Analiza Situatiei Economico-Financiare SC Salajeanca SA

Analiza Situatiei Economico-Financiare SC Salajeanca SA

ANALIZA SITUATIEI ECONOMICE-FINANCIARE

S.C. SLJANCA S.A.CAP.1. PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII

1.1. Elemente de identificare

1.2. Mod de constituire

1.3. Obiect de activitate

1.4. Principalii indicatori economico-financiari

1.5. Conducerea executiva

1.6. Structura si evolutia capitalului social

CAP.2. PATRIMONIUL FIRMEI SI REFLECTAREA LUI IN BILANTUL CONTABIL

2.1 Patrimoniul firmei

2.2 Analiza structurii bilantului

2.3 Modalitati de formare si rambursare a capitalurilor

CAP.3. REZULTATELE FINANCIARE ALE SOCIETATII

2.1.Continutul rezultatelor financiare

2.2.Rezultatele financiare din activitatea de exploatare

2.3.Rezultatele financiare din activitatea financiara

2.4.Rezultatele financiare din activitatea exceptionala

2.5.Rezultatul financiar global

2.6.Determinarea impozitului pe profit

2.7.Determinarea impozitului net

CAP.4. NIVELUL SU GRADUL DE UTILIZARE AL POTENTIALULUI TEHNIC

3.1.Valoarea si structura imobilizarilor corporale

3.2.Starea mijloacelor fixe

3.3.Determinarea amortizarii prin regimurile de amortizare

3.4.Eficienta utilizarii mijloacelor fixe

CAP.5.ANALIZA SITUATIEI FINANCIARE

4.1.Diagnosticul financiar

4.2.Analiza structurii bilantului

4.2.1.Analiza ratelor de structura ale activului

4.2.2.Analiza ratelor de structura ale pasivului

4.3.Analiza soldurilor de gestiune

4.4.Analiza echilibrului financiar

4.5.Analiza lichiditatii si solvabilitatii firmei

4.6.Analiza ratelor indatorarii

4.7.Analiza ratelor de gestiune

4.8.Analiza ratelor de rentabilitate

4.9.Analiza riscului

4.9.1.Analiza riscului de exploatare

4.9.2.Analiza riscului financiar

4.9.3.Analiza riscului de faliment

CAP.1. PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII

1.1.Elemente de identificare

DENUMIRE: S.C. INSTAR S.R.L.

ADRESA: str.RAZBOIENI nr. 85 ORADEA , BIHOR

COD FISCAL: 2589779

NR. REGISTRUL COMERTULUI: J05/3342/1992

CONT BANCAR: 518330622 BCR ORADEA

1.2.Mod de constituire

Societatea s-a infiintat in 1992 ca societate pe actiuni cu capital integral roman. Societatea este persoana juridica romana si functioneaza potrivit reglementarilor legale privind societatile comerciale.

1.3.Obiect de activitate

Obiectul de activitate al societatii este in domeniul instalatiilor de constructii.

1.4.Principalii indicatori economico-financiari

In anul 2003 veniturile totale ale societatii au scazut de 0.81 ori fata de anul precedent.

2002: venituri din exploatare 3.300.058 mii lei

venituri financiare 26.942 mii lei

venituri exceptionale 12.150 mii lei

TOTAL VENITURI 3.339.150 mii lei

2003: venituri din exploatare 2.699.328 mii lei

venituri financiare 10.061 mii lei

venituri exceptionale 18.196 mii lei

TOTAL VENITURI 2.727.585 mii lei

Veniturile totale au scazut in special datorita scaderii veniturilor de exploatare (de 1,22 ori) determinanta fiind scaderea cifrei de afaceri si scaderii veniturilor financiare (de 2,67 ori) datorita disparitiei venitutilor din diferentele de curs valutar si a micsorarii veniturilor financiare obtinute din sconturi.

Cheltuielile totale au scazut de 1,19 ori in anul 2003 fata de 2002.

2002: cheltuieli din exploatare 3.189.170 mii lei

cheltuieli financiare 3.592 mii lei

cheltuieli exceptionale 31.810 mii lei

TOTAL CHELTUIELI: 3.224.572 mii lei

2003: cheltuieli din exploatare 2.659.118 mii lei

cheltuieli financiare 0

cheltuieli exceptionale 37.667 mii lei

TOTAL CHELTUIELI: 2.696.785 mii lei

Cheltuielile totale au scazut (de 1,19 ori) in anul 2003 fata de 2002. Aceasta scadere se bazeaza pe seama scaderii cheltuielilor de exploatare ( cheltuieli materiale), cu toate ca celelalte cheltuieli (cu lucrari si servicii executate de terti, cu personalul) sunt in crestere.

In 2002 diferenta dintre venituri totale si cheltuieli totale fiind mai mare decat in 2003 , a determinat un profit mai mare de 3,72 ori fara a scadea impozitul pe profit care incepand din anul 2003 a fost aplicat, firma trecand de cei 5 ani de la infiintare , cat a fost scutita de impozitul pe profit.

Cifra de afaceri a fost de 3.188.686 mii lei in 2002, scazand la 2.613.664 mii lei in 2003. Deci cifra de afaceri a inregistrat o scadere de 1,22 ori in anul 2003 fata de 2002.

1.5. Conducerea executiva

Conducerea societatii este asigurata de consiliul de administratie din care fac parte asociatii firmei.

1.6.Structura si evolutia capitalului social

Societatea s-a infiintat cu un capital conform reglementarilor in vigoare.Conform prevederilor legale capitalul a fost majorat la 79.560.000 lei prin marirea valorii nominale, structura capitalului ramanand nemodificata.

CAP.2. PATRIMONIUL FIRMEI SI REFLECTAREA LUI IN BILANTUL CONTABIL

2.1 Patrimoniul firmei

Prin structura sa si prin modul de grupare a indicatorilor, bilantul contabil ofera posibilitatea aprecierii situatiei financiare a intreprinderii si raspunde necesitatilor de informare ale utilizatorilor, furnizand, totodata, datele necesare elaborarii prognozelor.

Bilantul contabil surprinde situatia patrimoniala a intreprinderii la un moment dat, furnizand informatii cu privire la echilibrul financiar al intreprinderii.

Utilizarea bilantului contabil ca instrument de analiza a activitatii economico-financiare la nivel micro si macroeconomic, ii confera acestuia caracteristicile unui model economic.

Analiza bilantului stabileste gradul de independenta financiara in functie de structura finantarii, dependenta intreprinderii de creditorii sau de bancile creditoare.

Drepturile patrimoniale cuprind drepturile de proprietate si cele de creanta si confera titularilor o putere asupra bunurilor (drepturi de proprietate), sau posibilitatea obtinerii unor prestatii din partea altor persoane (drepturi de creanta). Bilantul prezinta in activ, pe baza evaluarii monetare, aceste componente ale drepturilor patrimoniale.

Drepturile de proprietate confera titularilor lor posibilitatea de a utiliza un obiect in scopul consumului sau produtiei, permitand astfel sa se obtina un venit si posibilitatea de a transmite acel obiect altei persoane.

O intreprindere detine asemenea drepturi de proprietate asupra unui ansamblu variat de obiecte. Unele sunt bunuri materiale cum ar fi terenurile, cladirile, stocurile de marfuri, de materii prime, de produse finite etc. Dar si unele bunuri imateriale pot reprezenta drepturi de proprietate, cum ar fi: brevetele, licentele, concesiunile, programele informatice, marci de fabrica si alte elemente necorporale.

In al doilea rand, drepturile patrimoniale inglobeaza drepturile de creanta, adica drepturile asupra tertilor. Ele corespund angajamentelor contractate cu diferiti parteneri in interesul intreprinderii. Astfel, clientii carora le-a fost acordat un termen de plata si-au luat angajamentul de a plati suma stabilita la o scadenta ulterioara livrarii bunurilor sau serviciilor. De asemenea, beneficiarii unui imprumut sunt debitori ai intreprinderii si se angajeaza sa restituie in viitor suma si sa plateasca dobanzile prevazute. Drept urmare, conturile de imobilizari, clienti si debitori corespunzatoare drepturilor de proprietate si de creanta se vor gasi in activul bilantului.

Angajamentele patrimoniale corespund obligatiilor pe care intreprinderea le are la o anumita data. Aceste angajamente pot fi diferentiate dupa originea lor. Unele constituie consecinta unei decizii voluntare, in timp ce altele corespund obligatiilor impuse intreprinderii. Astfel, atunci cand intreprinderea contracteaza un imprumut sau cand solicita amanarea obligatiei de plata fata de furnizor, ea isi ia angajamente in mod liber, care se concretizeaza in datorii. In schimb, cand intreprinderea este supusa impozitarii, datoria fiscala nu rezulta dintr-un angajament voluntar, ci dintr-o prelevare obligatorie care-i este impusa.

Angajamentele patrimoniale pot fi diferentiate de asemenea, dupa efectele lor, in angajamente corespunzatoare datoriilor si corespunzatoare capitalurilor proprii. Cele corespunzatoare datoriilor implica, in general, pentru intreprindere obligatia de plata a dobanzilor si de rambursare a datoriilor, in functie de modalitatea si scadenta convenita in contract. Angajamentele corespunzatoare capitalurilor proprii apar in legatura cu remunerarea proprietarilor fondurilor puse la dispozitia intreprinderii sub forma de aport initial la constituirea capitalului social, fie pentru aportul nou cu ocazia unei cresteri de capital, fie pentru acceptarea mentinerii profiturilor nedistribuite, care, in fapt reprezinta reprezinta rezerve ce vor majora capitalul propriu, prin incorporarea lor in cuantumul acestuia.

Capitalurile proprii exprima valoarea drepturilor pe care proprietarii le detin asupra intreprinderii, cu toate ca angajamentele de remunerare si de rambursare luate de aceasta fata de proprietarii sai sunt nesigure. Astfel, proprietarii nu beneficiaza de nici o garantie ferma care sa le asigure recuperarea fondurilor investite si nici de o certitudine in ceea ce priveste data unei eventuale recuperari. In legatura cu remunerarea capitalurilor investite, exista riscul de nedistribuire a dividendelor, in ipoteza in care rezultatele obtinute de intreprindere vor fi slabe. In compensarea riscurilor care decurg din aceasta nedeterminare, proprietarii pot beneficia de trei avantaje majore si anume: dividende superioare, daca intreprinderea are o evolutie financiara favorabila si degaja rezultate bune la sfarsitul exercitiului contabil (remunerarea nefiind garantata in caz contrar), cresterea valorii capitalurilor proprii, deci a bogatiei pe care proprietarii o detin in intreprindere (chiar daca nu poate fi avut in vedere un anumit termen pentru recuperarea sa) si dreptul de participare la deciziile majore din viata intreprinderii (in special la cele referitoare la desemnarea conducerii acesteia).

2.2. Analiza structurii bilantului

SITUATIA PATRIMONIULUI

Nr.

crtSPECIFICATIESIMBOL20022003U.M

1Imobilizari necorporaleImn2.5323.532mii lei

2Imobilizari corporaleImc61.57036.217mii lei

3Imobilizari financiareIf28.97278.651mii lei

4Active imobilizateAi93.074118.400mii lei

5StocuriSt158.907200.431mii lei

6Creante totaleCr187.776121.595mii lei

7Disponibilitati banestiDb194.539243.878mii lei

8Active circulanteAC545.486570.168mii lei

9Active de regularizareAR4.5125354mii lei

10TOTAL ACTIVAT643.072693.922mii lei

11Capital socialCS79.56079.560mii lei

12RezerveRez8.38113.334mii lei

13FonduriFd148.974148.974mii lei

14ProfitPn114.5784.953mii lei

15Repartizarea profituluiRep114.5784.953mii lei

16Repartizarea la fond de dezRep.FD--mii lei

17Capital propriuCpr236.915241.868mii lei

18Credite pe termen mediu si lungHml--mii lei

19Credite pe termen scurtHo--mii lei

20Furnizori si asimilateFz82.057137.140mii lei

21Alte obligatii de exploatareOb324.100284.914mii lei

22Datorii totaleDt406.157452.054mii lei

23Pasive de regularizarePR--mii lei

24TOTAL PASIVPT643.072693.922mii lei

2.3 Modalitati de formare si rambursare a capitalurilor

Capitalurile cuprind totalitatea surselor de financiare stabile aflate la dispozitia unitatii patrimoniale formate din : capitalurile proprii,provizioanele pentru riscuri de cheltuieli assimilate capitalurilor proprii, imprumuturile pe termen lung si mijlociu si alte surse de finantare mai mari de un an.

Capitalul propriu este partea de capital pusa la dispozitia unitatii patrimoniale de catre asociatii sau actionari si care apartine de drept, nefiind exigibil ( rambursabil).

Capitalurile proprii reprzinta dreptul actionarilor asupra activelor unei personae juridice , dupa deducerea tuturor datoriilor.

Capitalurile proprii cuprind porturile de capital, primele de capital, rezervele, rezultatul reportat, rezultatul exercitiului.

Aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea orcarei forme de societate. Aporturile in natura sunt admise la toate formele de societate. Practic aceste aporturi se realizeaza prin transferarea drepturilor corespunzatoare si prin predarea efectiva catre societate a bunurilor aflate in utilizare.

Capitalul social poate fi redus prin :

a) micsoarea numarului de actiuni sau parti sociale;

b) reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale;

c) dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor.

Capitalul social mai poate fi redus atunci cand reducerea nu este motivate de pierderi, prin :

a) scutirea totala sau partiala a asociatiilor de varsamintele datorate;

b) restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului social si calculate egal pentru fiecare actiune sau parte sociala.

c) Alte procedee prevazute de lege.

Reducerea capitalului social va ptea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care

Hotararea a fost publicata I Monitorul Oficial al Romaniei.

Hotararea va trebui sa respecte minimul de capital social, atunci cand legea il fixeaza, sa arate motivele pentru care se face reducerea si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei.

Cand societatea a emis obligatiuni nu se vaputea proceda la reducerea capitalului social fara restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor, decat proportional cu valoarea obligatiunilor rambursate.

Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau natura.

De asemenea actiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, ce exceptia rezervelor legale, precum si beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante lichide si exigibile asupra societatiii cu actiuni ale acesteia.

Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului social pot fi incluse in reserve sin u pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social. Actiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor sau a primelor dfe emisiune, ori prin compensarea unor creante lichide si exicibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia.

Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului social pot fi incluse in reserve sin u pot fi utilizate pentru majoarearea capitalului social.

Marirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor poate fi hotarata numai cu votul tuturor actionarilor, in afara de cazul cand este realizata prin incorporarea rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune.

Societatea pe actiuni isi va putea majora capitalul social cu repectarea dispozitiilor prevazute pentru constituirea societatii.

Conturile de capitaluri proprii reflecta sursele de provenienta ale activelor si drepturile asupra acestora. Cu siguranta aceste drepturi nu sunt delimitate asupra anumitor active ci asupra totalitatii lor. Astfel spus, contul de capital social reflecta drepturilor actioarilor asupra activelor si totodata indica sursele de finantare ale acestor active.

Contul capital social reflecta valoarea activelor investite direct de catre actionari.

Capitalul este reprezentat de capitalul social, patrimonial regiei in functie de forma juridical a societatii.

Capitalul social subscris si varsat se inregistreaza distinct in contabilitate pe baza actelor de constituire a persoanei juridice si a documentelor justificative privind varsamintele de capital.

Contabilitatea capitalurilor se tine cu ajutorul urmatoarelor grupe de conturi :

10 Capital si rezerve

11 Rezultatul raportat

12 Rezultatul exercitiului

13 Subventii pentru investitii

15Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

16 Imprumuturi, datorii assimilate

Grupele de conturi enumerate mai sus contin o serie de conturi specifice, conform planului de conturi general,

Contabilitatea capitalului social se conduce cu ajutorul urmatoarelor conturi sintetice de gradul II:

1011 Capital subscris si nevarsat

1012 Capital subscris varsat

1015 Patrimoniul regiei

1016 Patrimonul public

Capitalul social, actiunile.

Capitalul social al S.C.SALAJEANCA S.A. este de 79.560.000 lei, impartit in 3182 actiuni, in valoare nominala de 25.000 lei fiecare.

La data adoptarii Actului Constitutiv, structura actionariatului este conform Registrului Consolidat al Actionarilor din data de 31.05.1999 si este anexata la Actul Constitutiv.

Capitalul social poate fi majorat sau redus pe baza hotaririi Adunarii Generale a Actionarilor cu respectarea prevederilor legale.

Valoarea cu care se face majorarea sau reducerea de capital social trebuie aprobata de Adunarea Generala a Actionarilor.

Regimul juridic al actiunilor Societatii este reglementat prin Actul Constitutiv si legile in vigoare.

Drepturile si obligatiile ce decurg din detinerea actiunilor.

Fiecare actiune subscrisa confera posesorului dreptul la un vot in Adunarea Generala a Actionarilor, dreptul de a participa la distribuirea beneficiilor si pierderilor, conform prevederilor Actului Constitutiv si dispozitiilor legale respectiv la alte drepturi prevazute in Actul Constitutiv.

Detinerea actiunilor implica obligatia de adeziune la actul constitutiv al Societatii.

Drepturile si obligatiile legate de actiuni urmeaza actiunile in cazul trecerii lor in proprietatea altor persoane.

Patrimoniul Societatii nu poate fi grevat de datorii sau alte obligatii personale ale actionarilor.

Obligatiile Societatii sunt garantate cu patrimonial social al acesteia, actionarii fiind obligati la plata obligatiilor in limita actiunilor detinute. Actiunile sunt indivizibile, iar Societatea recunoaste un singur proprietar pentu fiecare actiune.

Cesiunea partiala sau totala a actiunilor intre actionari se poate face in conditiile si cu procedura prevazute de lege.

Actiunile Societatii sunt actiuni dematerializate, fiind inregistrate pe actionari la Registrul Roman al Actionarilor.

CAP.3. REZULTATELE FINANCIARE ALE INTREPRINDERII

3.1. Continutul rezultatelor financiare

Veniturile si cheltuielile intreprinderii sunt generate de trei mari domenii de activitate:

-activitatea de exploatare ( de baza ) privind sectoarele industrial , investitional , comercial si de prestari de servicii.

-activitatea financiara privind participatiile la capitalurile altor societati si alte actiuni de plasament.

Activitatea de exploatare si cea financiara formeaza activitatea curenta a intreprinderii

-activitatea exceptionala privind amenzile si penalitatile pentru cumparari si pentru vanzari ( percepute sau platite de intreprindere din operatiuni de gestiune ), privind cesiunea unor elemente de activ (venituri si cheltuieli din operatii de capital ).

Fiecare tip de activitate degaja un anumit rezultat (profit sau pierdere ) stabilit ca diferenta intre veniturile si cheltuielile perioadei de gestiune reflectate in cadrul contului de profit si pierdere pe cele trei domenii de activitate.

Deci analiza rezultatelor intreprinderii se va realiza pe baza contului de profit si pierdere.

3.2.Rezultatele financiare di activitatea de exploatare

Rezultatul exploatarii se calculeaza ca diferenta intre veniturile si cheltuielile de exploatare.

Rezultat. expl.= Venituri de expl.- Chelt. de expl.

2002: Rez. expl.= 3.300.058-3.189.170 = 110.888 mii lei

2003: Rez. expl.= 2.699.328-2.659.118 = 40.210 mii lei

In 2002 societatea a inregistrat profit pe exploatare de 110.888 mii lei, dar in 2003 acesta a scazut, ajungand la 40.210 mii lei, datorita cresterii cheltuielilor intr-un ritm mai rapid decat veniturile.

3.3.Rezultatele financiare din activitatea financiara

Rezultatul din activitatea financiara se determina ca diferenta intre veniturile si cheltuielile financiare.

Rezult.fin = Venituri fin.-Chelt. fin.

2002: Rez. fin. = 26.942-3.592 = 23.350 mii lei

2003: Rez. fin. = 10.061- 0 = 10.061 mii lei

In 2002 societatea a inregistrat un profit din activitatea financiara de 23.350 mii lei, iar in 2003 acesta a scazut de 2,32 ori datorita disparitiei veniturilor din diferentele de curs valutar si a scaderii veniturilor din sconturilor obtinute , ajungand la 10.061 mii lei.

Rezultatul exploatarii si rezultatul din acivitatea financiara formeaza rezultatul curent al exercitiului.

Rezultat curent = Rez. expl. + Rez. financiar

2002: Rezultat curent =110.888 +23.350 = 134.238 mii lei

2003: Rezultat curent = 40.210 +10.061 = 50.271 mii lei

In 2003 rezultatul curent este de 2,67 ori mai mic decat in anul 2002.

3.4 Rezultatele financiare di activitatea exceptionala

Rezultatul exceptional se determina ca diferenta intre veniturile si cheltuielile exceptionale.

Rezultat except. = Venit except. Chelt. except

2002: Rez. except. = 12.150 - 31.810 = - 19.660 mii lei

2003: Rez. except. = 18.196 - 37.667 = -19.471 mii lei

Atat in 2002 cat si in 2003 s-a inregistrat pierderi de aproximativ 19.000 mii lei datorita cheltuielilor cu despagubiri, amenzi si penalitati.

3.5.Rezultatul financiar global

Este determinat de cele trei activitati ale intreprinderii: de exploatare,financiara, exceptionala.

Rezultat brut = Rezultat din expl. + Rez. fin. + Rez. except.

2002: Rez.brut = 110.888 + 23.350 19.660 = 114.578 mii lei

2003: Rez.brut = 40.210 + 10.061 19.471 = 30.800 mii lei

In 2002 societatea a inregistrat un profit de 114.578 mii lei ,iar in 2003 acesta s-a diminuat de 3,72 ori ajungand la 30.800 mii lei.

Profitul impozabil se determina scazand din profitul brut cheltuielile deductibile si adunand cheltuielile nedeductibile fiscal.

Pr.i = Pr.br - De + Ch.nf

2002: Pr.i =este scutit de impozit

2003: Pr.i = 68.018 mii lei

3.6.Determinarea impozitului pe profit

Impozitul pe profit se determina aplicand cota de 21% asupra profitului impozabil.

2002: nu s-s aplicat impozit pe profit

2003: 21% X Pr.i = 21% X 68.018=14.284 mii lei

3.7.Determinarea profitului net

2002: Profitul net = Profit brut

= 114.578 mii lei

2003: Profitul net = Profit brut Impozit pe prifit

= 30.800-14284 =16516 mii lei

CAP.4.NIVELUL SI GRADUL DE UTILIZARE AL POTENTIALULUI TEHNIC

4.1.Valoarea si structura imobilizarilor corporale

NR.

CRTCategorii de imobilizari corporale2002VALOARE PONDERE

(MII LEI) %2003VALOARE PONDERE

(MII LEI) %

IMOBILIZARI CORPORALE LA VALOAREA RAMASA DI CARE: 61.570 100 36.217 100

IMASINI UTILAJE SI MIJ. DE TRANSPORT 46.730 75,9 26.698 73,7

IIALTE IMOBILIZARI CORPORALE 14.840 24,1 9.519 26,3

Concluzii:

-se observa absenta terenurilor si cladirilor din ansamblul imobilizarilor corporale.

-valoarea imobilizarilor corporale a scazut in 2003 fata de 2002 de 1,7 ori, ponderile suferind o mica modificare: astfel ponderea masinilor, utilajelor si mijloacelor de transport s-a micsorat cu 2,2 procente, in timp ce alte imobilizari corporale a crescut cu 2,2 procente.

4.2 Starea mijloacelor fixe

Nr crtCategorie de mijloace fixeGradul de uzura

1.Masini , utilaje si inst. de lucru64%

2.Ap.si inst de masura si control35%

4.3.Determinarea amortizarii

Amortizarea este un proces financiar de recuperare trptata a valorii activelor imobilizate , consumate in procesul economic sau numai ca urmare a detinerii lor in patrimoniu si de constituire, prin acumularea acestor valori, a unui fond de amortizare destinat inlocuirii activelor imobilizate, atunci cand expira durata de viata economica a acestora sau cand ating limite de uzura fizica sau morala.

Amortizarea capitalului angajat si imobilizat in activa corporale (mijloace fixe) se stabileste prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a acestora si se include in cheltuielile de exploatare in corelatie cu gradul de utilizare a mijloacelor fixe de baza.

Regimurile de amortizare utilizate in Romania sunt:

a) amortizarea liniara

b) amortizarea degresiva

c) amortizarea accelerata

a) Amortizarea liniara

Fondul de amortizare se obtine prin includerea uniforma in cheltuielile de exploatare a unor sume fixe stabilite proportional cu numarul de ani ai duratei normale de utilizare a mijlocului fix.

Amortizarea liniara se calculeaza prin aplicarea cotei medii anuale de amortizare la valoarea de intrare a mijlocului fix.

Aal=Va x Cal/100

Unde:Aal = amortizare anuala in regim liniar

Va = valoarea medie de amortizare anuala

Cal = cota medie de amortizare in regim liniar

Exemplu:

Vi= 2.000.000

DNU= 10 ani

Cal = 1/DNU X 100 = 1/10 X 100 = 10%

Aal = 2.000.000 X 10/100 = 200.000

Amortizarea trimestriala si lunara in regim liniar

trl= ( Vi1I/4 + ViI/tf x lfj ViE/tnf x lnfj ) x Caln/100

Calu= (ai /Vai ) x 100

ViI = (ViI / 12) x tf

ViE = (ViE/12) x tnf

Vi1I = valoarea de intrare a mijloacelor fixe existente in sold la 1 ianuarie

ViI = valoarea medie de intrare a mijloacelor fixe intrate in patrimoniu in cursul

exercitiului financiar.

tf = timp de functionare exprimat in luni intrgi de la data intrarii in patrimoniu si pana

la sfarsitul exercitiului financiar.

lfj = numarul liniilor de functionare in cursul trimestrului j a mijloacelor fixe intrate in

patrimoniu

ViE = valoarea medie de intrare a mijloacelor fixe iesite din patrimoniu in cursul

exercitiului financiar

tnf = timpul de nefunctionare exprimat in luni intregi de la data iesirii din patrimoniu si

pana la sfarsitul anului

lnfj = numarul liniilor de nefunctionare a mijloacelor fixe iesite din patrimoniu in cursul

trimestrului j .

Calu = cota medie anuala a clasei I de mijloace fixe

Vai = valoarea medie de amortizare a clasei I de mijloace fixe.

Exemplu: Vi1I = 1.811.800

Aal = 158.200

In cursul anului au avut loc urmatoarele intrari si iesiri de mijloace fixe:

INTRARIIESIRI

LUNASUMALUNASUMA

Martie387.600Ianuarie324.000

Aprile415.200Mai298.560

Mai332.160August390.000

Octombrie246.000Octombrie382.200

Noiembrie339.600--

ViI1 = (387.600 /12) x 9 = 290.700

ViI2 = (415.800 /12) x 8 = 276.800

ViI3 = (332.160 /12) x 7 = 193.760

ViI4 = (246.000 /12) x 2 = 41.000

ViI5 = (339.600 /12) x 1 = 28.300

5

ViI = ViIi = 830.560

i=

ViE1 = (415.800 /12) x 8 = 276.800

ViE2 = (298.560 /12) x 8 = 174.160

ViE3 = (390.000 /12) x 4 = 130.000

ViE4 = (382.200 /12) x 2 = 63.700

4

ViE = ViEi = 664.860

i=

Vai = Vi1I + ViI ViE

= 1.811.800 + 830.560 664.860 = 1.977.500

n

Aai

i=1 158.200

Calu= x 100 = x 100 = 8%

n 1.977.500

Vai

i=1

Atr lI = (1.811.800/4 +290.700/9 x 0 297.000/11 x2) x 8% = 31.916

Atr lII = (1.811.800/4 + 290.700/3x3

b) Amortizarea degresiva

Consta in multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul din coeficientii urmatori:

1,5 daca durata normala de utilizare e intre 2-5 ani

2 daca durata normala de utilizare e intre 5-10 ani

2,5 daca durata normala de utilizare e mai mare de 10 ani

Acest regim de amortizare se aplica in 2 variante:

varianta AD1 nu se ia in calcul influenta uzurii morale

varianta AD2 - se ia in calcul influenta uzurii morale

Varianta AD1

Exemplu: - valoarea ramasa recalculata la 31.12.1993 , 1.000.000 lei

durata normala de utilizare (DNU) 10 ani

Cae = 1 / 10 x 100 = 10%

Cad = 10% x 2 = 20%

Varianta AD2

Permite amortizarea valorii de intrare a mijloacelor fixe intr-o perioada de timp mai mica decat durata normala de utilizare, diferenta de ani reprezentand influenta uzurii morale.

Exemplu: - valoarea de intrare la 01.01.1994, 5.000.000 lei

-durata normala de utilizare (DNU) 20 ani.

DURrec = 100 / Cad

Cad = Cal x k

Cal = 1/DNU x 100 = 100 / 20 = 5%

Cad = 5% x 2,5 = 12,5%

DURrec = 100 / 12,5 % = 8 ani

DURrec = durata de utilizare aferenta regim. liniar recalculata in functie de cota medie

anuala de amortizare degresiva.

DUI = DNU DURrec = 20-8 = 12 ani

DUI= durata de utilizare integrala

DUD = DUI DURrec = 12-8 = 4ani

DUD = durata de utilizare in rgim degresiv

DUL = DUI DUD = 12-4 = 8 ani

DUL = durata de utilizare in regim liniar

DUM = DNU DUI = 20 12 = 8 ani

DUM = durata in care nu se mai practica amortizarea

Mijlocul fix se va amortiza 4 ani in regim degresiv si 8 ani in regim liniar.

c) Amortizarea accelerata

Acest regim de amortizare presupune, ca in primul an de functionare, sa includa in cheltuielile de exploatare un volum de amortizare echivalent cu 50% din valoarea de intrare a mijloacelor fixe. Amortizarea anuala pentru exercitiile urmatoare, se calculeaza la valoarea ramasa, dupa regimul liniar, prin raportare la numarul de ani de utilizare ramasi.

Exemplu:

valoare de intrare 14.000.000 lei

durata normala de utilizare 8 ani

4.4 Eficienta utilizarii mijloacelor fixe

Nr.crtSPECIFICATIESIMBOL20022003U.M.

1Mijl. fixe la val. ramasaMf61.57036.217mii lei

2Cifra de afaceri in pret. curenteCACCC3.188.6862.535.997mii lei

3Indice- baza fixa10079,53%

4CA in pret. curente la 1000 lei mijl.fixe(CA/Mf)x100051.789,670.022,28mii lei

5Indice100135,2%

6Valoarea adaugataVA1.138.1601.090.251mii lei

7VA la 1000 lei CA(VA/CA)x1000356,93429,91mii lei

8Indice100120,44%

9VA la 1000 lei Mf(VA/Mf)x100018.785,6230.103,29mii lei

10Indice100160,24%

11Excedent brut al expl.EBE134.67562.676mii lei

12EBE la 1000 lei CA(EBE/CA)x100042,2324,71mii lei

13Indice10058,13%

14EBE la 1000 lei VA(EBE/VA)x1000118,3257,48mii lei

15Indice10048,58%

16EBE la 1000 lei Mf(EBE/Mf)x10002.187,341.730,56mii lei

17Indice10079,11%

18Profit netPn114.5784.953mii lei

19Pn la 1000 lei CA(Pn/CA) x 100035,931,95mii lei

20Indice1005,43%

21Pn la 1000 lei Mf(Pn/Mf) x 1000186,09136,75mii lei

22Indice10073,49%

VA(2002) = 3.300.058-(44.312+1.847.580+270.006) = 1.138.160

VA(2003) = 2.699.328-(49.762+1.167.334+391.981) = 1.090.251

EBE(2002) = 1.138.160-12.903- (734.461+256.121)= 134.675 lei

EBE(2003) = 1.090.251-20.784- (721.346+285.445)= 62.676 lei

Concluzii:

-Cifra de afaceri in preturi curente la 1000 lei mijloace fixe reprezinta eficienta utilizarii acestora.Nivelul sau a crescut in 2003 fata de 2002 cu 35,2%.

-Valoarea adaugata la 1000 lei mijloace fixe exprima capacitatea mijloacelor fixe de a crea valoare adaugata. Nivelul sau a crescut cu 60,24% in anul 2003 fata de 2002.

-Excedentul brut al exploatarii la 1000 lei mijloace fixe exprima capacitatea bruta de recuperare a valorii mijloaceor fixe in urma activitatii de exploatare. Nivelul sau s-a redus in 2003 cu 20.89% fata de 2002.

-Profitul net la 1000 lei mijloace fixe exprima rentabilitatea mijloacelor fixe. Se observa o scadere a rentabilitatii mijloacelor fixe cu 26,51% in anul 2003 fata de 2002.

Putem concluziona ca nivelul eficientei utilizarii mijloacelor fixe este nesatisfacatoare in ceea ce priveste capacitatea bruta de recuperare a mijloacelor fixe si a rentabilitatii acestora si este satisfacatoare in ceea ce priveste eficienta utilizarii lor si capacitatea de a crea valoare adaugata.

Cap5.ANALIZA SITUATIEI FINANCIARE

5.1. Diagnosticul financiar

Diagnosticul financiar detecteaza eventualele stari de dezechilibru financiar, cu scopul de a identifica cauzele care au generat aceste stari si de a stabili masurile de redresare.

Diagnosticul financiar are ca obiective masurarea rentabilitatii capitalurilor intreprinderii si aprecierea conditiilor de echilibru economic si financiar, pentru a evalua gradul de risc (economic, financiar si de faliment) al intreprinderii.

Diagnosticul riscului urmareste masurarea variabilitatii rezultatelor intreprinderii la modificarea pozitiei intreprinderii, la modificarea structurii capitalurilor si a solvabilitatii intreprinderii, a capacitatii sale de a-si onora, la scadenta, obligatiile asumate fata de terti. Intreprinderea, in desfasurarea activitatii sale, se confrunta cu trei riscuri: economic (de exploatare), financiar (de finantare) si de faliment.

Diagnosticul, rentabilitatii se realizeaza cu ajutorul a doua categorii de rate de eficienta : rate de rentabilitate economica si rate de rentabilitate financiara.

Pentru realizarea diagnosticului financiar se folosesc datele contabile din bilant si din contul de rezultate.

5.2. Analiza structurii bilantului

SITUATIA PATRIMONIULUI

Nr.

crtSPECIFICATIESIMBOL20022003U.M

1Imobilizari necorporaleImn2.5323.532mii lei

2Imobilizari corporaleImc61.57036.217mii lei

3Imobilizari financiareIf28.97278.651mii lei

4Active imobilizateAi93.074118.400mii lei

5StocuriSt158.907200.431mii lei

6Creante totaleCr187.776121.595mii lei

7Disponibilitati banestiDb194.539243.878mii lei

8Active circulanteAC545.486570.168mii lei

9Active de regularizareAR4.5125354mii lei

10TOTAL ACTIVAT643.072693.922mii lei

11Capital socialCS79.56079.560mii lei

12RezerveRez8.38113.334mii lei

13FonduriFd148.974148.974mii lei

14ProfitPn114.5784.953mii lei

15Repartizarea profituluiRep114.5784.953mii lei

16Repartizarea la fond de dezRep.FD--mii lei

17Capital propriuCpr236.915241.868mii lei

18Credite pe termen mediu si lungHml--mii lei

19Credite pe termen scurtHo--mii lei

20Furnizori si asimilateFz82.057137.140mii lei

21Alte obligatii de exploatareOb324.100284.914mii lei

22Datorii totaleDt406.157452.054mii lei

23Pasive de regularizarePR--mii lei

24TOTAL PASIVPT643.072693.922mii lei

5.2.1. Analiza ratelor de structura ale activului

Nr. crtSPECIFICATIESIMBOL20022003U.M.

1Rata activelor imobilizarteRAI14,4717,06%

2Rata imobilizarilor necorporaleRInn0,390,51%

3Rata imobilizarilor corporaleRIc9,575,22%

4Rata imobilizarilor financiareRIf4,5011,33%

5Rata activelor circulanteRAC84,8282,16%

6Rata stocurilorRST24,7128,88%

7Rata creantelorRCr29,2017,57%

8Rata disponibilitatilior banestiRDb30,2535,14%

Rata activrlor imobilizate

Active imobilizare

RAI = ------------------------ x 100

Activ total

Exprima gradul de imobilizare a capitaluilui. Aceasta rata are un nivel scazut si in crestere redusa, deoarece imobilizarile detin o pondere redusa in activul total. A crescut de la 14,47% in 2002 la 17,06% in 2003.

Rata activelor circulante

Active circulante

RAC = ------------------------ x 100

Activ total

Exprima ponderea in totalul activului a capitalului circulant. Depinde in principal de urmatorii factori:

natura si sezonalitatea activitatii desfasurate.

perioada in care se afla firma (dezvoltare, mentinere, recesiune).

politica financiara adoptata de catre intreprindere

In perioada analizata aceasta rata are un nivel foarte ridicat si putin in scadere, de la 84,82% in2002 la 82,16% in 2003.

Rata imobilizarilor necorporale

Imobilizari necorporale

Rinn = ----------------------------x 100

Activ total

In cazul societatii analizate aceasta rata este foarte mica, deoarece ponderea imobilizarilor corporale este mica. Aceasta rata a crescut de la 0,39% in 2002 la 0,51% in 2003.

Rata imobilizarilor corporale

Imobilizari corporale

Ric = ----------------------------x 100

Activ total

Are un nuvel scazut si in scadere deoarece imobilizarile corporale au o pondere mica in activul total. (9,57% in 2002 si 5,22% in 2003).

Rata imobilizarilor financiare

Imobilizari financiare

Rif = ------------------------------x 100

Activ total

In cazul societatii analizate aceasta rata este mica avand un nivel de 4,5% in 2002 si de 11,33% in 2003.

Rata stocurilor

Stocuri

Rif = ---------------------x 100

Activ total

Aceasta rata exprima ponderea stocurilor in activul total. Are un nivel scazut si aproximaiv constant .(24,71% in 2002 si 28,88% in 2003).

Rata creantelor

Creante

RCr = ----------------------x 100

Activ total

Aceasta rata are un nivel scazut si se remarca o scadere in 2003 fata de 2002. (29,2% in 2002 si 17,57% in 2003).

Rata disponibilitatilor banesti

Disponibilitati banesti

RDb = ---------------------------x 100

Activ total

Este influentata de raportul dintre durata medie de incasare a creantelor si durata medie de incasare a creantelor si durata medie de achitare a obligatiilor. Are un nivel destul de bun deoarece nu a determinat apelarea la credite pe termen scurt.

5.2.2 Analiza ratelor de structura ale pasivului

Nr. crtSPECIFICATIESIMBOL20022003U.M.

1Rata stabilitatii financiareRSF37,3934,85%

2Rata autonomiei financiare globaleRAFG36,8434,85%

3Rata autonomiei financiare la termenRAFT--%

4Rata de indatorare globalaRIG63,1565,14%

5Rata de indatorare la termenRIT--%

Rata stabilitatii financiare

Capital permanent

RSF = ---------------------------x 100

Pasiv total

Aceasta rata reflecta legatura dintre capitalul permanent de care unitatea dispune in mod stabil ( cel putin un an ) si patrimoniu total. In perioada analizata nivelul acestei rate este mic si in scadere, exprimand o situatie nefavorabila pentru societate.

Rata autonomiei financiare globale

Capital propriu

RAFG = ------------------------x 100

Pasiv total

Aceasta rata arata gradul de independenta financiara a societatii. Are un nivel scazut , reprezentand o situatie nefavorabila.

Rata autonomiei financiare la termen

Capital propriu

RAFT = ------------------------------------------- x 100

Imprum. pe termen mediu si lung

Aceasta rata indica gradul de independenta financiara al societatii pe termen lung. Trebuie sa fie superioara valorii de 50%.

In cazul societatii analizate nu se calculeaza acesta rata deoarece societatea nu a contractat imprumuturi pe termen lung.

Rata de indatorare globala

Datorii totale

RIG = ----------------------- x 100

Pasiv total

Reflecta ponderea tuturor datoriilor pe care le are unitatea in pasivul total al acestuia. Are un nivel destul de ridicat (63,15% in 2002 si 65,14% in 2003) ceea ce reprezinta o situatie nefavorabila.

Rata de indatorare la termen

Imprumuturi pe termen mediu si lung

RIT = ---------------------------------------------- x 100

Capital propriu

Reflecta gradul de indatorare prin imprumuturi pe termen mediu si lung. Este utilizata in fundamentarea deciziei de atragere a surselor imprumutate pe termen lung si a urmaririi modului in care s-a utilizat efectul de levier.

Societatea nu a contractat imprumuturi pe termen lung, ceea ce determina o indatorare la termen, nula.

5.3. Analiza soldurilor de gestiune

Pe baza contului de rezultate se poate determina o serie de indicatori valorici privind volumul si rentabilitatea activitatii intreprinderii.Constructia in trepte a indicatorilor pornind de la cel mai cuprinzator (productia exercitiului si adaosul comercial) si incheind cu cel mai sintetic (profitul net al exercitiului) a sugerat denumirea seriei lor de cascada a soldurilor intermediare de gestiune.Fiecare sold intermediar reflecta rezultatul gestiunii financiare la treapta respectiva de acumulare.

Nr. CrtSPECIFICATIESIMBOL20022003U.M.

1+Venit din vanzarea marfurilorVmf3.300.0582.699.328Mii lei

2+Productia exercitiuluiQex3.193.1172.610.295Mii lei

3-Cheltuieli privind marfurileCh.mf44.31249.762Mii lei

4-Chelt. materiale si serviciiCh.ms270.006391.981Mii lei

5 Valoare adaugataVA1.138.1601.090.251Mii lei

6-Impozite si taxeImp12.90320.784Mii lei

7-Cheltuieli cu personalulCh.p734.461721.346Mii lei

8 Excedent brut al exploatariiEBE134.67562.676Mii lei

9+Venituri din provizioaneVpv--Mii lei

10+Alte venituri din exploatareAve8.58811.366Mii lei

11-Alte cheltuieli din exploatareAche336-Mii lei

12-Chelt.cu amortizare si provizioaneCha23.45122.466Mii lei

13 Profit din exploatarePe110.88840.210Mii lei

14+Venituri financiareVf26.94210.061Mii lei

15-Cheltuieli financiareChf3.592-Mii lei

16 Profit curentPc134.23850.271Mii lei

17+Rezultat exceptionalRexc31.81037.667Mii lei

18 Profit brutPb114.57830.800Mii lei

19-Impozit pe profitIpr-25.847Mii lei

20 Profit netPn114.5784.953Mii lei

Valoarea adaugata exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie indeosebi a factorilor de munca si capital, peste valoarea materialelor, marfurilor, apei, energiei si serviciilor cumparate de intreprindere de la terti. In anii de analiza, valoarea adaugata a scazut cu 4,21 %.

Excedentul brut al exploatarii masoara acumularea bruta di activitatea de exploatare, admitand ca amortizarea provizioanelor sunt doar cheltuieli calculate, nu si platite. EBE exprima capacitatea potentiala de autofinantare a investitiilor , de achitare a datoriilor catre bugetul statului si de renumerare a investitiilor de capital.

In 2003 EBE a scazut la jumatate fata de 2002 datorita urmatorilor factori:

- scaderea valorii adaugate de la 1.138.160 mii lei la 1.090.251 mii lei.

- cresterea cheltuielilor cu impozite, taxe si varsaminte asimilate (de la 12.903 mii lei in 2002 la 20.784 mii lei in 2003).

Rezultatul din exploatare masoara, in marimi absolute, rentabilitatea procesului de exploatare ,prin deducerea tuturor cheltuielilor exploatarii (platibile si executabile) din veniturile exploatarii (incasabile si calculate).

In 2003 rezultatul a scazut, de la 110.888 mii lei la 40.210 mii lei.

Rezultatul curent este determinat de rezultatul exploatarii si cel al activitatii financiare. In 2003 el a scazut la 50.271 mii lei fata de 134.238 mii lei in 2002.

Rezultatul net reprezinta , in marimi absolute , masura rentabilitatii financiare a capitalului propriu subscris de actionari. In anul 2003 el a scazut la 4.953 mii lei fata de 114.578 mii lei in 2002.

5.4. Analiza echilibrului financiar

Echi;ibrul financiar, ca componenta a echilibrului economic este dat de egalitatea intre capitalul economic si resursele sale de constituire, intre incasari si plati, intre fonduri si resurse.

Bilantul financiar cuprinde doua parti , cu o stransa corespondenta a elementelor de activ cu cele de pasiv:

partea de sus pentru reflectarea echilibrului financiar pe termen lung.

partea de jos pentru reflectarea echilibrului financiar pe termen scurt.

Astfel grupate posturile din bilant pun in evidenta doua reguli principale ale finantarii:

nevoile permanente de alocare a fondurilor banesti se vor acoperi din capitaluri permanente, indeosebi din capitaluri proprii.

nevoile ciclice (temporare) se vor acoperi din surse ciclice (temporare)

Pe baza bilantului se pot calcula urmatorii indicatori ai echilibrului financiar: situatia neta, fondul de rulment, trezoreria neta.

Interpretarea starii de echilibru financiar se poate face si pe baza contului de rezultate. Acesta sintetizeaza fluxurile economice respectiv cheltuielile si veniturile perioadei de gestiune, rezultate din activitatea de exploatare, financiara si exceptionala.

Nr. CrtINDICATORISIMBOL20022003U.M.

1Imobilizari neteIn93.074118.400Mii lei

2StocuriSt158.907200.431Mii lei

3CreanteCr192.288126.949Mii lei

4Disponibilitati banestiDb194.539243.878Mii lei

5Capital propriuCpr236.915241.868Mii lei

6Credite pe termen lungHml--Mii lei

7Capital permanentCpm236.915241.868Mii lei

8Credite pe termen scurtHs--Mii lei

9Furnizori si asimilateFz82.057167.140Mii lei

10Alte obligatii de exploatareOb311.772270.303Mii lei

11Fond de rulmentFR143.841123.468Mii lei

12Fond de rulment propriuFRpMii lei

13Necesar de fond de rulmentNFR-50.698-120.410Mii lei

14Trezoreria netaTN194.539243.878Mii lei

15Rata de finantare a imob. neteIn/Cpm39,2848,95%

16Rata de finantare a NFRNFR/FR35,2497,52%

Situatia neta

SN= Activ total- Datorii totale

Acest indicator reprezinta averea neta a actionarilor, respectiv activul neangajat in datorii.

SN(97) = 643.072-406.157 = 236.915

SN(98) = 693.072-452.054 = 241.018

SN = 241.018-236.915=4.103

Cresterea SN in 2003 arata imbogatirea patrimoniului intreprinderii. Cresterea situatiei nete este consecinta reinvestirii unei parti din profitul net, deci cresterea capitalurilor proprii.

In practica acest indicator poate fi utilizat la determinarea rezultatelor in conditiile in care nu au loc cresteri de capital.

Fondul de rulment

FR = SURSE PERMANENTE ALOCARI PERMANENTE

= (Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung) Imob.nete

= Capitaluri permanente- Imob. Nete

Fondul de rulment este cel mai important indicator al echilibrului financiar al intreprinderii si evidentiaza relatia intre finantarea pe termen lung si finantarea pe termen scurt. Fndul de rulment este partea din capitalul permanent care depaseste valoarea imobilizarilor nete si este destinata finantarii activelor circulante. FR mai poate fi definit si ca excedentul de active circulante peste valoarea datoriilor pe termen scurt. El reprezinta o marja de securitate care pune la adapost agentul economic de evenimente neprevazute.

Evolutia fondului de rulment a fost urmatoarea:

FR1 =236.915- 93.074=143.841 mii lei

FR2 =241.868-118.400=123.468 mii lei

FR=123.468-143.841= -20.373 mii lei

Fondul de rulment exprima conditiile echilibrului financiar pe termen scurt care rezulta din confruntarea dintre lichiditatea activelor pe termen scurt si exicibilitatea pasivelor pe termen scurt. La o anumita data, fondul de rulment reprezinta excedentul activelor cu lichiditatati mai mici de un an, asupra pasivelor cu exigibilitati mai mici de un an. Deci fondul de rulment este mijloc de finantare, dar si indicator de lichiditate.

In exemplul nostru, la finele anului 2002, fondul de rulment are o valoare pozitiva de 143.841 mii lei, ceea ce inseamna ca exista un excedent de lichiditati pe termen scurt fata de exigibilitatile pe termen scurt sau resursele permanente au depasit alocarile permanente si, ca urmare, o parte din acestea au fost utilizate pentru finantarea activelor circulante (alocari ciclice). Aceasta situatie reprezinta un semn favorabil privind solvabilitatea si echilibrul financiar.

In anul 2003 fondul de rulment are o valoare mai mica de 123.468 mii lei. Reducerea fondului de rulment cu 20.373 mii lei este determinata de crestere mai accentuata a activelor mobilizate (+25.326 mii lei ) comparativ cu cresterea capitalurilor permanente (+4.953 mii lei).

Nevoia de fond de rulment

NFR= ALOCARI TEMPORARE SURSE TEMPORARE

= (Stocuri + Creante) Datorii de exploatare

= (Stocuri + Creante) (Furnizori +Alte obligatii de exploatare)

Nevoia de fond de rulment reprezinta partea din activele circulante ce trebuie finantate din resurse stabile (capital propriu + credite pe termen mediu si lung ).

Evolutia nevoii de fond de rulment a fost urmatoare:

2002: ( 158.907+185.828+1.948+4.264+4.512)-(82.057+311.777+12.328)= -50.698

2003: ( 200.431+121.595+4.264+5.354)- (452.054) = -120.410

Nevoia de fond de rulment negativa reflecta un surplus de resurse temporare in raport cu nevoia corespondenta de capitaluri circulante. NFR a scazut mai mult in 2003 datorita cresterii duratei de rotatie a activelor circulante.

Trezoreria neta

TN= FR-NFR

Trezoreria neta pune in evidenta modul de realizare a ciclurulor financiare ale unitatii; reprezinta surplusul de lichiditati ce se degaja la sfarsitul perioadei de gestiune. Este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati echilibrate si eficiente.

Evolutia trezoreriei nete a fost urmatoarea:

2002: 143.841-(- 50.698)=194.539 mii lei

2003: 123.468-(-120.410)=243.878 mii lei

In ambii ani de analiza trezoreria neta este pozitiva, egala cu disponibilitatile banesti existente la nivelul agentului economic datorita neindatoririi pe termen scurt.

5.5 Analiza lichiditatii si solvabilitatii firmei

Lichiditatea reprezinta capacitatea pe care o are agentul economic de a acoperi, prin elemente patrimoniale de mijloace circulante active, obligatiile de plata pe termen scurt ca elementa de paiv.

Solvabilitatea exprima aptitudinea intreprinderii de a face fata angajamentelor sale in caz de lichidare, ceea ce inseamna incetarea exploatarii si punerea in vanzare a activelor sale.





4Active circulanteAc545.486570.168Mii lei

5Datorii pe termen scurtDts406.157452.054Mii lei

6Rata de lichiditate curentaRLC1,341,26-

7Ratade lichiditate rapidaRLR0,950,81-

8Rata de lichiditate imediataRLI0,470,53-

9Solvabilitatea patrimonialaSP11-

Rata de lichiditate curenta

Active circulante

RLC = ----------------------------

Datorii pe termen scurt

Compara ansamblul lichiditatilor potentiale, asociate activelor circulante, cu ansamblul datoriilor pe termen scurt.In mod normal aceasta rata trebuie sa fie mai mare decat 1,2. In cazul nostru aceasta rata este de 1,34 in 2002 si de 1,26 in 2003 ceea ce semnifica ca existenta unui fond de rulment este echivalenta cu rata fondului de rulment.

Rata de lichiditate rapida

Creante + Disponibilitati

RLR =--------------------------------


Exclude stocurile din mijloacel curente de plata, acestea constituind elementul cel mai incert sub aspectul valorii si gradului de lichiditate. Exprima capacitatea firmei de a-si onora datoriile pe termen scurt din creante si disponibilitati. Nivelul asiguratoriu este de 2/3, conditie indeplinita in cazul societatii analizate. Lichiditatea rapida a firmei are un nivel de 0,95 in 2002 si 0,81 in 2003.Bancile impun, adesea, o limita minima a acestei rate de 80%. (RLR>0,8).

Rata de lichiditate imediata

Disponibilitati

RLI = ----------------------------


Pune in corespondenta elementele cele mai lichide ale activului cu datoriile pe termen scurt, respectiv apreciaza masura in care datoriile exigibile pot fi acoperite pe seama disponibilitatilor banesti. Nivelul asiguratoriu este de 1/3, iar in perioada analizata valorile sunt de 0,47 in 2002 si de 0,53 in 2003 ceea ce reflecta ca intreprinderea nu prezinta dificultati in achitarea obligatiilor scadente pe seama disponibilitatilior.

Solvabilitatea patrimoniala

Capital social

SP = -----------------------

Hml +Capital social

Exprima gradul in care capitalul social asigura acoperirea creditelor pe termen mediu si lung. In anii de analiza are un nivel maxim (unu) datorita neindatorarii pe termen lung.

5.6. Analiza ratelor indatorarii

In practica economica s-a constatat ca una di cauzeleesecului in afaceri este functionarea firmei fara un capital adecvat. Trebuie de asemnea sa existe o struturade capital adecvata , adica o combinatie adecvata intre capitaluri proprii si imprumutate. Cateva dintre ratele calculate pentru a determina acest nivel ( rata stabilitatii financiare, rata autonomiei financiare globale si la termen, rata de indatorare globala si la termen ) le-am anlizat la punctul 4.2.



2Credite pe termen mediu si lungHml--Mii lei

3Capital permanentCpm240.507241.868Mii lei

4Credite pe termen scurtHo--Mii lei


6Alte obligatii de exploatareOb311.772270.303Mii lei

7Datorii totaleDt406.157452.054Mii lei

8Pasiv totalPt643.072693.922Mii lei

9Necesar de fond de rulmentNFR-50.698-120.410Mii lei

10Cheltuieli financiareChf3.592-Mii lei

11Excedent brut al exploatariiEBE134.67562.676Mii lei

12Profit netPn114.5784.953Mii lei

13Cheltuieli cu amortiz. si proviz.Cha23.45122.466Mii lei

14Capacitatea de autofinantareCAF166.27758.256Mii lei

15Rata stabilitatii financiareRSF37,3934,85%

16Rata autonomiei financiare globaleRAFG36,8434,85%

17Rata autonomiei financiare la termenRAFT--%

18Rata de indatorare globalaRIG63,1565,14%

19Rata de indatorare la termenRIT--%

20Rata creditelor de trezorerieRCT--%

21Rata de prelevare a chelt. financiareRpchf2,66-%

22Rata capacit. De rambursare la termenRCRT--%

Rata creditelor de trezorerie

Imprumuturi pe termen scurt

RCT=---------------------------------------- x 100

NFR

In anii de analiza nu au fost contractate imprumuturi pe termen scurt, deci rata nu se calculeaza.

Rata de prelevare a cheltuielilor financiare

Cheltuieli financiare

Rpchf=--------------------------- x100

EBE

Rata de prelevare a cheltuielilor financiare este mica de 2,66% in primul an al analizei ,iar in anul urmator aceasta nu se calculeaza, neexistand cheltuieli financiare.

Rata capacitatii de rambursare la termen

CAF

RCRT=------------------------------------------ x100

Imprumut pe termen mediu si lung

Arata capacitatea societatii de a rambursa pe seama surselor proprii imprumutate pe termen mediu si lung. Societatea nu a contractat imprumuturi pe termenlung deci aceasta rata nu se calculeaza.

5.7. Analiza ratelor de gestiune


1Venituri totaleVt3.339.1502.727.585Mii lei

2Imobilizari neteIn93.074118.400Mii lei




6Active circulanteAC545.486570.168Mii lei


8Rotatia imobilizarilor neterIn35,8723,03rotatii

9Durata de rotatie a ACdzAC58,875,25zile

10Durata de rotatie a stocurilordzSt17,1326,45zile

11Durata de incasare a creantelordzCr20,0316,04zile

12Durata de achitare a furnizorilordzFz8,8422,06zile

13Rotatia activului totalrAT5,193,93rotatii

Rata imobilizarilor nete

Venituri totale

rIn = --------------------------

Imobilizari nete

Arata cat de eficient utilizeaza intreprinderea activele sale imobilizate. Se observa ca nivelul a scazut la 23,03 in 2003 de la 35,87 in 2002 datorita cresterii imobilizarilor nete si a scaderii veniturilor nete a veniturilor totale.

Durata de rotatie a activelor circulante

Active circulante

dzAC=-------------------------- x 360

Venituri totale

Creste de la 58.8 zile in 2002 la 75,25 zile in 2003, datorita atat cresterii activelor circulante cat si a scaderii veniturilor totale.

Durata de rotatie a stocurilor

Stocuri

dzSt=------------------------- x 360

Venituri totale

Creste in 2003 la 26,45 zile fata de 2002 (17,13 zile), ca efect a cresterii stocurilor si datorita scaderii veniturilor totale.

Durata de incasare a creantelor

Creante

dzCr=---------------------- x 360

Venituri totale

Inregistreza o scadere in 2003 fata de 2002 ( de la 20,03 zile la 16,04 zile) fapt apreciat ca fiind favorabil.

Durata de achitare a furnizorilor

Furnizori

dzFz=--------------------- x 360

Venituri totale

Creste in 2003 la 22,6 zile fata de 2002 de la 8,84 zile , in primul rand datorita cresterii datoriilor fata de furnizori.

Rotatia activului net

Venituri totale

rAT=---------------------

Activ total

Furnizeaza date cu privire la capacitatea firmei de a genera venituri in legatura cu activul sau. In anii de analiza aceasta valoare scade de la 5,19 la 3,93 ceea ce constitue un semnal de alarma pentru reinnoirea si mentinerea valorii elementelor patrimoniale angajate in activitatea de exploatare a societatii.

5.8. Analiza ratelor de rentabilitata


1Venituri totaleVt3.339.1502.727.585Mii lei

2Cheltuieli totaleCht3.224.5722.696.785Mii lei

3Profit brutPb114.57830.800Mii lei

4Profit netPn114.5784.953Mii lei


6Activ totalAT643.072693.922Mii lei

7Rata rentabilitatii veniturilorrv3,430,18%

8Rata rentabilitatii resurselor consum.rc3,550,18%

9Rentabilitatea economicare17,814,43%

10Rentabilitatea financiararf48,362,04%

Rata rentabilitatii veniturilor

Profit net

rv=----------------------- x 100

Venituri totale

Aceasta rata exprima eficienta valorificarii produselor societatii. Nivelul ei este nesatisfacator , scazand de la 3,43% in 2002 la 1,13% in 2003.

Rata rentabilitatii resurselor consumate

Profit net

rc = --------------------------- x 100

Cheltuieli totale

Masoara eficienta consumului de resurse umane si materiale. Aceasta rata are un nivel redus.

Rentabilitatea economica

Profit brut

re=--------------------- x 100

Activ total

Reprezinta renumerarea bruta a capitalurilor investite pe termen lung, atat proprii cat si imprumutate. Rentabilitatea economica trebuie sa fie la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a dobanzii) si al riscului economic si financiar pe care si l-au asumat furnizorii de capital (actionarii si creditorii unitatii).

Daca societatea are o rata de rentabilitate economica mai mare decat rata dobanzii la capitalurile imprumutate, atunci actionarii pot bneficia de efectul de levier al indatorarii. In caz contrar, indatorarea de vine consumatoare de capital propriu, avand loc un efect de maciuca.

In anii de analiza nivelul acestei rate nu asigura renumerarea capitalului total avansat la un nivel adecvat.

Rentabilitatea financiara

Profit net

rf = ------------------- x100

Capital propriu

Masoara randamentul utilizarii capitalurilor proprii. Rentabilitatea financiara remunereaza actionarii prin acordarea de dividente si prin cresterea rezervelor, care reprezinta de fapt cresterea averii proprietarilor.

In 2002 are un nivel ridicat , insa in 2003 societatea devenind platitoare de impozit pe profit ,inregistreaza o scadere a rentabilitatii financiare.

5.9. Analiza riscului

5.9.1. Analiza riscului de exploatare

Riscul de exploatare evalueaza capacitatea intreprinderii de a se adpta la timp si cu cel mai mic cost la variatia mediului in care activeaza, respectiv exprima flexibilitatea rezultatului economic de exploatare. Aprecierea riscului de exploatare (sau economic) se realizeaza cu ajutorul pragului de rentabilitate de exploatare. Acesta este punctul in care veniturile de exploatare acopera cheltuielile de exploatare, iar rezultatul din exploatare este nul. Dupa acest prag activitatea de exploatare devine rentabila.

Pragul de rentabilitate de exploatare se calculaza astfel:

Cf Cf

VePR = ------------- = ---------

Cv rmCV

1- ------

Ve

unde : VePR veniturile de exploatare aferente pragului de rentabilitate.

Cf - costuri fixe

Cv - costuri variabile

RmCV rata marjei costurilor variabile in veniturile de exploatare.

Ve venituri de exploatare

Evaluarea riscului de exploatare se poate face cu ajutorul indicatorului de pozitie fata de pragul de rentabilitate (Ipoz ), numit si rezerva fata de pragul de rentabilitate, care se determina astfel:

in marimi absolute : Ipoz = Ve- VePR

Ve VePR

- in marimi relative : Ipoz % = --------------

VePR

Indicatorul de pozitie exprima capacitatea firmei de a-si varia productia si a se adapta la cerintele pietei. Din studiile statistice s-a dedus ca firma este intr-o situatie:

instabila, cand Ve depasesc pragul de rentabilitate cu nu mai putin de 10%.

stabila, cand Ve depasesc cu 10-20% pragul de rentabilitate

confortabila, cand Ve depasesc cu peste 20% pragul de rentabilitate.


1Venituri din exploatareVe3.300.0582.699.328Mii lei

2Cheltuieli din exploatareChe3.189.1702.659.118Mii lei

3Profit din exploatarePe110.88840.210Mii lei

4Cheltuieli variabileCv2.130.4891.580.099Mii lei

5Cheltuieli fixeCf1.058.6811.079.019Mii lei

6Marja cheltuielilor variabileMcv=Ve-Cv1.169.5691.119.229Mii lei

7Rata marjei cheltuielilor variabileRmCV=Mcv/Ve0,350,41-

8Pragul rentabilitatii de exploatareVepr3.024.8022.602.350Mii lei

9Inicatorul de pozitie

-absolut

-relativIpoz

Ipoz%275.256

9,0996.977

3,72Mii lei

%

10Moment. realiz. pragului de rentabilit.Pm=(Vepr/Ve)x 360329,9347,06Zile

11Coeficient de elasticitateKe=Ve/(Ve-Vepr)11,9827,83-

Concluzie: Avand in vedere ca Ve depasesc cu mai putin de 10% pragul de rentabilitate, firma se afla intr-o situatie instabila.

5.9.2. Analiza riscului financiar

Riscul financiar evalueaza capacitatea firmei de a mentine echilibrul financiar, fiind dependent de structura capitalului, respectiv de gradul de indatorare.

Aprecierea riscului financiar se va realiza prin pragul de rentabilitate: este punctul in care veniturile de exploatare acopera cheltuielile de exploatare si cheltuieli cu dobanzile.

Pragul de rentabilitate financiar se calculeaza dupa relatia:

f Cf + (Chf Vf ) Cf + Chd

VePr = --------------------- = ---------------

Cv rmCV

1- -----------

Ve

unde: Chd- cheltuieli cu dobanzile

Evaluarea riscului financiar pe baza pragului de rentabilitate financiar se poate face cu ajutorul acelorasi indicatori ca si riscul de explotare.


1Venituri din exploatareVe3.300.0582.699.328Mii lei

2Cheltuieli din exploatareChe3.189.1702.659.118Mii lei

3Profit din exploatarePe110.88840.210Mii lei

4Cheltuieli variabileCv2.130.4891.580.099Mii lei

5Cheltuieli fixeCf1.058.6811.079.019Mii lei

6Cheltuieli cu dobanziChd3.199-Mii lei

7Marja cheltuielilor variabileMcv=Ve-Cv1.169.5691.119.229Mii lei

8Rata marjei cheltuielilor variabileRmCV=Mcv/Ve0,350,41-

9Pragul rentabilitatii financiare

f

Vepr3.033.9422.602.350Mii lei

10Inicatorul de pozitie

-absolut

-relativIpoz

Ipoz%266.116

8,7796.977

3,72Mii lei

%

11Moment. realiz. pragului de rentabilit.Pm=(Vepr/Ve)x 360330,94347,06Zile

12Coeficient de elasticitateKe=Ve/(Ve-Vepr)12,4027,83-

Concluzie: Riscul financiar al societatii analizateeste mare si in crestere.

5.9.3. Analiza riscului de faliment

Prin riscul de faliment (de insolvabilitate) intelegem posibilitatea de aparitie a incapacitatii de onorare a obligatiilor scadente (ajunse la termen) ale firmei, nascute prin:

angajamente anterioare contractate

operatii curente determinabile pentru continuarea activitatii

prelevari obligatorii

Astfel spus, riscul de faliment reprezinta posibilitatea de aparitie a unui deficit de

disponibilitati in asigurarea si sustinerea:

-desfasurarea ciclului de fabricatie

-continuarea fluxului de fonduri

Solvabilitatea este reversul insolvabilitatii si reprezinta aptitudinea agentului economic de a invinge riscul de faliment, adica de a-si onora obligatiile la timp, orice perturbare a platilor determinand prejudicii. Deaceea mentinerea solvabilitatii pe termen lung constitue o conditie esentiala a existentei agentului economic.

Analiza riscului de faliment se poate realiza in maniera statica, prin analiza echilibrelor financiare din bilant, in maniera dinamica, prin analiza fluxurilor din tabloul de finantare sau prin metida scorului.

Pentru aprecierea riscului de faliment prin metoda scorului se folosesc urmatoarele metode:

a) Modelul Altman- se bazeaza pe urmatoarea functie:

Z = 3,3 xT1 + 1 x T2 + 0,6 x T3 +1,4 x T4 + 1,2 x T5Interpretarea valorilor functiei:

Z 0 , atat pt anul 2004 cat si pentru anul 2005.

Aceasta situatie reflecta fondul de rulment financiar ca expresie a realizarii echilibrului financiar

pe termen lung si a contributiei acestuia la realizarea echilibrului financiar pe termen scurt, capitalurile

permanente asigurand finantarea unei parti a activelor circulante.

FR P 2004 = C Propriu - A imob nete= -26.409.566

FR P 2005 = C Propriu - A imob nete=-31.289.974

FRP este negativ si scade in 2005. FRP arata gradul de autonomie redus, de libertate in luarea deciziilor de investitii privind dezvoltarea intreprinderii.

FRP este negativ si datorita faptului ca creste capitalul propriu, dar cresc si A imob nete mai mult decat cresterea cap propriu de la un an la altul.

FRS 2004 = 55.033.308

FRS 2005 = 54.569.463

FRS 2005 < FRS 2004 => o crestere a activelor imobilizate in 2005 fata de 2004

NEVOIA DE FOND DE RULMENT

NFR 2004 = ( STOCURI + CREANTE) - DATORII PE TERMEN SCURT NEFINANCIARE=23.041.302

( Datorii financiare = datorii pe termen scurt - credite bancare = 41185138)

NFR 2005 = ( STOCURI + CREANTE) - DATORII PE TERMEN SCURT NEFINANCIARE=20.388.294

NFR este un surplus de surse ciclice ( temporare) in raport cu activele ciclice ( nevoi temporare).

Este determinata de angajarea unor datorii de exploatare cu termene de plata mai relaxante

si accelerarea vitezei de rotatie a stocurilor. Este relativ constanta de la unan la altul.

TREZORERIA NETA

TN 2004 =FR - NFR = 5.582.440

TN 2005 = FR -NFR=2.891.194

sau

TN 2004 = Disp ban - credite bancare pe termen scurt =2.317.169

TN 2005 = Disp ban - credite bancare pe termen scurt =2.891.194

Inregistrarea unei trezorerii pozitive poate demonstra o rentabilitate economica rididcata si posibilitatea

plasarii rentabile a disponibilitatilor banesti pentru intarirea pozitiei intreprinderii de piata, insa pe termen

lung, abundenta resurselor stabile ar putea antrena costuri de oportunitate ale nevalorificarii capitalurilor

disponibile.

BILANT FUNCTIONAL

Activ (Stocuri de utilizari)20042005Pasiv (Stocuri de resurse)20042005

Active stabile (aciclice)79.822.73999.461.013Resurse stabile (aciclice)108.446.481122.740.502

Imobilizari necorporale 396.512362.256Capitaluri proprii, amortiz si prov53.413.17268.171.039

Imobilizari corporale 55.667.24872.826.083Datorii >1an 55.033.30854.569.463

Imobilizari financiare 23.758.97926.272.674

Active ciclice71.308.05486.786.033Resurse ciclice43.860.51063.067.909

De exploatare31.605.25831.243.568De exploatare43.859.42663.067.909

In afara exploatarii39.702.79655.542.465In afara exploatarii1.0840

Trezoreria de Activ2.317.1693.224.527Trezoreria de Pasiv1.140.9723.663.162

Total Activ153.447.962189.471.573Total Pasiv153.447.962189.471.573

FRNG 2004 =RES STABILE( CAP PERMANENT)-A STABILE=28.623.742

FRNG 2005 = 23.279.489

Resursele stabile acopera utilizarile stabile atat in 2004 cat si in 2005

NFRE 2004= A CICLICE DE EXPLOATARE- RES CICLICE DE EXPL=-12.254.168

NFRE 2005= -31.824.341

Se observa ca exista un surplus de resurse temporare sau ciclice in raport cu nevoile

temporare, aferente exploatarii. Aceasta situatie poate fi apreciata pozitiv, datorita

accelerarii A circulante si angajarii de datorii mai mari de un an.

NFRAE 2004= A CICLICE IN AFARA EXPL - RES CICLICE IN AFARA EXPL = 39.701.712

NFRAE 2005 = 55.542.465

Deoarece are valoare pozitiva constituie un consumator de resurse de finantare , trebuind identificate

resurse de finantare suplimentare pentru a se finanta unele activitati care nu au legatura cu specificul

activitatii de baza a intreprinderii.

NFR 2004= NFRE + NFRAE = 27.447.544

NFR 2005 = NFRE + NFRAE =-8.544.852

TN 2004= FRNG - NFR= 1.176.198

31.824.341

TN 2005= FRNG - NFR=

Exista disponibilitati destinate a face fata investitiilor viitoare.

CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE

METODA DEDUCTIVA

CAF= Excedent brut al expl + alte V din expl - Alte ch pt expl+V financ - ch fin - Impozit pe profit

CAF 2004 = -43.341.332

CAF 2005 = -38.217.335

AUTOFINANTARE GLOBALA (TOTALA)

AUTOFINANTARE GLOBALA = CAPAC DE AUTOFINANTARE - DIVIDENDE DISTRIBUITE

AUTOFINANTARE GLOBALA 2004 = -43.341.332

AUTOFINANTARE GLOBALA 2005 = -38.217.335

Flux de numerar net generat din activiti operaionale

Profitul brut-607.386

Ajustri pentru reconcilierea rezultatului net cu numerarul net utilizat n activitile operaionale:

Ajustarea valorii imobilizarilor corporale si necorporale6.651.659

Cheltuieli cu provizioane pentru active circulante1.740.474

(Venituri)/Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri si ch-185.425

Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imob in curs245.949

Ctig din vnzarea de imobilizri corporale50.333

Anulare discountare furnizori693.204

Discountare E D- termen lung-859.004

Venituri din dobanzi-75.110

Cheltuieli cu dobanzile347.257

Cresterea numerarului din exploatare nainte de modificrile capitalului circulant8.001.951

Modificri ale capitalului circulant 7.471.635

(Crestere)/descrestere a creantelor-9.235.420

(Crestere)/descrestere a stocurilor367.416

Crestere/(descrestere) a obligatiilor curente16.339.639

Flux de numerar net generat de activitatile operationale15.473.586

Impozit pe profit pltit-368.779

Flux de numerar net generat de activitati de exploatare15.104.807

Flux de numerar din activitati de investitii:

Achiziionare de imobilizri si investitii pe termen lung-9.847.325

ncasri din vnzarea imobilizrilor -5.353

Investments0

Plata in numerar pentru achizitionarea de investitii financiare-4.753.215

Dobnzi ncasate75.110

Flux de numerar net utilizat pentru activitati de investitii-14.530.782

Activitatea de finanare:

Incasari in numerar din credite 1.000.000

Rambursari in numerar ale sumelor imprumutate-666.667

Dividende pltite0

Numerar net (utilizat)/generat de activitatea de finanare333.333

Creterea numerarului i echivalentelor de numerar907.358

Numerar si echivalente de numerar la inceputul perioadei2.317.169

Creterea/(descreterea) numerarului i echivalentelor de numerar907.358

Numerar si echivalente de numerar la sfritul anului3.224.528

Rata activelor imobilizate

rai = Ai/At * 100

rai2004 = 50,49%

rai2005 = 52,06%

In dinamica rata inregistreaza o tendinta de crestere ceea ce inseamna ca ponderea elementelor de A

creste ca urmare a modificarii lor intr-o proportie mai mare decat a A total, situatie favorabila daca

determina cresterea CA intr-o masura mai mare decat a A respectiv.

rata activelor circulante

rac = active circ/ activ total * 100

rac2004 = 49,49%

rac2005 = 47,91%

In dinamica rata a scazut ceea ce inseamna ca ponderea activelor circulante scade.

ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA ACTIV

Rata stabilitatii financiare

rsf = cpm/pt

rsf2004 =28,41%

rsf2005 = 28,38%

Situatia se pastreaza relativ constanta (scaderea de 0.03 % se datoreaza pierderii inregistrate in 2005)

Rata autonomiei financiare globale

rafg = cap propriu/ pasiv total*100

rafg2004 = 28,41%

rafg2005 = 28,38%

Rata autonomiei financiare la termen

raft = cap propriu/ datorii pe termen mediu si lung

raft2004= 69,39%

raft2005 = 84,04%

Se observa o crestere a Raft datorita scaderii in 2005 a datoriilor pe termen mediu si lung.

Rata de indatorare globala

rig = dat totale/pasiv total * 100

rig2004 = 41,25%

rig 2005 = 71,62%

Aceasta rata trebuie sa fie subunitara( 66% ) indepartarea de 100%,semnificand o reducere a

indatorarii firmei, resp o crestere a autonomiei financiare.

Calc. astfel, capac de indatorare este saturata cand rit se apropie de100%.Posibilitatile de indatorare

vor fi cu atat mai mari cu cat aceasta rata e mai mica.

RATE DE STRUCTURA SAU PRELEVARE ALE EBE

Rata rez exploatarii

rata rez expl = Rezultatul exploatarii*100/EBE

rata rez expl2004 = 12,07%

rata rez expl2005 = 5,11%

Rata amortizariirata am = ch am/EBE*100

rata amortizarii2004 =47,12%

rata amortizarii2005 = 73,33%

RATA PRELEV Cheltuielilor Financiare

rata prelev ch fin = ch fin/ebe *100

rata prelev ch fin2004 = 14,40%

rata prelev ch fin2005 =14,71%

ch fin au crescut ceea ce reprez o sit mai putin favorabila.

RATA PRELEV DIVIDENDELOR

rata prelev divid = dividende/ EBE

rata prelev divid2003 = 0%

rata prelev divid2004 = 0%

Rata lichid curente sau generale

rlc = A circ/ Dts

rlc 2004 = 1,62

rlc2005 = 1,27

Atat in 2004 cat si in 2005 Activele circulante acopera Datoriile pe termen scurt.

Rata lichiditatii rapide

rlr = (active circul - stocuri)/dts= ( creante +disp)/dts

rlr2004 = 0,95

rlr2005 = 0,85

rlr este relativ buna. Intreprinderea are capac de a-si onora dat pe term scurt din active circ, care pot fi

transformate rapid in lichiditati, ceea ce este o evolutie pozitiva.

Rata lichiditatii imediate

rli = disp/dts (>0.3) - trezorerie la vedere

rli2004 =0,06

rli2005 =0,05

Rata lichiditatii imediate scade sub nivelul min, sit firmei devine ingrijoratoare, datorita cresterii

datoriilor pe termen scurt.

Rata solvabilitatii globale sau generale

rsg = A total/ D totale inclusiv dat aferente (>1.5)

rsg2004 = 1,40

rsg2005 =1,40

Exprima un risc de insolvabilitate pe care si l-au asumat furnizorii de fonduri puse la dispozitia

intreprinderii. Riscul de insolvabilitate este redus .

RATE DE FINANTARE

rata de finantare stabila sau rata de finantare a imobilizarilor

rfs = cperm/aimob nete

rfs2004 = 1,44

rfs2005 = 1,30

A imobilizate nete nu au fost finantate in totalitate din cap permanent, ci din datorii pe termen scurt.

Rata de finantare a NFR

rf NFR = FR/NFR

rf NFR2004 = 1,24

rf NFR 2005 = 1,14

FR finanteaza integral NFR

RATE DE RENTABILITATE

Rata rentabilitatii economice

re = PB/A total net*100

re 2004 = 0,46%

re 2005 = -

In 2004 rata nu acopera rata inflatiei si nu asigura remunerarea capitalurilor investite la nivelul ratei

minime din economie ( rata medie a dobanzii) si a riscului ec si financiar pe care si l-au asumat

furnizorii de capital ( actionarii si creditorii intreprinderii).Cresterea rentabilitatii economice se poate

realiza fie pe seama accelerarii rotatiei activelor, fie prin cresterea marjei brute de acumulari. Rata

rentabilitatii economice trebuie sa asigure remunerarea capitalurilor investite la nivelul ratei minime de

randament din econ.

Rata rentabilitatii financiare

rf = Pn/ Cpr *100

rf2004 = 0,36%

rf2005 = -

Rata marjei brute

rmb = PB/CA *100

rmb 2004 = 0,11%

rmb 2005 = -

ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT

MODELUL ALTMAN

Z = 3.3*R1+1.0*R2+0.6R3+1.4R4+1.2R5

R1 = Pbrut/A totalR1 2004 = 0,003

R2 = CA/ATR2 2004 =2,902

R3 = Cperm/D totaleR3 2004 = 0,398

R4 = Preinvestit/ A totalR4 2004 = 0,000

R5 = Acircul/ A totalR5 2004 =0,495

Z = 3,745

Z > 2.9, firma este solvabila. Situatie buna.

R1 2005 = 0

R2 2005 =2,470

R3 2005 = 0,396

R4 2005 = 0,000

R5 2005 =0,479

Z =3,294

Se observa o scadere in 2005 fata de 2004, dar solvabilitatea ramane buna

TABLOUL DE FINANTARE - CONCEPTIE FINANCIARA

UTILIZARIRESURSE

UTILIZARI PE TERMEN MEDIU SI LUNG16.270.878RESURSE PE TERMEN MEDIU SI LUNG7.209.478

UTILIZARI PE TERMEN SCURT10.906.930RESURSE PE TERMEN SCURT19.968.330

TOTAL27.177.808TOTAL27.177.808

Diferenta dintre RTL si UTL este negativa, rezulta ca intreprinderea a fost nevoita sa finanteze o parte din

utilizarile stabile pe seama resurselor pe termen scurt, ceea ce duce la scaderea fondului de rulment

financiar indiferent de nivelul initial al acestuia.

TABLOUL FLUXURILOR DE NUMERAR - METODA INDIRECTA

Profit brut425.502

(+)Ch cu am si proviz15.802.798

(-)V din proviz7.596.090

(+)Ch privind A cedate147.160

(-)V din cedarea A185.409

(+)Ch cu dobanzile347.257

(-)Variatia stocurilor848.833

(-)Variatia clientilor si alte creante din expl12.709.846

(+)Var furniz si altor datorii de expl16.125.311

(-)Alte ajustari Prod imobilizata358.822

(-)Plati priv imp pe profit385.774

I. FLUX NET DE TREZORERIE DIN EXPL10.763.254

(-) Plati priv. achiz de imobilizari9.847.325

(+)Incas din vanz imobilizarilor5.353

II. FLUX NET DE TREZORERIE DIN INVESTITII-9.841.972

(+)Variatia capitalului ( crestere numerar-ramb de cap)0

(+)Variatia creditelor333.333

(-)Dobanzi platite 347.257

(-)Dividende platite0

III. FLUX NET DE TREZORERIE DIN FINANTARE-13.923

FLUXURI NUMERAR ( I+II+III )907.358

Lichiditate la inceputul perioadei2.317.169

Lichiditate la sfarsitul perioadei3.224.527

Schema functionala a tabloului fluxurilor de trezorerie evidentiaza contributia a tre functii esentiale ale

intreprinderii la variatia trezoreriei exercitiului : functiile de exploatare, investitii si finantare.

Functia de exploatare pune in evidenta fluxul de trezorerie provenit din operatii de exploatare in sens larg

, adica operatii pe care intreprinderea le realizeaza in mod curent ( in cadrul activitatii curente) si care nu

figureaza in functia de investitie si de finantare.

Analiza acestei prime parti a tabloului reflecta performanta intreprinderii la nivelul exploatarii, concretizata

intr-un excedent de lichiditati.

Functia de investitii apreciaza efortul investitional al intreprinderii, atat la nivelul cresterii interne

( achizitionarea terenului) cat si la nivelul cresterii externe ( imobilizari financiare).

Functia de finantare evidentiaza sursele de finantare la care a recurs intreprinderea pentru acoperirea

nevoilor de fonduri, precum si iesirile de trezorerie aferente obtinerii acestor surse.

ELABORAREA SITUATIILOR FINANCIARE PREVIZIONATE

Cont de profit si pierdere

Situatii31.12.2005Previziune

Cifra de afaceri399.130.457439.043.503 crestere a CA cu 10%

Alte venituri de exploatare3.718.9163.921.521

Venituri de exploatare total402.849.373442.965.024

Cheltuieli mat p, mat cons, apa, energie, mf, altele319.353.576347.000.000

Cheltuieli cu personalul27.134.96631.000.000

Cheltuieli cu amortizari si provizioane8.598.36612.000.000

Alte cheltuieli de exploatare (prest ext, alte imp, tx,)47.298.80450.000.000

Cheltuieli de exploatare total402.385.712440.000.000

Rezultat din exploatare (profit)463.6612.965.024

Venituri din dobanzi262.979300.000

Venituri financiare total262.979300.000

Cheltuieli privind dobanzile347.257500.000

Alte cheltuieli financiare986.7701.000.000

Cheltuieli financiare total1.334.0261.500.000

Rezultat financiar (pierdere)1.071.0471.200.000

Rezultat curent (profit)-607.3861.765.024

Venituri extraordinare00

Cheltuieli extraordinare 00

Rezultat extraordinar00

Venituri totale403.112.352443.265.024

Cheltuieli totale403.719.738441.500.000

Rezultat brut (profit)-607.3861.765.024

Impozitul pe profit260.198282.404

Rezultatul net al exercitiului-867.5851.482.620

BILANT FINANCIAR

Activ2005PreviziunePasiv2005Previziune

Active cu lichiditate >1an77.152.07378.363.593Pasive cu exigibilitate >1an100.431.562103.350.000

Imobilizari necorporale corectate17.27318.593Capitaluri proprii corectate45.862.09948.000.000

Imobilizari corporale 50.862.12651.345.000Datorii >1an corectate54.569.46355.350.000

Imobilizari financiare corectate26.272.67427.000.000

Active cu lichiditate

Analiza Situatiei Economico-Financiare SC Salajeanca SA

Documents

Transcript of Analiza Situatiei Economico-Financiare SC Salajeanca SA