ZAHARIA - Institutii Si Organizatii Internationale - Cursuri

8/9/2019 ZAHARIA - Institutii Si Organizatii Internationale - Cursuri

1/31

ZAHARIA – Institu ii i Organiza ii Interna ionaleț ș ț ț

Curs II - 25 octombrie 2013

Organiza ii interna ionaleț ț 1 = asocieri voluntare ale statelor constituite printr-un acord interna ional, dotate cuț

organe proprii, independente i permanente ȋnsărcinate să gestioneze intersele colective ale organiza iei i de inândș ț ș ț

capacitatea de a exprima o voin ă distinctă din punct de vedere juridic de cea a membrilor lor.ț

Patru caracteristici specifice:

→ I. compozi ie exclusiv statalăț

→ II. bază juridică conven ionalăț

→ III. structură organică independentă i permanentă ș

→ IV. autonomie juridică

omentul de apari ie al primelor organiza ii interna ionale:ț ț ț

! "#$% & "'(#: Comisia Europeană a Dunării :

a fost un organism interna ional )nfiin at dupăț ț nc!eierea Războiului Crimeii iș

semnarea ratatului !e "ace !e la #aris "e 1$%30 martie 1$5& i careș stabilea

neutralizarea "ării #egre$ retrocedarea către "oldova a trei jude e din sudul ț

%asarabiei i libera circula ie pe Dunăre$ a&lată sub supraveg!erea unei comisii ș ț

interna ionale.ț *ceste decizii politice reflectau noile interese economice )n zonă ale

puterilor occidentale.

! "'"' & "'+%: 'ocietatea #a iunilor ț sau (iga #a iunilorț :

a fost o organiza ie interguvernamentală )nfiin ată )n urmaț ț Con'erin ei !e #ace !e laț

#aris care a "us ca"ăt #rimului Război (on!ial i "recursoarea Organiza iei )a iunilor ș ț ț

*nite. ocietatea a fost prima organiza ie interna ională de securitate av)nd obiectivul ț ț

principal să men ină pacea mondialăț . n perioada de maximă dezvoltare, )ntre #

septembrie "'(+ i ( februarie "'($, a avut $# membri. tabilite )n Pactul ocietă iiș ț

/a iunilor,ț scopurile principale ale 'ocietă ii erau prevenirea războiului prinț

securitate colectivă$ dezarmarea$ i rezolvarea disputelor interna ionale prin negociere ș ț

i arbitraj. ș

0aracteristici:

! plenitudinea competen elor ț :

! punct ȋn minus

" ne vom referi numai la cele care activează ȋncadrul dreptului interna ional ț

"


2/31

! organiza iile interna ionale ac ionează strict ȋnț ț ț

domeniul ȋnscris ȋn tratatul constitutiv

! statele sunt egale din punct de vedere juridic:

! 1+e great nations +a,e ala.s acte! li/e gangsters an! t+e

small nations li/e "rostitutes

- tanle2 3ubric4, +e uar!ian, 5une $, "'%(

C(*'I+IC*,E* O,-*#I* II(O, I#/E,#* IO#*(E Ț Ț 0

! 6. criteriul compozi ieiț 2

→ universale: 7ex.: institu ii specializate 8/9 &legate printr-un acord semnatț

→ regionale: nu au voca ie universalăț

! 66. domeniu de activitate2

! caracter general : domeniu de exerci iu vast 7ex.: 8/9ț

! caracter &unc ional ț : domeniu de exerci iu limitat; specializatț

! 666. structura institu ională; puterea pe care o exercită asupra statelor membreț 2

→ cooperare2 puteri restr)nse 7ex.: 80


3/31

7 !i"ozi ii "roce!urale cu "ri,ire la intrarea :n ,igoare% ț

mo!i'icare% "erioa!ă tranzitorie

! 66. &ormarea 3n etape:

! exemplu: 9<

! organiza ia interna ională nu are !e la :nce"ut o bază ;uri!ică 'ormatăț ț "entru tot!eauna e


4/31

*. O,-*#E I#/E,'/*/*(E :

! exmplu: *dunarea Generală, 0onsiliul de ecuritate

0lasificare:

! a plenare: cu participarea tuturor organismelor interstatale 7ex.: *dunarea Generală

! b restr)nse: cu participarea unui număr restrâns de state 7ex.: 0onsiliul de ecuritate

a7 O,-*#E 8(E#*,E

→ *dunări generale:

! adoptă recomandări sau decizii ȋn legătură cu cele mai importante aspecte ale

activită ii organiza iilor, dintre care unele au caracter specific.ț ț

!primirea de noi membri, excluderea unor membri, constituirea i compunereaș

unor organisme subsidiare, alegerea membrilor organelor cu compunere

restrânsă, adoptarea unor acorduriHconven ii.ț

! exemplu: Comitetul (ini trilor al Consiliului =uro"eiș

! *dunări parlamentare:

! sunt create de organiza ii ȋn ideea ȋn ca voin a generală a popula iei statelor ț ț ț

membre, a a cum este exprimată ȋn parlamentele proprii, să se poată reflecta iș ș

ȋn activită ile acestor orgaiza ii.ț ț

! exemplu: #arlamentul =uro"ean A!unarea "arlamentară a Consiliului =uro"ei

b7 O,-*#E ,E'/,3#'E

! sunt obi nuite ȋn organismele interstatale restrânseș

! este mai u or ș pentru un organism să func ioneze cu un număr restrâns de membriț

! ra iuni politiceț :permit unor state o dublă reprezentare ȋn forurile superioare ȋntărindu-le

influen a pe care o exercităț

! 6. componen ăț :

! există trei principii pe baza cărora se aleg membri:

→ ". reprezentarea geogra&ică ec!ilibrată

→ . reprezentarea ec!ilibrată a unor interese speci&ice

→ (. principiul rota iei ț

! 66. rol2

! divers i diferă de la organism la organism , iar ca regulă de ansamblu au:ș

+ >aluca iga-?e teliu,ș o"cit, pp. '( & 'B.

+


5/31

! organismele care participă sunt dotate cu puteri specifice ȋn spirit func ionalț

! sunt independente

! dispun de instrumente proprii specializate pe domeniul ales

%. O,-*#I'"E(E I#/E-,*/E ;

! sunt strâns subordonate scopurilor organiza iilor interna ionaleț ț

! exprimă autonomia acestora iș nu func ionează decât ȋn numele acesteiaț

! 6. organe politice2

! exemplu de denumiri: Comisia =uro"eană A!unarea enrală Consiliu

! de conducere i impulsionare ș

! rol politic

! sunt subordonate organismelor interstatale 7mod de desemnare a membrilor

! se stabilesc ȋn cadrul său principalele ini iative i &orme de cooperareț ș , ȋn

domeniul ȋn care organiza ia a fost construităț

! 66. organe administrative

! cu sarcini exclusiv executive

! personal propriu al organismelor interna ionaleț

! &unc ionare permanentă i atribu ii administrativeț ș ț , cel mai adesea

este denumit 1secretariat

! exemplu: Curtea Interna ională !e ?usti ie – O)* Curtea !e ?usti ieț ț ț

*=

! au atribu ii ȋn aplicarea dreptului interna ional ȋn ceea ce prive teț ț ș

organiza iile interna ionale i statele membre.ț ț ș

EVO(4 I* IDEII DE *8*,I IE * O,-*#I'"E(O, I#/E,#* IO#*(E Ț Ț Ț

! Con&ucius

! Cetatea grecească:

gânditorii greci plecă de la acelea i premise ale luiș

0onfucius conform cărora oamenii sunt cu to ii fra iț ț

apar inând unei comunită i mondiale.ț ț

! prima organiza ie:ț (iga de la Delos=

→ ȋnflorire a acestor organiza ii pentru men inerea păciiț ț$ >aluca iga-?e teliu,ș o"cit, p. '

$

*ntic!itate

! trei categorii:


6/31

→ Dante *lig!ieri - @8e (onarc+ia:

7 organizare a lumii pe care a numit-o &ederativă.

7 to i principii să fie supu i ȋmpăratuluiț ș

7 1&25> -rotius & @8e ;ure belli ac "acis @Ba o' ar an! #eace

! crearea unui organism a reprezentan ilor ț puterilor europene care să se ocupe cu solu ionareaț

litigiilor ȋn care urmau să intre cei care nu erau

implica i ȋn conflictț

! presupunea o judecată impar ialăț

! teoretizare arbitraj

! "%(: Emeric Cruce & @Be nou,eau C.nee

7 crearea unei adunări a reprezentan ilor ț principilor i republicilor 70urte de *rbitraj pentruș

reglarea diferendelor

7 coerci iei% "e!e"sireț a statelor: celelalte state ar

putea interveni armat ȋn cazul unei nesupuneri.

7"B'$> Immanuel >ant – @D"re "acea eternă

→ adunare a statelor pentru solu ionareaț

diferendelor pe cale pa nică.ș

CO#C(4IE2 'ocietatea #a iunilor ț :

→ nu s-a născut din nimic, ci a fost o evolu ie naturală a societă iiț ț

→ concretizează prima organiza ie interna ională ȋn accep iunea de azi a termenuluiț ț ț

?@ moment de cotitură

8*C/4( 'OCIE/A II #* I4#I(O,Ț Ț

! 6. ,ădăcina britanică:

! ȋncercarea britanicilor de a ȋmbunătă iiț sistemul ec!ilibrului de

putere

% (iga de la Delos reprezintă o inova ie majoră )n practicaț alian elor militareț & s2mmacEiilor, ale lumii antice, )nmăsura )n care reprezintă o organizare militară i politică permanentă ș , i nu o simplă juxtapunere conjucturală deș

for e militare, cum erau alian ele bilaterale sau multiple anterioare. Iiga are un consiliu, sunedrion, convocat anualț țla Celos, din care fac parte reprezentan ii fiecărei cetă i membre, fiecare având & inclusiv *tena &ț ț c)te un vot. 8rincipalul obiectiv este constituirea unei &lote permanente$ gata oric)nd să intervină n &avoarea oricăreiadintre cetă ile aliate.ț

%

Evul "ediuB "odernitate


7/31

!"'A$: prim-ministrul britanic, 'ir enr Campbell%annerman$

propune o ligă a păcii

! "'"": ministrul de externe britanic, 'ir EFard -re, ȋntr-un sistem de

alian e militare rivale, propune stabilirea unui comitet al na iunilor ț ț

! 66. ,ădăcina americană2→ "'"(: pre edintele american,ș GoodroF Gilson, saluta @multi"lele

mani'estări !e cre terea cor!ialită ii i a sentimentului !e comunitate !eș ț ș

interese e


8/31

7 eegatul 9nit: ! (ordul ,obert Cecil :

! prim-ministru britanic

! prime te ȋn "'(Bș 8remiul #obel pentru 8ace datorită implicării sale

ȋn proiectul (iga #a iunilor


9/31

! nu define te clar ș agresiunea

II. Cauze interne2

! insuficien a metodelor, instrumentelor ț

! lentoare a procedurilor de reglementare a conflictelor ! cooperarea de&icientă dintre 0onsiliul i *dunare 7atribu iile se ȋntrepătrundeau =L blocajș ț

! &unc ionarii ț de la Geneva sunt neexperimenta i ț , sunt ȋncă la ȋnceput

! absen a e&ectivă a unor state importanteț dintre statele membre: 9*, 9>, Germania

! subminarea organiza iei de către statele membreț

! nu au ȋncredere ȋn ocietatea /a iunilor ț

! ȋncearcă să o transforme ȋntr-un instrument de promovare a propriilor

interese! insuficien aț procedurilor de coerci iei ț : B

! a situa ie ȋn care a intervenit insuficient:ț

! "'(": 9aponia lansează o serie de atacuri ȋmpotriva "anciuriei , pe care a

cucerit-o, instalând un gu,ern marionetă i scEimbând numele statului ȋnș

"anc!uJuo.

→ '.#.: atitudinea oficială: Doctrina 'timson 7nu sunt recunoscute cucerirle

teritoriale prin violrea pactului ?riand-3ellog privind renun area la războiț

→ trimite doar ni te exper i la &a a locului al căror raport condamnă ș ț ț

agresiuneaK

→ b situa ii ȋn care nu a intervenit deloc:ț

→ ocuparea *ustriei i Ce!oslovaciei de -ermania ș

→ invadarea C!inei de 9aponia

48'IDE DOCI=A=A )A I*)IBORȚ

7 o primă concretizare a unui organism interna ional de ob inere a păcii ț ț

→ puterea exemplului Mnegativ :N =L O#4 se na te din cenu a 'ocietă ii #a iunilor


10/31

! "'((: Conven ia pentru de&inirea agresiunii ț

→ "'(B: Conven ia pentru prevenirea i combaterea terorismului ț ș

Organiza ia )a iunilor *niteț ț

! cea mai extinsă i completă ȋncercare de a crea oș organiza ie interna ională capabilă să men inăț ț ț

ordinea$ securitatea$ pacea

! este o organiza ie interna ională cuț ț voca ie universalăț 7ȋnglobează "'( de state

! unii dintre participan i aveau o rela ie specială cu 8/9 79* H 9> nu au făcut parte din ./.ț ț

! este rezultatul unui proiect laborios

! este creată prin Carta O#42 ./. a fost 1o lec ie :n,ă atăț ț pentru redactorii 0artei 8/9

O#4 vs. 'OCIE/*/E* #* I4#I(O,Ț

→ Carta O#4 este un document de sine stătător , nefăcând parte din tratatele de pace, spre

deosebire de Pactul ocietă ii /a iunilorț ț

! '4* L 4,'' nu au făcut parte din ocietatea /a iunilor, ȋnsă acum se numără printreț

membrii &ondatori , fiind printre cei ; membri permanen i ț ȋn 0onsiliul de ecuritate

! 0arta 8/9: 8/9 de ineț &or e militare proprii ț H 0onsiliul este ȋmputernicit să cEeme laac iune colectivăț ȋmpotriva unui stat agresor

! 8/9 prevede sanc iuni politice$ economice$ interven ii armateț ț

→ ȋn 8/9 deciziile sunt luate prin vot majoritar , nu unanim precum ȋn ocietatea /a iunilor ț

! 8/9 are o agendă largă ȋn concordan ă cu aspira iile membrilor 7ț ț extindere domeniu de

ac iuneț

C4" '* *94#' (* C,E*,E* O#4MN

→ " iunie "'+": Declara ia *lia ilor2 *cordul de la 'aint 9amesț ț :

! semnată de reprezentan ii a "+ stateț

! @Dingura bază a!e,ărată a unei "ăci !urabile este !orin a !eț

coo"erare a oamenilor ntr-o lume n care cu to ii se ,or "uteaȋ ȋ ț

bucura !e securitate economică i socialăș

! statele semnatare ȋ i dau acordul pentru atingerea acestuiș

obectiv

! "+ august "'+": Carta atlantică

# >aluca iga-?e teliu,ș o"cit, pp. ""-"(.

"A


11/31

! numele sub care este cunoscută declara ia comună aț

pre edintelui 9*,ș ,oosevelt , i a prim-ministrului arii ?ritanii,ș

C!urc!ill

→ principii după care urmau să fie a ezate rela iile dintre state,ș ț

@!u"ă !istrugerea 'inală a tiraniei naziste

→ N puncte 7amintesc de cele "+ puncte:

!

17 ! toate na iunile 1ț să abandoneze &olosirea &or ei ț O

07 ! 1o pace care să permită tuturor na iunilor săț

trăiască ȋn siguran ă ȋn cadrul propriilor grani eOț ț

prin stabilirea unui sistem larg i permanent de ș

securitate generală.


12/31

! guvernul 4,'' propune 3n&iin area unui comitet de exper i ț ț

care să relizeze un proiect de organiza ie interna ionalăț ț

! decembrie "'+(: Con&erin a de la /e!eranț :

!se milita pentru păstrarea unită ii ȋntre alia iț ț

! " august & B octombrie "'++: Con&erin a del a Dumbarton OaJsț :! se pun bazele 8/9

! 9*H 9>H?H 0Eina dau publicită iiț 8ropunerile pentru

stabilirea unei organiza ii interna ionale generaleH?H 0EinaH Jran a.ț

! $-" februarie "'+$: Con&erin a de la Paltaț :! sunt reafirmate principiile 8/9

! crearea unei organiza ii interna ionale generale pentruț ț

men inerea păcii este esen ialăț ț @att "entru "re,enirea

agresiunii ct i "entru nlăturarea cauzelor "oliticeș ȋ

economice i sociale ale războiului "rintr-o strnsă iș ș

continuă colaborare a "o"oarelor iubitoare !e "ace

→ $ aprilie-"% iunie "'+$: Con&erin a de la 'an +ranciscoț sau Con&erin a #a iunilor 4niteț ț

privind Organiza iaț

Interna ionalăț

! a fost consacrată elaborării 0artei 8/9

! textul cartei: 1Q capitole → 111 articole

! anexat statutul Cur ii Interna ionale !e ?usti ieț ț ț

! aprobat ȋn unanimitate ȋn sesiunea plenară din $ iunie "'+$

!intră 3n vigoare la 0: octombrie 1Q:;

Curs 9– 15 noiembrie 2013

Dco"uri i "rinci"ii ale )a iunilor *niteș ț

8,E*"%4(

"


13/31

I. Obiective2

→ crearea unui cadru juridic interna ional ț

→ promovarea progresului economic i social ș

! crearea condi iilor necesare men inerii justi iei ț ț ț iș obliga iunilor propuseț

II. "ecanisme de ob inere a obiectivelor2ț

→ practicarea toleran eiț

→ să trăim 3n pace unul cu celălalt$ ca buni vecini

→ să ne unim for ele pentru men inerea păcii i securită ii interna ionaleț ț ș ț ț

→ să acceptăm principi i i sș ă instituim metode care să garanteze că &or aț

armată nu va &i &olosită dec3t 3n interesul comun→ să folosim institu iile interna ionale pentru promovarea progresului economicț ț

i social al tuturor popoarelor ș

*rticolul ": 'CO84,I(E /a iunilor 9nite :ț

17 ! să men ină pacea i securitatea interna ionalăț ș ț

07 ! să dezvolte rela ii prietene ti 3ntre na iuni 5solu ionare pa nică a di&erendelor7ț ș ț ț ș ,

ȋntemeiate pe respectarea:

! principiului egalită ii 3n drepturi ț

→ dreptului de autodeterminare

7 !să realizeze cooperarea interna ionalăț ȋn rezolvarea problemelor interna ionaleț

!promovarea H ȋncurajarea respectării drepturilor omului i libertă ilor &undamentale ș ț

:7 ! să &ie un centru 7 &or de dezbatere ȋn care să se armonizeze eforturile na iunilor cătreț

atingerea acestor scopuri comune.

*rticolul : 8,I#CI8II(E /a iunilor 9nite:ț

ȋn urmărirea scopurilor enun ate ȋn *rticolul " 8rganiza ia /a iunilor 9nite i embrii săiț ț ț ș

trebuie să ac ioneze ȋn conformitate cu urmatoareleț 8rincipii2

I. 8rganizatia este intemeiata pe principiul egalitatii suverane a tuturor "embrilor ei.

"(


14/31

II. Foti embrii 8rganizatiei spre a asigura tuturor drepturile si avantajele ce decurg din

calitatea lor de embru, trebuie sasi indeplineasca cu bunacredinta obligatiile

asumate potrivit prezentei 0arte.

III. Foti embrii 8rganizatiei ,or rezol,a !i'eren!ele lor internationale prin mijloace pasnice, in asa fel incit pacea si securitatea internationala, precum si justitia sa nu fie

puse in primejdie.

IV. Foti embrii 8rganizatiei se vor abtine$ in relatiile lor internationale de a recurge la

amenintarea cu &orta sau la &olosirea ei fie impotriva integritatii teritoriale ori

independentei politice a vreunui stat fie in orice alt mod incompatibil cu scopurile

/atiunilor 9nite.

V. Foti embrii /atiunilor 9nite vor da acesteia intreg ajutorul in orice actiune intreprinsa

de ea in conformitate cu prevederile prezentei 0arte si se vor abtine de a da ajutor

vreunui stat impotriva caruia 8rganizatia intreprinde o actiune preventiva sau de

constringere.

VI. 8rganizatia va asigura ca 'tatele care nu sint "embre ale #atiunilor 4nite sa

actioneze in con&ormitate cu aceste principii in masura necesara mentinerii pacii si

securitati internationale.

VII. /ici o dispozitie din prezenta 0arta nu va autoriza #atiunile 4nite sa intervina in$

c!estiuni care apartin esential competentei interne a unui 'tat si nici nu va obliga pe

embrii sai sa supuna asemenea cEestiuni spre rezolvare pe baza prevederilor prezentei

0arteD acest principiu nu va aduce insa intru nimic atingere aplicarii masurilor de

constringere prevazute in Capitolul VII.

EVO(4 I* 8,I#CI8II(O,Ț /a iunilor 9nite:ț

! principiul egalită ii 3ntre stateț :

! nu mai este respectat : există ȋn 0onsiliul de ecuritate

membri permanen i cu drept de vetoț i membri nepermanen i fără.ș ț

! principiul solu ionării pa nice a di&erendelor ț ș :

! reluat ȋn rezolu ia 0=0;ț a *dunării Generale

"+


15/31

! reluat ȋn *ctul +inal de la elsinJi "'B$

! principiul recurgerii la amenin area cu &or a sau la &olosirea ei2ț ț

→ reluat din Pactul ?riand-3ellog "'#

→ articolul ;1 iș capitolul din 0arta 8/9

→ principiul noninterven iei 3n a&acerile interne ale statelor ț :! excep ie face captitolul Bț : ȋn caz de ȋncălcări ale păcii, acte de

agresiune, amenin ări la adresa păcii, 0onsiliul de ecuritate areț

dreptul să intervină

*rticolul "+:

! sub rezerva articolului ", *dunarea -enerală poate recomanda măsuri pentruaplanarea pa nică a oricărei situa ii ș ț , indiferent de origine, pe care o consideră de natură

să dăuneze bunăstării generale.

*rticolul +:

! spre a asigura ac iunea rapidă i eficace a 8/9,ț ș membrii săi con&eră Consiliului de

'ecuritate răspunderea principală pentru men inerea păcii i securită ii interna ionaleț ș ț ț

iș recunosc că acesta ac ionează n numele lor ț ȋ .

*rticolul $:

! nici o dispozi ie din prezenta 0artăț nu se opune existen ei unor acorduri sau unorț

organisme reginale destinate de a se ocupa cu problemele privind men inerea păcii ț

atta tim" ct sunt n concor!an ă cu Dco"urile i #rinci"iile Organiza ieiȋ ț ș ț

0rizele ȋn care intervine 8/9: războiul din 0oreea; 0ongo; 6ra4; Golful Persic, etc. :

Curs 9I – 1$ noiembrie 2013

Dtructura institu ională a )a iunilor *niteț ț

"$


16/31

→ modificarea institu ională a 0artei 8/9ț

! crearea unei noi institu ii care să răspundă noi problemeț

apărute =L pentru adaptarea evolu iei noii societă iț ț

interna ionale .ț

! aceste organisme sunt structuri derivate 6 organisme subsidiare:

→ capitolul 2 O,-*#E2 → art.

17 → *dunarea -enerală

07 → Consiliul de 'ecuritate

7 → Consiliul Economic i 'ocial ș

:7 → Consiliul de /utelă

;7 → Curtea Interna ională de 9usti ieț ț

=7 →'ecretariatul

17 *D4#*,E* -E#E,*(A 2 Capitolul :

! organism principal al 8/9

! organism plenar 7cu participarea tuturor statelor membre

! considerat a fi cel mai democratic organ al 8/9

a. CO"8O#E# A Ț

! *rticolul ': fiecare stat desemnează:

! ; reprezentan i ț

! ; membri suplean i ț 7ȋn caz de urgen ăț

b. +4#C II I 84/E,I Ț Ș

! 0omisii care refelctă diversitatea problemelor de pe ordinea de zi:

→ Comisia 12 8robleme pentru 'ecuritate i dezarmare ș

→ Comisia 02 8robleme Economice

→ Comisia 2 8robleme 'ocial 4manitare i Culturale ș

→ Comisia :2 8roblema Decolonizării

→ Comisia ;2 8robleme *dministrative$ %ugetare i +inanciare ș

"%


17/31

→ Comisia =2 8robleme 9uridice

! *rticolul "A:

! *dunarea Generală poate discuta orice cEestiuni si sub rezerva dispozitiilor *rticolului

", poate face recomandari, care se refera la puterile si &unctiile vreunuia din organele prevazute in prezenta 0arta.

! *rticolul "":

! *dunarea Generala poate examina principiile generale de cooperare pentru

mentinerea pacii si securitatii internationale, inclusiv principiile care guverneaza

dezarmarea si reglementarea inarmarilor , si poate face recomandari.

! *rticolul ":

! C)t timp Consiliul de 'ecuritate exercita, in privinta unui diferend sau a unei situatii,

&unctiile care ii sunt atribuite prin prezenta 0arta, *dunarea -enerala nu va &ace nici o

recomandare cu privire la acel diferend sau situatie, decât daca 0onsiliul de ecuritate ii

cere aceasta.

! interpretare paracontrarie:

! pentru n!e"ărtarea bloca;ului institu ional>ȋ ț

=L ȋn momentul ȋn care 0onsiliul de ecuritate nu ȋ iș

ȋndepline te func iile, atunci *dunarea Generală poate faceș ț

recomandări.

! *rticolul "(:

! *dunarea Generală va ini ia studii i va &ace recomandări ț ș ȋn scopul de a promova

cooperarea internationala in domeniile politic$ economic$ social$ cultural al

invatamintului si sanatatii si de a sprijini in&aptuirea drepturilor omului si libertatilor

&undamentale.

! *rticolul "+:

! sub rezerva articolului ", *dunarea -enerală poate recomanda măsuri pentru

aplanarea pa nică a oricărei situa ii ș ț , indiferent de origine, pe care o consideră de natură

să dăuneze bunăstării generale.

! *rticolul "$:

"B


18/31

! *dunarea Generală va primiBexamina rapoarte anuleBspeciale ale tuturor organelor 8/9

! *rticolul "B:

! *dunarea Generală va examina si aproba bugetul 8rganizatiei.

! 0Eeltuielile 8rganizatiei sunt suportate de embri, potrivit repartizarii

stabilite de *dunarea Generala.

c. VO/*,E

! *rticolul "#:

! Jiecare membru al *dunarii Generale dispune de un vot.

! problemele importante : majoritate calificată de Q din membri prezen iț

! celelalte probleme: majoritate simplă 7$AR H "

d. 8,OCED4,*

! *rticolul A:

! *dunarea Generală se ȋntălne te:ș

! sesiuni anuale ordinare: s'r itul lunii se"tembrie - nce"utul lui !ecembrieș ȋ

! sesiuni extraordinare :

con,ocate !e 'ecretarul -eneral la cererea

Consiliului !e Decuritate sau a ma;oritatii

membrilor O)*

07 CO#'I(I4( DE 'EC4,I/*/E2 Capitolul ;

a. CO"8O#E# A Ț

! 1R membri nepermanen i ț : 7ale i pe ani dupăș criteriul geogra&ic:

! ( membri : din tatele *fricane

! membri : din tatele *siatice

! membri : din tatele Iatino-*mericane

! ( membri : usiaH 0EinaH Jran aHarea ?ritanieț

b. +4#C II I 84/E,I Ț Ș

"#


19/31

! *rticolul +:

! spre a asigura ac iunea rapidă i eficace a 8/9,ț ș membrii săi con&eră Consiliului de

'ecuritate răspunderea principală pentru men inerea păcii i securită ii interna ionaleț ș ț ț

iș recunosc că acesta ac ionează n numele lor ț ȋ .

c. VO/*,E

! *rticolul B:

! Jiecare membru al 0onsiliului de ecuritate va dispune de un vot.

! probleme de procedură2 vot afirmativ a ' membri

→ celelalte probleme2 vot afirmativ ' membri H voturile concordante ale

membrilor permanen iț → păr ile implicate 3n con&lict nu votează 5cap. =7ț

d. 8,OCED4,*

! *rticolul #:

! 0onsiliul de ecuritate va fi astfel organizat incit sasi poata exercita &unctiile &ara

intrerupere =L fiecare membru trebuie sa aiba oricind un reprezentant la ediu.

! *rticolul ':

! va stabili modul de desemnare a Presedintelui sau, ȋn prezent:

! rotativă: timp de o lună fiecare stat membru ȋn ordine al&abetică

e. CO"8E/E# E Ț

→ capitolele %HBH#H'

! este abilitat să ancEeteze orice diferend sau orice situa ie susceptibilă antrena un acordț

interna ionalț

! scop: a lupta ȋmpotriva amenin ărilor la adresa păciiț

! este abilitat să constate orice ȋncălcare a păcii sau orice agresiune a unui stat ȋmpotriva unui

alt stat, să facă recomandări i să ia deciziile necesare pentru restabilirea păciiș

!*rticolul ((:

!0onsiliul propune te!nici de solu ionare a con&lictelor 3nainte de toate2ț

17 → tratative

07 → anc!eta

"'


20/31

7 → mediatie

:7 → conciliere

;7 → arbitraj

=7 → pe cale judiciara

7 → recurgere la organizatii sau acorduri regionaleN7 → sau prin alte mijloace pasnice$ la alegerea lor.

→ 0onsiliul de ecuritate poate decide iș ac iuni constr)ngătoareț care să utilizeze &olosirea

&or ei ț 7capitolul B

!*rticolul '+:

! 0onsiliul de ecuritate poate să facă recomandări pentru executarea obiga iilor ceț

revin unui stat ȋn baza Eotărârilor Cur ii Interna ionale de 9usti ieț ț ț

CO"8E/E# E CO"4#E C4 *D4#*,E* -E#E,*(A Ț

→ recomandarea admiterii unor noi membri

! recomandarea excluderii unui membru

! recomandarea nominalizării 'ecretarului -eneral

! revizuirea Cartei #a iunilor 4niteț

! alegerea membrilor Cur ii Interna ionale de 9usti ieț ț ț

7 CO#'I(I4( ECO#O"IC I 'OCI*(2 Capitolul 1RȘ

a. CO"8O#E# A Ț

! *rticolul %":

! organism restr)ns =L nu se regăse te totalitatea statelor membreș

! are ;: membri

7 1E locuri "entru gru"ul A'rican

7 1& locuri "entru gru"ul Asiatic

7 13 locuri "entru gru"ul Dtatelor Occi!entale

7 locuri "entru gru"ul Dtatelor Batino-Americane

7 & locuri "entru gru"ul ostelor Dtate Comuniste

7 E locuri "entru gru"ul Dtatelor !in Orientul (i;lociu

7 2 locuri "entru alte state

A


21/31

! nu are membri permanen i H statele sunt alese pentru ( ani de *dunarea Generalăț

b. +4#C II I 84/E,I Ț Ș

→ *rticolul %:! 0


22/31

→ 'tatutul CI9 este parte integrantă a 0artei /a iunilor 9nite ! anexăț

! statele membre 8/9 sunt, ipso facto, parte a statutului 065

! un stat care nu este membru 8/9 poate deveni parte a statutului 065

a. CO"8O#E# A Ț

! "$ judecători ale i de 0onsiliul de ecuritate i de *dunarea Generalăș ș

! nu pot fi alese persoane apar inând aceluia i statț ș

b. +4#C IIȚ

→ emite avize consultatoare referritoare la orice problemă juridică supusă aten iei saleț

! statele care acceptă să fie solu ionat diferendul prin 065ț sunt obligate să respecte deciziile

acesteia

=L Caca oricare dintre partile la o cauza nu va executa obligatiile ce-i revin in temeiul unei

Eotariri a 0urtii, cealalta parte se va putea adresa Consiliului de 'ecuritate care poate, in caz ca

socoteste necesar, sa faca recomandari sau sa Eotarasca masurile de luat pentru aducerea la

indeplinire a Eotaririi.

=7 'EC,E/*,I*/4(2 Capitolul 1;

a. CO"8O#E# A Ț

! *rticolul 'B :

! ecretariatul va cuprinde:

! un 'ecretar -eneral - cel mai ȋnalt func ionar administrativ al 8/9ț

! personalul de care 8rganizatia va avea nevoie: numit direct de ecretarul General

! G va fi numit de *dunarea -enerala la recomandarea Consiliului de 'ecuritate.

b. +4#C IIȚ

! Competen e 'ecretar -eneral ț :

! te!nicoeconomice:

! pregătirea bugetului! controlul economic al 8/9


23/31

! te!nicoorganizatorice:

! gestionarea personalului

! organizarea birocratică a diferitelor organe 8/9

! administrative: ! traducerea H imprimarea H distribuirea documentelor

! consilier te!nic: ! pregătirea studiilor i rapoartelor organiza ieiș ț! coordonator te!nic: ! coordonează activitatea diferitelor organe ale 8/9

! politicodiplomatice: articolele '# 7rol de mediator H '' H prezintă reclama iiț

ȋn numele 8/9; exprimă părerea formată ȋn

8/9

! politicoadministrative: ! pregătirea i prezentarea ȋn fa a *dunării Generaleș ț

a raportului anual de activitate

! politicoexecutive: !poate organiza contingentele armate 8/9


24/31

orice act incompatibil cu situatia lor de functionari internatianali, ras"unzatori numai

'ata !e Organizatie.

ecretari Generali:

! Primul ecretar General: /rgve (ie ! norvegian! ?outros GEali ! egiptean: 18 agendă pentru paceO ! articolul %V

! ȋn prezent: %an >imoon ! coreean

Curs 9II – 2 !ecembrie 2013

Distemul !e securitate instituit "rin Carta O)*

! *rticolul ": 'CO84,I(E /a iunilor 9niteț

! a mentina pacea si securitatea internationala si, in acest scop: sa ia masuri

colective eficace pentru prevenirea si inlaturarea amenintarilor impotriva pacii si

pentru reprimarea oricaror acte de agresiune sau altor incalcari ale pacii si sa

infaptuiasca, prin mijloace pasnice si in conformitate cu principiile justitiei si

dreptului international, aplanarea ori rezolvarea diferendelor sau situatiilor cu

caracter international care ar putea duce la o incalcare a pacii.

=L un sistem de securitate colectivă bazat pe real ia dintre cele $ mari puteriț

! crearea organismelor de men inere a păcii pentru a ajuta 8/9ț

! >


25/31

S S

concept relativ recent principiul musc!etarilor

apărarea comună → garan ii &erme de securitateț

DI'8OI II C*,/* O#4 Ț

→ institu ionaleț : competen ele pe care le de in organele 8/9ț ț

→ materiale : stabilesc instrumentele pe care la are 8/9 la dispozi ieț

*D4#*,E* -E#E,*(A

*rticolul "":

! are ca componentă studierea:

→ principiilor de cooperare pentru men inerea păcii i securită iiț ș ț

interna ionaleț :

! principiilor care in deț dezarmare sau de reglementarea 3narmării

=L poate face recomandări ȋn baza acestui articol

*rticolul ":

! poate discuta orice probleme privitoare la men inerea păcii i securită ii interna ionaleț ș ț ț

dacă ȋii sunt supuse aten iei de un stat membru sau de 0onsiliu de ecuritateț

! *dunarea Generală este, totu i, limitată de 0onsiliul de ecuritate:ș

! C)t timp Consiliul de 'ecuritate exercita, in privinta unui diferend sau a unei situatii,

&unctiile care ii sunt atribuite prin prezenta 0arta, *dunarea -enerala nu va &ace nici o

recomandare cu privire la acel diferend sau situatie, decât daca 0onsiliul de ecuritate ii

cere aceasta.

! interpretare paracontrarie:

! pentru n!e"ărtarea bloca;ului institu ional>ȋ ț

=L ȋn momentul ȋn care 0onsiliul de ecuritate nu ȋ iș

ȋndepline te func iile, atunci *dunarea Generală poate faceș ț

recomandări.

$


26/31

/,EI 8* I *I 4#EI I#/E,VE# II Ș Ț

6. articolul (': Cali&icarea situa iei ț

66. articolul +A: *doptarea de măsuri provizorii 666. articolele +"-+B: *doptarea de măsuri necesare pentru a da e&ect deciziilor C. 'ecuritate

! articolul :1: corecitive care nu implică folosirea for ei militareț

! articolele :0: : coercitive care presupun folosirea for ei militareț

I. CO#'/*/*,E L C*(I+IC*,E 'I/4* IE2 *rticolul QȚ 1R

→ 0onsiliul de ecuritate va constata existenta unei amenintari impotriva pacii ,a unei incalcari a pacii sau a unui act de agresiune si va face recomandari ori va

Eotari ce masuri vor fi luate, in conformitate cu *rticolele +" si +, pentru

mentinerea sau restabilirea pacii si securitatii internationale.

! este obligatoriu ca CD să catalog+eze nȋ ace ti termeni ș o situa ie "entru ca O)* săț

ia măsuri

! sau situa ia poate fi plasată subț capitolul

! 6n perioada >ăzboiului >ece nu s-au luat decizii numind una dintre cele

( calificative:

→ singurele care pot o&eri dreptul de a interveni

→ orice altă &ormulare nu permite 5nici măcar un cuv)nt

sc!imbatB adăugat7

! 0alificarea situa iei se face:ț

! e


27/31

! ,ezolu ia ;:B iulie 1Q:Nț : 0onsiliul de ecuriatate califică situa ia dinț

8alestina sub articolul Q ! una dintre pu inele aplicări de (' din câte există.ț

II. *DO8/*,E* DE "A'4,I 8,OVIO,II2 ,ecomandări sau decizii2 *rticolul :R2

! după constatare i calificarea situa iei 0onsiliul de ecuritate adoptă decizii prin careș ț

solicită:

! ȋnceputul; reluarea convorbirii ȋntre păr iț

! respectarea dreptului interna ionalț

!retragerea din sfera zonelor

! aceste recomandări; decizii nu sunt ȋndreptate ȋmpotriva niciuneia dintre păr i, ciț

invită la colaborare

! ȋn condi iile ȋn care statele nu respectă acest ȋndemn, se impun sanc iuni, trecându-ț ț

se la al terilea pas.

6ra4 :

! ,ezolu ia ==RB1QQRț : ȋndeamnă retragerea for elor ira4ieneț

!6ra4ul refuză

=L ,ezolu ia ==1B1QQRț : embargou ! primele măsuri coercitive

III. *DO8/*,E* DE "A'4,I #ECE'*,E 8E#/,4 * D* +O, A DECIII(O, C'2Ț

*rticolele :1:2

! *rticolul +": → 3n baza acestuia articol toate măsuile luate de C' devin obligatorii

→ 0 adoptă măsuri constrângătoare care nu implică folosirea for eiț

armate

→exemplu: embargou$ rupere rela ii diplomaticeț

?@ popula ia are de su&erit L statele vecineț 7crizele petroliere

! *rticolul $A: permite statelor măsuri pentru asisten ă umanitarăț

! *rticolul +: ! măsuri coercitive care presupun &olosirea &or ei ț

! !acă "rimul ti" !e măsuri se !o,e!e te ine'icientș 0 poate deicide

orice ac iune pe care o consideră necesară pentru men inerea; restabilireaț ț

păcii i securită ii interna ionaleș ț ț 5interven ie aerianăLterestrăLnavală7ț

B

! exemplu:


28/31

→*rticolul +(: → p.02 *corduri2 to i membri 8/9: cine, cât, cum pune la comun &ț

efective militare

→ *rticolul ++: pentru că nu s-au ȋncEeiat niciodată *cordurile, O#4 apelează 3n

exterior la organiza ii interna ionale regionaleț ț 7/*F8, 9


29/31

! catalogEează misiunile de peaceJeeping ca fiind un nou gen de

ac iune executorieț constând ȋn aban!onarea sc+emei !e securitate

colecti,ă i nlocuirea acesteia cu un nou sistem "re,enti, i "rotectorș ȋ ș

mai !egrabă !ect re"resi,

! un nou sistem de recurgere la for ă prin 8/9ț

O8E,* I4#I DE 8E*CE>EE8I#- Ț

! 8/9 este reprezentată prin intermediul Că tilor *lbastre ș 7militari K ober,atori ci,ili K 'or eț

!e "oli ieț

! nu sunt ac iuni coerctiveț , ȋntrucât desfă urarea lor este realizată avândș consim ăm)ntulț statelor implicate 3n con&lict

! participă for e impar iale; tEird part2ț ț

! recursul la for ă este permis numai ȋn caz deț legitimă părare

! au caracter temporar : durată de timp limitată, ȋnsă poate fi prelungită până la finalizarea

conflictului

! ȋn func ie de obiectivele opera iunii:ț ț

! observatori civili ! observare

! exemplu: "'+#: Palestina: supravegEere armisti iu 9/F8ț

! &or e militareț : misiune de a se impune ȋntre beligeran iț

!exemplu: "'%A: 0ongo: 8/90

! primele astfel de ac iuni instituite apar la sfâr itul anilor "'+A:ț ș

! exemple: ! "'+#: Palestina: 8/9F

! "'+': 6ndia i Pa4istan: grup de observatori ai 8/9ș

! Jinan are:ț

! buget ordinar 8/9: contribu ii voluntare stateț

! nu prea se mai practică ȋn prezent

! "'$%-"'%B: crearea +ondului de 4rgen ă al O#4 5+4#4 17ț la cererea


30/31

! desemnează comandamentul misiunii

! prime teș rapoartele

! ob ine acordul ț pentru desfă urarea de opera iuni deș ț

peace4eeping

Curs IL – 1& !ecembrie 2013

Organiza ii Interna ionaleț ț

7 Couă mari etape ȋn opera iunile de men inere a păcii 78Pț ț

!1Q;=1QN : J9/9 ": este o perioadă ȋn care asistăm la conturarea iș

consolidarea 8P! 1QN prezent : extinderea directivelor misiunilor i transformarea 8Pș

! ezolu iei *cEesonț

→ oranism subsidiar al *dunării Generale pentru gestionarea crizelor

66. O#4C :

→ conflict ȋn urma interven iei belgieneț

→ opera iune dată de 0onsiliul 7General de ecuritate dată prinț

ecretarul General

→ *ceste două opera iuni au pusț două probleme:

a7 repartizarea competen elor 3ntre *- i C' ț ș

→ 9> critică >ezolu ia *cEeson, considerând că aduce o violare a 0artei 8/9ț

i că astfel de ac iuni pot fi desfă urate doar sub 0onsiliul de ecuritate.ș ț ș

b7 obligativitatea statelor membre de a contribui la costurile opera iunilor ț

→ ex.: ongolia, 0uba ! Jran a refuză plata cEeltuielilor ț

→ ecanisme pentru solu ionarea celor două problemeț :

→ avizul CI9 : ! 065 trimite un aviz prin care decide că aceste costuri inț

de cEeltuielile organiza iei =L statele sunt obligate să le suporteț

→ diluarea Cartei O#4 : J9/9" i 8/90 =ș nu cap.B, ci la art. 0QLQN

! *dunarea Generală va crea un Comitet special pentru O"8 :

(A


31/31

! 0omitetul:

! redactează un raport con inând liniile directoareț

! con ine următoareleț principii :

! 8P in de mandatul organiza iei, mandat cu care ecreatarul Generalț ț

este investit de 0onsiliul de ecuritate! 0onsiliul de ecuritate poate delega conform dispozi iilor 0artei 8/9ț

autoritatea sa unui organism subsidiar 3nsărciant cu opera iuni deț

men inere a păcii ț :

! 0omitetul de tat ajor

! ecretarul General 7comandantul e& ș al 8/9 ȋn materie de

opera iuni de men inere a păciiț ț

! 8P trebuie să ȋndeplinească ( condi ii:ț". ! ȋncredere totală i sprijin al 0onsilului de ecuritateș

. ! să realizeze opera iuni ȋn ȋntreaga cooperare a statelor ț

implicate ȋn conflict

(. ! să func ioneze ca unită i multipleț ț

! andatul 8P:

! supraveg!erea i aplicarea măsurilor de 3ncetare a &ocului ș

! descurajarea i retragerea trupelor beligerante ș

?@ 'unc ia lor este !eț a 3ng!e a crizele i nu de a leț ș

solu ionaț WWW

! *daptarea O"8 la mediul interna ional actual: transformarea ȋnț ac iuni umanitareț

! Cin cauza faptului că de cele mai multe ori conflictele antrenează prăbu ireaș

institu iilor stataleț

=L nevoiea apari iei unuiț al treilea &el de opera iuni de men inere a păcii ț ț :

! obiectiv: ,ECO#'/,4C IE '/*/*(A Ț

ZAHARIA - Institutii Si Organizatii Internationale - Cursuri

Documents

Transcript of ZAHARIA - Institutii Si Organizatii Internationale - Cursuri