obiectivul si principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire).

Obiectivul unei misiuni de examen limitat este sa permita auditorului sa

concluzioneze ca nici un fapt semnificativ nu a fost descoperit care sa-l faca sa creada casituatiile financiare nu au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unuireferential contabil identificat( asigurare negativa).

Auditorul trebuie sa respecte regulile de etica: independenta, integritatea,obiectivitatea, competenta profesionala, confidentialitate, profesionalismul sirespectful fata de normele tehnice si profesionale.

Principii generale ale misiunii de examen limitat (revizuire):

1. Auditorul trebuie sa satisfaca "Codul privind conduita etica si

profesionala in domeniul auditului financiar"


5/86

2. Auditorul trebuie sa efectueze o revizuire in conformitate cu aceststandard

3. Auditorul trebuie sa planifice si sa efectueze revizuirea cu o atitudine descepticism profesional, recunoscand ca pot exista circumstante care sa

aiba drept rezultat situatii financiare in mod semnificativ eronate

4. In scopul exprimarii unei certificari negative in raportul de revizuire,auditorul trebuie sa obtina probe adecvate suficiente, in primul rand, prininvestigatii si proceduri analitice pentru a putea sa traga concluzii

192. Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire).

1. - cunoasterea activitatiilor ntreprinderii si ale sectorului din care face parte;2. - analiza principiilor si practicilor contabile urmate de ntreprinderi;

3. - analiza procedurilor practicate de ntreprindere pentru contabilizarea, clasificareasi ntocmirea documentelor de sinteza;

4 .- primirea n lucru a procedurilor analitice destinate identificarii variatiilor,tendintelor si elementelor neobisnuite.

n cazul n care se considera ca informatiile supuse examenului limitat pot contine

anomalii semnificative, auditorul trebuie sa puna n lucru proceduri complementaresau mai extinse.

193. Normele de raportare n cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire).

Raportul de examen limitat trebuie sa contina o concluzie scrisa, clarexprimata, sub forma unei asigurari negative.

Raportul trebuie sa indice daca situatiile financiare nu dau o imagine fidela, conformunui referential contabil identificat.El trebuie sa precizeze de asemenea ca nici o opinie deaudit nu este exprimata.

194. Raportarea unei misiuni de compilare.

ntr-o misiune de compilare nu se exprima nici o asigurare n raport, cu toate cautilizatorii beneficiaza de servicii contabile. Profesionistul contabil utilizeaza cunostintele salecontabile si nu pe cele de auditor, n scopul strngerii, clasarii si sintetizarii situatiilorfinanciare. Procedurile aplicate n astfel de misiuni nu au drept scop sa permita furnizareaunei asigurari asupra situatiilor financiare respective; utilizatorii acestor informatii sunt

ncrezatori totusi ca beneficiaza de interventia unui profesionist care aduce cunostintele sicompetentele sale la elaborarea acestor situatii financiare.


6/86

Raportul asupra misiunii de compilare trebuie sa contina elementele urmatoare:

- titlul;

- destinatarul;

- o mentiune confirmnd ca misiunea s-a derulat conform cu StandardeleInternationale de Audit aplicabil misiunilor de compilare sau normelor si practicilornationale;

- indicarea faptului, daca este cazul, ca auditorul nu este independent dentreprindere;

- identificarea informatiilor financiare cu precizarea ca ele rezulta din detaliifurnizate de conducerea ntreprinderii;

- o mentiune indicnd responsabilitatea conducerii ntreprinderii pentru informatiilefinanciare compilate de catre auditor;

- o mentiune ca misiunea de compilare nu reprezinta nici un audit, nici un examenlimitat si, n consecinta, nici o asigurare nu este furnizata;

- un paragraf, daca este cazul, pentru atragerea atentiei asupra diferentelorsemnificative mentionate n anexe fata de referentialul contabil utilizat;

- data raportului;

- adresa si semnatura auditorului (contabilului) pe fiecare pagina a informatiilorfinanciare compilate sau pe prima pagina a situatiilor financiare compilate, se faceuna din mentiunile: "neauditate" sau "compilate fara audit, nici examen limitat".

195. Cum explicati necesitatea unui Cod etic n audit?

Necesitatea Codului consta n :

1. necesitatea garantarii unei calitati optime a serviciilor;

2. conservarea ncrederii publicului n profesie;

3. asigurarea protectiei, atat a profesionistului contabil cat si a tertilorbeneficiari sau utilizatori ai serviciilor acestuia;

4. confirmarea de autoritate a lucrarilor effectuate de profesionistii contabili;

5. necesitatea asigurarii apararii onoarei si independentei profesionistului contabil sia organismului din care face parte.

196. Care sunt principiile fundamentale ale eticii n audit nscrise n Codul etic?

1. Integritatea si obiectivitatea;


7/86

2. Competenta profesionala, grija si sarguinta;

3. Confidentialitate;

4. Profesionalism;

5. Respectul fata de normele tehnice si profesionale.

197. Explicati principiul integritatii si obiectivitatii n audit.

Integritatea - presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie drept si cinstit atuncicfectueaza servicii profesionale.

Obiectivitatea - presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial, faraprejudicii, sa nu se afle n situatii de incompatibilitate, de conflict de interese, care sa puna landoiala obiectivitatea acestuia.

198. Explicati principiul competentei n audit.

Competenta profesionala presupune ca profesionistul contabil trebuie sa furnizezeservicii profesionale cu competenta, grija si sarguinta si sa fie la curent cu ultimeleevolutii si noutati din practica profesionala, din legislatie si tehnici de lucru.

Competenta profesionala se divide n doua componente: achizitionarea competenteiprofesionale si mentinerea competentei.

199. Explicati principiulconfidentialitatii n audit.

Confidentialitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa respecteconfidentialitatea informatiilor obtinute n timpul misiunilor sale si nu trebuie sa leutilizeze sau sa le divulge fara autorizare scrisa, n afara de cazurile cand obligatiadivulgarii e prevazuta prin lege sau norme regulamentare.

Aceasta obligatie se aplica si dupa terminarea relatiilor ntre profesionist si clientulsau angajatorul sau.

200. Conceptul de independenta n audit.

Principiul independentei se aplica tuturor profesionistilor contabili n practica libera,indiferent de natura serviciului prestat. In cazul executarii unei misiuni de auditindependenta devine cea m 14514r1714o ai sigura garantie ca profesionistul contabilsi-a ndeplinit misiunea n conditii de integritate si cu obiectivitate.

Componentele fundamentale ale independentei sunt: independenta despirit(rationamentul profesional) si independenta n aparenta (comportamentala).


8/86

201. Prezentati 5 situatii de amenintare la adresa independentei.

1. Cauze datorate interesului propriu;

2. Cauze legate de slabirea autocontrolului;

3. Cauze datorate renuntarii la propriile convingeri;

4. Cauze datorate manifestarilor de familiarism;

5. Cauze datorate unor misiuni de intimidare.

202. Interesul propriu - amenintare la adresa independentei.

Interesul propriu devine o amenintare la adresa independentei atunci cndun cabinet, o societate sau membrii acestora ar putea beneficia de un interes(participare) financiar din partea clientului sau daca un interes propriu al acestorcabinete ar intra n conflict cu clientul respectiv (exemple: participarefinanciara directa sau indirecta la capitalul propriu, un mprumut sau o garantie lasau de la un client, onorarii totale provenind de la un singur client, relatii de afaceri cuclientul, potentiala angajare ca salariat al clientului, onorarii neprevazute n contractulde audit).

203. Slabirea autocontrolului - amenintare la adresa independentei.

Amenintarea la adresa independentei, legata de slabirea autocontrolului, apare

atunci cnd unul dintre membrii cabinetului/societatii a fost anterior una dinpersoanele care a gestionat patrimoniului clientului si astfel poate exercita o influentasemnificativa directa asupra nivelului de asigurare al angajamentului fata declient(exemple: un membru al cabinetului/societatii care este sau a fost recent unadin persoanele care a getionat patrimoniul clientului, sau care a fost recent unangajat al clientului ntr-o pozitie din care poate exercita o influenta semnificativaasupra nivelului de certitudine).

204. Renuntarea la convingeri - amenintare la adresa independentei.

Renuntarea la convingeri poate sa apara atunci cnd cabinetul/societatea sau un

membru al acestuia, promoveaza opinia unui client pna la punctul n careobiectivitatea sa este sau poate fi nteleasa ca fiind compromisa.Este cazul n carecabinetul/societatea sau un membru al acestuia si-au subordonat rationamentul lorprofesional aceluia al clientului.

205. Manifestari de familiarism - amenintare la adresa independentei.

Manifestarile de familiarism au loc atunci cnd, n virtutea unor relatii strnse cu unclient, cu cei care gestioneaza patrimoniul sau cu angajatii acestuia,cabinetul/societatea sau un membru al acestora, devine prea ntelegator fata deinteresele clientului (un membru al cabinetului/societatii are un membru de

familie cu functie de raspundere n ntreprinderea clientului; un fost partener alcabinetului/societatii gestioneaza patrimoniul clientului si are influenta importanta


9/86

asupra realizarii obiectului contractului ncheiat cu clientul, acceptarea de daruri, nafara de cazul cnd valoarea acestora este nesemnificativa, de catre membriicabinetului/societatii, de la client sau de la persoanele care gestioneaza patrimoniulclientului).

206. Actiuni de intimidare - amenintare la adresa independentei.

Actiunile de intimidare au loc atunci cnd un membru al cabinetului/societatii esteimplicat sa actioneze obiectiv si sa exercite prudenta profesionala, prin amenintarireale sau percepute, de la persoanele care gestioneaza patrimoniul sau de laangajatii clientului.

207. Protejarea independentei prin normele legale si profesionale.

Natura masurilor de protejare care urmeaza a fi aplicate va varia n functie demprejurari.Aceste masuri se impart n trei categorii:

- masuri de protejare create de profesie, legislatie sau reglementari;

- masuri de protejare stabilite n cadrul contractului ncheiat cu clientul beneficiar alserviciilor profesionale;

- masuri de protejare stabilite n cadrul propriilor sisteme si proceduri alecabinetelor/societatiilor.

208. Protejarea independentei prin clauze contractuale cu clientul.

Masurile de protejare stabilite n contractul cu clientul constau n:

- aprobarea sau ratificarea de catre Adunarea generala a clientului, a numiriicabinetului/societatii prestatoare de servicii profesionale atunci cnd alte peroanemputernicite de client au semnat contractul;

nominalizarea angajatilor competenti ai clientului, mputerniciti a lua deciziimanageriale;

- stabilirea de catre client a politicilor si procedurilor pentru o raportare financiara

corecta;

- procedurile interne ale clientului privind asigurarea delegarii obiective a angajatilorpentru buna gestionare a bunurilor si valorilor;

- structura conducerii corporative a clientului, printer care si comitetul de audit careasigura supravegherea procesului de validare a informatiilor si situatiilor financiare silegatura cu cabinetul/societatea care presteaza servicii profesionale pentru client.

209. Protejarea independentei prin masuri interne cabinetului.

Astfel de masuri constau n:


10/86

- importanta independentei acordata de conducerea cabinetului/societatii simodalitatea de implicare a membrilor echipelor de profesionisti contabili n audit;

- politici si proceduri de implementare si monitorizare a controlului calitatii niveluluide asigurare al angajamentului cu clientul;

- politici de independenta privind identificarea amenintarilor la adresa independentei,evaluarea importantei acestor amenintari si identificarea masurilor de protejare;

- politici interne si proceduri de supraveghere a respectarii aplicarii politicilor siprocedurilor privind independenta;

- politici si proceduri care sa permita identificarea intereselor sau relatiilor dintrecabinete/societati si membrii acestora cu clientii;

- politici si proceduri privind monitorizarea evitarii obtinerii veniturilor

cabinetului/societatii de la un singur client;

- modalitatea de folosire a diferitilor parteneri si echipe pentru prestarea unor serviciiprofesionale care reprezinta parti dintr-un contract ncheiat cu un client;

- politici si proceduri care sa interzica membrilor cabinetului/societatii si altorpersoane, care nu fac parte din echipa de audit si servicii conexe, sa influentezerezultatul nivelului de asigurare angajat;

- comunicarea sincronizata a politicilor si procedurilor cabinetului/societatii, inclusivorice schimbari ale acestora, tuturor colaboratorilor si angajatilor, incluznd instruireacorespunzatoare si formarea lor continua;

- desemnarea unui membru cu experienta al managementului cabinetului/societatiidrept delegat responsabil pentru supravegherea functionarii adecvate a sistemului de

protejare a independentei;

- mijloace de a informa partenerii si personalul de conducere al clientilor si alentitatilor lor raportoare ca trebuie sa ramna independenti fata decabinetul/societatea prestatoare de servicii profesionale;

- un mecanism disciplinar, pentru a asigura conformarea cu politicile si procedurilestabilite;

- politici si proceduri pentru a nsarcina colaboratorii si angajatii cabinetului/societatiisa comunice nivelurilor superioare orice chestiune privind independenta siobiectivitatea care i preocupa; acestea include si informarea membrilorcabinetului/societatii asupra procedurilor deschise mpotriva lor;

- includerea suplimentara n echipa a unui profesionist contabil care sa supraveghezelucrarile efectuate sau pentru a da recomandarile necesare cerute. Aceasta persoana ar

putea fi angajata din afara cabinetului/societatii/grupului sau sa fie cineva din

interiorul lor, care nu a fost membru al echipei de audit si servicii conexe;


11/86

- consultarea unei terte persoane, cum ar fi un comitet de administratori independenti,un organism profesional de reglementare sau un alt profesionist contabil;

- rotirea personalului cu functii de conducere;

- comentarea problemelor privind independenta cu comitetul de audit sau cu altepersoane din conducerea clientului;

- elucidarea, cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clientului, anaturii serviciilor prestate si a marimilor onorariilor percepute;

- politici si proceduri care sa protejeze membrii echipelor de audit si servicii conexesa nu ia decizii manageriale sau sa-si asume responsabilitati care, de drept, revinclientului;

- implicarea altui cabinet/societate pentru a realiza sau a realiza din nou o parte din

nivelul de asigurare al angajamentului;

- implicarea altui cabinet/societate pentru realizarea din nou a serviciilor care nunecesita un nivel de asigurare acordat clientului, n masura n care acesta si asumaresponsabilitatea serviciilor prestate;

- eliminarea unei persoane din echipa de audit si servicii conexe, cnd are participarifinanciare personale care pot crea o amenintare la adresa independentei.

Cnd masurile de protejare a independentei, aratate mai nainte, sunt insuficientepentru a elimina sau reduce la un nivel acceptabil amenintarile la adresaindependentei sau cnd cabinetul/societatea considera necesar sa nu elimineactivitatile, situatiile sau interesele care creeaza amenintarea, atunci singura masurautila va fi aceea de a refuza contractul privind acordarea nivelului de asigurareangajat sau de a se retrage din acest contract.

Masuri interne ale societatii pentru protejarea independentei:

- importanta independentei acordata de conducerea societatii simodalitatea de implicare a membrilor echipelor de profesionisticontabili in audit, servicii conexe pentru satisfacerea interesului

public

- proceduri si politici de implementare si monitorizare a controluluicalitatii nivelului de asigurare al angajamentului contractat cuclientul

- politici de independenta documentate privind identificareaamenintarilor la adresa independentei, identioficarea masurilor deprotejare, evaluarea imprtantei acestora si aplicarea masurilorpentru eliminarea sau reducerea amenintarilor

- politici interne si proceduri care sa permita identificarea intereselorsau relatiilor dintre societate si clientii serviciilor prestate


12/86

- politici si proceduri privind monitorizarea evitarii obtinerii veniturilorsocietatii de la un singur client

- un mecanism disciplinar pentru a asigura conformarea cu politicilesi procedurile stabilite

210. Investigatii si sanctiuni pentru nerespectarea normelor de comportament.

Sanctiunile pot fi :

- avertisment

- suspendarea practicarii profesiei liberare pe o perioada de la 3 luni la un an saumai mult in cadrul unei abateri majore

- neacordarea vizei de practica

- retragerea calitatii de auditor.

211. Care este structura Codului etic national al profesionistilor contabili din

Romnia?

Cele 3 parti care compun Codul se aplica dupa cum urmeaza:

-partea A - tuturor profesionistilor contabili;

-

partea B - numai profesionistilor contabili liber- profesionisti;-partea C - numai profesionistilor contabili angajati.

212. Obligatiile etice ale expertilor contabili si contabililor autorizati, salariati.

Obligatiile etice ale EC si CA, salariati sunt :

- sa aiba o conduita morala si profesionala corespunzatoare functiei si postului care ildetine.

- sa respecte sistemul relational de subordonare impus prin ROI ( regulament deorganizare interioara ) si ROF ( regulament de organizare si functionare )

- sa respecte programul de lucru

- sa-si indeplineasca sarcinile ce ii revin prin fisa postului

Obligatii etice ale profesionistilor contabili angajati:

- sa vegheze asupra colegilor, ajutandu-i sa isi dezvolte si pastrezerationamentul profesional referitor la probleme contabile si de etica

- datoreaza loialitate atat angajatorului cat si profesiei lor


13/86

- profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorulsau despre gradul de pregatire sau experineta pe care le detine

- sa prezinte informatia financiar in intregime, cu onestitate, in modprofesionist astfel inacat sa fie inteleasa in contextul ei

Conflictul de loialitate

15.1. Profesionistii contabili angajati datoreaza loialitatea, atat angajatorului lor, cat siprofesiei lor, si uneori pot aparea situatii conflictuale intre cei doi. Prioritatea fireasca a unuiangajat trebuie sa fie aceea de a respecta atat obiectivele legitime si etice ale entitatii in carelucreaza, cat si regulile si procedurile redactate pentru sustinerea lor. In orice caz, unuiangajat, in mod legitim nu i se poate cere:

a. sa incalce legea;b. sa incalce regulile si standardele profesiei;

c. sa minta sau sa induca in eroare (inclusiv prin tacere) pe cei care actioneazaca auditori in numele angajatorului;

d. sa isi puna numele sau sa fie asociat la o raportare care practic denatureazafaptele.

15.2 Diferentele de opinie despre rationamentul profesional al profesionistului contabilprivind contabilitatea sau de respectare a eticii, trebuie prezentate si rezolvate in cadrulentitatii angajatului, initial cu persoana ierarhic imediat superioara si posibil cu urmatoarea. Incazul unor probleme semnificative de etica nerezolvate, acestea se analizeaza cu persoanele

din conducerea superioara sau cu consiliul de administratie.

15.3. Daca profesionistii contabili angajati nu pot rezolva vreo problema implicand unconflict intre angajatorii lor si cerintele profesionale, dupa eliminarea celorlalte posibilitati, nu

pot avea alta solutie decat sa recurga la demisie. Angajatii trebuie sa expuna angajatoruluimotivele acestei actiuni, dar datoria lor de confidentialitate exclude in mod normal sacomunice problema respectiva si altora (fara o aprobare legala sau profesionala pentru aactiona in acest fel).

15.4. Pentru alte instructiuni si consideratii, vezi Sectiunea 2, Solutionarea conflictelor deetica.

Sprijinirea colegilor angajati

Un profesionist contabil angajat, indeosebi unul care exercita o autoritate asupra celorlalti, trebuie sa vegheze asupracolegilor ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional referitor la problemele contabile si de etica sitrebuie sa analizeze in mod profesional diferentele de opinie cu acestia.

Competenta profesionala

Unui profesionist contabil angajat in industrie, comert, sectorul public sau invatamant i se poate cere sa execute serviciisemnificative pentru care insa nu are suficienta pregatire sau experienta. Cand executa asemenea lucrari, profesionistulcontabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de pregatire sau experienta pe care le detine; dacaeste cazul, se va cere asistenta adecvata si parerea unui expert.

Prezentarea informatiilor


14/86

18.1. Se asteapta ca profesionistul contabil angajat sa prezinte informatia financiara in intregime, cu onestitate, in modprofesionist si astfel incat sa fie inteleasa in contextul ei.

18.2. Informatia financiara si ne-financiara trebuie pastrate intr-o maniera care sa descrie clar natura adevarata atranzactiilor comerciale, activelor si pasivelor, sa clasifice si sa inregistreze intrarile cronologic si de o maniera adecvata,iar profesionistii contabili trebuie sa faca tot ce le sta in putinta pentru respectarea acestei cerinte.

213. Obligatiile etice ale expertului contabil n cursul unei misiuni de consultanta

fiscala.

In cursul unei misiuni de consultanta fiscala expertul contabil trebuie:

- sa respecte principiul independetei

- sa respecte legislatia fiscala in domeniu

- sa ajute clientul la interpretarea legii in favoarea sa.

214. Cum explicati responsabilitatile etice ale altor profesionisti utilizati n cadrul

unei misiuni de audit de baza.

215. Prezentati pe scurt continutul sectiunii a 8-a din Codul etic national alprofesionistilor contabili din Romnia.

. Sectiunea a 8-a din acest Cod stabileste cadrul general conceptual pentru conditiile privind independenta*profesionistului contabil in cazul misiunii de audit si servicii conexe (Assurance engagemente), potrivit standarduluiinternational; in consecinta, nici unui organism membru sau cabinet, societate, nu ii este permisa aplicarea unorstandarde mai putin riguroase decat cele prevazute in aceasta sectiune.

Introducere

8.1. Este in interesul publicului si totodata este cerut de acest Cod etic, ca membrii echipelorde audit si servicii conexe, ai cabinetelor sau societatilor de profil si daca este cazul, aisocietatilor din cadrul grupului, sa fie independenti de clientii misiunilor de audit si serviciiconexe.

8.2. Nivelul asigurarii (certitudinii) auditului si serviciilor conexe este destinat a crestecredibilitatea informatiei privind un obiectiv oarecare, prin evaluarea faptelor care atesta caobiectivul examinat este conform criteriilor adecvate, sub toate aspectele sale importante.Pentru a obtine o intelegere completa a obiectivelor si elementelor unei misiuni privind

exprimarea unei opinii este necesara consultarea tuturor Standardelor internationale de audit.

8.3. Misiunea de exprimare a unei opinii este o activitate speciala; ea depinde de urmatoareleelemente:

a. - o relatie intre trei parti implicand:b.

i. un profesionist contabil

ii. o parte responsabila; si

iii. un utilizator anume precizat.


15/86

c. - un obiectiv

d. - criterii adecvate

e. modalitatea de realizare; si

f. - o concluzie.

Partea responsabila si utilizatorul anume precizat pot fi sau nu din aceeasi entitate clienta. Depilda, o intreprindere mama poate cere auditarea informatiilor furnizate de catre una dinfilialele sale. Relatia dintre partea responsabila si utilizatorul anume precizat este necesar a fi

privita in contextul unui contract specific.

8.4. Exista o gama larga de misiuni (contracte) care furnizeaza un nivel inalt sau mediu decertitudine (asigurare).Acestea pot fi misiuni (contracte) care cuprind obiective privind:

- auditarea sau revizia unei game largi de informatii financiare (situatii financiare anuale) siinformatii nefinanciare (note explicative ale situatiilor financiare)

- atestari si raportari directe

- raportari interne si externe

- sectorul privat sau public.

8.5. Obiectivul unei misiuni (contract) de exprimare a unei opinii poate fi constituit din:

- Date (de pilda, informatii financiare istorice sau prospective, informatii statistice, indicatoride performanta);

- Sisteme si proceduri (de pilda, controale interne) sau

Diagnostic de comportament (de pilda: conducerea corporativa, respectarea unorreglementari, practicile privind resursele umane).

8.6. Nu toate misiunile (contractele) profesionistilor contabili au ca finalitate exprimarea uneiopinii (asigurare) a clientului privind asertiunile conducerii entitatii.

Misiunile executate frecvent de profesionistii contabili, care nu sunt misiuni (contracte) deaudit (deci de non-audit)cuprind:

- proceduri convenite;- compilarea situatiilor financiare sau a altor informatii financiare;- pregatirea lucrarilor de rambursare a taxelor si impozitelor, cand nu este exprimata nici oconcluzie si consultanta fiscala;- consultanta privind managementul;- alte servicii de consultanta.

8.7. Aceasta sectiune a Codului etic prevede un cadru, constituit din principii, pentruidentificarea, evaluarea si masurile de preintampinare a amenintarilor la adresa independentei.


16/86

Cadrul stabileste principiile pe care membrii echipei de profesionisti contabili in audit siservicii conexe, cabinetele, societatile de profil si grupurile, trebuie sa le utilizeze pentru aidentifica amenintarile la adresa independentei si a evalua importanta acestor amenintari simasurile necesare eliminarii sau reducerii lor la un nivel acceptabil. Este necesara aplicarearationamentului profesional pentru a determina care sunt masurile necesare cele mai indicate.

Exemplele prezentate sunt destinate a ilustra aplicarea principiilor din aceasta sectiune,neexistand o lista exhaustiva a tuturor circumstantelor care pot crea amenintari la adresaindependentei.In consecinta nu este suficient ca un membru al echipei de profesionisti contabili in audit siservicii conexe, sau membrii cabinetelor, societatilor de profil sau grupului sa identificesituatii similare cu cele exemplificate, ci sa caute continuu sa aplice principiile acestei sectiunila circumstantele particulare pe care le intampina.

. Mai mult, Codul se bazeaza pe aceea ca, daca nu se prevede in mod special o limitare, obiectivele si principiilefundamentale sunt valabile in mod egal pentru toti profesionistii contabili, indiferent daca ei practica in calitate de liber-profesionisti sau ca angajati in industrie, comert, sectorul public sau invatamant.

Exemplele arata cum trebuie sa fie aplicate masurile de protejare de catresocietate pentru a satisface cerintele de independenta fata de clientii deaudit sau de non audit.

Societatea nu trebuie sa aiba nici o participare financiara directa sauindirecta la capitalul propriu al clientului.

Furnizeaza ghidul conceptual pentru protejarea independentei.

PARTEA A- APLICABILA TUTUROR PROFESIONISTILOR

CONTABILI1. Integritate si obiectivitate

1.1 Integritatea implica nu numai onestitate pur si simplu, dar si abordarea ei in mod corect si veridic. Principiulobiectivitatii impune obligativitatea ca toti profesionistii contabili sa fie corecti, onesti si sa nu aiba conflicte de interese.

1.2 Profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in multe domenii diferite si trebuie sa-si demonstreze obiectivitatea inimprejurari diferite. Liber- profesionistii contabili realizeaza rapoarte de certificare, presteaza servicii fiscale si alte serviciide consultanta manageriala. Alti profesionisti contabili angajati intocmesc situatii financiare fiind subordonati altora,executa serviciile de audit intern si servesc in diferite functii financiare de conducere din industrie, comert, sectorul publicsi educatie. De asemenea, unii profesionisti contabili pregatesc si instruiesc pe cei care aspira sa intre in profesie.Indiferent de pozitie sau serviciul prestat, profesionistii contabili trebuie sa protejeze integritatea serviciilor profesionale sisa mentina obiectivitatea in rationamentul profesional.

1.3 In selectionarea situatiilor si practicilor de care se vor ocupa in mod specific potrivit cerintelor etice legate deobiectivitate, trebuie acordata atentia corespunzatoare urmatorilor factori:

a. Profesionistii contabili sunt expusi unor situatii in care asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot diminuaobiectivitatea.

b. Este practic imposibil sa se defineasca si sa se descrie toate situatiile in care ar exista aceste posibile presiuni. Instabilirea standardelor pentru identificarea relatiilor care pot, ori par sa afecteze obiectivitatea profesionistului contabil,trebuie sa domine un caracter rezonabil.

c. Trebuie evitate relatiile care permit ca idei preconcepute partinirea ori influentele altora sa incalce obiectivitatea.

d. Profesionistii contabili au obligatia de a se asigura ca personalul angajat pentru serviciile profesionale contabile si-auinsusit principiul obiectivitatii.
http://www.ceccar.ro/?P=A263http://www.ceccar.ro/?P=A263


17/86

Profesionistii contabili nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri sau invitatii (la mese, spectacole) care pot ficonsiderate a avea o influenta importanta si daunatoare asupra rationamentului lor profesional sau asupra acelora cucare negociaza.

Sectiunea 2. Rezolvarea conflictelor de etica; asocierea

Rezolvarea conflictelor de etica

2.1 Uneori profesionistii contabili se intalnesc cu situatii care pot da nastere la conflicte deinterese. Asemenea conflicte pot aparea intr-o mare varietate de aspecte de la dilema relativneinsemnata, pana la cazul extrem de frauda si activitatii ilegale similare. Nu este posibil sa seincerce intocmirea unei liste detaliate cu potentialele cazuri in care ar putea aparea conflictede interese. Profesionistul contabil trebuie sa fie in permanenta constient de aceasta si sa fie

prudent in fata factorilor care pot da nastere la conflicte de interese. Trebuie notat faptul ca, odiferenta onesta de opinie intre un profesionist contabil si o alta parte nu constituie o

problema etica in sine. Oricum, faptele si imprejurarile fiecarui caz necesita o investigatie dinpartea celor interesati.

2.2. Se recunoaste, totusi, ca pot exista factori specifici care intervin cand responsabilitatileunui profesionist contabil pot intra in conflict de interese cu cerintele interne sau externe deun tip sau altul. Prin urmare:

Poate exista pericolul presiunii din partea unei autoritati superioare, directorsau partener; sau atunci cand exista relatii personale sau de familie care potda nastere posibilitatii exercitarii unei presiuni asupra lor (vezi paragraful 8.6urmator). Intr-adevar, trebuie descurajate relatiile sau interesele care ar puteainfluenta sau ameninta integritatea profesionistului contabil.

Unui profesionist contabil i se poate cere sa actioneze contrar normelorprofesionale si/sau tehnice.

Poate aparea o problema legata de loialitate care trebuie sa se imparta intresuperiorul profesionistului contabil si normele profesionale de comportamentcare ii sunt impuse.

Poate aparea un conflict cand este publicata o informatie inselatoare, carepoate fi in avantajul angajatorului sau al clientului si de care poate beneficiasau nu profesionistul contabil, ca rezultat a acelei publicari.

2.3. La aplicarea normelor generale de comportament etic, profesionistii contabili angajati potintalni situatii legate de identificarea unui comportament care nu este etic sau de rezolvarea

unui conflict etic. Cand se confrunta cu probleme etice importante, pentru a rezolva acestconflict, profesionistii contabili trebuie sa respecte politicile stabilite de catre organizatia,(intreprinderea) la care este angajat. Daca asemenea politici nu rezolva conflictul etic, trebuiesa se tina cont de urmatoarele:

Sa se analizeze problema conflictuala cu superiorul ierarhic imediat. Dacaproblema nu este rezolvata cu superiorul ierarhic imediat si profesionistulcontabil se decide sa mearga la nivelul superior urmator de conducere,superiorul ierarhic imediat trebuie sa fie instiintat despre aceasta decizie.Daca se descopera ca seful ierarhic superior este implicat in problemaconflictuala, profesionistul contabil trebuie sa prezinte problema la nivelulimediat superior din conducere. Cand seful ierarhic superior este sefulcompartimentului urmatoarele niveluri superioare care pot controla activitatea
http://www.ceccar.ro/?P=A264http://www.ceccar.ro/?P=A264


18/86


19/86

dezvolte competentele profesionale prin insusirea Standardelor internationale de contabilitate,a normelor tehnice si profesionale existente.

Sectiunea 3. Competenta profesionala

Competenta profesionala

3.1 Profesionistii contabili nu trebuie sa se defineasca ca avand cunostintele profesionale tehnice sau experienta pecare nu le poseda.3.2 Competenta profesionala poate fi impartita in doua parti separate.

a. Dobandirea competentei profesionale

Dobandirea competentei profesionale cere initial sa se aiba un inalt standard de pregatire generala urmat de o instructiespecifica, de practica si examinare privind teme profesionale semnificative. Acesta trebuie sa fie modelul normal deurmat pentru un profesionist contabil.

b. Mentinerea competentei profesionale

(i) mentinerea competentei profesionale cere cunoasterea continua a evolutiilor in profesia contabila, inclusivreglementarile importante la nivel national si international in contabilitate, audit, precum si alte reglementari statutare sicerinte relevante.

(ii) un profesionist contabil trebuie sa adopte un program destinat sa garanteze un control de calitate in indeplinireasarcinilor lui profesionale, in conformitate cu reglementarile existente pe plan national si international.

Sectiunea 4. Confidentialitatea

Confidentialitatea

4.1 Profesionistii contabili au obligatia sa respecte confidentialitatea informatiilor dobandite in timpul activitatilorprofesionale in legatura cu afacerile clientilor sau angajatorilor. Obligatia de confidentialitate continua chiar si dupaterminarea relatiei intre profesionistul contabil si client sau patron.

4.2 Profesionistul contabil trebuie sa pastreze intotdeauna confidentialitatea, cu exceptia cazului in care a fost autorizatin mod special sa dezvaluie o anumita informatie sau daca exista o obligatie legala sau profesionala de a dezvaluiasemenea informatii.

4.3 Profesionistii contabili au obligatia sa se asigure ca personalul aflat sub controlul lor si persoanele care le furnizeazaconsultanta sau asistenta respecta principiul confidentialitatii.

4.4 Confidentialitatea nu este numai o problema legata de dezvaluirea informatiei. Ea cere, de asemenea, ca unprofesionist contabil care dobandeste informatii in timpul executarii sarcinilor de serviciu profesionale sa nu foloseasca,nici sa para ca foloseste informatia in avantajul personal sau in avantajul unei terte parti.

4.5 Un profesionist contabil are acces la multe informatii confidentiale in legatura cu afacerile clientului sau aleangajatorului, care nu sunt altfel, aduse la cunostinta publicului. Prin urmare, profesionistul contabil trebuie sa fie demnde incredere ca nu face dezvaluiri neautorizate altor persoane. Aceasta nu se aplica la divulgarea unei astfel deinformatii in scopul descarcarii de responsabilitate a profesionistului contabil conform normelor profesiei sireglementarilor in vigoare.

4.6 Este in interesul publicului si al profesiei ca sa fie definite normele profesiei referitoare la confidentialitate si sa sedea indrumari referitoare la natura si intinderea obligatiei de confidentialitate si la situatiile in care va fi permisa sauceruta dezvaluirea informatiei dobandite in timpul prestarii serviciilor profesionale. Normele profesionale aleC.E.C.C.A.R. precizeaza referintele necesare confidentialitatii stabilite pentru fiecare tip de misiune.

4.7 Trebuie recunoscut, totusi ca principiul confidentialitatii informatiei este o parte a normelor profesiei si deci cerinteleetice detaliate cu privire la aceasta depind de legislatia in domeniu.

4.8 Exemple de probleme care trebuie luate in considerare pentru a determina masura in care poate fi dezvaluita

informatia confidentiala:
http://www.ceccar.ro/?P=A265http://www.ceccar.ro/?P=A266http://www.ceccar.ro/?P=A265http://www.ceccar.ro/?P=A266


20/86

a. Atunci cand dezvaluirea este autorizata. Atunci cand angajatorul sau clientul a dat autorizatia de a dezvalui oinformatie, trebuie sa se tina sama de interesele tuturor partilor, inclusiv de cele ale acelor terti ale caror interese arputea fi afectate.

b. Cand dezvaluirea este ceruta prin lege. Exemple pentru cazuri cand unui profesionist contabil i se cere prin lege sadezvaluie o informatie confidentiala sunt:

i. pentru a furniza probe in cursul unor proceduri judiciare; si

ii. pentru a divulga autoritatilor publice competente infractiunile dscoperite.

c. Cand exista o obligatie profesionala sau un drept de a dezvalui:

i. pentru a se conforma normelor tehnice si cerintelor etice; asemenea divulgari nu sunt contrare acestei sectiuni;

ii. pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil in cursul procedurilor judiciare;

iii. pentru a se conforma controlului sau inspectiei organismului profesional;

iv. pentru a raspunde unei cereri sau unei investigatii din partea organizatiei membre sau ale unui organism cu atributiide reglementare

4.9 Cand profesionistul contabil a hotarat ca informatia confidentiala poate fi dezvaluita trebuie avute in vedereurmatoarele cerinte:

daca sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative si pot fi sustinute cu dovezi, in masura in care acest lucru esteposibil; cand situatia implica fapte sau opinii nedovedite, trebuie folosit rationamentul profesional pentru a determina tipulde evidentiere care trebuie facuta, daca este cazul;

ce tip de comunicare se asteapta si cui i se adreseaza: in particular, profesionistul contabil trebuie sa fie convins capartile carora li se adreseaza comunicarea sunt destinatarii adecvati si ca au responsabilitatea sa actioneze referitor laaceasta;

daca profesionistul contabil va fi pasibil sau nu de vreo raspundere juridica in cazul cand a facut o dezvaluire siconsecintele ce decurg din aceasta.

In toate situatiile, profesionistii contabili trebuie sa aiba in vedere necesitatea de a consulta un consilier juridic si/sau oorganizatie profesionala.

216. Explicati scopul si obiectivele controlului de calitate al serviciilor de audit.

Scopul controlului calitatii este de a stabili standarde si de afurnizainstructiuni privind:

- politicile si procedurile unei firme de audit referitoare la activitateade audit in general

- proceduri referitoare la munca delegata asistentilor pentru un auditindividual

Obiectivele politicilor de control al calitatii vor incorpora urmatoarele:

- cerintele profesioanle

- aptitudini si competente


21/86


22/86

audit si la procedurile referitoare la lucrarile ncredintate unor colaboratori aiauditorului.

Natura, calendarul si ntinderea politicilor si procedurilor de control de calitate aleunui cabinet sau societate depind de numerosi factori ca: felul si importanta activitatii

sale, dispersia geografica, nivelul de organizare, costuri etc.

Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de catre un cabinet sau osocietate sunt urmatoarele:

- exigentele profesionale: personalul cabinetului sau al societatii trebuie sa seconformeze principiilor de independenta, integritate, obiectivitate, confidentialitate si

profesionalism, nscrise n Codul etic;

- aptitudini si competente: nivelul de instruire si formare al personalului cabinetuluisau societatii permite acestuia sa se achite n mod corect si complet de sarcinile pe

care le primeste n cadrul unei misiuni de audit;

- repartizarea lucrarilor: lucrarile de audit vor fi ncredintate personalului caredispune de pregatirea si experienta necesara;

- delegarea : conducerea, supervizarea si revederea lucrarilor realizate la toateesantioanele permit obtinerea unei asigurari rezonabile ca lucrarile efectuate raspundnormelor de calitate stabilite.

219. Rolul si importanta dosarului exercitiului.

Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a caror utilitate nudepaseste exercitiul controlat; el permite ansamblarea tuturor lucrarilor, de laorganizarea misiunii la sinteza si formularea raportului.

Dosarul exercitiului este indispensabil pentru:

- mai buna organizare si control ale misiunii;

- documentarea lucrarilor efectuate, deciziilor luate si asigurarea ca programul s-aderulat fara omisiuni;

- nlesnirea muncii n echipa si supervizarea lucrarilor date la colaboratori;

-justificarea opiniei emise si redactarea raportului.

220. Rolul si importanta dosarului permanent.

Unele informatii si documente primite sau analizate n cursul diferitelor etape alemisiunii pot fi folosite pe toata durata mandatului. Ele nu au deci nevoie sa fiecercetate n fiecare an. Clasarea lor ntr-un dosar separat, dosarul permanent,permite utilizarea lor ulterioara dupa aducerea sa la zi.


23/86

Dosarul permanent permite deci evitarea repetarii n fiecare an a unor lucrari sitransmiterea de la un exercitiu la altul a elementelor de recunoastere a intreprinderii.

221. Structura dosarului exercitiului.

Dosarul exercitiului este bine sa fie mpartit pe sectiuni (parti) pentru a usurautilizarea sa. n general se foloseste o mpartire n 10 sectiuni (parti) simbolizate dela A la J, astfel:

- EA (dosarul exercitiului, Sectiunea A) intitulata "Acceptarea misiunii";

- EB (dosarul exercitiului, Sectiunea B) intitulata "Sinteza misiunii si rapoarte";

- EC (dosarul exercitiului, Sectiunea C) intitulata "Orientare si planificare";

- ED (dosarul exercitiului, Sectiunea D) intitulata "Evaluarea riscului legat de

control";

- EE (dosarul exercitiului, Sectiunea E) intitulata "Controale substantive";

- EF (dosarul exercitiului, Sectiunea F) intitulata "Utilizarea lucrarilor altorprofesionisti";

- EG (dosarul exercitiului, Sectiunea G) intitulata "Verificari si informatii specifice";

- EH (dosarul exercitiului, Sectiunea H) intitulata "Lucrarile de sfrsit de misiune";

- EI (dosarul exercitiului, Sectiunea I) intitulata "Interventii cerute prin reglementaridiverse";

- EJ (dosarul exercitiului, Sectiunea J) intitulata "Controlul conturilor consolidate";

222. Structura dosarului permanent.

Dosarul permanent se organizeaza n sectiuni (parti) care usureaza clasareadocumentelor si consultarea lor. Fiecare sectiune poate fi materializata printr-undespartitor comportnd un sumar al continutului. inerea la zi se efectueaza pe

sumar, indicnd data introducerii documentului.

Dosarul permanent se subdivide n sapte sectiuni pentru a facilita lectura si controluldin partea organismului profesional, dupa cum urmeaza:

- PA (dosarul permanent, Sectiunea A) intitulata "Generalitati";

- PB (dosarul permanent, Sectiunea B) intitulata "Documente privind controlulintern";

- PC (dosarul permanent, Sectiunea C) intitulata "Situatii financiare si rapoarte

privind exercitiile precedente";


24/86

- PD (dosarul permanent, Sectiunea D) intitulata "Analize permanente";

- PE (dosarul permanent, Sectiunea E) intitulata "Fiscal si social";

- PF (dosarul permanent, Sectiunea F) intitulata "Juridice";

- PG (dosarul permanent, Sectiunea G) intitulata "Interventii externi";

223. Elementele de baza ale raportului de audit ntr-o misiune de audit statutar.

Raportul unei misiuni de audit de baza trebuie sa contina n mod obligatoriuurmatoarele elemente de baza: titlul, destinatarul, paragraful introductiv, paragrafulcuprinznd natura si ntinderea lucrarilor de audit, paragraful opiniei, semnatura,adresa si data raportului.

224. Opinia defavorabila: motive, mod de prezentare.

O astfel de opinie datorata de exemplu dezacordului asupra principiilor contabile, sepoate prezenta astfel:

"Astfel, cum este explicat n nota "X", nu s-au constatat amortismente n situatiilefinanciare. Aceasta practica nu este, n opinia noastra, n acord cu Normele deamortizare a capitalului imobilizat n active corporale. Cheltuielile aferente, pe bazaunui amortisment linear si a unei cote de .. pentru cladiri si .. pentru utilaje, trebuia sase ridice la suma de .., pentru exercitiul ncheiat la 31 decembrie 200. . n consecinta,amortismentele cumulate trebuiau sa se ridice la .. mil. lei, iar pierderea exercitiului si

pierderile cumulate la .. mil. lei.

Dupa parerea noastra, datorita incidentei faptelor mentionate n paragraful precedent,situatiile financiare nu dau o imagine fidela situatiei financiare a societatii la 31decembrie 200., contului de profit si pierdere, pentru exercitiul ncheiat la aceastadata, si nu sunt conforme cu prevederile legale si statutare."

225. Explicati semnificatia datarii raportului de audit.

Raportul auditorului trebuie sa poarte data de la sfarsitul lucrarilor de audit. Cititoruleste astfel informat ca auditorul a apreciat efectele asupra situatiilor financiare si

asupra raportului sau, evenimentelor si tranzactiilor intervenite, de care el a avutcunostinta pna la aceasta data.

ntruct responsabilitatea auditorului consta n emiterea unui raport asupra situatiilorfinanciare pregatite si prezentate de conducerea societatii, raportul sau nu trebuie sa

poarte o data anterioara celei la care situatiile financiare au fost nchise si aprobate.

226. Imposibilitatea exprimarii unei opinii: motive, mod de prezentare.

O astfel de opinie datorata limitarii ntinderii lucrarilor se poate prezenta astfel:


25/86


26/86


27/86


28/86

Raportul trebuie sa mentioneze ca situatiile financiare sunt n sarcina(responsabilitatea) conducerii entitatii si ca responsabilitatea auditorului este ca, pe

baza auditului efectuat, sa exprime o opinie asupra acestor situatii financiare.

Situatiile financiare constituie reprezentarea faptelor de catre conducere. Pregatirea

lor presupune ca directiunea face estimari contabile si aduce judecati care au oincidenta semnificativa, ca ea stabileste principiile si metodele contabile potrivite,care trebuie sa fie utilizate pentru pregatirea situatiilor financiare. Dimpotriva,responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situatii financiare, nct sa poataexprima asupra acestora o opinie.

Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmatoare:

"Noi am procedat la auditarea situatiilor financiare ale societatii "X", ncheiate la 31decembrie 200., asa cum sunt prezentate n anexele la prezentul Raport. Acestesituatii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entitatii.

Responsabilitatea noastra este, ca pe baza auditului nostru, sa exprimam o opinieasupra acestor conturi anuale".

233. Situatii care conduc la formularea altei opinii dect opinie fara rezerve.

De fiecare data cnd auditorul emite un raport, altul dect un raport fara rezerva, eltrebuie sa includa n raportul sau o descriere clara a tuturor motivelor care justificadecizia sa si, de fiecare data cnd poate, sa cifreze (sa estimeze) incidenta posibilaasupra situatiilor financiare. Aceste informatii trebuie sa fie date, de preferinta ntr-unparagraf distinct care sa preceada pe cel care cuprinde exprimarea opiniei sauimposibilitatea de a exprima o opinie si pot, de asemenea, sa faca trimitere la o notaanexa mai aprofundata.

234. Cazuri de dezacord cu conducerea intreprinderii-client.

Auditorul, folosind mijloacele pe care le-a considerat necesare, a constatat oiregularitate contabila pe care conducerea ntreprinderii refuza sa o corecteze. Acestdezacord poate fi important si sa influenteze certificarea. Pot fi, de exemplu,dezacorduri privind:

- insuficienta provizioanelor pentru deprecierile de stocuri si creante;

- stocuri supraevaluate sau subevaluate datorita unor erori n calculul costurilorproductiei sau n determinarea marimii stocului (cantitatilor)

- nerespectarea principiului independentei exercitiului;

- neluarea n considerare a evenimentelor posterioare care confirma sau infirma osituatie existenta la data nchiderii exercitiului;

- neluarea n considerare a principiului prudentei prin supraevaluarea activelor;

- erori n clasarea tertilor (clienti incerti mentinuti ca clienti obisnuiti).


29/86

Auditorul certifica "cu rezerva" atunci cnd iregularitatea este semnificativa, darimportanta ei nu este suficienta pentru a considera ca situatiile financiare nu suntcorecte si sincere si ca nu dau o imagine fidela asupra pozitiei si situatiei financiare

precum si rezultatului exercitiului.

Oricare ar fi natura neregularitatilor, auditorul si prezinta n raport opinia, precizand:

- natura dezacordului;

-postul si suma respectiva;

- influenta asupra rezultatului net.

235. Continutul raportului de audit.

Raportul de audit trebuie sa contina:

- relatia contractuala de executare a misiunii de audit;

- observatiile reiesite din diverse verificari;

- informatiile a caror mentiune n raport este prevazuta expres de lege;

- oferirea garantiei pentru actionari si terti ca un personal calificat a obtinutasigurarea ca situatiile financiare ofera o imagine fidela, clara si completa pozitieifinanciare, performantelor si situatiei financiare generale a intreprinderii;

- mentiunea ca situatiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit.

Din raportul de audit trebuie sa rezulte n mod clar:

- mentionarea responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea intreprinderii;

- descrierea obiectivelor si natura misiunii de audit;

- situatiile care fac sa apara incertitudini;

- natura si locul observatiilor n raport.

236. Rolul raportului de audit.

Standardul International de Audit (ISA) nr. 700 stabileste procedurile si principiilefundamentale si modalitatile lor de aplicare cu privire la forma si continutul raportuluiauditorului independent emis pe baza concluziilor rezultate din auditarea situatiilorfinanciare ale unei entitati (misiunea de baza). Cele mai multe din prevederile acestuistandard pot fi adaptate la rapoartele emise si n cazul unor misiuni de audit diferitede misiunea de baza.

Raportul de audit are un triplu rol:


30/86

- instrument de comiunicare cu utilizatorii situatiilor financiare emise de entitateaauditata, respectiv cu publicul, precum si cu actionarii pentru decizii economice;

- instrument de confirmare a ncrederii publicului si actionarilor n situatiilorfinanciare prezentate de o entitate;

- instrument de identificare a responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducereaentitatii auditate.

Raspunderea conducerii entitatii auditate se refera la ntocmirea si prezentareasituatiilor financiare.

Responsabilitatile auditorului sunt de trei naturi:

responsabilitatea de baza; pentru opinia sa n legatura cu situatiile financiareauditate;

responsabilitati secundare care au urmatoarele caracteristici: rezulta din texte delegi, reglementari diverse sau norme ale organismului profesional; nu necesita tehnicisi proceduri diferite de cele folosite pentru misiunea de audit de baza; nu presupuneexprimarea unei opinii distincte (opinia este implicita ca, de exemplu, raspunsul laobligatia legala de verificare daca registrele contabile au fost tinute corect si la zi);

responsabilitati aditionale care au urmatoarele caracteristicii: rezulta din texte delegi si alte reglementari, pot fi abordate tehnici si proceduri care nu sunt obligatorii

pentru misiunea de baza; presupun exprimarea n mod explicit a unei opinii sau

concluzii; raportarea se poate face separat sau poate fi integrata n raportul de audit(n cuprins sau n anexe la acesta). De exemplu, conformitatea cu unele reglementarispecifice (piata de capital, banci, asigurari etc.) sau raportul asupra controlului intern.

237. Rolul si continutul notei de sinteza.

Pentru a permite auditorului sa-si faca o parere definitva asupra situatiilor financiare,este util sa-si stabileasca o "nota de sinteza" care recapituleaza toate puncyeleimportante ale lucrarii, care pot avea o incidenta asupra deciziei finale.

Nota de sinteza este stabilita pe o foaie de lucru care presupune:

- o referire la foaia de lucru n care punctul retinut ca important este dezvoltat;

- o descriere sumara a punctului respectiv;

-pozitia auditorului (punctul sau de vedere).

Descrierea punctelor respective se va referi la toate elementele importante aledesfasurarii lucrarilor si n special la:

-problemele tehnice ntlnite si maniera n care au fost rezolvate;

-punctele n suspensie care necesita primirea unei informatii complementarea;


31/86

- domeniile care necesita o luare de pozitie si o decizie finala a auditorului;

- o lista a modificarilor propuse, evidentiindu-le pe cele care au fost contabilizate siseparat pe cele care nca nu au fost acceptate de ntreprindere.

Poate fi utila, de asemenea, realizarea unui scurt rezumat al evenimentelorsemnificative care au marcat viata ntreprinderii n timpul exercitiului ca, deexemplu:

- evolutia principalelor elemente din situatiile financiare;

-produse (activitati) noi;

- schimbari n strategia ntreprinderii.

238. Rolul si continutul chestionarului de sfrsit de misiune.

Chestionarul sfrsitului lucrarilor permite asigurarea ca toate elementele au fostreunite, ca normele au fost respectate si ca dosarele sunt complete.

ntrebarile din chestionar trebuie sa recapituleze toate lucrarile ce trebuie efectuatepotrivit standardelor normelor de audit si procedurilor interne ale cabinetului si se potgrupa dupa cum urmeaza:

-ntinderea lucrarilor;

- delegarea lucrarilor catre membrii echipei si supervizarea activitatii lor;

- continutul bilantului contabil;

- raportarile;

- comunicarile cu conducerea ntreprinderii;

- latura administrativa.

239. Rolul si continutul scrisorii de afirmare.

Auditorul poate consemna n foile sale de lucru proba afirmatiilor primite de laconducatori, efectund o sinteza a convorbirilor sale obtinnd o scrisoare de afirmare,care poate imbraca forma:

- fie a unei scrisori emannd de la conducatori;

- fie a unei scrisori a auditorilor amintind termenii afirmatiei verbale primite de laconducatori, recunoscute cum se cuvine si confirmate de ei.

Daca conducatorii refuza sa ateste printr-o scrisoare de afirmare afirmatiile pe care

auditorul le considera necesare, acest refuz va constitui o limitare a ntinderiilucrarilor sale.


32/86

Scrisoarea de afirmare permite:

- clarificarea raspunderilor ce revin conducatorilor ntreprinderii si auditorului;

- nstiintarea conducerii ntreprinderii asupra modului de influentare a situatiilor

financiare de catre informatiile pe care numai ea le detine.

Aceasta scrisoare de afirmare nu nlocuieste procedurile de verificare ce trebuieefectuate de catre auditori.

240. Utilizarea lucrarilor unui alt auditor.

Standardul International de Audit (ISA) nr. 600 stabileste procedurile si principiilefundamentale si modalitatile lor de aplicare referitoare la utilizarea de catre unauditor, n cadrul unei misiuni de audit de baza, la o entitate a lucrarilor realizate decatre un alt auditor, asupra situatiilor financiare ale unuia sau mai multor sub-grupuri

incluse n situatiile financiare ale acelei entitati. El nu se aplica n cazul cnd doi saumai multi auditori sunt numiti coauditori si nici relatiilor auditorului cu auditorul

precedent.

Cnd auditorul principal utilizeaza lucrarile unui alt auditor, auditorul principaltrebuie sa determine incidenta acestor lucrari asupra propriului sau audit.

Auditorul principal este auditorul responsabil de examenul situatiilor financiare aleunei entitati. Expresia alt auditor, desemneaza auditorul - altul dect auditorulprincipal - responsabil de examenul informatiilor financiare ale unui subgrup, incluse

n situatiile financiare auditate de catre auditorul principal.a) Acceptarea misiunii de auditor principal

Auditorul trebuie sa stabileasca daca participarea sa la lucrarile de audit pe ansamblueste suficienta pentru a-i permite sa actioneze ca auditor principal.

b) Proceduri puse n lucru de catre auditorul principal

- evaluarea competentei profesionale a altui auditor;

- obtinerea de elemente probante care dovedesc ca lucrarile acelui alt auditor raspundobiectivelor auditorului principal n cadrul misiunii sale de audit.

Cunoscnd contextul n care auditorul principal va folosi lucrarile sale, celalalt auditortrebuie sa coopereze cu auditorul principal. De exemplu, acest alt auditor va aduce lacunostinta auditorului principal orice aspect al activitatii sale care nu se poate realizaconform modalitatilor stabilite; la rndul sau celalalt auditor va fi informat despre oriceproblema aparuta n activitatea auditorului principal care poate avea o incidentaimportanta asupra propriei sale activitati.

241. Utilizarea lucrarilor auditorului intern.


33/86

Auditorul trebuie sa analizeze activitatile auditorului intern si incidentele potentialeasupra procedurilor de audit ale sale.

Auditorul intern, facnd parte din structurile intreprinderii, are printre obiectele saleexamenul, evaluarea si controlul pertinentei si eficacitatii sistemelor contabile si de

control intern; anumite aspecte ale lucrarilor sale pot fi utile auditorului extern.

Printre activitatile auditorului intern care pot fi utile auditorului extern se potmentiona:

- examenul sistemelor contabile de control intern;

- examenul informatiilor financiare si de gestiune;

- evaluarea costurilor, rentabilitatea si eficienta unor tranzactii si operatiuni;

- examenul modului de respectare a textelor legislative precum si al politicilor sidirectivelor stabilite de conducerea intreprinderii.

Auditorul extern are obligatia sa obtina o cunoastere suficienta a activitatilor audituluiintern pentru a planifica si aborda n mod eficient auditul.

n evaluarea lucrarilor auditorului intern, auditorul extern va tine seama deurmatoarele criterii:

- statutul auditorului intern n cadrul intreprinderii;

- natura si ntinderea lucrarilor de audit intern efectuate;

- competente tehnice; pregatire tehnica adaptata si o experienta ca auditor intern;

- organizarea profesionala; planificarea, supravegherea, controlul si documentareacorecta a lucrarilor, existenta manualelor de audit, programarea de lucru si adosarelor de lucru corespunzatoare

242. Utilizarea lucrarilor unui expert.

Standardul International de Audit (ISA) nr.620 stabileste procedurile si principiilefundamentale si modalitatile lor de aplicare n cazul utilizarii lucrarilor unui expert casi elemente probante.

Prin expert se ntelege o persoana sau un cabinet care poseda competente, cunostintesi o experienta specifica ntr-un domeniu specific, altul dect cel care presupunecunostinte de contabilitate si audit.

Expertul poate fi angajat de catre intreprindere, angajat de catre auditor, salariat alintreprinderii sau salariat al auditorului.


34/86


35/86


36/86


37/86


38/86


39/86

Pentru a-si putea exprima opinia, auditorului trebuie sa confirme ca situatiilefinanciare sunt n acord cu concluziile sale si ca ele reflecta corect deciziileconducerii intreprinderii si dau o imagine fidela activitatii si situatiei financiare aintreprinderii.

Examenul situatiilor financiare are ca obiect verificarea:

- faptului ca bilantul, contul de profit si pierdere si celelalte componente alesituatiilor financiare sunt coerente, concorda cu datele din contabilitate, sunt

prezentate conform principiilor contabile si reglementarilor n vigoare si tin cont deevenimentele posterioare datei de nchidere;

- faptului ca anexele comporta toate informatiile de importanta semnificativa asuprasituatiei patrimoniale, financiare si rezultatele obtinute.

Tehnicile de examinare se bazeaza pe:

- stabilirea ratiourilor obisnuite de analiza financiara si compararea lor cu celeale exercitiilor precedente si ale sectorului de activitate;

- comparatiile ntre datele reiesite din situatiile financiare si datele anterioare,posterioare si previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare;

- compararea n procent fata de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul deprofit si pierdere.

Un obiectiv central al examinarii situatiilor financiare l constituie verificarea dacaacestea dau o imagine fidela clara si completa:

-pozitiei financiare intreprinderii;

- rezultatelor financiare;

- situatiei financiare.

n cadrul actiunilor de verificare a bilantului contabil, auditorul si divizeazadiligentele verificnd si satisfacerea unor reguli generale si particulare.

Reguli generale:

-bilantul contabil este ntocmit conform normelor contabile n vigoare;

-bilantul contabil este ntocmit sub o forma comparativa;

- elementele de activ si pasiv sunt evaluate separat fara sa se opereze compensatii;

-bilantul de deschidere corespunde cu bilantul de nchidere al exercitiului precedent.

Reguli particulare. Auditorul verifica modul de nregistrare a:


40/86


41/86


42/86


43/86


44/86


45/86

Standardul International de Audit (ISA) nr. 505 defineste principalele cazuri n careauditorul are obligatia sa procedeze la folosirea tehnicii confirmarii directe:

-confirmarea unor cauze n baza carora s-au realizat unele tranzactii;

-confirmarea de catre banci a soldurilor conturilor si alte informatii consideratenecesare;

-confirmarea conturilor de clienti si debitori;

-confirmarea stocurilor n depozite vamale, n consignatie si alte stocuri la terti;

-valori imobiliare cumparate prin intermediari financiari;

-mprumuturi de la terti;

-confirmarea soldurilor costurilor de furnizori si creditori.

Confirmarea poate sa fie pozitiva, atunci cnd tertul solicitat si exprima acordulasupra informatiei primita sau furnizeaza chiar el informatia, sau negativa, atuncicnd tertului solicitat I se cere sa nu raspunda dect n cazul n care nu este deacord cu informatia care i s-a prezentat.

Auditorul trebuie sa ia n consideratie orice fapt de natura sa puna n discutiefiabilitatea raspunsului obtinut la cererea de confirmare externa (directa).

Procedurile si principiile fundamentale, precum si modalitatile lor de aplicare, nlegatura cu utilizarea de catre auditor a procedurii confirmarii externe (directe) camijloc de obtinere a elementelor probante, sunt reglementate prin StandardulInternational de Audit (ISA) nr.505, aplicabil ncepand cu auditul situatiilorfinanciare ale anului 2001.

254. Tehnica observarii fizice.

Observarea fizica este mijlocul cel mai eficace de verificare a existentei unui activ,nsa ea nu aduce dect o parte din elementele probante necesare si anume numaiexistenta bunului respectiv; celelalte elemente probante ca; proprietatea asupra

bunului,valoarea atribuita etc. trebuie verificate prin alte tehnici.

Actiunile ntreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu, au caobiectiv asigurarea ca:

- intreprinderea a prevazut mijloace corespunzatoare care permit recenzarea activelorn conditii de fiabilitate; aceasta faza a interventiei consta n studierea procedurilor deinventariere si se situeaza deci naintea inventarierii propriuzise;

- aceste mijloace sunt puse n aplicare n mod satisfacator; aceasta faza consta nverificarea faptului ca persoanele nsarcinate cu inventarierea aplica n mod corect

procedurile si se situeaza n timpul inventarierii propriu-zise;


46/86

- lucrarile de inventariere au fost corect exploatate (valorificate); aceasta faza constan a controla daca cantitatile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumeistocurilor si se situeaza deci dupa inventarierea propriu-zisa.

255. Tehnica sondajului.

innd seama de numarul de operatii efectuate de intreprindere, auditorul nu poateverifica integral, de exemplu, rulajele sau soldurile unui cont. El cauta elementeleprobante pe un esantion adecvat, utiliznd tehnica sondajului cel mai bine adaptatfiecarei situatii.

Sondajul este definit ca o tehnica ce consta n selectionarea unui anumit numar sauparti dintr-o multime, aplicarea la acestea a tehnicilor de obtinere a elementelorprobante si extrapolarea rezultatelor obtinute asupra esantionului la ntreaga masasau multime. Tehnica sondajului este reglementata de Standardul International deAudit (ISA) nr. 530.

Sondajele pe care le realizeaza auditorul n cursul misiunii sale sunt de doua naturidiferite;

- n unele cazuri, n general cu ocazia verificarii functionarii controlului intern,auditorul cauta sa demonstreze ca elementele care constituie masa, multimea,

prezinta o caracteristica comuna (de exemplu, vizarea sau aprofundarea comenzilorcu ocazia cumpararilor); sondajele efectuate n astfel de cazuri sunt sondaje asupraatributiilor;

- n alte cazuri, n general cu ocazia controlului conturilor, auditorul cauta sa verificevaloarea data unei multimi sau unei mase; acestea sunt sondaje asupra valorilor.

Auditorul poate folosi n general doua tipuri de sondaje: sondajul statistic si sondajulnestatistic, bazat exclusiv pe experienta sa profesionala; acesta din urma, nsa, nu

permite o extrapolare riguroasa a rezultatelor obtinute asupra esantionului la ntreagamasa sau multime. Alegerea ntre cele doua tipuri de sondaje depinde de pregatirea

profesionala a auditorului si de gradul de credibilitate pe care acesta doreste sa l deaconcluziilor sale.

Oricare ar fi nsa tipul de sondaj, este important sa fie respectate cteva reguli

riguroase privind decizia asupra esantionului si parcurgerea unor etape obligatorii.Deciziile prealabile executarii sondajului pot fi prezentate schematic astfel:

Controlulntregii

mase saumultimi

Nu


47/86


48/86


49/86


50/86


51/86

- lista controalelor de efectuat, ordonata pe sectiunile situatiilor financiare; acestecontroale trebuie ct mai bine detaliate pentru a fi usor de identificat documentele siinformatiile necesare a se solicita intreprinderii;

- ntinderea esantionului: tinnd seama de pragul de semnificatie si de evenimentele

erori ce pot fi descoperite, este indicat ca n aceasta coloana sa se mentionezevolumul sondajelor de efectuat pentru controlul respectiv;

- indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte importanta, avnd nvedere ca, calitatea unui control depinde de data la care s-a efectuat. Aceasta coloanava fi completata pe masura avansarii programului de control, ceea ce permiteurmarirea cronologica a lucrarilor;

- o referinta pentru foaia de lucru;

-probleme ntlnite: aceasta coloana se foloseste pentru supervizarea lucrarilor si

pentru a stabili sinteza rezultatelor controalelor.

Un exemplu de structura a unui program de control se prezinta astfel:

DosarProgram de control

- controlul imobilizarilor -

Ref:Pag:

Exercitiu Auditor: Data:

Viza responsabilului:Data crearii:

Data actualizarii:

Controale de efectuatMarimea

esantionuluiFacut de ...

la data de ...

Referinta

(Foaia de lucru)

Probleme

ntlniteVerificarea achizitiilorexercitiului pe baza de

comenzi, facturi sireceptii

Sume mai mari de75.000 mii lei

Ionescu

16/03/95

A6 Nimic

258. Continutul unui raport asupra controlului intern.

Auditorul semnaleaza conducerii intreprinderii-client observatiile pe care acesta leare asupra controlului intern, oral sau n scris. Daca descopera lacune grave, elapreciaza daca refuza certificarea sau o face cu rezerve. El poate sugera ameliorarea

sistemului existent.Comunicarea observatiilor poate fi facuta printr-un "Raport asupra controluluiintern", al carui continut trebuie sa respecte urmatoarele principii:

-prezentarea unei scurte sinteze asupra a ceea ce este esential pentru a folosiconducerii societatii;

-prezentarea detaliata a problemelor pe servicii sau subunitati ale societatii pentru aputea fi usor difuzate;


52/86


53/86


54/86


55/86


56/86


57/86


58/86


59/86

- obiectivul auditului situatiilor financiare;

- responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregatirea si prezentareasituatiilor financiare;

- ntinderea lucrarilor de audit, facnd referire la legislatia aplicabila, lareglementarile sau recomandarea organismelor profesionale al caror membru esteauditorul;

- forma oricarui raport sau alte comunicari n legatura cu rezultatele misiunii deaudit;

- riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative, ca urmare asondajelor si a altor limite inerente oricarui sistem contabil si de control intern;

- necesitatea de a avea acces fara restrictii la orice document contabil, piese

justificative sau alte informatii solicitate.

Auditorul poate sa decida sa nu trimita o noua "scrisoare de misiune" pentru fiecaredin exercitiile viitoare.

268. Care sunt prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit?

Prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit sunt:

- partile contractante;

- obiectul contractului;- durata prestarii serviciilor;- descrierea auditului financiar si rapoarte;- utilizarea raportului de audit financiar;- tariful prestatorului si plata acestuia;- obligatiile partilor;- limitarea raspunderii prestatorului;- raspunderea beneficiarului;- limitari ale auditului financiar;- drepturi de proprietate intelectuala;

- confidentialitatea;

- prelungirea contractului;- modificarea contractului;- incetarea contractului;- forta majora;- comunicarea pe suport electronic;- legea contractului; arbitrajul;- dispozitii finale.

269. Ce este expertul contabil?

Expertul contabil este un profesionist contabil abilitat sa exercite profesia contabila nconditiile fixate prin normele internationale si prin O.G. nr. 65/1994, aprobata prin


60/86

Legea nr. 42/1995 cu modificarile si completarile ulterioare; aceste norme definescexpertul contabil ca fiind profesionistul abilitat sa revizuiasca si sa apreciezecontabilitatea entitatilor de care nu este legat printr-un contract de munca, si saateste regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare ale unei entitati.

270. Care sunt normele de referinta n auditul situatiilor financiare?

n auditul situatiilor financiare ale unei entitati sunt folosite doua categorii de normede referinta: norme contabile si norme de audit.

271. Ce sunt si ce rol joaca normele de audit?

Normele (standardele) de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de oautoritate profesionala la care se refera auditorul pentru calificarea munciisale. Acestea pot fi:

- Standardele Internationale de Audit (ISA), Practicile Internationale de Audit (IAPS),Standardele Internationale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE), StandardeleInternationale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE), Standardele Internationalepentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standarde de Audit siAsigurari (IAASB) din cadrul Federtiei Internationale a Contabililor (IFAC);

- normele nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritaten domeniu.

Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa nfunctie de criterii de calitate omogene; ele permit nsa si auditorului sa defineascascopurile pe care le are de atins prin punerea n lucru a celor mai potrivite tehnici.

Normele de audit se clasifica n trei categorii, acoperind ntreaga activitate aauditorului:

- norme profesionale de lucru;

- norme de raportare;

- norme generale de comportament.

NORME DE REFERIN NAUDIT

I. Norme

profesionale delucru

NORME DE AUDIT


61/86


62/86


63/86

diferenta dintre un profit net de 499mii lei si unul de 500 mii lei nu pare sainfluenteze evaluarea unei societati comerciale, n timp ce doua cifre alternative de250 mii lei si 500 mii lei par sa fie substantial diferite si probabil vor duce la oevaluare destul de diferita a societatii.

La nceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificatie este necesar pentru adetermina domeniile si sistemele semnificative.

n cursul misiunii, pragurile de semnificatie determinate pentru controlul fiecareisectiuni din situatiile financiare permite orientarea programelor de munca spreriscurile existente, prin stabilirea mai corecta a esantioanelor de control; aceasta evitaangajarea n lucrari care nu vor servi la fundamentarea opiniei asupra situatiilorfinanciare. Aceste praguri sunt, n general, inferioare pragului global pentru a tinecont de cumulul posibil al erorilor constatate.

La sfrsitul misiunii, pragul global permite auditorului sa aprecieze daca erorile

constatate trebuie sa fie corijate sau sa faca obiectul unei mentiuni n raport, dacaintreprinderea refuza sa le corijeze.

Ca urmare, stabilirea unor praguri de semnificatie permite:

- orientarea mai buna si planificarea misiunii;

- evitarea lucrarilor inutile;

-justificarea deciziilor referitoare la opinia emisa.

Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utilizate diferite elemente dereferinta: capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc.

Definirea pragului de semnificatie permite auditorului nca de la nceputul activitatii(misiunii) sale sa aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile sa continaerori sau inexactitati semnificative, iar la sfrsitul misiunii sa aprecieze dacaanomaliile pe care le-a descoperit trebuie sa fie corectate n cadrul exercitiului, nscopul de a putea emite o opinie fara rezerve.

Unele circumstante particulare trebuie avute n vedere la determinarea pragului de

semnificatie:

- existenta unor prevederi legale, statutare sau contractuale;

- evolutia importanta de la un an la altul a unor posturi;

- capitaluri proprii sau rezultate anormale.

informatiile sunt semnificative daca omisiunea sau declararea lor eronataar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe bazasituatiilor financiare.


64/86

R: Pragul de semnificatie: " depinde de marimea elementului sau a erorii,judecate in imprejurarile specifice ale omisiunii sau declararii eronate.Pragul de semnificatie ofera mai degraba o limita, decat sa reprezinte ocarecteristica calitativa primara pe care informatia trebuie sa o aibapentru a fi utila".

Auditorul impune un nivel acceptabil al pragului de semnificatie astfelincat sa poata detecta din punct de vedere cantitativ informatiile eronatesemnificative.

Pragul de semnificatie trebuie luat in considerare de auditor atunci cand:

se determina natura, durata si intinderea procedurilor de audit, si

se evalueaza efectele informatiilor eronate.

274. Ce este si cum se calculeaza eroarea estimata prin extrapolare directa?

Cand in cursul testarilor auditorul gaseste intr-un esantion de articole un numar de erori, acestea sunt utilizate pentru a se estima valoarea totala a erorilor pe segmentul respectiv, prinextrapolare la intraga populatie, deoarece auditorul nu a verificat decat un esantion.

Calculul erorilor estimate prin extrapolare directa : =

Valoarea neta a erorilor din esantion/Valoarea totala a esantionului x Valoarea totala apopulatiei

275. Ce este si cum se estimeaza eroarea tolerabila?

Eroarea tolerabila este o eroare maximala ntr-o populatie selectionata pe careauditorul poate sa o accepte tragnd concluzii ca rezultatele sondajului au atinsobiectivul auditului.

Auditorul trebuie sa utilizeze rationamentul profesional la stabilirea eroriitolerabile.

276. Riscul de audit: componente si relatiile ntre acestea.

Riscul de audit reprezinta riscul ca auditorul sa exprime o opinie incorecta prin faptulca erori semnificative exista n situatiile financiare. El se divide n trei: riscul inerent(RI), riscul legat de control (RC) si riscul de nedetectare (RN). Relatia dintre acestease poate prezenta sub forma urmatoare:

RA = Ri x RC x RN

Def: Riscul de audit este riscul ca auditorul sa exprime o opinie de auditincorecta atunci cand exista erori semnificative in sit. fin.


65/86

Riscul de audit cuprinde trei componente: riscul inerent, riscul de controlsi riscul de nedetectare.

Atunci cand se dezvolta modul de abordare al auditului, auditorulconsidera evaluarea preliminara a riscului de control ( impreuna cu

evaluarea riscului inerent), pentru a determina riscul de nedetectareadecvat la acceptarea asertiunilor privind situatiile financiare si pentru adetermina natura, durata si intinderea procedurilor de fond in cazul unorastfel de asertiuni.

277. Ce este riscul legat de control?

Riscul legat de control consta n faptul ca o eroare semnificativa n cont sau ntr-ocategorie de operatiuni, izolata sau mpreuna cu alte solduri de cont sau categorii deoperatiuni, nu este nici prevenita, nici descoperita si corectata prin sistemul contabil

si de control intern utilizate.Riscul legat de control nu poate fi n ntregime eliminat, avnd n vedere limiteleinerente oricarui sistem contabil si de control intern.

n general, auditorul fixeaza un nivel ridicat al riscului legat de control, atunci cnd:

- sistemele contabile si de control intern nu sunt aplicate corect;

Audit Financiar Solutii

Documents

Transcript of Audit Financiar Solutii