Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii

5/25/2018 Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii

UNIVERSITATEA:SPIRU HARET

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL

SPECIALIZAREA MANAGEMENT

ANUL DE STUDIU : III

FORMA DE INVARAMANT : ZI, FR, ID

TITULAR DISCIPLINA : LECT. UNIV. DRD. SPINEANU LUCIANA

AS.UNIV.BORSAN CLAUDIA

INTREBARI

1. Cum definiti analiza economico-financiara ;

Analiza economico-financiara constituie un ansamblu de concepte si metode,cuinstrumentele aferente care trateaza informatiile contabile si alte informatii de gestiune,in

vedera formarii unor aprecieri pertinente referitoare la situatia unei firme,la nivelul si

calitatea performanteor sale,la gradul de risc intr-un mediu concurential dinamic.2. Care este obiectul analizei economico -financiare ?

Analiza economica cerceteaza activitatile din punct de vedere economic,esentialulconstituindu-l sesizarea relatiilor.

Analiza economico-financiara face parte din grupa stiintelor sociale.

Analizei ii revine sarcina ca prin metodele,procedeele si tehnicile pe care le utilizeaza saconcure la descoperirea mecanismelor factoriale,a intimitatilor cauzale ale fenomenelorcercetate si pe aceasta baza sa permita diagnosticarea starii acestora in scopul

fundamentarii actiunilor de reglare si functionare stabila si eficienta a intreprinderii in

sistemul economiei de piata.

Activitatea de productie si comercializare Analiza evolutiei costurilor Analiza performantelor intreprinderii,inclusiv a rentabilitatii acesteia

3. Cum se clasifica analiza economico -financiara in functie de raportul dintre momentul in carese efectueaza analiza si momentul desfasurarii fenomenului?

Se disting doua grupe fundamentale: Analiza post-factum (post operativa sau analiza activitatii)

Este un instrument de supraveghere si reglare a modului de functionare aunei intreprinderi

Cerceteaza rezultatele acesteia potrivit relatiilor cauzal-functionale Relevarea gradului de realizare a obiectivelor programate Furnizeaza informatii privind incadrarea sau neincadrarea rezultatului

obtinut in limitele estimate ca fiind normale.

Un tip de analiza post-factum este analiza diagnostic. Analiza previzionala sau prospectiva

Presupune determinarea evolutiei viitoare a unui fenomen economic pebaza cercetarilor factorilor,a actiunii lor in perspectiva.

Este o etapa premergatoare in elaborarea strategiei activitatiieconomico-financiare a intreprinderii

Este utilizata de centrele de decizie pentru stabilirea obiectivelor ce trebuieatinse in perioada urmatoare

Se bazeaza pe variabile incerte,presupuse cu legaturi de tip stochastic


4. Care este definitia analizei post-factum;

Analiza post-factum,post-operatorii,analiza obiectivelor-este cunoscuta in teoria sipractica mondiala ca instrument de supraveghere afunctiunii intreprinderii.

Priveste prezentul si trecutul. Se bazeaza pe variabile cunoscute,deterministe

Se studiaza pe o singura varianata a fenomenului-varianta de executie Prevaleaza legaturile tip functional

5. Definiti analiza previzionala;

Analiza previzionala presupune determinarea evolutiei viitoare a fenomenului economic

pe baza cercetarii factorilor,a actiunilor in perspectiva.

Priveste viitorul. Poate fi studiata pe mai multe variante Apar frecvent legaturi tip stochastic

6. Care este tipologia analizei din punct de vedere al studierii insusirilor esentiale ale fenomenului

economico-financiar?

Analiza cantitativacercetarea fenomenelor prin determinari comensurative (grad,volum)

Analiza calitativaprin aplicatii ale modelelor matematice moderne7.Cum se clasifica analiza dupa nivelul la care se realizeaza?

Analiza microeconomica-la nivelul agentului economic,respectiv la scara intreprinderii si aelementelor ei ca sistem

Analiza macroeconomica-la nivelul ramurii economice,economiei nationale,mondiale siopereaza cu marimi globale:PIB PNN,rata medie a rentabilitatii.

8.Cum clasificati analiza in functie de modul de urmarire in timp a fenomenelor?

Analiza statica

Analiza dinamica9.Cum definiti analiza calitativa?

Analiza economica in care isi gasesc un camp larg de aplicatii modelele matematice

moderne-urmareste esenta fenomenului si surprinderea legaturilor cauzale. Metoda substituirilor in lant Metoda balantiera Metoda calculului matricial Metoda calculului marginal Metoda fluxurilor Metoda ratelor Metode sociologice Metoda corelatiei Metoda scorurilor

10.Ce reprezinta analiza cantitativa?

Analiza cantitativa presupune cercetarea fenomenelor prin determinari de gradsuprafata,volum,numar,durata urmarind cuantificarea influentei factorilor care explicafenomenul:

Comparatia Diviziunea si descompunerea rezultatelor Gruparea Generalizarea si evaluarea rezultatelor

11.Care sunt functiile analizei?


Functia informationala a centrelor de decizie economiceFunctia de fundamentare a deciziei pe criterii de eficienta

Functia de realizare a cerintelor gestiunii eficiente a patrimoniului

Functia de realizare a conexiunii cu mediul exterior economico-financiar12.Definiti analiza macroeconomica.

Analiza macroeconomica studiaza fenomenele la nivelul ramurii,economiei nationale simondiale operand preponderent cu marimi globale sau agregate (PNB,PIB,rata medie a

rentabilitatii)

13.Ce intelegeti prin analiza dinamica?

Studiaza fenomenele economice in miscare si conditionarea lor reciproca,relevand pozitiape care o detin si modificarile survenite in diferite momente ale evolutiei lor

14.Ce presupune functia de fundamentare a deciziei pe criterii de eficienta?

15.Definiti analiza statica.

Studiaza fenomenele precum si elementele si factorii care influenteaza asupra lor la unmoment dat relevand pe baza relatiilor existente intre acestia o anumita pozitie a

fenomenului supus analizei16.Cum definiti analiza pe termen scurt?

Serveste managementului intreprinderii pentru conducerea operativa a activitatii peperioade de pana la un an.Opereaza cu modele de tip determinist.

17.Care sunt categoriile de factori care determina schimbari de stare in functionarea sistemelor

microeconomice dupa continutul lor?

Dupa natura lor

Dupa caracterul lor in cadrul unei relatii cauzale

Dupa modul cum actioneaza

Dupa gradul de sintetizare

Dupa cum este situat izvorul actiunii

Dupa posibilitatile de previziune

Dupa intensitatea actiunii lor

Dupa durata de exercitare a influentei

Dupa modul in care contribuie la obtinerea rezultatului

Dupa tipul de legatura

Dupa posibilitatea de verificare a actiunilor18.Dupa caracterul lor in cadrul unei relatii cauzale, distingem anumite categorii de factori. Care

sunt acestia?

Factori cantitativi

Factori de structura

Factori calitativi19.Metode ale analizei calitative.

Modelarea

Comparatia

Gruparea

Diviziunea si descompunerea rezultatelor20.Metode ale analizei cantitative.

Au rolul de a cuantifica contributia elementelor componente si a factorilor la formarea si


variatia fenomenului precum si pozitionarea firmei intr-un mediu dat.

Metoda ratelorcoeficientii (ratele) de structura:- Coeficientii de eficienta:- Coeficientii de echilibru: K=coeficientul autonomiei

financiare;Kp=capial propriu;I=imprumuturi pe termen mediu

si lung- Ratele reprezinta un raport intre doua marimi comparabile

logico-economic,in studiul analizei

economico-financiare,diagnosticarii si evaluarii activitatii

intreprinderii.

Metoda balantiera- Metoda substituirilor in lant Metoda corelatiei Metoda stocurilor Metoda grilelor de evaluare Diagrama Pareto-metoda ABC Cercetarile operationale

Deterministe: programare liniara,programare dinamica,teoria deciziei,teoriajocurilor,metoda drumului critic

Metode probabilistice:lanturile Markov,procesele Poisson,teoria firelor deasteptare,metoda PERT

Metode simulative: metoda Monte Carlo,modelul dinamic al simulariigestionare.

21.Metoda substituirilor in lant.

Se foloseste in cazul in care intre factorii fenomenului analizat exista relatii de tip

determinist de forma produsului/raportului

R = a*b*c; R=R1-R0Unde R-rezultatul;a factor cantitativ;b-factor de structura;c-factor calitativ;R1-rezultatulin perioada curenta;R0-rezultatul de baza.

R1=a1*b1*c1R0=a0*b1*c1

R=(a1*b1*c1)-a0*b0*c0) Ra=(a1-a0)*b0*c0 Rb=a1*(b1-b0)*c0 Rc=a1*a2*(c1-c0)

22.Metoda balantiera.

Se utilizeaza cand intre elementele fenomenului studiat sunt relatii de tip determinist deforma sumei si/sau a diferentei.

R=a+b-c ex.D=Si+I-Sf unde D=volumul vanzarilor;Si=stoc initial;I=intrari;Sf=stoc final

23.Metoda corelatiei.

Se foloseste cand intre fenomenul studiat si factorii de influenta sunt relatii de tipstochastic.

Cu ajutorul acestei metode se masoara intensitatea legaturii dintre fenomenul analizat sifactorii sai de influenta


Ecuatii de regresie de tip: y = a+bx

yreprezinta valoarea variabilei dependentexvariabila independentaa,bparametrii ecuatiei de regresie

parabolic y = a +bx +cx

2

a si b reprezinta parametrii ecuatiei care au aceeasi semnificatie ca si in cazulfunctiei liniare

c- coeficientul de regersie care determina inflexiunea curbei

Pentru calcularea parametrilor a,b,c se utilizeaza metoda celor mai mici patrate,care

implica rezolvarea sistemului:

pe baza caruia rezulta urmatoarele relatii:

hiperbolic,exprimate prin functia: y = a + b/x,ceeace presupune rezolvareaurmatorului sistem de ecuatii normale:

exponential,exprimat prin functia y = a +bxcoeficientul de corelatie se calculeaza cu formula:

24.Metoda gruparii.

Metoda de cercetare care presupune separarea colectivitatii studiate in grupe omogene deunitati dupa una sau mai multe caracteristici.

25.Metoda diviziunii si descompunerii rezultatelor.

Rezultatele activitatii intreprinderii sunt masurate cu ajutorul unor indicatorieconomico-financiari care se divid si se descompun pentru a permite studierea aprofundata


a acestora.

26.Metoda comparatiei.

Pentru analiza fenomenelor economico-financiare nu este suficienta numai marimea in sineci si existenta unei baze de comparatie

27.Care sunt principiile metodei substituirilor n lan?

Principiile metodei: Scrierea factorilor in relatia de cauzalitate se face in ordinea conditionarii lor

economice:

Factori cantitativi Factori de structura Factori calitativi

Substituirea factorilor se face succesiv in ordinea de mai sus Factorul substituit anterior,ramane substituit pana la sfarsitul perioadei de analiza si

se ia in calcul la valoarea curenta

Factorul care nu a fost substituit se ia in calcul la valoarea de baza.28.Care sunt principalele surse de informaii utilizate n analiza economico-financiar?

Bugetul de venituri si cheltuieliEvidente contabile curente

Contul de profit si pierdere29.Care sunt principalele categorii de utilizatori ai informaiilor furnizate de analiza economico-financiar i ce urmresc acetia?

Furnizorii de capital Actionarii si consultanii acestoara - performantele curente si asteptarile pentru

rentabilitatea viitoare

Investitorii in obligatiuniau obiective diferite de cei care participa la capitalulsocial al firmei

Bancile si alti investitorimonitorizarea capacitatii de plata si gradul de indatorareal firmei

Partenerii de afaceri

Furnizoriiinteresati in dezvoltarea viitoare a afacerii cu partenerii comerciali sisecuritatea financiara a clientilor lor

Clientii Angajatii si organizatiile sindicalesecuritatea locurilor de munca si negocierea

salariilor

Statul Fisculvenituri prin impozitarea firmelor Guvernulformularea politicilor economice,conducerea economiei,monitorizarea

anumitor zone

Autoritatile localeinteres in industrie cu scopul asigurarii nivelurilor de inaltaperformanta economico-financiara in zona lor de autoritateAlti utilizatori

Managementul firmeianaliza rezultatelor,performantelor financiare prinraportarea la situatia industriei si a principalilor concurenti pentru a-si localizapropria pozitie

Organizatiile profesionalereducerea interferentelor statului in activitatileprofitabile


Auditoriijudecata auditorilor se sprijina pe evaluarea activelor si datoriilor firmei30. Care este definitia cifrei de afaceri?

Cifra de afaceri reprezinta volumul total al afacerilor firmei evaluate la pretul pietei

Cifra de afaceri (CA)reprezinta suma totala a veniturilor din vanzarea marfurilor siproduselor intr-o perioada determinata.

31. Cum definiti valoarea adaugata?Valoarea adaugata (VA) reprezinta cresterea de valoare ce se obtine din activitateatehnico-productiva si de comercializare a firmei.

Valoarea adaugata mai reprezinta si bogatia nou creata prin valorificarea resurselortehnice,umane si financiare,este valoarea consumului factorilor de productie proveniti de la

terti.Este valoarea nou creata fara a se tine cont de amortizare si poate aprecia factorul de

integrare prin raportul VA/CA,furnizand informatii despre progresul sau regresul activitatii

firmei.

Valoarea adaugata este

Indicator de performanta Indicator in sistemul de fiscalitate

Valoarea adaugata se poate determina prin: Metoda sintetica: VA (Qa) se obtine prin diferenta dintre volumul total de productie

si comercializareproductia globala a exercitiului Pex si consumurile intermediarede la terti M,deci:

VA = PexM; sau Qa=Qe-C (unde Qe-productia exercitiului si C consumurileintermediare de la terti)

Cand firma a avut,pe langa activitatea de productie si activiate de comert,atunci

VA = (Pex + Mc) M unde Mc marja comerciala;Mc=valoarea marfurilorvandute-costurile acestora.sau Qa=(Qe+MC)-C.

Metoda aditivaVA (Qa)se obtine prin insumarea elementelor: Salariile si cheltuielile cu personalul Impozitele si taxele Amortizarea Dobanzile Dividendele Profitul net al exercitiului

32. Definiti indicatorul productia marfa fabricate;

unde q1,0volumul fizic al productiei obtinute destinat livrarii,pe tipuri de produsep0pretul in perioada de baza

33. Analiza raportului dinamic dintre indicatorii valorici;

Caracterizeaza evolutia in timp a indicatorilor valorici prin operarea cu indicii acestora.

Raportul intre ritmul vanzarilor si ritmul fabricatiei (ICA/IQf)1 situatie favorabila Raportul intre ritmul volumului total de activitate si ritmul finalizarii productiei:

(IQf/IQe )1 situatia este corespunzatoare desfasurarii normale a activitatii Gradul de prelucrare a consumurilor provenite de la terti (IQa/IQe)1

34. Ce reprezinta cifra de afaceri minima ?

CA minima reprezinta cifra de afaceri critica si asigura acoperirea cheltuielilor astfel incatprofitul sa fie zero.CAmin= CF/(1-Rv) unde Rv este rata cheltuielilor variabile

35. Cum analizati cifra de afaceri ;


Dinamica CA se poate realiza prin indici cu baza fixa sau mobila sau prin ritmurimedii.Evolutia ei corecta se face in preturi comparabile.

unde q=cantitati vandute;p=preturi de vanzare. undeIP= indicele preturilor de vanzare la nivel de firma sau indicele

inflatiei

Analiza structurii CAse poate face in functie de diverse criterii de grupare a vanzarilor:peproduse,clienti,piete de desfacere,astfel:

Ponderile componentelor CA(gi); unde CAivanzarile aferente elementului component i;CA=cifra de

afaceri totala

36. Care este formula de calcul a coeficientului GiniStruck ?

Coeficientul de concentrare Gini-Struck (CS) se calculeaza astfel:

Unde: nnumarul de produse,activitatigi=ponderea produsului activitatii i in CA

37. Analiza factoriala a cifrei de afaceri ;

Se realizeaza diferentiat de la un domeniu de activitate la altul intrucat factorii de influentasi relatiile de cauzalitate sunt specifice.

Pentru activiatatea industriala se utilizeaza:

1.2.3.

In care:

Np=numarul mediu scriptic de personalQf=productia fabricata

MF=valoarea medie anuala a mijloacelor fixe

MF=valoarea medie anuala a mijloacelor fixe productiveQf=volumul fizic al productiei vanduteP=pretul mediu de vanzare pe produs (-TVA)

Analiza cifrei de afaceri in anul N comparativ cu anul N-1 este:

CA=CA1-CA0

Influenta factorilor:1) Influenta modificarii numarului de personal


2) Influenta modificarii productivitatii muncii

2.1) Modificarii gradului de inzestrare tehnica a muncii

2.2)Modificarii structurii mijloacelor fixe

2.3)Modificarii randamentelor activelor fixe direct productive

3) Influenta gradului de valorificare a productiei fabricate

38. Definiti gradul de utilizare a capacitatii de productie

unde Kgradul de utilizare a capacitatii de productie

CA- cifra de afaceri;Qmaxcapacitatea de productie39. Definiti gradul de satisfacere a cererii.

Indicele reprezinta un raport procentual intre doua marimi ale aceluiasi indicator,dintrecare numaratorul este valoarea curenta si poarta cifra (1),iar numitorul este baza de

comparatie si poarta cifra (0)Corelatii intre indici:

Indicele cifrei de afaceri ICAsi indicele productiei fabricate IQf ICA> IQf reducerea stocurilor de produse finite in perioada analizata fata de

baza de comparatie ICA= IQf mentinerea proportionalitatii intre dinamica stocurilor de produse

finite si dinamica(ritmul) livrarilor

Indicele productiei fabricate IQfsi indicele productiei exercitiului IQe IQf>IQeexprima reducerea stocurilor de productie in curs de executie si a

consumurilor interne

Indicele valorii adaugate IVAsi indicele productiei exercitiului IQe IVA>IQereducerea ponderii consumurilor provenite de la terti.40. Definiti gradul de valorificare a productiei

Productia fizica reprezinta totalitatea valorilor de intrebuintare rezultate din activitateaproductiva si destinate consumului intermediar sau final

Pentru desfasurarea normala a activitatii economice este necesar ca orice intreprindere saisi stabileasca un program de fabricatie aferent unui interval de timp,prin care sa aibe

certitudinea ca isi va onora integral obligatiile contractuale fata de clientii sai.

Pentru caracterizarea gradului de indeplinire a programului de fabricatie se utilizeaza:


Indicii individuali de indeplinire a programului de productie Coeficientul mediu de sortiment Coeficientul de structura

Gradul de valorificare a productiei se exprima ca un raport intre cifra de afaceri siproductia marfa fabricata: CA/Qf

41. Analiza coeficientului mediu de sortiment.(KS)Ofera o imagine de ansamblu asupra gradului de realizare a programului de fabricatie pesortimente la nivelul societatii comerciale

Marimea maxima a coeficientului de sortiment este 1. Ks=1 in situatia in care:

Programul de fabricatie a fost realizat la toate sortimentele in proportie de100%

Programul de fabricatie a fost realizat si depasit la toatesortimentele,indiferent de proportia de realizare

Ks


ponderii prevazute a fiecarui sortiment la valoarea totala realizata fie prin

inmultirea indicelui mediu de realizare a programului de productie cu valoarea

prevazuta a fiecarui sortiment

Determinarea valorii productiei realizate in contul structurii programate princompararea valorii efective pe fiecare sortiment cu cea recalculata,luandu-se in

calcul valoarea minima.Compararea coeficientului de sortiment cu cel de structura conduce la: Ks=1 Programul de productie a fost realizat si/sau depasit la toate sortimentele

Kst100

Ks


G=ponderea mijloacelor fixe

E=efectul utilizat in calculul de eficientaMf=valoarea medie a mijlacelor fixe

Mfa=valoarea medie a mijloacelor fixe active

Ir=indicele eficientei mijlacelor fixeIs=indicele structurii mijloacelor fixe activeIa=indicele randamentului mijloacelor fixe active.

Punand intr-un tabel indicatorii (CA,Valoarea medie a mijl.fixe,Valoarea medie amijloacelor fixe productive,Ponderea mijloacelor fixe productive,CA la 1000 lei mijloace

fixe,Randamentul mijloacelor fixe active) pentru perioada curenta si pentru perioadaprecedenta si utilizand relatia Ir=(IsIa)/100:

Modificarea eficientei mijlacelor fixe: Ir-100 Influenta structurii mijlacelor fixe active: Is-100 Influenta indicelui randamentului mijloacelor fixe productive

(active):[(IsIa)/100]-Is

Se conchide asupra cauzelor si influentei factorilor asupra modificarii cifrei deafaceri

Starea mijlacelor fixe:

Starea mijloacelor fixe se imbunatateste cu cat valoarea gradului de uzura se reduce. Indicele de utilizare intensiva: In =Q/KT unde Q-volumul productiei,

K-caracteristica dimensionala a utilajului,T-timpul de functionare a utilajului

Randamentul utilajelor r=Q/N sau r=Q/T unde N este numarul de utilaje.Pentru caracterizarea eficientei utilizarii mijloacelor fixe (capitaluri fixe) se utilizeaza unsistem de indicatori,care surprind multiple efecte ale utilizarii eficiente a mijlocelor fixe,si

anume:

Valoarea productiei fabricate ce revine la 1000 lei mijloace fixe: (Qf/Mf)1000. Valoarea adaugata ce revine la 1000 lei mijlace fixe: (Qa/Mf)1000 si exprima

legatura intre capacitatea factorilor productiei de a creea si adauga valoare bunurilor

si serviciilor.

Cifra de afaceri aferenta activitatii de baza ce revine la 1000 lei mijloace fixe:(CA/Mf)1000.

Profitul brut ce revine la 1000 lei mijloace fixe:(Pr/Mf)1000.44. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor firmei ;

Realizarea unui venit (profit) implica efectuarea de cheltuieli.In contabilitateafinanciara,se inregistreaza pe feluri de cheltuieli,dupa natura lor.

Cheltuielile intreprinderii sunt:

Cheltuieli de exploatare- provizioane pentru cheltuieli Categoriile privind realizarea obiectului de exploatare Cheltuieli aferente acestora

Cheltuieli financiare-vizeaza activitatea financiara in afara exploatarii


Pierderi din creante legate de participatii, Pierderi legate de vanzare titluri de plasament Dobanzi aferente.

Cheltuieli exceptionalenu sunt legate de activitatea curenta,normala. Despagubiri

Amenzi Penalitati

Donatii Subventii.

Evidenta acestor cheltuieli se tine cu conturile din grupa 6conturi de cheltuieli.Sedezvolta pe analitice de gradul III si IV.

Veniturile intreprinderii-sume incasate sau de incasat in cursul exercitiului.

Venituri din exploatare,includ: Veniturile realizate din operatiile care formeaza obiectul de activitate, Venituri din productia stocata si imobilizata Alte venituri legate de exploatare

Venituri financiare: Venituri din participatii

Venituri din alte imobilizari Venituri din titluri de plasament

Venituri exceptionale,exploatari,penalitati incasate. Evidenta se tine cu conturile din clasa 7 - conturi de venituri

Analiza cheltuielilor aferente veniturilor vizeaza:

Evolutia cheltuielilor lor Factorii care determina aceasta evolutie

Analiza cheltuielilor aferente veniturilor se face

In vederea identificarii posibilitatilor de diminuare a acestor cheltuieli

In scopul sporirii rentabilitatii Reprezinta prima etapa de informare asupra dinamicii cheltuielilor Se utilizeaza indicatorul-Cheltuieli la 1000 lei venituri (C) care este un raport intre

cheltuileile totale (chi) si veniturile totale(Vi) inmultit cu 1000.

sau gi=reprezinta structura veniturilor pe

categorii; ci=cheltuieli la 1000 lei venituri pe categorii de venituri.

Pentru separarea influentei veniturilor de cea a cheltuielilor se recalculeazacheltuielile la 1000 lei venituri in functie de structura nivelului si ratelor pe

categorii de venituri din baza de referinta.

Algoritm: Se intocmeste un tabel care contine coloana specificatie.In coloana specificatie

sunt trecute denumirile cheltuielile si veniturile pe grupe,in ultima parte a

tabelului sunt trecute cheltuielile la 1000 lei venituri.

Coloana pentru perioada precedenta - Pn-1 Coloana pentru perioada curenta impartita in:

Prevazut (prevederile din plan)P0 RealizarileP1


Modificarea fata de criteriul de comparatie: P0-Pn-1;P1-P0 Influenta structurii veniturilor Influenta nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri pe categorii de venituri

45. Analiza cheltuielilor de exploatare;

Cheltuielile de exploatare cuprind:

Cheltuieli privind consumurile de materii prime,materiale,combustibil,energie siasimilate

Cheltuieli cu lucrarile si serviciile prestate de terti,chirii,locatii de gestiune,altecheltuieli

Cheltuieli cu impozitele si taxele suportate de unitatea patrimoniala Cheltuieli cu personalul Alte cheltuieli de exploatare.

In analiza cheltuielilor din exploatare se foloseste nivelul lor la 1000 lei venituri din

exploatare,ca parte a intregului folosit anterior.

Analiza urmeaza aceeleasi proceduri ca si cele de mai sus.46. Analiza cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri;

Cifra de afaceri se calculeaza prin insumarea veniturilor rezultate din livrarile debunuri,executarea de lucrari si prestari servicii si alte venituri din exploatare,mai putin

rabaturile si remizele si alte reduceri acordate clientilor.

Cheltuielile la 1000 lei cifra de afaceri (C)

In care

q= cantitatea vandutac=costul produselor

p=pretul mediu de vanzare (exclusiv TVA)

In care

g=structura productiei vandute,stabilita valoric

nivelul cheltuielilor la 1000 lei pe produse

Cheltuielile materiale aferente exploatarii pot fi analizate ca nivel la 1000 lei venituri (Cm)pe baza modelului:

Unde : gi=structura veniturilor;Cmi= cheltuieli la 1000 lei pe categorii de venituri care

reprezinta si factoi directi de influenta

Este necesara evidentierea modificarilor in structura veniturilor,dat fiind modul de formarea veniturilor din productia stocata si imobilizata.


Cheltuieli materiale la 1000 lei cifra de afaceri (CM) care constituie partea preponderentaa veniturilor din exploatare se analizeaza cu modelul:

Unde cm = cheltuieli materiale pe produse.Sistemul factorial de analiza cu factori directi:

Structura productiei vandute (fabricate) Preturile medii de vanzare Cheltuieli materiale pe unitatea de produs

Se intocmeste un tabel ce contine denumirea indicatorilor,cheltuielile prevazute sicheltuielile realizate.

Indicatorii sunt:cheltuieli materiale aferente CA,cheltuieli materiale aferente CArecalculate,CA,CA recalculata,cheltuieli materiale la 1000 lei CA.

Pentru recalcularea Cm,o solutie este corectarea cheltuielilor materiale cu indicele mediu alpreturilor materialelor Ipsi indicele mediu al consumurilor specifice Ics,astfel:

Modificarea cheltuielilor materiale (Cm)se explica prin influenta:Structurii cifrei de afaceri

=CA

Preturilor medii de vanzare

Cheltuilelilor materiale pe produse

Analiza factoriala pune in evidenta faptul ca reducerea cheltuielilor materiale la 1000 lei s-arealizat exclusiv pe seama structurii CA- s-a marit ponderea produselor cu manopera mai

mare,in timp ce cheltuielile materiale cu produse au crescut.

47. Analiza factoriala a cheltuielilor variabile ;

Notiuni de dependenta proportionala: suma costurilor variabile este exprimata prin relatiaaQ,unde a=suma costurilor variabile pe produs;Q=cantitatea

Notiuni de depenedenta neproportionala: functia Q(f)

Diagnosticul cheltuielilor variabile prezinta importanta deosebita in activitatea deconducere pentru asigurarea incadrarii intr-un nivel de rentabilitate care sa permitapracticarea unor preturi menite sa conduca la mentinerea si eventual cresterea unei cote de

piata.

Analiza factoriala poate avea ca obiect

nivelul cheltuielilor variabile la 1000 lei venituri din exploatare - Cve nivelul cheltuielilor variabile la 1000 lei CA - Cv suma absoluta a cheltuielilor variabile aferente productiei fabricate qcv


;gi-structura veniturilor;cvi-cheltuieli la 1000 lei venituri pe categoriide venituri

cv-costul variabil pe unitatea de produs vandut

Modificarea cheltuielilor variabile la 1000 lei CA,fata de nivelul prevazut se explica prininfluenta:

Structurii productiei vandute Pretului mediu de vanzare (exclusiv TVA) sau

Cv0-Cv0

Costului variabil pe unitatea de produsAnaliza se face tabelar prin compararea cheltuielilor la 1000 lei CA si a cheltuilelilorvariabile la 1000 lei CA studiind indicatorii:

Modificarea fata de nivelul prevazut (modificarea se obtine ca suma a valorilorinfluentei indicatorilor de mai jos,separat pentru cheltuieli 1000 lei CA si cheltuielivariabile 1000 lei CA) astfel:

Structura productiei vandute Pretul mediu de vanzare Costul pe produs,respectiv costul variabil

Suma absoluta a cheltuielilor variabile aferente CA sau productiei variabile:

Chv-suma absoluta a cheltuielilor variabile aferente productiei variabile

Qf-productia marfa fabricata exprimata in pret de vanzare

Cv-nivelul cheltuielilor variabile la 1000 lei productie fabricata

Modificarea fata de o baza de raportare (notata cu 0)(chv) se explica prin influenta: Volumului de activitate Nivelului cheltuielilor la 1000 lei productie variabila

In cazul productiei omogene,pentru toata productia fabricata,sau la nivelul uni centru decheltuieli,se poate utiliza modelul:Chv=qcv unde q este productia fabricata;cv este costul variabil pe produs.Factorii de influenta sunt in acest caz: cantitatea de productie,structura fizica si costul

variabil pe unitatea de produs

Se rezolva tabelar,in prima coloana se trec denumirile produselor,apoi cantitatile prevazutesi realizate pe produs,apoi cheltuielile variabile,pe produs prevazute si realizate si coloana

total continand totalul liniilor pe produs prevazut si realizat.Facandu-se diferentacheltuielilor variabile totale intre total prevazut si total realizat se obtine chvSe cauta influentele si se gaseste:

Influenta productiei sau Influenta structurii productiei Influenta costurilor variabile pe produs (q1cv1)-(q0cv0)

48. Analiza cheltuielilor fixe;


Analiza dinamicii si structurii cheltuielilor fixe Dinamica cheltuielilor fixe este evolutia acestor cheltuieli,comparativ,in raport cu

CA sau cu productia fabricata Qf

Se studiaza tabelar,pe perioade,fiecarei perioade ii corespunde o cheltuiala fixa invalori absolute si procentuale;CA in valori absolute si procentuale; ponderea

cheltuielilor fixe in total cheltuieli,procentual. Din analiza (tabel) rezulta comportamentul caracteristic al cheltuielilor fixe in

raport cu CA sau dupa caz Qf.

49. Analiza cheltuielilor materiale;

Cheltuielile materiale detin o pondere in activitatea intreprinderii (contabilitatea financiara

conturile clasa 6,contabilitatea de gestiunect. 921-925)

Cheltuielile materiale reprezinta expresia valorica a consumului de resurse materiale si aprestarilor de servicii catre terti.Componenta:

Materii prime,materiale Combustibil,energie,apa Amortizare

Obiecte de inventar Lucrari si servicii fata de terti Alte cheltuieli materiale

Ichm- este indicele cheltuielilor materiale totalizator calculat ca raport intre valoarearealizata (P1) si valoarea prevazuta (P0)

gmprincipalele componente ale ponderii cheltuielilor in total costuri

Cmnivelul cheltuielilor materiale aferente cifrei de afaceri

Nivelul cheltuielilor materiale la 1000 lei-venituri

Se face tabelar,astfel:

In coloana specificatie se scrie denumirea indicatorului de calculat: Cheltuieli materiale aferente exploatarii Din care aferente cifrei de afaceri Ponderea cheltuielilor in total costuri (%) Nivelul cheltuielilor materiale la 1000 lei venituri Din care aferente cifrei de afaceri

Coloana perioada este impartita doua,pentru perioada precedenta(de baza),adica(Pn-1) Pentru perioada curenta:prevazut (de baza) si realizat (curenta)

Ultima coloana contine valorile Ichmpentru perioada precedenta (de baza)siperioada curenta in 2 coloane in care prevazut si perioada precedenta este de baza

pentru comparare

Cercetarea datelor din tabel conduce la concluziile:

Evolutia cheltuielilor materiale Ritmul de crestere sau scadere comparativ cu veniturile Evolutia cheltuielilor si veniturilor aferente,modificarile rezultatului exploatarii Daca ponderea cheltuielilor materiale se inscrie in limitele caracteristice

domeniului in care activeaza societatea si carui efect este datorata variatia ponderii

Analiza cheltuielilor cu materialele Ponderea cea mai importanta in cheltuielile materiale o detin materiile prime si

materialele

Este principalul domeniu in care se poate actiona pentru sporirea eficientei


activitatii

Se fac analize operative pe feluri si grupe de materiale,produse sau locuriconsumatoare de materiale.

chm=q x cs x pin care q-productia fabricata;cs-consumul specific;p-pretul deincludere in costuri;formula exprima suma totala a consumului-chm.

Abaterea fata de o baza de comparatie se explica prin influenta urmatoarelor: Productia fabricata (ecartul de activitate): (q1-q0)cs0x p0

Consumul specific q1(cs1-cs0) x p0 Pretul mediu de includere in costuri q1x cs1(p1 -p0)

Pretul mediu de includere in costuri depinde totusi de metoda de evaluarefolosita,adica: metoda costul mediu ponderat,metoda FIFO,metoda LIFO.

In cazul materialelor omogene:chm = (Ct x p),unde Ct = (q x cs) cantitatea consumata dintr-un material

Factorii care determina modificarea cheltuielilor materiale sunt:- Cantitatea consumata- Structura materialelor consumate- Pretul materialelor

Problema se rezolva tabelar astfel incat se intocmeste un tabel care cuprinde: Prima coloana denumirea materialului,apoi coloanele normat si realizat

(fiecare dintre ele avand sub-coloanele de cantitati,preturi unitare si total

care total este calculat prin inmultirea coloanei de cantitate cu pretul unitar)si coloana recalculat.

Modificarea totala este obtinuta ca diferenta intre totalul realizat si totalulnormat.

Se pot calcula si analiza astfel factorii care determina aceasta modificare inconformitate cu formulele prezentate mai sus.

50. Analiza cheltuielilor cu amortizarea

Se analizeaza ca nivel la 1000 lei venituri din exploatare sa cifra de afaceri (Ca-cheltuieli cuamortizarea) astfel:

Ca= (A/CA) x 1000 unde Asuma anuala a amortizarii inclusa in costuri

Considerand (Mf/CA)-eficienta utilizarii mijloacelor fixe si (A/MF)= caadica este cota

medie de amortizare,

Se ajunge la Ca= (A/CA) x 1000 = [(Mf/CA) x (A/Mf)] x 1000.

Modificarea cheltuielilor cu amortizarea (Ca) depinde de:

Randamentul mijloacelor fixecalcul Cota medie de amortizarecalcul Structura pe categorii de active fixecalcul (ca-ca0)1000; ca-cota medie

recalculata

Cotele de amortizare pe active fixecalculMetodologia se bazeaza pe faptul ca suma amortizarii este constanta

Sporirea randamentului activelor fixe conduce la reducerea amortizarii pe produs sau

lucrare.51. Analiza cheltuielilor cu personalul;


Analiza situatiei generale a cheltuielilor cu personalul Cunoasterea evolutiei si tendintei unor asemenea categorii de cheltuieli in raport si

de actiunea unor factori conjuncturali,pe baza indicatorilor:

Ponderea cheltuielilor cu personalul in totalul cheltuielilor Nivelul cheltuielilor cu personalul la 1000 lei venituri din exploatare

Nivelul cheltuielilor la cifra de afaceri. Structurarea cheltuielilor cu personalul

Elementele componente,salarii tarifare sau negociate,sporuri acordate,premii,taxe de protectie sociala,impozite

Categoriile de personal-utile pentru marcarea mutatiilor care s-au produs instructura personalului

Forme de salarizare practicate pt.caracterizarea eficientei acestora In raport cu modul de includere in costuri este necesara in localizarea

rezervelor existente pentru sporirea eficientei cheltuielilor cu salariile.

Analiza eficientei cheltuielilor cu personalul.Indicatorii sunt:

Cheltuieli salariale la 1000 lei venituri din exploatare

Fs=fondul de salarii (inclusiv elementele aferente)

Modificarea cheltuielilor salariale fata de o baza de comparatie (Cs) se explica prininfluenta:

Sumei veniturilorsau

Iveindicele veniturilor

Sumei cheltuielilor salariale

Modelul multiplicativ este

N-numarul de salariati

Cheltuieli salariale la 1000 lei cifra de afaceri Chetuieli salariale la 1000 lei valoare adaugata

Autocontrolul utilizarii fondului de salarii Indiferent de forma de proprietate firma trebuie sa exercite un control asupra

modului in care evolueaza cheltuielile cu manopera-incadrarea in limiteleprestabilite sau reconsiderate,a..sa se asigure indicatorii de eficienta prevazuti.

Lunar,trimestrial si la finele anului se face comparatia cu fondul planificat,stabilindu-se astfel asa-numita modificare absoluta FsFs = Fs1-Fs0cand Fs0 depasire absoluta

Modificarea relativa: Fs1-Fr (-) economie relativa;(+)depasire relativa


Recalcularea fondului de salarii trebuie sa fie o problema exclusiva a unitatii. Stabilirea drepturilor individuale in functie de volumul lucrarilor executate si

implicit al timpului lucrat.

In acelasi context se inscrie si urmarirea evolutiei chiriei pentru utilaje deconstructii,cheltuieli pentru stadiul fizic de executie al lucrarilor.

52. Analiza cheltuielilor financiare;

Analiza cheltuielilor cu dobanzile-provenite din imprumuturi bancare,purtatoare dedobanzi.

Kicapital imprumutatDprocentul mediu de dobanda

Sm- soldul mediu al activelor circulante

Kcota procentuala de participare a creditului la finantarea activelor circulantedprocentul mediu de dobanda

Modificarea sumei absolute a dobanzii se explica prin influenta Activelor circulante

Cotei de participare a creditului

Procentul mediu de dobanda

53. Care este modelul de analiz a cheltuielilor materiale la 1 000 lei cifr de afaceri i care suntfactorii de influen?

Ca nivel la 1000 lei cifra de afaceri cheltuielile cu dobanzile (Cd) se analizeaza cuajutorul relatiei

T-perioada de 360 zile


Dz-viteza de rotatie a activelor circulante

54. Cum se determin cheltuielile cu amortizarea la 1 000 lei cifr de afaceri i factorii deinfluen?

La 1000 lei productie,cheltuielile cu dobanzile se analizeaza prin intermediul factorilor

1.

Viteza de rotatie a activelor circulante

2. Cota de participare a creditului

3. Procentul mediu de dobanda

55. Cum se determin costul marginal i care sunt posibilitile de eficientizare a activitiloreconomice?

Costul marginal este costul unei unitati aditionale de produs

Nivelul costului marginal comparat cu cel mediu permite aprecierea punctului in careintreprinderea isi desfasoara activitatea cu costurile cele mai mici.

Costul marginal se determina astfel:

CM =

In conditiile unui pret de vanzare dat se stabileste ca obiectiv o rentabilitate,propusa a firealizata,fapt ce impune determinarea noului nivel al costului pe produs cu relatia:

p= pretul de vanzare

R=rata rentabilitatiix=nivelul costului pe produs care va fi notat in continuare cu c

se scoate x x=

Daca nu se stabileste un nivel al rentabilitatii si in conditiile unui pret de vanzare seurmareste realizarea unei reduceri posibile a costului

Aceasta urmareste analiza fiecarei categorii de cheltuieli,stabilindu-se rezerveleinterne care pot fi mobilizate.

Se analizeaza evolutia consumurilor specifice,a tehnologiei de fabricatie sieventuala inlocuire a unor materiale.

Se aplica relatia (Emgm1)/100se obtine contributia acestor cheltuieli lareducerea costului


Reducerea costului ca efect al respectarii corelatiei se determina cu ajutorul relatiei

Is=indicele salariilor directe

Iw=indicele productivitatii munciigr0=ponderea cheltuielilor cu salariile directe in costul produsului

56.Cum este definit noiunea de cheltuial, conform reglementrilor contabile n vigoare? Cenelegei prin cost complet unitar?

Cheltuiala este orice consum de munca vie si materializata din cadrul unui anumit proces

economic productiv sau comercial,in scopul realizarii obiectivelor sociale,este generata de

o plata,adica de utilizarea disponibilitatilor banesti,fie pentru constituirea stocurilor devalori materiale,fie pentru onorarea obligatiilor de orice fel.

Cost complet unitar este cheltuiala necesara pentru producerea unei singure unitati deprodus,fiind egale cu costurile totale raportate la cantitatea produsa.

57. Clasificai cheltuielile pe baza diferitelor criterii.

Cheltuieli de exploatare- provizioane pentru cheltuieli Categoriile privind realizarea obiectului de exploatare Cheltuieli aferente acestora

Cheltuieli financiare-vizeaza activitatea financiara in afara exploatarii Pierderi din creante legate de participatii, Pierderi legate de vanzare titluri de plasament Dobanzi aferente.

Cheltuieli exceptionalenu sunt legate de activitatea curenta,normala. Amenzi Despagubiri Penalitati

Donatii Subventii.59. Care este definitia rentabilitatii?

Capacitatea unei intreprinderi de a obtine profit prin utilizarea factorilor de productie si acapitalurilor indiferent de provenienta acestora

Pentru exprimarea rentabilitatii se utilizeaza doua categorii de indicatori: Profitul-exprima marimea absoluta a rentabilitatii Ratele rentabilitatii-gradul in care capitalul sau resursele intreprinderii aduc profit

60. Cum se determina rata rentabilitatii economice?

Reflecta corelatia dintre rezultatul economic si mijloacele economice (capitalul) angajatepentru obtinerea acestuia.

In calculul ratei rentabilitatii economice,la numarator se poate utiliza rezultatul exploatarii(profitul aferent cifrei de afaceri) sau excedentul brut din exploatare,iar la numitor

mijlacele economice (activul total)sau o parte a acestora.

Rata rentabilitatii este independenta de structura financiara (gradul de indatorare),politicafiscala de impozitare a profitului,precum si de alte elemente exceptionale.

Rerezultatul exploatarii;EBE-excedentul (deficitul) brut al exploatarii;At-active totale.

Re= (Re/At)100; R

e= (EBE/At)100.

Re-rezultatul exploatarii se obtine ca diferenta dintre veniturile din exploatare (Ve)si


cheltuielile (Ce) acestora: Re = Ve - Ce

EBEreprezinta fluxul de disponibilitati degajat de ciclul de exploatare si se determinadeducand cheltuielile monetare din exploatare din veniturile monetare aferente acestei

activitati.

At=Ai + Ac; Ai- active imobilizate;Ac - active circulante

61.Care sunt factorii de influen ai ratei rentabilitii comerciale?Viteza de rotatie a activului total = (CA/At)

Rata rentabilitatii comerciale sau rata marjei brute la 1 leu vanzari (Rc)-a carei

analiza poate fi aprofundata prin intermediul factorilor:

Structura productiei vandute pe produse Preturi medii de vanzare unitare Costurile unitare

62.Ce modele de calcul a ratei rentabilitii economice cunoatei ?a)

b)

In care Rceste rata rentabilitatii comerciale;

(EBE/CA)excedentul brut de exploatare la 1 leu cifra de afaceri(CA/At)viteza de rotatie a activului total exprimata ca numar de rotatii.

63.Care sunt factorii care influenteaza rata rentabilitii financiare?

Vt/Atviteza de rotatie a activului total exprimat in numar de rotatii (venitul mediu la 1 leucapital propriu)

At/Kpfactorul de multiplicare a capitalului propriuPn/Vtrentabilitatea neta a veniturilor totale

este factorul de multiplicare a capitalului propriu si reflecta

gradul de indatorare a firmei,in care: Pt=reprezinta pasivul total;D=datorii totale

este gradul de indatorare sau bratul parghiei financiare.

Pb/Vtprofitul mediu brut la 1 leu venituri totale

Pn/Pbponderea profitului net in profitul brut64.Rata rentabilitatii financiare;

Rata rentabilitatii financiare (Rf) exprima corelatia dintre profit si capitaluri in calitatea lorde surse de finantare a activitatii intreprinderii.

Rata rentabilitatii financiare a capitalurilor proprii-masoara remunerarea capitaluriloractionarilor aduse ca aport,sau a profitului net lasat la dispozitia firmei pentru

autofinantare.

Reflecta corelatia dintre profitul net (Pn) ca venit al actionarilor si capitalurileproprii ale intreprinderii (Kp).


Rata rentabilitatii financiare a capitalului permanent-evidentiaza corelatia dintre profitulbrut inaintea deducerii cheltuielilor financiare cu dobanzile si impozitul pe profit si

capitalul permanent

Rfp = rata rentabilitatii financiare a capitalului permanent

Pb = profitul brut inaintea deducerii cheltuielilor financiare cu dobanzile si a impozitului

pe profit.

Kpr = capitalul permanent-este format din capitaluri proprii,provizioanele pentru riscuri sicheltuieli si datoriile pe termen mediu si lung.

65.Rata rentabilitatii resurselor consumate(Rrc

)-rata rentabilitatii costurilor

Reflecta relatia dintre rezultatul (profitul) aferent cifrei de afaceri si costurile totale aferentevanzarilor

Prsuma profitului aferent cifrei de afaceri - cheltuieli totale aferente cifrei de afaceri(Ch) - cifra de afaceri evaluata la preturi de vanzare exclusiv TVA -volumul fizic al productiei vandute -costuri medii unitare -preturi medii de vanzare unitare,exclusiv TVA -structura productiei vandute pe produse

66.Rata rentabilitatii comerciale ;

Exprima corelatia dintre profitul total aferent vanzarilor si cifra de afaceri,dand expresiepoliticii comerciale a intreprinderii.Modele:

gi- -reprezinta structura productiei vandute pe produse

ricrata rentabilitatii comerciale pe produse

Influenta factorilor este redata de urmatoarele: Rc=R1

c-R0

c

67.Analiza pragului de rentabilitate

Pragul de rentabilitate este denumit si punct critic,reflecta acea dimensiune a activitatii lacare veniturile din vanzarea bunurilor,lucrarilor,serviciilor sunt egale cu cheltuielile,

profitul fiind nul.


Legatura dintre suma cheltuielilor de exploatare si volumul de activitate ce trebuieobtinut,astfel incat veniturile din vanzari sa acopere cheltuielile efectuate,este reflectata cuajutorul pragului rentabilitatii.

Metodologia de calcul si analiza a pragului de rentabilitate difera dupa cum studiul seefectueaza pe produs sau pe total intreprindere.

In cazul unui singur produs,pragul de rentabilitate se masoara cu ajutorul indicatorilor: Volumul fizic critic al productiei (qcr):

cf - reprezinta suma cheltuielilor fixe pe produs

p - pret unitar de vanzare

cv - cheltuieli variabile pe unitatea de produsmbv - marja bruta fata de cheltuieli variabile pe unitatea de produs

Cifra de afaceri critica (CAcr):CAcr=qcrp

Gradul critic de utilizare a capacitatii de productie (Gcr):

unde qmax-reprezinta capacitatea maxima de productie in expresie fizica.

Perioada critica (pcr):

unde reprezinta vanzarile medii pe unitatea de timp (zi,luna,an)

Pentru firmele care produc si comercializeaza o gama larga de produse:

Cifra de afaceri critica (CAcr)

Unde Cf sunt cheltuieli fixe la nivel de intreprindere

- cheltuieli variabile medii la 1 leu cifra de afaceri Gradul critic de utilizare a capacitatii de productie (Gcr)

Qmaxreprezinta capacitatea maxima de productie in expresie valorica

68.Care este sistemul de indicatori folositi n analiza fortei de munca?

Muncareprezinta ca factor de productie,o activitate specific umana desfasurata in scopulobtinerii de bunuri economice.

Indicatori folositi in dimensionarea fortei de munca:

Numarul maxim de salariati


sau

Iq ( reprezinta ICA(indicele CA)sau Qa (indicele valorii adaugate VA)

prevazuta fata de perioada precedenta.

N este numarul de personal-mediu sau scriptic-realizat (1) si cel din baza de

comparatie (0). Dinamica efectivului de personal pe total si categorii are menirea de a pune in

evidenta dimensiunea potentialului tehnic-economic legata de acest factor de

productie,in raport cu perioadele anterioare si necesarul prestabilit.N=N1-N0

69.Prezentati indicatorii utilizati n analiza asigurarii cantitative cu forta de munca.

Numarul mediu de salariati cu contract de munca-se calculeaza ca medie aritmetica simplaa efectivului zilnic de personal

Efectivul scriptic de personalcuprinde totalul personalului existent in evidenta firmei laun moment dat

Efectivul scriptic prezent la lucru,la un moment dat

70.Care sunt principalele cauze obiective care provoaca miscarea salariatilor?

Mobilitatea fortei de munca apare atat sub forma intrarilor cat si a iesirilor,indiferent decauza generatoare

Circulatia fortei de munca reprezinta miscarea personalului in cursul unei perioade(intrari/iesiri) determinata de cauze social-economice.

Cauze obiective sunt; Modificarea volumului de activitate Modificarea gradului de inzestrare tehnica a intreprinderii Pensionari Decese Plecari la studii

71.Principalele cauze de ordin subiectiv care provoaca miscarea salariatilor.

Plecari fara aprobarea intreprinderii

Demisii

Desfacerea contractului de munca pentru abateri sau/si absente nemotivate.72.Prezentati indicatorii utilizati n analiza utilizarii timpului de munca .

Utilizarea integrala a timpului de munca reprezinta una din laturile importante ale folosiriieficiente a factorului munca.

Gradul de utilizare a fondului maxim disponibil-Guf raportand timpul efectiv lucrat -Telafondul de timp maxim disponibil -Tmax:

Timp maxim disponibil (ore)

Timp efectiv lucrat (ore)


Timp nelucrate (ore) din care:concedii medicale,concedii maternitate,accidente demunca,evenimente,absente nemotivate,cauze independente de salariati.

73.Prezentati indicatorii utilizati n caracterizarea gradului de utilizare a timpului de munca.

Gradul de utilizare a fondului maxim disponibil-Guf raportand timpul efectiv lucrat -Tela

fondul de timp maxim disponibil -Tmax:

74.Definiti indicatorul productivitate anuala.

Productivitatea muncii se exprima ca un raport intre volumul productiei si cheltuielile de

munca efectuate: W=Q/T

Cheltuiala de munca efectuata pentru obtinerea unei unitati de produs: W=T/Q

Productivitatea anuala cand cheltuielile de munca sunt exprimate prin numarul mediuscriptic (total personal sau muncitori)

Wa=Q/T

Productivitatea zilnica-cand cheltuielile de munca sunt exprimate prin consumul de timp

om-zile: =

Productivitatea orara: cand cheltuielile de munca sunt exprimate prin consumul de timp

om-ore:

75.Analiza factoriala a productivitatii anuale.

Valoare productiei exercitiului N1(Nh1-Nh0)wh0unde Nh0= numarul mediu de ore lucrate

Valoarea adaugata N1(Nh1-Nh0)wh00unde 0- valoarea adaugata la 1 leu productie.

Cifra de afaceri N1(Nh1-Nh0)wh0

Rezultatul exploatarii N1(Nh1-Nh0)wh0R0in care R0profitul la 1 leu CACheltuieli la 1000 lei productie prin intermediul cheltuielilor fixe:

Productivitatea anuala Wa=NzNhWh

Productivitatea marginala Wm =

CA/Nproductivitatea anuala calculata pe baza cifrei de afaceri in numar mediu desalariati

Mf/Ngradul de inzestrare tehnica calculat pe baza valorii medii anuale a mijloacelor fixe(Mf)

CA/Mfrandamentul mijlacelor fixeNm/Nstructura personalului in functie de numarul mediu de muncitori (Nm) si totalulpersonalului

Mf/Nmgradul de inzestrare tehnica a muncitorilor in functie de mijloacele fixe active(Mf)

CA/Mf-randamentul mijlacelor fixe active

Mf/Mf compozitia tehnologica a capitalului fix.76.Analiza factoriala a profitului pe un salariat.


Profitul pe salariat reprezinta un indicator semnificativ pentru caracterizarea eficienteimuncii:

acest model exprima corelatiadintre productivitatea muncii si ratarentabilitatii comerciale

T

77.Care este semnificatia patrimoniului net si care sunt cauzele care pot determina modificarea

acestuia ?

Analiza financiara se bazeaza pe :bugetul de venituri si cheltuieli,bilantul contabil sianexele sale,raportul de gestiune etc.

Bilantul este documentul contabil principal care prezinta situatia patrimoniala a unei

intreprinderi la un moment dat.

In activul bilantului sunt inregistrate toate drepturile de proprietate si de creanta ale

intreprinderii in ordinea inversa a lichiditatiiIn pasivul bilantului sunt inregistrate toate obligatiile respectiv toate aranjmenteleasumate,aranjate in ordinea crescatoare a exigibilitatii

Egalitatea bilantiera este necesara deoarece activul si pasivul sunt reprezentari ale aceleiasimarimi economice.

Patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor ce pot fi exprimate inbani,apartinand unei persoane fizice sau juridice ale caror nevoi le satisfac,precum si

bunurile la care se refera.

Patrimoniul se defineste ca fiind activele intreprinderii negrevate de datorii,sau avereaactionarilor stabilita pe baza bilantului patrimonial.

Patrimoniul net sau activul net contabil se determina astfel:

Ca diferenta intre activul total si datorii totale Ca suma a elementelor capitalului propriu

Patrimoniul net este in mod normal pozitiv si crescator,ca urmare a unei gestiuni sanatoase.

Dinamica cea mai accentuata o inregistreaza sursele constituite pe seama rentabilitatiifirmei:

Rezervele legale Fondurile proprii

Capitalul social se modifica prin

noi aporturi conversia unor datorii in capital social rezultatul reportat poate fi profit repartizat-cresterea patrimoniului net pierdere neacoperita-patrimoniul se diminueaza

Patrimoniul net poate sa creasca pe seama surselor internerentabilitatea intreprinderii surselor externeaporturi,primirea cu titlu gratuit a unor

active,conversia unor datorii in capital social

78.Care este relatia pe baza careia se calculeaza trezoreria neta ?

Trezoreria neta (TN) exprima corelatia dintre fondul de rulment si nevoia de fond de


rulment.Reflecta situatia financiara a firmei,atat pe termen mediu si lung cat si pe termen

scurt.

Se calculeaza pe baza bilantului patrimonial (financiar),astfel:TN = FRNFR

Se calculeaza pe baza bilantului functional,astfel:TN = FRNGNFR sau TN = TATPTA = trezoreria de activ-soldurile debitoare ale conturilor de disponibilitati siplasamente

TP = trezoreria de pasiv-soldurile creditoare ale conturilor de credite pe termen

scurt.

Trezoreria neta pozitiva semnifica un excedent monetar al exercitiului financiar.Daca esteconstant pe mai multe exercitii financiare denota o rentabilitate economica ridicata si

posibilitatea plasarii rentabile a disponibilitatilor banesti pentru intarirea pozitiei firmei pe

piata.

Trezoreria neta negativa:

reflecta un deficit monetar,dezechilibru financiar la sfarsitul anului,acoperit peseama creditelor cu termen scurt - in cazul in care nu s-au luat in considerarecreditele pe termen scurt in calculul nevoii de rulment.

In cazul in care nevoia de fond de rulment este constanta,trezoreria neta negativaeste efectul inregistrarii de pierderi

Nu reflecta o situatie economico-financiara nefavorabila,ci inregistrarea unuidecalaj intre termenul mediu de transformare a stocurilor si creantelor in lichiditatisi durata medie de onorare a obligatiilor pe termen scurt,in cazul cresterii nevoii de

fond de rulment.

79.Ce presupune solvabilitatea unei firme ?

Solvabilitatea este capacitatea firmei de a-si onora obligatiile de plata la scadenta.

Capacitatea de plata semnifica solvabilitatea imediata-capacitatea mijloacelor banesti la

un moment dat sau pentru o perioada scurta de timp,de a acoperi obligatiile scadentepentru acelasi interval de timp.

Indicatorii solvabilitatii sunt: Rata solvabilitatii patrimoniale Sp = Capital propriu/(Capital propriu+credite

totale) valoarea minima 0,30,5;valoarea normala>0,5 Rata solvabilitatii generale Sg =Active totale/Datorii totale; indica in ce masura

datoriile totale sunt acoperite de catre activele totale (active imobilizate+activecirculante).Cu cat Sg>>1 situatia firmei este mai buna.

80. Analiza structurii activului ;

Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv stabilirea si urmarirea evolutiei ponderiidiferitelor elemente patrimoniale.

Ratele de structura patrimoniala: ofera posibilitatea exprimarii bilantului in procente. permit identificarea caracteristicilor majore ale structurii bilantului. ofera posibilitatea realizarii de analize comparative in timp si spatiu. se exprima ca ponderi in total activ.

Rata activelor imobilizate: (active imobilizate/total activ)*100 - ponderea activelorimobilizate in total activ

Rata imobilizarilor necorporale: (imobilizari necorporale/total activ)*100ponderea


activelor intangibile (brevete,licente,marci) in active totale

Rata imobilizarilor corporale: (imobilizari corporale/total active)*100ponderea activelorfixe in patrimoniul total al firmei.

Rata imobilizarilor financiare: ( imobilizari financiare/total active)*100reflectaintensitatea legaturilor si relatiilor financiare pe care firma respectiva le-a stabilit cu alte

firme cu ocazia operatiilor de crestere externe.Rata activelor circulante: (active circulante/total activ)*100-ponderea activelor circulantein total mijloace economice

Rata stocurilor: (stocuri)/total activ)*100

Rata creantelor economice: (clienti si conturi asimilate/total active)*100este influentatade natura clientilor si termenul de plata pe care firma il acorda partenerilor sai.

Rata disponibilitatilor banesti si a plasamentelor:[(disponibilitati banesti+titluriplasamente)/total activ]*100disponibilitatile banesti pot suferi modificari insemnate peperioade scurte de timp.

81. Analiza structurii pasivului ;

Rata stabilitatii finantarii:(capital permanent/total pasiv)*100-ponderea surselor pe o

perioada mai mare de un an,in totalul surselor de acoperire a mijloacelor economiceRata autonomiei financiare: (capital propriu/capital permanent)*100-ponderea surselorproprii in finantarea mijloacelor economice.Valoare recomandata >1/2

Rata datoriilor pe termen scurt (Datorii pe termen scurt/total pasiv)*100pondereadatoriilor cu termen de exigibilitate mai mic de un an in totalul surselor intreprinderii.

Rata datoriilor totale: (datorii totale/total activ)*100ponderea datoriilor pe termenmediu,lung,scurt in patrimoniul intreprinderii.

82. Ce reprezinta fondul de rulment ;

Fondul de rulmentreprezinta partea din capitalul permanent care este utilizata pentrufinantarea activelor circulante,impusa de diferentele dintre sumele de incasat si sumele de

platit,precum si decalajul dintre termenul mediu de transformare a activelor circulante in

lichiditati si durata medie in care datoriile pe termen scurt devin exigibile.Fondul de rulment (FR) se poate calcula astfel:

FR = Capital permanentActive imobilizate FR = FRp + FRi;FRp=fond de rulment propriu;FRi=fond de rulment

imprumutat.

FRp=Capitaluri proprii-Active imobilizate FRi=Datorii pe termen mediu si lung

FR=Active circulanteDatorii pe termen scurt83. Ce reprezinta nevoia de fond de rulment ;

Nevoia de fond de rulmentdiferenta intre nevoile temporare si resursele temporare-sumanecesara finantarii decalajelor,care se produc in timp intre fluxurile reale si fluxurile de

trezorerie determinate in special de activitatea de exploatare.Nevoia de fond de rulment se determina astfel:NFR = Nevoi cicliceResurse cicliceNFR = NFRE +NFRAE; NFREnevoia de fond de rulment din partea pentruexploatare;NFRAEnevoia de fond de rulment din afara exploatariiNFRE = activitati ciclice aferente exploatariisurse ciclice aferente exploatariiNFRAE = Active ciclice din afara exploatariisurse ciclice din afara exploatarii

84. Ce intelegeti prin trezoreria neta ;


Trezoreria neta (TN) exprima corelatia dintre fondul de rulment si nevoia de fond derulment.Reflecta situatia financiara a firmei,atat pe termen mediu si lung cat si pe termenscurt.

Trezoreria neta pozitiva semnifica un excedent monetar al exercitiului financiar.Daca esteconstant pe mai multe exercitii financiare denota o rentabilitate economica ridicata si

posibilitatea plasarii rentabile a disponibilitatilor banesti pentru intarirea pozitiei firmei pepiata.

Trezoreria neta negativa: reflecta un deficit monetar,dezechilibru financiar la sfarsitul anului,acoperit pe

seama creditelor cu termen scurt - in cazul in care nu s-au luat in considerare

creditele pe termen scurt in calculul nevoii de rulment.

In cazul in care nevoia de fond de rulment este constanta,trezoreria neta negativaeste efectul inregistrarii de pierderi

Nu reflecta o situatie economico-financiara nefavorabila,ci inregistrarea unuidecalaj intre termenul mediu de transformare a stocurilor si creantelor in lichiditatisi durata medie de onorare a obligatiilor pe termen scurt,in cazul cresterii nevoii de

fond de rulment.85. Analiza echilibrului financiar functional pe baza ratelor

Indicatori folositi in corelatiile echilibrului financiar: Rata autonomiei financiare - Raf = (Capital propriu)/(Capital propriu+Capital

imprumutat)

Rata de finantare a stocurilorRfs = (Fond de rulment)/Stocuri Rata de autofinantare a activelorRaa= (Capital propriu)/(Active fixe+active

circulante).

Rata datoriilorRd = (Datorii totale)/(Active totale)Acesti indicatori se trec intr-un tabel cu valori pentru perioadele N-1 si N.

Indicatorii trebuie sa se incadreze in limitele considerate satisfacatoare

86. Care este definitia creantelor?Reflecta angajamente contractate de anumiti parteneri ai firmei-clientii,ale caror termenede plata au o scadenta ulterioara livrarii bunurilor si serviciilor,precum si debitoarii firmei

in caliate de beneficiari ai unor imprumuturi pe care le vor rambursa ulterior impreuna cu

dobanda aferenta acestora.

Din punct de vedere contabil,creantele sunt formate din: clienti, furnizori-debitori, creante privind personalul asigurari sociale alte creante privind statul si institutiile publice debitori diversi87. Definiti obligatiile

sunt datorii nefinanciare pe termen scurt

reprezinta surse de finantare atrase pe o durata mai mica de un an

exclud creditele bancare

contin datorii catre: furnizori personal


stat actionari avansuri de la clienti

88. Analiza corelatiei dintre creante si obligatii

Creantele si obligatiile sunt principalele elemente care influenteaza fluxurile banesti ale

intreprinderiiTrebuie analizate dpdv al sumelor si al termenelor de incasare si plata.

Durata de imobiliazare a creantelor (Di)

unde

Sd= soldul mediu al creantelor (suma incasarilor)

Rd= rulajul debitor al conturilor de creante;

In practica se utilizeaza cifra de afaceri deoarece bilantul nu furnizeaza informatii

referitoare la rulajul conturilor respective.

Durata de folosire a surselor atrase (Df)

undeSc = soldul mediu al conturilor de obligatii (suma platilor)

Rc = rulajul creditor al conturilor respective

Daca Sd = Sc si Di = Df,atunci se produce o compensare intre creante si obligatii

Daca Sd>Sc si Di = Df,atunci fluxul de disponibilitati este influentat pozitiv deoarece

suma incasarilor este superioara sumei platilor pentru acelasi interval de timp.

89. Definiti lichiditatea ;Lichiditatea este proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani.

Pentru caracterizarea lichiditatii unei firme se compara pasivele pe termen scurt curesursele disponibile pentru aceeasi perioada.

90. Definiti solvabilitatea

Solvabilitatea este capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile de plata la scadenta.

Rata solvabilitatii patrimoniale:

Valoarea minima a ratei solvabilitatii patrimoniale se apreciaza ca trebuie sa se incadreze

astfel:

0,3


Lg=(activele circulante/datorii curente) Datoriile curente:

Obligatii fata de furnizori Obligatii fiscale Obligatii salariale

Creditele pe termen scurt Partea din imprumuturile pe termen mediu si lung a caror scadenta seste in

cadrul exercitiului financiar curent

1,2 < Lg < 1,8 sau dupa alti autori 2 < Lg< 2,2 nivel satisfacator.92. Rata lichiditatii curente (Lc) (testul acid) este de obicei subunitara.

Lc= ; 0,65 < Lc < 1nivel satisfacator

93. Analiza lichiditatii si solvabilitatii

Pe baza datelor din Bilantul contabil al intreprinderii,se obtin valori ale ratelor delichiditate si solvabilitate.

Acestea se extrag pentru perioadele N-1 si N.

Ratele care se extrag sunt: Rata lichiditatii generale Rata lichiditatii curente (intermediare) Rata lichiditatii imediate Rata solvabilitatii patrimoniale Rata solvabilitatii generale

In ambele perioade nivelul acestor rate trebuie sa se incadreze in limitele consideratenormale,conform standardelor internationale (IAS,FASB)

94. Analiza echilibrului economicofinanciar

Echilibrul financiar al firmei reprezinta un sistem de corelatii prin care se stabilesc anumiteproportionalitati in cadrul si intre diferitele fluxuri financiare.

Trebuie avute in vedere corelatiile obiective intre necesitaile de resurse materiale siposibilitatile de finantare.

Asigurarea echilibrului financiar depinde de modul de utilizare si valorificare ale acestorresurse.

Indicatori folositi in corelatiile echilibrului financiar: Rata autonomiei financiare - Raf = (Capital propriu)/(Capital propriu+Capital

imprumutat)

Rata de finantare a stocurilorRfs = (Fond de rulment)/Stocuri Rata de autofinantare a activelorRaa= (Capital propriu)/(Active fixe+active

circulante).

Rata datoriilorRd = (Datorii totale)/(Active totale)Acesti indicatori se trec intr-un tabel cu valori pentru perioadele N-1 si N.Indicatorii trebuie sa se incadreze in limitele considerate satisfacatoare.

95. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante

Viteza de rotatie a activelor circulante reprezinta un indicator de eficienta care reflectaintervenite in activitatea intreprinderii,in special in activitatea de exploatare.

Volumul activelor circulante ale intreprinderii depinde de doi factori:

Cifra de afaceri Viteza de rotatie a activelor circulante


Relatia dintre activele circulante si ceilalti indicatori este: Cu cat activele circulante vor parcurge mai repede fiecare stadiu al rotatiei

capitalului:

Cu atat viteza de rotatie este mai mare Necesarul de fond de rulment mai mic pentru un volum al productiei

Necesarul de fond de rulment mai mic pentru cifra de afaceriViteza de rotatie a activelor circulante se calculeaza in

Numar de rotatii (n):

CA = cifra de afaceri

AC = soldul mediu al activelor circulante (fara disponibilitati)

Are putere informativa redusa Nu reda in termeni concreti realitatea economica Se poate calcula pentru fiecare element de active

Durata in zile (Dz):

T = numarul de zile ale perioadei analizate

Determinarea vitezei pe fiecare element al activelor circulante si al stadiului in carese afla in cadrul circuitului general.

Durata de rotatie a stocurilor de materii prime si materiale

Durata de rotatie a stocurilor de productie in curs de executie

Durata de rotatie a stocurilor de produse finite si semifabricate

Durata de rotatie a creantelor (durata de incasare a creantelor)

Modelul de analiza este:


Se intocmeste un tabel cuprinzand indicatorii folositi in formula,pentru perioadaN-1 si pentru perioada N:

Cifra de afaceri (CA)

Stocuri Creante Variatia vitezei de rotatie (in zile):

Dz = Dz1 - Dz0 Cifra de afaceri:

Soldul mediu al activelor circulante

Stocurile medii

Soldul mediu al creantelor

Efectul modificarii vitezei de rotatie a activelor circulante poate fi: Eliberare de capital in cazul accelerarii vitezei de rotatie Imobilizare de capital in cazul incetinirii acesteia

96. Analiza fluxurilor de trezorerie

Toate operatiile pe care intreprinderea le desfasoara se regasesc imediat sau la termen,subforma fluxurilor de trezorerie.

Trezoreria reprezinta o informatie cheie,care permite aprecierea performantelor

intreprinderii,cu rol strategic in nivelul sau de formare si modul de utilizare.

Modelul de tablou al fluxurilor de trezorerie este FAS 95- FASB,IAS 7 (tabloul definantare)

Fluxurile de trezorerie (IAS 7) reprezinta ansamblul intrarilor si iesirilor de lichiditati saude echivalente de lichiditati.

Lichiditatile semnifica fondurile disponibile si depozitele la vedere Echivalentele in lichiditati reprezinta plasamentele pe termen scurt,foarte

lichide,convertibile cu usurinta intr-o marime determinata de lichiditati si a caror

valoare nu risca sa se schimbe in mod semnificativ.

Fluxuri in tablou:

Fluxuri generate de activitatile de exploatare Fluxuri generate de activitatile de investitii Fluxuri generate de activitatile de finantare

97. Prin cate metode se face fundamentarea fluxului de trezorerie ?


Metoda directa - se opereaza cu incasari si plati brute in numerarMetoda indirectase porneste de la profitul net care se corecteaza cu activelenemonetare,alte elemente de venituri sau cheltuieli nelegate de exploatare.

98. Ce presupune metoda directa ?

IAS 7 recomanda intreprinderilor utilizarea metodei directe:

Permite obtinerea de informatii necesare estimarii fluxurilor viitoare de trezorerieFluxurile monetare sunt grupate in diferite categorii de incasari si plati.Se poate considera urmatoarea structura:

Fluxurile de trezorerie relative la activitatile de exploatare Incasari generate de relatii cu clientii

- Plati in favoarea furnizorilor si personalului- Dobanzi si dividende platite (Aceste fluxuri ar putea fi incluse in

categoria fluxurilor de exploatare)- Plati privind impozitele asupra beneficiilor (Acest flux ar putea fi

impartit intre activitatile de exploatare,cele de investitii si cele de

finantare)

- Alte plati generate de exploatare- + Elemente extraordinare- = +/ fluxul net de trezorerie relativ la activitatile de exploatere

99. Ce presupune metoda indirecta ?

Prezentarea tip a normei internationale vizeaza urmatoarele categorii +/ Rezultatul net inaintea impozitarii si elementelor extraordinare Eliminarea veniturilor si cheltuielilor fara incidenta asupra trezoreriei

+Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Veniturile din amortizari si provizioane

Eliminarea veniturilor si cheltuielilor nelegate de exploatare +/- Rezultatul cesiunii imobilizarilor si plasamentelor +Cheltuieli privind dobanzile - Venituri din plasamente

= +/- Rezultatul din exploatare inaintea variatiei necesarului de fond de rulment

+/- Variatia stocurilor +/- Variatia conturilor clienti a altor creante din exploatare +/- Variatia conturilor furnizori si a altor datorii din exploatare - Dobanzi si dividende platite (aceste fluxuri ar putea fi incluse in categoria

fluxurilor de exploatare)

- Plati privind impozitele asupra profitului (acest fux ar putea fi impartitintre activitatile de exploatare,cele de investitii si cele de finantare)

+/- Elemente de exploatare.100.Corelatia stocurilor si creantelor cu perioada de achitare a obligatiilor.Prin natura lui,orice stoc de materiale reprezinta o imobilizare de valori,capital.

Formarea stocurilor Conceptele modelului WILSON-partida optima de aprovizionat (qa)qa= unde ct-consumul total din resursa materiala analizata

T-perioada de gestiune luta in calcul (zile)


c costul cu efectuarea unei comenzic costul cu stocarea unei unitati fizice din resursa materiala analizata,pe unitatea detimpIntervalul optim intre doua aprovizionari

In care : ct/qa- reprezinta numarul optim de aprovizionari

qacantitatea optima de aprovizionat

Conceptele modelului WILSON-costul stocarii (cs)cs=

101.Termeni

Cif ra de afaceri-CA-totalitatea veniturilor realizate din livrari de bunuri,executarea de

lucrari si prestarea de serviciiProductia fabri cata-Qf-totalitatea produselor realizate si destinate vanzarii,precum sic-valoarea lucrarilor si serviciilor executate de terti

Rulajele debitoare ale conturilor Produse finite, Semifabricate

Rulajele creditoare ale conturilor Venituri din vanzari executate si servicii prestate Venituri din studii si crecetari Venituri din activitati diverse

Valoarea adaugataQa(sau VA in unele cazuri)- surplusurile de valoare pesteconsumurile provenite de la terti,bogatia creata prin valorificarea resurselor tehnice,umane

si financiare ale intreprinderiiProductia exerciti uluiQevolumul total al activitatii intr-o perioada de timpdeterminata.

Productia vnduta Variatia productiei stocate Productia realizata in scopuri proprii si capitalizata

Aplicatii

1.

Indicatori P0 P1

Active imobilizate 1600 1800

Active circulante 1400 1600

Capital permanent 2000 2300

Datorii pe termen scurt 1000 1300

FR = Capital permanent-Active imobilizate

FRi = [(FR1-FR0)/FR0] x 100 25 %

Se cere sa se determine modificarea procentuala a fondului de rulment (FRi)


FR0= Capitalul P0-Active P0 400

FR1= Capitalul P1-Active P1 500

2.

Indicatori P0 P1

Capital propriu 5300 6360

Datoriile pe termen mediu si lung 901 1908Active imobilizate 4240 5830

Stocuri 2961 3438

Rfst = (FR/Stocuri)x100

Rfst= Rfst1-Rfst0

Sa se determine modificarea ratei de finantare a stocurilor (Rfst)

Se calculeaza capitalul permanent

Cap.permanent = cap.propriu+datorii pe termen mediu si lung

Cap.perm.1 8268

Cap.perm.0 6201Se calculeaza fondul de rulment

FR1 = Cap.perm.1-active imobilizate 1 2438

FR0 = Cap.perm.0-active imobilizate 0 1961

Se calculeaza ratele de finantare ale stocurilor

Rfst1= 70.9 %

Rfst0= 66.2 %

Se calculeaza modificarea ratei de finantare a stocurilor

Rfst= Rfst1-Rfst0 4.7 %

3.

Indicatori P0 P1Capital propriu 7500 8000

Datorii totale din care: 5800 6500

- datorii pe termen mediu si

lung 4000 5000

- sa se determine modificarea ratei stabilitatii finantarii Rsf = capital permanent/total pasiv*10- sa se determine modificarea ratei autonomiei financiare la termen

(Raft)

= capital propriu/capital

permanent*100

Calculul total pasiv capital propriu+datorii totale

Total pasiv la P0 13300

Total pasiv la P1 14500

Calculul capitalului permanent = capital propriu+datorii pe termen mediu si lung

Cap.permanent P0 11500

Cap.permanent P1 13000

Rsf0 86.466 %

Rsf1 89.655 %


Rsf=Rsf1-Rsf0 3.189

Raft 0 65.217 %

Raft 1 61.538 %

Raft=Raft1-Raft0 -3.679

4.

Cheltuieli fixe Cf,Chf 1600 lei

pret p 0.5 lei

cheltuieli variabile cv 0.3 lei/buc

Cifra de afaceri CA 6300 lei

Timpul (T) 360 zile

Productia maxima (qmax) 40000 buc

Profit estimat (Pestim) 2500 lei

Sa se calculeze indicatorii:

Volumul critic al productiei qcr =Cf/(p-cv) = 8000 buc

Cifra de afaceri critica Cacr = qcrx p = 4000 leiGradul critic al utilizarii capacitatii de

productie = (qcr/qmax)x100 = 20 %

Perioada critica (timpul critic Tcr) = CAcr/(CA/T) = 228.571 zile

Volumul productiei vandute

pt.obt.unui profit estimat ca suma globala = (Cf+Pest)/(p-cv) = 20500 lei

Profitul maxim = qmax(p-cv)-Cf = 6400 lei

5.

capacitatea maxima de prod.qmax 100000 lei

cheltuieli fixe Cf,Chf 20000 lei

cheltuieli variabile la 1 leu cifra de afaceri 0.5 lei

gradul efectiv de folos. a capacitatii de prod.g 75 %

Pragul rentabilitatii CAcr = Cf/(1-cv) = 40000 lei

Rezultatul exploatarii Re = CA-Cf-cvtotale = 17500 lei

Se calculeaza cifra de afaceri CA CA=qmaxg = 75000 lei

Se calculeaza cheltuieli variabile totale cvtotale=CAcv = 37500 lei


6.

Indicatori P0 P1

Cheltuieli cu personalul 80 85

Cheltuieli cu amortizarile 100 80

Cheltuieli cu impozite si taxe 51 55

Cheltuieli privind dobanzile 25 40Profit reinvestit (Pr) 10 15

Productia exercitiului (Qe) 500 530

Numar de salariati (Ns) 1000 1050

Numar mediu de ore/salariat (t) 1875 1870

Se cere: Sa se analizeze influenta factorilor VA,Wh si

nr.mediu de ore asupra valorii adaugate

Valoarea adaugata Qe-M=(Qe-Mc)-M Mc=val.marfuri vanduteM-consumuri

intermediare(Cheltuieli cu personalul+amortizarile+

imp.si taxe+dobanzi+pr.reinvestit)

Rata valorii adaugate VA/Qe x 100

Productivitatea medie orara a muncii Qe/T=[Qe/(Nsxt)]x100

Valoarea adaugata Ns x t x Wh x Va Va=VA/Qe

VA(Qa)0 Ch+A+I+d+Pr) 266 Lei

VA(Qa)1 Ch+A+I+d+Pr) 275 Lei

RVA (VA1-VA0/VA0)x100 3.38 %

Productivitatea muncii Wh1 Qe1/(Ns1 x t1) 0.000270 %

Productivitatea muncii Wh0 Qe0/(Ns0 x t0) 0.000267 %VA in functie de nr de salariati Ns (Ns1-Ns0) x to x Wh0xVa0 13.3

Va VA/Qe x 100

Va0 VAo/Qeo 0.532

Va1 VA1/Qe1 0.519

VAt Ns1 x(t1-to)xWhoxVao -0.7448

VA Wh Ns1 xt1x(Wh1-Who)xVao 1702.4

VAVA Ns1 x t1 x Wh1 x (Va1-Vao) -6.96

7.

Indicatori Po P1

Productia exercitiului (Qe)

2100

2231Consumuri intermediare (M) 1680 1719

Analiza valorii adaugate in functie de factorii care o influenteaza

Valoarea adaugata in funct.de Qe Qe(1-M/Qe)

(Qe1-Qeo)(1-Mo/Qeo) 26.2

Val.adaugata in funct de (1-M/Qe) 1-M1/Qe1 0.23

1-Mo/Qeo 0.2

Val.adaugata in funct de (1-M/Qe) Qe1[(1-M1/Qe1)-(1-Mo/Qeo)] 65.8

Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii

Documents

Transcript of Analiza Economico Financiara-subiecte Si Aplicatii