Aplicatii Set No.3 _AnIII_Sem

8/10/2019 Aplicatii Set No.3 _AnIII_Sem

1/51

1. Studii de caz privind constituirea si majorarea capitalului social

I.Constituire societate comerciala pe actiuni prin subscriere integrala si simultana a capitalului

social

Se constituie o societate comerciala pe actiuni prin subscriere integrala si simultana a capitalului social

de catre semnatarii actului constitutiv, in urmatoarele conditii :- capital social subscris : 90.000 lei ; numar de actiuni 90 de titluri ; valoare nominala a unei actiuni :1.000 lei/titlu =(90.000 lei/90 titluri) ;

- cheltuieli de constituire platite pe baza unui cec bancar, 500 lei ;- potrivit politicii societatii, cheltuielie de constituire se capitalizeaza si se amortizeaza in 5 ani ;- eliberarea a 50% din capitalul subscris se realizeaza prin depunerea de numerar direct in contul de la

banca ;- unul dintre actionari care a subscris 10 actiuni , aduce drept aport un mijloc fix evaluat la 10.000 lei

Contabilizarea subscrierii actiunilor, a platii cheltuielior de constiturire , a eliberarii a 50% din

capitalul social prin depunerea in numerar si a aducerii mijlocului fix ca aport la capital :

Nota :

Potrivit legii 31/1990 privind societatile comerciale, societatea pe actiuni se poate cosntuitui prinsubscriere integrala si simultana a capitalului social de catre semnatarii actuluii constitutiv sau prinsubscriptie publica.

In cazul unei subscrieri integrale si simultane a capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv,capitalul social varsat la constituire, nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris.

Diferenta de capital social subscris, trebuie sa fie varsata :a) pentru actiunile emise pentru un aport in numerar , in termen de 12 luni de la data inmatricularii

societatii.b) pentru actiunile emise pentru un aport in natura , in termen de cel mult 2 ani de la data inmatricularii

societatii.

Capitalul social al societatii pe actiuni nu poate fi mai mic de 90.000 lei . Aporturile in numerar sant obligatorii la constituirea oricarei forme de societate. Cand societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica, fondatorii vor intocmi un

prospect de emisiune. Societatea se poate constitui numai daca intreg capitalul social a fost subscris si fiecare acceptant

a varsat in numerar jumatate din valoarea actiunilor subscrise, prin banca sau la CEC.

Restul de capital social subscris va trebui varsat in termen de 12 luni de la inmatriculare. Actiunile ce reprezinta aporturi in natura, vor trebui acoperite integral . Daca exista aporturi in natura, fondatorii societatii trebuie sa solicite judecatorului delegat

numirea unuia sau mai multor experti evaluatori autorizati , care vor intocmi un raport deevaluare pentru fiecare bun aportat si vor evidentia daca valoarea acestuia corespunde numaruluisi valorii actiunilor acordate in schimb, precum si alte elemente indicate de judecatorul-delegat .Raportul exepertilor va fi pus la dispozitia subscriitorilor, la locul de intrunire al adunariiconstitutive .

Potrivit OMFP 3055/2009si planului de conturi general ,

Evidenta constituirii si modificarii capitalului social se realizeaza prin contul de pasiv 101 Capitalsocial.


2/51

In creditul contului 101 Capital social se inregistreza constituirea si cresterea capitalului social prinaportul in bani si/sau in natura al proprietarilor , prin capitalizarea rezultatului si prin operatii interneIn debitul contului 101 Capital social se inregistreza micsorarea capitalului prin rambursarea catreasocati si acoperirea de pierderi provenite din exercitiile financiare precedente.Soldul contului este creditor si reprezinta capitalul propriu ca sursa permanenta de finantare a activelorintreprinderii .Cele doua analitice ale contului sintetic 101, respectiv 1011 Capital subscris nevarsat si 1012 Capitalsubscris varsat permit delimitarea contabila a celor doi pasi necesari in constituirea capitalului social subscrierea si varsarea.

Evidenta aporturilor subscrise de asociati pentru constituirea si cresterea capitalului social, se realizaeazaprin contul 456 Deccontari cu actionarii/asociatii privind capitalul .In debitul contului 456 se inregistreaza capitalul subscris de actionari/asociati, respectiv sumele achitateacestora cu ocazia retragerii capitalului.In creditul contului 456 se reflecta valoarea aporturilor varsate in numerar si/sau natura, precum sicapitalul retras de actionari/asociati.Soldul debitor al contului 456 reprezinta capitalul subscris nevarsat de actionari/asociati, sodul creditorreprezinta datoria din capitalul de rambursat.

a) Subscrierea actiunilor : 90 actiuni *1.000 lei/actiune = 90.000 lei

90.000 lei 456 = 1011 90.000 lei

Decontari cu Capital subscris

Asociatii/actionarii nevarsat

privind capitalul

b) Plata cheltuielilor de constituire :

500 lei 201 = 512 500 lei

Cheltuieli Conturi curente

de constituire la banci

c) Eliberarea a 50% din capitalul subscris prin depunerea de numerar direct in contul de la banca90.000*50%=45.000 lei ;

45.000 lei 512 = 456 45.000 lei

Conturi curente Decontari cu

la banci Asociatii/actionarii

privind capitalul

si concomitent :

45.000 lei 1011 = 1012 45.000 lei

Capital subscris nevarsat Capital subscris varsat


3/51


4/51

- Beneficiu curent din ultimul exercitiu incheiat 2.000- Prime de emisiune 3.000 ;

b1) Incorporarea in capitalul social a beneficiului reportat din exercitiile anterioare :

1.000 lei 117.N-1 = 1012 1.000 lei

Rezultat reportat Capital subscris varsat

b2) Incorporarea in capitalul social a beneficiului reportat din ultimul exercitiu incheiat :

2.000 lei 117.N = 1012 2.000 lei

Rezultat reportat Capital subscris varsat

b3) Incorporarea in capitalul social a primelor de emisiune :

1.000 lei 104 = 1012 1.000 lei

Prime de capital Capital subscris varsat

c) Majorare de capital social prin conversia obligatiunilor in actiuni :

Se transforma 2000 de obligatiuni in 1000 de actiuni ; Valoarea nominala a unei obligatiuni este de 100de lei iar valoarea nominala a unei actiuni este de 190 lei .

c1) Prima de conversie a obligatiunilor in actiuni : 2000*100-1000*190=10.000 lei ;c2) Inregistrarea majorarii capitalului social :

200.000 161 = % 200.000

1012 190.000

1044 10.000

Ct.161: imprumuturi din esmisiuni de obligatiuni

Ct.1044: prima de conversie obligatiuni in actiuni

d) Majorare capital social prin conversia unei datorii fata de furnizori, in

participatie la capital :

10.000 401= 1012 10.000

e) Majorare capital social prin subscriere actiuni cu valoare nominala in Euro :

-Numar de actiuni : 1.000 ;-Valoare nominala actiuni : 100 euro/actiune ;-Curs de schimb la data subscrierii : 4,3 lei/euro;-Curs de schimb la data eliberarii 4,4 lei/euro ;

Semnificatia conturilor: ct.456 Decontari cu Asociatii/actiona rii privind capitalul ;ct.5121 Conturi curente la banci ; ct.665 Chelt.cu dif.de curs valutar; ct.1011: Capitalsubscris nevarsat ; ct.1012 Capital subscris varsat ;


5/51

e1) Subscrierea aportului la capitalul social, la cursul de schimb de la datasubscrierii : 1000 actiuni*100 Euro/actiune.*4,3 lei/euro =430.000 lei

430.000 456 = 1011 430.00

e2) Realizarea aportului la cursul de schimb de la data varsarii : 1000actiuni*100 Euro/actiune.*4,2 lei/euro =420.000 lei

430.000 lei % = 456 430.000 lei

420.000 lei 5121

10.000 lei 665

Si concomitent :

430.000 lei 1011 = 1012430.000 lei

2.Studii de caz privind diminuarea capitalului social

Potrivit reglementarilor financiare si contabile, pierderile se acopera in ordine, prin :1) Reportare pentru exercitiul urmator pentru a fi acoperite din rezultatul pozitiv;2) Acoperire din rezervele legale create in acest scop ;3) Acoperire prin contributia actionarilor ;4) Acoperire din capitalul social , in cazul in care pierderile acumulate in contul 117 rezultatul

reportat sant semnificative si totodata s-au epuizat cele trei posibilitati anterioare ;In situatia in care acoperirea pierderilor se face din capitalul social (pct.4 de mai sus ), exista douamodalitati posibile de a proceda :

reducerea valorii nominale a actiunilor ; anularea unui numar de actiuni ;

Indiferent de solutia aleasa, se debiteaza contul 1012 Capital social subscris varsat si se crediteaza contul117 Rezultat reportat .

Se dau urmatoarele cazuri:

1) In anul N se reporteaza o pierdere curenta de 1000 lei ; In luna Ianuarie N+1, se acoperapierderea prin rezultatul pozitiv dupa impozitare :

a1) Reportare pierdere inregistrata in N, de 1000 lei :

1000 lei 117.N= 121.N 1000 lei

a2) Acoperire in N+1 pierdere reportata, din rezultatul pozitiv dupa impozitare al exercitiului curent :

1000 121.N+1= 117.N 1000 lei

2) In anul N se acumuleaza o pierdere contabila de 2000 lei, care se acopera in anul N+1 din

rezerve :


6/51

a1) Reportare pierdere inregistrata in N, de 2000 lei :

2000 lei 117.N= 121.N2000 lei

a2) Acoperire in N+1 din rezervele legale create in acest scop , a pierderii reportata din N

2000 lei 1068 = 117 2000 lei

Obs : ct.1068 Alte Rezerve ; 117 Rezultat reportat ; 121 Profit sau pierdere

3) Se acopera o pierdere de 4.000 lei , prin contributia actionarilor, depusa in contul curent :

a) Micsorarea capitalului social pentru acoperirea pierderii acumulate :

4.000 lei 1012 = 117 4.000 lei

b) Constituirea creantei fata de actionari, pentru partea de capital social redusa prin inglobareapierderii :

4.000 lei 456 = 1011 4.000 lei

c) Varsarea contributiei actionarilor (456 Decontari cu asociatii privind capitalul) prin banca (ct.512)

4.000 lei 512 = 456 4.000 lei

d) Transformarea capitalului social subscris nevarsat (ct.1011) in capital social subscris varsat(ct.1012) :

4.000 lei 1011 = 1012 4.000 lei

4) Reducere capital social cu 10%, prin rambursarea capitalului catre asociati:

Situatia capitalurilor unei entitati se prezinta dupa cum urmeaza: capital social 900.000 lei ; rezerve4.000 lei ; numar actiuni : 1000 de titluri ;

Se decide diminuarea capitalului social cu 10% , prin rambursarea capitalului catre asociati . Se au invedere urmatoarele cazuri :

a) Reducerea valorii nominale a actiunilor , cu 10% ;b) Reducerea numarului de actiuni cu 10% ;

a) Diminuarea capitalului social prin reducerea valorii nominale a actiunilor , cu 10% :

- Valoare nominala actiuni inainte de diminuare : 900.000 lei/1000 actiuni= 900 lei/actiune- Noua valoare nominala ( diminuata cu 10% fata de valoarea initiala ) =810 lei/actiune- Noua valoare a capitalului social dupa diminuarea valorii actiunilor = 810.00 lei- Valoarea cu care s-a diminuat capitalul social : 90.000 lei = 900 lei/actiune *1000 actiuni

a1) Consemnarea obligatiei de rambursare a capitalului :


7/51

90.000 lei 1012 = 456 90.000 lei

a2) Rambursarea efectiva catre asociati a partii de capital eliberata prin reducere :

90.000 lei 456 = 512 90.000 lei

c) Diminuarea capitalului social prin reducerea numarului actiunilor existente, cu 10% :

- Valoare nominala inainte de diminuare = 900 lei/actiune =900.000 lei /1000 actiuni- Numar nou de actiuni diminuat cu 10% fata de numarul initial : 900 actiuni- Numar actiuni anulate : 100 actiuni- Noua valoare a capitalului social dupa anularea celor 100 de actiuni : 810.000 lei = 900

actiuni ramase *1000 lei/actiune- Valoarea cu care s-a diminuat capitalul social : 90.000 lei =900 act.*1000 lei/actiune

a1) Consemnarea obligatiei de rambursare a capitalului :

90.000 lei 1012 = 456 90.000 lei

a2) Rambursarea efectiva catre asociati a partii de capital eliberata prin reducere :

90.000 lei 456 = 512 90.000 lei

3.Studiu de caz privind privind evaluarea capitalului

Capitalul social este divizat in actiuni la societatile de capitaluri si in parti sociale la societatile depersoane. Actiunile sau partile sociale se pot evalua la urmatoarele valori:

a)Valoarea nominala

La infiintarea unei societati cu raspundere limitata se constituie un capital social de 7.000 lei, care estedivizat in 70 de parti sociale.

Valoarea nominala a unei parti sociale este Capital social/Numar Parti sociale, respective: 7.000/70 = 10lei / parte sociala

b)Valoarea de piatasau cotatia titlurilor este valoarea de vanzare-cumparare a titlurilor care se stabilesteprin negociere la bursa de valori, pe baza raportului dintre cerere si oferta, raport numit cotatie.

Pretul de piata al unei actiuni depinde de mai multi factori: marimea dividendelor asteptate de catreactionari; stabilitatea financiara a entitatii;situatia generala a pietei de capital;rata dobanzilor,etc.

Pretul de emisiune sau cursul actiunilor este pretul care trebuie platit de catre persoanele care subscriuactiunile sau partile sociale(PE). Pretul de emisiune poate fi egal sau mai mare decat valoarea nominala.

Exemplu: Daca o ntreprindere emite actiuni n valoare nominala de 1.000 unitati monetare, pentru care

ofera o rata de 9,5 % si ulterior se constata o crestere a dobnzii la 20 % pe piata financiar - bancara,posesorii vor cauta sa scape de ele n conditiile n care valoarea de piata se micsoreaza.


8/51

c) Valoarea financiaraexprima echivalentul corespunzator capitalizarii dividendului anual pe o

actiune la o rata medie a dobnzii pe piata, sau ea corespunde sumei totale care plasata la o dobndasigura va produce un avantaj egal cu veniturile titlurilor.

Se precizeaza ca rata dobnzii este cea corespunzatoare titlurilor de valoare cu venituri fixe (obligatiuni)

majorate n functie de riscurile de curs (riscuri care sunt nesemnificative, n principiu, pentru o actiune).n ceea ce priveste dividendul luat n calcul este cel distribuit n cursul exercitiului sau media aritmetica adividendelor distribuite n cursul ultimelor cinci exercitii.

Exemplu :

Pentru o actiune s-a primit un dividend de 50 lei, iar rata medie a dobanzii este de 20%. Valoareafinanciara a actiunii este :

VF=Valoare dividend/ Rata dobanzii 50/0.2 = 250 lei

Suma de 250 lei corespunde sumei totale care ar trebui plasata la dobanda de 20% pentru a obtine unavantaj egal cu marimea dividendului de 50 lei.

d) Valoarea de randament

VR=(dividendul pe actiune + cota parte din profit pe actiune incorporata in rezerve): rata medie adobanzii.

Dividendul pe actiune este de 50 lei,partea din profit incorporata in rezerve este de 5 lei /actiune, iar rata

dobanzii este de 20% pe an.Valoarea de randament este VR=(Divident pe actune+Profit pe actiune)/Rata Dobanzii = (50+5) : 20/100= 275 lei

e) Valoarea contabila(VC) sau valoarea bilantiera se calculeaza ca un raport intre activul net contabil sinumarul de titluri VC=ANC/NA

Activul net contabil = Activ net corijat Datorii

Activ Suma Capitaluri proprii + Datorii Suma

Imobilizari corporale 5.000 Capitalul social(500 actiuni) 5.000Imobilizari necorporale 600 Rezerve 500Stocuri 400 Profit 1.000Creante 200 Furnizori 300Disponibilitati 900 Credite bancare 300

Total 7.100 Total 7.100

Valoarea nominala 5.000:500 = 10 lei

Activul net contabil = 7.100 600( imobilizari necorporale considerate active fictive) = 6.500


9/51

Valoarea contabila = 6.500/500 = 13 lei

4.Studiu de caz privind amortizarea capitalului social

Amortizarea capitalului social se realizeaza in virtutea unor dispozitii statutare sau prin deciziaAGA(Adunarea Generala a Actionarilor) extraordinara.

In principiu amortizarea capitalului social consta in rambursarea catre actionari a depunerilor facute deacestia, fara ca acestea sa reduca capitalul social.Se modifica doar forma capitalului social din capitalulneamortizat in capitalul amortizat.

Rambursarea capitalului social se face fie prin rezerve disponibile "1068" fie prin rezultatul reportat"117".

Rambursarea capitalului social nu conduce la o modificare a volumului acestuia inscris in statutul si in

Registrul Comertului, deoarece sursa din care se face rambursarea capitalului social este beneficiul saufondul de rezerva.

Actiunile amortizate integral sau partial raman in posesia actionarilor pentru care se pierde dreptul la

primul dividend (se numesc actiuni de juisance). Actiunile de juisance se caracterizeaza prin faptul ca nu

mai au dreptul la primul dividend pe masura sumei amortizate. Ele pastreaza dreptul la supradividend,

dreptul la bonificatia de lichidare, dreptul proprietarilor de a lua parte la AGA si de a subscrie

preferential in cazul cresterii de capital.

Ca si scaderile de capital prin distribuirea catre asociati, amortizarea capitalului social este o operatie

rara, deoarece ea se face din rezervele sau din beneficiu si este impusa fiscal.

Amortizarea capitalului poate fi facuta de catre orice societate, dar ea este specifica indeosebi societatilor

de durata limitata.

In cazul lichidarii unei societati comerciale, operatiunea de amortizare a capitalului social presupunerambursarea catre actionari, inainte de data lichidarii, a valorii nominale a actiunilor lor, integral sau

partial din rezervele constituite sau din beneficiile realizate.

Modificarea formei de capital pe aceasta cale este importanta la lichidarea societatii, cand capitalulneamortizat nu se impoziteaza iar capitalul amortizat se impoziteaza, pentru ca s-a amortizat dincomponentele capitalului propriu 1068,117 care nu au fost impozitate atunci cand s-au constituit.

Monografie contabila :

Capitalul social al unei societati este de 40.000 lei. Actionarii decid sa amortizeze capitalul cu 5.000 lei,prin afectarea altor rezerve constituite.

a) inregistrarea deciziei de amortizare a capitalului pentru fractiunea amortizata:


10/51

5.000 lei Capital subscris varsat 1012 = 456 Decontari cu actionarii privind capitalul5.000 lei

b) afectarea rezervelor la amortizare :

5.000 lei Alte rezerve 1068 = 1012.1 Capital amortizat5000 lei

c)virarea la contul de capital a cotei corespunzatoare de capital neamortizat:

35.000 lei Capital subscris varsat 1012= 1012.2 Capital neamortizat 35.000 lei

d) rambursarea efectiva a actiunilor:

5.000 lei Decontari cu actionarii privind capitalul 456=5121 Conturi la banci in lei 5.000 lei

5.Studii de caz privind rezervele, rezervele din reevaluare si primele de capital

OMFP 3055/20096 prevede ca:

Prima de aport se calculeaza ca diferenta intre valoarea bunurilor aportate si valoarea nominala acapitalui social cu care au fost remunerate aceste aporturi (pct.245-(5)).Evidenta primelor legate decapital se realizeaza prin contul sintetic de gradul I cu functie de pasiv, 104 Prime de emisiune , carese dezvolta pe cele patru sintetice de gradul II : 1041 Prime de emisiune , 1042Prime defuziunie/divizare, 1043 Prime de aport , 1044 Prime de conversie a obligatiunilor in actiuni.Conturile din clasa 104 :

- Se crediteaza cu primele de capital calculate la constituirea, cresterea si fuziunea capitaluluisocial si conversia obligatiunilor in actiuni .

- Se debiteaza cu: primele incorporate in capitalul social sau la rezerve, dupa caz.- Soldul creditor reprezinta primele de capital delimitate ca o structura distincta a capitalului

propriu.

5.1.Majorarea capitalului social si constituirea primelor de emisiune. Incorporarea primelor de

emisiune in capital si rezerve.

Cu ocazia subscrierii aporturilor, valoarea la pret de emisiune este de 105.000 lei iar valoarea nominala aactiunilor subscrise este de 100.000 lei.

Primele de emisiune constituite au urmatoarea destinatie : 3.400 lei pentru rezerve si 1.600 lei pentrumajorarea capitalului social .

a1) Constituirea capitalului social si a primelor de capital :

105.000 456 = % 105.000 leiDecontari cu asociatii 1011 100.000 lei

Capital subscris nevarsat1041 5.000 lei

Prime de emisiune

a2) Incorporarea primelor de capital in rezervele si in capitalul social al intreprinderii :

5.000 lei 1041 = % 5.000 lei


11/51

Prime de emisiune 1012 1.600 leiCapital subscris varsat

1068 3.400 leiAlte rezerve

OMFP 3055/2009 prevede :

Contabilitatearezervelor se tine pe categorii de rezerve : rezerve legale, rezerve statutaresau contractuale si alte rezerve(pct.247-(2)).

Rezervele legale se constituie anual din profitul entitatii , in cotele si limitele prevazute de lege sidin alte surse prevazute de lege (pct.247-(2)).

Rezervele legale pot fi utilizate numai in conditile prevazute de lege (pct.247-(3)). Rezervele statutare sau contractuale se constituie anulal din profitul net al entitatii , conform

prevederilor statutare ( actul constitutiv ) al acesteia. Alte rezerve neprevazute de lege sau de statut pot fi constituite facultativ pe seama profitului net

pentru acoperirea pierderilor contabile sau in alte scopuri potrivit hotararii AGA, cu respectareaprevederilor legale (pct.247-(5)).

In raport cu structurile de rezerve mentionate mai sus, se foloseste contul 106 Rezervedezvoltat pe sintetice de gradul II , in functie de regimul si destinatia rezervelor.

Constituirea rezervelor se inregistreaza in creditul conturilor mentionate mai sus, iar utilizarea lor, indebitul acestora. Soldul creditor al conturilor evidentiaza rezervele delimitate ca sursa de finantaredurabila a activelor.

La art.183-(1) din legea 31/1990 privind societatile comerciale, este mentionat ca se va prelua dinprofitul anual al societatii cel putin 5% pentru formarea fondului de rezerva, pana ce aceasta vaatinge mnimum a cincea parte din capitalul social.

Din punct de vedere fiscal, potrivit art.22-(1) .lit.a) din Legea 571/2003 privind codul fiscal ,coroborata cu pct.50 din titlul II al Normei metodoogice de aplicare a acestuia , rezerva legala estedeductibila in limita unei cote de 5% aplicate asupra profitului contabil , inainte de determinareaimpozituli pe profit , din care se scad veniturile neimpozabile si sa adauga cheltuielile aferente acestorvenituri neimpozabile, pana ce aceasta atinge a cincea parte din capitalul subscris varsat sau dinpatrimoniu, dupa caz, potrivit legilor de organizare si functionare .

5.2.Constituire rezerve legale. Acoperire pierderi ani precedenti din reserva legal constituita.

Constituire rezerve statutare si alte rezerve. Utilizare alte rezerve ( cont 1068 ) pentru finantarea

unor investitii si incorporarea in capital . Acordarea de dividende din rezervele disponibile.

a) se constituie rezerve legale la sfarsitul anului N din profitul brut , in suma de 1.000 lei .1.000 lei 129 Repartizarea profitului = 1061 Rezerve legale 1.000 lei

b) se utilizeaza rezervele legale constituite, pentru acoperirea unor pierderi din anii precedenti :

1.000 lei 1016 Rezerve legale = 117 Rezultat reportat 1.000 lei

c) se consituie rezerve statutare in suma de 3.000 lei si alte rezerve in suma de 4.000 lei , din profitul net.

7.000 117 = % 7.000 lei

Rezultat reportat 1063 3.000 leiRezerve statutare


12/51

1068 4.000 leiAlte rezerve

d) se incorporeaza sumele din contul 1068 Alte rezerve in capitalul social, pentru finantarea unorinvestitii :

2.000 lei 1068 Alte rezerve = 1012 Capital subscris varsat 2.000 lei

e) se acorda dividende din rezervele disponibile :

2.000 lei 1068 Alte rezerve = 457 Dividende de plata 2.000 lei

5.3.Rezerve din reevaluarea imobilizarilor corporale. Transferul surplusului din reevaluare larezultatul reportat, pe masura folosirii activului de catre intreprindere.

O intreprindere achizitioneaza la data de 31.12.N-1, o instalatie la costul de 100.000 lei, amortizata liniarin 10 ani. La sfarsitul anului N+1 are loc reevaluarea activului, valoarea justa fiind de 84.000 lei .Se considera ca surplusul din reevaluare este transferat la rezultatul reportat, pe masura ce activul estefolosit in intreprindere.

OMFP 3055/2009 prevede ca :

Entitatile pot proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale la sfarsitul exercitiului financiar ,astfel incat aceastea sa fie prezentate in contabilitate la valoarea justa , cu reflectarea rezultateloracestei reevaluari in situatiile financiare intocmite pentru acel exercitiu .

Amortizarea calculata pentru imobilizarile corporale astfel reevaluate, se inregistreaza incontabilitate incapand cu exercitiul financiar urmator celui in care s-a facut reevaluaraea (pct.121-(1)) .

Daca o imobilizare corporala complet amortizata mai poate fi folosita, cu ocazia reevaluarii,acesteia i se stabilesc o noua valoare si o noua durata de utilizare economica, corespunzatoareperioadei estimate a se folosi in continuare (pct.12-(3)) .

Surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare, este capitalizat prin transferul direct inrezerve (cont 1065 Rezerve reperezentand surplusul din reevaluare), atunci cand acest surplusreprezinta un castig.

Castigul se considera realizat la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit

rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din castig poate fi realizat si pe masura ce activuleste folosit de entitate. In acest caz, valoarea rezervei transferate este diferenta dintre amortizareacalculata pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costuluiiniatial al activului(pct.124-(3)) .

Nici o parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuita , direct sau indirect , cu exceptiacazului in care activul a fost reevaluat sau valorificat, situatie in care surplusul din reevaluarereprezinta un castig efectiv realizat(pct.124-(8)).

Evidentierea rezervelor din reevaluare trebuie facuta pe fiecare imobilizare corporala in parte sipe fiecare operatiune de reevaluare care a avut loc (pct.246-(1)).

Diminuarea rezervelor din reevaluare poate fi efectuata numai in limita soldului creditor existent,eferent imobilizarii respective (pct.246-(2)).

Rezervele din reevaluarea imobilizarilor corporale au caracter nedistribuibil.


13/51

Diminuarea rezervelor din reevaluare se poate efectua numai cu respectarea prevederilorsubsectiunii 8.2.5.1Reevaluarea imobilizarilor corporale din prezentele reglementari(pct.246-(3)).

a) La sfarsitul anului N+1, activul va fi recunoscut in bilant la valoare reevaluata de 84.000 leib) Calcule aferente anului N+2 :

-amortizarea calculata la valoarea reevaluata :84.000 lei val.justa /8 ani ramasi = 10.500 lei-amortizarea calculata la costul initial al activului : 80.000 lei / 8 ani ramasi = 10.000 lei

Obs : 80.000 = 100.000 (valoarea de intrare din 31.12.N-1) -20.000 (valoarea amortizata in N siN+1) ;

-diferenta de transferat la rezerve : 500 lei = 10.500 lei ( amortizarea calculata la valoareareevaluata ) 10.000 lei ( amortizarea calculata la costul initial al activului )

500lei 105 Rezerve din reevaluare = 1065Rezerve reprezentand surplusul din reevaluare 500lei

6,7. Studii de caz privind rezultatul exercitiului si rezultatul reportat

Monografie contabila la inchiderea primului an, in cazul obtinerii de profit, dar si in cazulpierderii,in cazul unei societati nou-infiintata.

O.M.F.P. nr. 3.055/2009stabileste la punctul 8.9.4 tratamentul aplicat rezultatului exercitiului financiar,rezultatului reportat, repartizarii profitului si acoperirii pierderii contabile.

"248. - (1) In contabilitate, profitul sau pierderea se stabileste cumulat de la inceputul exercitiuluifinanciar.

(2) Rezultatul exercitiului se determina ca diferenta intre veniturile si cheltuielile exercitiului.

(3)Rezultatul definitiv al exercitiului financiar se stabileste la inchiderea acestuia si reprezinta soldulfinal al contului de profit si pierdere.

(4) Repartizarea profitului se inregistreaza in contabilitate pe destinatii, dupa aprobarea situatiilorfinanciare anuale. Repartizarea profitului se efectueaza in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

(5) Sumele reprezentand rezerve constituite din rofitul exercitiului financiar curent, in baza unorprevederi legale, se inregistreaza prin articolul contabil:

129 = 106

"Repartizarea profitului" "Rezerve

Profitul contabil ramas dupa aceasta repartizare, se preia la inceputul exercitiului financiar urmatorcelui pentru care se intocmesc situatiile financiare anuale in contul 117 "Rezultatul reportat", de undeurmeaza a fi repartizat pe celelalte destinatii hotarate de adunarea generala a actionarilor sau asociatilor,cu respectarea prevederilor legale.

Evidentierea in contabilitate a destinatiilor profitului contabil se efectueaza dupa adunarea generala aactionarilor sau asociatilor care a aprobat repartizarea profitului, prin inregistrarea sumelor reprezentand

dividende cuvenite actionarilor sau asociatilor, rezerve si alte destinatii, potrivit legii.


14/51

(6) Inchiderea conturilor 121 "Profit sau pierdere" si 129 "Repartizarea profitului" se efectueaza lainceputul exercitiului financiar urmator celui pentru care se intocmesc situatiile financiare anuale. Caurmare, cele doua conturi apar cu soldurile corespunzatoare, in bilantul intocmit pentru exercitiulfinanciar la care se refera situatiile financiare anuale.

(7) In contul 117 "Rezultatul reportat" se evidentiaza distinct rezultatul reportat provenit din preluarea, lainceputul exercitiului financiar curent, a rezultatului din contul de profit si pierdere al exercitiuluifinanciar precedent, precum si rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile.

249. - (1) Pierderea contabila reportata se acopera din profitul exercitiului financiar si cel reportat, dinrezerve, prime de capital si capital social, potrivit hotararii adunarii generale a actionarilor sauasociatilor, cu respectarea prevederilor legale. in lipsa unor prevederi legale exprese, ordinea surselor dincare se acopera pierderea contabila este la latitudinea adunarii generale a actionarilor sau sau asociatilor,respectiv a consiliului de administratie.

(2) In cazul corectarii de erori care genereaza pierdere contabila reportata, aceasta trebuieacoperitainainte de efectuarea oricarei repartizari de profit."

Concret, dupa inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli:

121 = 6XX"Profit sau pierdere" "Conturi de cheltuieli"7XX = 121"Conturi de venituri" "Profit sau pierdere"

Presupunem ca societatea a obtinut pierdere, deci soldul contului 121 va fi debitor si astfel va aparea inbalanta la 31.12.2012 si in bilant.

La inceputul anului urmator, societatea va face inregistrarea contabila:

117 = 121"Rezultatul reportat" "Profit si pierdere"

Daca societatea a obtinut profit, calculeaza impozitul pe profit si inchide cheltuiala prin contul 121:

121 = 691"Profit sau pierdere" "Cheltuieli cu impozitul pe profit"

Societatea obtine astfel profitul net, caz in care soldul contului 121 este creditor.

Exemplu :

Societatea Alfa a obtinut un profit de 10.000 de lei si are un capital social de 200 de lei.Rezerva legala de constituit va fi 20% x capitalul social = 40 de lei.inregistrari contabile:

129 = 1061 40 lei"Repartizarea profitului" "Rezerva legala"

In balanta, la 31 decembrie, si in bilant vor aparea:121 - sold creditor = 10.000 lei

129 - sold debitor = 40 lei


15/51

1061 - sold creditor = 40 leiLa inceputul anului urmator, societatea va inregistra:

121 = 129 40 lei"Profit sau pierdere" "Repartizarea profitului"121 = 117 9.960 lei"Profit sau pierdere" "Rezultatul reportat"

8.Studii de caz privind tranzactiile cu instrumente de capitaluri proprii.


Actiunile proprii rascumparate potrivit legii, sunt prezentate in bilant ca o corectie a capitaluluipropriu (pct.244-(1)) ;

Castigurile sau pierderile legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea cu titlu gratuit sau anulareainstrumentelor de capitaluri proprii ale entitatii (actiuni, parti sociale), nu vor fi recunoscute incontul de profit si pierdere.Contravaloarea primita sau platita in urma unor astfel de operatiuni este recunoscuta direct incapitalurile proprii si se prezinta distinct in bilant, in Situatia modificarii capitalurilor proprii,astfel:

- Castigurile sant reflectate in contul 141Castiguri legate de vanzarea sau anularea instrumentelorde capitaluri proprii.

- Pierderile sant reflectatate in contul 149 Pierderi legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea,cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii (pct.244-(2)).

8.1.Rascumpararea propriilor actiuni la pretul de rascumparare, urmata de vanzarea lor

ulterioara la un pret de vanzare mai mic decat cel de rascumparare :

O intreprindere cumpara 1000 de titluri din propriile actiuni ; Actiunile au valoarea nominala de 10 lei ,iar pretul de rascumparare este de 15 lei . Ulterior, actiunile rascumparate, sant vandute la 13 lei /titlu .

a) rascumpararea propriilor actiuni, la pretul de rascumparare de 15 lei/titlu :

1000 actiuni*15 lei/actiune = 15.000 lei

15.000 lei 109 Actiuni proprii rascumparate = 512 Conturi curente la banci 15.000 lei

b) vanzarea actiunilor rascumparate, cu 13 lei/actiune :

15.000 lei % = 109 15.000 lei

13.000 lei 5121

10.000 lei 149

Obs: ct.109 Actiuni proprii rascumparate ; ct.149 Pierderi legate de emiterea, rascumpararea,vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii

8.2.Rascumpararea propriilor actiuni la pretul de rascumparare , urmata de vanzarea lorulterioara la un pret de vanzare mai mare decat cel de rascumparare :


16/51

O intreprindere cumpara 1000 de titluri din propriile actiuni ; Actiunile au valoarea nominala de 10 lei ,iar pretul de rascumparare este de 15 lei . Ulterior, actiunile rascumparate, sant vandute la 16 lei /titlu




b) vanzarea actiunilor rascumparate, cu 16 lei/actiune :

16.000 lei 5121 = % 16.000 lei

109 15.000 lei

141 1.000 lei

Ob s : ct.141Castiguri legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii.

8.3.Rascumpararea propriilor actiuni la pretul de rascumparare , urmata de anularea lorulterioara:

O intreprindere cumpara 1000 de titluri din propriile actiuni ; Actiunile au valoarea nominala de 10 lei ,iar pretul de rascumparare este de 15 lei . Ulterior, actiunile rascumparate sant anulate .



15.000 lei 109 Actiuni proprii rascumparate = 512 Conturi curente la banci 15.000 leib) reducerea capitalului social cu valoarea nominala a actiunilor anulate :

Valoarea nominala a actiunilor anulate = 1000 actiuni*10 lei/actiune = 10.000 lei

15.000 lei % = 109 Actiuni proprii 15.000 lei

10.000 lei 1012

5.000 lei 149

Obs: ct.109 Actiuni proprii rascumparate ; ct.149 Pierderi legate de emiterea, rascumpararea,vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii

8.4.Rascumpararea propriilor actiuni, la un pret de rascumparare mai mic decat valoareanominala a actiunilor , urmata de anularea lor ulterioara .

O intreprindere cumpara 1000 de titluri din propriile actiuni ; Actiunile au valoarea nominala de 16 lei ,iar pretul de rascumparare este de 15 lei . Ulterior, actiunile rascumparate sant anulate.




17/51


b) reducerea capitalului social cu valoarea nominala a actiunilor anulate :

Valoarea nominala a actiunilor anulate = 1000 actiuni*15 lei/actiune = 15.000 lei

Reducerea capitalului social se face cu intreaga valoare platita pentru actiunile anulate , prin urmare vaexista un castig din tranzactie , de 1000 lei :

16.000 lei 1012 = % 16.000 lei

109 15.000 lei

141 1.000 lei

Obs : contul 141Castiguri legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii.

9.Studii de caz privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli.

Evidenta provizioanelor pentru litigii, garantii acordate clientilor, precum si pentru alte riscuri sicheltuieli se tine cu ajutorul contului 151.

Contul 151 "Provizioane pentru riscuri si cheltuieli" este un cont de pasiv.

In creditul contului 151 "Provizioane pentru riscuri si cheltuieli" se inregistreaza:- valoarea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli constituite (681).

In debitul contului 151 "Provizioane pentru riscuri si cheltuieli" se inregistreaza:

- sumele reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli (781).

Soldul contului reprezinta provizioanele pentru riscuri si cheltuieli constituite.

Constituirea provizioanelor, ca modalitate de reflectare a incertitudinilor n contabilitate, contribuie lareprezentarea fidela poziei financiare a entitii.

Astfel de incertitudini sunt recunoscute prin prezentarea naturii i valorii lor, dar i prin exercitareaprudenei la ntocmirea situaiilor financiare.

Prudena nseamn gsirea acelor estimri contabile, asociate condiiilor de incertitudine date, care s nu

supraevalueze activele i veniturile, iar datoriile i cheltuielile s nu fie subevaluate.

Exercitarea prudenei nu ar trebui s permit,de exemplu, constituirea de rezerve ascunse sau provizioaneexcesive, subevaluarea deliberat a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberat adatoriilor sau cheltuielilor. Aceastcerin este imperativ, ntruct investitorii i fundamenteazdeciziile economice plecnd de la analiza situaiilor financiare, ca imagine fidel a poziiei financiare i a

peformanei unei entiti.

Provizioanele pot fi constituite pentru o varietate de elemente, inclusiv:

costuri de restructurare, garanii, costuri legate de mediu, renovri/recondiionri importante, costuri descoatere din uz, procese juridice mpotriva companiei, impozite amnate, pierderi din contracte.


18/51

Exist unele caracteristici ale provizioanelor care dau natere unor probleme din punct de vedere alrecunoaterii acestora n contabilitate. Incertitudinea este o astfel de caracteristic a provizioanelor i,prin urmare, este necesar ca aici s intervin raionamentul profesional pentru a se decide dac estenecesar sau nu.

Exemplu : Societatea S.C. ALFA S.A., productoare de calculatoare, ofer garanii cumprtorilorproduselor sale. Termenii contractului prevd c productorul i ia obligaia de a rezolva, prin reparaie

sau nlocuire, orice defecte de producie care apar n 2 ani de la data vnzrii. Avnd n vedereexperienele din trecut, este probabil c vor exista anumite cereri de respectare a contractului de garanie.Se va recunoate un provizion n contabilitate pentru acest tip de garanii? Pentru a rspunde la aceastntrebare trebuie verificate cerinele cerute de IAS 37 pentru recunoaterea unui provizion ncontabilitate, astfel:

a)Exist o obligaie prezent ca rezultat al unui eveniment din trecut? Evenimentul care oblig estevnzarea produsului cu garanie, care d natere unei obligaii legale.

b)Este probabil c va exista o ieire de resurse care nseamn beneficii economice folosite ndecontare? Este probabil pentru garanii privite ca un ntreg.

Concluzia: Se recunoate un provizion pentru cea mai bun estimare a costurilor respectrii garanieipentru produsele vndute nainte de data bilanului.

Evaluarea provizioanelor este, de asemenea, dificil, deoarece costurile pot s nu fie angajate dect pestemuli ani (de exemplu, scoaterea din uz se face la sfritul duratei de viaa unui activ), iar sumele pot fineateptate (de exemplu,daunele asupra mediului nconjurtor.

Pot fi greu de evaluat i de stabilit valori substaniale. De aceea, multe elemente ale situaiilor financiarenu pot fi evaluate cu precizie, ci doar estimate. Procesul de estimare implic raionamente bazate pe celemai recente informaii credibile avute la dispoziie. Utilizarea unor estimri rezonabile reprezint parteesenial a ntocmirii situaiilor financiare. n timp ce recunoaterea i evaluarea reprezint problemeimportante, nregistrrile contabile propriu-zise pentru constituirea i utilizarea unui provizion suntliniare.

9.1.Provizioanele pentru litigii

Cel mai frecvent caz este acela al litigiilor al caror verdict nu poate fi anticipat.

Intreprinderea este parte parata intr-un proces privind daune provocate de folosirea necorespunzatoare aunui teren care ar fi afectat vecinatatile. Partea adversa solicita daune-interese in valoare de 100.000lei.Cheltuielile de judecata in cazul pierderii litigiului ar reprezenta inca 10% din aceasta suma. Propriilecheltuieli pentru aparare in acest proces (onorarii avocatiale, expertize etc.) se ridica la 25.000 lei.

a) la finele perioadei de raportare, se va inregistra un provizion legat de acest litigiu:

135.000 lei 6812 Cheltuieli de exploatare = 1511 Provizioane 135.000 lei

privind provizioanele pentru litigii pentru riscuri si cheltuieli

b) In cursul anului urmator, se achita 12.000 lei in contul onorariilor avocatiale pentru acest litigiu:

12.000 lei 628Alte cheltuieli cu serviciile = 401 Furnizori12.000 lei


19/51

executate de terti

-concomitent, se stinge partea corespunzatoare din provizionul creat:

12.000 lei 1511 Provizioane pentru litigii= 7812 Venituri din 12.000 lei

riscuri si cheltuieli din provizioane

9.2.Provizioane pentru garantii de buna executie acordate clientilor

-Provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor se constituie trimestrial numai pentrubunurile livrate, lucrarile executate si serviciile prestate in cursul trimestrului respectiv pentru care seacorda garantie in perioadele urmatoare, la nivelul cotelor prevazute in contractele incheiate sau lanivelul procentelor de garantare prevazute in tariful lucrarilor executate ori serviciilor prestate. Garantiase poate acorda direct la producator sau prin intermediul unei firme de service autorizata de acesta.

Aceste provizioane sunt integral deductibile la calculul impozitului pe profit, cu respectarea conditiilorspecificate in Legea nr. 571 din 2003 privind Codul fiscal si in Normele de aplicare a Codului fiscal,aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

-Pentru lucrarile de constructii care necesita garantii de buna executie, conditia deductibilitatiiprovizioanelor este reflectarea integrala in venituri a valorii lucrarilor executate si confirmate debeneficiar pe baza situatiilor de lucrari.

Reluarea la venituri a provizioanelor constituite pentru garantiile de buna executie se face pe masuraefectuarii cheltuielilor cu remedierile sau la expirarea perioadei de garantie inscrise in contract.

-Aceleasi reguli se aplica si in cazul provizioanelor pentru garantii de buna executie a contractelorexterne, acordate in conditiile legii producatorilor si prestatorilor de servicii, in cazul exporturilorcomplexe, proportional cu cota de participare la realizarea acestora, cu conditia ca acestea sa seregaseasca distinct in contractele incheiate sau in tariful lucrarilor executate si in facturile emise.

Inregistrarea contabila a provizionului pentru garantii acordate clientilor:

6812 Cheltuieli de exploatare = 1512 Provizioane pentru garantii

privind provizioanele acordate clientilor pentru riscuri si cheltuieli

-Provizioanele pentru reabilitarea mediului afectat de activitatile intreprinderii (minerit, prospectiunigeologice etc.) sunt provizioane obligatorii prin efectul legii si se constituie in raport cu cifra de afaceridin anul respectiv.

Se inregistreaza ca provizioane pentru riscuri si cheltuieli:

6812 Cheltuieli de exploatare = 1513 Provizioane pentru dezafectare

privind provizioanele pentru imobilizari corporale si alte

riscuri si cheltuieli actiuni similare legate de acestea


20/51

10.Studii de caz privind imprumuturile din emisiuni de obligatiuni

10.1.Imprumut obligatar cu pret de rambursare egal cu valoarea nominala si cu pretul de emisiuneal obligatiunilor emise . Plata dobanda.Rambursare la scadenta

O societate emite la 01.01.N 1000 de obligatiuni, cu doabanda de 12% p.a. Pretul de rambursare este egal

cu valoarea nominala si cu pretul de emisiune: 1000 lei /obligatiune . Durata de rambursare este de 10ani. Dobanda se plateste anual. Imprumutul este rambursat la scadenta finala .

a) subscrierea imprumutului :

1000 obligatiuni*1000 lei/obligatiune=1.000.000 lei

1.000.000 lei 461 Debitori diversi = 161 Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni 1.000.000 lei

si incasarea acestuia :

1.000.000 lei 512 Conturi curente la banci = 461 Debitori diversi 1.000.000 leib) plata anuala a dobanzii :

1.000.000 lei*12% p.a.= 120.000 lei

120.000 lei 666 Cheltuieli cu dobanzile = 512 Conturi curente la banci120.000 lei

c) rambursarea la scadenta finala :

1.000.000 lei 161 Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni = 512Conturi curente la banci 1.000.000 lei

10.2.Imprumut obligatar cu valoare de rambursare egala cu valoarea nominala si mai mare decatpretul de emisiune al obligatiunilor. Plata dobanda.Rambursare la scadenta

O societate emite la 01.08.N 1000 de obligatiuni, cu doabanda de 12% p.a. Pretul de rambursare este egalcu valoarea nominala de 1000 lei/obligatiune. Pretul de emisiune: 900lei /obligatiune . Durata derambursare este de 10 ani. Dobanda se plateste anual. Primele privind rambursarea imprumutului seamortizeaza liniar pe durata imprumutului. Imprumutul este rambursat la scadenta finala .


Atunci cand suma de rambursat pentru datorii este mai mare decat suma primita, diferenta seinregistreaza intr-un cont de activ ( 169 rime privind rambursarea obligatiunilor ) .Aceasta trebuieprezentata in bilant ca o corectie a datoriei corespunzatoare, evidentiata in contul 161 Imprumuturi dinemisiuni de obligatiuni , precum si in notele explicative (pct.217-(1)).

Valoarea acestei diferente trebuie amortizata printr-o suma in fiecare exercitiu financiar, astfel incat sa seamortizeze complet, dar nu mai tarziu de data de rambursare a datoriei ( articol contabil 6868chelt.financiare privibd amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor =169Prime privindrambursarea obligatiunilor).(pct.217-(2)).

Prin urmare :

a) subscrierea imprumutului :


21/51

-suma de rambursat : 1000 obligatiuni*1000 lei/obligatiune (valoarea nominala ) = 1.000.000 lei-suma primita : 1000 obligatiuni*900 lei/obligatiune (pretul de emisiune )= 900.000n lei-prima privind rambursarea obligatiunilor = 100.000 lei ( =1 mil-900 mii

1.000.000 lei % = 161 Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni 1.000.000 lei

900.000 lei 461 Debitori

diversi

100.000 lei 169 Prime privind

rambursarea obligatiunilor

b) incasarea imprumutului :

900.000 lei 512 Conturi curente la banci = 461 Debitori diversi 900.000 lei

c) la sfarsitul anului N, dobanda nu este exigibila si se inregistreaza ca si datorie :

1.000.000 lei ( valoare nominala imprumut)*12% p.a.*5 luni /12 luni = 50.000 lei

50.000 lei 666 Cheltuieli cu dobanzile = 1681 Dobanzi aferente imprumutului obligatar 50.000 lei

d) amortizarea primelor privind rambursarea obligatiunilor pentru anul N :

100.000 lei ( prime ) /10 ani ( durata imprumut ) *5 luni /12 luni = 4.167 lei

4.167 lei 6868 Chelt.financiare privind amortizarea = 169 Prime privind rambursarea 4.167 lei

primelor de rambursare a obligatiunilor obligatiunilor

e)la sfarsitul anului N :

-sold cont 161 Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni = 1.000.000 lei

-sold cont 169 Prime privind rambursarea obligatiunilor = 100.000 -4.167 = 95.833 lei

-imprumutul din emisiuni de obligatiuni va figura in bilant la finalul anului N cu : 904.167 lei =

( 1.000.000 lei -95.833 lei )

f)plata anuala a dobanzii in N+1 ( in luna August N+1 ) :

1000 obligatiuni*1000 lei valoare nominala *12%= 120.000 lei , din care 50.000 sant aferentiperioadei August-Decembrie N ( 5 luni ) si 70.000 perioadei Ianuarie-Iulie N+1( 7 luni ) :

120.000 lei % = 512 Conturi curente la banci 120.000 lei

50.000 lei 1681 Dobanzi

aferente imprumuturilor


22/51

din emisiuni de obligatiuni

70.000 lei 666 Cheltuieli privind

Dobanzile

g)rambursarea imprumutului la scadenta finala :

161 Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni= 512 Conturi curente la banci 1.000.000 lei

11.Studiu de caz privind privind creditele bancare pe termen mediu si lung.

Capitalurile intreprinderii, ca surse de finantare cu caracter stabil, reprezinta echivalentul valoric alresurselor investite in active de proprietari (capitaluri proprii) sau terte persoane(datorii pe termen lung simediu).

Capitalurile proprii sunt definite ca interes rezidual al proprietarilor intreprinderii, determinat ca diferentaintre totalul activelor si datoriilor acesteia, la un moment dat.

Datoriile pe termen lung si mediu reprezinta orice datorie care nu indeplineste conditiile datoriilorcurente, adica o datorie este curenta atunci cand : se asteapta sa fie decontata in cursul normal al cicluluide exploatare al intreprinderii; este exigibila in termen de 12 luni de la data bilantului.

Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung.

Dezvoltarea unei investitii il pune pe intreprinzator in situatia de a analiza care sunt sursele de finantare.De cele mai multe ori capitalul propriu nu este suficient , motiv pentru care este nevoie de surse atrase. Inbaza unui plan de afaceri, incheie contractele care ii vor asigura stabilitatea financiara prin imprumuturibancare pe termen mediu sau lung.

Studiu de caz privind particularitatile , inregistrarile si reglementarile contabile referitoare la creditele petermen mediu si lung..

O societate comerciala contracteaza si primeste in contul de disponibil un credit pe 4 ani, in suma de25.000 lei care se ramburseaza in transe egale. Dobanda anuala de 15% se calculeaza si se achita lunar.

a) Incasarea creditului in contul de disponibil:

25.0 lei5121 Conturi la banci in lei = 1621 Credite bancare pe termen lung 25.000 lei

b) Calcularea si inregistrarea dobanzii in prima luna (25.000*15%:12 luni)

666 Cheltuieli privind dobanzile 1682 creditelor bancare pe termen lung313 lei

c) Achitarea dobanzii in prima luna

313 lei 1682 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung= 5121 Conturi la banci in lei 313 lei

d) Rambursarea primei rate lunare a creditului (25.000 :48 luni)

521 lei1621 Credite bancare pe termen lung= 5121 Conturi la banci in lei 521 lei


23/51

Dobanzile achitate la scadenta se pot inregistra si fara a utiliza contul 1682Dobanzi aferente creditelorbancare pe termen lung.

Pentru ca am vorbit de un credit bancar pe termen lung respectiv 4 ani , contractat in moneda nationala,trebuie sa privim efortul financiar pe care angajatorul il face pentru achitarea lui.

Pe langa rata propriu zisa rambursata la scadenta in fiecare luna se achita si o dobanda aferenta inprocentul stabilit la contractarea creditului.

Cheltuielile cu dobanzile la calculul impozitului pe profit sunt considerate cheltuieli cu deductibilitatelimitata in functie de gradul de indatorare a capitalului.

Daca gradul de indatorare este mai mic de trei atunci cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile.

Art.21 (3)lit . h) si art 23 alin (1) si alin (2) din Legea 571/2003

Urmatoarele cheltuieli au deductibiltate limitata:

h) cheltuielile cu dobanda si diferentele de curs valutar , in limita prevazuta la art. 23

art 23 (1) Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a

capitalului este mai mic sau egal cu trei.

Art 23 (2) In conditiile in care gradul de indatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cudobanzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt nedeductibile. Acestea se reporteaza

in perioada urmatoare , in conditiile alin(1) pana la deductibilitatea integrala a acestora .

Daca vom considera situatia in care angajatorul din exemplul nostrum ar fi contractat creditul in valuta,atunci trebuie sa analizam situatia la sfarsitul anului odata cu inchiderea exercitiului financiar N si dinperspectiva diferentelor de curs valutar .

Potrivit OMFP 3055/2009 privind reglementarile contabile conforme cu directivele europene , lasfarsitul exercitiului financiar se stabilesc diferentele de curs valutar.

Pentru obtinerea unei imagini reale a patrimoniului , inainte de intocmirea situatilor financiare anuale secalculeaza si se inregistreaza in contabilitate pierderile sau castigurile latente aferente disponibilitatilor ,creantelor si datoriilor in valuta, prin compararea valorilor contabile cu valorile actuale , stabilite pe bazacursurilor valutare din ultima zi a exercitiului financiar.

Prin compararea valorii contabile cu valoarea actuala pot rezulta :

Diferente favorabile de curs valutar, care se obtin in urmatoarele situatii: in cazul disponibilitatilor sicreantelor , atunci cand cursul creste; in cazul datoriilor , atunci cand cursul scade.

Diferente nefavorabile de curs valutar, care se obtin in urmatoarele situatii: in cazul disponibilitatilor sicreantelor , atunci cand cursul valutar scade; in cazul datoriilor , atunci cand cursul valutar creste.

12.Studiu de caz privind contractele de leasing financiar.

Un utilaj in valoare de 12.307 lei este achizitionat in baza unui contract de leasing financiar cuurmatoarele caracteristici : data intrarii in vigoare : 01.01.N ; durata contractului 5 ani ; ratele de 1.500


24/51

lei se platesc la sfarsitul anului ; rata efectiva a dobanzii este de 10% . Avansul de 6.000 lei este platibilimediat. Transferul dreptului de proprietate se face la valoarea reziduala de 1.000 lei .Cota de tva este24% .Activul se amortizeaza liniar pe o perioada de 5 ani .

Conform OMFP 3055/2009 se contabilizaeaza urmatoarele operatii : Plata avansului pe baza facturii ;

Inregistrarea intrarii activului ; Inregistrarea facturilor pentru rate si plata lor; Amortizarea activului ; Transferul dreptului de proprietate la valoarea reziduala ;

Observatii : Transmiterea folosintei bunurilor in cadrul unui contract de leasing financiar este considerata

prestare de servicii conf.art.129-(3) lit.a) Cod Fiscal . La sfarsitul perioadei de leasing, daca locatorul/finantatorul transfera locatarului/utilizatorului

dreptul de proprietate asupra bunului, la solicitarea acestuia, operatiunea reprezinta o livrare debunuri pentru valoarea la care se face transferul.

Se considera a fi sfarsitul perioadei de leasing si data la care locatorul/finantatorul transferalocatarului /utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului, inainte de sfarsitul perioadei deleasing , situatie in care valoarea de transfer va cuprinde si suma ratelor care nu au ajuns lascadenta , inclusiv toate cheltuielile accesorii facturate odata cu rata de leasing .

Daca transferul dreptului de proprietate asupra bunului catre locatar /utilizator se realizeazainainte de derularea a 12 luni consecutive de la data inceperii contractului de leasing, se consideraca nu a mai avut loc o operatiune de leasing ci o livrare de bunuri la data la care bunul a fost pusla dispozitia locatarului/utilizatorului .

In cazul operatiunilor de inchiriere, leasing, concesionare si arendare de bunuri, serviciul seconsidera efectuat la fiecare data specificata in contract pentru efectuarea platii (care constituiedata la care ia nastere faptul generator al TVA ) .

OMFP 3055/2009 precizeaza : Reflectarea in contabilitatea locatarilor a activelor aferente operatiunilor de leasing financiar se

efectueaza cu ajutorul conturilor de imobilizari necorporale si corporale (pct.98-(1)). Dobanzile de platit corespunzatoare datoriilor din operatiuni de leasing financiar se inregistreaza

in contabilitatea locatarilor periodic, conform contabilitatii de angajamente, in contrapartidacontului de cheltuieli.

Dobanda de platit aferenta perioadelor viitoare, se evidentiaza in conturi inafara bilantului ( cont8051 Dobanzi de platit ) .

Inregistrarea in contabilitate a amortizarii bunului ce face obiectul contractului se face in cazulleasingului financiar de catre locatar/utilizator , iar in cadrul contractuli de leasing operational, de

catre locator/finantator (pct.97-(1)). In cazul leasingului financiar, achizitiile de catre locatar de bunuri imobile si mobile sant tratate

ca investitii in imobilizari , fiind supuse amortizarii pe o baza consecventa cu poltica normala deamortizare pentru bunuri similare locatarului ( pct.97-(2)).

Prin urmare :

-tabelul de calcul al platilor privind redeventele :

01.01.N: avans 6.000 lei ; sold ramas : 6.307 lei (valoare finantata)=12.307 lei (valoare utilaj) -6.000 lei

(platiti in avans) .


25/51

31.12.N: rata leasing 1.500 lei din care : dobanda =6.307*10%= 631 lei ; Perincipla : 1500-631= 869 leiSold ramas : 6.307-869 = 5.438 lei ,

Etc

31.12.N+4 : rata leasing 1.500 lei ; dobanda = 2.237*10% =227 lei ; principal= 1500-227=1.273 lei ;sold ramas : 2.273-1.273= 1.000 lei

Anul N+ 5 : valoarea reziduala =1.000 lei ( principal ) ;dobanda zero ;

Total contract 14.500 lei, din care : Avans 6.000 lei; Dobanda 2.193 lei ; Principal : 12.307 lei ; Soldla 31.12.N+5 = 0 lei

a) Factura de avans :7.440 lei % = 404 Fu imobilizari 7.440 lei6.000 lei 409 Fz.debitori1.440 lei 4426 Tva deductibil

b)plata avansului :

7.440 lei 404= 5121 7.440 lei

c) intrarea activului la valoarea capitalului de rambursat :

12.307 lei 2131 = 167 12.307 lei

d) evidentierea dobanzii in conturi extrabilantiere pentru total :

Debit 8051 Dobanzi de platit 2.193 lei

e)diminuarea ct.167 cu valoarea avansului de 6.000 lei :

6.000 lei 167 Alte imprumuturi si datorii asimlate = 409Fz.debitori 6.000 lei

f)factura aferenta ratei 1 :

1.860 lei % = 404 Fu imobilizari 1.860 lei869 lei 167 Alte imprumuturi631 lei 666 Ch.cu dobanzile

360 lei 4426 Tva deductibila

Obs : Tva 4426 = 1500*0.24 =360 lei ;

Concomitenta se diminueaza dobanziel din conturile extrabilantiere :

Credsit 8051 CDobanzi de platit 631 lei

g)plata facturii

1860 lei 404= 5121 1860 lei

h)amortizarea activului : 12.307 lei/5 ani=2.461,4 lei/an :


26/51

2461,4 lei 6811 = 2813 2461,4 lei

i)transferul dreptului de proprietatae la valoarea reziduala :

1.240 lei % = 404 Fu imobilizari 1.240 lei1.000 lei 167 Alte imprumuturi

240 lei 4426 Tva deductibila

Si plata :

1.240 lei 404 = 5121 1.240 lei

13.Studiu de caz privind contractele de leasing operational

La data de 01.05.N, Alfa a inchiriat pentru un an, o cladire de la societatea Beta .Chiria lunara este de

50.000 lei , valoarea neta a cladirii este de 800.000 lei , durata de viata utila ramasa este de 40 de ani,metoda de amortizare liniara .

Conform OMFP 3055/2009 , in cazul leasingului operational se contabilizeaza : in contabilitatealocatarului : valoarea de inventar a cladirii luate cu chirie, chiria lunara si plata acesteia ; in contabilitatealocatorului : chiria lunara si incasarea ei ; amortizarea lunara a cladirii ;

OMFP 3055/2009 precizeaza:

La contabilizarea operatiunilor de leasing operational, locatorul trebuie sa prezinte bunurile datein regim de leasing operational, in conturile de imobilizari necorporale si imobilizari corporale, inconformitate cu natura acestora ( pct.100-(1)).

Sumele incasate sau de incasat se inregistreaza in contabilitatea locatorului ca un venit in contul

de profit si pierdere , conform contabilitatii de angajamente ( pct.100-(2)). In cazul leasingului operational,bunurile sant supuse amortizarii de catre locator

, pe o baza consecventa cu politica normala de amortizare pentru bunuri similareale acestuia(pct .97-(3)).

In contabilitatea locatarului, bunurile luate in leasing operational sant evidentiate inconturi de evidenta din afara bilantului(pct.101-(1)).

Sumele platite sau de platit se inregistreaza in contabilitatea locatarului ca o cheltuiala in contul de profitsi pierdere , conform contabilitatii de angajamente ( pct.100-(2)).

13.1.Inregistrarile in contabilitatea locatorului :

a) Factura privind chiria lunara

62.000 lei 4111 = % 62.000 lei

706 Venituri din chirii 50.000 lei

4427 Tva colectata 12.000 lei

-incasarea ei :

62.000 lei 5121= 4111 62.000 lei


27/51


28/51

imobilizarea necorporal ori pentru imobilizarea necorporal n sine sau, dac se prevedefolosirea ei pe plan intern, utilitatea imobilizrii necorporale;

disponibilitatea unor resurse tehnice, financiare i de alt natur adecvate pentru a completadezvoltarea i pentru a utiliza sau vinde imobilizarea necorporal

capacitatea sa de a evalua credibil cheltuielile atribuibile imobilizrii necorporale pe perioadadezvoltrii sale.

b) Amortizarea imobilizrilor de natura cheltuielilor cercetare-dezvoltare

Cheltuielile de dezvoltare se amortizeaz pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, dup caz. ncazul n care durata contractului sau durata de utilizare depete cinci ani, aceasta trebuie prezentat nnotele explicative, mpreun cu motivele care au determinat-o.

n situaia n care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, nu se face nici o distribuire dinprofituri, cu excepia cazului n care suma rezervelor disponibile pentru distribuire i a profitului reportateste cel puin egal cu cea a cheltuielilor neamortizate.

c) Exemple de activiti de dezvoltare proiectarea, construcia i testarea produciei intermediare sau folosirea intermediar a

prototipurilor i modelelor; proiectarea uneltelor i matrielor care implic tehnologie nou; proiectarea, construcia i operarea unei uzine pilot care nu este fezabil din punct de

vedere economic pentru producia pe scar larg; proiectarea, construcia i testarea unei alternative alese pentru aparatele, produsele,

procesele, sistemele sau serviciile noi sau mbuntite.

d) Monografie contabil

d1) Operaiuni contabile privind lucrrile i proiectele de dezvoltare efectuate pe cont propriu sauachiziionate de la teri

203 Cheltuieli de dezvoltare = %233 Imobilizri necorporale n curs de execuie721 Venituri din producia de imobilizri necorporale

404 Furnizori de imobilizri

d2) Operaiuni contabile privind lucrrile i proiectele de dezvoltare achiziionate de la entiti afiliatesau de la entiti legate prin interese de participare

203 Cheltuieli de dezvoltare = %451 Decontri ntre entitile afiliate

453 Decontri privind interesele de participare

d3) Operaiuni contabile privind valoarea imobilizrilor de natura cheltuielilor de dezvoltare primite cutitlu gratuit

203 Cheltuieli de dezvoltare = 4753 Donaii pentru investiii

d4) Operaiuni contabile privind plusuri de inventar constatate la imobilizrile de natura cheltuielilor dedezvoltare


29/51

203 Cheltuieli de dezvoltare = 4754 Plusuri de inventar de natura imobilizrilor

d5) Operaiuni contabile privind valoarea neamortizat a imobilizrilor de natura cheltuielilor dedezvoltare cedate

658 Alte cheltuieli de exploatare = 203 Cheltuieli de dezvoltare

d6) Operaiuni contabile privind imobilizrile de natura cheltuielilor de dezvoltare amortizate integral,precum i cheltuielile de dezvoltare aferente brevetelor sau licenelor

% =2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare205 Conces.,brevete, licene, mrci com.,drepturi i active similare

203 Cheltuieli de dezvoltare

14.2.Tratamentul fiscal pentru activitile de cercetare-dezvoltare

Deduceri pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare

Conform prevederilor art. 19^1 din Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal, cu modificrile icompletrile ulterioare, la calculul profitului impozabil, pentru activitile de cercetare- dezvoltare seacord urmtoarele stimulente fiscale:

a) deducerea suplimentar la calculul profitului impozabil n proporie de 20% a cheltuielilor eligibilepentru aceste activiti; deducerea suplimentar se calculeaz trimestrial/anual;

n cazul n care se realizeaz pierdere fiscal, stabilit prin declaraia de impozit pe profit, se recupereazdin profiturile impozabile obinute n urmtorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua nordinea nregistrrii acestora, la fiecare termen de plat a impozitului pe profit, potrivit prevederilorlegale n vigoare din anul nregistrrii acestora.

b) aplicarea metodei de amortizare accelerat i n cazul aparaturii i echipamentelor destinate.

Stimulentele fiscale

Stimulentele fiscale pentru activitile de cercetare-dezvoltare reprezint reducerea profitului impozabilde care pot beneficia contribuabilii, prin deducerea suplimentar, n proporie de 20%, a cheltuielilorefectuate de acetia n anul fiscal respectiv, pentru activitile de cercetare-dezvoltare, precum i prinaplicarea metodei de amortizare accelerat n cazul aparaturii i echipamentelor destinate activitilor decercetare-dezvoltare.

Stimulentele fiscale se acord pentru activitile de cercetare-dezvoltare care conduc la obinerea derezultate ale cercetrii, valorificabile de ctre contribuabili, n folos propriu, n scopul creteriiveniturilor.

Cheltuielile eligibile

Cheltuielile eligibile luate n calcul la acordarea deducerii suplimentare la determinarea profituluiimpozabil sunt urmtoarele:


30/51

cheltuielile de amortizare a imobilizrilor corporale, create sau achiziionate de contribuabili nstare nou, folosite la activiti de cercetare-dezvoltare;

cheltuielile cu salariile personalului care desfoar n mod direct activiti de cercetare-dezvoltare;

cheltuielile cu ntreinerea i reparaiile imobilizrilor corporale prevzute la lit. a), executate deteri;

cheltuielile de amortizare a imobilizrilor necorporale, achiziionate de contribuabili, folosite laactiviti de cercetare-dezvoltare;

cheltuielile de exploatare, inclusiv: cheltuieli cu materialele consumabile, cheltuieli privindmaterialele de natura obiectelor de inventar, cheltuieli cu materiile prime,

cheltuieli privind animalele de experiment, ct i alte produse similare folosite la activiti decercetare-dezvoltare;

cheltuielile de regie, care pot fi alocate direct rezultatelor cercetrii sau proporional, prinutilizarea unei chei de repartizare; cheia de repartizare este cea folosit de contribuabili pentrurepartizarea cheltuielilor comune.

(i)n categoria cheltuielilor de regie direct alocate pot fi incluse costurile pentru: chiria locaiei unde sedesfoar activitile de cercetare-dezvoltare, asigurarea utilitilor, cum sunt: ap curent, canalizare,salubritate, energie electric i termic, gaze naturale corespunztoare suprafeei utilizate pentruactivitile de cercetare-dezvoltare, precum i cheltuieli pentru consumabile i birotic, multiplicare ifotocopiere, servicii potale i de curierat, telefon, facsimile, internet, aferente activitilor de cercetare-dezvoltare necesare pentru obinerea rezultatelor cercetrii.

(ii) n categoria cheltuielilor de regie alocate prin cheie de repartizare pot fi incluse costurile pentru:servicii administrative i de contabilitate, servicii potale i telefonice, servicii pentru ntreinereaechipamentelor IT, multiplicare i fotocopiere, consumabile i birotic, chiria locaiei unde se desfoaractivitile proiectului, asigurarea utilitilor, cum sunt: ap curent, canalizare, salubritate, energieelectric i termic, gaze naturale, i alte cheltuieli necesare pentru implementarea proiectului.

Sunt eligibile numai acele cheltuieli nregistrate n contabilitate, pe baza documentelor justificative,potrivit reglementrilor contabile aplicabile. Pentru a fi eligibile pentru acordarea stimulentelor fiscalepentru cercetare-dezvoltare, cheltuielile trebuie s fie cheltuieli efectuate de contribuabili n scopulrealizrii de venituri. Deducerea suplimentar se calculeaz trimestrial/anual, dup caz. n vedereadeterminrii sumei ce reprezint deducerea suplimentar la calculul profitului impozabil, cheltuielileeligibile se nsumeaz i se vor nscrie n registrul de eviden fiscal.

Amortizarea fiscala

Amortizarea accelerat n cazul aparaturii i echipamentelor destinate activitilor de cercetare-dezvoltare se realizeaz conform prevederilor art. 24 alin. (6) din Legea nr. 571/2003. Aparatura iechipamentele sunt cele prevzute n subgrupele 2.1 i 2.2 din Catalogul privind clasificarea i duratelenormale de funcionare a mijloacelor fixe.

Completarea Declaraiei 101

Deducerea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare se evideniaz n formularul 101 Declaraie privindimpozitul pe profit, la rndul 18 Alte sume deductibile.


31/51

15.Studiu de caz privind brevetele, licentele si drepturi similare.

OMFP 3055/2009 prevede referitor la regulile de evaluare si inregistrare in contabiliate :

Concesiunile, brevetele, licenele, mrcile comerciale, drepturile i activele similare reprezentnd aport,achiziionate sau dobndite pe alte ci, se nregistreaz n conturile de imobilizri necorporale la costul

de achiziie sau valoarea de aport, dup caz. n aceast situaie valoarea de aport se asimileaz valoriijuste.

Brevetele, licenele, mrcile comerciale, drepturile i alte active similare se amortizeaz pe durataprevzut pentru utilizarea lor de ctre entitatea care le deine.

Concesiunileprimite se reflect ca imobilizri necorporale atunci cnd contractul de concesiunestabilete o durat i o valoare determinate pentru concesiune. Amortizarea concesiunii urmeaz a finregistrat pe durata de folosire a acesteia, stabilit potrivit contractului. n cazul n care contractul

prevede plata unei redevene/chirii, i nu o valoare amortizabil, n contabilitatea entitii care primeteconcesiunea, se reflect cheltuiala reprezentnd redevena/chiria, fr recunoaterea unei imobilizri

necorporale.n cazul unui acord de concesiune a serviciilor de tip public-privat, ncheiat potrivit legislaiei n vigoare,licena primit de entitatea care are calitatea de operator, de a taxa utilizatorii unui serviciu public, senregistreaz la imobilizri necorporale, dac sunt stabilite o durat i o valoare pentru aceast licen.

n nelesul prezentelor reglementri, un acord de concesiune a serviciilor este de tip public-privat dac:

a)concedentul controleaz sau reglementeaz ce servicii trebuie s presteze operatorul n cadrulinfrastructurii, cui trebuie s le presteze i la ce pre; i

b)concedentul controleaz prin dreptul de proprietate, dreptul de beneficiu sau n alt mod oriceinteres rezidual n infrastructur la terminarea acordului.

Fondul commercial

Fondul comercial se recunoate, de regul, la consolidare i reprezint diferena dintre costul de achiziiei valoarea just la data tranzaciei, a prii din activele nete achiziionate de ctre o entitate.

n situaiile financiare anuale individuale, fondul comercial se poate recunoate numai n cazultransferului tuturor activelor sau al unei pri a acestora i, dup caz, i de datorii i capitaluri proprii,indiferent dac este realizat ca urmare a cumprrii sau ca urmare a unor operaiuni de fuziune.

Transferul este n legtur cu o afacere, reprezentat de un ansamblu integrat de activiti i activeorganizate i administrate n scopul obinerii de profituri, nregistrrii de costuri mai mici sau altebeneficii.

Pentru recunoaterea n contabilitate a activelor i datoriilor primite cu ocazia acestui transfer, entitiletrebuie s procedeze la evaluarea valorii juste a elementelor primite, n scopul determinrii valoriiindividuale a acestora. Aceasta se efectueaz, de regul, de ctre profesioniti calificai n evaluare,membri ai unui organism profesional n domeniu, recunoscut naional i internaional.

Fondul comercial generat intern nu se recunoate ca activ deoarece nu este o resurs identificabil (adicnu este separabil i nici nu decurge din drepturi legale contractuale sau de alt natur) controlat deentitate, care s poat fi evaluat credibil la cost.


32/51

n cazul n care fondul comercial este tratat ca un activ, se au n vedere urmtoarele prevederi:

a)fondul comercial se amortizeaz, de regul, n cadrul unei perioade de maximum cinci ani;

b)totui, entitile pot s amortizeze fondul comercial n mod sistematic ntr-o perioad de peste cinciani, cu condiia ca aceast perioad s nu depeasc durata de utilizare economic a activului i s fieprezentat i justificat n notele explicative.

18.Studiu de caz privind privind intrarile de imobilizari necorporale

Lac luat in concesiune pe o durata de 10 ani , valoare contract 18.000 lei. Amortizare concesiune,recunoscuta ca si imobilizare necorporala in actvele entitatii .

Societatea Alfa, ia in concesiune de la Administratia Parcurilor, un lac situat intr-un parc, in vederea

organizarii de plimbari cu vaporasul. Durata contractului de concesiune este de 10 ani. Valoarea

contractului este de 18.000 lei. Redeventa anuala este de 1.800 lei .Amortizarea concesiunii seefectueaza pe durata contractului , prin metoda liniara .

Conform OMFP 3055/2009, contabilizati: primirea concesiunii, amortizarea lunara a acesteia,

redeventa anuala datorata, plata redeventei datorate, inregistrarea contabila care se efectueaza la

expirarea duratei contractului.


In cazul unui acord de concesiune a serviciilor de tip public-privat , incheiat potrivit legislatiei invigoare, licenta primita de entitatea care are calitatea de operator , de a taxa utilizatorii unui serviciu

public, se inregistreaza la imobilizari necorporale , daca sunt stabilite o durata si o valoare pentru aceastalicenta.(pct.82-(1)).

Un acord de concesiune public-privat a serviciilor presupune:

a) concedentul controleaza sau reglementeaza ce servicii trebuie sa presteze operatorul in cadrulinfrastructurii , cui trebuie sa le prestetze si la ce pret; si

b) concedentul controleaza prin dreptul de proprietate, dreptul de beneficiu sau in alt mod-oriceinteres rezidual in infrastructura, la terminarea acordului (pct.82-(2)).

Prin urmare :

Concesiunea primita se reflecta ca imobilizare necorporala , doarece contractul de concesiune prevede odurata (10 ani ) si o valoare determinata de concesiune (18.000 lei )

a) la semnarea contractului , se recunoaste activul necorporal pentru valoarea totala a concesiuniiprimite :

18.000 205 Concesiuni, brevete, licente = 167 Alte imprumuturi si datorii asimilate 18.000

b) amortizarea lunara a concesiunii :

-durata contractului in luni =10 ani*12 luni =120 luni


33/51

-amortizare lunara concesiune =18.000 lei/120 luni = 150 lei

150 lei 6811 Cheltuieli cu amortizarea = 2805 Amortizarea concesiunilor 150 lei

brevetelor si licentelor

c) inregistrarea redeventei anuale :

1.800 lei 167Alte imprumuturi si datorii asimilate = 404 Furnizori de imobilizari 1.800 lei

d) si plata acesteia :

1.800 404= 5121 1.800

e) la expirarea contractului se inregistreaza scoaterea din evidenta a concesiunii primite

-concesiunea a fost complet amortizata

18.000 2805Amortizareaconcesiunilor,brevetelor,licentelor=205Concesiuni,brevete,licente 18.000

19.Studiu de caz privind privind iesirile de imobilizari necorporale

21.Studii de caz privind tranzactiile de iesire din patrimoniu a imobilizarilor

corporale

21.1 Casare utilaj depasit moral, incmplet amortizat.Cheltuieli legate de casare.Obtinere piese deschimb recuperate din casare.

O entitate caseaza un utilaj depasit moral, al carui cost de achizitie a fost de 200.000 lei, amortizarea

cumulata pana la data casarii 37.000 lei. Cheltuielile ocazionate de casare se ridica la 15.000 lei, dincare materiale 7.000 lei, restul fiind salariale . Din casare resulta piese de schimb recuperate , in sumade 18.000 lei .

OMFP 3055/2009 precizeaza :

In cazul scoaterii din evidenta a unei imobilizari corporale, sunt evidentiate disctinct veniturile din

vanzare, cheltuielile reprezentand valoarea neamortizata a imobilizarii si alte cheltuieli legate de cedareaacesteia (pct.115-(1)).

In scopul prezentarii in contul de profit si pierdere , castigurile sau pierderile obtinute in urma casariisau cedarii unei imobilizari corporale , trebuie determinate ca diferente intre veniturile generate lascoaterea din evidenta si valoarea sa neamortizata , inclusiv cheltuielile ocazionate de aceasta si trebuieprezentate ca valoarea neta , ca venituri sau cheltuieli dupa caz, in contul de profit si pierdere , laelementul Alte venituri din exploatare respectiv Alte cheltuieli de exploatare (pct.115-(2)).

Prin urmare :

a)

scoaterea din evidenta a utilajului casat, incomplet amortizat :


34/51

200.000 lei % = 2131 200.000 lei

37.000 lei 2813

163.000 lei 6583

b) cheltuieli le legate de casare se recunosc pe natura :

-materiale :

7.000 lei 602= 302 7.000 lei

-salariale :

8.000 lei 641= 421 8.000 lei

c) inregistrarea pieselor de schimb recuperate :

-obtinere piese de schimb la cost :

18.000 lei 3024 = 7588 18.000 lei

21.2.Vanzare u ti laj incomplet amortizat

a) Vanzarea utilajului neamortizat integral, la pret de vanzare 110.000 lei + tva 24% :

136.400 lei 461 = % 136.400

7583 110.000

4427 26.400b) Scoaterea din evident a utilajului vandut, incomplete amortizat :

-amortizare cumulata pana la momentul vanzarii: 30.000 lei; Cost achizitie utilaj100.000 lei

100.000 lei % = 2131 100.000 lei

30.000 lei 2813

70.000 lei 6583

21.3.Scoatere din evidenta depozit distrus in incendiu-un depozit al carui cost de achizitie a fost de 100.000 lei , este distrus in totalitate inurma unui incendiu. La data calamitatii , depozitul era amortizat partial, valoareaamortizarii cumulate fiind de 75.000 lei

100.000 lei % = 212 100.000 lei

70.000 lei 2812

30.000 lei 671

Obs: Ct.671 Chelt.privind calamitatile si alte evenimente extraordinare .


35/51

21.4.Contributie Alfa cu aport in natura ( mijloc fix ) la capitalul social al

societatii Beta , contra titluri de participare .

Alfa contribuie cu aport in natura la capitalul societatii Beta. Aportul este un utilaj cuvaloare contabila de intrare de 25.000 lei, amortizare cumulata de 10.000 lei.

In schimbul aportului, Alfa primeste actiuni ca tit luri de participare: 1.000 actiuni lapret de emisie de 20 lei/actiune.

a) Aportul la capital :-valoarea contabila a imobilizarii acordate in natura :

25.000 lei % = 2131 25.000 lei

10.000 lei 2813

15.000 lei 261Actiuni detinute la entitati afiliate

-diferenta dintre remunerarea primita si valoarea contabila a aportului :

1000 actiuni *20 lei/actiune-15.000= 20.000-15.000= 5.000 lei

5.000 lei 261Actiuni detinute la entitati affiliate= 1068 Alte rezerve 5.000 lei


Contravaloarea actiunilor si a altor imobilizari financiare primite cu titlu gratuit, seinregistreaza in contrapart ida cu contul 1068 Alte rezerve .(pct .117-(3)).

23.Studiu de caz privind subventiile pentru investitii si subventiile de exploatare

23.1.Subventiile pentru investitii . Recunoasterea dreptului de a primi subventia pentru investitie.

Amortizarea utilajului si trecerea anuala a subventiei la venituri . Rambursarea subventiei .

Pe data de 31.12.N , Alfa achizitioneaza un utilaj la costul de 50.000 lei , tva 24% .Utilajul este subventionatpentru suma de 7.000 lei.Acesta este amortizat prin metoda liniara in 5 ani . La safrsitul celui de al treilea an,societatea va rambursa 70% din valoarea subventiei primite.


Subventiile primite sau de primit de catre entitate , se inregistreaza in contabilitate in conturi distincte(pct.202-(1)).

Subventiile nu trebuie inregistrate direct in conturile de capital si rezerve (pct.237-(1)). Subventiile pentru active, inclusiv subventiile nemonetare la valoarea justa, se inregistreaza in

contabilitate ca subventii pentru investitii si se recunosc in bilant ca venit amanat ( contul 475Subventii

pentru investitii ) .


36/51

Venitul amanat se inregistreaza in contul de profit si pierdere pe masura inregistrarii cheltuielilor cuamortizarea sau la casarea ori cedarea activelor.

Restituirea unei subventii referitoare la un activ, se inregistreaza prin reducerea soldului venitului amanatcu suma rambursabila.

In masura in care suma rambursata depaseste venitul amanat sau daca un exista un asemenea venit ,surplusul , respectiv valoarea integrala restiuita , se recunoaste imediat ca o cheltuiala (pct.283-(3)).

Prin urmare :

a) Achizitia utilajului :

62.000 lei % = 404 62.000 lei

50.000 lei 2131

12.000 lei 4426

b) recunoasterea dreptului de a primi subventia :

7.000 lei 4451 Subventii guvernamentale= 4751 suventii guvernam.pt.investitii7.000 lei

c) incasarea subventiei:

7.000 lei 512 Conturi curente la banci = 4451 Subventii guvernamentale7.000 lei

d) amortizarea anuala a utilajului :

50.000 lei/5 ani =10.000 lei/an

10.000 lei 6811 Chelt.cu Amo.imobiliz.= 2813 Amo.imobilizarilor10.000 lei

e) trecerea anuala a subventiei la venituri :

7.000 lei/5 ani = 1.400 lei/an

1.400 lei 4751Suventii guvernam.pt.investitii = 7584 Venituri din subv.pt.investitii 1400 lei

f) Rambursarea a 70% din subventia primita, adica rambursarea a 4.900 lei:

-La data rambursarii, soldul subventiei este :

7.000 ( subv.primita ) -3 ani*1400 lei/an ( subv.recunoscuta la venit ) = 2.800 lei (sold cont 4751)

-Subventie de rambursat = 70%*7.000= 4.900 lei

-Subventia recunoscuta la venit : 4.200 lei

Obs: parte din suma de rambursat care a fost trecuta pe venit, se va trece pe cheltuiala, cu ocazia rambursarii

4.900 lei % = 512 Conturi curente la banci4.900 lei

2.800 lei 4751Subv.pt.investitii

2.100 lei 6588 alte chelt.de expl.


37/51

23.2.Subventii pentru exploatare

25.Studiu de caz privind intrarile si iesirile de imobilizari financiare

25.1.Achizitie titluri imobilizate (actiuni la entitati afliate ).Plata ulterioara a varsamintelor.Dividende de incasat.

Alfa achizitioneaza titluri imobilizate ale societatii Beta, in valoare totala de 100.000 lei ( actiuni laentitatile afliate ) , din care 5.000 achitate pe loc din contul curent , 60.000 lei eliberate dar neachitate,iar restul neeliberate .

Ca urmare a achizitiei acestor titluri, Alfa are de incasat dividende in suma de 1.000 lei, din careincaseaza 800 lei.

Rezolvare :

Contabilitatea titlurilor de valoare achizitionate trebuie sa tina cont de valoarea eliberata achitata imediatsau ulterior si de partea care urmeaza sa fie platita emitentului .

Imobilizarile financiare recunoscute ca active, se evalueaza initial la costul de achizitie sau la valoareadeterminata prin contractul de achizitie a acestora.

Cheltuielile accesorii privind achizitionarea imobilizarilor financiare nu afecteaza valoarea intiala aacestora, ci se inregisteaza direct in cheltuielile de exploatare ale exercitiului .

Prin urmare :

a) achizitia imobilizarilor financiare :100.000 lei 261 Actiuni detinute la afliate = % 100.000 lei

5121 Conturi curente la banci 5.000 lei404 Furnizori de imobilizari 60.000 lei

269 Varsaminte de efectuat 35.000 leiPt.imobiliz.financiare

b) plata varsamintelor :

35.000 lei 269 Varsaminte de efectuat = 512Conturi curente la banci 35.000 lei

c) contabilitatea dividendelor :

1.000 lei 461 Debitori diversi = 761 Venituri din imobilizari financiare 1.000 lei

-incasarea dividendelor :

800 lei 5121 Conturi curente la banci = 461 Debitori diversi 800 lei

25.2.Vanzare titluri imobilizate (actiuni la entitati afliate ).Incasarea contravalorii si platacomisionului .

O entitate , Alfa, vinde titluri imobilizate ale societatii Beta la un pret de vanzare de 105.000 lei ( actiuni la

entitatile afliate ) si plateste un comisin de 10.000 lei . Titlurile au fost achizitionate cu 80.000 lei


38/51

a) Recunoasterea pretului de vanzare ca venit :

105.000 lei 461 Debitori diversi = 7641 Venituri din imobilizari financiare cedate 105.000 lei

b) Scaderea din evidenta a titlurilor la costul lor :

80.000 lei 6641 Chelt.privind imob.financiare cedate= 261 Actiuni detinute la entitati afliate80.000 lei

c) incasarea titlurilor cedate si inregistrarea cheltuielii cu comisionul :

105.000 lei % = 461 Debitori diversi 105.000 lei

95.000 lei 5121 Conturi curente la banci

10.000 lei 622 Chelt.cu comisioane si onorarii

28.Studii de caz privind contabilitatea stocurilor aflate in custodie la terti

Stocurile aflate la terti cuprind bunurile aflate in una din urmatoarele situatii: achitate si lasate in custodia furnizorilor trimise spre prelucrare tertilor trimise spre depozitare temporara la terti aflate in curs de aprovizionare: achitate dar nesosite sau sosite dar nereceptionate.

Stocurile aflate la terti sunt stocuri care fac parte din patrimoniul unitatii, insa pentru o perioadadelimitata de timp sunt regasite in gestiunea altor unitati.

Folosirea conturilor de stocuri la terti se utilizeaza pentru a reflecta urmatoarele operatiuni :

inregistrarea livrarii unor bunuri in consignatie la terti pentru vanzare trimiterii unor stocuri pentru prelucrare ca mostre pentru prezentarea in diverse expozitii expunere catre vanzare in cadrul contractelor de colaborare primirii de bunuri a caror receptie nu este terminata pana la sfarsitul perioadei de gestiune livrari pentru depozitare temporara in cazul unor spatii insuficiente de depozitare

Conturile cu ajutorul carora se tine evidenta existentei si miscarilor acestor stocuri sunt conturile

din grupa 35 Stocuri aflate la terti , conturi de Activ :

Aplicatii Set No.3 _AnIII_Sem

Documents

Transcript of Aplicatii Set No.3 _AnIII_Sem