2011 Suport Curs Vestibul

UNIVERSITY OF MEDICINE AND PHARMACY

„GR. T. POPA” IAŞI, ROMÂNIA

REHABILITATION HOSPITAL, ENT CLINIC

COCHLEAR IMPLANT DEPARTMENT

AUDIOLOGY DEPARTMENT

PATOLOGIA URECHII INTERNE: ELEMENTE DE

DIAGNOSTIC, TRATAMENT ŞI REABILITARE

ȘEF Lucrări Dr. Sebastian Cozma

Anatomia și

fiziologia sistemului vestibular

base of support

Centre Of Mass

Nc. Oculomot.

Tr. Optic Nc. IX

Cerebel punte

Mezencef. cortex

talamus CGL

Nuclei Vestibulari

Urechea interna

Labirint osos - perilimfa Labirint membranos - endolimfa

Labirintul osos

- posterior vestibul canale semicirculare apeductul vestibulului - anterior cohlee apeduct cohlear

Labirintul membranos

- vestibul membranos - utricula - sacula - canale semicirculare (CSL, CSA, CSP) - sistemul endolimfatic - canalul utricular - canalul sacular - canalul endolimfatic - sacul endolimfatic

Analizatorul vestibular

  Receptori - stimuli specifici   Cai aferente   Centri   Cai eferente   Conexiuni   Caracteristici

receptorii specifici:

  Celule senzoriale (tip I si tip II) din organele receptoare localizate in utricula, sacula, ampulele canalelor semicirculare;

  Macula – Utricula, Sacula,   Cupula – creasta ampulara a CS

  Macula – receptor de gravitatie

  Pozitia capului si corpului in spatiu   Accelerarea liniara, pornirea sau oprirea pe loc

Macula utriculara – deplasarile capului in plan antero-posterior (flexie-extensie)

Macula saculara – inclinarea capului pe umar; tine sub control tonusul m. adductori si abductori

Crestele canalelor semicirculare

  Receptori de rotatie   Rotatia devine stimul numai daca se produce

in planul CS respectiv   Rotatiile continue, uniforme, fara porniri,

opriri, accelerari bruste, nu au efect

Crestele canalelor semicirculare

  CSL - curentul endolimfatic ampulipet=activ   CSA,CSP – curentul ampulifug=activ

Nc. Oculomot.

Tr. Optic Nc. IX

Cerebel punte

Mezencef. cortex

talamus CGL

Nuclei Vestibulari

Caracteristici ale analiz. vestibular   Doua sisteme, drept si stang, actionand ca un tot unitar;   Variatiile de activitate ale celor doua sisteme sunt identice,

egale, dar de sens opus;   Inegalitatea = patologica

simptome intensitate proportionala cu amplitudinea inegalitatii stimulilor;

  Vertijul spontan – compensare rapida deoarece este permanent, chiar si in repaus;

  Vertijul provocat – compensare lenta, chiar

absenta, pacientul evita miscarile care provoaca vertijul

Sindrom vestibular:

  Central – leziuni ale nucleilor si cailor vestibulare = incomplet, dizarmonic;

  Periferic – leziuni ale labirintului posterior

si nervului vestibular = complet, armonios,

Etiologia sindromul vestibular central - incomplet, dizarmonic, fara atingere cohleara-

  Encefalite;   Atacuri ischemice tranzitorii, definitive;   Hemoragii intracraniene de diferite cauze;   Tumori intracraniene;   Boli degenerative;

Sindromul vestibular periferic complet, armonios, cu semne de atingere

cohleara

  Trei simptome caracteristice:   Vertij rotator, sensul vertijului;- labirint afectat   Tulburari de echilibru –cadere la proba Romberg,

deviere in mers - de partea labirintului afectat   Nistagmus – secusa lenta de aceeasi parte cu leziunea

Sindromul vestibular periferic

  Labirintic (endolabirintic);   Paralabirintic, in care vertijul este mai

discret , apar reactii dizarmonice la probele instrumentale, asociaza leziuni de nv. V, VI, IX, XII

Nistagmusul   Directie: orizontal, vertical, rotator, oblic;

  Amplitudine: slab (5°), mijlociu (5°-15°), amplu (>15°)

  Frecventa: electronistagmografic, secuse/minut   Doua componente:

  Lenta, tonica, de origine vestibulara, bate de partea lezata;   Rapida, clonica, de revenire, de origine corticala, da sensul

nistagmusului, bate de partea urechii sanatoase   Gradul:

  I – la privire laterala medie 45°, nistagmus relevat;   II – la privirea inainte, nistagmus spontan, propriu-zis;   III – se mentine si cand pacientul priveste in directia secusei

lente

Raspunsul armonios labirintic

•  Labirint Hipervalent

–  Secusa rapida nistagmus;

–  Directia rotatiei obiectelor

•  Labirint hipovalent

–  Secusa lenta –  Directia rotatiei corpului; –  Caderea; –  Deviatia membrelor; –  Deviatia mersului; –  Inclinarea capului

Diagnosticul pozitiv sd. vestibular

  Anamneza;   Ex. ORL, ex. nervi cranieni,   ex.nistagmus (EniG),   teste auditive (ATL, AV, BERA),   ECoG,   Teste de pozitie si teste de coordonare a miscarilor;   Proba Hallpike (pentru CSO);   C.T., R.M.N.

SIMPTOMATOLOGIE

  Ameţeala   orice disconfort localizat la nivelul capului, altul decât durerea   Etiologie - vizuală, cerebrală, vestibulară, gastrointestinală sau endocrină

  Vertijul   senzaţia de mişcare – pacientul sau mediul înconjurător îşi modifică poziţia.; direcţia mişcării –

rotatorie   Etiologia - afectare labirintică sau a nervului vestibular

  Instabilitatea   pierderea echilibrului în relaţie cu mediul înconjurător   frecvent descris ca o “tăiere a picioarelor”, senzaţie de ciocnire cu obiectele din jur   Etiologia - cerebeloasă, cerebrală, afectarea tractului piramidal sau a nervului vestibular

  “Întunecarea vederii”   senzaţie de lesin sau „întunecarea vederii”, fără o pierdere propriu-zisă a cunoştinţei   vertij de intensitate medie   frecvent - etiologie vasculară sau non-organică

  Pierdere propriu-zisă a conștienței   nu este ameţeală şi nu este niciodată cauzată de afectare otologică fără implicarea altor sisteme

Diagnostic - Examenul clinic al pacientului

  Anamneză - chestionar

Vertij adevarat??

DA

durata atacului

Secunde

indus de schimbarea

poziţiei

vertijul paroxistic poziţional benign

antecedente traumatice /

piloţi sau scufundători

fistulă perilimfatică

indus de traumă sonoră şi creştere presională (tuse,

strănut)

canal semicircular

superior

minute sau ore

hipoacuzie fluctuantă,

acufene, plenitudine auriculară

boala Meniere

factori de risc cardiovasculari,

fără afectare neurologică

auditivă

AIT / AVC

migrene în antecedente,

dureri de cap sau aură vizuală

vertij migrenos

ore sau zile

ameţeală severă şi vărsătură;

antecedente de infecţii

respiratorii sau otite medii

nevrită vestibulară

pierdere auditivă

Labirintită

dezechilibru, alte afecţiuni

neurologice

patologie de tip central: scleroză multiplă, AVC / AIT, tumori ale

unghiului pontocerebelos

zile sau săptămâni

anxietate, depresie, atacuri

de panică în antecedente

vertij psihogenic

NU

se iau în considerare alte

cauze de ameţeală

SUBTIPURI DE AMEŢEALĂ ŞI SEMNIFICAŢIILE CLINICE ALE ACESTORA

Vertij Presincopă Dezechilibru Ameţeală uşoară

Descriere

Senzaţie de mişcare, frecvent rotatorie în jurul propriei axe sau rotaţia obiectelor din jur

O senzaţie acută de pierdere a conştienţei

Imposibilitatea de a sta în picioare, balansare

Nu prezintă o definiţie clară

Semnificaţie clinică

O gamă largă de posibile cauze necesită investigaţii suplimentare

Reducerea totală a fluxului sangvin cerebral, având în general o cauză cardiovasculară Prezenţa sincopei exclude cauzele periferice ale vertijului.

Afectare neurologică, hipotonie musculară sau scăderea acuităţii vizuale

Acest termen a devenit asemănător cu presincopa

CLASIFICAREA ETIOLOGIEI VERTIJULUI

VERTIJ PERIFERIC VERTIJ CENTRAL ALTE TIPURI DE VERTIJ

CAUZE

COMUNE Vestibulopatii acute: nevrită vestibulară sau labirintita

Atac ischemic tranzitoriu sau AVC, în special în afectarea sistemului vertebrobazilar

Vertij de cauză psihogenă

Vertijul paroxistic poziţional benign

Vertij indus medicamentos

Boala Meniere Vertij asociat cu migrenă Vertij cervical

Scleroză multiplă

RARE

Fistula perilimfatică Tumori ale unghiului pontocerebelos

Eroziunea colesteatomului

Herpes zoster auricular

Otoscleroză

Semn cheie - NISTAGMUSUL

  Nistagmus   Congenital   Dobândit   mişcare sacadată involuntară a globului ocular   cel secundar afectării vestibulare sau labirintice prezintă o fază rapidă şi una lentă   faza rapidă determină direcţia nistagmusului

  Nistagmusul secundar unei afectări congenitale sau sclerozei multiple poate fi pendular, fără existenţa unei faze rapide şi a uneia lente

  Nistagmusul vertical, diagonal sau disociat este reprezentativ pentru afecţiuni ale SNC

  Nistagmusul spontan   prezent fără stimulare poziţională sau labirintică

  Nistagmusul indus   provocat doar prin stimulare (stimulare caloric, rotaţie, “datul in leagăn”).

  Nistagmus poziţional   provocat doar prin menţinerea unei poziţii specifice

Caracteristicile nistagmusului poziţional

  NISTAGMUSUL POZIŢIONAL

  Nistagmusul spontan   Gradul I : prezent doar când pacientul priveşte în direcţia componentei rapide   Gradul II: prezent când pacientul işi îndreaptă privirea spre direcţia

componentei rapide şi la privirea în faţă   Gradul III: prezent la privirea in orice direcţie.

  Corelaţii clinice:

  Gradul I: leziuni periferice   Gradul II: leziuni centrale   Gradul III: leziuni centrale


. Clasificarea Nylen   Tipul I

  direcţia nistagmusului variază cu poziţia capului în timpul testului poziţional.   Tipul II

  direcţia nistagmusului rămîne fixă în raport cu poziţia capului în timpul testului poziţional. Când este prezent în diferite poziţii, este mai puternic doar într-o poziţie

  Tipul III   nistagmusul este neregulat, caracterizat prin variaţii comportamentale   Tipul III este utilizat pentru a încadra tóate formele de nistagmus poziţional care un pot fi

clasificate in tipul I sau II.

  Corelaţii clinice:   Tip I: implică leziuni central: scleroza multiplă sau tumori cerebrale   Tip II: implică leziuni periferice sau ale nervului acustic   Tipul III: semnificaţie discutabilă.


Clasificarea Aschan

  Tipul I   nistagmus persistent a cărui direcţie se schimbă la modificarea poziţiei capului

  Tipul II   nistagmus persistent a cărui direcţie rămîne fixă la modificarea poziţiei capului

  Tipul III   Toate tipurile de nistagmus tranzitor poziţional cu latenţă sau epuizabile

  Corelaţii clinice:

  Tipul I :majoritatea acestor pacienţi prezintă tulburări ale SNC   Tipul II : posibile leziuni periferice sau tulburări ale SNC   Tipul III : tulburări periferice; uyual indică vertij poziţional de tip paroxistic benign


Periferic Central

Latenţă 5-15 secunde Fără latenţă

Persistenţa Dispare pînă în 50 secunde Durează mai mult de un minut

Fatigabilitate Dispare la repetiţie Repetabil

Locaţia Prezent intr-o poziţie a capului Prezent în multiple poziţii ale capului

Vertij În general prezent Ocazional absent

Direcţia nistagmusului

O direcţie Se schimbă cu modificarea poziţiei

capului

Frecvenţă 85% dintre vertijurile poziţionale 15 % dintre vertijurile poziţionale

Examenul clinic al pacientului

  Căutarea nistagmusului spontan – ochelari Frenzel sau videonistagmograf   Căutarea nistagmusului pozițional

  decubit dorsal cu capul situat median și lateral   Decubit lateral dreapta și stînga   Poziția Rosen (capul în hiperextensie pe linia mediană)   Poziția Dix&Hallpike (capul în hiperextensie, înclinat spre dreapta sau stânga)

  Deviațiile segmentare – reflexul vestibulo-spinal   Proba brațelor întinse – devierea de partea vestibulului hipovalent   Proba indicației

  Deviațiile tronculare   Proba Romberg și Romberg sensibilizat (în tandem sau unipodal) – cădere de partea vestibulului hipovalent

  Probe dinamice – deviere de partea labirintului hipovalent   Proba Unterberger (2 minute)   Proba Fukuda (50 pași)   Proba mersului în stea (Babinski-Weil)

  Probe cerebeloase   Proba indice-nas – dismetrie, tremor intențional   Proba adiadocokineziei

  Reacția la un stimul destabilizant brusc   cei cu leziuni periferice se stabilizează, cei cu leziuni centrale cad spre spate

Examenul clinic al pacientului

  Examinarea oculomotricității și funcției vizuale

  Evaluarea motilității oculare   Examinarea câmpului vizual   Proba de fixare-urmărire   Proba sacadelor voluntare

  Examenul nervilor cranieni   Examenul nervului trigemen (V)   Examenul nervului facial (VII) – reflexul stapedian acustic

  Examene complementare   Neurologic   Oftalmologic   Reumatologic   Medicina muncii   Cardiologic   Neuro-motor

Examenul paraclinic al pacientului

  Investigații vestibulare paraclinice

  Reflexul vestibulo-ocular – testarea CSO

  Electronistagmografia   Videonistagmografia

  Nistagmusul spontan, pozițional și provocat

  Probele de oculomotricitate   Sistemul sacadelor,   Sistemul de urmărire lentă   Nistagmusul optokinetic

  Proba rotatorie   Proba calorică – nistagmus care ”fuge de rece”


  Investigații vestibulare paraclinice   Reflexul vestibulo-spinal

  Centrul de greutate   Baza de susținere   Limitele de stabilitate

  Posturografia Dinamică Computerizată   Craniocorpografia

  Testul verticalei subiective – testarea sistemului otolitic   Testul stimularii vestibulare (vibrator) – vestibulul dominant


  Investigații audiologice   Audiograma tonală liminară   Audiograma vocală   Impedansmetria


  Investigații audiologice   Otoemisiunile acustice   Potențialele evocate auditive precoce   Potențialele evocate vestibulare miogenice


  Investigații imagistice

  Echografia Doppler

  Explorarea radiologică – radiografii convenționale, CT, RMN

Diagnostic diferențial

  ETIOLOGIE

  Otită medie cronică cu sau fără colesteatom   Boala Meniere   Neurinomul de acustic   Nevrita vestibulară   Labirintita bacteriană   Labirintita nonbacteriană   Vertijul poziţional de tip paroxistic benign   Sifilisul congenital   Sindromul Cogan   Traumatismele craniene - contuzie labirintică şi fractura osului temporal   Scleroza multiplă   Insuficienţa vasculară   Vertij cervical   Epilepsia vertiginoasă

  CARACTERISTICILE VERTIJULUI POZIŢIONAL PAROXISTIC BENIGN

  Nistagmus rotator   Dacă leziunea este de partea stangă, pacientul va prezenta un nistagmus rotator în

sensul acelor de ceasornic when assuming the left ear down position and viceversa.   Va exista o latenţă de 5-15 secunde între assuming acea poziţie şi instalarea

nistagmusului   Nistagmusul va dispărea după o perioadă   La revenirea în poziţie verticală, pacientul poate manifesta nistagmus în poziţie

opusă   La repetarea testului ,fără pauză, nistagmusul poziţional poate să nu mai fie elocvent


  OTITA MEDIE CRONICĂ

  Fiziopatologie : labirintita bacterină sau fistulizarea canalelor semicirculare   Examinare: ureche supurativă cu perforaţia membranei timpanice;   Test: aplicarea unor presiuni pozitive şi negative la nivelul cavităţii timpanice; în

cazul prezenţei fistulei, aplicarea unei presiuni pozitive cauzează nistagmus de partea ipsilaterală, în timp ce o presiune negativă va determina un nistagmus de partea controlaterală


BOALA MENIERE   Pacientul prezintă episoade vertiginoase (30 minute pînă la 120 minute), greaţă,

vărsături, acufene, pierdere auditivă fluctuantă, senzaţie de plenitudine auriculară

  In 85% din cazuri unilaterală   Hipofuncţie a labirintului de partea afectată   Testul la glicerol: ameliorare a simptomatologiei după o oră de la administrare cu

efet maxim între 2şi 3 ore.După 3 ore simptomele revin încet.


NEURINOMUL DE ACUSTIC

  10 % dintre pacienţii cu această afecţiune prezintă sindrom vertijinos   În majoritatea cazurilor se observă o pierdere auditivă pe frecvenţele înalte


NEURONITA VESTIBULARĂ

  50% unilaterală, 50 % bilaterală   Frecvent apare după o infecţie respiratorie înaltă   Pacientul declară o apariţie bruscă a vertijului, acompaniat de greaţă, vărsături şi o

instabilitate severă.   Poate dura între câteva zile şi săptămâni   Afectarea componentei vestibulare este absentă, la fel şi deficitele neurologice

asociate   Nistagmus către partea controlaterală   Test caloric: hipofuncţia labirintului


  LABIRINTITA BACTERIANĂ   Frecvent complicaţia unei infecţii otice   Vertij şi pierdere auditivă severă   Nistagmus prezent   LABIRINTITA NEBACTERIANĂ

  Vertij brusc instalat, greaţă, vărsături, hipoacuzie neurosenzorială fără antecedente de vertij

  Fără deficit neurologic   Diagnostic diferenţial: Boala Meniere, neurinomul de acustic, labirintită virală,

tromboza unui vas de la acest nivel, ruptura ferestrei ovale sau rotunde


  CUPULOLITIAZA

  Atacuri brusc instalate de vertij   Determinate de miscarea capului spre stanga sau spre dreapta sau de extensia

capuluila privirea in sus   Senzaţia de vertij este de scurtă durată, chiar dacă poziţia ce a provocat vertijul este

menţinută   Diagnosticul poate fi confirmat de testul poziţional   Etiologie: modificări degenerative, otita medie, contuzie labirintică, ocluzia arterei

vestibulare anterioare, cofochirurgie în antecedente


  SIFILISUL CONGENITAL

  La majoritatea pacienţilor cu sifilis congenital, hipoacuzia în timpul tinereţe. Când hipoacuzia apare la maturitate, aceasta este bilaterală, asimetrică, fluctuantă cu episoade de vertij şi acufene.

  SINDROMUL COGAN   Keratită interstiţială nonsifilitică   Episode severe de vertigo, acufene, nistagmus spontan, ataxie, hipoacuzie

neurosenzorială progresivă   Corelat cu periarterita nodoasă


  CONTUZIA LABIRINTICĂ ŞI FRACTURA DE OS TEMPORAL

  Fractură transversală distruge funcţia vestibulară şi auditivă +fără a avea un răspuns auditiv şi vestibular

  Nistagmus spontan şi sindrom vertiginos semănând cu cu un pacient recent labirintectomizat

  Poate coexista pralizia de facial   Fractura longitudinală reprezintă 80 % din fracturile de os temporal. Frecvent există

sângerare la nivelul căsuţii medii cu perforaţia membranei timpanice. Poate prezenta vertij doar în timpl efectuării testelor poziţionale


SCLEROZA MULTIPLĂ

  Vertijul este prezent la 7-10% dintre pacienţii cu scleroză multiplă   Nistagmus vertical INSUFICIENŢĂ VASCULARĂ

  Etiologie a vertijului comună la pacienţii de peste 50 ani, la fel ca şi la cei cu diabet, hipertensiune arterială, hiperlipidemie

  Apoplexia labirintică   Sindromul wallenberg

VERTIJUL CERVICAL

  Datorat spondilozei cervicale cât şi altei patologii   Simptomele includ: cefalee, vertij, sincopă,acufene, hipoacuzie,greaţă, vărsături,simptome vizuale

EPILEPSIA VERIGINOASĂ

  Vertijul cortical poate fi sever şi episodic ca boala Meniere sau se poate manifesta ca o simplă ameţeală   Frecvent asociată cu halucinaţii auditive şi vizuale

 Situaţii rare

  Vestibulopatiile bilaterale – 1%

  Apariţia oscilopsiei   Ototoxice – 50% (gentamicina)   Meningita   Boala Meniere   Neurinomul acustic bilateral – chirurgie   Sdr. Mondini   Boli autoimune – extrem de rar

  Particularitati de tratament   Etiologic   Evitarea ototoxicelor, a supresoarelor vestibulare   Reabilitare vestibulară

TRATAMENTUL VERTIJULUI

  TRATAMENTUL VERTIJULUI

  În criză   În afara crizei

  Medicamentos   Chirurgical   Recuperator – reabilitarea vestibulară   Dietă

  Tratamentul afecţiunilor asociate

  Autolimitarea prin compensare de tip central


  TRATAMENTUL MEDICAMENTOS AL VERTIJULUI

▫  Anticolinergice ▫  Antihistaminice ▫  Benzodiazepine ▫  Antiemetice ▫  Steroizi

  Medicamente folosite în tratamentul antivertiginos, ale căror rol nu este în prezent certificat ▫  blocante ale canalelor de calciu ▫  blocante ale canalelor de sodiu ▫  agonişti ai histaminei ▫  Simpatomimetice ▫  acetil-leucina ▫  Ginko Biloba


  BOALA MENIERE   iniţial: regim desodat şi diuretice   reducerea aportului de carbohidraţi şi lipide   medicamente vosodilatatoare   camera hiperbară   supresoarele vestibulare şi anticolinergicele - utilizate în tratmentul

simptomatologiei asociate

  NEURONITA VESTIBULARĂ

  tratamentul este simptomatic: supresoare vestibulare, antiemetice, steroizi


  VERTIJUL POZIŢIONAL PAROXISTIC BENIGN   Simptomatic   supresoare vestibulare şi antihistaminice   manevre : Epley , Semont

  FISTULTĂ PERILIMFATICĂ   repaus la pat   supresoare vestibulare

  BOLI AUTOIMUNE ALE URECHII INTERNE   Glucocorticozi   Plasmafereză

  VERTIJ ASOCIAT CU SIDROM MIGRENOS   medicamente folosite în tratamentul migrenei


  TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL VERTIJULUI   folosit în cazul în care tratamentul conservator (dietă şi tratament medicamentos) nu

ameliorează simptomatologia

  Există 2 tipuri de proceduri chirurgicale: ▫  proceduri conservative:

  chirurgia sacului endolimfatic   cohleosaculotomie   decompresie microvasculară şi acoperirea fistulei perilimfatice

▫  proceduri de ablaţie   labirintectomia   secţionarea nervului vestibular   neurectomie unilaterală   ocluzia canalului semicircular posterior   perfuzia cu streptomicină a labirintului


  TRATAMENTUL RECUPERATOR AL VERTIJULUI   Adaptat fiecărui pacient   La câteva săptămâni după criza acută

  Scop   Diminuarea intensităţii, duratei şi frecvenţei vertijelor sau ameţelii   Îmbunătăţirea echilibrului   Ameliorarea acuităţii vizuale   Ameliorarea simptomelor asociate – greaţă, cefalee, senzaţie de plutire etc   Creşterea confortului vieţii cotidiene

  Reeducare vestibulară   Exerciţii de coordonare a mişcărilor capului şi ochilor

Meniette Generatorul de presiune pulsatila

Sistemul Meniette

  Generator de presiune pulsatila pe care o transmite prin urechea medie spre membrana ferestrei rotunde iar de aici, energia presionala pulsatila determina deplasarea perilimfei, care stimuleaza endolimfa ducand la reducerea hidropsului endolimfatic (reducerea de volum a endolimfei)

Caracteristicile sistemului:

  Non-distructiv;   Non-invaziv;   Sigur;   Simplu;   Portabil;   Nu trebuie renuntat la tratamentul

medicamentos( daca pacientul urmeaza un astfel de tratament)

Indicatii chirurgicale: factori care depind de pacient

  Stilul de viata;   Profesie;   Nivelul auditiei;   Severitatea vertijului;   Prezenta afectarii bilaterale;   Varsta si starea generala

Tehnici chirurgicale cu conservarea auditiei (non-distructive)

  Insertia tubului de timpanostomie, nu exista date ale eficacitatii acestei metode, efect placebo;

  Chirurgia sacului endolimfatic;   Saculotomia;   Sectionarea nervului vestibular;   Tratamentul ultrasonic;   Criochirurgia;   Simpatectomia cervicala

Tehnici distructive:

  Labirintectomie;   Cohleosaculotomie;   Neurectomie vestibulo-cohleara;   Neurectomie vestibulara translabirintica

Labirintectomia

Chirurgia sacului endolimfatic

  Descrisa in 1927   Tehnica chirurgicala controversata, nu se

cunoaste mecanismul prin care determina atenuarea simptomatologiei;

  80% succese;   Poate fi efectuata in majoritatea centrelor de

cofochirurgie;   Auzul se imbunatateste in 25 % din cazurile cu

afectare recenta

Criochirurgia

Neurectomia vestibulara translabirintica

Neurectomia vestibulara endoscopica, pe cale retrosigmoidiana

  Tehnica otoneurochirurgicala de abord al fosei posterioare;

  Poate fi folosita de la inceput sau dupa chirurgia sacului endolimfatic;

  95 % succese;   Scopul: intreruperea transmiterii catre scoarta a

semnalelor vestibulare anormale

Labirintectomia

  Utilizata numai in cazul pacientilor cu boala veche si scadere mare de auz;

  Cea mai eficace metoda de supresie a vertijului;   Determina surditate totala, permanenta, pe

urechea operata;   Dilema optiunii apare in cazul afectari bilaterale

si in conditiile in care stim ca afectiunea poate deveni in timp bilaterala;

Alte metode terapeutice - barocamera -

  A fost studiat efectul terapeutic al hiperpresiunii in boala

Meniere;   S-a aplicat tub transtimpanal la urechea afectata si pacientul a

fost introdus intr-o camera presurizata;   Hiperpresiunea s-a transmis urechii medii, prin fereastra ovala –

urechii interne;   Rezultate : 34 de pacienti au remarcat disparitia acufenelor,

senzatiei de presiune in ureche, diminuarea acceselor de ameteala;

  Efectul s-a pastrat cateva saptamani dupa tratament;   Nu a fost demonstrata eficacitatea pe termen lung a acestei

metode

UNIVERSITY OF MEDICINE AND PHARMACY

„GR. T. POPA” IAŞI, ROMÂNIA

REHABILITATION HOSPITAL, ENT CLINIC

COCHLEAR IMPLANT DEPARTMENT

AUDIOLOGY DEPARTMENT

VERTIJUL DE CAUZĂ PERIFERICĂ: ELEMENTE DE

DIAGNOSTIC, TRATAMENT ŞI REABILITARE

Dr. Sebastian Cozma

2011 Suport Curs Vestibul

Documents

Transcript of 2011 Suport Curs Vestibul