2. Abrevieri, Definitii Si Explicatii ..

21
ABREVIERI: A1c/HbA1c – Hemoglobina glicozilată/glicată Aac – aminoacizi ACC – American College of Cardiology ACO – Arteriopatie Cronică Obliterantă ACTH – corticoliberină, hormon adrenocorticotrop ADA – American Diabetes Association ADO – Anti Diabetice Orale ADN – Acid dezoxiribonucleic AGE – Advanced glycemic end-products AGL – Acizi Graşi Liberi AHA – American aminotranseferază ALT – Alanin aminotranseferază AMPK – Activated protein kinase AP – Angina Pectorală Apo A – apolipoproteina A Apo B – Apolipoproteina B AGMNS – Acizi Graşi Mono Nesaturaţi AGPNS – Acizi Graşi Poli Nesaturaţi AGNS – Acizi Graşi Nesaturaţi AGS – Acizi Graşi Saturaţi AST – aspartat aminotransferaza BCV – Boala cardiovasculară BG – Blood Glucose CA – Circumferinţa Abdominală CAD – Cetoacidoză Diabetică cAMP – acid adenozin monofodforic ciclic CETP – Cholesterol ester transfer protein CI – Cardiopatie Ischemică 1

description

..

Transcript of 2. Abrevieri, Definitii Si Explicatii ..

Page 1: 2. Abrevieri, Definitii Si Explicatii ..

ABREVIERI:

A1c/HbA1c – Hemoglobina glicozilată/glicată

Aac – aminoacizi

ACC – American College of Cardiology

ACO – Arteriopatie Cronică Obliterantă

ACTH – corticoliberină, hormon adrenocorticotrop

ADA – American Diabetes Association

ADO – Anti Diabetice Orale

ADN – Acid dezoxiribonucleic

AGE – Advanced glycemic end-products

AGL – Acizi Graşi Liberi

AHA – American aminotranseferază

ALT – Alanin aminotranseferază

AMPK – Activated protein kinase

AP – Angina Pectorală

Apo A – apolipoproteina A

Apo B – Apolipoproteina B

AGMNS – Acizi Graşi Mono Nesaturaţi

AGPNS – Acizi Graşi Poli Nesaturaţi

AGNS – Acizi Graşi Nesaturaţi

AGS – Acizi Graşi Saturaţi

AST – aspartat aminotransferaza

BCV – Boala cardiovasculară

BG – Blood Glucose

CA – Circumferinţa Abdominală

CAD – Cetoacidoză Diabetică

cAMP – acid adenozin monofodforic ciclic

CETP – Cholesterol ester transfer protein

CI – Cardiopatie Ischemică

CGMS – Continuous Glucose Monitoring System

Col/COL – Colesterol

CSII – Continuous Subcutaneos Insulin Infusion

CSR – glanda suprarenală

CT – Tomografie computerizată

1

Page 2: 2. Abrevieri, Definitii Si Explicatii ..

DCCT – Diabetes Control and Cimplications Trial

DESG – Diabetes Education Study Group

DHA – Docosahexaenoic acid

DHEA – dehidroepiandrosteron

DLP – Dislipidemie

DPP-4 – dipeptidil peptidaza 4

DXA – absorbţiometrie duală cu raze X

DZ – Diabet Zaharat

EASD - European Association for the Study of Diabetes

EF – Exerciţiu Fizic

EMEA – Agenşia Europeană a Medicamentului

EPA – acid eicosapentaenoic

ESC – European Society of Cardiology

ET – Educaţie Terapeutică

FA – Fibre Alimentare

FIA – fluoro-imuno-assay, metodă fluorescentă de dozare a hormonilor

FDA – Food and Drug Administration

FID – Federaţia Internaţională de Diabet

FIS – Factor de Insulino Sensibilitate

FSH – hormonul foliculo-stimulant hipofizar

FO – Fund de ochi

G – Greutatea

GB – Glicemia Bazală

GBM – Glicemie Bazală Modificată

GH – „growth hormone”, hormonul de creştere (STH)

GLP-1 – Glucagon like-peptide-1

GLUT-4 – glucose transporter-4

HC – Hidraţi de Carbon

HDL – High density lipoprotein

HOMA – Homeostasis model assesment

hsCRP – high sensitivity C reactive protein

HTA – Hipertensiunea arterială

LH – Hormonul Luteinizant hipofizar

LPL – Lipoproteinlipaza

NPY – neuropeptidul Y

2

Page 3: 2. Abrevieri, Definitii Si Explicatii ..

IDF – International Diabetes Federation

IC – Interval de confidenţă

ICAM-1 – Inter-Cellular Adhesion Molecule-1

ICC – Insufucienţa Cardiacă Congestivă

IDF – International Diabetetes Association

IECA – Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei

IFN-γ – Interferon- γ

IG – Index Glicemic

IGF 1 – Insulin-like growth factor 1

IL – Interlukina

IMC – Indice de masă corporală

IR – Insulinorezistenţă

IRC – Insuficienţă Renală Cronică

IRS – Insulin receptor sustrate

LCAT – Lecithin cholesterol acyl transferase

LDL c – Low density lipoprotein

Lp(a) – lipoproteina(a)

MCP 1 – Monocyte Chemotactic factor 1

MDI – Multiple Dailz Injection

NAC – Neuropatie Autonomă Cardiacă

NASH – Non-alcholic stteatohepatitis

NCEP ATP – National Cholesterol Education Program Adult Treatment Panel

OMS – Organizaţia Mondială a Sănătăţii

OSV – Optimizarea Stilului de Viaţă

PAI-1 – Plasminogen Activator Inhibitor-1

PL - Fosfolipide

RD – Retinopatie diabetică

RIA – radio-immuno-assay, metoda radioimunologică de dozare a hormonilor

RMN – tomografie de rezonanţă magnetică nucleară

RCM – Risc cardiometabolic

RCV – Risc Cardio Vascular

SAS – Sindromul de apnee în somn

SASO – Sindromul de apnee în somn de tip obstructiv

SHBG – sex hormone binding globuline

SHHN – Sindrom Hieprosmolar Hiperglicemic Necetozic

3

Page 4: 2. Abrevieri, Definitii Si Explicatii ..

SM/SMET – Sindrom metabolic

SMBG – Self Monitoring of Blood Glucose

SOP/SOPC – sindromul ovarului polichistic virilizant

SRF – somatortatin releasing hormone, somatoliberina

STH – hormonul somatotrop, hormonul de creştere (GH)

STG – Scăderea toleranţei la glucoză

SU – Sulfonil Ureice

SV – Stil de viaţă

SVS – Stil de Viaţă Sănătos

TA – Tensiune Arterială

TAD – Tensiunea arterială distolică

TAS – Tensiunea arterială sistolică

TG – Trigliceride

T3 – triiodtironina

T4 – L-Tirozina

TMN – Terapie Medicală Nutriţională

TNF-α – tumor necrosis factor – α

TSH – thyroid-stimulating hormone, hormonul tireotrop hipofizar

TTGO – Test de Toleranţă Orală la Glucoză

TZD – Tiazolindione

17-CS – 17-cetoteroizi, metaboliţii urinari ai androgenilor

17-OH-S – 17-hidroxisteroizi, metaboliţii urinari ai cortizolului

VAT – visceral fat area

VLDL – very low density lipoprotein

Componentele raţiei alimentare

4

Apa Macronutrienţi (asigură aportul de calorii)

Proteine (protide)Lipide (grăsimi): grăsimi neutre, fosfolipide, colesterolGlucide (hidraţi de carbon): monozaharide, dizaharide şi polizaharide

Micronutrienţii Substanţe minerale: Na, Cl, K, Ca, P, Mg.Oligoelemente: Co, Cr, Cu, F, I, Mo, Mn, Se, Zn Vitamine liposolubile şi hidrosolubileFactorii vitamin-like

Substanţele de lest: fibrele alimentare

Page 5: 2. Abrevieri, Definitii Si Explicatii ..

DEFINIŢII ŞI EXPLICAŢII:

Accident vacular cerebral (AVC)=stroke (în limba engleză) – episod neurologic acut dramatic, manifestat prin pierderea cunoştinţei, apariţia de convulsii, stare de comă, diferite paralizii şi alte tulburări neurologice severe. Este produs fie de o tromboză pe o arteră cerebrală – producând ischemia (lipsa irigaţiei sanguine) pe un anumit teritoriu – fie de o hemaragie prin ruperea unui vas al creierului.Accident vascular cerebral (AVC) hemoragic – hemoragie datorată rupturii unui vas al creierului, de obicei la nivelul unei plăci de aterom. Se manifestă dramatic, la fel ca AVC ischemic. Poate fi rumat de moarte sau de sechele neurologice variabile ca intensitate (după gravitatea hemoragiei).Accident vascular cerebral (AVC) ischemic – obstruarea unei artere a creierului urmată de leziuni grave, deseori ireversibile ale substanţei nervoase din zona neirigată (necroză, ramolisment cerebral). Se manisfestă sub forma unui acces brutal de pierdere a cunoştinţei (comă), convulsii, paralizii, urmat uneori de moarte, alteori de sechele neurologice de lungă durată.Acetazolamidă (Ederen) – sulfamidă inhibitoare a anhidrazei carbonice, indicată în glaucom şi ca adjuvant în epilepsie. Ca efect secundar poate produce acidoză metabolică.Acid clorhidric – acid mineral puternic. Face parte din compoziţia sucului digestiv şi transformă pepsinogenul – secretat de mucoasa gastrică – în pepsină, care este o enzimă digestivă activă.Acid uric – acid organic prezent în plasmă, în cantitate mică (3-5 mg/dl). Creşterea lui peste aceste concentraţii poate duce la precipitarea în căile urinare, formând calculi de acid uric sau uraţi (=sărurile acidului uric).Acizi graşi nesaturaţi – acizi cu lanţ lung în care există una sau mai multe duble legături între atomi de carbon. Sunt bine reprezentaţi în carnea de peşte slab şi în uleiuri vegetale. Au rol important în metabolizarea grăsimilor, carenţa lor predispune la ateroscleroză. Exemple: acidul arahidonic, acidul linoleic, acidul linolenic.Acizi graşi saturaţi – acizi monocarbolixilixi cu lanţ lung în care toate legăturile dintre atomii de carbon sunt simple. Sunt prezenţi mai ales în grăsimile animale şi sunt greu digerabili. Unii sunt folosiţi în industria chimică. Exemple: acidul butiric, acidul palmitic, acidul stearic.Aditivi – substanţe care nu fac parte din copoziţia naturală a alimentelor dar sunt adăugate, în cursul procesului de fabricare a unor produse, în diferite scopuri: antimicrobiene, antihigroscopice, de conservare, de colorare, de aromatizare, de modificare a consistenţei, de mărire a valorii nutritive, etc. Se notează cu iniţiala E, urmată de un număr de identificare.AINS – antiinflamatorii nesteroidiene. Medicamente – diferite de corticosteroizi – utilizate pentru combaterea fenomelor inflamatorii, a febrei şi a manifestărilor dureroase din diferite cauze (nevralgii, artralgii, mialgii, lombalgii, dureri reumatismale, etc.), diclofenac, ibuprofen (paduden). Sunt foarte iritante pentru mucoasa gastrică.Alcaloizi – substanţe organice provenite din plante sau realizate sintetic, cu structură complexă, reacţie bazică şi foarte active farmacologic în doze mari sau toxice.Aluat – amestec moale, realizat prin amestecarea făinii cu apă şi puţină sare, care este apoi fiert sau copt în cuptor.Amidon – polizaharid vegetal, alcătuit dintr-un mare număr de molecule de glucoză şi care constituie componenta principală a făinurilor de creale şi a cartofilor.Anemie hipocromă – anemia în care scăderea hemoglobulinei este mai intensă decât a numărului de eritrocite, astfel încât acestea apar la microscop mai slab colorate (hipocromie).Antihistaminice – medicamente care suprimă reacţia antigen-anticorp prin blocarea receptorilor histaminici H1, fiind deci indicate în boli alergice. Cele din prima generaţie (clorfeniramină, clemastină=Tavergyl, Nilfan) au şi reacţii secundare de tip sedativ şi colenergic; cel din a II-a generaţie (certirizină=Zyrtec; loratadină=Flonidan( prezintă avantajul de a nu provoca asemenea efecte secundare.Aterogeneză – procesul de formare a plăcilor de aterom în peretele arterial.

5

Page 6: 2. Abrevieri, Definitii Si Explicatii ..

Ateroscleroza – proces patologic complex, prin care se formează plăci gălbui, dure în intima arterelor alcătuite dintr-o tramă de ţesut conjunctiv fibros pe care se depun lipide, colesterol şi săruri de calciu. Ele se numesc plăci de aterom şi pot produce o reacţie scleroasă secundară. Ulceraţii, tromboze cu obstruarea vasului sau rupturi vasculare cu hemoragi.Aterotromboză – obstruarea prin trombi formaţi la nivelul plăcilor de aterom.Autofagia tisulară – consumarea substanţelor (în special a proteinelor) din propriile ţesuturi, care poate survenite în lipsa prelungită de aport al substanţelor nutritive.Avocado – fruct provenit dintr-un arbore (aparţinând familiei lauraceelor) originar din America de Nord (sudul Statelor Unite şi Mexic). Are formă de pară dar poate ajunge de un kilogram.Azotemie – concentraţie sanguină a produşilor azotaţi neproteici /produşi de deşeu care urmeză a fi eliminaţi prin urină): uree, acid uric, creatinină.Baze purinice – substanţe organice cu structură heterociclică (au câte două inele din carbon şi azot) şi care intră în compoziţia acizilor nucleici din celule. Cele mai importante baze purinice sunt adenina şi guanina.Boala Cushing – boală endocrină, produsă de o tumoră benignă a hipofizei anterioare sau a glandei corticosuprarenale şi care se manifest[ prin hipercorticism (obezitate, faţă „de lună plină”, pilozitate abundentă pe corp, hipertensiune arterială, etc.).Boala vacii nebune („mad-cow disease”) =encefalopatia spongiformă bovină – zoonoză care afecteză vitele cornute sub forma unei epizootii (răspândite în scurt timp la un mare număr de animale dintr-o regiune). Produce modificări în comportamnetul animalelor, refuzul alimentaţiei, moartea acestora după un interval de timp variabil. Este produsă de prioni (a se vedea mai jos) şi se transmite la om prin contact direct sau prin consumarea cărnii vitelor.Boală de sistem – boală care afectează ţesuturi cu structură şi funcţie comună, în toate organele unde sunt reprezentate, având deci un carcater ubicuitar, interesând un un sistem şi NU un organ anume. Din această categorie fac parte hemopatiile maligne (leucemiile, limfoamele maligne, reticulozele).Botriocefal (diphyllobotrium latum) – vierme lat din clasa cestodelor care ajung la lungimea de peste 12 metri. Gazda intermediară este un peşte (ştiuca). Omul se infestează prin consumarea peştelui insuficient prelucrat termic sau a icrelor.Cale parenterală de transmitere a unei infecţii – cale de pătrundere în organism a unui germene infecţios pe orice cale în afara tubului digestiv. Spre exemplu virusul HIV (agentul SIDA) se transmite prin relaţii sexuale, seringi infectate, instrumentar stomatologic infectat, transfuzii de produse sanguine dar NICIODATĂ prin apă sau alimente.Caşexie – totalitatea tulburărilor şi a reacţiilor adaptative apărute în organism ca răspuns la o agresiune fizică sau psihică ce modifică sau intereferază echilibrul fiziologic normal. Intervin în mod special unii centrii din hipotalamus, glanda hipofiză şi glandele corticosuprarenale. Cauze de stress pot fi: pierderea unor persoane dragi; conflicte; constrângeri, pierderea de bani; de alte valori sau de obicei îndrăgite; calamităţi naturale; accidente cu urmări mai mult sau mai puţin grave, etc.Celiakie – boală datorită intoleranţei la gliadină, o proteină conţinută în grâu, secară şi ovăz (i se mai spune şi intoleranţă la gluten). Se manifestă în perioada copilăriei prin diaree cronică recidivantă, scaune voluminoase cu aspect grăsos, încetinirea creşterii, stare de denutriţie progresivă, fenome de polivitaminoză. Ca mecansim, este o malabsorbţie intestinală a lipidelor şi a vitaminelor liposolubile.Celuloză – macromoleculă de glucide, alcătuită din numerose molecule de D-glucopirazonă. Ea formează scheletul fibros şi lemnos al celulelor plantelor. Este nedigerabilă în tubul digestiv uman, reprezentând substanţă de lest. Se utilizează mult în industria hârtiei şi textilelor.Cheilită – inflamaţie a buzelor, adeseori la comisuri („colţurile gurii”): local apare un mic eritem, deseori cu vezicule şi cruste.Chilomicroni – particule de grăsimi care circulă în plasmă. Sunt de dimensiuni relativ mari (diametru de cca 1000 Aº) şi au densitate mică.

6

Page 7: 2. Abrevieri, Definitii Si Explicatii ..

Clostridium botulinum (bacilul botulinic) – bacil gram-pozitiv anaerob cu rol important în patologia alimentară, prin neurotoxina puternică pe care o secretă.Colagenoze – grup de boli care afectează ţestul conjunctiv şi cartilajinos, prin degenerescenţa colagenului (substanţa albuminoidă din aceste ţesuturi). Aici se încadrează lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia, poliarterita nodoasă, etc.Colagog – aliment sau medicament care favorizează eliminarea bilei din vezica şi căile biliare.Colărezi – termen popular indicând o mâncare făcută din făină (bucăţele de cocă) fiartă în lapte.Colecist – vezica biliară, situată în şanţul anterior drept de pe faţa inferioară a ficatului.Colecistokinetic – aliment sau medicament care stimulează contracţiile veziculei şi căilor biliare.Concentrat eritrocitar – produs sanguin labil în care s-a realizat prin procedee tehnice o concentrare a eritrocitelor aproximativ de două ori mai mare decât în sângele total. Este mai vâscos şi are o scurgere mai lentă prin tubulatura de transfuzie, faţă de sngele nemodificat.Coprocultură – examenul bateriologic al scaunului, recoltat în recipiente speciale mici, sterile şi prevăzute cu o stapulă. Produsul se dă la laboratorul de bateriologie, unde se fac însămânţări pe medii de cultură şi se identifică germenii microbieni. A NU se confunda cu examenul coproparazitologic, unde se caută ouă de viermi intestinali, fragmente de paraziţi, chiste parazitare, etc.!Crenoterapie – tratament prin cure de ape minerale.Crize hemolitice – crize de distrugere masivă a eritrocitelor din sânge, astfel încăt în decurs de câteva ore sau zile se instalează o anemie importantă, însoţită de subicter sau icter.Denutriţie – stare patologică a organismului în care degradarea (catabolismul) substanţei vii este mult mai intensă decât refacerea ei (anabolismul), ajungându-se astfel la o scădere, însoţită şi de alte tulburări. O noţiune asemănătoare (dar formă mai uşoară) ar fi subnutriţia.Deviaţie standard – noţiune de statistică indicând limitele de variaţie ale unui fenomen studiat. Se calculează după o formulă care arată abaterea medie pătratică.Dializa hepatică sistem MARS (Molecular Adbsorbent Recirculating System) – sistem suportiv hepatic artificial, folosind un procedeu de epurare a toxinelor şi a amoniacului în insuficienţa hepatică, unde ele nu mai pot fi inactivate de ficat. Se bazează pe o metodă de ultrafiltrare şi utilizează o apartură alcătuită din circuite multimple.Diateză – termen vechi, tot mai rar folosit, care semnifică o predispoziţie pentru anumite stări patologice. Diateză urică sau uratică înseamnă predispoziţia de a avea creşteri şi acumulări ale acidului uric în organism, manifestată fie prin formarea de calculi alcătuiţi din uraţi, fie prin depuneri de acid uric în articulaţii, producând guta.Dietă (regim alimentar) – recomandări pentru anumite alimente şi băuturi, cu precizarea cantităţilor admise pentru consum şi cu stabilirea restricţiilor alimentare. Se menţionează întotdeauna caracteristica sau indicaţia dietei. Există diete care poartă numele celui care le-a conceput (ex: dieta Atkins, dieta Susan Pewter, dieta Ornish, etc).Dietetică – ştiinţa care se ocupă cu stabilirea valorii nutritive a alimentelor şi cu alcătuirea regimurilor alimentare în diferite stări fiziologice, forme de activitate sau boli. A luat o deosebită extindere în ultimele decenii, datorită creşterii ca frecvenţă a bolilor dependente – ca etiologie sau ca tratament – de modul de alimentaţie (obezitate, ateroscleroză, diabet zaharat, boli hepatice, boli digestive cronice, etc).Digestie – totalitatea transformărilor mecanice şi chimice suferite de alimente în tubul digestiv şi care le fac apte pentru a fi absorbite prin vilozităţile intestinale.Displipidemii – boli sau tulburări metabolice caracterizate prin creşterea lipidelor (inclusiv a lipoproteinelor) în plasma sanguină. Poate creşte colesterolul sau pot creşte trigliceridele.Diuretice de ansă – medicamente care stimuleză diureza în mod rapid şi intens, determinând eliminarea de apă şi sodiu în cantităţi mari. Exemple: furosemid, lasix.Diureză – cantitatea de urină din 24 ore. NU se poate conchide corect asupra diurezei pe o durată prea scurtă de timp.

7

Page 8: 2. Abrevieri, Definitii Si Explicatii ..

Edulcorante – substanţe care îndulcesc diferitele produse alimentare, fără a conţine zahăr, deci fără a avea aport calorigen. Exemple: zaharina, ciclamatul, aspartatul. Ele trebuie menţionate ca aditivi pe ambalajul produsului unde au fost introduse.Emulgator – substanţă chimică folosită la obţinerea emulţiilor; emulsiv.Emulsie – sistem dispers omogen în care unul din cele două componente este o grăsime fragmentată în particule extrem de fine. La realizarea emulsiilor se folosesc şi substanţe numite emulgatori.Encefalopatie spongiformă – leziune gravă cu evoluţie progresivă, afectând emisferele cerebrale încare apar vacuole ce sugerează structura unui burete. Se manifestă prin degradare intelectuală treptată cu pierderea memoriei, apatie, somnolenţă, tulburări motorii, tulburări de vorbire şi oculare (în patologie este denumită boala Creutzfeldt-Jakob). Moartea survine inexorabil după o evoluţie variabilă între 3 luni-2 ani. Etiologie: prionii transmişi de la animale bolnave.Endemic – caracterul unei boli de a persista ani îndelungaţi într-o anumită regiune.Enteropatie – boală a intestinului subţire de cauză degenerativă, inflamatorie, metabolică, etc.Escherichia coli – bacili gram-negativ din marea familie a enterobacteriaceelor, care există ca saprofit în colonul uman dar are şi numerose tulpini patogene. Acestea pot provoca în special boli gastrointestinale dar şi afecţiuni cu alte localizări în organsim.Esenţiali – acest termen, aşezat lângă unele substanţe nutrituive, arată că ele nu pot fi sintetizate de organismul uman şi trebuie neapărat să facă parte din alimentele consumatre: aminoacizi esenţiali, acizii graşi esenţiali, etc.Exsanguinotransfuzie – procedeu de scoatere treptată şi repetată a unor cantităţi de sânge din circulaţie, care sunt înlocuite în acelaşi ritm cu volume egale de sânge izogrup „curat”.Extitus (din limba latină) – deces (în traducere exactă înseamnă ieşire).Extracţie a unei făini – cantitatea de făină obţinută din 100 kg boabe de cereale. Cu cât extracţia este mai mică (20-30%) cu atât făina obţinută este mai fină, mai albă, rezultând în schimb o mai mare cantitate (deci 70-80%) de tărâţe şi coji.Factorii coagulării – cei 13 factori care participă la complexul proces în cascadă, având drept rezultat formarea cheagului de fibrină insolubilă (cheagul de sânge). Sunt numerotaţi cu cifre romane (exemple: I – fibrinogen, II – protrombina, III – tromboplastina tisulară, etc.).Fiole buvabile – fiole care se administrează strict pe gură. Spre deosebire de fiolele injectabile, sunt efilate (ascuţite) la ambele capete. Fistic – fruct cu sâmburele (miezul) comestibil, verde uleios şi plăcut la gust al arborelui fistic (Pistacia vera), originar din ţările calde. Miezul conţine 20% substaţe azotate şi cca 62% lipide. Se foloseşte în produsele de cofetărie.Fulminans (din limba latină) – fulgerător. Termenul indică o evoluţie foarte rapidă şi gravă a unei boli cel mai adesea soldată cu deces.Fungicide – medicamente şi substanţe care distrug ciupercile patogene sau pe cele vătămătoare plantelor.Gastrectomie – operaţie de rezecţie parţială sau totală a stomacului. Se practică mai ales în cancerului gastric.Gastronomie – arta de a prepara alimentele în mod plăcut şi variat; echivalentă cu arta culinară.Gastrotehnie – ştiinţa care se ocupă de prelucrarea şi prepararea culinară a alimentelor culinară a alimentelor şi de efectele acestor prelucrări asupra digestibilităţii lor. Ea include şi aspecte igiena şi salubritatea alimentelor, maponerelor mecanice pe care acestea le suferă, tratamentele termice la care sunt supuse, adausurile de substanţe conservare, etc.Gelatină – proteină cu o compoziţie complexă, solubilă în apă caldă dar necoagulabilă prin căldură, şi care este obţinută prin hidroliza parţială a colagenului din tendoane, cartilaje şi oase de animale. Se prezintă sub forma de foi de gelatină, care se pot îngloba în lapte, smântână, brânză de vaci, siropuri. Sunt astfel folosite pentru prepararea unor deserturi.Gelifiant – substanţă care are proprietatea de a transforma o soluţie coloidală într-un gel.Germeni anaerobi – bacterii care se dezvoltă bine numai în absenţa oxigenului. Din această categorie fac parte şi clostridiile.

8

Page 9: 2. Abrevieri, Definitii Si Explicatii ..

Gliadină – proteină existenă în grâu, secară, orz şi ovăz. Intră în alcătuirea glutenului din aceste cereale. Intoleranţa la gliadinină duce la aparaţia celiakiei.Glicemie – concentraţia glucozei în sânge (NU este corect spus „zahărul din sânge”, fiindcă NU este zaharoză!). În mod normal, pe nemâncate („a jeun” în limba franceză), glicemia se situează între 70-120 mg/dl (=3,5-6,6 mmol/l).Glicerol=glicerină – trialcool (propantriol) lichid uleios, miscibil cu apa şi care se poate lega cu diferiţi acizi graşi, formând esteri care sunt de fapt grăsimile neutre (trigliceride). În farmacie este folosit la prepararea mai multor amestecuri de medicamente şi ca vehicul. Are multiple întrebuinţări în cosmetică, în industria chimică şi cea textilă, în tăbăcănie şi vopsitorie.Glicogen – polizaharid cu moleculă foarte mare, alcătuit din numeroase molecule de glucoză şi care reprezintă forma de depozitare a acesteia în organism. Este stocat în special în ficat şi în muşschi. Sinteza lui (glicogenogeneza) este favorizată de insulină.Glicozurie – glucoza eliminată prin urină. În mod normal, pe nemâncate, este absentă. Apare c\nd glicemia atinge valoarea de 180 mg/dl.Glosită – inflamaţia limbii.Gluatation-peroxidază – enzimă care favorizează oxidarea glutationul (substanţă existentă în ţesuturi, alcătuită din aminoacizi şi sulf) pe seama peroxidului de hidrogen.Glucagon – hormon secretat de celulele A (α) din insulele Langerhans, care sunt situate în coada pancraesului. Are o acţiune antagonistă insulinei, crescând glicemia (hormon hiperglicemiant).Glucidele sau hidraţii de carbon (HC) sunt substanţe organice compuse din atomi de carbon, oxigen şi hidrogen. Se prezintă sub formă simplă sau polimerizată. Glucidele fac parte din macronutrienţi, alături de lipide şi proteine.Gluco-6-fosfat dehidrogeneza – enzimă din eritrocite. În absenţa ei se produc crize hemolitice declanşate de unele medicamente sau alimente, printre care şi bobul. (vicia faba).Glucometru – mic aparat portativ (aproximativ cît un telefon celular), computerizat, care poate determina glicemia, prin introducerea unei bandelete-test cu o picătură de sânge. Rezultatul este afişat în câteva secunde la o fereastă mică de citire.Gluten – masa de proteine obţinută din făina de cereale prin spălare cu apă. La grâu este alcătuit din gliadină şi gluteină. Formează o masă elastică, extensibilă.Helicobactrer pylori (denumit anterior Campylobacter pylori) – bacterie spiralată, considerată în prezent agentul etiologic în circa 90 % din cazuri de ulcer gastric şi duodenal.Hematopoieză – procesul de formare a celulelor sanguine din toate seriile (eritrocite, granulocite, trombocite). Are loc în măduva osoasă. Eritropoieza se referă doar la seria roşie din măduvă, din care se formează hematiile.Hemiceluloze – polzaharide complexe, larg răspândite la plantele superioare. În compoziţia lor intră xiloză, arbinoză (care sunt pentoze), galactoză (care este o hexoză), săruri de acid galacturonic şi acid glucuronic. Se găsesc mai ales în mere, gutui şi zmeură.Hemodializă – procedeu de epurare extracorporeală a sângelui prin pompare şi trecere repetată printr-un sistem de filtre (care alcătuiesc aşa numitul „rinichi artificial”), unde este curăţat de toxine şi de surplusul de produse, fiind apoi reintrodus în circulaţie.Hiperaldosteronism – stare patologică produsă de secreţia în exces a hormonului mineralocorticoid din corticosuprarenală, care este aldosteronul.Histamină – amină biogenă rezultată din degradarea histidinei şi care produce vasodilataţie puternică până la prăbuşirea tensiunii arteriale. Are rol important în declanşarea şocului anafilactic.HIV=human immunodeficiency virus (în limba engleză) – virusul imunodeficienţei umane, agentul etiologic al bolii SIDA.Iatrogen – efect nefavorabil al unui act medical sau al unui medicament, putând produce tulburări severe şi chiar accidente.Icter obstructiv=icter mecanic – coloraţie galbenă a tegumentelor şi mucoaselor produsă prin creşterea bilirubinei directe în sânge, din cauza unui obstacol care împiedică scurgerea bilei:

9

Page 10: 2. Abrevieri, Definitii Si Explicatii ..

cancer de cap de pancreas, spasm al căilor biliare, inflamaţie a acestora (angiocolită), calcul inclavat (înţepenit) în canalul coledoc, etc.Ierbicide – substanţe care sitrug buruienile şi alte plante care pot invada culturile.Ileostomie – intervenţie operatorie care constă în deschiderea unei anse intestinale la peretele abdominal (anus contra naturii), pe unde se vor elimina materiile fecale. Se practică de obicei în cancerul de colon cu rezecţii întinse.Imunoglobuline (Ig) – fracţiuni proteice din serul sanguin care constituie substratul anticorpilor. Aceştia reprezintă un important mijloc de apărare antiinfecţioasă, prin proprietatea lor de a reacţiona şi de a reacţiona şi de a neutraliza antigenele virale şi bacteriene virale şi bacteriene sau toxinele lor. Există IgA, IgE, IgG, IgM.Inaniţie – privare totală sau parţială de aport alimentar. Este sinonimă cu înfometarea. O stare prelungită de inaniţie duce la denutriţie progresivă, putând avea urmări extrem de grave.Insulină – hormon secreat de celule B (β) din insulele Langerhans (situate la coada pancreasului). Ea ţine glicemia sub control, în limite normale, prin mecanism de feed-back, asigurând sinteza glicogenului din ficat şi muşchi şi consumul intracelular al glucozei, astfel încât efectul este hipolipemiant.Ischemie – lipsa irigaţiei sanguine arteriale a unui organ sau a unei regiuni anatomice. Se produce prin formarea unui trombus, prin blocarea într-o arteră a unui corp străin vehiculat prin sânge (embolie), prin spasm arterial, etc.Înţărcare – suprimarea completă a laptelui matern din alimenţia sugarului.Lecitine – lipide fosforate care conţin şi azot; se găsesc în hematii, în ţesutul nervos şi în gălbenuşul de ou.Lipogeneză – formare de lipide în organism, fie prin utilizarea grăsimilor integrate, fie – în urma unui lanţ de reacţii metabolice – prin conversiunea în lipide a glucidelor sau a proteinelor în exces.Lipoproteine – macromolecule din plasmă formate din unirea unor globuline cu lipide. Cele mai importante sunt cele legate de colesterol. În mod normal, sunt reprezentate astfel:

10 % sunt lipoproteine cu densitate foarte mică (very low density lipoproteins=VLDL), corespund pre- β-lipoproteinelor, au diametrul de cca 800 º 40 % sunt lipoproteine cu desitate mare (high desnity lipoproteins=HDL), corespund α-lipoproieinelor, au diametrul de cca 100 A º (angstromi) 50 % lipoproteine cu densitate mică (low density lipoproteins=LDL), corespund β-lipoproteinelor, au diametrul de 200-300 A º

Litiază renală – prezenţa de calculi în căile urinare.Litotripsie extracorporeală – metodă de sfărâmare a calculilor prin bombardament cu ultrasunete, efectuate sub echograf. NU necesită nici o incizie sau altă manoperă invazivă.Macrocite – hematii (eritrocite) cu diamterul mai mare decât cel normal (au între 8-10 μ faţă de valoarea normală de 6,5-7,5 μ).Malabsorbţie – deficit în absorbţia intestinală a unor substanţe nutritive, în special a lipidelor, ceea ce duce la scaune diareice, grăsoase (=steatoree). Cauze: enterite cronice, pancreatita cronică, ciroza hepatică, celiakia.Malabsorbţie – tulburare a digestiei şi absorbţiei intestinale a unor componente alimenatre (aminoacizi, lipide vitamine). Apare în celiakie, enteropatii cronice, ciroză hepatică, pancreatită cronică, la perosane cu rezecţie intestinală.Malnutriţie – deficit al stării de nutriţie a unei persoane. Poate fi considerat echivalentul denutriţiei, dar termenul este consacrat şi folosit în special pentru copii (anterior se utiliza denumirea de distrofie, în prezent abandonată).Maltoză – dizahrid alcătuit din două molecule de glucoză. Se obţine în urma desfacerii (prin hidroliză) a moleculei de amidon.Medicaţie antihipertensivă – gamă întinsă de medicamente indicate în HTA, având ca grupe principale: inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (captopril, enalapril); blocante ale canalelor de calciu (diltiazem, verapamil, nifedipine); β-blocante adrenergice (atenolol,

10

Page 11: 2. Abrevieri, Definitii Si Explicatii ..

metoprolol, propranolol); diuretice orale (hidroclorotiazidă); inhibitori adrenergici (clonidină, metil-DOPA, reserpină). În urgenţele hipertensive (puseuri paroxistice de HTA) se utilizează medicaţie injectabilă (nitroprusiat de sodiu, nitroglicerină, diazoxid).Megaloblaşti – elemente celulare patologice din seria roşie (eritropaoietică) a hematopoiezei, cu nucleu şi dimensiuni foarte mari. Apar în măduva osoasă hematopoietică în anemiile prin carenţă de vitamina B 12 (anemie pernicioasă).Metabolism ( în general) – totalitatea proceselor biochimice şi energetice prin care materia vie din organism se degradează continuu şi se resintetizează continuu. Degradarea substanţei vii se numeşte catabolism (desasimilaţie); refacerea substanţei vii este anabolismul (asimilaţia). Aceste două procese antagoniste pot fi considerate ca fiind la baza vieţii celulare.Metabolism bazal – cheltuiala energetică a organismului necesară strict pentru asigurarea funcţiilor vitale (respiraţie, activitate cardiacă, circulaţie periferică). Pentru determinarea lui, persoana examinată trebuie să se afle în condiţiile „de bază”, adică în repaus fizic şi psihic, la o temperatură de confort (22ºC) şi fără a se alimenta în acest timp (deci a avea nici o altă cheltuială energetică).Methemoglobinemie – apariţia în sânge a unui derivat de hemoglobină (methemoglobulina), în care fierul – care în mod normal este bivalent – devine trivalent şi nu se mai poate combina cu oxigenul. Din această cauză hematiile devin inutilizabile pentru transportul oxigenului, deci pentru funcţia respiraţie.Musli – termen împrumutat, inducând fulgi de cereale.Neoglucogeneză – proces de sinteză a glucidelor din proteine sau din lipide, care are loc în organism prin desfăşurarea unui lanţ de reacţii biochimice.Nou-născut – copilul în primele 28 zile de la naştere.Nutrienţi (termen împrumutat din limba engleză) – substanţe nutritive.Nutriţia clinică – metoda prin care macro- şi micronutrienţii, în loc să fie daţi bolnavilor sub forma naturală de alimente, sunt administraţi sub forma de soluţii nutritive, suspensii, emulsii, etc. Realizate sintetic şi primite de bolnavi fie pe cale orală (dacă pot inghiţi) fie pe sondă nazogastrică (dacă nu pot înghiţi dar toleranţa gastrică este păstrată), fie prin perfuzie endovenoasă.Nutriţie – funcţie complexă prin care sunstanţele alimentare, extrase din mediul încojurător, sunt prelucrate şi apoi încorporate în structurile şi compoziţia proprie a organismului. A nu se confunda cu digestia, care este doar una din componentele acestei mari funcţii!Organoleptice (proprietăţi) – însuşiri ale unei substanţe care sunt percepute prin simţuri: aspect, culoare, miros, gust, consistenţă.Pancreatectomie – extirparea chirugicală a pancreasului. Poate fi totală sau parţială. Se efectuează în cazurile de cancer de pancreas.Parenteral – procedeu prin care un nutrient sau un medicament este administrat pe oricare altă cale în afara tubului digestiv.Pectine – polizaharide vegetale formate din unităţi de acid galacturonic. Se găsesc în morcovi, mere coapte, pudră de roşcoave. Sunt folosite ca substanţe gelifiante, adsorbante şi antidiareice.Pelagră – boală carenţială cronică, aproape dispărută azi, produsă de o alimentaţie lipsită de vitamina PP şi de proteine animale. Determină leziuni cutanate (eriteme şi bule pe părţile expuse la soare), fenomene digestive (diaree) şi tulburări neurologice (astenie, confuzie).Pesticide – substanţe chimice toxice, întrebuinţate în agricultură contra dăunătorilor (ciuperci, parazite, insecte, rozătoare). Sunt periculoase şi pentru om, putând produce intoxicaţii grave.pH – parametru care exprimă inversul concentraţiei ionilor de hidrogen într-o soluţie (mai exact: este logaritmul cu semn schimbat al hidrogen-ionilor). Sub valoarea de 7 indică acidoză, cu atât mai marcată cu cât este mai mic. La valoarea 7 semnifică neutralitate din punct de vedere chimic. Peste 7 arată alcaloză, cu atât mai importantă cu cât este mai mare.Plastifianţi – substanţe cared au proprietatea de a mări plasticitatea (uşurinţa de modelare) a materialelor cu care sunt amestecate.

11

Page 12: 2. Abrevieri, Definitii Si Explicatii ..

Polistiren – material plastic solid, incolor sau slab gălbui, transparent, rezistent din punct de vedere chimic şi electric, folosit la fabricarea multor obiecte de larg consum.Prebiotice – hidraţi de carbon nedigerabili, similari fibrelor din dietă, care stimuleză creşterea şi activitatea flotei probiotice intestinale (floră saprofită, din care fac parte bacilul bifidus şi bacilul lactic). Au rol în menţinerea echilibrului bacterian intestinal şi sunt introduse în foarte multe formule de lapte praf destinate sugarilor şi copiilor mici.Prematur – copil născut din sarcină cu durată sub 37 săptămâni. Are greutatea la naştere egală sau sub 2.500 g, lungime sub 47 cm şi numeroase deficienţe funcţionale care impun îngrijiri speciale. Prematurii de gradul I au greutatea la naştere între 2000-2500 g; gradul II între 2000-1500 g; gradul III între 1500-1000 g; prematurii de gradul IV (cei mai gravi) sub 1000 g.Prioni - particule de proteine modificate, de dimensiuni submicroscopice, cu rol patogen la unele animale şi om. Produc encefalopatie spongiformă bovină şi umană.Protozoare – animale unicelulare, deci cele mai mici de pe scara zoologică, unele ducând o viaţă autonomă, altele paralizând organsime superioare şi având potenţial patogen.PVC - clorură de polivinil, material plastic realizat din polimeri ai compuşilor de vinil (radical din chimia organică).Raţie alimentară – cantitatea de alimente şi de lichide stabilită la o persoană pentru 24 de ore. De obicei la o raţie se ţine seama şi de aportul energetic (exprimat în kilometrii sau kilojuli).Salmonella – gen de bacterii gram-negative din familia enterobacteriaceelor, cuprinzând numeroase specii şi tulpini. Are rol important în patologia gastrointestinaşă şi în cea infecţioasă în general. Din acest gen fac parte bacilul tific (Salmonella typhi), bacilii partifici A, B, C (Salmonella partpyhi A,B şi C), agenţii toxiinfecţiilor alimentare (Salmonella typhi murium, Salmonella enteritidis, Salmonella cholerae suis) etc.Saprofit – anumal, plantă sau microorganism care se nutreşte şi trăieşte pe socoteala altui organism viu, fără a-i aduce prejudicii (spre deosebire de parazit).Scorbut – boală carenţială, astăzi foarte ra întilnită şi care era datorată deficienţei în vitamina C. Produce: anemie, gingivită hemoragică, hemoragii articulare, periarticulare şi în unele organe interne.Shigella – gen de bacterii gram-negative din familia enterobateriilor care pot produce enterocolite, dizenteria bacilară sau toxiinfecţii alimentare.SIDA=syndrome immunodeficietaire acquis (în limba franceză) – sindromul de imunodeficienţă dobândită. Termenul se foloseşte când boala ajunge în stadiul de manifestări clinice. Până atunci se vorbeşte numai de infecţie HIV (depistată prin investigaţii de laborator: bolnavii se numesc seropozitivi).Sideremie – concentraţia fierului în plasmă; se exprimă în micrograme pe decilitru (μg/dl). Valorile normale diferă după vărstă şi sex, de la copilul mic (60-70 μg/dl) până la bărbatul adult (120-140 μg/dl).Sindrom nefrotic – boală glomerulară renală caracterizată prin edeme generalizate, proteinurie (în special aluminurie) importantă, hipoproteinemie cu scăderea albuminei serice şi lipidemie mult crescută cu hipercolesterolemie (odată cu pierderea de proteine prin urină se pierde şi factorul de epurare plasmatic al lipidelor).Sindrom nefrotic impur – boală cronică unde, la simptomele descrise pentru sindromul nefrotic pur, se adaugă HTA, creşterea azotemiei sanguine (azot, acid uric, creatinemie în plasmă) şi prezenţa unor leziuni renale vizibile la examenul microscopic.Sindrom nefrotic pur – boală renală cronică cu evoluţie adeseori ondulantă) perioade de recădere separate prin lungi perioade de remisune), caracterizată prin anasacră, proteinurie masivă, hipoproteinemie (cu scăderea serumalbuminelor) şi hiperlipemie cu hipercolecterolemie. Această formă NU determină creşterea tensiunii arteriale, nici a azotemiei şi nu prezintă leziuni renale la examenul microscopic, ci numai prin microscopie electronică. Soia – plantă leguminoasă (din familia Fabaceae) cu caracter ierbos, putând ajunge la înălţimea de 1 m. Produce flori violet-deschis şi păstaăi mici galbene. Din seminţele cu mare valoare nutritivă se prepară făină, din care se poate realiza o gamă întinsă de produse alimentare: pâine,

12

Page 13: 2. Abrevieri, Definitii Si Explicatii ..

biscuiţi, ciocolată, lapte artificial, chifteluţe, mezeluri sau se poate extrage ulei comestibil. Unele opinii consideră că „mana cerească” din istoria biblică ar fi fost de fapt seminţele de soia. Soluţie izotonă – soluţie care conţine dizolvată la 1 litru o cantitate de substanţă egală cu masa ei moleculară exprimată în grame, adică o moleculă-gram (exemplu: soluţia de clorură de sodiu 5,85%).Soluţie normală – soluţia care conţine dizolvată la 1 litru o cantitate de substanţă egală cu masa ei moleculară exprimată în grame, adică un echivalent-gram. Rezultă că într-o asemenea soluţie fiecare milimitru conţine 1 miliechivalent (mEq) de substanţă (exemple: soluţia de clorură de sodiu 5,85%; soluţia de clorură de potasoi 7,45%, soluţia de bicarbonat de sodiu 8,4%).Steatoree – eliminarea abundentă de scaune foarte bogate în grăsimi, având volum abundent, consistenţă moale şi aspect lucios. Se întâlneşte în pancreatitele cronice, fibroza chistică de pancreas şi în în sindroamele de malabsorţie de tipul celiakiei.Sugar – copilul de la naştere până la vârsta de 1 an, indiferent de alimentaţia pe care o primeşte.Suport ventilator (automat) – menţinerea mişcărilor respiratorii la un bolnav grav care apierdut această funcţie. Se introduce o sondă până în trahee (intubaţie orotraheală) şi se conecteză la un aparat (ventilator) automat putându-se regla frecvenţa respiratorie, volumul, presiunea, amestecul cu oxigen, etc.Suprafaţă corporală – parametru important de calcul folosit în aprecierea unor constante fiziologice şi a unor necesităţi de aport precum şi în stabilirea dozei la numeroase medicamente (doza pe metru pătrat). Este mai precisă şi înlocuieşte în multe cazuri exprimarea pe greutate corporală (pe kilocorp). Se stabileşte cel mai exact prin folosirea nomogranelor sau – în lipsa acestora – prin diferite formule. Una dintre ele: suprafaţa corporală (m²)=4 G + 7/G + 90, în care G=greutatea corporală în kg.Şoc anafilactic – reacţie generală gravă, constând din prăbuşirea circulaţiei periferice şi a tensiunii arteriale, produsă de un conflict antigen-anticorp, cu descărcarea masivă de histamină. În lipsa unui tratament de mare urgenţă, poate produce moartea.Tezaurismoze lipidice – boli în care se produce stocarea lipidelor sub diverse forme în diferite organe. Exemple: boala Niemann-Pick (stocarea de fosfolipide), boala Hand-Schuller-Christian (stocarea de steroli).Tromboză venoasă – formarea unui trombus, care este un cheag mare de sânge aderent la peretele arterial, constituind un obstacol în calea irigaţiei sanguine a teritoriului (organului) tributar.Trombus – cheag de sânge (uneori foaret mare) format într- un vas sanguin, aderent la peretele acestuia şi care- realizând o tromboză – împiedică circulaţia la acest nivel.Ulcer peptic – denumirea este valabilă atât pentru ulcerul gastric cât şi pentru cel duodenal şi provine de la concepţia că pepsina are rolul principal în producerea leziunilor mucoasei gastrice. Untişor de grădină (ranunculus ficaria) – plantă cu bulbi în pământ şi flori de culoare galbenă, ale cărei frunze se folosesc pentru salate sau supe.Vergeturi – struri (dungi) lineare paralele, datorite unir rupturi ale fibrelor elastice din derm şi care apar pe abdomen, coapse şi fese. Ele au iniţial culoarea roşie-violacee, apoi devin cicatrice albe-sidefii. Survin în sarcină, boala Cushing, hipercorticismul terapeutic, etc.

13