CUPRINSCUPRINS

11. . DEFINITII DEFINITII

OXFORD ENGLISH DICTIONARY - OXFORD ENGLISH DICTIONARY - Plante ierboase, Plante ierboase, care cresc salbatic si viguros, acoperind solul si care cresc salbatic si viguros, acoperind solul si stanjenind plantele cultivate stanjenind plantele cultivate

D E R – Plante straine intr-o cultura agricola, care D E R – Plante straine intr-o cultura agricola, care produc pagube, consumand apa si substantele produc pagube, consumand apa si substantele nutritive din sol si care duc la scaderea recoltei.nutritive din sol si care duc la scaderea recoltei.

CUPRINSCUPRINS

Gh. Ionescu Sişeşti şi Ir. Staicu:Gh. Ionescu Sişeşti şi Ir. Staicu:

""plante sălbatice adaptate să trăiască împreună cu plantele cultivate, pe care le stânjenesc în dezvoltare, iar uneori le distrug sau elimină din lan““

Gh. Budoi , 1996:Gh. Budoi , 1996:   ““plante nedorite, care cresc pe terenurile agricole, pe pajişti, în parcuri şi în grădini, pe terenuri industriale, aeroporturi etc. producând diverse şi enorme pagube““

Specii segetale (seges, segetis - lat = semănătură, lan, ogor)(seges, segetis - lat = semănătură, lan, ogor)Specii ruderale (rudus, rudestris - lat = moloz, dărâmătură)(rudus, rudestris - lat = moloz, dărâmătură)Buruieni condiţionate – BURUIENI = PLANTE CULTIVATE ?? Sorghum halepense, Cynodon d.Utilitatea - ??

- Ecologic - planta care creste in mod spontan,- Ecologic - planta care creste in mod spontan, intr-un mediu influentat de omintr-un mediu influentat de om

- Agrotehnic – planta nedorita- Agrotehnic – planta nedorita

CUPRINSCUPRINS

2. PAGUBELE PRODUSE de BURUIENI2. PAGUBELE PRODUSE de BURUIENI

Cheltuieli directeCheltuieli directe

pregătirea solului, întreţinerepregătirea solului, întreţinere

15% din valoare recoltei15% din valoare recoltei

Cheltuieli indirecteCheltuieli indirecte

curăţirea masei de boabe – selectoare - trioare curăţirea masei de boabe – selectoare - trioare

uzura suplimentară a maşinilor de recoltatuzura suplimentară a maşinilor de recoltat

Creşterea costurilor de producţie şi procesareCreşterea costurilor de producţie şi procesareCreşterea costurilor de producţie şi procesareCreşterea costurilor de producţie şi procesareA.A.A.A.

CUPRINSCUPRINS

Dificultăţi în executarea lucrărilor agricoleDificultăţi în executarea lucrărilor agricoleDificultăţi în executarea lucrărilor agricoleDificultăţi în executarea lucrărilor agricoleB.B.B.B.

CUPRINSCUPRINS

- Amplifica efectul secetei

Apa - consum mai ridicat decât al plantelor cultivate - consum mai ridicat decât al plantelor cultivate

porumbul - 400 litri pentru sinteza 1 kg s.u. - 400 litri pentru sinteza 1 kg s.u.

buruienile specifice - 500-1000 litri apă / 1 kg s.u. - 500-1000 litri apă / 1 kg s.u.

Amaranthus retroflexusAmaranthus retroflexus, , Cirsium arvenseCirsium arvense,,Chenopodium albumChenopodium album ş.a. - 800 şi 1200 litri apă/ 1 kg s.u. ş.a. - 800 şi 1200 litri apă/ 1 kg s.u.

Elemente nutritive

- consumate în detrimentul plantelor cultivate- consumate în detrimentul plantelor cultivate

- Se reduce : coeficientul de utilizare al ingrasamintelor- Se reduce : coeficientul de utilizare al ingrasamintelor

- Cele mai afectate: sfecla pt zahar, cartof, legume- Cele mai afectate: sfecla pt zahar, cartof, legume

Concurarea plantelor cultivateConcurarea plantelor cultivate pentrupentru c condiondiţiile de viaţăţiile de viaţăConcurarea plantelor cultivateConcurarea plantelor cultivate pentrupentru c condiondiţiile de viaţăţiile de viaţăC.C.C.C.

CUPRINSCUPRINS

Deprecierea calităţii produselor agricoleDeprecierea calităţii produselor agricoleDeprecierea calităţii produselor agricoleDeprecierea calităţii produselor agricoleD.D.D.D.

1. Deprecierea calităţii făinii

Neghină > 0,5% din masa boabelor - inutilizabilă în panificaţie

Thlaspi arvenseThlaspi arvense (punguliţă) – seminţele : gust neplăcut făinii (punguliţă) – seminţele : gust neplăcut făinii

Lolium temulentumLolium temulentum (zâzanie) : (zâzanie) :

- seminţele conţin o ciupercă otrăvitoare - seminţele conţin o ciupercă otrăvitoare

- ajunsă în făina de grâu, poate produce intoxicaţii- ajunsă în făina de grâu, poate produce intoxicaţii

Polygonum tataricumPolygonum tataricum (hrişcă tătărească) (hrişcă tătărească)

Bromus secalinusBromus secalinus (obsiga secării) (obsiga secării)

Agrostema githago (neghina)Lolium temulentum (zâzanie)Hyosciamus niger (măselariţă)

- imprimă făinii culoare neagră- aceasta nu se poate păstra- pâinea se înnegreşte

CUPRINSCUPRINS

2. Deprecierea calităţii laptelui şi derivatelor sale

3. ALTE INFLUENTE NEGATIVE :

- SE REDUC :

- substanţele proteice din boabele de grâu şi mazăre - cu - substanţele proteice din boabele de grâu şi mazăre - cu 0,5 - 2,3%

- procentul de zahăr din sfeclă - cu - procentul de zahăr din sfeclă - cu 0,1 - 0,4%

- rezistenţa fibrelor de in scade - cu - rezistenţa fibrelor de in scade - cu 4-5 unităţi

Artemisia absinthium (pelin)Allium rotundum (usturoi sălbatic)Melilotus officinalis (sulfina)

- SE MARESC ::

raportul paie / boabe de grâu raportul paie / boabe de grâu procentul de plevi : + procentul de plevi : + 5% la ovăz, + +4% la secară

CUPRINSCUPRINS

Intoxicaţii produse animalelorIntoxicaţii produse animalelorIntoxicaţii produse animalelorIntoxicaţii produse animalelorEE..EE..

Păşunat - fân

Atropa beladonaAtropa beladona (mătrăguna) - Equisetum arvense (mătrăguna) - Equisetum arvense Datura stramoniumDatura stramonium (ciumafaia) - E. palustris (ciumafaia) - E. palustris Hyosciamus nigerHyosciamus niger (măselariţa) - Ranunculus repens (fl. de lac) (măselariţa) - Ranunculus repens (fl. de lac) Conium maculatumConium maculatum (cucută) (cucută) Galium aparineGalium aparine (turiţă) (turiţă) Euphorbia cyparissiasEuphorbia cyparissias (laptele cânelui) (laptele cânelui) Veratrum albumVeratrum album (stirigoaie) (stirigoaie) Colchicum autumnaleColchicum autumnale (brânduşa de toamnă) ş.a. (brânduşa de toamnă) ş.a.

Glyceria aquaticaGlyceria aquatica şi şi Gliceria fluitansGliceria fluitans (mana de apă) - zone umede (mana de apă) - zone umede

• Depreciază calitatea lânii, pieilor se agaţă de blana animalelor

(Xanthium sp.(Xanthium sp.))

CUPRINSCUPRINS

Gazde pt. agenţi patogeni şi dăunătoriGazde pt. agenţi patogeni şi dăunători ai plantelor de culturăai plantelor de culturăGazde pt. agenţi patogeni şi dăunătoriGazde pt. agenţi patogeni şi dăunători ai plantelor de culturăai plantelor de cultură

FF..FF.. BOLI Raphanus raphanistrumRaphanus raphanistrum (ridichea sălbatică) (ridichea sălbatică) Capsella bursa pastorisCapsella bursa pastoris - hernia verzei ( - hernia verzei (Plasmodiophora brassicae)Plasmodiophora brassicae) Sonchus sp.Sonchus sp. (susai) - plante gazdă p (susai) - plante gazdă pt.t. rugini ale plantelor legumicole rugini ale plantelor legumicole Euphorbia cyparissiasEuphorbia cyparissias (laptele cânelui) – pt. rugina mazării ( (laptele cânelui) – pt. rugina mazării (Uromices pisiUromices pisi)) Agropyron repensAgropyron repens, , Cynodon dactylonCynodon dactylon - gazde p - gazde pt.t. rugini ale cerealelor rugini ale cerealelor Cancerul cartofului (Cancerul cartofului (Synchytrium endobioticumSynchytrium endobioticum))

- trece de pe - trece de pe Solanum nigrumSolanum nigrum (zârnă) la plantele de cartof (zârnă) la plantele de cartof

DĂUNĂTORI Amaranthus retroflexusAmaranthus retroflexus (ştir) sau (ştir) sau Chenopodium sp.Chenopodium sp. (loboda) (loboda) - gazde p- gazde pt.t. ploşniţa frunzelor de sfeclă (ploşniţa frunzelor de sfeclă (Piesma quadrataPiesma quadrata)),,

ffluturele de luncă (luturele de luncă (Loxostege sticticalisLoxostege sticticalis)) Convolvulus arvensisConvolvulus arvensis (volbura) - buha semănăturilor ( (volbura) - buha semănăturilor (Scotia segetumScotia segetum)) Agropyron repensAgropyron repens (pirul) - viermii sârmă ( (pirul) - viermii sârmă (Agriotes lineatusAgriotes lineatus)) puricii inului şi cânepii - plantă gazdă buruieni din familia Cruciferepuricii inului şi cânepii - plantă gazdă buruieni din familia Crucifere

CUPRINSCUPRINS

Polenul - - reacţii alergice: strănut, curgerea ochilor, a nasului, febră ş.a.: strănut, curgerea ochilor, a nasului, febră ş.a.

Ex. Ex. Sorghum halepenseSorghum halepense (costrei), (costrei), Cynodon dactylonCynodon dactylon (pirul gros), (pirul gros), Amaranthus retroflexusAmaranthus retroflexus (ştirul), (ştirul), Chenopodium albumChenopodium album ( loboda), ( loboda), Anthemis cotulaAnthemis cotula (romaniţa puturoasă), (romaniţa puturoasă), Salsola ruthenicaSalsola ruthenica (ciurlanul) (ciurlanul)

CONCLUZII : Pagubele în funcţie de: în funcţie de: specia cultivatăspecia cultivată gradul de infestaregradul de infestare condiţiile climaticecondiţiile climatice raportul între diferite specii de buruieniraportul între diferite specii de buruieni dozele de îngrăşăminte aplicatedozele de îngrăşăminte aplicate fertilitatea naturală a soluluifertilitatea naturală a solului

Nivelul pagubelor10-70% la grâul de toamnă10-70% la grâul de toamnă30-95% la porumb30-95% la porumb40-84% la soia40-84% la soia42-72% la cartof42-72% la cartof53-96% la sfecla pentru zahăr53-96% la sfecla pentru zahăr20-68% la inul pentru ulei20-68% la inul pentru ulei

PagubelePagubele provocate de buruieni plantelor de cultură sunt : provocate de buruieni plantelor de cultură sunt :

- aproape egale cu cele cauzate de boli şi dăunători- aproape egale cu cele cauzate de boli şi dăunători- în unele cazuri sunt chiar mai mari.- în unele cazuri sunt chiar mai mari.

CUPRINSCUPRINS

33. . FACTORII care INFLUENTEAZA PAGUBELEFACTORII care INFLUENTEAZA PAGUBELEPRODUSE de BURUIENIPRODUSE de BURUIENI

a. Epoca la care are loc îmburuienarea

•PAGUBE MAXIME - - buruienile răsar odată cu plantele cultivate buruienile răsar odată cu plantele cultivate

- la o dată foarte apropiată de aceasta- la o dată foarte apropiată de aceasta

•PERIOADA CRITICA pentru concurenţa cu buruienile – f:

- anotimp, sol, zona climatica, specia de buruieni

- !! COMBATEREA SIMULTAN CU RASARIREA CULT. PRINC.

•INTERVAL DE TOLERANTA -Durata perioadei critice şi a intervalului de toleranţăDurata perioadei critice şi a intervalului de toleranţă

CUPRINSCUPRINS

b. Natura buruienilor

Buruieni efemere

şopârliţa (şopârliţa (Veronica sp.Veronica sp.), flămânzica (), flămânzica (Draba verna)Draba verna),,rocoina (rocoina (Stelaria mediaStelaria media), trei fraţi pătaţi (), trei fraţi pătaţi (Viola arvensisViola arvensis) ş.a.) ş.a.

Alte specii

perioadă lungă de vegetaţieperioadă lungă de vegetaţie

masă vegetativă maremasă vegetativă mare

consum ridicat de apă şi elemente nutritiveconsum ridicat de apă şi elemente nutritive

rezistenţă ridicată faţă de măsurile de combatererezistenţă ridicată faţă de măsurile de combatere

substanţe toxice pe care le elimină în solsubstanţe toxice pe care le elimină în sol

CUPRINSCUPRINS

DEOSEBIT DE DAUNATOARE pt. plantele de cultură:

Ex.Ex. pălămida (pălămida (Cirsium arvenseCirsium arvense),),

pirul gros (pirul gros (Cynodon dactylonCynodon dactylon),),

costreiul (costreiul (Sorghum halepenseSorghum halepense),),

pirul târâtor (pirul târâtor (Agropyron repensAgropyron repens) ) ş.a.ş.a.

Scăderea producţiei de porumb – imburuienare puternica

62 % - infestare cu boz (62 % - infestare cu boz (Sambucus ebulusSambucus ebulus))

77 % - pir gros (77 % - pir gros (Cynodon dacylonCynodon dacylon))

83 % - pir târâtor 83 % - pir târâtor (Agropyron repens(Agropyron repens))

91 % - costrei (91 % - costrei (Sorghum halepenseSorghum halepense))

CUPRINSCUPRINS

c. Gradul de îmburuienare

• - PAGUBELE – CRESC CU GRADUL DE IMBURUIENARE

• - CRESTEREA - SINUSOIDALA

- GRAD REDUS – PAGUBE MICI- GRAD FOARTE RIDICAT – PROD ≠ ZERO

• - PRAG ECONOMIC

CUPRINSCUPRINS

culturi mijlociu sensibile- grâul de toamnă, inul- grâul de toamnă, inul- pierderile de recoltă – 5 - 30%- pierderile de recoltă – 5 - 30%

culturi foarte sensibile- sfecla pt. zahăr, cartoful, lucerna în anul I- sfecla pt. zahăr, cartoful, lucerna în anul I- pierderile de recoltă – 10 - 70%- pierderile de recoltă – 10 - 70%

culturi extrem de sensibile la îmburuienare- soia, porumbul- soia, porumbul- pagube de 30 - 95 %- pagube de 30 - 95 %

Datorită prezenţei buruienilor, se pierd:

- la porumb - 10 kg boabe / 4 kg buruieni substanţă uscată- la porumb - 10 kg boabe / 4 kg buruieni substanţă uscată- la soia - 10 kg / ha boabe / 25 kg buruieni substan- la soia - 10 kg / ha boabe / 25 kg buruieni substanţăţă uscat uscatăă

d. Planta cultivată

CUPRINSCUPRINS

e. Lucrările de îngrijire aplicate

f. Condiţiile de cultură

g. Condiţiile de climă şi sol

CUPRINSCUPRINS

3. Particularit3. Particularităţile biologice ale buruienilorăţile biologice ale buruienilor

A. ÎnmulţireaA. Înmulţirea sseminţe (sexuat)eminţe (sexuat) - specii anuale- specii anuale mixt (seminţe şi vegetativ)mixt (seminţe şi vegetativ) – specii perene– specii perene

Număr de seminţe produse de o buruiană

(valori medii)

a. a. ÎÎnmulţirea prin seminţenmulţirea prin seminţeRezerva de seminţe de buruieni a soluluiRezerva de seminţe de buruieni a solului

CUPRINSCUPRINS

bb. . ÎÎnmulţirea nmulţirea vegetativăvegetativă

1.1. rizomirizomi2.2. drajonidrajoni3.3. bulbibulbi4.4. tulpini târâtoaretulpini târâtoare5.5. fragmentarea rădăcinilor fragmentarea rădăcinilor sau a tulpinilor a tulpinilor

1. Prin RIZOMI1. Prin RIZOMI

din mugurii cărora cresc în sol plante noi

pirul gros (pirul gros (Cynodon dactylonCynodon dactylon))

pirul târâtor (pirul târâtor (Agropyron repensAgropyron repens))

coada calului (coada calului (Equisetum arvenseEquisetum arvense))

bozul (bozul (Sambucus aebulusSambucus aebulus))

costreiul mare (costreiul mare (Sorghum halepenseSorghum halepense) ş.a.) ş.a.

CUPRINSCUPRINS

Pirul gros (Cynodon dactylon)

- înmulţire prin seminţe, stoloni şi rizomi

CUPRINSCUPRINS

22. Prin . Prin DRAJONIDRAJONI

se dezvoltă din mugurii de pe rădăcini

pălămida (pălămida (Cirsium arvenseCirsium arvense))

susaiul (susaiul (Sonchus arvensisSonchus arvensis))

volbura (volbura (Convovulus arvensisConvovulus arvensis))

urda vacii (urda vacii (Cardaria drabaCardaria draba) ş.a.) ş.a.

Numărul de muguri determinaţi la hectar:Numărul de muguri determinaţi la hectar:

• 5,2 milioane - 5,2 milioane - Cirsium arvenseCirsium arvense

• 9,1 milioane - 9,1 milioane - Polygonum amphibiumPolygonum amphibium

• 26 milioane - 26 milioane - Tussilago farfaraTussilago farfara

• 166 milioane - 166 milioane - Sonchus arvensisSonchus arvensis

• 260 milioane - 260 milioane - Agropyron repensAgropyron repens

CUPRINSCUPRINS

Volbura (Convovulus arvensis)a - rădăcina principală,

b - rădăcini laterale cu muguri şi drajoni

CUPRINSCUPRINS

33. . BULBIBULBI

Allium rothundumAllium rothundum, , Poa bulbosaPoa bulbosa, , Gagea arvensisGagea arvensis

44. . TULPINITULPINI TĂRĂTOARETĂRĂTOARE

- înmulţire prin lăstari şi rădăcini - se formează unde nodurile tulpinii ating pământul

rugul (rugul (Rubus caesiusRubus caesius)), , Potentilla reptansPotentilla reptans

55. F. Fragmentareragmentareaa - - r răăddăăcinilor sau tulpinilorcinilor sau tulpinilor

Rădăcinile unor specii perene - păpădia (Rădăcinile unor specii perene - păpădia (Taraxacum officinaleTaraxacum officinale))

Tulpinile unor specii anuale - merişorul (Tulpinile unor specii anuale - merişorul (Digitaria sp.Digitaria sp.) )

- rocoina (- rocoina (Stellaria mediaStellaria media))

CUPRINSCUPRINS

B. B. GerminaţiaGerminaţia

Perioada de postmaturaţie :Perioada de postmaturaţie :

nneghina ( eghina ( Agrosthema githago Agrosthema githago )) mmohorul lat ( ohorul lat ( Echinochloa crus - galli Echinochloa crus - galli ))

Germinarea: - imediat ce ajung în sol Germinarea: - imediat ce ajung în sol

- după un anumit interval de timp- după un anumit interval de timp

Factori interniFactori interni• duritatea tegumentului seminalduritatea tegumentului seminal• gradul de coacere în momentul încorporării în solgradul de coacere în momentul încorporării în sol• existenţa unor substanţe care inhibă germinareaexistenţa unor substanţe care inhibă germinarea

Factori externiFactori externi• umiditatea soluluiumiditatea solului• temperaturatemperatura• luminalumina• prezenţa oxigenului sau a dioxidului de carbonprezenţa oxigenului sau a dioxidului de carbon

CUPRINSCUPRINS

Temperatura minimă de germinaţie - f de specieTemperatura minimă de germinaţie - f de specie • 1 - 51 - 5 ooCC Thlaspi arvenseThlaspi arvense, , Capsella bursa pastorisCapsella bursa pastoris,, ş.a. ş.a.

• 5 - 105 - 10 ooCC Amaranthus albusAmaranthus albus, , Chenopodium albumChenopodium album,, ş.a. ş.a.

• >> 10 - 12 10 - 12 ooCC Echinochloa sp.Echinochloa sp., , Digitaria sanguinalisDigitaria sanguinalis,, Galinsoga parvifloraGalinsoga parviflora

• Lumina - necesara pentru a germinapentru a germina- - Matricaria inodoraMatricaria inodora

- Iarba vântului (- Iarba vântului (Apera spica ventiApera spica venti))

• AAcoperirea cu un strat de sol:- - odosul (odosul (Avena fatuaAvena fatua))

- turiţa (- turiţa (Galium aparineGalium aparine)), , ş.a.ş.a.

Adâncime medie de germinareAdâncime medie de germinare

• Volbura (Volbura (Convolvulus arvensisConvolvulus arvensis) - ) - 0-5 cm0-5 cm

• Hrişca urcătoare (Hrişca urcătoare (Polygonum convolvulusPolygonum convolvulus) -) - 8-10 cm8-10 cm

• Ovăzul sălbatic (Ovăzul sălbatic (Avena fatuaAvena fatua) - ) - până la 20 cmpână la 20 cm

Germinarea eşalonată a seminţelor de buruieniGerminarea eşalonată a seminţelor de buruieni

CUPRINSCUPRINS

Germinaţia maximă - la stări diferite de maturitateGerminaţia maximă - la stări diferite de maturitate • muştarul de câmp (muştarul de câmp (Sinapis arvensisSinapis arvensis) - ) - la coacerea în pârgăla coacerea în pârgă

• neghina (neghina (Agrostema githagoAgrostema githago) - ) - la coacere deplinăla coacere deplină

• sângele voinicului (sângele voinicului (Lathyrus tuberosusLathyrus tuberosus))- - perioada de postmaturaţie este foarte lungăperioada de postmaturaţie este foarte lungă

C. C. Maturitatea seminţelorMaturitatea seminţelor produc seminţe într-un timp foarte scurt de la răsărireproduc seminţe într-un timp foarte scurt de la răsărire

- 5 - 6 săptămâni - - 5 - 6 săptămâni - Galinsoga parvifloraGalinsoga parviflora 3 - 4 generaţii pe an3 - 4 generaţii pe an:: traista ciobanului traista ciobanului ((Capsella bursa pastorisCapsella bursa pastoris)), ,

spălăcioasă spălăcioasă ((Senecio vernalisSenecio vernalis)), urzica , urzica ((Urtica Urtica urensurens))

MMaturitate timpurie după înflorit – aturitate timpurie după înflorit – majoritatea buruienilormajoritatea buruienilor

MMaturarea eşalonata:aturarea eşalonata:• ştir (ştir (Amaranthus retroflexusAmaranthus retroflexus)),,

• mohorul lat (mohorul lat (Echinochloa crus-galliEchinochloa crus-galli))

• ppălămida (ălămida (Cirsium arvenseCirsium arvense))

CUPRINSCUPRINS

D. Răspândirea seminţelorD. Răspândirea seminţelor

CARACTERISTIC - FOARTE USOR LA DISTANTE MARICARACTERISTIC - FOARTE USOR LA DISTANTE MARI

ANEMOHOREANEMOHORE HIDROHOREHIDROHORE ZOOHOREZOOHORE

formaţiuni care le sporesc suprafaţa de contact cu aerul:formaţiuni care le sporesc suprafaţa de contact cu aerul:

pălămida (pălămida (Cirsium arvenseCirsium arvense), susaiul (), susaiul (Sonchus sp.Sonchus sp.),),

păpădia (păpădia (Taraxacum officinaleTaraxacum officinale), ), albăstriţaalbăstriţa ( (Centaurea Centaurea

cyanuscyanus), ), busuiocul salbaticbusuiocul salbatic ( (Galinsoga parvifloraGalinsoga parviflora)),, ş.a. ş.a.

ciurlanul (ciurlanul (Salsola ruthenicaSalsola ruthenica))

ANEMOHOREANEMOHORE

HIDROHOREHIDROHORE mohorul lat (Echinochloa crus-galli)mohorul lat (Echinochloa crus-galli)

CUPRINSCUPRINS

cu ajutorul păsărilor cu ajutorul păsărilor ornitohoreornitohore - măzărichile ( - măzărichile (Vicia sp.Vicia sp.))

furnicilor furnicilor mirmecohoremirmecohore - au apendice bogat în uleiuri ( - au apendice bogat în uleiuri (Viola arvensis Viola arvensis ))

animalelor animalelor epizoohore epizoohore - prinderea pe blana animalelor- prinderea pe blana animalelor endozoohoreendozoohore - trecerea prin tubul digestiv - trecerea prin tubul digestiv

ZOOHOREZOOHORE

EpizoohoreEpizoohore

- - holeraholera ( (Xanthium spinosumXanthium spinosum))- - cornuţiicornuţii ( (Xanthium strumariumXanthium strumarium))- - turiţaturiţa ( (Galium aparineGalium aparine))- - mohorul agăţătormohorul agăţător ( (Setaria verticillataSetaria verticillata))- - dentiţadentiţa ( (Bidens tripartitusBidens tripartitus))

EndozoohoreEndozoohore

- - odosul (odosul (Avena fatuaAvena fatua)) - cuscuta ( - cuscuta (Cuscuta sp.Cuscuta sp.)) - muştarul de câmp - muştarul de câmp (Sinapis arvensis(Sinapis arvensis), etc.), etc.

CUPRINSCUPRINS

SEMINŢE de BURUIENISEMINŢE de BURUIENI

ANEMOHOREANEMOHORE1.1. Sonchus asperSonchus asper2.2. Sonchus oleraceusSonchus oleraceus3.3. Centaurea cyanusCentaurea cyanus4.4. Salsola kali ssp. RuthenicaSalsola kali ssp. Ruthenica5, 6 Galinsoga parviflora5, 6 Galinsoga parviflora

ZOOHOREZOOHORE7.7. Bidens tripartitusBidens tripartitus8.8. Galium sp.Galium sp.9.9. Xanthium spinosumXanthium spinosum10.10. Xanthium strumariumXanthium strumarium11.11. Setaria verticillataSetaria verticillata

CUPRINSCUPRINS

EE. . Sistem radicular puternicSistem radicular puternic

FF. . Vitalitatea Vitalitatea şi longevitateaşi longevitatea

VITALITATEAVITALITATEA proprietatea seminproprietatea seminţelor de a rezista la ţelor de a rezista la condiţii nevaforabile de mediu, fără a pierde capacitatea de condiţii nevaforabile de mediu, fără a pierde capacitatea de germinaţiegerminaţie

LONGEVITATEALONGEVITATEA însuşirea seminţelor de a-şi păstra un însuşirea seminţelor de a-şi păstra un timp foarte îndelungat capacitatea germinativătimp foarte îndelungat capacitatea germinativă

• Seminţele plantelor de culturăSeminţele plantelor de cultură zilezile - - săptămânisăptămâni - luni f : conditii - luni f : conditii

• Seminţe de buruieniSeminţe de buruieni viabile în sol viabile în sol : : aniani - - zeci de anizeci de ani

germinează eşalonat, infestând culturilegerminează eşalonat, infestând culturile

ClasificareaClasificareabburuieniloruruienilorfuncţiefuncţie d de e longevitatelongevitate

< 3 ani< 3 ani

3 - 17 ani3 - 17 ani

17 - 100 ani17 - 100 ani

Media: 5 - 20 aniMedia: 5 - 20 ani

• Vitalitate mareVitalitate mare ::

- - membrane groasemembrane groase

- - greu permeabilegreu permeabile

-- au ca substanţe au ca substanţe de rezervă grăsimide rezervă grăsimi

• Variaţiile de temperatură din solVariaţiile de temperatură din sol

CUPRINSCUPRINS

Longevitatea seminţelor unor specii de buruieni Longevitatea seminţelor unor specii de buruieni (ani)(ani)

SpeciaCondiţii de:

Sol Lab.

Agropyron repensAgropyron repensAgrostema githagoAgrostema githagoAvena fatuaAvena fatuaCapsella bursa-pastorisCapsella bursa-pastorisCentaurea cyanusCentaurea cyanus

Chenopodium albumChenopodium albumCirsium arvenseCirsium arvenseConsolida regaleConsolida regaleGalinsoga parvifloraGalinsoga parvifloraGalium aparineGalium aparineMatricharia inodoraMatricharia inodoraPapaver rhoeasPapaver rhoeasPortulaca oleraceaPortulaca oleraceaRaphanus raphanistrumRaphanus raphanistrum

Setaria sp.Setaria sp.Sinapis arvensisSinapis arvensisSolanum nigrumSolanum nigrumStellaria mediaStellaria media

10100-20-23-83-8

16-3516-355-105-1039392121111111117-87-811111111

30-4030-40--

3030353539396-286-28

--10-1310-1313-2013-208-118-115-105-10

10-1510-155555

3-43-47-107-106-76-7

11-1311-13--

1616--

14-2014-2018-2018-2010-1310-13

Factori care influenţează longevitatea :

luminalumina

gradul de maturare gradul de maturare embrionarăembrionară

prezenţa unei membrane prezenţa unei membrane groase şi impermeabilegroase şi impermeabile

existenţa unor inhibitoriexistenţa unor inhibitoriai germinaţiei în interiorul ai germinaţiei în interiorul acestoraacestora

concentraţia oxigenului în solconcentraţia oxigenului în sol

temperaturatemperatura

CUPRINSCUPRINS

GG. . Plasticitatea Plasticitatea şi şi adaptabilitateaadaptabilitatea

PLASTICITATEAPLASTICITATEA

î însuşirea de a creşte şi a se dezvolta diferitnsuşirea de a creşte şi a se dezvolta diferit

în funcţie dîn funcţie de e condiţiile de mediucondiţiile de mediu

Ştirul Ştirul ((Amaranthus retroflexusAmaranthus retroflexus))

LobodaLoboda ( (Chenopodium albumChenopodium album))

ADAPTABILITATEAADAPTABILITATEA

adaptarea la condiţii foarte diferite de viaţăadaptarea la condiţii foarte diferite de viaţă

rezistenţa la factorii negativi de creştererezistenţa la factorii negativi de creştere

convieţuirea cu anumite plante de culturăconvieţuirea cu anumite plante de cultură

CUPRINSCUPRINS

Unele buruieni s-au adaptat să se dezvolte în anumite culturiUnele buruieni s-au adaptat să se dezvolte în anumite culturi::

în grâu şi orz de toamnăîn grâu şi orz de toamnă mmuşeţeluluşeţelul ( (Matricaria sp.Matricaria sp.)) aalbăstriţalbăstriţa ( (Centhaurea cyanusCenthaurea cyanus))

în culturile de ovăzîn culturile de ovăz ovovăzul sălbaticăzul sălbatic ( (Avena sp.Avena sp.))

în lanurile de secarăîn lanurile de secară obsiga secareiobsiga secarei ((Bromus secalinusBromus secalinus))

în culturile de linteîn culturile de linte llintoiulintoiul ((Vicia lentispermaVicia lentisperma))

în orezăriiîn orezării costreiul orezuluicostreiul orezului ((Echinochloa oryzicolaEchinochloa oryzicola))

în culturile de inîn culturile de in llubiţulubiţul ( (Camelina sp.Camelina sp.))

CUPRINSCUPRINS

Sursele de îmburuienare ale culturilor agricoleSursele de îmburuienare ale culturilor agricole

Principalele surse de îmburuienarePrincipalele surse de îmburuienareale culturilor agricole sunt:ale culturilor agricole sunt:

a.a. R Rezerva de seminezerva de seminţţe de buruieni din sole de buruieni din sol

b.b. T Terenurile necultivateerenurile necultivate

c.c. Să Sămânmânţţa plantelor cultivatea plantelor cultivate

d.d. G Gunoiul de grajdunoiul de grajd

e.e. T Transportul produselor agricoleransportul produselor agricole

CUPRINSCUPRINS

Clasificarea buruienilorClasificarea buruienilor

GEN + SPECIE GEN + SPECIE Carl von LinneCarl von Linne

Prezenta – Numar – CaracteristiciPrezenta – Numar – Caracteristici

Stamine + PistiluriStamine + Pistiluri

A.A. Sistematică ( Sistematică ( BotanicăBotanică ))

A. Sistematică (A. Sistematică ( BotanicăBotanică ))

B. După habitatB. După habitat

C. După preferinţele faţă de hranăC. După preferinţele faţă de hrană

D. După biologieD. După biologie

EE. După . După modul de procuraremodul de procurare al hranei al hranei

CUPRINSCUPRINS

RUDERALERUDERALELamium purpureum (urzica moartă)Lamium purpureum (urzica moartă)Malva neglecta (nalba sălbatică)Malva neglecta (nalba sălbatică)Leonorus cardiaca (talpa gâştei)Leonorus cardiaca (talpa gâştei)

SSEEGETALEGETALESinapsis arvensis (muştar sălbatec)Sinapsis arvensis (muştar sălbatec)Cirsium arvense (pălămida)Cirsium arvense (pălămida)Sonchus arvensis (susaiul)Sonchus arvensis (susaiul)Avena fatua (odosul)Avena fatua (odosul)

PAJIŞTIPAJIŞTIEuphorbia sp. (laptele câinelui)Euphorbia sp. (laptele câinelui)Arthemisia absinthium (pelinul)Arthemisia absinthium (pelinul)Taraxacum officinale (păpădia)Taraxacum officinale (păpădia)

B. B. H Habitatabitat

CUPRINSCUPRINS

AZOTOFILEAZOTOFILEAmaranthus retroflexus (ştirul)Amaranthus retroflexus (ştirul)Chenopodium album (loboda)Chenopodium album (loboda)Urtica dioica (urzica)Urtica dioica (urzica)

CALCICOLECALCICOLE - Ca+ - Ca+ Melilotus officinalis (sulfina)Melilotus officinalis (sulfina)Rubus caesius (rugii)Rubus caesius (rugii)Linaria vulgaris (linariţa)Linaria vulgaris (linariţa)

CALCIFUGECALCIFUGE – pH acid – pH acidRumex acetosella (măcrişul)Rumex acetosella (măcrişul)Equisetum arvense (coada calului)Equisetum arvense (coada calului)

HALOFILEHALOFILE - - saline şi alcalinesaline şi alcaline Salicornia herbaceaSalicornia herbaceaStatice gmeliniStatice gmeliniLactuca salignaLactuca saligna

C. C. P Preferinţele faţă de hranăreferinţele faţă de hrană

CUPRINSCUPRINS

1. Grupa TEROFITE 1. Grupa TEROFITE - anuale - seminţe- anuale - seminţe

D. D. BIOLOGIEBIOLOGIE- Inmultire – Data rasaririi – Durata vietii- Inmultire – Data rasaririi – Durata vietii

T1T1 • răsărire în toamnărăsărire în toamnă• maturare primăvara - începutul veriimaturare primăvara - începutul verii

Senecio vernalis, Stellaria media, Lamium purpureum,Senecio vernalis, Stellaria media, Lamium purpureum,Capsella bursa pastoris, VeronicaCapsella bursa pastoris, Veronica

T2T2 • răsărire predominant în toamnărăsărire predominant în toamnă• maturare în cursul veriimaturare în cursul verii• adaptate în cerealele păioase de toamnăadaptate în cerealele păioase de toamnă

Agrostema githago, Apera spica venti,Agrostema githago, Apera spica venti,Matricaria chamomila, Sisymbrium sp., Bromus secalinusMatricaria chamomila, Sisymbrium sp., Bromus secalinus

CUPRINSCUPRINS

T4T4 • răsărire primăvara târziurăsărire primăvara târziu• maturitate la sfârşitul verii sau toamnamaturitate la sfârşitul verii sau toamna• însoţesc prăşitoarele de primăvarăînsoţesc prăşitoarele de primăvară

Amaranthus retroflexus, Chenopodium album,Amaranthus retroflexus, Chenopodium album,Datura strmonium, Echinochloa cruss-gali,Datura strmonium, Echinochloa cruss-gali,Matricaria inodora, Solanum nigrum, Xanthium spinosumMatricaria inodora, Solanum nigrum, Xanthium spinosum

T3T3 • răsărire primăvara devremerăsărire primăvara devreme• maturitate în cursul veriimaturitate în cursul verii• însoţesc culturile semănate primăvara devremeînsoţesc culturile semănate primăvara devreme

Avena fatua (odAvena fatua (odoosul), Fumaria sp., Polygonumsul), Fumaria sp., Polygonum convolvulus,convolvulus,Raphanus raphanistrum, Lolium temulentumRaphanus raphanistrum, Lolium temulentum

CUPRINSCUPRINS

2. Grupa HEMITEROFITE2. Grupa HEMITEROFITE

• bianualebianuale• înmulţire prin seminţe şi butaşiînmulţire prin seminţe şi butaşi

Conium maculatum, Daucus carota, Hyosciamus niger,Conium maculatum, Daucus carota, Hyosciamus niger,Verbascum phlomoidesVerbascum phlomoides, Arctium sp., Arctium sp.

GG GEOFITEGEOFITE – soluri uscate – soluri uscate

HyHy HIDROFITEHIDROFITE – exces de umeditate, submerse – exces de umeditate, submerse

3. Grupa CRIPTOFITE3. Grupa CRIPTOFITE

• specii perenespecii perene• înmulţire prin seminţe şi organe vegetativeînmulţire prin seminţe şi organe vegetative

CUPRINSCUPRINS

G1G1 • înmulţire prin înmulţire prin R Rizomiizomi

Agropyron repens, Cynodon dactylon, Sorghum halepense,Agropyron repens, Cynodon dactylon, Sorghum halepense,Equisetum arvense, Achilleia milefolium,Equisetum arvense, Achilleia milefolium,Aristolochia clematitis, Sambucus ebulusAristolochia clematitis, Sambucus ebulus

G2G2 • înmulţire prin înmulţire prin T Tuberculiuberculi

Latyrus tuberosus, Helianthus tuberosus, Stachys palustrisLatyrus tuberosus, Helianthus tuberosus, Stachys palustris

G3G3 • înmulţire prin înmulţire prin D Drajonirajoni

Cirsium arvense, Lepidium draba, Linaria vulgaris,Cirsium arvense, Lepidium draba, Linaria vulgaris,Sonchus arvenis, Convolvulus arvenis,Sonchus arvenis, Convolvulus arvenis,Euphorbia cyparisias, Rubus caesius, Rumex acetosellaEuphorbia cyparisias, Rubus caesius, Rumex acetosella

G4G4 • înmulţire prin înmulţire prin B Bulbiulbi

Poa bulbosa, Allium rotundum, Gagea pratensis,Poa bulbosa, Allium rotundum, Gagea pratensis,Colchicum autumnaleColchicum autumnale

CUPRINSCUPRINS

HyHy HYDROFITEHYDROFITE

Glyceria acvatica, Cicuta virosa, CalGlyceria acvatica, Cicuta virosa, Calttha laeta,ha laeta,Typha angustifoliaTypha angustifolia

4. Grupa HEMICRIPTOFITE4. Grupa HEMICRIPTOFITE - -

• PPerene - erene - TTulpini incomplet lignificateulpini incomplet lignificate• OOrgrg.. vegetative de înmulţir vegetative de înmulţire -e - apropierea solului apropierea solului• Regeneare - Regeneare - muguri la baza tulpinilor aerienemuguri la baza tulpinilor aeriene

sau la partea superioară a rădăcinilorsau la partea superioară a rădăcinilor

HH

H1H1 • cu rădăcini fibroasecu rădăcini fibroase

Caltha palustris, Nardus stricta, Deschampsia caespitosa,Caltha palustris, Nardus stricta, Deschampsia caespitosa,Ranunculus ficariaRanunculus ficaria

CUPRINSCUPRINS

H2H2 • cu cu T Tulpini repente (ulpini repente ( stoloniferestolonifere ))

Glaechoma hederacea, Potentilla reptans,Glaechoma hederacea, Potentilla reptans,Ranunculus repens, Trifolium repensRanunculus repens, Trifolium repens

H3H3 • RRădăcini capabile de înmulţire vegetativăădăcini capabile de înmulţire vegetativăatunci când sunt tăiate de la coletatunci când sunt tăiate de la colet

Cichorium inthybus, Coronilla varia, Reseda lutea,Cichorium inthybus, Coronilla varia, Reseda lutea,Taraxacum officinaleTaraxacum officinale

H4H4 • RRădăcini incapabile de înmulţire vegetativăădăcini incapabile de înmulţire vegetativăatunci când sunt tăiate de la coletatunci când sunt tăiate de la colet

Atropa belladonna, Eryngium campeAtropa belladonna, Eryngium campesstre, Galega officinalis,tre, Galega officinalis,Scorzonera canumScorzonera canum

H5H5 • cu cu R Rădăcini drajonanteădăcini drajonante

Adonis vernalis, Chelidonium majus, Plantago sp.,Adonis vernalis, Chelidonium majus, Plantago sp.,Salvia nemorosaSalvia nemorosa

CUPRINSCUPRINS

55. Grupa CAMEFITE. Grupa CAMEFITE - -

• perene, de climă receperene, de climă rece• specifice zonei submontane şi montanespecifice zonei submontane şi montane• organele georganele generanerative situate la 10tive situate la 10 -- 30 cm30 cm

deasupra soluluideasupra solului

ChCh

Genista tinctoria, Veronica officinalis, Geum nivaleGenista tinctoria, Veronica officinalis, Geum nivale

6. Grupa FANEROFITE6. Grupa FANEROFITE - -

• tulpini înalte, lignificate, arbuşti sau arboritulpini înalte, lignificate, arbuşti sau arbori• organe georgane generanerative - muguriitive - mugurii• înmulţire prin segmentarea drajonilor sau seminţeînmulţire prin segmentarea drajonilor sau seminţe

FF

Berberis vulgaris, Cardus, sanguinea, Corzlus avelana,Berberis vulgaris, Cardus, sanguinea, Corzlus avelana,Crataegus monogina, Ligustrum vulgare, Prunus spinosa,Crataegus monogina, Ligustrum vulgare, Prunus spinosa,Rosa canina, Rubus sp.Rosa canina, Rubus sp.

CUPRINSCUPRINS

NEPARAZITENEPARAZITE – – se hranesc independentse hranesc independent

SEMIPARAZITESEMIPARAZITE• clorofilăclorofilă si fotosinteza proprie si fotosinteza proprie• parazitparaziteeaazaza rădăcinile plantelor rădăcinile plantelor - negi - negiMelampyrum arvense (grâul prepeliţei)Melampyrum arvense (grâul prepeliţei)Melampyrum barbatum (Melampyrum barbatum (dindin]]uraura))Rhinanthus sp. (clocoticiul, sunătoarea)Rhinanthus sp. (clocoticiul, sunătoarea)

TOTAL PARAZITETOTAL PARAZITE• lipsite de clorofilălipsite de clorofilă• folosesc substfolosesc substanteante nutritive gata elaborate nutritive gata elaborate

PE TULPINĂPE TULPINĂ - cuscute - haustori- cuscute - haustoriCuscuta - campestris, trifolii, epilinum, monogyna, europaeaCuscuta - campestris, trifolii, epilinum, monogyna, europaea

PE RADĂCINĂPE RADĂCINĂ - - OOrobanche (lupoaie)robanche (lupoaie)Orobanche - cumana, ramosa, brassicaeOrobanche - cumana, ramosa, brassicae

EE. D. DUPA MODUL de PROCURARE UPA MODUL de PROCURARE al al HRANEIHRANEI

CUPRINSCUPRINS

PPRAGUL ECONOMIC de DAUNARERAGUL ECONOMIC de DAUNARE

Gradul de îmburuienare al unei culturiGradul de îmburuienare al unei culturise exprimă prin:se exprimă prin:

numărul de buruieni la m2

numărul de specii

numărul de buruieni din fiecare specie în parte

NNumumăăr redus de specii de buruienir redus de specii de buruieni nu se produc pagube nu se produc pagube

CUPRINSCUPRINS

Gradul de îmburuienare al unei culturide la care devine evidentă diminuareacantitativă sau calitativă a recoltei şide la care se justifică economic,aplicarea măsurilor speciale de combatere -erbicidarea, praşilele sau plivitul

Prag EconomicPrag Economic de Dăunarede Dăunare

Gradul de îmburuienare şi pagubele depind de:Gradul de îmburuienare şi pagubele depind de:

• condiţiile climatice ale anului respectivcondiţiile climatice ale anului respectiv

• desimea plantelor cultivatedesimea plantelor cultivate

• vigoarea plantelorvigoarea plantelor

• vigoarea buruienilor etc.vigoarea buruienilor etc.

CUPRINSCUPRINS

EXEMPLE: PRAG ECONOMIC DE DAUNAREEXEMPLE: PRAG ECONOMIC DE DAUNARE

cereale de toamnă = cereale de toamnă = 10-12 anuale şi şi 2-3 perene

cereale de primăvară = cereale de primăvară = 10-30 anuale şi şi 2-4 perene

cartof = cartof = 5-10 anuale şi şi 1-3 perene

in = in = 5-15 anuale şi şi 1-2 perene

grâu de toamnăgrâu de toamnă tratamente cu erbicide sunt necesare la::

>>5 buc.5 buc./m/m22 Matricaria sp. şi şi Polygonum convolvulus

> > 10 buc.10 buc./m/m22 Centaurea cyanus

> > 20 buc.20 buc./m/m22 Fumaria sp.

CUPRINSCUPRINS

Măsurile de combatere nu trebuie să urmărească distrugerea în totalitate a buruienilor::

NUNU este posibil este posibil ::

• rezerva de seminţe de buruieni din sol este imensărezerva de seminţe de buruieni din sol este imensă

• răspândirea buruienilor poate fi limitată, dar nu evitatărăspândirea buruienilor poate fi limitată, dar nu evitată

NUNU este ecologic este ecologic::

• prezenţa buruienilor în ecosistem, în număr redus,prezenţa buruienilor în ecosistem, în număr redus,este benefică pentru menţinerea echilibrului ecologiceste benefică pentru menţinerea echilibrului ecologic