Download - CHARLIE HEBDO VS. BOKO HARAM Argumentul f

INFLUENÞA REPREZENTÃRILOR MASS-MEDIAASUPRA SECURITÃÞII NAÞIONALE. STUDIU DE CAZ:

CHARLIE HEBDO VS. BOKO HARAM

DIANA ALEXANDRA DUMITRESCU*

Abstract. This paper aims to provide a modern vantage point for nationalsecurity studies, that of strategic communication. First and foremost,focus is placed on the notion of crisis communication and its impact on thedifferent types of public coeval in any given crisis situation. The analysisalso addresses how mass-media interprets risk and consequentlyinfluences the public, as well as the paramount burgeoning of state andmass-media joint efforts. As regards the methodology employed, given theinterdisciplinary nature of the study and need to calibrate notions fromsociology, communication and security studies, content and secondarydata analysis were chosen by the author. The fundamental question, „Howdo mass-media representations influence the construction of self during aperceived crisis?“, is approached by means of a case study depictingmass-media representations of two recent events, the Charlie Hebdo shootingand the Boko Haram undertakings of January 2015.

Keywords: security studies, strategic communication, sociology, CharlieHebdo, Boko Haram, mass-media.

Argumentul fundamental pentru realizarea acestui studiu este unul simplu:secolul XXI a adus cu el o multitudine de probleme pentru spaþiul european, atâtdin punct de vedere al securitãþii graniþelor sau conflictelor armate, cât ºi dinpunct de vedere administrativ sau societal, iar modul în care sunt ele adminis-trate ºi modul în care populaþia percepe acþiunile statului nu sunt mereu înþeleseca fiind echivalente.Percepþia gradului de severitate a unei crize se poate realiza prin observarea

a douã mari elemente, percepþia opiniei publice referitoare la agentul culpabilpentru situaþie ºi percepþia agentului care exercitã control în managementulcrizei. Vom observa aºadar anumite trenduri în modul de soluþionare a situaþiilorde crizã1: dacã organizaþia este perceputã ca fiind vinovatã pentru situaþie va

Rev. ªt. Pol. Rel. Int., XII, 2–3, pp. 67–86, Bucureºti, 2015.

————————* Doctorandã, ªcoala Doctoralã de Sociologie a Universitãþii din Bucureºti.

tinde sã foloseascã strategii de acceptare a vinei, iar dacã climatul public atribuiealtui agent responsabilitatea pentru crizã, strategia de comunicare folositã va fimult mai slabã. Având în vedere faptul cã percepþia securitãþii personale repre-zintã un factor emoþional puternic, este foarte interesant sã analizãm ºi de ceanumite situaþii de crizã au efecte mai mari decât altele asupra diferitelor tipuride public. Studiul de caz ales pentru a ilustra aceastã temã este unul bazat pe epi-sodul Charlie Hebdo din luna ianuarie a anului 2015, care va fi folosit pentru ailustra importanþa comunicãrii strategice din douã perspective diferite: prima sereferã la importanþa comunicãrii strategice pentru organizaþiile teroriste, iar ceade-a doua la modul în care evenimentul terorist a fost reprezentat în mass-media.Pornind de la modelul cauzal a lui Peter-Paul Verbeek2, care ne dã exemplul

ecografului Doppler ca fiind obiectul sau tehnologia care introduce variabilamoralitãþii în modul în care pãrinþii se raporteazã la – viitorul – copil, ajungemla întrebarea fundamentalã a acestei cercetãri, ºi anume: „În ce fel influenþeazãreprezentãrile mass-media construcþia eului în raport cu ceea ce este definit dreptsituaþie de crizã?“. Modul în care o ºtire este mediatizatã este uneori un factormai puternic de sensibilizare a publicului decât efectele sale: pentru a putea ilus-tra aceastã idee mai bine nu trebuie decât sã ne întoarcem în timp, pe data de 7ianuarie 2015 la Paris – în deja celebrul atentat de la redacþia Charlie Hebdodoisprezece oameni sunt uciºi, iar alþi unsprezece sunt rãniþi grav. Între 3 ºi 7 ia-nuarie, în oraºul Baga ºi împrejurimile acestuia, miºcarea teroristã islamicãBoko Haram ucide între 100 – conform declaraþiilor oficiale ale reprezentanþilorstatului – ºi 2000 de persoane – conform declaraþiei organizaþiei nonguverna-mentale Human Rights Watch. Este important sã înþelegem modul de prioritizareal mass-mediei ºi ce înseamnã pe termen lung decizii de acest tip pentru mareamasã a populaþiei, fie ea naþionalã sau internaþionalã, mai ales în actualul con-text, în care hashtag-uri precum #JeSuisCharlie sau #JeSuisAhmed au devenitadevãrate trenduri globale.Publicul este obiºnuit cu un anumit tip de ºtiri atunci când vine vorba deAfrica,

fie cã vorbim despre armata Lord’s Resistance din Uganda, soldaþii-copii dinSierra Leone, rãzboaiele civile din Republica Democratã Congo, etc. Elementulprincipal care diferenþiazã continentul African – ºi Nigeria în special – de altenaþiuni este faptul cã nu existã o încredere în guvern, în proceduri legale, metodedemocratice de apãrare sau un sistem juridic independent de guvernare care sãnu susþinã interesele unei persoane sau ale unui partid politic. Deºi evenimentelede la Paris au reprezentat un semnal de alarmã, ele nu au dus la o subminare aîncrederii populaþiei în stat, deoarece acesta a acþionat rapid ºi a avut o strategiede comunicare de crizã ce a asigurat cetãþenii de faptul cã situaþia este în curs derezolvare ºi nu se va mai repeta, iar vinovaþii vor fi identificaþi ºi pedepsiþi. Acelaºilucru nu poate fi spus despre Nigeria, unde reprezentanþii statului au refuzat sã

68 DIANA ALEXANDRA DUMITRESCU 2

————————1 Timothy Coombs, Comunicarea de crizã. O analizã a Institutului American de PR (IPR), 2009, Partea

I [Online] Disponibil la adresa: http://www.pr romania.ro/articole/comunicare-de-criza/244-comunicarea-de-criza-partea-i.html

2 P. Verbeek, „Obstetric Ultrasound and the Technological Mediation of Morality: APostphenomenologicalAnalysis in Human Studies“, în Postphenomenology Research, Vol. 31, No. 1 (Mar., 2008), pp. 11-26.

discute subiectul Boko Haram o lungã perioadã, iar guvernul ºi armata suntîmpãrþite fiecare în susþinãtorii creºtinismului din regiunile sudice ºi musulmaniidin nordul þãrii3. Supravalorizarea persoanelor caucaziene în detrimentul persoa-nelor de culoare ºi incapacitatea mass-mediei de a galvaniza opinia publicã inter-naþionalã sunt, conform analizei de text, cele mai puternice argumente împotrivamass-mediei în ceea ce priveºte reprezentarea episodului Charlie Hebdo ºi a ac-þiunilor Boko Haram din luna ianuarie 2015. Deºi valide la o primã vedere, am-bele argumente îºi pierd din rezonanþã în momentul în care introducem variabilaacþiunilor statului în ecuaþie, observând cã, în lipsa unei comunicãri ºi strategii astatului de a prezenta ºi rezolva problemele care apar, nu putem învinui mass-media ca fiind singurul agent vinovat4. Incapacitatea guvernãrii nigeriene de aface faþã situaþiei duce ca, în 2013, armata nigerianã sã dea foc la sute de case ºisã ucidã peste 200 de civili, declarând cã pedepsesc oraºul respectiv pentru cã i-arfi gãzduit pe membrii Boko Haram. Este clar cã rezolvarea problemei nigerienedepinde în mare mãsurã ºi de o îmbunãtãþire a relaþiilor de cooperare internaþio-nalã, dar acest lucru nu pare foarte probabil pe termen scurt, având în vedere faptulcã cei mai interesaþi actori, Cameroon, Chad ºi Niger ºi-au retras de curând toatetrupele din regiune5.Semnificaþia modernã a termenului securitate, ca atribut al statului, tangibil

exclusiv prin intermediul componentei militare ºi mijloacelor diplomatice, în-þeles din perspectiva lui Rousseau asupra contractului social, precum ºi din per-spectiv lui Locke sau Montesquieu cu privire la domeniu ca rezultat al dorinþeiindividului pentru securitate ºi libertate, sunt folosite încã de la sfârºitul seco-lului XIX în cadrul sociologiei politice. Noile dezvoltãri în domeniul sociologieisecuritãþii încearcã sã foloseascã abordarea sociologiei politice a lui Bourdieupentru a analiza dinamica dintre teorie ºi practicã în înþelegerea unei noi realitãþi,în cadrul cãreia cunoaºterea ºtiinþificã, aparatura militarã ºi reþelele sociale suntfolosite ca arme de dobândire a supremaþiei regionale. Perspectiva emergentãreaminteºte comunitãþii ºtiinþifice cã securitatea poate fi vãzutã în consecinþãdoar atâta timp cât individul considerã cã respectivele ameninþãri îi pot modificape cale directã viaþa de zi cu zi, astfel realizându-se nevoia unei înþelegeri maiprofunde a comunicãrii stat – individ. Prezentul studiu aduce în discuþie perspec-tiva teoriilor comunicãrii ca posibilã soluþie la aceastã provocare.Cea mai mare parte a literaturii ºtiinþifice referitoare la relaþii publice în si-

tuaþii de crizã se bazeazã pe teoria excelenþei relaþiilor publice6; aceasta postu-

3 REPREZENTÃRILE MASS-MEDIA ªI SECURITATEA NAÞIONALÃ 69

————————3 J. Goldstone,Why is the West paying attention to Charlie Hebdo but not Boko Haram?, 14/01/2015, Dis-

ponibil la adresa http://www.russia-direct.org/opinion/why-west-paying-attention-charlie-hebdo-not-boko-haram

4 A.-M. Lipinski, Charlie Hebdo and Boko Haram: Parsing the Equivalency Debate, 2015, Disponibil laadresa http://niemanreports.org/articles/charlie-hebdo-and-boko-haram-parsing-the-equivalency-debate/

5 E. Zuckerman, Media coverage of Charlie Hebdo and the Baga massacre: a study in contrasts,13/01/2015, Disponibil la adresa http://theconversation.com/media-coverage-of-charlie-hebdo-and-the-baga-massacre-a-study-in-contrasts-36225

6 Grunig, J.E. and Grunig, L.A., „Modes of public relations and communications“, în Grunig, J.E. (Ed.),Excellence in Public Relations and Communication Management, Lawrence Erlbaum Associates, Hillsdale,NJ, 1992; Grunig, J.E. and Hunt, T.,Managing Public Relations, Holt, Rinehart andWinston, NewYork, NY, 1984.

leazã faptul cã existã un model simetric bidimensional (organizaþia ºi publicul/publicurile ei) care, în situaþie de crizã, funcþioneazã astfel încât ambele compo-nente sã ia parte activ la un dialog pentru a rezolva situaþia într-un mod profe-sional, etic ºi rapid.Un guvern fãrã o strategie de comunicare de crizã bine închegatã poate fi

lesne pus în dificultate în zilele noastre. Trãim într-o lume în care un incidentdintr-o singurã þarã se poate transforma în mai puþin de 24 de ore într-o crizãinternaþionalã, unde mass-media funcþioneazã 24/24, iar reþelele sociale devin oparte integratã a vieþii de zi cu zi a fiecãrui individ. Mai mult decât atât, jurnalis-mul cetãþenesc (citizen journalism), neîngrãdit de reguli stricte sau considerenteetice, poate sã strângã, sã filtreze ºi sã distribuie informaþii la fel de rapid caorice organizaþie mass-media oficialã. Istoria recentã ne-a arãtat cum eveni-mente precum pandemii, revolte populare, erupþii vulcanice, incidente nucleare,crize bancare sau pur ºi simplu oprirea funcþionãrii unui domeniu administrativ(precum transporturile feroviale sau aeriene) pot face guvernele sã parã slabe ºivulnerabile, deci nepregãtite. Aºadar, o planificare timpurie este din ce în ce maiimportantã, atât pentru a proteja cetãþenii de potenþiale riscuri, cât ºi pentru caaceºtia sã aibã încredere în respectiva formã de guvernare.Pauchant ºi Mitroff7 identificã 5 etape ale unei situaþii de crizã: detectarea

crizei sau cãutarea semnalelor de alarmã, pregãtirea/prevenirea crizei, încercareade a limita efectele crizei ºi de a o localiza, încercarea de a readuce sistemul laordinea iniþialã ºi procesul de înþelegere ºi evaluare a crizei, examinând care suntlecþiile ce pot fi învãþate dupã respectivul episod. Este foarte important sã înþele-gem rolul pe care guvernul îl joacã în perioade de crizã, cu atât mai mult atuncicând respectiva crizã (spre exemplu epidemia SARS din Singapore) existã înmediul socio-politic. Acestea sunt momentele în care guvernul trebuie sã ia deciziiprompte ºi sã convingã rapid publicul sã îi susþinã iniþiativele pentru remediereaproblemei8. Aºadar, putem spune cã importanþa ºi sensibilitatea comunicãriistrategice ating cele mai înalte cote în perioade de crizã. Un puternic punct deinflexiune este reprezentat de situaþiile în care diferiþi purtãtori de cuvânt saureprezentanþi ai statului transmit mesaje contradictorii referitoare la o anumitãsituaþie; mai mult decât lipsa unei coerenþe a comunicãrii, apariþia acestor mesajeperturbã opinia publicã ºi pot prelungi situaþia de crizã sau chiar da naºtere la noicrize9. Mergând pe ideea teoriei contingenþei ºi a diferitelor tipuri de public cãrorao organizaþie li se adreseazã, trebuie sã ne oprim asupra faptului cã este complicatca acelaºi stance sã funcþioneze la fel de bine din punct de vedere al relaþiilorpublice pentru toate tipurile de public; aºadar, înþelegând cã ºi publicul este for-


————————7 Pauchant, I. Mitroff, Transforming the Crisis-Prone Organization: Preventing Individual, Organizatio-

nal, and Environmental Tragedies. Jossey-Bass, San Francisco, 1922.8 U. Rosenthal,A. Kouzim, „Crises and Crisis Management: Towards Comprehensive Government Decision

Making“ în Journal of Public Administration Research and Theory, 7 (2)/1997, pp. 277 – 304.9 Timothy Coombs, Comunicarea de crizã. O analizã a Institutului American de PR (IPR), Partea II,

2009, Disponibil la adresa: http://www.pr-romania.ro/articole/comunicare-de-criza/280-comunicarea-de-criza-partea-a-ii-a.html

mat din grupuri dinamice, ajungem la concluzia cã ºi modul în care organizaþiase poziþioneazã în faþa lor trebuie sã fie cel puþin la fel de dinamic10.Din punct de vedere metodologic, prezentul studiu de caz este unul explica-

tiv11 ºi prezintã douã cazuri sau situaþii, mai exact modul în care mass-media atratat subiectele „Charlie Hebdo“ ºi „Boko Haram“ în perioada ianuarie – mai2015. Prima parte a cercetãrii se bazeazã pe articolele disponibile online, pe site-uriinternaþionale de ºtiri, dar ºi bloguri personale sau platforme virtuale tip ziaron-line, analizate prin intermediul instrumentelor Google Trends ºi Media MeterDashboard. Aceastã parte a analizei ne va arãta incidenþa unor termeni specificialeºi în concordanþã cu cele douã situaþii alese în cadrul OSINT. A doua parte aanalizei va încerca sã explice concluziile primei pãrþi ºi va împrumuta conceptedin sociologie ºi comunicare pentru a explica datele obþinute. Metoda aleasã esteaccea de analizã de conþinut, iar eºantionarea articolelor este realizatã în funcþiede poziþia articolelor în economia motorului de cãutare Google, fiind analizateprimele 50 de articole pentru fiecare lunã studiatã. Deºi la prima vedere am puteainterpreta aceastã formã de eºantionare ca având douã mari dezavantaje, faptulcã este nonprobabilistã ºi faptul cã, cel mai probabil, majoritatea articolelor gãsitevor fi în limbile englezã ºi francezã, la o privire mai atentã vom observa cã în reali-tate ambele dezavantaje sunt, de fapt, avantaje. Dorind sã observãmmodul în caremass-media formeazã pãrerile opiniei publice, la un nivel general, sursele de realinteres, care au o putere realã de a schimba mentalitãþi sau reformula agenda so-cialã, sunt cele identificate mai devreme. Printre unitãþile de mãsurare utilizate încadrul analizei de conþinut, menþionãm „boko haram“, „baga“, „maiduguri“, „charliehebdo“, „françois hollande“, „Goodluck Jonathan“, „muhammadu buhari“.Miercuri 7 ianuarie 2015, fraþii Cherif ºi Said Kouachi pãtrund în sediul sãp-

tãmânalului Charlie Hebdo ºi omoarã 12 persoane. Joi, 8 ianuarie 2015, AmedyCoulibaly omoarã un poliþist în apropiere de Paris. Vineri, 9 ianuarie 2015, lapuþin timp dupã descoperirea ascunzãtorii fraþilor Kouachi, Coulibaly intrã într-unsupermarket evreiesc dintr-o suburbie parizianã ºi ia 19 ostatici. Cele treievenimente par sã aibã, cel puþin la o primã vedere, legãturã. Mai mult decât atât,ele marcheazã apariþia unui posibil punct de inflexiune în ceea ce priveºtemãsurile luate împotriva terorismului în Europa ºi chiar pentru modul în care vafi vãzut NATO în lupta împotriva terorismului jihadist12. Episodul reprezintã celmai reuºit (ºi mediatizat) atac formulat de Al-Qaeda în ultimii 13 ani, de la 9/11.Duminica urmãtoare atentatului, mai mult de trei milioane de cetãþeni ºi pa-

truzeci ºefi de stat ies pe strãzile Parisului în solidaritate pentru cele 17 victimeale sãptãmânii anterioare, în timp ce, cu doar 24 de ore înainte, o fatã de aproxi-


————————10Y. Jin, A. Pang, G. Cameron, Strategic Communication in Crisis Governance Analysis of the Singapore

Management of the SARS Crisis, 2006, Disponibil la adresa: http://www.researchgate.net/profile/Glen_Cameron/publication/265007820_Strategic_Communication_in_Crisis_Governance_Analysis_of_the_Singapore_Management_of_the_SARS_Crisis/links/540a8cb70cf2d8daaabfa6be.pdf

11 S. ªandor, Metode ºi tehnici de cercetare în ºtiinþele sociale, 2011, Disponibil la adresa http://www.apubb.ro/wp-content/uploads/2011/02/Suport-MTCS-Ro.pdf (2) Y. Jin, A. Pang, G. Cameron, loc.cit.

12 A. Jacobs, J. Samaan, After the Paris Attacks – Implications for the Transatlantic Security Debate.NDC Research Report NATO Defense College, 16/01/2015, Disponibil la adresa: http://www.ndc.nato.int/download/downloads.php?icode=434

mativ 10 ani comitea un atac sinucigaº detonând o centurã cu explozibil în piaþaMaiduguri, ucigând 19 alte persoane ºi rãnind multe altele. Deºi discursul publica dat ca motive indiferenþa, rasismul ºi bias-ul mediei pentru modul în care aufost prezentate episodul Charlie Hebdo ºi acþiunile Boko Haram din acea pe-rioadã, nu putem sã ignorãm un factor mult mai puternic care a influenþat aceastãsituaþie, anume puterea statelor respective, faptul cã una dintre þãri are un guvernfuncþional, iar cealaltã nu.Potrivit unui raport recent al NATO Defense College, atentatele de la Paris se

caracterizeazã prin trei elemente: þintele „soft“ (soft targets), un grad slab de co-ordonare, colaborarea pe termen scurt între douã organizaþii diferite. Teoretic,putem spune cã primul element – soft targets – era deja unul previzibil, anunþatîncã din 2008 de revista Al-Qaeda Inspire, prin folosirea sintagmelor precum„strategy of a thousand cuts“ sau „a bullet a day keeps the infidel away“13.Obiectivele mici sunt mai vulnerabile din punct de vedere al securitãþii ºi, maimult, daunele psihologice pentru naþiune pot fi mai mari: o clãdire, un aeroportsau o garã atacatã este tradusã de cãtre populaþie drept o luptã împotriva statului,pe când atacul randomizat asupra unor obiective mici este citit ca un atac asupralor, putându-se identifica mult mai uºor cu victimele.Din punct de vedere metodologic, terorismul este un mesaj ºi o strategie de

comunicare. În ceea ce priveºte episodul Paris, contrar discursului mediaticcentrat pe ideea de luptã împotriva libertãþii de exprimare, acest mesaj pare maidegrabã sã fie unul de naturã religioasã. Aceasta este o schimbare profundã faþãde atentatele 9/11, de la Madrid (2004) sau Londra (2005), care aveau o moti-vaþie clarã politicã, nicidecum religioasã14. Episodul Paris pare sã prezinte oevoluþie interesantã a Al-Qaeda, de la atacuri puternic orchestrate ºi þinte majorela „soft targets“ ºi atacuri tip „lone wolf“ sau „wolf pack“, ce prolifereazã maidegrabã o ideologie decât centrarea pe sponsorizarea unui anumit grup15. Înplus, nu putem exclude posibilitatea ca Al-Qaeda sã-ºi fi început aceastã „strate-gie de comunicare“ în speranþa unei distrugeri a Statului Islamic de cãtre StateleUnite, pentru a reintra puþin câte puþin în fruntea listei organizaþiilor teroriste re-levante. Creºterea substanþialã a Statului Islamic din ultimele luni poate fi lesneexplicatã prin faptul cã mulþi extremiºti îi considerã agentul principal al schimbãrii,aºadar aleg sã se ralieze la ceea ce ei percep deja ca fiind deja cãºtigãtorul16. Înplus, mulþi dintre adepþii Statului Islamic erau adolescenþi sau copii în 2011 ºi vãdAl-Qaeda ca fiind mai degrabã o conspiraþie, pe când Statul Islamic este o ar-matã puternicã, actualã, cu un istoric de reuºite clare17 ºi fonduri impresionante.Având în vedere faptul cã Statul Islamic îºi consolideazã imaginea, atât la ni-

vel local cât ºi internaþional, prin utilizarea mijloacelor social media, am putea


————————13 Idem.14 Idem.15 The Soufan Group, TSG IntelBrief: The New Spectacular Terror Attack, 12/01/2015, Disponibil la adresa

http://soufangroup.com/tsg-intelbrief-the-new-spectacular-terror-attack/16 M. Reardon, Why ISIL keeps growing, 18/09/2014, Disponibil la adresa http://www.aljazeera.com/

indepth/opinion/2014/09/why-isil-keeps-growing-201491765549640284.html17 M. Pizzi, Why Islamic State poses a mortal challenge to Al-Qaeda, 11.09.2014, Disponibil la adresa:

http://america.aljazeera.com/articles/2014/9/11/al-qaeda-vs-islamicstate.html

spune cã Al-Qaeda a ales sã meargã pe un trend început de Statul Islamic: alege-rea unei þinte „soft“, din domeniul presei ºi cu un public variat atât în ceea ce pri-veºte categoriile de vârstã, cât ºi mediul ocupaþional – strategiile, cel puþin dinpunct de vedere al PR-ului, sunt similare. Indiferent dacã a existat sau nu un gradde colaborare între Al-Qaeda ºi Statul Islamic în organizarea ºi desfãºurareaacestor atentate, este puþin probabil ca episodul acesta sã dea naºtere la o schim-bare a dinamicii dintre cele douã organizaþii. Ambele formaþiuni par sã încerce sã-ºistabileascã supremaþia pe teritoriul Europei, fiecare printr-un statement distinct:Al-Qaeda demostreazã cã este încã un actor puternic, cu capabiliãþi extinse chiarºi dupã moartea lui Osama Bin Laden, iar Statul Islamic recapãtã momentum-ulpierdut în ultimele luni odatã cu atacurile aeriene americane, folosind propagandapentru a arãta cã existã europeni care li se alãturã, fenomen care ar putea fi dince în ce mai intens18.Situaþia de la Paris a generat o presiune politicã extraordinarã, atât din partea

poporului francez cât ºi din partea comunitãþii internaþionale, fapt interesant nu doardin punct de vedere social, cât ºi al intereselor externe. În timp ce comunitateainternaþionalã se revolta împotriva atentatelor din Paris, aproximativ 2000 depersoane au fost masacrate de cãtre Boko Haram în oraºul Baga din nord-estulNigeriei, douã atentate sinucigaºe au avut loc în Liban la Jabal Mohsen ºi obombã a explodat în faþa Academiei Naþionale de Poliþie din Sana’a, Yemen,omorând peste 30 de persoane19 – dupã cum am putut observa, nici unul dintreaceste evenimente nu a fost dezbãtut în mass-media la fel ca situaþia din Paris,deºi, în toate cele trei cazuri, numãrul victimelor a fost mult mai mare.

Figura 1. Tabel de frecvenþã Google Trends


————————18 A. Jacobs, J. Samaan, loc. cit.19 The Soufan Group, loc. cit.

Imaginea de mai sus, realizatã cu ajutorul Google Trends, aratã foarte clarfrecvenþele expunerii media a termenilor „Charlie Hebdo“, „Baga“ ºi „BokoHaram“ ºi diferenþa imensã dintre mediatizarea episodului Paris ºi cea a episo-dului Baga, iar datele devin cu atât mai contradictorii cu cât ne uitãm la ele-mentul demografic, faptul cã populaþia Nigeriei este de aproape trei ori mai maredecât cea a Franþei (173milioane, faþã de 66milioane). Ethan Zucherman, Directorulcentrului de Civic Media în cadrul Massachusetts Institute of Technology, preci-zeazã cã situaþia este similarã ºi dacã ne uitãm strict la presa nigerianã, unde ata-curile din Paris au fost mai mediatizate decât evenimentele din Nigeria înperioada 1-10 ianuarie 201520. Reprezentarea incorectã a evenimentelor de cãtremass-media este amintitã ºi de cãtre Marie Harf, purtãtor de cuvânt US StateDepartment“ „I would like to see how many minutes we spend on Boko Haramcompared to a march; I just want to point that out to people“21.

Figura 2. Ianuarie 2015 Media Meter Dashboard

Graficul de mai sus ilustreazã frecvenþa apariþiei în media scrisã on-line a ter-menilor „Charlie Hebdo“ ºi „Boko Haram“ în perioada 1-31 ianuarie 2015.Dupã cum se poate observa, subiectul Charlie Hebdo cunoaºte apogeul repre-zentãrii media în perioada 6-15 ianuarie, în timp ce ºtirile referitoare la BokoHaram reprezintã doar un zumzet de fundal, variaþiile liniei de reprezentaremedia fiind nesemnificative comparativ.


————————20 E. Zuckerman, Media coverage of Charlie Hebdo and the Baga massacre: a study in contrasts,

13/01/2015, Disponibil la adresa http://theconversation.com/media-coverage-of-charlie-hebdo-and-the-baga-massacre-a-study-in-contrasts-36225

21 C. Torchia, Nigerian President Goodluck Jonathan Criticized For Boko Haram Response, 2015, Dispo-nibil la adresa http://www.huffingtonpost.com/2015/01/13/goodluck-jonathan-boko-ha_n_6464928.html

Figura 3. Boko Haram 01-05 Media Meter Dashboard

Deºi putem observa o fluctuaþie moderatã a ºtirilor referitoare la Boko Haramîn perioada ianuarie – mai 2015, informaþiile despre structura organizaþiei ºiideologia sunt vagi, iar accentul se pune în principal pe Abubakar Shekau, li-derul grupãrii. În ceea ce priveºte evoluþia ºtirilor legate de Boko Haram pe lunaianuarie 2015, vom observa un punct de inflexiune puternic în perioada 11 – 15ianuarie, cauzat de apariþia unui mesaj video pe platforma YouTube în careliderul Boko Haram, Abubakar Shekau, þinând în mânã un AK-47, îºi declarabucuria pentru evenimentele recent petrecute în Franþa22.

Figura 4. Boko Haram Ianuarie 2015 Media Meter Dashboard


————————22 P. Ross, Boko Haram praises Charlie Hebdo Attacks, Leader Abubakar Shekayu condemns French,

14/01/2015, Disponibil la adresa http://www.ibtimes.com/boko-haram-praises-charlie-hebdo-attacks-leader-abubakar-shekau-condemns-french-1783234

Diferenþele de reprezentare din mass-media on-line sunt la fel de vizibile ºiîn presa scrisã, un bun exemplu fiind acela al cotidianului The New York Times,care a prezentat povestea Charlie Hebdo pe pagina 6 cu un articol extrem decomplex, iar acþiunile Boko Haram într-un articol de trei paragrafe pe pagina 823.Într-adevãr, nu putem sã ignorãm faptul cã Parisul reprezintã din punct de vederegeografic un spaþiu uºor de observat ºi comentat, în timp ce partea de nord-est aNigeriei, unde Boko Haram este încã la putere, este greu accesibil pentru jurna-liºti, situaþia fiind similarã cu cea din Siria. Cu toate acestea, la o analizã a preseivom vedea cã mass-media vorbeºte despre Nigeria, iar vesticii par extrem de im-plicaþi în problemele Africii: o campanie internaþionalã ce a beneficiat de pre-zenþa Primei Doamne a Statelor Unite ale Americii, Michelle Obama, a luat locîn aprilie 2014, când Boko Haram a rãpit 200 de tinere dintr-o ºcoalã din Chibok,iar videoul Kony din 2012, alt succes mediatic, a fost vizualizat de peste 100 demilioane de ori în primele ºase zile de la publicare.Episodul Paris nu este prima ocazie cu care Europa îºi pune întrebãri în ceea

ce priveºte strategiile de securitate, mãsuri din ce în ce mai sporite luând efect ºidupã 9/11 ºi atentatele cu bombã din Londra ºi Madrid; cu toate acestea, situaþiaactualã este net diferitã, luând în considerare faptul cã Uniunea Europeanã tre-buie sã administreze ameninþarea pusã de aproximativ 2.500 jihadiºti ce provindin state europene24. Libertãþile civile ºi intensificarea segregãrii religioase suntelemente complexe ce trebuie sã stea la baza elaborãrii noilor politici sociale ºischimbãrilor legislative, faptul cã Europa gãzduieºte peste 16 milioane de mu-sulmani – ºi ei cu dreptul la libertate ºi siguranþã – fiind adesea ignorat în discursulpublic; un alt element de interes în ceea ce priveºte elaborarea viitoarelor politicisociale în Franþa este acela al încurajãrii educaþiei islamice, acþiune ce ar puteaduce la o micºorare semnificativã a radicalizãrii ºi un nivel mai ridical al inclu-ziunii sociale pentru populaþia musulmanã.Experienþa Statelor Unite în rãzboiul contra terorismului trebuie sã reprezinte

baza pentru elaborarea noilor strategii pentru Uniunea Europeanã, punându-seaccentul pe faptul cã schimbãrile puternice imediat dupã un episod emoþionalpentru naþiune au dus în trecut la rezultate care au fost în favoarea teroriºtilor,distanþa socialã dintre musulmani ºi restul populaþiei riscând sã se mãreascã preamult pentru a mai fi mediatã din punct de vedere social.Website-urile ºi platformele de tip social media reprezintã alt subiect intens

dezbãtut ulterior atentatului de la Charlie Hebdo, una dintre mãsurile instituiteîn Franþa fiind aceea cã autoritãþile au dreptul de a închide orice website caresusþine jihadul, fãrã o decizie judecãtoreascã. Mai mult, conform legislaþiei ac-tuale franceze, accesarea site-urilor teroriste ºi orice formã de training terorist do-vedite pot duce la pânã la 10 ani de închisoare ºi amenzi de aproximativ 100.000


————————23M. Schiavenza, Boko Harams Quiet Destruction of Northeast Nigeria, 11/01/2015, Disponibil la adresa

http://www.theatlantic.com/international/archive/2015/01/boko-harams-quiet-destruction-of-northeast-nigeria/384416/

24 P. Hockenos, Don’t turn Europe into a militarized surveillance state. After Charlie Hebdo, expansion ofanti-terrorism laws does not guarantee more security, 24/01/2015, Disponibil la adresa http://america.aljazeera.com/opinions/2015/1/after-paris-europes-long-view-on-antiterrorism.html

euro25. O iniþiativã legislativã care stipuleazã cã agenþiile de intelligence vorputea sã asculte telefoane, sã acceseze e-mail-uri, sã plaseze camere ascunse ladomiciliul suspecþilor fãrã un ordin judecãtoresc, a fost susþinutã în luna mai2015 de cãtre membrii Adunãrii Naþionale Franceze, fiind aprobatã cu 438 voturipentru ºi 86 împotrivã ºi urmând sã fie examinatã de cãtre Senat; conform pro-iectului de lege, poliþia ºi agenþiile naþionale nu vor mai avea nevoie de aprobãridin partea unui judecãtor, ci de la un panel de nouã persoane, compus din magis-traþi, politicieni ºi un expert în comunicare26.Nu putem sã analizãm situaþia actualã fãrã sã ne amintim de situaþia Legii re-

tenþiei datelor personale, adoptatã în 2006 dupã atacul de la Madrid ºi suspen-datã în aprilie 2014 de cãtre Înalta Curte Europeanã de Justiþie, considerându-secã încãlca dreptul la viaþã privatã. Potrivit specialiºtilor, planificarea pentru ur-mãtoarea situaþie de crizã nu se poate rezuma la politici de supraveghere ºi pe-depsire, factorul social de reintegrare în societate a musulmanilor ºi luptãtorilorcare renunþã la jihad fiind extrem de importante, în special în condiþiile în careun asemenea program funcþioneazã deja din 2014 în Danemarca ºi poate fi pre-luat ca bunã practicã la nivel european27. Din ce în ce mai puternic, rãspunsulcomunitãþii de securitate la ameninþãrile identificate pare sã fie instituirea unuiserviciu de intelligence al Uniunii Europene, prin intermediul cãruia toate agen-þiile naþionale sã poatã colabora pentru îndeplinirea obiectivelor ºi, mai mult,micºorând semnificativ resursele umane ºi financiare necesare pentru desfãºu-rarea activitãþilor; cu toate acestea, materializarea unei astfel de organizaþii ar în-semna ºi o schimbare majorã a tratatului Uniunii Europene, aºadar rãmâne doaro soluþie pe termen lung.Dintre elementele importante dupã încheierea unei crize, specialiºtii afirmã

cã cei trei piloni ai strategiei trebuie sã fie oferirea informaþiilor promise publi-curilor, anunþarea stakeholder-ilor în ceea ce priveºte mãsurile de redresare sauinvestigaþiile referitoare la motivele pentru care a apãrut criza ºi analiza pro-cesului de management pentru a învãþa ce trebuie schimbat pentru a preveniastfel de situaþii pe viitor28. Analizând modul în care guvernele Franþei ºi Nigerieiau reacþionat în perioada evenimentelor discutate, vom observa cã PreºedinteleFrançois Hollande, deºi cu o popularitate în scãdere, a reacþionat imediat, într-un mod decisiv ºi activ, în timp ce Goodluck Jonathan, preºedintele de la acelmoment al Nigeriei, a refuzat sã discute în public problema Boko Haram, cu atâtmai mult sã menþioneze atrocitãþile din Baga sau Maiduguri.Un puternic punct de inflexiune în comunicarea strategicã statalã este repre-

zentat de situaþiile în care diferiþi purtãtori de cuvânt sau reprezentanþi ai statuluitransmit mesaje contradictorii referitoare la o anumitã situaþie; mai mult decât


————————25 Idem.26 L. Drearden, French parliament approves ‘intrusive’ surveillance laws after Charlie Hebdo attack,

06/05/2015, Disponibil la adresa http://www.independent.co.uk/news/world/europe/french-parliament-approves-intrusive-surveillance-laws-after-charlie-hebdo-attack-10228206.html

27 P. Hockenos, loc.cit.28 Timothy Coombs, Comunicarea de crizã. O analizã a Institutului American de PR (IPR). Partea II,

2009, Disponibil la adresa: http://www.pr-romania.ro/articole/comunicare-de-criza/280-comunicarea-de-criza-partea-a-ii-a.html

lipsa unei coerenþe a comunicãrii, apariþia acestor mesaje perturbã opinia publicãºi pot prelungi situaþia de crizã sau chiar da naºtere la noi crize29. În ceea ce îlpriveºte pe preºedintele nigerian, aceastã strategie de comunicare care nega pro-blema Boko Haram-ului a continuat ºi pe parcursul campaniei de realegere, du-când ulterior la pierderea poziþiei în faþa lui Muhammadu Buhari. Strategia estemenþinutã ºi de alþi reprezentanþi ai statului, printre care ministrul Finanþelor,Ngozi Okonjo-Iweala, care blameazã atacurile din Paris dar nu menþioneazã ni-mic despre situaþia din Baga: „Ngozi Okonjo-Iweala (@NOIweala) January 8,2015 – Terrible incident. Our deepest sympathies to the journalists and theirfamilies. We are one with France in mourning #JeSuisCharlie“30.Un efect direct al evenimentelor este faptul cã alegerile prezidenþiale ºi legis-

lative din Nigeria au fost amânate cu 6 sãptãmâni la presiunile administraþieiGoodluck, în scopul oficial de a încerca o ameliorare a situaþiei Boko Haram;aceastã decizie a fost contestatã de cãtre actorii internaþionali, aceºtia punând ac-centul pe importanþa unor alegeri transparente ºi credibile, conform calendaruluielectoral iniþial. Actualul preºedinte, Muhammadu Buhari alege însã sã ducã ocampanie axatã pe înfrângerea Boko Haram prin reorganizarea armatei, îmbunã-tãþirea sistemelor guvernamental ºi legislativ, reuºind dupã nici douã sãptãmânide la învestirea în funcþie sã viziteze Chadul, Nigerul ºi Germania pentru Summit-ulG7, încercând sã construiascã o alianþã internaþionalã pentru a rezolva situaþiaBoko Haram-ului.O problemã destul de frecventã în discuþiile actuale este reprezentatã de mo-

dul de operare în cazul atacurilor simultane ºi de mãsurile excepþionale versusparcurgerea paºilor reglementaþi la nivel general ºi analiza cost – beneficiu,precum ºi ameninþãrile creãrii de precedente în ceea ce priveºte noi tipuri deatentate. O altã problemã metodologicã este diferenþierea terorismului religiosde cel împotriva libertãþii de expresie, limitele dintre cele douã concepte pãrândsã fie destul de difuze, fapt ce poate reprezenta o ameninþare în ceea ce priveºteelaborarea unor strategii lucrative pe termen lung.Manualele de comunicare ºi jurnalism ne învaþã cã este imposibil sã plasãm

o situaþie pe o scalã universalã ºi internaþionalã din punct de vedere al impac-tului, efectelor pe termen lung, ºocului sau empatiei pe care o trezeºte în rândulpublicului. Ceea ce uitã însã sã menþioneze este cã modul în care media alege sãprezinte o ºtire reprezintã motivul pentru care o ºtire va fi perceputã într-un anu-mit fel31. În contextul Charlie Hebdo – Boko Haram, modul de prezentare a in-formaþiilor, diferenþierea accentuatã între un atac terorist ºi un rãzboi civil, dife-renþa de empatie atribuitã ideii de libertate a expresiei, în contrast cu lipsa de res-pect pentru valoarea unei vieþi sau chiar ameninþarea indirectã a atentatelor de laParis par sã indice populaþiei cã evenimentele ar putea fi lesne replicate înAmerica.


————————29 Idem.30 M. Shearlaw, Why did the world ignore Boko Haram’s Baga attacks?,12/01/2015, Disponibil la adresa

http://www.theguardian.com/world/2015/jan/12/-sp-boko-haram-attacks-nigeria-baga-ignored-media31 A.-M. Lipinski, Charlie Hebdo and Boko Haram: Parsing the Equivalency Debate, 2015, Disponibil

la adresa http://niemanreports.org/articles/charlie-hebdo-and-boko-haram-parsing-the-equivalency-debate/

Deºi apparent plauzibile, explicaþiile trusturilor media conform cãrora atroci-tãþile comise de cãtre Boko Haram sunt greu de confirmat ºi triangulat nu explicãde ce, la peste 3 luni dupã eveniment, ponderea apariþiei articolelor referitoare la„Charlie Hebdo“ este, deºi semnificativ mai micã decât în perioada ianuarie –februarie, mult mai mare decât a celor referitoare la Boko Haram. Rãspunsul realla întrebarea referitoare la sistemul de clasificare a crizelor de cãtre media esteunui mai degrabã unul psiho-social. În primul rând, psihologia a demonstrat dejacã tindem sã ajutãm persoanele cu care ne putem lesne identifica, ceea ce facecã jurnaliºtii au ales sã discute moartea unor colegi de breaslã mai degrabã decâtpe cea a unui grup de persoane complet strãine, fapt, deºi în antitezã cu deontologiajurnalisticã, foarte normal ºi organic. Alt element ce poate explica fenomenuleste cel al obiºnuinþei; atacurile din Paris au reprezentat o surprizã, pe când in-surgenþa Boko Haram, deºi vag prezentatã în media, este o constantã încã dinanul 2009.Fãrã o reprezentare corectã de cãtre mass-media ºi aducerea publicului inter-

naþional la un nivel de cunoaºtere a evenimentelor din Nigeria ºi a gradului deextremism religios al lumii contemporane este puþin plauzibil ca situaþii precumcea din Nigeria sã se rezolve în viitorul apropiat. Lipsa unei reprezentãri corecteîn mass-media internaþionalã a situaþiei din Nigeria este în primul rând cauzatãde lipsa unei reprezentãri corecte in mass-media nigerianã, iar acest fapt se dato-reazã în cele din urmã sistemului de guvernare ºi corupþiei, precum ºi lipsei decomunicare între media ºi stat. Din punct de vedere politic ºi administrativ, ºansacea mai mare a Nigeriei este aceea de a rezolva diviziunile nord – sud ºi de aplasa problema Boko Haram-ului ca pe o ameninþare naþionalã, nu doar ca ame-ninþare specificã zonei de nord – est, aºa cum este vãzut el acum32.


————————32 J. Goldstone, Why is the West paying attention to Charlie Hebdo but not Boko Haram?, 14/01/2015,

Disponibil la adresa http://www.russia-direct.org/opinion/why-west-paying-attention-charlie-hebdo-not-boko-haram

ANEXE

Anexa 1. MediaMeter – Frecvenþa itemilor „Charlie Hebdo“ ºi „Boko Haram“în media on-line în ianuarie 2015


Anexa 2. MediaMeter – Frecvenþa itemului „Boko Haram“ianuarie – mai 2015


Anexa 3. MediaMeter - Frecvenþa itemului „Charlie Hebdo“ianuarie – mai 2015


BIBLIOGRAFIE

Alter, C., Why Charlie Hebdo gets more attention than Boko Haram, 15/01/2015, Disponibil laadresa http://time.com/3666619/why-charlie-hebdo-gets-more-attention-than-boko-haram/(Accesat la data de 18.03.2015).

Barret, R., Abu Hamza had the same rights as anybody else, 10/01/2015, Disponibil la adresahttp://www.telegraph.co.uk/news/uknews/terrorism-in-the-uk/11335561/Abu-Hamza-had-the-same-rights-as-anybody-else.-That-shows-the-strength-of-our-society.html (Accesat ladata de 11.02.2015).

Barret, R., Consider why the Jihadists Came Back, 12/01/2015, Disponibil la adresa http://www.nytimes.com/roomfordebate/2015/01/12/when-known-jihadists-come-home/consider-why-the-jihadists-came-back (Accesat la data 15.01.2015).

Beauchamp, Z., 17 things about ISIS and Al-Qaeda you need to know, 16.12.2014, Disponibil laadresa: http://www.vox.com/cards/things-about-isis-you-need-to-know/what-is-isis (Accesatla data 01.02.2015).

Brannen, K., Ratnam, G., The Long Slow Fuse of Jihad in France, 8/01/2015, Disponibil la adresahttp://foreignpolicy.com/2015/01/08/the-long-slow-fuse-of-jihad-in-france/ (Accesat la2.02.2015).

Brzenski, Z., „The last word: A pontiff for the Ages“, în Newsweek, 2005, Disponibil lahttp://msnbc.msn.com/id/7370056/site/newsweek/ .

Buzan, B., Waever, O., de Wilde, J., Securitatea: un nou cadru de analizã. CA Publishing, Cluj-Napoca, 2010.

Chifu, I., Nantoi, O., Sushko, O., Societal Security in the Trilateral Region of Romania-Ukraine-Republic of Moldova. Curtea Veche, Bucureºti, 2008. [Disponibil online la adresa http://www.cpc-ew.ro/pdfs/carte_201.pdf].

Coombs, Timothy, Comunicarea de crizã. O analizã a Institutului American de PR (IPR). ParteaI ºi Partea a II-a, 2009, Disponibil la adresa: http://www.pr-romania.ro/articole/comunicare-de-criza/244-comunicarea-de-criza-partea-i.html (Accesat la data de 27.04.2015).

Drearden, L., French Parliament approves ‘intrusive’ surveillance laws after Charlie Hebdoattack, 06/05/2015, Disponibil la adresa http://www.independent.co.uk/news/world/europe/french-parliament-approves-intrusive-surveillance-laws-after-charlie-hebdo-attack-10228206.html (Accesat la data de 10.06.2015).

Euronews, Charlie Hebdo: timeline of the 72 hours that shocked France, 09/01/2015, Disponibilla adresa http://www.euronews.com/2015/01/09/charlie-hebdo-timeline-of-the-72-hours-that-gripped-france-/ (Accesat la data de 10.01.2015).

Euronews, EU edges closer to airline data sharing after Charlie Hebdo attacks, 29/01/2015,European Affairs, Brussels Bureau, Disponibil la adresa http://www.euronews.com/2015/01/29/eu-edges-closer-to-airline-data-sharing-after-charlie-hebdo-attacks/ (Accesat la1.01.2015).

Flitton, D., No gain in comparing horrors of Charlie Hebdo vs. Boko Haram,18/01/2015, Dispo-nibil la adresa http://www.theage.com.au/comment/no-gain-in-comparing-horrors-of-charlie-hebdo-vs-boko-haram-20150117-12rgwx.html (Accesat la data de 17.03.2015).

Goldstone, J., Why is the West paying attention to Charlie Hebdo but not Boko Haram?,14/01/2015, Disponibil la adresa http://www.russia-direct.org/opinion/why-west-paying-attention-charlie-hebdo-not-boko-haram (Accesat la data de 10.03.2015).

Hockenos, P., Don’t turn Europe into a militarized surveillance state. After Charlie Hebdo,expansion of anti-terrorism laws does not guarantee more security, 24/01/2015, Disponibil laadresa http://america.aljazeera.com/opinions/2015/1/after-paris-europes-long-view-on-antiterrorism.html (Accesat la data de 10.03.2015).


Hough, P., Understanding Global Security. Routledge, Londra, 2004.Human Rights Watch, World Report 2015, Disponibil la http://www.hrw.org/world-report/2015Jacobs, A., Samaan, J., After the Paris Attacks – Implications for the Transatlantic Security Debate.

NDC Research Report NATO Defense College, 16/01/2015, Disponibil la adresa: http://www.ndc.nato.int/download/downloads.php?icode=434 (Accesat la data 01.02.2015).

Jin, Y., A. Pang, G. Cameron, Strategic Communication in Crisis Governance Analysis of theSingapore Management of the SARS Crisis, 2006, Disponibil la adresa: http://www.researchgate.net/profile/Glen_Cameron/publication/265007820_Strategic_Communication_in_Crisis_Governance_Analysis_of_the_Singapore_Management_of_the_SARS_Crisis/links/540a8cb70cf2d8daaabfa6be.pdf (Accesat la data de 12.02.2015).

Katzenstein, P., The Culture of National Security, Columbia University Press, New York. 1996.Levs, J., Payne E., Pearson, M., A timeline of the Charlie Hebdo terror attack, 2015, Disponibil la

http://www.cnn.com/2015/01/08/europe/charlie-hebdo-attack-timeline/Lipinski, A.-M., Charlie Hebdo and Boko Haram: Parsing the Equivalency Debate, 2015, Dispo-

nibil la adresa http://niemanreports.org/articles/charlie-hebdo-and-boko-haram-parsing-the-equivalency-debate/ (Accesat la data de 23.04.2015).

Morgenthau, H., Politics among nations: The struggle for power and peace. Ed. Alfred A. Knopf,4th edition, Knopf, New York, 1967.

Nossiter, A., Satellite Images Show Ruin Left by Boko Haram, 15.01.2015, Disponibil la http://www.nytimes.com/2015/01/16/world/africa/boko-haram-rampage-in-nigeria-is-shown-in-satellite-images-groups-say.html?_r=1

Pizzi, M., Why Islamic State poses a mortal challenge to Al-Qaeda, 11.09.2014, Disponibil laadresa: http://america.aljazeera.com/articles/2014/9/11/al-qaeda-vs-islamicstate.html (Accesatla data 01.02.2015).

Reardon, M., Why ISIL keeps growing, 18/09/2014, Disponibil la adresa http://www.aljazeera.com/indepth/opinion/2014/09/why-isil-keeps-growing-201491765549640284.html (Accesatla data de 11.01.2015).

Ross, P., Boko Haram praises Charlie Hebdo Attacks, Leader Abubakar Shekayu condemnsFrench, 14/01/2015, Disponibil la adresa http://www.ibtimes.com/boko-haram-praises-charlie-hebdo-attacks-leader-abubakar-shekau-condemns-french-1783234 (Accesat la data de20.04.2015).

Schiavenza, M., Boko Harams Quiet Destruction of Northeast Nigeria, 11/01/2015, Disponibil laadresa http://www.theatlantic.com/international/archive/2015/01/boko-harams-quiet-destruction-of-northeast-nigeria/384416/ (Accesat la data de 10.06.2015).

Shearlaw, M., Why did the world ignore Boko Haram’s Baga attacks?, 12/01/2015, Disponibil laadresa http://www.theguardian.com/world/2015/jan/12/-sp-boko-haram-attacks-nigeria-baga-ignored-media (Accesat la data de 2.06.2015).

ªandor, S.,Metode ºi tehnici de cercetare în ºtiinþele sociale, 2011, Disponibil la adresa http://www.apubb.ro/wp-content/uploads/2011/02/Suport-MTCS-Ro.pdf (Accesat la data de 2.03.2015).

The Soufan Group, Commentary, 2015, Disponibil la adresa http://soufangroup.com/category/commentary/ (Accesat la 12.01.2015).

The Soufan Group, TSG IntelBrief: The New Spectacular Terror Attack, 12/01/2015, Disponibil laadresa http://soufangroup.com/tsg-intelbrief-the-new-spectacular-terror-attack/ (Accesat la18.01.2015).

Torchia, C., Nigerian President Goodluck Jonathan Criticized For Boko Haram Response, 2015,Disponibil la adresa http://www.huffingtonpost.com/2015/01/13/goodluck-jonathan-boko-ha_n_6464928.html (Accesat la data de 12.06.2015).


Verbeek, P., „Obstetric Ultrasound and the Technological Mediation of Morality: APostphenomenological Analysis in Human Studies“, în Postphenomenology Research Vol. 31,No. 1/2008), pp. 11-26.

Vlad, M., Mazilu, M. „Present Considerations About Romania’s National Security“ în InternalSecurity, Volume:3 Issue:1/2011, pp.91-96, Disponibil la https://www.ncjrs.gov/App/Publications/abstract.aspx?ID=260725.

Watts, L., Cei dintâi vor fi cei din urmã, Editura RAO, Bucureºti, 2013.Zuckerman, E., Media coverage of Charlie Hebdo and the Baga massacre: a study in contrasts,

13/01/2015, Disponibil la adresa http://theconversation.com/media-coverage-of-charlie-hebdo-and-the-baga-massacre-a-study-in-contrasts-36225 (Accesat la data de 23.03.2015).
