Analiza Activitatii Economico Financiare

8/12/2019 Analiza Activitatii Economico Financiare

1/41

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA ECONOMIA SI GESTIUNEA PRODUCTIEI AGRICOLE SI ALIMENTARE

PROIECT

ANALIZA ACTIVITATII ECONOMICO FINANCIARA A SOCIETATII

PRODPAN S.A. CALARASI

STUDENT ION NELI CORNELIAGRUPA 1332

TRASEUL ECONOMIE SOCIOLOGIE RURALA

- 2001-

C U P R I N S

0


2/41

CAPITOLUL I - DIAGNOSTICUL ECONOMICO-FINANCIAR AL S.C.

PRODPAN S.A. CALARASI1.1. PREZENTAREA GENERALA A S.C. PRODPAN S.A. CALARASI

1.2. ORGANIZAREA STRUCTURALA

1.3. DIAGNOSTICUL POTENTIALULUI TEHNICO-PRODUCTIV1.4. DIAGNOSTICUL MANAGEMENTULUI SI AL UTILIZARIIRESURSELOR UMANE

1.5. DIAGONISTICUL ACTIVITATII ECONOMICE1.6. DIAGNOSTICUL ACTIVITATII DE MARKETING1.7. DIAGNOSTICUL FINANCIAR1.. CONCLUZIILE GENERALE ALE DIAGNOSTICULUI

CAPITOLUL II - ANALIZA PERFORMANTEI ECONOMICE LA S.C.PRODPANS.A.CALARASI

2.1.ANALIZA CONSUMURILOR SPECIFICE

2.2.ANALIZA COSTURILOR UNITARE

CAPITOLUL III - CAI DE CRESTERE A PERFORMANTEI ECONOMICE3.1. CRESTEREA PERFORMANTEI ECONOMICE FARA EFORTURI

SUPLIMENTARE3.2.CRESTEREA PERFORMANTEI ECONOMICE CU COSTURI

SUPLIMENTARE

CAPITOLUL IV - CONCLUZII SI PROPUNERI

CAPITOLUL I

DIAGNOSTICUL ECONOMICO-FINANCIAR AL S.C. PRODPAN S.A. CALARASI

1.1. PREZENTAREA GENERALA A S.C. PRODPAN S.A. CALARASI

1


3/41

Societatea Comerciala PRODPAN S.A. Calarasi a luat fiinta in acord cu prevederile Leiinr.1!"1##0 $leea societatilor comerciale%. &n 'a(a Ordonantei de )uvern nr.!*"1##*+ &ntreprindereade ,orarit si Panificatie Calarasi s-a reorani(at+ ea transformandu-se in societate pe actiuni+

persoana uridica romana+ privati(ata prin metoda ,/O.Societatea functionea(a in 'a(a Sentintei Civile nr.7/1994 a TribunaluluiJudetean Calarasi+

inreistrata in Reistrul special al persoanelor uridice $su' numarul J 31/1991) si a statuluisocietatii. ransmiterea proprietatii actiunilor s-a facut pe 'a(a Contractului de vanzare cumpararede actiuni nr.!4" din 1#.#".1994cu$.%.S. &ucuresti in valoare de 624.632.000 leisi cu $.%.%. '(

untenia in valoarede 275.414.000 lei.Societatea are 252 !"#$%&!'$ si un "!($#!) *%"$!) +, 1.. ),$ impartit in 3672 +,

!"#$/&$$cu o valoare nominala de 25. ),$0!"#$/&,.C!($#!)/) *%"$!)al S.C. PRODPAN S.A. Calarasi este impartit astfel *0.3#*.000 lei contri'utia actionarilor la formarea capitalului societatii+ aport de lei si

certificate!1*.104.000 lei credite de la 5.P.S. platite in rate in termen de 10 ani $pana in anul 200!%.

S$#/!#$! '!/'*!'$$ '!#,)%' "!#', F.P.S. B/"/',*#$ *$ ! +%!&$)%' !,',, "',+$#,)%'

- #!,)/) &'.1

An Credite la FPSBucuresti

Contributia actionarilor Dinamica ormei de !ro!rietate "#$

*e stat %rivata

1##! !1*.104.000 *0.3#*.000 !4 **

1##4 22*.#*.000 4#.044.000 2*+!0 6!+!0

1##6 221.#2.04* 4#4.406.#4 2*+12 6!+33

1##3. 101.02.6!1 314.#64.2*# 11 3#

1### #*.42.6!1 32.64.2*# 10+1 3#+4#

2000 66.442.300 3*0.6.200 3+*4 #1+!*Sediul central al S.C. %+,*%- S.-.

Calarasi + str. /ucuresti nr. 1!Teleon 0

0*2 " 1.1245a7

0*2 " 1*.66*5orma uridica

Societate pe actiuni cu capital privat-ctul de iniintare 0&nreistrata la Reistrul Comertului + nr. 8 1"62 din 1##1 + udetul Calarasi

Cod fiscalR 1#20

Pre(entarea enerala a su'unitatilor A#,)$,'/) &'.1 9 situat in str. Rocada+ nr.* + telefon 0*2 " 1.360+ amplasat in (ona

industriala a orasului si este o sectie de fa'ricare a painiiA#,)$,'/) &'.29 situat pe str. &ndependentei+ telefon 0*2 " 1*.#3+ sectie de fa'ricare a

painii.S,"#$! C%'$8$99 amplasata tot in (ona industriala a orasului Calarasi+ sectie de fa'ricare a

covriilor simpli si a covriilor cu adaos de materialeS,"#$! S(,"$!)$#!#$99 str. /ucuresti + nr.1+ telefon 0*2 " 1.124+ sectie de fa'ricare a

painii si a specialitatilor de panificatie

U&$#!#,! M%!'!99 str. /ucuresti+ nr.1!+ telefon 0*2 " 1.124 + unitate de macinare araului in scopul o'tinerii fainii tip 4!0 si a taratei

2


4/41

B'/#!'$! L,:)$/9 situata in str. /araan + nr.2 + telefon 0*2 " 4*0.211+ sectie de fa'ricarea painii.

O$,"# +, !"#$$#!#, ;Societatea are ca o'iect de activitate producerea de paine+ produse (a:aroase si rau

macinat+ practicand comert prin reteaua proprie de desfacere $in forme clasice+ en detail% dar

aprovi(ionea(a si firmele care au o'iect de activitate comerciali(area produselor de panificatie$comert cu ridicata+ en ross%. &ntreprinderea isi derulea(a activitatea pe piata interna fiind o firma cuarie de activitate udeteana.

A"#$$#!#,! S.C. PRODPAN S.A. C!)!'!*$Activitatea este sementata in urmatoarele domenii de activitate principale leate intre ele activitatea de productie ce asiura industriali(area materiei prime in produse finite+

conform comen(ilor (ilnice si conform proramului de productie pentru produsele cu termen dearantie

activitatea de aprovi(ionare 9 desfacere cu materie prima si te:nico-materiala.Aprovi(ionarea cu materie prima ocupa un loc important in activitatea unitatii+ aceasta detinand o

pondere mare in c:eltuielile materiale. Aprovi(ioanrea te:nico-materiala asiura materialele+am'alaele+ eneria+ com'usti'ilii necesari desfasurarii activitatii. Activitatea de desfacere asiuravan(area produselor societatii+ circulatia am'alaelor+ incasarea 'anilor pentru marfurile vandute.

activitatea de intretinere asiura intretinerea curenta+ reparatiile curente capitale+ revi(iileutilaelor+ investitiilor si utilitatea necesara 'unei desfasurari a activitatii de productie

activitatea de transport este desfasurata cu parcul auto propriu avand in dotare 3 miloacede transport si se refera la transportul materiei prime+ a produselor+ am'alaelor si a materialelor

activitatea financiar-conta'ila asiura efectuarea de plati+ incasarea si urmarirea de'itelorrestante evidenta financiar-conta'ila a activitatii unitatii

activitatea de personal 9 salari(are 9 administratie asiura recrutarea personalului+ evidentalui si salari(area

activitatea oficiului uridic asiura respectarea leislatiei in relatiile cu tertii cat si in relatiileinterne intre personal si sindicatactivitatea oficiului de calcul asiura prelucrarea automata a datelor re(ultate din

activitatea societatii+ pune la dispo(itia conducerii e7ecutive datele necesare luarii deci(iilor+ rapid sicorect+ proiectea(a+ ela'orea(a sisteme informatice pentru acoperirea tuturor activitatilor.

Criteriile de apreciere enerala a dimensiunii unei intreprinderi pot fi considerate capitalulsocial+ cifra de afaceri+ profit+ numarul de muncitori+ productia o'tinuta+ productivitatea muncii.

Din acest punct de vedere S.C. PRODPAN S.A. pre(inta urmatoarele date $anali(ate peultimii trei ani de activitate%

Capitalul social #13.000.000 lei + valoarea acestuia nu a fost modificata pe parcusul celortrei ani anali(ati.

E%)/#$! ('$&"$(!)$)%' $&+$"!#%'$ )! S.C. PRODPAN S.A. C!)!'!*$

- #!,)/) &'.2

r. Crt. Speciicare .. 199" 1999 2###

1. Cifra de afaceri mii lei 16.#32.!#1 1*.40.!3# 14.62.63#

2. Profitul net alsocietatii

mii lei 1.11!.3* 2!3.*4# 2!2.366

. Numar de salariati pers. 22# 20# 136*. Productia o'tinuta to.$ec:ivalent

faina%1.20* 3.1 3.0#


5/41

!. Productivitateamuncii $cifre deafaceri"persoana%

mii lei"pers. 63.!24+4 43.610+#! 3#.*30+1!

Pentru o caracteri(are enerala a activitatii societatii este interesant a incadra volumulactivitatii S.C. PRODPAN S.A. in volumul cererii de produse din cereale $in ec:ivalent faina% din

udetul Calarasi in perioada anali(ata+ determinand astfel cota de piata a intreprinderii

E%)/#$! ($,#,$ +, ('%+/*, +$& ",',!), $& ,":$!), !$&! $&


6/41

la care se sta'ilesc o'iectivele pentru anul urmator si de asemenea se apro'a 'ilantul pe anulanterior. &n su'ordinea Adunarii )enerale a Actionarilor se afla Consiliul de Administrare+ urmanddirectorul sau manaerul eneral.

&n unitate se distin mai multe cateorii de relatii orani(atorice relatii de autoritate care decur din po(itia ierar:ica preci(ata prin intermediul normelor din

reulamentul intreprinderii ce confera dreptul de formulare al deci(iilor. Sunt intalnite in unitate

relatii de autoritate ierar:ice intre director si su'ordonati care alcatuiesc 'irourile din intreprinderesau intre conta'il sef si 'iroul financiar+ anali(e+ preturi+ etc. De asemenea+ sunt intalnite si relatii destat maor constituite prin delearea unei persoane pentru solutionarea diferitelor pro'leme

relatii de cooperare - includ toate comunicatiile informale uneori ama'ile sau de 'unavecinatate datorita carora+ in final se reali(ea(a actiuni comple7e. Se sta'ilesc intre posturi situate peacelasi nivel ierar:ic+ dar in compartimente diferite $'iroul normare+ salari(are+ personal+ invatamint si

'iroul financiar+ anali(e preturi+ de e7emplu% >relatiile de control sunt e7ercitate de compartimentele speciali(ate in efectuarea controlului

$control te:nic de calitate+ ateliere de productie%.Pentru a asiura functionarea corespun(atoare a activitatii societatii este necesara o

permanenta urmarire a reali(arii o'iectivelor precum si o evaluare a reali(arii o'iectivelor si

recompensare a personalului.S.C. PRODPOAN S.A. ofera pietei un sortiment 'oat de paine si de produse de panificatie+incercand sa raspunda celor mai variate cereri si usturi.

Sortimentele abricate se pot rupa in 3 rupe mari de produse 0PaineSpecialitati de panificatie si produse (a:aroase)rau macinatPainea de rau se fa'rica din faina de rau dupa normativele te:noloice sta'ilite de

,inisterul Ariculturii si Alimentatiei+ cu respectarea dispo(itiilor leale sanitare conformnomenclatorului

)rupa de produse ?Paine@ cuprinde urmatoarele tipuri de produse paine al'a simpla de

0+00 9 0+*00 ;. > paine al'a superioara de 0+00 - 0+*00 ;.+ paine neara simpla de 0+!0 ;.+paine aclorida de 0+00 ;. + ra:am de 0+200 ;.+ 'a:eta de 0+2*0 ;.+ paine ?/araan@ de 0+!0;.+ paine ?PRODPAN@ de 0+200 ;.

)rupa specialitatilor de panificatie si a produselor (a:aroase cuprind produse fa'ricate dupainstructiuni te:noloice 'ine sta'ilite+ cu respctarea dispo(itiilor leale sanitare si a carorcaracteristici tre'uie sa corespunda standardelor te:noloiilor de ramura. Din aceasta rupa fac parteumatoarele produse

specialitati de panificatie specialitatea ?amaiade 0+06! ;.+ c5ile0+100 ;. batoane0+0!0 ;.+ paine impletita rotundde 0+2!0 ;. covrii simplide 0+00 ;.+ covrii impletiti de0+06! ;.+ covrii la sirde 0+00 ;.

produse (a:aroase co(onac cu ra:at " cacao de 0+*00 ;.+ co(onac ardelenesc de 0+200

;. )rupa raului macinat cuprinde faina tip 4!0+ faina tip 1!0 $folosita la o'tinereara:amului% si tarata.

Pe 'a(a acestor ame de produse in anul 2000 s-a reali(at o cifra de afaceri de 14.62.63#mii lei. Re(ulta deci ca principalele venituri ale intreprinderii sunt o'tinute pe 'a(a productieivandute $43 =%+ alte cateorii de venituri ocupand o pondere mica $2 =%.

S#'/"#/'! +, ('%+/"#$, (, 8'/(, +, ('%+/*,

- #!,)/) &'. 4

Nr.c

rt.

Specificare Productia reali(ata $t%


7/41

2. Specialitati depanificatie si produse(a:aroase

20 1* 124 1.0*2.34* 321.*2# 1.0*2.304

. )rau macinat *.6# 2.43* .00 202.30 226.3 #0!.2#!

Dupa cum se o'serva din ta'el+ principala rupa de produse fa'ricata de unitate o repre(intacea de paine urmata de raul macinat. Productia de paine cunoaste pe intervalul anali(at o scadere

continua+ scadere care se e7plica+ atat in ca(ul painii cat si in cel al produselor de panificatie si a celor(a:aroase+ in primul rand prin faptul ca s-a trecut la un consum mai rational din partea populatiei+ darsi prin aparitia unor noi unitati privati(ate cu profil de panificatie care au venit pe piata cu produsede calitate+ unitati care au inceput sa devina un concurent demn de luat in seama.

1.3. DIAGNOSTICUL POTENTIALULUI TEHNICO-PRODUCTIV

Societatea comerciala PRODPAN S.A. isi desfasoara activitatea in sectorul economic demorarit+ fa'ricare si comerciali(are a produselor de panificatie si (a:aroase. Pentru fa'ricarea acestor

produse intreprinderea utili(ea(a+ ca principal miloc de productie+ cuptorul.Principalele utilae de productie specifice industriei de panificatie sunt cuptoarele. Dotarea

unitatii cu aceste miloace de productie+ pre(entata pe sectii de productie+ este urmatoarea Atelier 1 9 unitatea este dotata cu toate utilaele necesare fa'ricarii painii+ acestea constand in

linii continui. O linie continua de fa'ricare a painii este formata din mala7or aluat tip ,A !00masina de divi(at ?,adia@masina de modelat ?Rolu7@dospitor continuucuptor tunelnitatea este dotata de asemenea si cu atelier mecanic de intretinere si reparatie a utilaelor+

cu la'orator pentru verificarea calitatii painii.Atelier 2 9 unitatea este dotata cu

cernator $1 'uc.%mala7or cu cuva de !00 l $2 'uc.%masina de modelat ?Rolu7@ $1 'uc.%dospitor

cuptornitatea este dotata cu 2 'oBlere electrice pentru incal(irea apei necesare procesului

te:noloic.B'/#!'$! L,:)$/9 unitatea este dotata cu toate utilaele necesare fa'ricarii painii si anume

cernatormala7or cu cuva de !00 l $2 'uc.%masina de modelat ?Rolu7@

dospitorcuptor

nitatea este dotata cu 2 'oBlere electrice pentru incal(irea apei necesare procesuluite:noloic.

P!#$*,'$,9 covrii9 unitatea este dotata cu urmatoarele utilae cuptormala7or de 00 lca(an pentru oparirea covriilorcuptor electric de 1+! t"2* :

Pentru incal(irea apei te:noloice se foloseste un 'oBler electric de !0 l. P!#$*,'$,9 unitatea este dotata cu urmatoarele utilae

cernatormala7or de 00 lmasina de rulat

4


8/41

presa de divi(atcuptor rotativdospitor2 'oBlere electrice

%oara9 unitatea este dotata cu toate utilaele necesare fa'ricarii fainii.valt


9/41

&n anul 1##3 societatea cunoaste cel mai mare rad de utili(are a capacitatilor de productiedatorita nivelului ridicat al productiei reali(ate.

Cresterea radului de utili(are a capacitatilor de productie se poate reali(a prioritar prinsporirea productiei reali(ate $dar acest lucru tre'uie corelat cu asirea de noi piete de desfacere a

produselor de panificatie%+ tre'uie sa se tina seama ca produsele de panificatie reali(ate au un radmare de perisa'ilitate si de randamentele in cadrul societatii.

Pe ansam'lul societatii comerciale nu se asiura utili(area rationala a capacitatilor deproductie din cau(e o'iective. &n perspectiva tre'uie urmarite indeaproape orani(area flu7urilorte:noloice+ a ritmicitatii aprovi(ionarilor+ unele masuri ferme 'a(ate pe prorame ela'orate pe

produse privind o'tinerea unor randamente pe unitatea de productie cu costuri unitare reduse.&n urma anali(ei radului de utili(are a miloacelor fi7e+ re(ulta un rad de folosire foarte

redus+ ceea ce inseamna ca un numar insemnat de miloace fi7e sunt neutili(ate+ inactive atat dincateoria celor productive cat si din cele neproductive+ aceasta datorandu-se reducerii cererii de

produse pe piata.De aceea+ Adunarea )enerala tre'uie sa apro'e casarea sau valorificarea prin van(are+ cu

respectarea prevederilor leale+ referitor la van(area de active si miloace fi7e a celor ce nu mai suntnecesare activitatii societatii+ intrucat acestea provoaca pau'e nu numai prin imo'ili(area de

capital dar isi micsorea(a propria valoare initiala $de intre'uintare% prin deradarea fi(ica si morala +toate acestea repre(entand pierderi potentiale pentru societate.Amorti(area imo'ili(arilor corporale s-a facut conform prevederilor Leii nr.1!"1##* 9 cu

modificarile ulterioare 9 aplicand reimul de amorti(are liniara 9 asa cum a fost apro'at in Adunarea)enerala si a fost interal inreistrata in c:eltuieli de e7ploatare+ destinatia amorti(arii fiind creareafondurilor pentru ac:i(itionarea de noi miloace fi7e.

P'%+/"#$! ',!)$!#! $& "!+'/) S.C. PRODOPAN S.A. C!)!'!*$

- #!,)/) &'.6 -

Nr.crt.

)rupe de produse Productia reali(ata $to% Dinamica productiei $=%

1##3 1### 2000 2000"1### 1###"1##3 1##3"1##6

1. Paine !.!4 .20 2.#!2 42 3# !!

2. Specialitati depanificatie

20 1* 124 !3 #* !!

. )rau macinat *.6# 2.43* .00 41 11 4#

Dupa cum se o'serva din ta'elul nr.4+ productia reali(ata la paine a sca(ut treptat+ astfel in1##3 ea se situa la !.!4 tone"an+ sca(and in anul urmator cu 2.04 tone+ pentru ca in anul 2000sa scada la 2.#!2 tone " an. Deci in anul 2000 s-a reali(at doar !! = din productia de paine o'tinutain anul 1##3. Aceeasi situatie de scadere a productiei se intalneste la aproape toate produsele+ mai

putin la raul macinat a carui productie creste cu 1 = in 2000 fata de 1### dar scade cu 1 = inanul 2000 fata de 1##3.

Aceasta tendinta de scadere s-a datorat in eneral unei cereri sca(ute pe piata acestorproduse+ dar si aparitia pe piata concurentiala a unor noi aenti economici.

,area scadere a productiei de paine este urmarea conuarii factorilor urmatoridiminuarea treptata din 1##3 pina in 2000 a consumului de paine la mai putin de umatate

de(voltarea rapida a unor noi capacitati de productie in sectorul privat >utili(area unor masini si utilae u(ate fi(ic si moral >folosirea unor materii prime su' parametrii SAS >

3


10/41

patrunderea pe piata a unor produse de import+ superioare calitativ si ca mod depre(entare.

Procesul te:noloic de fa'ricare a painii in cadrul S.C. PRODPAN S.A. Calarasi este alcatuitdintr-un numar de operatii prin care trece materia prima pana la o'tinerea produsului finit. Acesteoperatii sunt cernere+ preparare maia+ preparare aluat+ divi(are+ predospire+ modelare+ dospirefinala+ coacere+ am'alare si livrare.

,ateriile prime si au7iliare folosite la prepararea painii sunt faina+ apa+ drodie si sarea.Prin cernerea fainii se reali(ea(a indepartarea corpurilor straine din faina ca sfori+ :artii+scame de saci> afanarea si im'oatirea fainii cu o7ien $acesta auta la procesul de fermentare aaluatului+ o7ienului fiind necesar activitatii drodiilor%> preincal(irea fainii cu aerul din mediulinconurator.

Prepararea aluatului repre(inta una din fa(ele cele mai importante la fa'ricarea produselor depanificatie si se foloseste la aceasta unitate metoda indirecta in trei fa(e prospatura+ maia si aluatulfinal. Prin aplicarea acestei metode se o'tine paine de calitate mai 'una+ cu ust si miros placut+ mie(cu poro(itate 'ine de(voltata+ avand pori cu pereti su'tiri.

Cantitatile de materii prime si au7iliare care se folosesc la prepararea aluatului se cantarescori se masoara+ astfel incat sa se poata o'tine un aluat cu proprietati fi(ico-c:imice optime.

O fa(a importanta a procesului de fa'ricare a painii o repre(inta fermentarea aluatului > modulin care aceasta se produce determina in primul rand calitatea painii coapte+ iar in al doilea randusurinta cu care aluatul va putea fi prelucrat la divi(are+ modelare si coacere.

5ermentarea se face cu scopul de a se o'tine un aluat din care sa re(ulte produse cu volummare+ al caror mie( sa fie elastic+ cu pori desi+ uniform si cu pereti su'tiri dar in acelasi timp in aluatse acumulea(a produse care conditionea(a ustul si aroma specifica painii.

Prin divi(area aluatului acesta este impartit in 'ucati de reutate corespun(atoare produsuluifi(ic cu autorul masinii de divi(at.

,odelarea aluatului cuprinde operatiile te:noloice necesare o'tinerii formei 'ucatilor dealuat specifice produsului finit care urmea(a a se reali(a. Dupa aceasta operatie are loc dospireafinala+ in timpul careia+ datorita fermentatiei se produce 'io7id de car'on+ care le mareste volumul si

le afanea(a.,omentul in care aluatul a auns la dospirea optima se aprecia(a prin metode oranolepticepe 'a(a aprecierii modificarii volumului+ formei si proprietatilor fi(ice ale 'ucatilor de aluat+ dupacare ele intra in cuptor pentru coacere la o temperatura de 20 9 2*00C+ o'tinandu-se produsul finit- painea.

&n aluatul supus coacerii are loc un comple7 de transformari fi(ico-c:imice+ coloidale+'ioc:imice si micro'ioloice+ in urma carora aluatul devine un produs asimila'il si :ranitor.

Dupa scoaterea din cuptor+ painea este ase(ata in rastele care sunt transportate in maa(iilede produse finite. Aici produsele se lasa sa se raceasca si sunt pastrate in conditii corespun(atoare

pana cand sunt trimise in reteaua comerciala.Procesul te:noloic de fa'ricare a specialitatilor de panificatie si a produselor (a:aroase se

reali(ea(a prin procedeul monofa(ic+ prin urmare operatiile care conduc la o'tinerea produsului finitsunt cernerea+ prepararea aluatului+ odi:na aluatului+ divi(are + predospire+ dospire finala+ coacere+am'alare si livrare. ste acelasi proces te:noloic ca la fa'ricarea painii doar materiile prime simaterialele difera $in functie de reteta de fa'ricatie%.

Procesul te:noloic de fa'ricare a covriilor cuprinde o sinura fa(a. Operatiile care conducla fa'ricarea acestor sortimente $covrii simpli si covrii cu adaos de materiale% sunt cernerea+framantarea+ fermentarea+ oparirea si coacerea.

Prin cernerea fainii se reali(ea(a indepartarea corpurilor straine+ afanarea si im'oatirea fainiicu o7ien + preincal(irea fainii cu aerul din mediul inconurator.

Prepararea aluatului se reali(ea(a prin amestecarea tuturor materialelor si materiilor prime dinreteta+ timp de 3-10 minute+ pana la o'tinerea unui aluat consistent.

Aluatul se lasa la fermentat timp de ! 9 *0 minute+ dupa care se divi(ea(a in 'ucaticorespun(atoare unei mase nominale a produsului finit.

#


11/41

/ucatile astfel divi(ate se modelea(a rotund $su' forma de inel% dintr-un sinur fitil sau douafitile impletite. Acestia se lasa la dospit pe masa de impletit timp de 10 9 1! minute dupa care seefectuea(a operatia de oparire ce durea(a 9 * minute.

Coacerea are loc la o temperatura de 2100C timp de 1*-14 minute . Dupa racire se insira pesfoara catre !0 'uc.+ sirurile sunt ase(ate in navete de plastic si livrate la centrele de desfacere.

Procesul te:noloic al macinarii raului din care re(ulta faina tip 4!0> este alcatuit dintr-un

numar de operatii care sunt receptia calitativa si cantitativa > curatarea prin separator 9 aspirator >curatire prin trior > curatire prin ure;o+ umectare+ odi:na+ descoire+ periere+ indepartareaimpuritatilor metalice+ macinare+ cernere.

&nainte de a fi introdus in moara+ raul se cantareste pe 'ascula pentru receptia cantitativa+ iarla'oratorul preia pro'e pentru receptia calitativa. Dupa ce receptia a fost efectuata si indicii dela'orator ne arata ca raul este panifica'il+ acesta se rastoarna in roapa de rau de unde este preluatde un snec transportator si apoi de elevator si trecut prin separatorul aspirator+ efectuandu-se astfelo precuratire de corpuri straine+ dupa care are loc depo(itarea lui in depo(itul de rau al morii dincadrul intreprindeiri.

De aici raul este preluat cu autorul unui snec transportator+ raul este trecut printr-o nouacuratire efectuata cu autorul separatorului aspirator+ triorului si eure;a.

)raul astfel o'tinut este umectat in .). cu canite si depo(itat la odi:na in celulele de odi:natimp de 14 ore.Dupa odi:na raul este trecut prin descoitor apoi prin masina de periat aunand intr-un

'uncar tampon de unde urmea(a sa intre in procesul de macinis.Concomitent cu macinarea raului are loc si cernerea particulelor in functie de dimensiunea

acestora > aceasta reali(andu-se cu autorul sitei plane. Se practica un macinis scurt datorita faptuluica moara este dotata doar cu patru valturi.

&n urma procesului de macinis se o'tine 60 = faina si 0 = tarata.5aina o'tinuta este am'alata in saci de *0 ;.+ verificati pe cantar fiecare si apoi depo(itati in

maa(ia de faina de unde sunt livrati ulterior.arata o'tinuta se depo(itea(a in 'uncarul de tarate aflat in e7teriorul morii+ de unde este

livrata.

E%)/#$! &,",*!'/)/$ +, ',*/'*, (, 8'/(, +, ('%+/*, !&!)$!#,

- #!,)/) &'.7 -

Nr.crt.

7plicatia .,. 1##3 1### 2000

1. PA&N

5aina al'a $tip 4!0% E. *.4*2.64 *.0*1.610 2.40.0!6

Drodie E. 3*.!16 6.!31 *6.331

Sare E. 62.** 4.060 *1.0*1

Com'usti'il L 103.44* #*.40* 41.!42nerie EF 1.411.3!2 #*4.0** #1.146

Apa ,c 1!.0#2 1.1# 3.!!0

2. PRODS GAHAROAS

5aina tip ?000@ E. *#.62! !.#2! 24.16!

Drodie E. .1! .!#! 1.6*!

Ameliorator E. 1 !# 16*

Sare E. 44 61# *#

Ga:ar E. 1.#2 1!.0## 6.2#

lei l. 3.236 3.#36 *.42

Oua /uc. 1#3.#00 21!.600 10*.600

Lapte praf E. 1.4!6 1.6#6 362Ra:at $cacao% E. 14.!6! 16.#6! 3.62!

senta l. 1## 214 10!

10


12/41

Puni P drodie 0+.010 ;.+ sare 0+01 ;.>paine alba superioara de #3!# 6. are urmatorul consum specific la ;. productie faina

tip 4!0 9 0+600 ;. > (a:ar 0+00! ;.> drodie 0+01 ;.+ sare 9 0+012 ;. >ulei 0+010 ;.+ lapte praf0+002 ;.> ameliorator 0+00 ;.

paine neara simpla de #4## 6.are urmatorul consum specific pe ;iloram productie faina tip 1!0 9 0+6*0 ;.+ drodie 0+004 ;.+ sare 0+012 ;. >

ra5am de #2## 6. are urmatorul consum specific pe ;. ra:am produs faina tip 1!0 90+3* ;.+ faina ra:am 0+3* ;.+ drodie 9 0+010 ;. + sare 0+002 ;.+ ulei pentru uns 9 0+002 l.

Calculand prin metoda mediilor ponderate a re(ultat un consum specific de resurse pentru

rupa de anali(a ?PA&N@ de faina tip 4!0 9 64# ;.+ drodie 9 1* ;.+ sare 12 ;.+ com'usti'il 13l+ enerie 246 ;F si apa 2+! m.c. pe tona de produs reali(at.

Pentru rupa de produse (a:aroase+ consumurile specifice de materii prime si materialepre(entate in cadrul normatorului intocmit de intreprindere+ vala'ile incepand cu data de 01.02.1##3+se pe(inta astfel

Cozonac cu ra5at / cacao de 0+*00 ;. are urmatorul consum specific pe ;. reali(at fainatip ?000@ 0+6!0 ;.+ drodie 0+0!0 ;.+ sare 0+010 ;.+ ameliorator import 0+00! ;.+ (a:ar 0+210;.+ oua $'uc.% + lapte praf 0+02! ; ra:at " cacao 0+2!0 ;.+ esenta 0+00 l+ folie $m% 0+01#

Cozonac ardelenesc de #2## 6.are urmatorul consum specific pe ;. de produs reali(at faina tip ?000@ 9 0+6#0 ;.+ drodie 0+020 ;.+ sare 0+00# ;.+ ameliorator 9 0+00 ;.+ ulei 9 0+01# l+(a:ar 0+0*0 ;. ulei pentru uns 0+001 l.+ lapte praf - 0+020 ;.+ mac 0+00! ;.+ :artie 0+242 'uc.

Covrii simpli de ##3# 6. au urmatorul consum specific pe unitate de 1 ;. produsreali(at faina tip 4!0 9 0+#!0 ;.+ drodie 9 0+00* ;.+ sare 9 0+01! ;.+(a:ar 9 0+00 ;.

Covrii impletiticu adaos de materiale de 0+06! ;.+ faina tip 4!0 9 0+3!0 ;.+ drodie 0+00!;.+ sare 0+01! ;.+ (a:ar 0+00! ;.+ ulei 9 0+026 l.+ mac 0+0010 ;..

Covrii la sirde 0+00 ;. au urmatorul consum specific pe ;. de produs reali(at faina tip4!0 9 1+060 ;.+ drodie 9 0+003 ;.+ sare 9 0+01! ;.+ (a:ar 9 0+010 ;.+ lapte praf 0+02* ;.+ sfoara0+00! m.

Prin metoda mediilor ponderate pentru cateoria de produse anali(ate ?PRODSGAHAROAS@ a re(ultat un consum specific pe tona de productie reali(ata+ avand urmatoareaforma faina tip ?000@ 6!0 ;.+ drodie !0 ;.+ ameliorator ! ;.+ sare 10 ;.+ (a:ar 210 ;.+ ulei

12! l+ lapte praf 2! ;. ra:at " cacao 2!0 ;.+ esenta l+ puni P


13/41

Pentru prestari servicii macinat rau $1 ;.% este necesar com'usti'il $4 l%+ enerie $40 ;F% siapa $0+0! m.c.%.

1.4. DIAGNOSTICUL MANAGEMENTULUI SI AL UTILIZARII RESURSELORUMANE

Potentialul uman al socetatii este dat de numarul + structura si calificarea personalului.

N/!'/) *!)!'$!#$)%' *$ ',(!'#$!',! )%' (, !"#$$#!#$= "!#,8%'$$ +, *!)!'$!#$ *$ *,>.

- #!,)/) &'. -

-ctivitati desasurate incadrul unitatii

r. Totalsalariati

Cateorii de salariati Se

uncitori T8S- $emei &arbatiNr.total salariati in 1##3 in 22# 136 *2 1*2 36

activitatea industriala 13 1*2 *1 11 60 activitatea de comert 2# 2# - 2# - activitatea de transport 16 14 1 - 16

Nr.total salariati in 1### in 20# 14! ** 102 106

activitatea industriala 143 12! * 66 #1 activitatea de comert 24 24 - 2! 1 activitatea de transport 1! 1* 1 - 1!

Nr.total salariati in 2000 in 136 1** * 113 4#

activitatea industriala 1* 101 *2 #1 !2

activitatea de comert 23 23 - 16 1 activitatea de transport 14 1! 1 - 14

Se o'serva ca ponderea cea mai mare in structura personalului societatii o au femeile $in anul1##3 9 42 =+ 1### 9 *# = si 2000 - 4 =%+ acest lucru datorandu-se specificului unitatii.

Numarul de salariati scade in ultimii trei ani datorita restructurarii activitatii societatii care aimpus acest lucru. Personalul SA s-a mentinut relativ constant fiind necesar in activitatea societatii

pentru o coordonare eficienta. Pe viitor este necesar si o restructurare a acestei cateorii de personalpentru a eficienti(a activitatea societatii.

,aoritatea anaatilor sunt anrenati in reali(area productiei de 'a(a $1##3 si 1### 9 30 =si 2000 9 64 =%.

Datorita reducerii productiei fi(ice reali(ate a fost necesara o disponi'ili(are de personal atat

in anul 1### cat si in anul 2000 9 avand ca 'a(a de raportare situatia e7istenta in anul 1##6.&n cadrul S.C. PRODPAN S.A. Calarasi structura fortei de munca in functie de vec:ime se

pre(inta dupa cum urmea(a

12


14/41

S#'/"#/'! %'#,$ +, /&"! +/(! ,":$, ?*$#/!#$! ,>$*#,! $& !&/) 1@

- #!,)/) &'. -

N'."'#. G'/(, +, ,":$, N'. P,'*%!&, P%&+,',! $& #%#!)

1. Pana la ! ani 21 11+2

2. 4 9 10 ani *# 24+23. 14 9 20 ani 2 16+1

4. 11 9 1! ani 2! 1+*

5. Peste 20 ani 40 2+1

6. TOTAL 17 1

Anali(and structura salariatilor in functie de vec:ime se o'serva ca ponderea cea mai ridicatao au cei cu vec:ime de peste 20 ani+ urmati de cei care s-au incadrat acum 4 9 10 ani+ acestiaocupand 2+1 = primii+ iar cei din urma 24+2 =.

Personalul proaspat incadrat pre(inta o pondere de 11+2 = acestia fiind in numar de 21. Acestlucru e apreciat ca fiind po(itiv+ pentru ca unitatea dispune de personal cu e7perienta.

Personalul este in eneral tanar+ dar cu e7perienta+ distri'utia pe rupe de varstapre(entandu-se astfel

S#'/"#/'! %'#,$ +, /&"! +/(! !'*#! ?*$#/!#$, $%"$#! $& !&/) 1@

- #!,)/) &'.1 -

N'."'#. G'/(! +, !'*#! N'.(,'*%&!) P%&+,',! $& #%#!)

1. Pana la 0 ani 43 4+*

2. 1 9 *0 ani !6 0+!

3. *1 9 !0 ani *# 24+2

4. !1 9 40 ani 1 4+#5. Peste 40 ani - -

6. TOTAL 17 1

Cu toate ca+ ponderea cea mai insemnata o detin salariatii cu vec:ime mare si foarte mare+din punct de vedere al varstei+ numarul de personal scade proresiv. Astfel+ salariatii in varsta de panala 0 ani detin un procent de 4+* = din totalul salariatilor+ acestia fiind in numar de 43 persoane.

Pentru personalul SA precum si pentru muncitorii au7iliari $neproductivi% se aplicasalari(area in reie. Aceasta forma de salari(are asiura remunerarea salariatului dupa timpul lucrat+fara sa se preci(e(e cantitatea de munca pe care el tre'uie sa o depuna pe unitatea de timp.

Salari(area in acord direct se foloseste pentru persoanele de la locurile de munca+ unde

cantitatea de produse sau volumul de lucrari ce tre'uie e7ecutate de catre o persoana sau o ec:ipa inunitatea de timp sunt sta'ilite pe 'a(a normelor de timp sau de productie.

Acordul proresiv presupune ca la un nivel de reali(ari a sarcinilor dinainte sta'ilite+ tariful peunitatea de produs sau pe lucrare se maorea(a in anumite proportii.

De asemenea+ in cadrul unitatii se aplica si salari(area mi7ta+ care consta intr-o remunerarefi7a pe unitatea de timp ce se acorda in functie de indeplinirea unor conditii te:nice+ ecoloice si deorani(are.

S$#/!#$! *!)!'$!'$$ (,'*%&!)/)/$ *$ %',), ,,"#$ )/"'!#, $& "!+'/) S.C.PRODPAN S.A. C!)!'!*$

- #!,)/) &'. 11 -

N'."'# Specificatie U.M. 1 1 2

1


15/41

1. Numar salariati pers. 22# 20# 136

2. 5ond de salarii mii lei 2.1#!.!*2 2.*#0.012 .041.#4!

3. Salariul mediu annual Lei"pers. #.!36.!20 11.#1.# 14.6*.1**

4. Ore efectiv lucrate ore-om 2.*3* 1.0#2 2#.0!0

5. Salariul mediu lunar Lei"pers. 6#3.#40 ##2.323 1.4*.!12

&n perioada 1##3 9 2000 fondul de salarii al unitatii a crescut de la 2.1#!.!*2 mii lei la.041.#4! mii lei in anul 2000. Acest fapt nu poate fi pus decit pe seama maorarii salariilor 'rute+deoarece numarul de salariati a sca(ut precum si datorita inde7arilor si compensarilor necesare intr-oeconomie cu inflatie.

Sumele c:eltuite pentru protectia sociala au avut o crestere continua si proportionala cumarimea salariului+ cresterea de la un an la altul datorandu-se cresterii fondului de salarii cat siintroducerii unei prevederi leale noi $fondul de sanatate+ pensia suplimentara%.

E%)/#$! ('%+/"#$$#!#$$ /&"$$ (, 8'/(, +, ('%+/*, ',!)$!#,- %',-%0#%.

- #!,)/) &'. 12 -

N'."'#. G'/(! +, ('%+/*, 1 1 2

1. Paine +!2 !0+#2 *6+4!

2. Specialitati din paine si produse (a:aroase 23+#1 *4+6 *4+!2

3. )rau macinat +*1 !1+ *3+4

Se o'serva ca pentru rupa de ?paine@ productivitatea muncii scade deoarece creste numarulde ore necesar reali(area unei tone de paine de catre un salariat al societatii > astfel ca o tona de painese reali(a in anul 1##3 in * ore iar in anul 1### sunt necesare in plus inca 16 ore sau in anul 2000sunt necesare in plus inca 1* ore $fata de 1##3%+.

O usoara crestere a productivitatii muncii se inreistrea(a la rupa ?specialitatilor din paine siproduselor (a:aroase@ in anul 2000 fata de 1### si mai insemnata la rupa ?raului macinat@ tot inanul 2000 fata de 1### $cu 4 =%.

Productivitatea muncii e7primata in (ile-om pe tona de produs reali(at e7prima cate (ile suntnecesare pentru reali(area unei tone de produs finit pe fiecare salariat+ in medie intr-un an.

E%)/#$! ('%+/"#$$#!#$$ /&"$$ (, 8'/(, +, ('%+/*, ',!)$!#, - $), % 0 #%.

- #!,)/) &'. 13 -

N'."'#. G'/(, +, ('%+/*, 1 1 2

1. Paine 1+*0 2+12 1+##

2. Specialitati din paine si produse (a:aroase 1+20 1+#! 1+#*

3. )rau macinat 1+# 2+1* 2+01

Productivitatea muncii e7primata ca raport intre cifra de afaceri pe persoana ocupata anualreflecta veniturile reali(ate de catre salariat pentru productia reali(ata de el.

E%)/#$! "$',$ +, !!",'$ (, (,'*%!&! %"/(!#! - $$ ),$ 0 (,'*%!&! -

- #!,)/) &'. 14 -

N'."'#. S(,"$$"!', U.M. 1 1 2

1. Cifra de afaceri mii lei 16.#32.!#1 1*.40.!3# 14.62.63#2. Numar de salariati pers. 22# 20# 136

3. Productivitatea muncii mii lei"pers. 63.!24+40 43.610+#! 3#.*30+1!

1*


16/41

Se o'serva ca veniturile reali(ate de un salariat scad in 1### fata de 1##3 cu 1 = siinreistrea(a o crestere in 2000 cu 1* = $tot comparativ cu anul 1##3%.

Scaderea productivitatii muncii in anul 1### fata de 1##3 se datorea(a faptului ca scade cifrade afaceri> desi se inreistrea(a si o diminuare a numarului de salariati+ indicele scaderii cifrei deafaceri este mai mare decit indicele de scadere a numarului de salariati $20+1* fata de 3+6%determinand astfel o reducere a productivitatii muncii.

Cresterea productivitatii muncii in anul 2000 fata de 1##3 se inreistrea(a datorita faptului caindicele cifrei de afaceri scade intr-un ritm mai incet decat indicele numarului de salariati $4+#! fatade 1#+*%

E%)/#$! "%*#/'$)%' /&$#!', & lei ' (). *

- #!,)/) &'. 15 -

N'."'#. )rupe de produse 1 1 2

1. Paine 2.11*+#* 2.4!+42 .1*1+3!

2. Specialitati de panificatie si produse

(a:aroase

*.!*+1# 4.10+06 3.264+2*

3. )rau macinat 1.*4#+61 1.!0!+1# 1.!64+

Costurile unitare repre(inta totalitatea c:eltuielilor efectuate de catre unitate pentru reali(areaunui ;. de produs finit. &n costurile unitare sunt cuprinse c:eltuielile cu materia prima+ c:eltuielile cumaterialele directe si c:eltuielile de industriali(are+ ponderea fiecarei cateorii in costurile totale fiinddiferita in functie de produsul final o'tinut.

Desi cantitatea de produse finte scade constant in perioada anali(ata costurile unitare cunosco crestere constanta acest lucru datorandu-se cresterii preturilor la materiile prime+ materiale siserviciile+ aceste preturi fiind actuali(ate in functie de inflatie.

1.5. DIAGONISTICUL ACTIVITATII ECONOMICEvolutia in dinamica si in structura a c:eltuielilor de productie o vom anali(a cu autorul

datelor din ta'elul urmator.

N$,)/)= *#'/"#/'! *$ ,%)/#$! ":,)#/$,)$)%' +, ('%+/"#$ - $$ ),$

- #!,)/) &'.16

Nr.crt.

ipul de c:eltuieli 1##3 1### 2000 2000fata de1##3$=%

A'solut = A'solut = A'solut =

1. C:eltuieli privindmarfurile

*.#1.146 0+1! *.214.44# 0+4 *.32.#!# 2#+22 #6+3!

2. C:eltuieli cumateriile prime

!.*##.140 +42 .*44.421 2!+13 .#6.022 2+3! 61+!#

. C:eltuieli cumateriale

consuma'ile

1.!!.06! #+!0 1..#2 #+4# 1.312.02 10+#3 114+46

*. C:eltuieli cueneria si apa

!6.0#1 +!0 4*.161 *+46 !31.1*6 +!2 101+*1

!. Alte c:eltuieli

materiale

*3.013 0+2# 4.36* 0+26 2.1!0 0+1# 44+#!

4. C:eltuieliimateriale-total

6.46.** *4+#1 !.*30.0!3 #+31 4.42.!1 3+!* 32+#1

1!


17/41

6. C:eltuieli culucrari si serviciie7ecutate de terti

*13.4*3 2+!4 **3.04 +24 *40.234 2+6# 10#+#!

3. C:eltuieli cuimpo(ite+ ta7e sivarsaminte

asimilate

02.006 1+3! 24*.13 1+#2 46.#2 2+2 121+3

#. C:eltuieli curemuneratiile

personalului

2.1#!.!*2 1+*2 2.*#0.012 13+0# .041.#4! 13+!! 1#+*4

10. C:eltuieli privindasiurarile si

protectia sociala

464.#2# *+1* 3*6.3** 4+14 1.4.666 3+10 1#6+*3

11. C:eltuieli cupersonalul 9 total

2.362.*61 16+!4 .6.3!4 2*+2! *.#3.6*2 24+4! 1!+1

12. C:eltuieli cuamorti(arile si

provi(ioanele

1!6.#0* 0+#6 20.243 0+1 #.2* 0+!6 !#+0*

1. C:eltuielii pentrue7ploatare 9 total

14.!*.!*1

100 1.646.2#!

100 14.!04.*#!

100 100+#

c:eltuieli cu personalul si c:eltuieli privind amorti(arile si provi(ioanele.

C:eltuielile privind marfurile au o pondere de apro7imativ 0 = din totalul c:eltuielilor dee7ploatare si cunosc o situatie oscilanta in perioada anali(ata deoarece+ cantitatea de productie

reali(ata din cadrul intreprinderilor este oscilanta.Din cateoria c:eltuielilor materiale fac parte c:eltuielile cu materii prime+ c:eltuielile cu

materialele consuma'ile+ c:eltuielile cu eneria si apa si alte c:eltuieli materialele.C:eltuielie cu materiile prime sunt in valoare de .#6.022 mii lei in ultimul an de studiu+

pre(entand o diminuare in anul 2000 fata de 1##3 cu 23+*1 =. Structura acestora pre(inta o evolutiein scadere pe cei ani+ respectiv +42 = in 1##3+ 2!+13 = in 1### si 2+3! = in 2000.

C:eltuielile cu materialele consuma'ile au o pondere mai mica+ ele inreistrand o crestere pecei ani in ceea ce priveste structura lor de #+! = in 1##3 la 10+#3 = in 2000.

neria si apa nu pre(inta o evolutie spectaculoasa ale costurilor dar ea este po(itiva. Astel+in anul 1##3 c:eltuielile cu asemenea furnituri aveau valoarea de !6.0#1 mii lei+ in anul 1### de4*.161 mii lei+ iar in anul 2000 aunand la !31.1*6 mii lei.

&n cateoria altor c:eltuieli materiale intra acele c:eltuieli materiale care nu pot fi inreistratein clasele de mai sus mentionate. Se o'serva o evolutie proresiva a acestora+ astfel in 1### eleaveau o valoare de *3.013 mii lei aunand in 2000 la 2.1!0 mii lei.

Adunand clasele de c:eltuieli de mai sus pe fiecare an anali(at+ re(ulta o evolutie oscilanta aacestora pe perioada luata in calcul. Aceasta se datorea(a unei scaderi a volumului de productie in

perioada 1##3 9 1### cu un indice mai mare decat indicele de maorare a preturilor si tarifelor lamateriile prime+ materiale+ furnituri su' influenta inflatiei.

C:eltuieli cu lucrarile si serviciile e7ecutate de terti se maorea(a in perioada testului cupeste *1.43 miilei+ inreistrand in anul 2000 valoarea de *40.234 mii lei.

C:eltuielile cu impo(ite+ ta7e si varsaminte asimilate aun in anul 2000 la 46.#2 mii leifata de numai 24*.13 mii lei in 1###. Acest lucru e determinat in primul rand de cresterea

profitului+ a valorii adauate dar si de inasprirea fiscalitatii.

14


18/41

C:eltuielile cu remuneratiile personalului precum si c:eltuielile privind asiurarea si protectiasociala cresc de la un an la altul atat ca valoare cat si ca pondere in structura c:eltuielilor dee7ploatare.

C:eltuielile cu amorti(arile si provi(ioanele scad in anul 1### fata de anul 1##3+ acestaintimplandu-se datorita faptului ca amorti(area cumulata anului 1##3 este superiora celei din anul1###.

1.6. DIAGNOSTICUL ACTIVITATII DE MARKETING+a!orturile intre!rinderii cu !iata de desacere si de a!ro,i-ionare.

Referitor la activitatea de panificatie+ se stie ca in Romania painea este unul din alimentele de'a(a+ consumul de paine fiind la noi in tara mult mai mare comparativ cu alte tari. Pe acest fundal s-ainreistrat o scadere importanta a van(arilor de produse de panificatie dupa 2000+ urmare afenomenelor care au modificat comportamentul de consum al populatiei. Dintre acestea+semnificative ar fi pe de-o parte+ restituirea terenurilor catre populatia rurala a limitat utili(area

painii ca :rana pentru animale+ iar pe de alta parte+ marirea periodica a preturilor datoritasu'ventiilor a determinat o micsorare a consumului de paine de catre populatia ur'ana.

Necesarul de paine (ilnic in udetul Calarasi a sca(ut drastic din 1#3# pana in 2000+ acestasituandu-se in primul an de referinta la !0 t"(i+ iar in 1###aunand la 20 t"(i.Relementarile pana in anul 1### au ca de(iderat posi'ilitatea ca produsele de panificatie $in

special painea% sa fie consumate de un numar cat mai mare de persoane. &n acest scop )uvernulsu'ventiona cumpararea materiei prime - raul de la producatori+ aspect care determina costuri cu ovaloare mai mica a materiei prime si automat o scadere a pretului.

Renta'ilitatea sca(uta pe totalul societatilor din acest sector de activitate se e7plica prinfaptul ca permanent pretul la paine a fost suprave:eat+ el fiind sta'ilit prin neociere intre )uvern si,inisterul 5inantelor+ in multe ca(uri fara acoperirea costurilor pentru producerea acestora.

Li'erali(area pretului painii s-a facut la data de 20 fe'ruarie 1##6+ insa avand in vederepreturile practicate de societati cu acelasi profil+ S.C.PRODPAN S.A. este nevoita sa se alinie(e la

aceste preturi+ intrucat e7ista pericolul pierderii sementului de piata.Piata interna de desfacere este repre(entata de doua sectoare piata locala care cuprindemunicipiul Calarasi si (onele limitrofe pentru paine si produse de panificatie.

Reteaua de maa(ine+ unde are loc van(area cu amanuntul a produselor+ repre(entata decentrele comerciale proprii sau inc:iriate $in numar de 1 centre%.

Planul (ilei de productie se face pe 'a(a de comen(i facute in preala'il cu 2* ore+ de fiecarecentru de desfacere+ iar in functie de cerere se intocmeste un centrali(ator.

Societatea practica doua sisteme de van(arevan(are cu ridicata a produselorvan(area cu amanuntul in maa(inele proprii de desfacere sau inc:iriate./iroul de desfacere preia comen(ile pentru livrare a produselor si urmareste derularea

contractelor pentru cele doua sisteme de van(are.Posi'ilitatea de a incasa imediat contravaloarea produselor+ asiurarea conditiilor pentrupastrarea si pre(entarea lor sunt numai cateva avantae oferite de van(area produselor prin reteauaproprie.

Satisfacerea cererii si ocuparea pietelor care este sustinuta de urmatoarele arumente posi'ilitatea aprovi(ionarii ritmice+ o'tinere rapida de informatie privind cererea produselor siadaptarea imediata a productiei> pre(enta de preturi mai mici pe piata a produselor> incasareacontravalorii produselor se face mai rapid $datorita desfacerii prin reteaua proprie a !0 = dinvan(ari%+ aceasta conducand la o crestere a vite(ei de rotatie a activelor circulante cu efecte po(itiveasupra indicatorilor de efecienta.

,asurile luate pentru desfacerea imediata si interata a productiei au vi(at in principalurmatoarele o'iective

de a asiura pe piata locala conditii pentru preluarea si van(area produselor>de a cauta si patrunde cu produsele cu termen de arantie mai mare in centrele ur'ane cu

populatie numeroasa.

16


19/41

&nreistrandu-se o continua scadere a comen(ilor de paine+ S.C.PRODPAN S.A. a actionat indirectia renta'ili(arii prin o'tinerea de profit din activitatea comerciala. &n acest sens+ s-a larito'iectul de activitate in comert cu o'tinerea avi(elor necesare practicarii in centrele proprii avan(arii de produse complementare ca ulei+ (a:ar+ ore( si 'auturi racoritoare.

Distri'utia fondului de marfa este asiurata prin aprovi(ionarea directa. Pentru aceasta+unitatea de productie e dotata cu miloace de transport proprii+ care pe trasee 'ine sta'ilite+

deservesc maa(inele proprii cat si celelalte unitati ale 'eneficiarilor.Livrarea in timpul noptii a painii si a produselor de panificatie+ asiura posi'ilitateaconsumului acestora+ in stare proaspata+ la primele ore ale diminetii la desc:iderea maa(inelor. Deasemenea+ in timpul (ilei maa(inele de desfacere sunt aprovi(ionate ritmic+ in functie de volumulvan(arilor

/eneficiarii cu capital privat in 'a(a comen(ilor+ a contractelor inc:eiate intre cele doua parti+sunt aprovi(ionati sau se aprovi(ionea(a (ilnic cu produse din depo(itul societatii.

Datorita faptului ca unele din centrele de desfacere inreistrea(a pierderi+ deoarece adaosulcomercial nu acopera costurile+ la nivelul intreprinderii s-a luat :otararea de renta'ili(are a acestora+

prin inc:eierea unor contracte de asocieri. Aceasta :otarare a avut efecte po(itive.Piata de aprovi(ionare a S.C. PRODPAN S.A. este repre(entata de aenti economici privati+

care produc materii prime si materiale necesare societatii.Pentru materiile prime $oua+ sare+ drodie+ etc.% oferta este foarte mare si societatea isi aleefurni(orii in functie de raportul calitate " pret+ conditiile de piata+ distanta+ continuitatea inaprovi(ionare. Datorita faptului ca S.C. PRODPAN S.A. dispune de o moara proprie+ ea nu-si faceaprovi(ionarea cu faina tip 4#0 ci ac:i(itionea(a rau de la CO,CRAL Calarasi.

P'$&"$(!),), !#,'$$ ('$, !":$$#%&!#, )! /'!#%'$$ !8,$ ,"%&%$"$.- #!,)/) &'.17 -

N'."'#. M!#,'$! ('$! F/'&$%'/) +, !!

1. )rau ?CRAL CO,@ Calarasi

?CONDORL@ Calarasi

2. 5aina tip *30 S.C. ?&AN@ S.A. /ucuresti3. Drodie /./.). 5oodts

4. Sare Salina aru Ocna

5. Ga:ar S.C. ?GAHAR@ S.A. Calarasi

6. lei S.C. ?L@ S.A. andarei

7. Oua S.C. ?A


20/41

1.7. DIAGNOSTICUL FINANCIAR

Contul de profit si pierdere rupea(a veniturile si c:eltuielile pe tipuri de activitati $dee7ploatare+ financiare si e7ceptionale% si permit calcularea a trei indicatori de renta'iltate re(ultatule7ploatarii+ re(ultatul financiar si re(ultatul e7ceptional.

E%)/#$! ,&$#/'$)%'= ":,)#/$,)$)%' *$ ! ',/)#!#,)%'.

- #!,)/) &'. 1 -

Nr.crt.

Specificatie .,.

1##3 1### 2000 1###fata de1##3$=%

2000 fatade 1###$=%

2000fata de1##3$=%

1.


21/41

16. C:eltuieli la1000 leiveniturifinanciare

Lei 14!.1!+0 1!2.034+# 23*.12#+!2 #2+0# 134+32 162+0*

13. C:eltuieli la1000 lei

veniturie7ceptionale

Lei 1.##!.#*6+!*

3.026.443+63

4!*.0!0+6* *02+20 3+1! 2+66

S#'/"#/'! ,&$#/'$)%'= ! ":,)#/$,)$)%' *$ ! ',/)#!#,)%' - -

- #!,)/) &'. 1

N'."'# I&+$"!#%'$ 1 1 2

1.


22/41

E%)/#$! *$ *#'/"#/'! (!#'$%&$/)/$ &,# - $$ ),$

- #!,)/) &'. 2-

N'."'#. S(,"$$"!', 1 1 2

1. Active totale .4.### .32.!6# .*11.01

2. Datorii totale 1.*06.!1 1.1*3.* 1.0*#.2*0

. Patrimoniul net 2.224.4*3 2.2*.1*4 2.41.66*. volutia patrimoniului net

- a'solut - 6.*#3 1!.12!- relativ - = - 100 100+* 104+06

Se o'serva o crestere a patrimoniului net in ultimul an de anali(a fata de primul cu 4+06 =.Aceasta crestere este determinata+ in principal+ de reducerea activelor totale mai incet decatdiminuarea datoriilor totale. &ntr-o asemenea situatie+ se poate spune ca+ averea intreprinderii acrescut si ca+ e7ista posi'ilitatea $cel putin scriptica% de acoperire a datoriilor pe care le are.

Anali(a pe 'a(a de 'ilant cuprinde anali(a activelor totale+ anali(a capitalului permanent si aradului de asiurare cu disponi'ilitati 'anesti+ situatia creditelor si a do'an(ilor.

E%)/#$! *$ *#'/"#/'! !"#$,)%' #%#!), $$ ),$

- #!,)/) &'. 21 -

Nr.crt. Specificare 1##3 1### 2000

1. &mo'ili(ari necorporale - - -

2. &mo'ili(ari corporale 1.2#*.266 1.1#!.#0 1.22.34

. &mo'il(ari financiare - - -

*. Active imo'ili(ate 1.2#*.266 1.1#!.#0 1.22.34

!. Stocuri 1.26*.00* 1.06*.26 1.!30.34*

4. Alte active circulante 1.04!.613 1.112.64 !#6.64

6. Active circulante 2.#.622 2.134.4*# 2.163.426

3. Conturi de reulari(are si asimilate - - -

#. Prime privind ram'ursarea o'liatiunilor - - -

1. TOTAL ACTIV 3.633. 3.32.57 3.411.13

11. volutia activelor totale $=% 100 #+03 #+34

12. Structura activelor totale $=% 100 100 100

- active imo'ili(ate !+42 !+4 4+1

- active circulante 4*+3 4*+4* 4+36

volutia activelor totale este oscilanta+ se inreistrea(a o scadere a lor in 1### fata de 1##3cu 6 = acest lucru datorandu-se reducerii valorii imo'ili(arilor corporale $au fost sco din functiunemiloace fi7e% dar s-a inreistrat si o reducere a activelor circulante+ lucru po(itiv 9 reducerea

stocurilor in principal la marfurile pe care societatea le comerciali(ea(a.&n anul 2000 fata de 1### are loc o reevaluare de miloace fi7e 9 ceea ce determina o crestere

a valorii imo'ili(arilor corporale dar si o crestere a stocurilor insotita de o diminuare a valoriicelorlalte active circulante.

Structura activelor totale se mentine in perioada anali(ata constanta+ 4 = din activele totalerepre(inta active imo'ili(ate si 4* = din activele totale repre(inta activele circulante+ in acestea dinurma avand o pondere eala+ stocurile si rupa altor active circulante+ in anul 1##3 si 1###Structura activelor circulante se modifica in anul 2000 ponderea stocurilor crescand semnificativ la62+!4 = iar ponderea celorlalte active circulante reducandu-se la 26+** =.

E%)/#$! *$ *#'/"#/'! 8'!+/)/$ +, !*$8/'!', "/ +$*(%&$$)$#!#$ !&,*#$ - $$ ),$

- #!,)/) &'. 22 -

r.crt. Speciicare 199" 1999 2###

21


23/41


24/41

2.. Rata de solva'ilitate Rs 0 0 0

2.*. Rata de acoperire a activelor fi7e Rafu - - -

2.!. Solva'ilitatea financiara Sf 0+12 0+14 0+1*

. &ndicatori ai ec:ili'rului financiar

.1. Rata autonomiei financiare Af !3+!2 44+0! 4#+2*

.2. Rata de finantare a activelor circulante Rfac 1 1 1

.. Rata capitalului permanent fata deactivele fi7e

Rcpff 2+31 2+3 2+66

.*. )radul de indatorare privind )i

- pasivele totale 1+61 1+!1 1+**

- datoriile 0+61 0+!1 0+**

*. &ndicatori de estiune

*.1. in ultimul an ea atine o valoare de 1+* ori mai mare decat in anul 1##3+ candera de 1+!!.

Rata lic:iditatii imediate e7prima capacitatea intreprinderii de a-si onora o'liatiile pe termenscurt din creante si disponi'ilitati. Acest coeficient tre'uie sa fie mai mare decat 1. La unitatea supusaanali(ei se o'serva ca aceasta rata are o valoare oscilanta+ pre(entand in anii 1##3 si 2000 valoriinferioare lui 1+ doar in anul 1### inreistrand o valoare supraunitara eala cu 1+1.

2. I&+$"!#%'$ +, *%)!$)$#!#,Rata datoriilor e7prima capacitatea intreprinderii de a-si onora toate o'liatiile fata de terti pe

seama activelor sale. Acest indicator este satisfacator pentru intreprindere+ daca este cuprins intre !

9 *0 =. &n ca(ul de fata acest coeficient cunoaste o evolutie descrescatoare+ aunand de la un nivelfoarte satisfacator pentru intreprindere in 1##3 de *1+*3 = la doar 30+64 = in 2000+ valoare su'nivelul de favora'ilitate pentru intreprindere. Cu toate acestea se poate spune ca nivelul acestei ratese apropie de unul satisfacator.

Solva'ilitatea financiara arata cat repre(inta capitalul propriu din cifra de afaceri. &ndicatorul+cuprins intre limitele de 0+! si 0+!0 + arata o pondere corespun(atoare. Solva'ilitatea cea mai 'unas-a inreistrat in anul 1###+ ea luand valoarea de 0+14> se o'serva ca acest indicator cunoaste oevolutie oscilanta in intervalul anali(at+ dar de valori apropiate.

3. I&+$"!#%'$ !$ ,":$)$'/)/$ $&!&"$!'Rata autonomiei financiare arata ponderea pe care o detine capitalul propriu in capitalul

permanent. Aceasta pondere are un nivel normal cand este cuprinsa intre !0 = si 6! =. Acest

indicator cunoaste o evolutie ascendenta in perioada anali(ata+ in ultimul an avand o valoare de 4#+2*=+ mai mare de 1+13 ori fata de 1##3 cand inreistrea(a o valoare de !3+!2 =.

2


25/41

Rata de finantare a activelor circulante repre(inta partea din activele circulante care suntfinantate din fondul de rulment . Aceasta rata pre(inta o evolutie constanta in intervalul de timp 1##3

9 2000 fiind eala cu 1 ceea ce inseamna o intreaa activitatea de e7ploatare este finantata din fondulde rulment.

Rata capitalului permanent fata de activele imo'ili(ate $fi7e% arata daca activele imo'il(ate aufost ac:i(itionate din capitalul propriu sau daca au fost ac:i(itionate pe datorie. Daca valoarea

indicatorului este mai mica decat 1 re(ulta ca activele s-au ac:i(itionat pe datorie iar daca este maimare decat 1 arata ca activele imo'ili(ate s-au ac:i(itionat din propriul capital+ fapt care se datorea(aunei capacitati ridicate de autofinantare. La S.C. PRODPAN S.A. aceasta rata are o evolutieoscilanta pe cei trei ani si este supraunitara pe toata perioada anali(ata.

Daca radul de indatorare este su'unitar atunci unitatea are independenta financiara. &nperioada 1##3 9 2000+ in lipsa unor datorii pe termen mediu si lun+ societatea are autonomiefinanciara deplina.

4. I&+$"!#%'$ +, 8,*#$/&,Pentru perioada anali(ata vite(a de rotatie a stocurilor s-a redus in anul 2000 fata de anul

1##3 cu 0+6! ori+ adica valoarea stocurilor se cuprinde in cifra de afaceri de apro7imativ 1 ori in2000 fata de 16 ori in 1##3.

Rotatia activelor imo'ili(ate in cifra de afaceri are o evolutie oscilanta in anul 1### sca(andcu 1* = fata de 1##3 pentru ca in 2000 sa se redrese(e+ aunand la 1+!3. Aceasta scadere arotatiei activelor fi7e in cifra de afaceri s-a datorat scaderii cifrei de afaceri si a stocurilor+ iarcresterea care a urmat in 2000 este efectul cresterii indicelui cifrei de afaceri mai repede decatindicele stocurilor. Cresterea mare a cifrei de afaceri nu s-a datorat cresterii van(arilor ci cresteriiinflatiei.

Rotatia activelor totale in cifra de afaceri are tot o evolutie oscilanta+ cunoscand o scadere in1### cu 1* = fata de 1##3 pentru ca in anul 2000 sa cunoasca o crestere cu 14 = fata de anul 1###.

Rotatia activelor circulante in cifra de afaceri are o evolutie oscilanta+ se inreistrea(aaceleasi variatii ca ale activelor fi7e si activelor totale. &n anul 1### ponderea activelor circulante incifra de afaceri se reduce cu 1* = fata de 1##3 iar in 1### se o'serva o crestere cu 14 = fata de

1###. 5. I&+$"!#%'$$ +,',!$)$#!#,,ara de profit denumita si rata rentai'ilitatii comerciale caracteri(ea(a eficienta politicii

comerciale $a procesului de aprovi(ionare+ stocare+ van(are% si mai ales a politicii de preturipracticate in intreprindere. Se o'serva o reducere a acestui indicator in anii 1### si 2000 fata de1##3 ceea ce impune din partea manaementului unitatii masuri imediate si in primul rand infiintareaunui 'irou de mar;etin care sa suprave:e(e indeaproape activitatile comerciale.

Rata renta'ilitatii enerale indica cat la suta din c:eltuielile totale au enerat profit . Astfel +in ca(ul S.C.PRODPAN S.A. acest indicator se reduce semnificativ in 1### si 2000 aunand la 1+!= fata de 1##3 cand inreistra valoarea de 4+30 =.

1.. CONCLUZIILE GENERALE ALE DIAGNOSTICULUIConclu(iile enerale ale dianosticului pot fi pre(entate succint su' forma ?a punctelor sla'e@si a ?punctelor forte@ pe anul 2000.

PNC SLA/

Nr.crt.

Specificatie ermen decomparatie

Cau(e fecte O'servatii

1. Lic:iditatea imediata sesituea(a la cote sca(ute$0+2#1%

Nivelulnormal de11

Nivelul ridicatal o'liatiiloraentuluieconomic fata de

cel al activelorcirculante dincare se scad

nitatea are ocapacitateredusa de aface fata unor

plati imediate

Reducereao'liatiilor

prin eliminareadificultatilor

financiareimediate

2*


26/41

stocurile$activeleimediate%

2. Durata de recuperare acreantelor si respectiv de

plata a de'itelor sunt mai

mari fata de duratanormala.

Duratanormalasta'ilita la

0 de (ile

5lu7urilefinanciare dintresocietatea

comerciala pede-o parte siclienti sifurni(ori pe dealta parte circuladestul de lent.Politicadeficitara derecuperare acreantelor.

tili(areaneustificata aresurselor

financiare alefurni(orilorsau ale

'uetului destat

/locaulfinanciare7istent in

industrie

. A crescut indicele

stocuirlor totale $1*6+14=%si cel de materii prime$102+#3%

1### endinta

e7pansionista aprincipalilorcompetitori.

Necalculareastocului minimnecesar

Recuperarea

mai lenta ac:eltuielilor de

productie.Scaderealic:iditatii

Concurenta

mai accentuatape piata

*. Rata renta'ilitatiifinanciare $10+61 =%> sirata renta'ilitatiiresurselor consumate$11+#! =% se situea(a su'

cea mai sca(uta rata ado'an(ilor practicate de

'anci.

Do'an(ilepracticatede 'anci$peste *0=%

C:eltuieliletotale foartemari.Capitalul propriuinsuficient

utili(at.

&nrautatireaimainii firmei

!. Dependenta fata deanumiti furni(ori

Concurenta ,ateriile primesi materialelesunt furni(ate deaentiieconomici caredetin monopolul

&mposi'ilitateareali(arii unor

produsecompetitivedin punct devedere calitate" pret

S-au pierdutcomen(i aleclientilor dinacest motiv

4. Structura nefavora'ila a

personalului+ in pofida derestructurare a acestuia+in functie de volumul sistructura productiei$ponderea inca redusa a

personalului cu studiisuperioare si aeconomistilor%

Cerintele si

e7ienteleeconomieide piata

Lipsa

comen(ilor.lementelemotivationaleinsuficient deatractive pentru

personalul cupreatiresuperioara


27/41

prioritati in ceeace privestederulareaactivitatilorfirmei.7istentaunei stari de

comoditate siautomultumire.

manaerilor.Dificultati infundamentareadeci(iilorstrateice sitactice.

firmei.

PNC 5OR

Nr.crt.

Specificatie ermen decomparatie

Cau(e fecte Recomandari

1. Cresterea cifrei deafaceri $J2.62.200 lei%

1### Crestereaproductivitatiimuncii

Cresterea profituluiaferent cifrei deafaceri.Crestereavite(ei de rotatie aactivelor circulantecu 2 (ile.

Sporireavolumului deactivitate

pana lanivelul anului1###.

Cresteraradului devalorificare a

productieireali(ate.

2. Cresterea vite(ei derotatie a activelorcirculante

1### Crestereacifrei deafaceri

li'erarea de activecirculante in valorede 3.022 mii lei

Sporirearitmului deincasare acreantelor

. Diminuarea radului deindatorare si risc

1### nitatea nu acontractat

credite petermen scurt

pentru

nitate areposi'ilitatea de a

contracta noi creditepre(entand un radsatisfacator de

24


28/41

finantareastocurilor

siuranta pentru'anci.

*. Respectarea corelatiilorde ec:ili'ru si eficienta

&$5s%I&$Ns%Rcp I 1Rcprop1

122+#6I3#+*6 Consevarea sanatatiifinancaire a firmei.Capitalul permanenteste suficient pentru

acoperirea activelrofi7e si deaareafondului de rulment.Lipsa indatorarii petermen mediu si lun.

,entinereasituatieiactuale.

!. Cresterea productivitatiimuncii $J20.64# mii lei%

1### Cresterearadului deutili(are atimpului delucru lanivelul (ilelor.

Crestereanivelului

productivitatiimedii (ilnice.

Sporirea cifrei deafaceri.Reducereac:eltuielilor salarialela 1000 lei cifra deafaceri.

tili(areacompleta atimpului delucru lanivelul orelor.

CAPITOLUL II

ANALIZA PERFORMANTEI ECONOMICE LA S.C.PRODPAN S.A.CALARASI

2.1.ANALIZA CONSUMURILOR SPECIFICEConsumurile specifice de materii prime si materiale sunt pre(entate in cadrul normativului

intocmit de intreprindere+ ultimele consumuri specifice de materii prime si mateirale aferente a treiproduse reali(ate de societate+ se pre(inta astfel

Din rupa ?PAINE@+ consumul specific pentru produsul ?%-'8 -&- S'%-de 0+!0 ;. este

faina tip 4!0 - 0+660 ;.drodie - 0+0l0 ;.

sare - 0+01 ;.Acest consum specific este calculat pentru un produs reali(at.B$)!/) +, !#,'$!),/ilantul de materiale al procesului te:noloic tine seama de calitatile de materii prime si

au7iliare care se folosesc la prepararea aluatului si de pierderile care intervin la fiecare operatiete:noloica.

/ilantul de materiale total este 5 J D J S J A J K P J Pt unde >5 - msa fainii - ;.D - drodie - ;.S - sare - ;.A - ameliorator - ;.

K - masa apei - lP - paine re(ultata - ;.Pt. - pierderi totale - ;.

26


29/41

Com'usti'ilul folosit pentru coacerea painii in aceasta unitate este motorina.Consumul specific de motorina pentru o tona de paine fa'ricata este de !0 ;. " to.Arderea com'usti'ilului este completa./ilantul de materiale pe fa(e de fa'ricatie pentru o'tinerea unei tone de produs finit este.

sunde ,- masa materiei o'tinute la framantare - ;.

5m 9 masa fainii folosita la prepararea maielei - ;.Km 9 masa apei folosita la preparararea maielei - l.D 9 masa drodiei - ;.,f 9 masa maielei fermentate - ;.Pmf 9 pierderile la fermentarea maielei - ;.Pmf 9 pierderile la fermentarea maielei+ = fata de maiaua framantataAl 9 masa aluatului o'tinut la framantare - ;.Kal 9 masa apei folosita la prepararea aluatului - ;.S 9 masa sarii - ;.A 9 masa amelioratorului - ;.Alf 9 masa aluatului fermentat - ;.

Palf 9 pierderile la fermentarea aluatului - ;.palf 9 pierderile la fementarea aluatului+ = fata de aluatul framantatAlm 9 masa aluatului modelat - ;.Pm - pierderile mecanice de aluat ce intervin la operatiile de divi(are si modelare+ ;.

pm 9 pierderile mecanice de aluat+ in = fata de masa aluatului fermentatAld 9 masa aluatului dospit+ ;.Pd 9 pierderile la dospire finala - ;.

pd 9 pierderile la dospirea finala+ = fata de aluatul modelat)pf 9 masa painii fier'inte+ ;.Pc 9 pierderile la coacere - ;.

pc 9 pierderile la coacere+ = fata de masa aluatului dospit)pr 9 masa painii rece+ - ;.Pr 9 pierderile la racire - ;.

pr 9 pierderile la racire+ = fata de masa painii fier'inti$ramantarea maia, 5m J Km JD, 2!* J 00 J 1 !46 ;.2. $ermentare maia, ,f J Pmf Pmf 0+2 = 7 ,,f ,$1 9 pmf " 100% !46$1 9 0+2 " 100% !4!+3443. $ramantare aluatAl ,f J 5al J Kal J S J AAl !4!+344 J !0# J 126 J 12 J ! 1213+344 ;.4. $ermentare aluatAl Alf J Palf palf 0+2 = 7 AlAlf Al - $0+2 " 100% 7 Al 1.2213+344 $1 9 0+2 " 100% 1.214+*24 ;.

23


30/41

%al : 243" 6.!. *ivizarea ; modelareaAlf Alm J Pm

pm 1+! = 7 Alf Alm Alf $1 - pm% 1.214+*23 $1 - 1+! " 100% 1.1#3+131 ;.Pm 13+2*6 ;.


31/41

C masa co(onacului+ in ;.Pt pierderi totale+ in ;B$)!/) +, !#,'$!), (, !, +, !'$"!#$,este urmatorul

FD Al Alf Alm Ald )pf )prS

AZLpR

Palf Pn Pd Pc Pr

5ramantare aluatAl J 5 J D J S J A J G J Lp J Rc J KAl 6!0 J !0 J 10 J ! J 210 J 2! J 2!0 J 00Al 1.400

unde Al 9 masa aluatului+ in ;.5 masa fainii+ in ;.D masa drodiei+ in ;.S masa sarii+ in ;.A masa amelioratorului+ in ;.G masa (a:arului+ in ;.Lp masa laptelui praf+ in ;.Rc masa ra:atului $cacao% + in ;.K masa apei+ in ;.

5ermentare aluatAl Alf J Palfnde Alf masa aluatului fermentat+ in ;.Palf pierderile la fermentarea aluatului+ in ;.Palf 0+2 " 100 7 AlAlf Al $1 9 0+2 " 100% 1.400 $1 9 0+2 " 100% 1.400 7 ##+3 " 100 1.!#4+3 ;.Palf 1400 9 1!#4+3 +2 ;. Divi(are 9 modelareAlf Alm J Pmunde

Alm masa aluatului modelat+ in ;.Pm pierderile la modelarea aluatului+ in ;.Pm $0+2 " 100% 7 AlfAlm Alf $1 9 0+2 " 100% 1.!#4+3 $1 - 0+2 " 100% 1.!#4+3 7 ##+3 " 100 1.!#+4 ;.Pm 1!#4+3 - 1!#+4 +2 ;.

Dospire finalaA) A)+ P+

/&+, ;Ald masa aluatului dospit + in ;.Pd pierderile de aluat la dospire + in ;.Pd 0+2 = 7 AlmAld Alm $19 0+2"100% 1.!#+4$1 9 0+2"100% 1.!#+4 7 ##+3"100 1.!#0+* ;.Pd 1!#+4 - 1!#0+* +2 ;.

0


32/41

V.C%!",',!Ald )pf J PcPc 20 = 7 Ald

)pf Ald $1 9 20 " 100% 1.!#0+* 7 30 " 100 1.262+ ;.Pc 1!#0+* - 1262+ 13+1 ;.Racire

)pf )pr J Pr Pr $1+! " 100% 7 )pf)pr 1.262+ $1 9 1+! " 100% 1.262+ 7 #3+! " 100 1.2!+2 ;.Pr 1262+ - 12!+2 1#+1 ;.Pt +2 J +2 J +2 J 13+1 J 1#+1 *4+3 ;.

rmarirea re(ultatelor constitutive care se o'tin in productie se face pe 'a(aconsumurilor specifice sta'ilite pentru acest produs.

Din rupa ?raului macinat@+ produsul luat spre anali(a este ?faina@ tip 4!0./ilantul de materiale al procesului de macinare al raului tine seama de calitatea

raului ce intra in procesul de macinis. Calitatea raului este data de urmatorii indici masa:ectolitica $,HL%+ umiditate $%+ corpuri straine al'e $CSA%+ corpuri straine nere $CSN%.

/ilantul de materiale total este )' J A 5 J J .&& J Pl J , J .& J P unde )' cantitatea de rau 'rut + ;.A cantitatea de apa folosita la umecatarea raului+ ;.5 faina+ ;. tarata + ;..&& praf al'+ ;..& praf neru + ;.Pl pleava+ ;., maidan+ ;.P pierderi + ;.

P 0+01 $)u 9 )u 7 " 100% unde )u rau util)u )' - .& 9 Pl 9 ,Pentru 1.000 ;. rau cu indici la SAS 1* = + CA 1 =+ CN 2 =+ prin umectarea

raului ii creste umiditatea de la 1* = la 14 =.1000 ;. rau J 20;. apa 4# ;. faina J 23# ;. tarata J 3 ;. .&& J 1! ;. Pl J ;.

, J * ;. .& J 3 ;. PPentru reali(area procesului de macinare al raului moara este actionata electric. Consumul

specific de enerie electrica pe 1 t. rau macinat este de 40 ;F./ilantul de materiale pe fa(e de fa'ricatie pentru 1 t. rau este urmatorul 1. I&+,(!'#!',! $(/'$#!#$)%').' 9 curatire )u J Pl J , J .& J 0+01 $)u 9 )u 7 " 100 %

1000 ;. rau 9 curatire 9 #60 J 1! ;. Pl J ;. , J * ;. , .& J 3 ;. P2. U,"#!',! 8'!/)/$)u J A .. )u umectat3. M!"$&!', *$ ",'&,',)u macinat macinare " cernere 5 J J .&&

##0 ;. macinare " cernere 4# ;.5 J 23# ;. J 3 ;..&&

2.2. ANALIZA COSTURILOR UNITAREPentru aceleasi produse pentru care au fost anali(ate consumurile specifice vom reali(a

anali(a costurilor unitare+ anali(a avand la 'a(a fisele de fundamentare a pretului la produselerespective pe anii luati in calcul.

1


33/41

F/&+!,!',! (',#/)/$ )! PAINE ALBA SIMPLA +, =35 8.= $& !&/) 2 ?(, #%&! +,('%+/* 2.57=14 /"!#$@

- #!,)/) &'. 25 -

r.crt. Speciicare Consumspeciic

%ret =lei) (aloare=lei)

&. ,aterie prima 1.22.000 faina al'a tip 4!0 660 1.400 1.22.000

&&. ,ateriale directe 11.*00

Drodie 10 12.6!0 126.!00

Sare 1 00 .#00

&&&. C:eltuieli de industriali(are 1.14.60*

a(e naturale $mc% 140 3*0 1*.*00

enerie electrica $EF% 60 !#0 *1.00

apa $mc% 2 2.64! !.!0

amorti(are 1!.1*41.0*

11.*!3

!#.2*2

transport 16.!06

alte c:eltuieli materiale 24.#42

salarii !.#2

Pensii taranime 2 = !4.140

* = 11.22

5ond de risc $1 =% !.#2

Directia ,uncii $1 =% !.#2

5ond sanatate $6 =% 6.6*6

&< otal costuri 2.!00.10*

< Profit impo(a'il $1*+6! =% 06.3#4


34/41

electrica+ apa+ amorti(are+ transport precum si c:eltuielile cu munca vie salariata si toate datoriile fatade 'uetele locale si 'uetul statului. Daca la costurile totale se adaua profitul impo(a'il $11+ =%+adaosul comercial si


35/41


36/41

CAPITOLUL IIICAI DE CRESTERE A PERFORMANTEI ECONOMICE

3.1. CRESTEREA PERFORMANTEI ECONOMICE FARA EFORTURISUPLIMENTARE

Cresterea performantei economice fara costuri suplimentare are in vedere utili(area eficientaa capacitatilor de productie si calitatea produselor o'tinute.

Structura productiei fiind adapta'ila si o re(ultanta a cerintelor pietei repre(inta in faptelementul care tre'uie sa fie cel mai elastic. a politicii de produs $sa urmareasca fluctuatiile cererii de produse in functie de sortiment+cantitate+ rama%.

&n urma reali(arii unor sondae+ anc:ete+ reali(ate de compartimentul de mar;etin+ cu privirela pretul produselor fa'ricate de unitate dar si in urma anali(ei renta'ilitatii pe fiecare produs+ se varenunta la fa'ricarea acelor produse care nu sunt cerute de consumatori si care pre(inta orenta'ilitate sca(uta. Renuntarea la fa'ricarea unor produse se face in favoarea altora care pre(intaun inters deose'it pentru consumatori > se va acorda deci o atentie deose'ita produselor respective+avandu-se in vedere cresterea calitatii lor pentru a satisface cat mai deplin usturile consumatorilor.

Anc:eta va lua in considerare fiecare produs acordandu-se note fiecaruia in ceea ce privestedimensiunea+ aspectul+ ustul si pretul.

Principalele aspecte neative constatate conform carora se va renunta la fa'ricarea unorproduse in favoarea cresterii calitatii altora+ au fost urmatoarele !.din punct de vedere al aspectului

produsele nu sunt crescute >coaa este tare >aluatul pre(inta lipsa de elasticitate >aluatul este sfaramicios si se invec:este foarte repede >am'alaul este din :artie si se im'i'a de rasimi >

.din punct de vedere al formei se constata o discreptanta intre aceasta si rama >de e7emplu ?co(onacul cu cacao $ra:at%@ de 0+!00 ;. este mult prea mare >

in conditiile unui produs de calitate + la aceste dimensiuni el ar tre'ui sa cantareasca

mult mai putin+ datorita faptului ca ar fi mai pufos+ mai 'ine crescut".din punct de vedere al ustului s-a constat ca aluatul este acru la ?painea al'a simpla@ de 0+!0 ;.+ iar

amar la ?co(onacul cu ra:at@ de 0+!00 ;. aluatul fiind prea sarat si cu ust de uleiranced la ?co(onacul cu cacao@ de 0+!00 ;.

aluatul este aspru si coaa este prea tare >produsele c:iar daca au un ust placut+ aceasta calitate este ani:ilata de

faptul ca produsele nu se mentin proaspete nici macar pe timpul necesarcomerciali(arii lor+.din punct de vedere al pretului

se constata ca unele produse desi sunt suficient de 'une su' aspectoranoleptic+ au un pret ridicat+ care descuraea(a consumatorul >

la unele produse $c:iflele% pretul nu este corelat cu pretul celorlaltesortimente $de e7emplu daca pretul c:iflelor ar fi corelat cu cel al fran(elei - un

!


37/41

consumator care cumpara doua paini ar prefera sa cumpere si o c:ifla pentru a nu maiastepta restul%.

Aceste conclu(ii confirmate de anali(a a comportamentului consumatorului tre'uie sa duca laasirea unor solutii in vederea ameliorarii calitatii.

Conform studiului de mar;etin + societatea va urma sa ridice calitatea unor produse cerutepe piata+ fenomen ce va duce la o crestere a productiei vandute.

E%)/#$! ('%+/"#$,$ !&+/#, $& "!+'/) S.C. PRODPAN S.A. C!)!'!*$ (,'/ !&/) 21 -$$ ),$

#!,)/) &'. 2 -

N'."'# &ndicatori 2 21 21 !#! +,2

1.


38/41

#!,)/) &'. 3 -

r. Crt. 'ndictori 2### 2##1 2##1 ata de2###

1. Productivitatea muncii $preturileperioadei%

3#.*30+1! 1!1.11+#6 143+# =

2. Productivitatea muncii $preturi

curente%

3#.*30+1! #1.!3+1# 102+ =

Productivitatea muncii+ fiind calculata in ca(ul de fata ca raport intre cifra de afaceri sinumarul de salariati+ va cunoaste o crestere datorata aceleiasi evolutii a cifrei de afaceri+ in conditiilein care numarul de salariati ramane nesc:im'at la nivelul anului 2000 adica 136 persoane. Deciim'unatatirea productivitatii muncii s-a facut pe 'a(a cresterii calitatii produselor finite+ care a dus lao crestere a van(arilor de produse finite si la o crestere a cotei de piata detinuta de unitate.

Pentru analiza cresterii perormantei economice ara eorturi suplimentare prinutilizareaeicienta a capacitatii de productie se are in vedere inlocuirea metodei prepararii maielei clasice$maiaua consistenta% cu metoda prepararii maielelor fluide.

3.2.CRESTEREA PERFORMANTEI ECONOMICE CU COSTURI

SUPLIMENTARE&nvestitiile pe care le va face S.C.PRODPAN S.A. in urmatorii cinci ani in vederea cresterii

performantei economice vor fi urmatoarele completarea parcului auto cu doua masini de transport paine de capacitati mici pentru a

permite o mai mare mo'ilitate in deplasarea lor >dotarea cu o masina de am'alare moderna a produselor in vid >intensificarea si im'untatirea sistemului de incasare a creantelor prin crearea unui

compartiment speciali(at in urmarirea datornicilor si constranerea lor in vederea ac:itariicreantelor >

im'untatatirea si e7tinderea sistemului informatic prin ac:i(itionarea de calculatoare. Prinac:i(itionarea de miloace de calcul performante se micsorea(a durata de prelucrare a datelor.

Activitatea leata de piata va fi intensificata si in privinta aprovi(ionarii si desfacerii >Reorani(area spatiilor comerciale si a structurii marfurilor comerciali(ateprin amenaarea maa(inelor si dotarea cu spatii friorifice+ mo'ilier+ utilae pentru

prelucrea aluatului si coacerea produselor in fata clientilor $reinvierea traditiei ?Cuptoarelor de Aur@%>

amenaarea maa(inelor su' forma paine 9 patiserie+ cu posi'ilitati de servire pe loc aproduselor proaspete.

E,"#,), *"%!#, !), $&,*#$#$$)%' ;creste productia >creste cererea fata de anii precedenti+ datorita cresterii calitatii produselor+ a pre(entarii lor

cat si prin introducerea in fa'ricatie a noi produse care sunt competitive atat din punct de vedere al

calitatii cat si al pretului celor din import >scaderea productiei stocate in favoarea productiei vandute >cresterea van(arilor de marfuri

E*#$!',! !)%'$$ $&,*#$#$$)%' $& "!+'/) S.C. PRODPAN S.A. C!)!'!*$ - $$ ),$

#!,)/) &'. 31 -Nr.crt T$(/) $&,*#$#$,$ 21 22 23 24 25

1. Parc auto $doua autoutilitare% 1#3.000 1!3.*00 113.300 6#.200 #.400

6


39/41

2. ,asini pentru am'alat in vid 0.000 2*.000 13.000 12.000 4.000

. Ac:i(itii de calculatoare *0.000 2.000 2*.000 14.000 3.000

*. Reorani(area spatiilor comerciale + moderni(ari sireutililari

10.000 3.000 4.000 *.000 2.000

!. OAL 263.000 222.*00 144.300 111.200 !!.400

Pentru completarea parcului de masini de transport paine+ unitatea a optat pentru doua masinitip &calitatea competitiva a produselor de 'a(a >

3


40/41

e7istenta unui sistem de control al calitatii de la receptia materiei prime pana la e7pediereaprodusului finit >

calificarea+ speciali(area si e7perienta personalului >e7perienta societatii in domeniul specific de activitate >societatea dispune de resursele umane necesare reali(arii proramului de productie propuse

>

structura activelor fi7e este adecvata o'iectivului de activitate >sta'ilirea si continuitatea profitului de 'a(a crea(a premisele unei calitati 'une si constante

a produselor reali(ate >activitatea societatii nu conduce la poluarea mediului >produsele reali(ate au desfacerea asiurata >practicarea unor preturi competitive >e7istenta unor maa(ine proprii permite societatii cresterea vite(ei de rotatie a activelor

circulante >e7istenta unui parc auto propriu ec:ipat cu miloace de transport specifice >politica corespun(atoare a remunerarii personalului >societatea a reali(at profit pe perioada anali(ata+ deci sunt conditii de supravietuire in viitor

> tendinta de crestere a fondului de rulment >ine7istenta creditelor 'ancare >sta'ilitatea patrimoniala.Principalele pro'leme cu care se confrunta S.C. PRODPAN S.A Calarasi+ si in eneral toate

societatile de morarit si panificatie cu capital maoritar de privat+ sunt enerate de van(area $livrarea% unor produse catre aentii economici incapa'ili de plata >diminuarea fondurilor de investitii $din amorti(ari si profit% care deseori au fost utili(ate

pentru plata salariilor >mentinerea de catre conducerile societatilor a unor efective de salariati neustificat de mari>

desi cererea productiei interne s-a redus >

capacitatile de productie sunt insuficient folosite $din cau(a lipsei unei piete de desfaceremai mari%>dependenta activitatii de 'locaul financiar intern >dimensiunea societatii+ care nu este 'ine valorificata >miloacele de transport utili(ate in pre(ent la desfacerea painii si a produselor de panificatie

sunt de capacitati mari si nu permit mo'ilitatea si accesul la maa(inele de desfacere in conditiileunui trafic auto intens >

instalatiile te:noloice+ cu e7ecutia celor ac:i(itionate dupa 1#3#+ sunt de productieindiena si pre(inta un rad avansat de u(ura fi(ica si morala >

lipsa compartimentelui de mar;etin pentru urmarirea fluctuatiei cererii in functie desortiment+ calitate+ rama+ etc.>

su'evaluarea radului real de u(ura $amorti(area% care conduce la pierderi de capital>e7istenta unor fonduri fi7e care aflandu-se in afara e7ploatarii+ nu produc>te:noloia de panificatie a societatii este vec:e de 1! 9 *0 de ani+ avand un rad foarte

sca(ut de automati(are $productivitatea muncii%.diminuarea sau c:iar renuntarea la reparatii care au determinat sporirea u(urii fi(ice a

ec:ipamentelor+ care+ adauata la rava lor u(ura morala $unele erau u(ate moral inca din anii candau fost puse in functiune%+ duc la conclu(ia necesitatii unei forte de munca superior calificate invederea reali(arii unei productii de calitate.

&n vederea im'unatatirii performantelor societatii este necesar sa se acorde o importantadeose'ita politicilor de mar;etin+ care determina adoptarea unei structuri care sa asiure e7tinderea

pietei de desfacere+ politicilor de produse care sa contri'uie la cresterea calitatii produselor precum siintroducerea de produse noi care sa contri'uie la com'aterea concurentei. De asemenea se are invedere innoirea te:noloiei+ a dotarii te:nicii> precum si ameliorarea orani(arii si conduceriisocietatii prin aplicarea re(ultatelor cercetarii stiintifice.

#


41/41

&n conclu(ie+ S.C. PRODPAN S.A. tre'uie sa ia masuri pentru im'untatirea calitatii+ precumsi pentru practicarea unor preturi accesi'ile consumatorilor+ care sa conduca la cresterea radului deutili(are a capacitatilor de productie. De asemenea+ unitatea ar tre'ui sa se puna la indemanaconsumatorilor din marile (one alomerate+ ale scolilor+ ceea ce ar duce la cresterea volumuluivan(arilor.

&n acelassi timp+ pentru cresterea eficientei economice+ tre'uie sa se ai'a in vedere

moderni(area si rete:noloi(area ec:ipamentelor in conditii de eficienta >ridicarea eficientei prin cresterea utili(arii fondului de timp disponi'il al instaltiei >reali(area investitiilor pentru moderni(are.

Analiza Activitatii Economico Financiare

Documents

Transcript of Analiza Activitatii Economico Financiare