CUPRINSCUPRINS
11. . DEFINITII DEFINITII
OXFORD ENGLISH DICTIONARY - OXFORD ENGLISH DICTIONARY - Plante ierboase, Plante ierboase, care cresc salbatic si viguros, acoperind solul si care cresc salbatic si viguros, acoperind solul si stanjenind plantele cultivate stanjenind plantele cultivate
D E R – Plante straine intr-o cultura agricola, care D E R – Plante straine intr-o cultura agricola, care produc pagube, consumand apa si substantele produc pagube, consumand apa si substantele nutritive din sol si care duc la scaderea recoltei.nutritive din sol si care duc la scaderea recoltei.
CUPRINSCUPRINS
Gh. Ionescu Sişeşti şi Ir. Staicu:Gh. Ionescu Sişeşti şi Ir. Staicu:
""plante sălbatice adaptate să trăiască împreună cu plantele cultivate, pe care le stânjenesc în dezvoltare, iar uneori le distrug sau elimină din lan““
Gh. Budoi , 1996:Gh. Budoi , 1996: ““plante nedorite, care cresc pe terenurile agricole, pe pajişti, în parcuri şi în grădini, pe terenuri industriale, aeroporturi etc. producând diverse şi enorme pagube““
Specii segetale (seges, segetis - lat = semănătură, lan, ogor)(seges, segetis - lat = semănătură, lan, ogor)Specii ruderale (rudus, rudestris - lat = moloz, dărâmătură)(rudus, rudestris - lat = moloz, dărâmătură)Buruieni condiţionate – BURUIENI = PLANTE CULTIVATE ?? Sorghum halepense, Cynodon d.Utilitatea - ??
- Ecologic - planta care creste in mod spontan,- Ecologic - planta care creste in mod spontan, intr-un mediu influentat de omintr-un mediu influentat de om
- Agrotehnic – planta nedorita- Agrotehnic – planta nedorita
CUPRINSCUPRINS
2. PAGUBELE PRODUSE de BURUIENI2. PAGUBELE PRODUSE de BURUIENI
Cheltuieli directeCheltuieli directe
pregătirea solului, întreţinerepregătirea solului, întreţinere
15% din valoare recoltei15% din valoare recoltei
Cheltuieli indirecteCheltuieli indirecte
curăţirea masei de boabe – selectoare - trioare curăţirea masei de boabe – selectoare - trioare
uzura suplimentară a maşinilor de recoltatuzura suplimentară a maşinilor de recoltat
Creşterea costurilor de producţie şi procesareCreşterea costurilor de producţie şi procesareCreşterea costurilor de producţie şi procesareCreşterea costurilor de producţie şi procesareA.A.A.A.
CUPRINSCUPRINS
Dificultăţi în executarea lucrărilor agricoleDificultăţi în executarea lucrărilor agricoleDificultăţi în executarea lucrărilor agricoleDificultăţi în executarea lucrărilor agricoleB.B.B.B.
CUPRINSCUPRINS
- Amplifica efectul secetei
Apa - consum mai ridicat decât al plantelor cultivate - consum mai ridicat decât al plantelor cultivate
porumbul - 400 litri pentru sinteza 1 kg s.u. - 400 litri pentru sinteza 1 kg s.u.
buruienile specifice - 500-1000 litri apă / 1 kg s.u. - 500-1000 litri apă / 1 kg s.u.
Amaranthus retroflexusAmaranthus retroflexus, , Cirsium arvenseCirsium arvense,,Chenopodium albumChenopodium album ş.a. - 800 şi 1200 litri apă/ 1 kg s.u. ş.a. - 800 şi 1200 litri apă/ 1 kg s.u.
Elemente nutritive
- consumate în detrimentul plantelor cultivate- consumate în detrimentul plantelor cultivate
- Se reduce : coeficientul de utilizare al ingrasamintelor- Se reduce : coeficientul de utilizare al ingrasamintelor
- Cele mai afectate: sfecla pt zahar, cartof, legume- Cele mai afectate: sfecla pt zahar, cartof, legume
Concurarea plantelor cultivateConcurarea plantelor cultivate pentrupentru c condiondiţiile de viaţăţiile de viaţăConcurarea plantelor cultivateConcurarea plantelor cultivate pentrupentru c condiondiţiile de viaţăţiile de viaţăC.C.C.C.
CUPRINSCUPRINS
Deprecierea calităţii produselor agricoleDeprecierea calităţii produselor agricoleDeprecierea calităţii produselor agricoleDeprecierea calităţii produselor agricoleD.D.D.D.
1. Deprecierea calităţii făinii
Neghină > 0,5% din masa boabelor - inutilizabilă în panificaţie
Thlaspi arvenseThlaspi arvense (punguliţă) – seminţele : gust neplăcut făinii (punguliţă) – seminţele : gust neplăcut făinii
Lolium temulentumLolium temulentum (zâzanie) : (zâzanie) :
- seminţele conţin o ciupercă otrăvitoare - seminţele conţin o ciupercă otrăvitoare
- ajunsă în făina de grâu, poate produce intoxicaţii- ajunsă în făina de grâu, poate produce intoxicaţii
Polygonum tataricumPolygonum tataricum (hrişcă tătărească) (hrişcă tătărească)
Bromus secalinusBromus secalinus (obsiga secării) (obsiga secării)
Agrostema githago (neghina)Lolium temulentum (zâzanie)Hyosciamus niger (măselariţă)
- imprimă făinii culoare neagră- aceasta nu se poate păstra- pâinea se înnegreşte
CUPRINSCUPRINS
2. Deprecierea calităţii laptelui şi derivatelor sale
3. ALTE INFLUENTE NEGATIVE :
- SE REDUC :
- substanţele proteice din boabele de grâu şi mazăre - cu - substanţele proteice din boabele de grâu şi mazăre - cu 0,5 - 2,3%
- procentul de zahăr din sfeclă - cu - procentul de zahăr din sfeclă - cu 0,1 - 0,4%
- rezistenţa fibrelor de in scade - cu - rezistenţa fibrelor de in scade - cu 4-5 unităţi
Artemisia absinthium (pelin)Allium rotundum (usturoi sălbatic)Melilotus officinalis (sulfina)
- SE MARESC ::
raportul paie / boabe de grâu raportul paie / boabe de grâu procentul de plevi : + procentul de plevi : + 5% la ovăz, + +4% la secară
CUPRINSCUPRINS
Intoxicaţii produse animalelorIntoxicaţii produse animalelorIntoxicaţii produse animalelorIntoxicaţii produse animalelorEE..EE..
Păşunat - fân
Atropa beladonaAtropa beladona (mătrăguna) - Equisetum arvense (mătrăguna) - Equisetum arvense Datura stramoniumDatura stramonium (ciumafaia) - E. palustris (ciumafaia) - E. palustris Hyosciamus nigerHyosciamus niger (măselariţa) - Ranunculus repens (fl. de lac) (măselariţa) - Ranunculus repens (fl. de lac) Conium maculatumConium maculatum (cucută) (cucută) Galium aparineGalium aparine (turiţă) (turiţă) Euphorbia cyparissiasEuphorbia cyparissias (laptele cânelui) (laptele cânelui) Veratrum albumVeratrum album (stirigoaie) (stirigoaie) Colchicum autumnaleColchicum autumnale (brânduşa de toamnă) ş.a. (brânduşa de toamnă) ş.a.
Glyceria aquaticaGlyceria aquatica şi şi Gliceria fluitansGliceria fluitans (mana de apă) - zone umede (mana de apă) - zone umede
• Depreciază calitatea lânii, pieilor se agaţă de blana animalelor
(Xanthium sp.(Xanthium sp.))
CUPRINSCUPRINS
Gazde pt. agenţi patogeni şi dăunătoriGazde pt. agenţi patogeni şi dăunători ai plantelor de culturăai plantelor de culturăGazde pt. agenţi patogeni şi dăunătoriGazde pt. agenţi patogeni şi dăunători ai plantelor de culturăai plantelor de cultură
FF..FF.. BOLI Raphanus raphanistrumRaphanus raphanistrum (ridichea sălbatică) (ridichea sălbatică) Capsella bursa pastorisCapsella bursa pastoris - hernia verzei ( - hernia verzei (Plasmodiophora brassicae)Plasmodiophora brassicae) Sonchus sp.Sonchus sp. (susai) - plante gazdă p (susai) - plante gazdă pt.t. rugini ale plantelor legumicole rugini ale plantelor legumicole Euphorbia cyparissiasEuphorbia cyparissias (laptele cânelui) – pt. rugina mazării ( (laptele cânelui) – pt. rugina mazării (Uromices pisiUromices pisi)) Agropyron repensAgropyron repens, , Cynodon dactylonCynodon dactylon - gazde p - gazde pt.t. rugini ale cerealelor rugini ale cerealelor Cancerul cartofului (Cancerul cartofului (Synchytrium endobioticumSynchytrium endobioticum))
- trece de pe - trece de pe Solanum nigrumSolanum nigrum (zârnă) la plantele de cartof (zârnă) la plantele de cartof
DĂUNĂTORI Amaranthus retroflexusAmaranthus retroflexus (ştir) sau (ştir) sau Chenopodium sp.Chenopodium sp. (loboda) (loboda) - gazde p- gazde pt.t. ploşniţa frunzelor de sfeclă (ploşniţa frunzelor de sfeclă (Piesma quadrataPiesma quadrata)),,
ffluturele de luncă (luturele de luncă (Loxostege sticticalisLoxostege sticticalis)) Convolvulus arvensisConvolvulus arvensis (volbura) - buha semănăturilor ( (volbura) - buha semănăturilor (Scotia segetumScotia segetum)) Agropyron repensAgropyron repens (pirul) - viermii sârmă ( (pirul) - viermii sârmă (Agriotes lineatusAgriotes lineatus)) puricii inului şi cânepii - plantă gazdă buruieni din familia Cruciferepuricii inului şi cânepii - plantă gazdă buruieni din familia Crucifere
CUPRINSCUPRINS
Polenul - - reacţii alergice: strănut, curgerea ochilor, a nasului, febră ş.a.: strănut, curgerea ochilor, a nasului, febră ş.a.
Ex. Ex. Sorghum halepenseSorghum halepense (costrei), (costrei), Cynodon dactylonCynodon dactylon (pirul gros), (pirul gros), Amaranthus retroflexusAmaranthus retroflexus (ştirul), (ştirul), Chenopodium albumChenopodium album ( loboda), ( loboda), Anthemis cotulaAnthemis cotula (romaniţa puturoasă), (romaniţa puturoasă), Salsola ruthenicaSalsola ruthenica (ciurlanul) (ciurlanul)
CONCLUZII : Pagubele în funcţie de: în funcţie de: specia cultivatăspecia cultivată gradul de infestaregradul de infestare condiţiile climaticecondiţiile climatice raportul între diferite specii de buruieniraportul între diferite specii de buruieni dozele de îngrăşăminte aplicatedozele de îngrăşăminte aplicate fertilitatea naturală a soluluifertilitatea naturală a solului
Nivelul pagubelor10-70% la grâul de toamnă10-70% la grâul de toamnă30-95% la porumb30-95% la porumb40-84% la soia40-84% la soia42-72% la cartof42-72% la cartof53-96% la sfecla pentru zahăr53-96% la sfecla pentru zahăr20-68% la inul pentru ulei20-68% la inul pentru ulei
PagubelePagubele provocate de buruieni plantelor de cultură sunt : provocate de buruieni plantelor de cultură sunt :
- aproape egale cu cele cauzate de boli şi dăunători- aproape egale cu cele cauzate de boli şi dăunători- în unele cazuri sunt chiar mai mari.- în unele cazuri sunt chiar mai mari.
CUPRINSCUPRINS
33. . FACTORII care INFLUENTEAZA PAGUBELEFACTORII care INFLUENTEAZA PAGUBELEPRODUSE de BURUIENIPRODUSE de BURUIENI
a. Epoca la care are loc îmburuienarea
•PAGUBE MAXIME - - buruienile răsar odată cu plantele cultivate buruienile răsar odată cu plantele cultivate
- la o dată foarte apropiată de aceasta- la o dată foarte apropiată de aceasta
•PERIOADA CRITICA pentru concurenţa cu buruienile – f:
- anotimp, sol, zona climatica, specia de buruieni
- !! COMBATEREA SIMULTAN CU RASARIREA CULT. PRINC.
•INTERVAL DE TOLERANTA -Durata perioadei critice şi a intervalului de toleranţăDurata perioadei critice şi a intervalului de toleranţă
CUPRINSCUPRINS
b. Natura buruienilor
Buruieni efemere
şopârliţa (şopârliţa (Veronica sp.Veronica sp.), flămânzica (), flămânzica (Draba verna)Draba verna),,rocoina (rocoina (Stelaria mediaStelaria media), trei fraţi pătaţi (), trei fraţi pătaţi (Viola arvensisViola arvensis) ş.a.) ş.a.
Alte specii
perioadă lungă de vegetaţieperioadă lungă de vegetaţie
masă vegetativă maremasă vegetativă mare
consum ridicat de apă şi elemente nutritiveconsum ridicat de apă şi elemente nutritive
rezistenţă ridicată faţă de măsurile de combatererezistenţă ridicată faţă de măsurile de combatere
substanţe toxice pe care le elimină în solsubstanţe toxice pe care le elimină în sol
CUPRINSCUPRINS
DEOSEBIT DE DAUNATOARE pt. plantele de cultură:
Ex.Ex. pălămida (pălămida (Cirsium arvenseCirsium arvense),),
pirul gros (pirul gros (Cynodon dactylonCynodon dactylon),),
costreiul (costreiul (Sorghum halepenseSorghum halepense),),
pirul târâtor (pirul târâtor (Agropyron repensAgropyron repens) ) ş.a.ş.a.
Scăderea producţiei de porumb – imburuienare puternica
62 % - infestare cu boz (62 % - infestare cu boz (Sambucus ebulusSambucus ebulus))
77 % - pir gros (77 % - pir gros (Cynodon dacylonCynodon dacylon))
83 % - pir târâtor 83 % - pir târâtor (Agropyron repens(Agropyron repens))
91 % - costrei (91 % - costrei (Sorghum halepenseSorghum halepense))
CUPRINSCUPRINS
c. Gradul de îmburuienare
• - PAGUBELE – CRESC CU GRADUL DE IMBURUIENARE
• - CRESTEREA - SINUSOIDALA
- GRAD REDUS – PAGUBE MICI- GRAD FOARTE RIDICAT – PROD ≠ ZERO
• - PRAG ECONOMIC
CUPRINSCUPRINS
culturi mijlociu sensibile- grâul de toamnă, inul- grâul de toamnă, inul- pierderile de recoltă – 5 - 30%- pierderile de recoltă – 5 - 30%
culturi foarte sensibile- sfecla pt. zahăr, cartoful, lucerna în anul I- sfecla pt. zahăr, cartoful, lucerna în anul I- pierderile de recoltă – 10 - 70%- pierderile de recoltă – 10 - 70%
culturi extrem de sensibile la îmburuienare- soia, porumbul- soia, porumbul- pagube de 30 - 95 %- pagube de 30 - 95 %
Datorită prezenţei buruienilor, se pierd:
- la porumb - 10 kg boabe / 4 kg buruieni substanţă uscată- la porumb - 10 kg boabe / 4 kg buruieni substanţă uscată- la soia - 10 kg / ha boabe / 25 kg buruieni substan- la soia - 10 kg / ha boabe / 25 kg buruieni substanţăţă uscat uscatăă
d. Planta cultivată
CUPRINSCUPRINS
e. Lucrările de îngrijire aplicate
f. Condiţiile de cultură
g. Condiţiile de climă şi sol
CUPRINSCUPRINS
3. Particularit3. Particularităţile biologice ale buruienilorăţile biologice ale buruienilor
A. ÎnmulţireaA. Înmulţirea sseminţe (sexuat)eminţe (sexuat) - specii anuale- specii anuale mixt (seminţe şi vegetativ)mixt (seminţe şi vegetativ) – specii perene– specii perene
Număr de seminţe produse de o buruiană
(valori medii)
a. a. ÎÎnmulţirea prin seminţenmulţirea prin seminţeRezerva de seminţe de buruieni a soluluiRezerva de seminţe de buruieni a solului
CUPRINSCUPRINS
bb. . ÎÎnmulţirea nmulţirea vegetativăvegetativă
1.1. rizomirizomi2.2. drajonidrajoni3.3. bulbibulbi4.4. tulpini târâtoaretulpini târâtoare5.5. fragmentarea rădăcinilor fragmentarea rădăcinilor sau a tulpinilor a tulpinilor
1. Prin RIZOMI1. Prin RIZOMI
din mugurii cărora cresc în sol plante noi
pirul gros (pirul gros (Cynodon dactylonCynodon dactylon))
pirul târâtor (pirul târâtor (Agropyron repensAgropyron repens))
coada calului (coada calului (Equisetum arvenseEquisetum arvense))
bozul (bozul (Sambucus aebulusSambucus aebulus))
costreiul mare (costreiul mare (Sorghum halepenseSorghum halepense) ş.a.) ş.a.
CUPRINSCUPRINS
Pirul gros (Cynodon dactylon)
- înmulţire prin seminţe, stoloni şi rizomi
CUPRINSCUPRINS
22. Prin . Prin DRAJONIDRAJONI
se dezvoltă din mugurii de pe rădăcini
pălămida (pălămida (Cirsium arvenseCirsium arvense))
susaiul (susaiul (Sonchus arvensisSonchus arvensis))
volbura (volbura (Convovulus arvensisConvovulus arvensis))
urda vacii (urda vacii (Cardaria drabaCardaria draba) ş.a.) ş.a.
Numărul de muguri determinaţi la hectar:Numărul de muguri determinaţi la hectar:
• 5,2 milioane - 5,2 milioane - Cirsium arvenseCirsium arvense
• 9,1 milioane - 9,1 milioane - Polygonum amphibiumPolygonum amphibium
• 26 milioane - 26 milioane - Tussilago farfaraTussilago farfara
• 166 milioane - 166 milioane - Sonchus arvensisSonchus arvensis
• 260 milioane - 260 milioane - Agropyron repensAgropyron repens
CUPRINSCUPRINS
Volbura (Convovulus arvensis)a - rădăcina principală,
b - rădăcini laterale cu muguri şi drajoni
CUPRINSCUPRINS
33. . BULBIBULBI
Allium rothundumAllium rothundum, , Poa bulbosaPoa bulbosa, , Gagea arvensisGagea arvensis
44. . TULPINITULPINI TĂRĂTOARETĂRĂTOARE
- înmulţire prin lăstari şi rădăcini - se formează unde nodurile tulpinii ating pământul
rugul (rugul (Rubus caesiusRubus caesius)), , Potentilla reptansPotentilla reptans
55. F. Fragmentareragmentareaa - - r răăddăăcinilor sau tulpinilorcinilor sau tulpinilor
Rădăcinile unor specii perene - păpădia (Rădăcinile unor specii perene - păpădia (Taraxacum officinaleTaraxacum officinale))
Tulpinile unor specii anuale - merişorul (Tulpinile unor specii anuale - merişorul (Digitaria sp.Digitaria sp.) )
- rocoina (- rocoina (Stellaria mediaStellaria media))
CUPRINSCUPRINS
B. B. GerminaţiaGerminaţia
Perioada de postmaturaţie :Perioada de postmaturaţie :
nneghina ( eghina ( Agrosthema githago Agrosthema githago )) mmohorul lat ( ohorul lat ( Echinochloa crus - galli Echinochloa crus - galli ))
Germinarea: - imediat ce ajung în sol Germinarea: - imediat ce ajung în sol
- după un anumit interval de timp- după un anumit interval de timp
Factori interniFactori interni• duritatea tegumentului seminalduritatea tegumentului seminal• gradul de coacere în momentul încorporării în solgradul de coacere în momentul încorporării în sol• existenţa unor substanţe care inhibă germinareaexistenţa unor substanţe care inhibă germinarea
Factori externiFactori externi• umiditatea soluluiumiditatea solului• temperaturatemperatura• luminalumina• prezenţa oxigenului sau a dioxidului de carbonprezenţa oxigenului sau a dioxidului de carbon
CUPRINSCUPRINS
Temperatura minimă de germinaţie - f de specieTemperatura minimă de germinaţie - f de specie • 1 - 51 - 5 ooCC Thlaspi arvenseThlaspi arvense, , Capsella bursa pastorisCapsella bursa pastoris,, ş.a. ş.a.
• 5 - 105 - 10 ooCC Amaranthus albusAmaranthus albus, , Chenopodium albumChenopodium album,, ş.a. ş.a.
• >> 10 - 12 10 - 12 ooCC Echinochloa sp.Echinochloa sp., , Digitaria sanguinalisDigitaria sanguinalis,, Galinsoga parvifloraGalinsoga parviflora
• Lumina - necesara pentru a germinapentru a germina- - Matricaria inodoraMatricaria inodora
- Iarba vântului (- Iarba vântului (Apera spica ventiApera spica venti))
• AAcoperirea cu un strat de sol:- - odosul (odosul (Avena fatuaAvena fatua))
- turiţa (- turiţa (Galium aparineGalium aparine)), , ş.a.ş.a.
Adâncime medie de germinareAdâncime medie de germinare
• Volbura (Volbura (Convolvulus arvensisConvolvulus arvensis) - ) - 0-5 cm0-5 cm
• Hrişca urcătoare (Hrişca urcătoare (Polygonum convolvulusPolygonum convolvulus) -) - 8-10 cm8-10 cm
• Ovăzul sălbatic (Ovăzul sălbatic (Avena fatuaAvena fatua) - ) - până la 20 cmpână la 20 cm
Germinarea eşalonată a seminţelor de buruieniGerminarea eşalonată a seminţelor de buruieni
CUPRINSCUPRINS
Germinaţia maximă - la stări diferite de maturitateGerminaţia maximă - la stări diferite de maturitate • muştarul de câmp (muştarul de câmp (Sinapis arvensisSinapis arvensis) - ) - la coacerea în pârgăla coacerea în pârgă
• neghina (neghina (Agrostema githagoAgrostema githago) - ) - la coacere deplinăla coacere deplină
• sângele voinicului (sângele voinicului (Lathyrus tuberosusLathyrus tuberosus))- - perioada de postmaturaţie este foarte lungăperioada de postmaturaţie este foarte lungă
C. C. Maturitatea seminţelorMaturitatea seminţelor produc seminţe într-un timp foarte scurt de la răsărireproduc seminţe într-un timp foarte scurt de la răsărire
- 5 - 6 săptămâni - - 5 - 6 săptămâni - Galinsoga parvifloraGalinsoga parviflora 3 - 4 generaţii pe an3 - 4 generaţii pe an:: traista ciobanului traista ciobanului ((Capsella bursa pastorisCapsella bursa pastoris)), ,
spălăcioasă spălăcioasă ((Senecio vernalisSenecio vernalis)), urzica , urzica ((Urtica Urtica urensurens))
MMaturitate timpurie după înflorit – aturitate timpurie după înflorit – majoritatea buruienilormajoritatea buruienilor
MMaturarea eşalonata:aturarea eşalonata:• ştir (ştir (Amaranthus retroflexusAmaranthus retroflexus)),,
• mohorul lat (mohorul lat (Echinochloa crus-galliEchinochloa crus-galli))
• ppălămida (ălămida (Cirsium arvenseCirsium arvense))
CUPRINSCUPRINS
D. Răspândirea seminţelorD. Răspândirea seminţelor
CARACTERISTIC - FOARTE USOR LA DISTANTE MARICARACTERISTIC - FOARTE USOR LA DISTANTE MARI
ANEMOHOREANEMOHORE HIDROHOREHIDROHORE ZOOHOREZOOHORE
formaţiuni care le sporesc suprafaţa de contact cu aerul:formaţiuni care le sporesc suprafaţa de contact cu aerul:
pălămida (pălămida (Cirsium arvenseCirsium arvense), susaiul (), susaiul (Sonchus sp.Sonchus sp.),),
păpădia (păpădia (Taraxacum officinaleTaraxacum officinale), ), albăstriţaalbăstriţa ( (Centaurea Centaurea
cyanuscyanus), ), busuiocul salbaticbusuiocul salbatic ( (Galinsoga parvifloraGalinsoga parviflora)),, ş.a. ş.a.
ciurlanul (ciurlanul (Salsola ruthenicaSalsola ruthenica))
ANEMOHOREANEMOHORE
HIDROHOREHIDROHORE mohorul lat (Echinochloa crus-galli)mohorul lat (Echinochloa crus-galli)
CUPRINSCUPRINS
cu ajutorul păsărilor cu ajutorul păsărilor ornitohoreornitohore - măzărichile ( - măzărichile (Vicia sp.Vicia sp.))
furnicilor furnicilor mirmecohoremirmecohore - au apendice bogat în uleiuri ( - au apendice bogat în uleiuri (Viola arvensis Viola arvensis ))
animalelor animalelor epizoohore epizoohore - prinderea pe blana animalelor- prinderea pe blana animalelor endozoohoreendozoohore - trecerea prin tubul digestiv - trecerea prin tubul digestiv
ZOOHOREZOOHORE
EpizoohoreEpizoohore
- - holeraholera ( (Xanthium spinosumXanthium spinosum))- - cornuţiicornuţii ( (Xanthium strumariumXanthium strumarium))- - turiţaturiţa ( (Galium aparineGalium aparine))- - mohorul agăţătormohorul agăţător ( (Setaria verticillataSetaria verticillata))- - dentiţadentiţa ( (Bidens tripartitusBidens tripartitus))
EndozoohoreEndozoohore
- - odosul (odosul (Avena fatuaAvena fatua)) - cuscuta ( - cuscuta (Cuscuta sp.Cuscuta sp.)) - muştarul de câmp - muştarul de câmp (Sinapis arvensis(Sinapis arvensis), etc.), etc.
CUPRINSCUPRINS
SEMINŢE de BURUIENISEMINŢE de BURUIENI
ANEMOHOREANEMOHORE1.1. Sonchus asperSonchus asper2.2. Sonchus oleraceusSonchus oleraceus3.3. Centaurea cyanusCentaurea cyanus4.4. Salsola kali ssp. RuthenicaSalsola kali ssp. Ruthenica5, 6 Galinsoga parviflora5, 6 Galinsoga parviflora
ZOOHOREZOOHORE7.7. Bidens tripartitusBidens tripartitus8.8. Galium sp.Galium sp.9.9. Xanthium spinosumXanthium spinosum10.10. Xanthium strumariumXanthium strumarium11.11. Setaria verticillataSetaria verticillata
CUPRINSCUPRINS
EE. . Sistem radicular puternicSistem radicular puternic
FF. . Vitalitatea Vitalitatea şi longevitateaşi longevitatea
VITALITATEAVITALITATEA proprietatea seminproprietatea seminţelor de a rezista la ţelor de a rezista la condiţii nevaforabile de mediu, fără a pierde capacitatea de condiţii nevaforabile de mediu, fără a pierde capacitatea de germinaţiegerminaţie
LONGEVITATEALONGEVITATEA însuşirea seminţelor de a-şi păstra un însuşirea seminţelor de a-şi păstra un timp foarte îndelungat capacitatea germinativătimp foarte îndelungat capacitatea germinativă
• Seminţele plantelor de culturăSeminţele plantelor de cultură zilezile - - săptămânisăptămâni - luni f : conditii - luni f : conditii
• Seminţe de buruieniSeminţe de buruieni viabile în sol viabile în sol : : aniani - - zeci de anizeci de ani
germinează eşalonat, infestând culturilegerminează eşalonat, infestând culturile
ClasificareaClasificareabburuieniloruruienilorfuncţiefuncţie d de e longevitatelongevitate
< 3 ani< 3 ani
3 - 17 ani3 - 17 ani
17 - 100 ani17 - 100 ani
Media: 5 - 20 aniMedia: 5 - 20 ani
• Vitalitate mareVitalitate mare ::
- - membrane groasemembrane groase
- - greu permeabilegreu permeabile
-- au ca substanţe au ca substanţe de rezervă grăsimide rezervă grăsimi
• Variaţiile de temperatură din solVariaţiile de temperatură din sol
CUPRINSCUPRINS
Longevitatea seminţelor unor specii de buruieni Longevitatea seminţelor unor specii de buruieni (ani)(ani)
SpeciaCondiţii de:
Sol Lab.
Agropyron repensAgropyron repensAgrostema githagoAgrostema githagoAvena fatuaAvena fatuaCapsella bursa-pastorisCapsella bursa-pastorisCentaurea cyanusCentaurea cyanus
Chenopodium albumChenopodium albumCirsium arvenseCirsium arvenseConsolida regaleConsolida regaleGalinsoga parvifloraGalinsoga parvifloraGalium aparineGalium aparineMatricharia inodoraMatricharia inodoraPapaver rhoeasPapaver rhoeasPortulaca oleraceaPortulaca oleraceaRaphanus raphanistrumRaphanus raphanistrum
Setaria sp.Setaria sp.Sinapis arvensisSinapis arvensisSolanum nigrumSolanum nigrumStellaria mediaStellaria media
10100-20-23-83-8
16-3516-355-105-1039392121111111117-87-811111111
30-4030-40--
3030353539396-286-28
--10-1310-1313-2013-208-118-115-105-10
10-1510-155555
3-43-47-107-106-76-7
11-1311-13--
1616--
14-2014-2018-2018-2010-1310-13
Factori care influenţează longevitatea :
luminalumina
gradul de maturare gradul de maturare embrionarăembrionară
prezenţa unei membrane prezenţa unei membrane groase şi impermeabilegroase şi impermeabile
existenţa unor inhibitoriexistenţa unor inhibitoriai germinaţiei în interiorul ai germinaţiei în interiorul acestoraacestora
concentraţia oxigenului în solconcentraţia oxigenului în sol
temperaturatemperatura
CUPRINSCUPRINS
GG. . Plasticitatea Plasticitatea şi şi adaptabilitateaadaptabilitatea
PLASTICITATEAPLASTICITATEA
î însuşirea de a creşte şi a se dezvolta diferitnsuşirea de a creşte şi a se dezvolta diferit
în funcţie dîn funcţie de e condiţiile de mediucondiţiile de mediu
Ştirul Ştirul ((Amaranthus retroflexusAmaranthus retroflexus))
LobodaLoboda ( (Chenopodium albumChenopodium album))
ADAPTABILITATEAADAPTABILITATEA
adaptarea la condiţii foarte diferite de viaţăadaptarea la condiţii foarte diferite de viaţă
rezistenţa la factorii negativi de creştererezistenţa la factorii negativi de creştere
convieţuirea cu anumite plante de culturăconvieţuirea cu anumite plante de cultură
CUPRINSCUPRINS
Unele buruieni s-au adaptat să se dezvolte în anumite culturiUnele buruieni s-au adaptat să se dezvolte în anumite culturi::
în grâu şi orz de toamnăîn grâu şi orz de toamnă mmuşeţeluluşeţelul ( (Matricaria sp.Matricaria sp.)) aalbăstriţalbăstriţa ( (Centhaurea cyanusCenthaurea cyanus))
în culturile de ovăzîn culturile de ovăz ovovăzul sălbaticăzul sălbatic ( (Avena sp.Avena sp.))
în lanurile de secarăîn lanurile de secară obsiga secareiobsiga secarei ((Bromus secalinusBromus secalinus))
în culturile de linteîn culturile de linte llintoiulintoiul ((Vicia lentispermaVicia lentisperma))
în orezăriiîn orezării costreiul orezuluicostreiul orezului ((Echinochloa oryzicolaEchinochloa oryzicola))
în culturile de inîn culturile de in llubiţulubiţul ( (Camelina sp.Camelina sp.))
CUPRINSCUPRINS
Sursele de îmburuienare ale culturilor agricoleSursele de îmburuienare ale culturilor agricole
Principalele surse de îmburuienarePrincipalele surse de îmburuienareale culturilor agricole sunt:ale culturilor agricole sunt:
a.a. R Rezerva de seminezerva de seminţţe de buruieni din sole de buruieni din sol
b.b. T Terenurile necultivateerenurile necultivate
c.c. Să Sămânmânţţa plantelor cultivatea plantelor cultivate
d.d. G Gunoiul de grajdunoiul de grajd
e.e. T Transportul produselor agricoleransportul produselor agricole
CUPRINSCUPRINS
Clasificarea buruienilorClasificarea buruienilor
GEN + SPECIE GEN + SPECIE Carl von LinneCarl von Linne
Prezenta – Numar – CaracteristiciPrezenta – Numar – Caracteristici
Stamine + PistiluriStamine + Pistiluri
A.A. Sistematică ( Sistematică ( BotanicăBotanică ))
A. Sistematică (A. Sistematică ( BotanicăBotanică ))
B. După habitatB. După habitat
C. După preferinţele faţă de hranăC. După preferinţele faţă de hrană
D. După biologieD. După biologie
EE. După . După modul de procuraremodul de procurare al hranei al hranei
CUPRINSCUPRINS
RUDERALERUDERALELamium purpureum (urzica moartă)Lamium purpureum (urzica moartă)Malva neglecta (nalba sălbatică)Malva neglecta (nalba sălbatică)Leonorus cardiaca (talpa gâştei)Leonorus cardiaca (talpa gâştei)
SSEEGETALEGETALESinapsis arvensis (muştar sălbatec)Sinapsis arvensis (muştar sălbatec)Cirsium arvense (pălămida)Cirsium arvense (pălămida)Sonchus arvensis (susaiul)Sonchus arvensis (susaiul)Avena fatua (odosul)Avena fatua (odosul)
PAJIŞTIPAJIŞTIEuphorbia sp. (laptele câinelui)Euphorbia sp. (laptele câinelui)Arthemisia absinthium (pelinul)Arthemisia absinthium (pelinul)Taraxacum officinale (păpădia)Taraxacum officinale (păpădia)
B. B. H Habitatabitat
CUPRINSCUPRINS
AZOTOFILEAZOTOFILEAmaranthus retroflexus (ştirul)Amaranthus retroflexus (ştirul)Chenopodium album (loboda)Chenopodium album (loboda)Urtica dioica (urzica)Urtica dioica (urzica)
CALCICOLECALCICOLE - Ca+ - Ca+ Melilotus officinalis (sulfina)Melilotus officinalis (sulfina)Rubus caesius (rugii)Rubus caesius (rugii)Linaria vulgaris (linariţa)Linaria vulgaris (linariţa)
CALCIFUGECALCIFUGE – pH acid – pH acidRumex acetosella (măcrişul)Rumex acetosella (măcrişul)Equisetum arvense (coada calului)Equisetum arvense (coada calului)
HALOFILEHALOFILE - - saline şi alcalinesaline şi alcaline Salicornia herbaceaSalicornia herbaceaStatice gmeliniStatice gmeliniLactuca salignaLactuca saligna
C. C. P Preferinţele faţă de hranăreferinţele faţă de hrană
CUPRINSCUPRINS
1. Grupa TEROFITE 1. Grupa TEROFITE - anuale - seminţe- anuale - seminţe
D. D. BIOLOGIEBIOLOGIE- Inmultire – Data rasaririi – Durata vietii- Inmultire – Data rasaririi – Durata vietii
T1T1 • răsărire în toamnărăsărire în toamnă• maturare primăvara - începutul veriimaturare primăvara - începutul verii
Senecio vernalis, Stellaria media, Lamium purpureum,Senecio vernalis, Stellaria media, Lamium purpureum,Capsella bursa pastoris, VeronicaCapsella bursa pastoris, Veronica
T2T2 • răsărire predominant în toamnărăsărire predominant în toamnă• maturare în cursul veriimaturare în cursul verii• adaptate în cerealele păioase de toamnăadaptate în cerealele păioase de toamnă
Agrostema githago, Apera spica venti,Agrostema githago, Apera spica venti,Matricaria chamomila, Sisymbrium sp., Bromus secalinusMatricaria chamomila, Sisymbrium sp., Bromus secalinus
CUPRINSCUPRINS
T4T4 • răsărire primăvara târziurăsărire primăvara târziu• maturitate la sfârşitul verii sau toamnamaturitate la sfârşitul verii sau toamna• însoţesc prăşitoarele de primăvarăînsoţesc prăşitoarele de primăvară
Amaranthus retroflexus, Chenopodium album,Amaranthus retroflexus, Chenopodium album,Datura strmonium, Echinochloa cruss-gali,Datura strmonium, Echinochloa cruss-gali,Matricaria inodora, Solanum nigrum, Xanthium spinosumMatricaria inodora, Solanum nigrum, Xanthium spinosum
T3T3 • răsărire primăvara devremerăsărire primăvara devreme• maturitate în cursul veriimaturitate în cursul verii• însoţesc culturile semănate primăvara devremeînsoţesc culturile semănate primăvara devreme
Avena fatua (odAvena fatua (odoosul), Fumaria sp., Polygonumsul), Fumaria sp., Polygonum convolvulus,convolvulus,Raphanus raphanistrum, Lolium temulentumRaphanus raphanistrum, Lolium temulentum
CUPRINSCUPRINS
2. Grupa HEMITEROFITE2. Grupa HEMITEROFITE
• bianualebianuale• înmulţire prin seminţe şi butaşiînmulţire prin seminţe şi butaşi
Conium maculatum, Daucus carota, Hyosciamus niger,Conium maculatum, Daucus carota, Hyosciamus niger,Verbascum phlomoidesVerbascum phlomoides, Arctium sp., Arctium sp.
GG GEOFITEGEOFITE – soluri uscate – soluri uscate
HyHy HIDROFITEHIDROFITE – exces de umeditate, submerse – exces de umeditate, submerse
3. Grupa CRIPTOFITE3. Grupa CRIPTOFITE
• specii perenespecii perene• înmulţire prin seminţe şi organe vegetativeînmulţire prin seminţe şi organe vegetative
CUPRINSCUPRINS
G1G1 • înmulţire prin înmulţire prin R Rizomiizomi
Agropyron repens, Cynodon dactylon, Sorghum halepense,Agropyron repens, Cynodon dactylon, Sorghum halepense,Equisetum arvense, Achilleia milefolium,Equisetum arvense, Achilleia milefolium,Aristolochia clematitis, Sambucus ebulusAristolochia clematitis, Sambucus ebulus
G2G2 • înmulţire prin înmulţire prin T Tuberculiuberculi
Latyrus tuberosus, Helianthus tuberosus, Stachys palustrisLatyrus tuberosus, Helianthus tuberosus, Stachys palustris
G3G3 • înmulţire prin înmulţire prin D Drajonirajoni
Cirsium arvense, Lepidium draba, Linaria vulgaris,Cirsium arvense, Lepidium draba, Linaria vulgaris,Sonchus arvenis, Convolvulus arvenis,Sonchus arvenis, Convolvulus arvenis,Euphorbia cyparisias, Rubus caesius, Rumex acetosellaEuphorbia cyparisias, Rubus caesius, Rumex acetosella
G4G4 • înmulţire prin înmulţire prin B Bulbiulbi
Poa bulbosa, Allium rotundum, Gagea pratensis,Poa bulbosa, Allium rotundum, Gagea pratensis,Colchicum autumnaleColchicum autumnale
CUPRINSCUPRINS
HyHy HYDROFITEHYDROFITE
Glyceria acvatica, Cicuta virosa, CalGlyceria acvatica, Cicuta virosa, Calttha laeta,ha laeta,Typha angustifoliaTypha angustifolia
4. Grupa HEMICRIPTOFITE4. Grupa HEMICRIPTOFITE - -
• PPerene - erene - TTulpini incomplet lignificateulpini incomplet lignificate• OOrgrg.. vegetative de înmulţir vegetative de înmulţire -e - apropierea solului apropierea solului• Regeneare - Regeneare - muguri la baza tulpinilor aerienemuguri la baza tulpinilor aeriene
sau la partea superioară a rădăcinilorsau la partea superioară a rădăcinilor
HH
H1H1 • cu rădăcini fibroasecu rădăcini fibroase
Caltha palustris, Nardus stricta, Deschampsia caespitosa,Caltha palustris, Nardus stricta, Deschampsia caespitosa,Ranunculus ficariaRanunculus ficaria
CUPRINSCUPRINS
H2H2 • cu cu T Tulpini repente (ulpini repente ( stoloniferestolonifere ))
Glaechoma hederacea, Potentilla reptans,Glaechoma hederacea, Potentilla reptans,Ranunculus repens, Trifolium repensRanunculus repens, Trifolium repens
H3H3 • RRădăcini capabile de înmulţire vegetativăădăcini capabile de înmulţire vegetativăatunci când sunt tăiate de la coletatunci când sunt tăiate de la colet
Cichorium inthybus, Coronilla varia, Reseda lutea,Cichorium inthybus, Coronilla varia, Reseda lutea,Taraxacum officinaleTaraxacum officinale
H4H4 • RRădăcini incapabile de înmulţire vegetativăădăcini incapabile de înmulţire vegetativăatunci când sunt tăiate de la coletatunci când sunt tăiate de la colet
Atropa belladonna, Eryngium campeAtropa belladonna, Eryngium campesstre, Galega officinalis,tre, Galega officinalis,Scorzonera canumScorzonera canum
H5H5 • cu cu R Rădăcini drajonanteădăcini drajonante
Adonis vernalis, Chelidonium majus, Plantago sp.,Adonis vernalis, Chelidonium majus, Plantago sp.,Salvia nemorosaSalvia nemorosa
CUPRINSCUPRINS
55. Grupa CAMEFITE. Grupa CAMEFITE - -
• perene, de climă receperene, de climă rece• specifice zonei submontane şi montanespecifice zonei submontane şi montane• organele georganele generanerative situate la 10tive situate la 10 -- 30 cm30 cm
deasupra soluluideasupra solului
ChCh
Genista tinctoria, Veronica officinalis, Geum nivaleGenista tinctoria, Veronica officinalis, Geum nivale
6. Grupa FANEROFITE6. Grupa FANEROFITE - -
• tulpini înalte, lignificate, arbuşti sau arboritulpini înalte, lignificate, arbuşti sau arbori• organe georgane generanerative - muguriitive - mugurii• înmulţire prin segmentarea drajonilor sau seminţeînmulţire prin segmentarea drajonilor sau seminţe
FF
Berberis vulgaris, Cardus, sanguinea, Corzlus avelana,Berberis vulgaris, Cardus, sanguinea, Corzlus avelana,Crataegus monogina, Ligustrum vulgare, Prunus spinosa,Crataegus monogina, Ligustrum vulgare, Prunus spinosa,Rosa canina, Rubus sp.Rosa canina, Rubus sp.
CUPRINSCUPRINS
NEPARAZITENEPARAZITE – – se hranesc independentse hranesc independent
SEMIPARAZITESEMIPARAZITE• clorofilăclorofilă si fotosinteza proprie si fotosinteza proprie• parazitparaziteeaazaza rădăcinile plantelor rădăcinile plantelor - negi - negiMelampyrum arvense (grâul prepeliţei)Melampyrum arvense (grâul prepeliţei)Melampyrum barbatum (Melampyrum barbatum (dindin]]uraura))Rhinanthus sp. (clocoticiul, sunătoarea)Rhinanthus sp. (clocoticiul, sunătoarea)
TOTAL PARAZITETOTAL PARAZITE• lipsite de clorofilălipsite de clorofilă• folosesc substfolosesc substanteante nutritive gata elaborate nutritive gata elaborate
PE TULPINĂPE TULPINĂ - cuscute - haustori- cuscute - haustoriCuscuta - campestris, trifolii, epilinum, monogyna, europaeaCuscuta - campestris, trifolii, epilinum, monogyna, europaea
PE RADĂCINĂPE RADĂCINĂ - - OOrobanche (lupoaie)robanche (lupoaie)Orobanche - cumana, ramosa, brassicaeOrobanche - cumana, ramosa, brassicae
EE. D. DUPA MODUL de PROCURARE UPA MODUL de PROCURARE al al HRANEIHRANEI
CUPRINSCUPRINS
PPRAGUL ECONOMIC de DAUNARERAGUL ECONOMIC de DAUNARE
Gradul de îmburuienare al unei culturiGradul de îmburuienare al unei culturise exprimă prin:se exprimă prin:
numărul de buruieni la m2
numărul de specii
numărul de buruieni din fiecare specie în parte
NNumumăăr redus de specii de buruienir redus de specii de buruieni nu se produc pagube nu se produc pagube
CUPRINSCUPRINS
Gradul de îmburuienare al unei culturide la care devine evidentă diminuareacantitativă sau calitativă a recoltei şide la care se justifică economic,aplicarea măsurilor speciale de combatere -erbicidarea, praşilele sau plivitul
Prag EconomicPrag Economic de Dăunarede Dăunare
Gradul de îmburuienare şi pagubele depind de:Gradul de îmburuienare şi pagubele depind de:
• condiţiile climatice ale anului respectivcondiţiile climatice ale anului respectiv
• desimea plantelor cultivatedesimea plantelor cultivate
• vigoarea plantelorvigoarea plantelor
• vigoarea buruienilor etc.vigoarea buruienilor etc.
CUPRINSCUPRINS
EXEMPLE: PRAG ECONOMIC DE DAUNAREEXEMPLE: PRAG ECONOMIC DE DAUNARE
cereale de toamnă = cereale de toamnă = 10-12 anuale şi şi 2-3 perene
cereale de primăvară = cereale de primăvară = 10-30 anuale şi şi 2-4 perene
cartof = cartof = 5-10 anuale şi şi 1-3 perene
in = in = 5-15 anuale şi şi 1-2 perene
grâu de toamnăgrâu de toamnă tratamente cu erbicide sunt necesare la::
>>5 buc.5 buc./m/m22 Matricaria sp. şi şi Polygonum convolvulus
> > 10 buc.10 buc./m/m22 Centaurea cyanus
> > 20 buc.20 buc./m/m22 Fumaria sp.
CUPRINSCUPRINS
Măsurile de combatere nu trebuie să urmărească distrugerea în totalitate a buruienilor::
NUNU este posibil este posibil ::
• rezerva de seminţe de buruieni din sol este imensărezerva de seminţe de buruieni din sol este imensă
• răspândirea buruienilor poate fi limitată, dar nu evitatărăspândirea buruienilor poate fi limitată, dar nu evitată
NUNU este ecologic este ecologic::
• prezenţa buruienilor în ecosistem, în număr redus,prezenţa buruienilor în ecosistem, în număr redus,este benefică pentru menţinerea echilibrului ecologiceste benefică pentru menţinerea echilibrului ecologic
Top Related