Turisumul in Romania

8/17/2019 Turisumul in Romania

1/42

INTRODUCERE

Turismul este astăzi considerat de anali ti ca unul din cele mai dinamiceșsectoare economice, cu o evolu ie mereu oscilantă, fiind definit ca industria ceaț

mai profitabilă a sfâr itului de secol XX. Ponderea în continuă amplificare aș

turismului în economia mondială este un fapt incontestabil.

Relevant în acest sens este faptul că, în comer ul interna ional, turismulț ț

ocupă a doua pozi ie după petrol , înregistrând un ritm de cre tere superior ț ș

mediei mondiale. De altfel, turismul apar ine sectorului ter iar, care în zileleț ț

noastre este cel mai important i mai dinamic element component al economieiș

în toate ările dezvoltate. La sfârsitul acestui secol i mileniu industriaț ș

turismului i a călătoriilor reprezintă, pe plan mondial, cel mai dinamic sector ș

de activitate i, în acela i timp cel mai important generator de locuri de muncă.ș ș

Din punct de vedere economic turismul se constituie i ca o sursăș

principală de redresare a economiilor na ionale a acelor ări care dispun deț ț

importante resurse turistice i le eploatează corespunzator.ș

!c iunea sa se manifestă pe o multitudine de planuri, de la stimulareaț

dezvoltării economice la perfec ionarea structurii sociale, de la valorificareaț

superioară a resurselor la îmbunătă irea condi iilor de via ă.ț ț ț

3


2/42

TURISMUL I ACTIVITATEA TURISTICĂȘ

Turismul este călătoria realizată în scopul recreării, odi"nei sau pentru afaceri. #rganiza ia $ondială a Turismuluiț % #.$.T. & define te turi tiiș ș

ca fiind persoanele ce 'călătoresc sau locuiesc în locuri din afara zonei lor de

re edin ă permanentă pentru o durată de minimum douăzeci i patru de ore dar ș ț ș

nu mai lungă de un an consecutiv, în scop de recreere, afaceri sau altele nelegate

de eercitarea unei activită i remunerate în localitatea vizatată.( Turismul aț

devenit o activitate de recreere globală populară, i una dintre cele maișimportante ramuri economice pe plan mondial. )

Turismul este un fenomen social*economic, în continuă epansiune,

generat de nevoia umană de cunoa+tere, recreare +i recuperare fizico*psi"ică în

condiiile unei civiliza ii solicitante, dar cu posibilită i materiale superioareț ț

pentru ma-oritatea populatiei.

!ctivitatea turistică într*un areal este sus inută de o serie de resurseț

turistice, care stau la baza creării ofertelor tutistice i implicit a stabiliriiș

poten ialului turistic al regiunii. istă două tipuri de resurse turistice, naturaleț

i antropice, precum i o categorie specială a resurselor antropizate.ș ș

Resursele turistice reprezintă totalitatea elementelor atractive ale unui

teritoriu, indiferent de originea lor +i de relaiile dintre ele. ste una dintre

categoriile de bază ale turismului, stând la baza apariiei +i dezvoltării

fenomenului turistic i a cărui ,,materieș primă( se constituie.

le determină mărimea, intensitatea +i diversitatea fluurilor turistice,

respectiv valoarea nemi-locită a consumului turistic +i, prin aceasta, a eficienei

economice. Resursele turistice ac ionează în evolutia turistică pe două planuri /ț

pe de*o parte prin crearea punctelor de atrac ie turistică, resursele în sine i peț ș

1 0"eorg"e Postelnicu, ,,Turism international”, ditura Risoprint, 1lu-*2apoca, 3445, pp.6*7.

4

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Afaceri&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C8%9Bia_Mondial%C4%83_a_Turismuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C8%9Bia_Mondial%C4%83_a_Turismuluihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=O.M.T.&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Afaceri&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C8%9Bia_Mondial%C4%83_a_Turismuluihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=O.M.T.&action=edit&redlink=1


3/42

cealaltă parte în direc ia favorizării sau restric ionării dezvoltării turismului înț ț

zonă, prin modul în care caracteristicile reliefului sau condi iile naturaleț

influen ează modul de amplasare i dezvoltare a infrastructurii turistice.ț ș

1a parte componentă a ofertei turistice, resursele turistice, alături de

ec"ipamentele de produc ie, masa de bunuri destinate consumului turistic, for aț ț

de muncă, infrastructura turistică, structurile i condi iile de comercializare,ș ț

resursele turistice cuprind atrac iile naturale i antropice dintr*o zonă, ară sauț ș ț

regiune geografică. 3

1uprinderea resurselor turistice în categoria resurselor întreprinderii deservicii semnifică specificitatea alcătuirii produsului turistic i din componenteș

care atrag, re in, sunt 8gustate( dar nu se consumă odată cu preparatele culinareț

i cu uzura unor mi-loace de transport, sunt nestocabile, de i de o longevitateș ș

apreciabilă în eisten a Terrei, produc emo ii estetice i trăiri afective de neuitat.ț ț ș

1.1 RESURSELE TURISTICE NATURALE

Resursele turistice naturale reprezinta componente ale mediului care prin

natura, calitatea +i specificul lor sunt recunoscute de turism +i valorificate prin

acesta/ elementele geomorfologice, climatologice, "idrologice, floristice iș

faunistice, peisa-e, substan e minerale balneare i al i factori.ț ș ț 9

2atura are o implicare variată în turism, de la o participare simbolică,

greu sesizabilă, la una compleă, polivalentă, devenind, prin intermediul

componentelor proprii, un obiectiv propriu zis.

2

Pompei 1ocean i colectivul, 8ș Geografia generală a turismului”, ditura $eteor Press, :ucure ti, 3443,ș pp.)4*)3.3 $i"aela Dinu, '0eografia turismului(, ditura Didactică i pedagogică(, :ucure ti, 3443, pp.)7*34.ș ș

5


4/42

ploatarea economică, a cadrului natural, prin intermediul turismului are

diverse forme, însă indiferent de formele de eploatare, toate au ca scop

principal satisfacerea cerinelor clienilor. !vând în vedere, că preferinele masei

de vizitatori sunt etrem de variate, rezultă că gama de eprimare a participării

cadrului natural va fi asemănătoare. !stfel, o mare parte dintre turi+ti provenii

din mediul urban, stresant, preferă o natură nemodificată +i eotică. Dar, pentru

a a-unge +i pătrunde în aceste locuri, pentru a*i admira valenele în deplină

securitate +i confort este nevoie, în primul rând, de căi de acces moderne.

1onstruirea acestora, înseamnă o primă modificare de proporii a cadrului

natural. Pe de altă parte, eistă numeroase componente ale cadrului natural, care

în stare brută nu sunt accesibile turi tilor de rând, unde punerea în valoare aș

resursei atractive înseamnă interven ii de amploare c"iar în structuraț

obiectivului % amena-area pe+terilor, c"eilor &. ;

asile 0lăvan, „Resursele turistice pe Terra”, ditura conomică, :ucure ti, 3444, pp.3)*39.ș

6


5/42

1limatul impune 'starea? de desfă+urare al tuturor activităilor recreative.

l generează 'atmosfera? favorabilă sau nefavorabilă actului recreativ,

catalizând sau dimpotrivă, in"ibând, derularea acestuia. $a-oritatea absolută a

turi+tilor, dar +i numero+i cercetători, reduc importana climei la 'timpul

frumos? a cărui frecvenă+i durată este definitorie pentru recreere într*o regiune

dată. @n definirea 'timpului frumos( sunt implicate o serie de elemente

climatice/ nebulozitatea, frecvena precipitaiilor, temperatura aerului, vantului

etc.

Munii A!useni sunt localizai în partea central vestică a României, fiind

învecina i la est cu podi+ul Transilvaniei, la sud cu $ure+ul, la nord cu podi+ulț


6/42

Mun ii $%g%r#ț ș fac parte din lan ulț 1arpa ilor $eridionaliț , fiind cei mai

masivi i mai înal i mun i din întreaga grupă montană. Din punct de vedereș ț ț

geografic, ace tia sunt delimita i de restul masivelorș ț prin >alea #ltului în partea

vestică i prin >alea Dâmbovi ei în partea estică.ș ț

idraru este considerat de câtre speciali ti o adevarată bi-uterie inginerească.ș

L#cul Ro ușste un lac de bara- natural, care s*a format în anul )E95. Datorită

precipitaiilor atmosferice abundente, mari suprafee de teren de pe coasta nord*

8

http://www.turismland.ro/carpatii-meridionali/http://www.turismland.ro/carpatii-meridionali/http://www.turismland.ro/zone-turistice/valea-oltului/http://www.turismland.ro/carpatii-meridionali/http://www.turismland.ro/zone-turistice/valea-oltului/


7/42

vestică a muntelui 0"ilcos s*au prăbu+it, alunecând pe stratul de argilă,

înc"izând valea >eresc"eului, unde au confluena mai multe pârâuri cu debit

semnificativ. #glinda apei este străpunsă de trunc"iurile de brazi, care sunt

ramă+iele pădurii inundate de lac.Resursele turistice floristice )*eget#le+,

>egetaia, alături de relief +i climă, -oacă unul din principalele roluri în

atracia turistică. Rolul turistic al vegetaiei este coninut în următoarele

elemente/ compoziia asociaiilor vegetaleB prezena unor plante endemice +i

relicteB prezena unor plante cu modificări teratologiceB dimensiunile +i vârsta

anumitor planteB efectul de margine +i efectul de insulăB vegetaia ca ecotopBelemente de ordin spiritual legate de eistena vegetaiei.

Parcul naional "uil# V-ntur#ri# are o suprafaă de circa ;644 de "a +i

este situat pe teritoriul localităilor 1oste+ti, :ărbăte+ti +i #lăne+ti, întinzânduF

se de la vest de râul :istria până la est de râul #lăne+ti. Parcul prezintă

elemente deosebite/ relief carstic spectaculos, patru sectoare de c"ei, peste 364

de pe+teri +i avene, floră deosebită, cu specii prote-ate % floare de col, iedera

albă, tisa, larice &, faună valoroasă %capra neagră, urs, lup, râs, pisică, cerb,

coco+ de munte &, reea dezvoltată de trasee montane, trasee de escaladă.

/oi#n# N#rciselor cunoscut% i su0 numele 'e Dum0r#*# V#'ului.ș

Poiana 2arciselor, Dumbrava 2arciselor, precum i sub numele, folosit maiș

ales de localnici, Pădurea >adului, este o arie prote-ată de interes na ional.ț!ceastă zonă cu păduri de ste-ar i poieni multe se caracterizează prinș

abunden a narciselor, plante favorizate în primul rând de solul podzolic cu urmeț

de mla tină i de umbra slabă a arborilor. Primăvara, în luna mai,ș ș printre ste-ari,

înfloresc milioane de narcise, printre care i specia de 2arcissus radiiflorus,ș

cunoscută de localnici sub denumirea de coprine.

• Resursele turistice f#unistice5 =dem. pp.3;*37.

9


8/42

Dintre toate componentele cadrului natural, fauna este elementul cel

mai mobil, fapt ce se răsfrânge asupra modului ei de integrare în grupa

atraciilor turistice +i a eploatării propriu * zise.

Aormele prin care fauna î+i atrage vizitatorii sunt diferite. !stfel, ca parte

integrantă a unor biocenoze terestre, la rândul lor etrem de variate de la un tip

de relief la altul, de la o regiune climatică la altă regiune, ea se evideniază prin

diversitatea sa structurală. Turismul de cunoa+tere,de informare, va căuta să

valorifice pentru sine acest atribut. Dacă fauna, în totalitatea sa +i în mediul

propriu de viaă nu poate deveni un obiectiv turistic % datorită +i mobilităii sale&

prin organizarea grădinilor zoologice +i a acvariilor, respectiv prin concentrarea

spaială a diverselor specii +i localizarea lor într*un areal bine definit acest lucru

devine posibil. =mplicarea faunei în turism este mult mai pregnantă +i directă în

cazul anumitor forme de practicare a acestuia.

$#un# Rom-niei este una din cele mai bogate i variate dinș uropa,

con inând specii rare sau c"iar unice pe Terra.ț Crsul, lupul, râsul sau capra

neagră sunt câteva dintre speciile ce riscă să dispară cu totul de pe "arta

României din cauza defri ărilor făcute în rezerva iile prote-ate prin legiș ț

europene. Gabitatele a sute de animale i de plante sunt periclitate prin lucrărileș

din Parcul Domogled, Rezerva ia Retezat sau Parcul 2a ional :ucegiț ț .

# altă zonă în care animalele i speciile de plante rare sunt în pericol esteș

Delta Dunării. Pe lângă altele, pelicanul cre este una dintre speciile de păsăriț prote-ate de lege. )4H din efectivul popula iei mondiale de pelicani cre i se aflăț ț

în Delta Dunării. La fel, 5H din popula ia europeană de rata ro ie i )5H dinț ș ș

eemplarele de cormoran trăiesc aici. Din acest motiv România este atent

supervizată de Cniunea uropeană.

10

http://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europa


9/42

Pasărea P"oeni, pusă în pericol lângă 0ala i, în Parcul 2atural Luncaț

-oasă a Prutului =nferior, aici se va construi o termocentrală c"iar daca în zonă

eistă cele mai importante căi de migra ie ale păsărilor.ț

1. RESURSELE TURISTICE ANTRO/ICE

Resursele turistice antropice reprezintă crea ia umană, i sunt rodulț ș

eforturilor te"nice, culturale i economice, cât i elementele materiale iș ș ș

spirituale tradi ionale ale oamenilor îmbinate într*un mod armonios cu natura.ț 7

Principalele atribute recreative ale obiectivelor de provenienă antropică au la

origine următoarele însu+iri/

vec"imea obiectivuluiB unicitateaB ineditulB

dimensiuneaB funcia.

Poten ialul turistic antropic, este constituit din două grupe de obiective/ț

* edificii +i elemente cu funcie turisticăB* activităi antropice cu funcie atractivăB>aloarea fondului turistic antropic se află într*o dependenă directă de suma

+i însemnătatea evenimentelor ce au avut loc pe teritoriul unei ării în decursul

istorieisale sau a celor contemporane.Dacă evenimentele contemporane nu sunt a a importante la scaraș

interna ională cele din trecut % poziia la intersecia multor drumuri comerciale,ț

căi de migraie ale popoarelor, interferenei zonelor de influenă ale marilor

imperii & au avut o însemnătate mult mai mare.$igraiile popoarelor, fortificaiile medievale, războaiele au lăsat numeroase

urme în cultura spirituală a oricărui popor, urme, care în prezent pot constitui6 2icolae 2eac u, !ndreea :ăltăre u,ș ț ,,Turism interna ional ț (, ditura Cnivers Iuridic, :ucure ti, 3447, pp.9)*ș99.

11


10/42

puncte de atracie turistică. *lea este reprezentativ pentru arta feudală gotică

din uropa i a fost construit pe locul unui vec"i castru roman.ș

12


11/42

C#stelul C#nt#cu3ino a fost clădit în anul )J)) în parcul al cărui proprietar

a fost Prin ul 0"eorg"e 0rigore 1antacuzino zis 82ababu( din cauza averii saleț

impresionante.


12/42

• E'ificiile cultur#le 5i s!orti*e

@+i păstrează, în ma-oritatea cazurilor, funcia iniială care, prin ea însă+i

devine o sursă a interesului turistic. Desigur, modificarea în timp a însu+irilor

actului cultural +i metamorfozele spiritului uman au condus la apariia unor noi

tipuri de edificii culturale, paralele cu abandonarea celor tradiionale. !tributele

atractive ale edificiilor culturale sau sportive provin din ar"itecturalor, adesea

insolită, cât +i din eercitarea funciei lor iniiale. Din această grupă

fac parte următoarele tipuri de obiective/ agora sau forumul, teatrele, amfiteatre,

stadioanele, operele, universităile, muzeele, coleciile, bibliotecile +i caseleme

moriale.

Ateneul Rom-n, construit în anii )EE7*)EEE după proiectul ar"itectului

francez !lbert 0alleron, din fonduri strânse prin contribu ie publică, este unaț

dintre cele mai semnificative clădiri din :ucure ti, cu o ar"itectură eterioară ceș

îmbină stilurile baroc, neoclasic i ionicBș

Te#trul N# ion#lț, clădire impresionantă realizată între anii )J75*)J54

după planurile ar"itec ilor Goria $aicu, Romeo tefan i 2. 1ucuBț Ș ș

Mu3eul N# ion#l 'e Istorieț a României este cel mai mare din România

ce de ine peste 64.444 de lucrări de mare valoare care ilustrează evolu iaț ț

societă ii pe teritoriul României din cele mai vec"i timpuri i până astăziBț ș

Mu3eul N# ion#l 'e Art%ț a României cuprinde peste 54.444 de lucrări

epuse în sec ia de arta universală, ale unor numero i arti ti precum 0"e.ț ș ș

Tătărescu, T"eodor !man, 2icolae 0rigorescu, tefan Luc"ian, T"eodor Ș

PalladO, Toniza, 1onstantin :râncu i, Rembrandt, Rubens, Renoir, $onet sauș

Delacroi.

/#rcul I.L. C#r#gi#le este locul unde se desfă oaă diverse evenimente,ș

fiind în special locul de distrac ie al adolescen ilor, deoarece pot faceț ț

sateboarding.

14


13/42

/#rcul S!orti* 6Iuliu 2#ieg#nu6 aparinând de Cniversitatea ?:abe+*

:olOai? din 1lu-*2apoca, cunoscut i sub vec"ea denumire de parcul :abe+.ș

• E'ificii economice cu funcie turistic%

!ctivităile economice, indispensabile continuităii +i afirmării civilizaiei

umane, presupun, pentru optima lor desfă+urare, edificarea unei infrastructuri

specifice. Din cele mai vec"i timpuri +i până azi realizarea acesteia au îmbinat,

în ma-oritatea cazurilor 'utilul cu frumosul(.

@ncercarea omului, manifestată permanent,de a înzestra obiectivele cu

destinaie economică primordială cu însu+iri fizionomice deosebite, acordăacestora o atractivitate ce poate fi eploatată pe plan turistic. 1a urmare, zestrea

atractivă a multor edificii din această grupă trebuie căutată în ar"itectura,

grandoarea sau ineditul amplasării lor spaiale.

2u se poate omite nici faptul că la întregirea atributelor lor turistice un

aport însemnat +i*l aduc unele elemente ale cadrului natural, ele însele de un

pitoresc aparte. @ntre obiectivele economice cu funcie turistică amintim/ poduri+i viaducte, tunele, metrouri, canale, apeducte, bara-e +i lacuri de acumulare,

turnuri, sediile unor firme, instituii +i epoziii economice. E

0ala iul este re edin ă i totodată cel mai mare ora al -ude ului 0ala i,ț ș ț ș ș ț ț

-ude situat în apropiere de col ul celor trei frontiere în $oldova, România.ț ț

1onform ultimului recensământ din 34)), populatia ora ului era de 3;J.593,ș

fiind al E*lea ora din ară ca număr de locuitori. ste unul dintre cele mai mariș ț

centre economice din România, respectiv $oldova. #ra ul 0ala i are o istorieș ț

încărcată i datorită faptului că este plasat pe Dunăre, cea mai importantă arterăș

comercial*fluvială europeană, 1analul DunăreF$ainFRin. >ia a economică s*aț

dezvoltat în -urul antierului 2aval, Portului Aluvial, în -urul 1ombinatuluiȘ


14/42

• Monumente st#tui !l%ci comemor#ti*e

!lcătuiesc o grupare aparte de obiective turistice de provenienă

antropică, a căror edificare este legată de nevoia elogierii +i comemorării unor

personalităi +i evenimente istorice, culturale, artistice. @n categoria

monumentelor, termen utilizat frecvent pentru a defini totalitatea vestigiilor

istorice, religioase, culturale de ecepie sau elemete naturale ale cadrului

natural.


15/42

Din această categorie fac parte acele realizări umane destinate a

înfrumusea, acrea o ambiană reconfortabilă, a înnobila peisa-ul. De asemenea,

tot din această grupă fac parte anumite edificii cu funcie recreativă, de

desfă+urare a actului turistic în sine. !mbele grupe de obiective sunt legate

strâns de desfă+urarea fenomenului turistic pe care*l stimulează +i promovează.

Din obiectivele cu o astfel de funcie fac parte/ parcurile de recreere, parcurile

de agrement, cazinourile, fântânile.J

C#3inoul 'in const#nt#

1azinoul a reprezentat una dintre clădirile emblemă ale 1onstan ei. @nțzona în care se află astăzi mai fusese, între )EE4*)J43, o construc ie de lemn, oț

cazină, cum se numea F loc pentru spectacole de teatru, baluri, loc de recreare

pentru turi ti.ș

Legendara fântâna a $e terului $anole atrage în fiecare an tot mai mul iș ț

turi ti de pretutindeni. #biectivul este situat în vecinatatea $ănăstirii !rge ului,ș ș

în apropierea centrului ora ului 1urtea de !rge , din -ude ul !rge , pentru careș ș ț șse spune că este un adevarat izvor de energie.

• Acti*it%i um#ne cu funcie turistic%

Pe lângă obiectivele turistice analizate anterior, concretizate în peisa-

printr*o materializare certă, ceea ce le conferă +i atributul permanenei

potenialul atractiv de origine antropică, înglobează +i o serie de activităi +i

manifestări ne materializate spaial. @n consecină, ele vor deveni o sursă a

interesului turistic doar în anumite intervale temporale, în perioada desfă+urării

lor. !stfel de activităi +i manifestări umane sunt/ nedeile, carnavalurile,

9 >asile 0lăvan “Poten ialul turistic i valorificarea saț ș (, ditura Aunda ia România de $âine, :ucure ti, 3447,ț ș pp.;6*;5.

17


16/42

târgurile +i epoziiile, "ramurile +i pelerina-ele religioase, festivalurile artistice,

alte manifestări % festivităi, sărbători etc.&

C#rn#*#lul N#0ucco

Primarul Radu $azare, initiatorul acestui eveniment, a fost costumat în

regele :abilonului, 2abucodonosor al doilea. Domnul primar a defilat pe un car

alegoric al unui club din staiune, fiind însotit de câteva fete frumoase. !cesta a

salutat mulimea prezentă pe tot parcusul defilării, din dreptul Gotelului Perla +i

până în Piaeta 1azino i a rostit o scurtă cuvântare, plină de învă ăminte.ș ț

T-rgul n#utic 0ucure tiș

>or participa Prezenti dealeri i producători de ambarca iuni, accesorii iș ț ș

prestatori de servicii conee din România i epozan i din ările vecine. @n celeș ț ț

cinci zile de epozi ie acestia î i vor întâmpina vizitatorii cu noută i, sfaturi iț ș ț ș

recomandări, precum i cu promo ii valabile doar pe durata evenimentului.ș ț

• Resursele turistice etnogr#fice

#cupă un loc distinct în cadrul obiectivelor turistice de provenienă

antropică, în primul rând prin specialitatea lor, +tiut fiind că fiecare etnie posedă

un patrimoniu propriu, spiritual +i material, rezultat din evoluia con+tiinei sale

în timp i a răspândirii popula iei în spa iu. Din această cauză, turi tii proveni iș ț ț ș ț

din afara teritoriului de poporul respectiv, aparinand altor etnii, vor asimila

acest patrimoniu.

# altă caracteristică a resurselor etnografice este îmbinarea permanentă a

edificiilor +i obiectivelor cu funcie atractivă cu manifestările, ce se desfă+oară

într*un cadru oferit, frecvent, de primele. !pare, a+adar, o simbioză a materiei

cu spiritul. )4

10 Rodica $inciu, „Economia turismului”, ditura Cranus, :ucure ti, 3446, pp.;6*;5.ș

18


17/42

Destinul turistic al patrimoniului etnografic relevă astăzi situaii aparent

paradoale/ ponderea sa minimă se regăse+te în ările cele mai puternic

industrializate +i urbanizate, în vreme ce resursele cele mai bogate se află în

ările în curs de dezvoltare. !ceasta, deoarece cultura populară veritabilă este

apana-ul vieii rurale continue +i viguroase, cu tradiii conservate +i îmbogăite

prin eperiena propriilor creatori. Pe când, ora+ul +i viaa urbană au modificat

condiiile +i au îndepărtat omul de practicile ancestrale din care a rezultat

folclorul.

Pentru unele dintre aceste ări, cu o imigratie puternică, faptul apare usor ț

eplicabil/ dezrădăcinarea populaiei emigrate din matricea contetului naional

a coincis cu renunarea la propriile tradiii. @ntre elementele atractive etnografice

o importană ma-oră prezintă/ ocupaiile +i me+te+ugurile, obiceiurile, portul,

-ocurile +i cântecele populare, ar"itectura +i instalaiile te"nice ărăne+ti,

a+ezările.

De+i viaa urbană a redus, peste tot în lume unde ea s*a afirmat, uneori

până la dispariie, vec"ile tradiii +i obiceiuri, precum +i elementele constituente

ale folclorului % portul, dansul +i cântecul popular &, găsite actualmente fie în

muzeul ora+ului, fie în ar"ivele de profil, ele se menin încă, c"iar dacă numai la

nivel simbolic în localităile rurale ata+ate sau învecinate spaiului urban

% alea $orii, 1e"al, 1e"ălu,


18/42

creativitatea locuitorilor săi îi confera un grad mai mic sau mai ridicat de

specificitate.

Gabitatele umane devin obiect al atraciei turistice datorită unor valori

recreative clar individualizate sau prin atributele lor/ vec"ime, structură,

amplasare în teritoriu, ar"itectură etc. ))

1ea mai vec"e a+ezare neolitică din ară a fost descoperită de ar"eologi

pe tronsonul => al autostrăzii


19/42

perfecionării mi-loacelor de transport:. . 0Oer*Areuler %citat de :aret-e R.,

Defert P., )JJ3&.)3

Definirea turismului ca fenomen economic +i social datează încă de la

sfâr+itul secolului al X=X*lea, dar abia în )J46 s*a conturat o definiie acceptată

la timpul respectiv. Turismul ca fenomen economico*social a apărut +i evoluat

în directă legătură cu procesul general de dezvoltare a societăii, reflectând

prefacerile din interiorul acesteia.

=ndustrializarea +i progresul te"nic din secolele X>===FX=X au determinat

o dezvoltare rapidă a mi-loacelor de transport +i a căilor de comunicaie cuconsecine benefice în amplificarea traficului de călători, în dezvoltarea

industriei "oteliere +i a activităii de turism în general % editare de g"iduri +i

"ări, g"ida-, restauraie etc. &, urmând ca, în )E;), în !nglia, să ia fiină primul

birou de voia- +i prima firmă touroperatoare din lume % T"omas 1oo din

Londra &. Până la începutul secolului al XX*lea, turismul a constituit un

privilegiu al unor pături sociale cu venituri ridicate %turism elitist&, având o

desfă+urare sporadică +i limitată în timp +i spaiu, datorită +i dificultăilor

te"nice legate de infrastructură +i mi-loacele de transport, conflictelor regionale

etc.

@n ultimele decenii ale secolului trecut, prin dezvoltarea generală a

economiilor naionale cu impact asupra veniturilor populaiei, a infrastructurii

etc. +i democratizarea turismului, au crescut substanial călătoriile turistice, iar activitatea turistică a înregistrat o asemenea amploare, încât, în zilele noastre,

poate fi caracterizată ca un fenomen economic +i social cu caracter de masă, de

viaă pentru o mare parte din populaia ărilor aflate la un nivel ridicat de

dezvoltare economică +i una din componentele ma-ore ale civilizaiei

contemporane. )9

12

>asile 0lăvan , ,,Geografia turismului,,, ditura Aunda ia România de $âine, :ucure ti, 3446, pp.5*J.ț ș13


20/42

!sistăm la o restructurare +i diversificare a ofertei turistice, la

multiplicarea destinaiilor turistice % legate de modificările din domeniul

mi-loacelor de transport &, la amplificarea cererii turistice atât prin includerea

unor noi motivaii de călătorie +i forme de turism, cât +i a unor noi segmente de

vizitatori.

@n deceniile 7 +i E ale secolului XX, activitatea de turism a luat o

amploare mare prin dezvoltarea infrastructurii generale +i a structurilor de

primire turistică, diversificarea ofertei de servicii turistice, includerea în circuit

a principalelor zone turistice, dezvoltarea de staiuni turistice, îndeosebi, pe

litoral, modernizarea +i etinderea celor montane +i balneare, ec"iparea cu

"oteluri a principalelor ora+e ale ării etc.

$#ctori c#re influene#3% e*olui# turismului

Turismul ca mod superior de petrecere a timpului liber al oamenilor este

condiionat în evoluia sa, de o multitudine de factori care asigură satisfacerea

motivaiilor turistice +i determină călătoria turistică. =nfluena acestor factori

este aleatorie % ondulatorie +i pulsatorie & în funcie de coninutul specific al

fiecăruia +i în raport cu momentul +i locul aciunii, iar intercondiionarea

reciprocă +i simultaneitatea aciunii lor potenează efectul final, făcând destul de

greoaie cuantificarea aportului fiecăruia. @n literatura de specialitate eistă

numeroase referiri la problema cauzelor dezvoltării turismului, precum +iîncercări de clasificare a factorilor de influenă +i de cuantificare a mărimii +i

sensului aciunii lor.);

1ea mai cuprinzătoare clasificare utilizează criteriul legat de natura

factorilor, +i anume/

14 Alorina :ran, $arin Dinu, Tamara


21/42

1. $#ctori n#tur#li cultur#l7istorici 5i te&nico7economici care dau

atracia turistică a unui teritoriu +i resursele turistice, care, prin amena-ări

te"nice, determină o activitate de turism. !ici se încadrează +i calitatea mediului

% factori ecologici & pentru turism, gradul de prote-are +i conservare a mediului,

nivelul de eploatare +i prote-are a resurselor turistice, stadiul de prote-are +i

valorificare a mo+tenirii cultural*istorice.

. $#ctori economici; veniturile populaiei +i modificările acestora,

oferta turistică, dezvoltarea +i diversificarea bazei materiale turistice,

dezvoltarea industriei serviciilor, preurile +i tarifele, infrastructura te"nică

generală % căile de comunicaie & etc.

9. $#ctori te&nici; performanele mi-loacelor de transport, te"nologiile în

construcii, parametrii te"nici ai instalaiilor +i ec"ipamentelor specifice

% inclusiv din turism & etc.


22/42

?. $#ctori leg#i 'e inform#i# turistic% +i mi-loacele +i căile de

promovare a produselor turistice, calitatea serviciilor turistice etc.

Deci, rezultă că fenomenul turistic evoluează în timp +i spaiu sub

aciunea corelată a unui comple de factori, unii cu caracter favorizant, alii

fiind restrictivi, punându*+i amprenta îndeosebi asupra cererii turistice, latura

cea mai dinamică a pieei. !ctivitatea în turism este supusă în permanenă unor

constrângeri de ordin administrativ, sanitar, politic, economic, de mediu, care

pot atenua sau frâna atracia +i dorina de călătorie pentru o destinaie turistică.)6

Privit în corela ie cu ansamblul economiei na ionale, turismul ac ioneazăț ț țca un element dinamizator al sistemului global. Desfă urarea turismuluiș

presupune o cerere specifică de bunuri i servicii, cerere care antrenează oș

cre tere în sfera produc iei acestora.ș ț

CA/ITOLUL II /OTEN IALUL TURISTIC I VALORI$ICAREA ACESTUIA /EȚ Ș

@LO"

Lumea de astăzi, mai mult ca oricând, trece printr*o perioadă de profunde

sc"imbări. Poate de aceea se +i spune că suntem în pragul unei a doua revoluii

15 =dem.pp.E4*E).

24


23/42

industriale. 1"iar dacă aceasta este o eagerare, sau poate o prezicere eactă,

este de remarcat că noile te"nologii +i noile forme de comunicaie vor avea

consecine însemnate +i ample asupra multora dintre sistemele economice,

politice, sociale +i demografice ale lumii. 1eea ce ieri era de neconceput sau de

neimaginat, astăzi a devenit un fapt obi+nuit.)7

Cnul dintre principalele fenomene social*economice ale secolului nostru

îl constituie dezvoltarea cu o rapiditate +i continuitate remarcabilă a turismului

intern +i internaional, atât la nivelul Terrei cât +i la nivel de regiuni geografice,

zone +i ări.

!ctivitatea turistică se înscrie între fenomenele ce s*au impus în mod

deosebit pe plan mondial, dezvoltarea sa spectaculoasă constituind una dintre

trăsăturile caracteristice ale secolului al XX*lea +i în special a celei dea doua

-umătăi a acestuia.

1a mi-loc de utilizare în mod plăcut +i în condiii de efort a timpului liber,

turismul a devenit în zilele noastre o activitate social*culturală +i economică demare importană, în multe cazuri fiind un factor esenial în balana de venituri a

ărilor respective. De pildă, în ări ca


24/42

etc. & au oferit, printre altele, posibilităi sporite de cre+tere a productivităii

muncii, cu multiple efecte pozitive asupra membrilor societăii, între care/

cre+terea veniturilor +i a puterii de cumpărare, sporirea duratei timpului liber

prin reducerea zilei +i a săptămînii de lucru, prin mărirea concediilor, cre+terea

speranei medii de viaă etc. )5

Diversificarea +i modernizarea mi-loacelor de informare, rapida

dezvoltare a mi-loacelor de transport etc., au favorizat desprinderea omului de

mediului său cotidian, obi+nuit, +i formarea deprinderii de a călători.

.1 ANALIA /OTEN IALULUI TURISTIC INTERNA IONALȚ Ț

1ălătoria internaională de plăcere +i cunoa+tere % informare & s*a conturat

în uropa în perioada dintre )579 % sfâr+itul războiului de 5 ani & +i )5EJ

% începutul revoluiei franceze &, o perioadă când călătoria prin Arana +i =talia se

putea face în sigurană. 1ălătoriile durau în multe cazuri trei ani, timp în care

tinerii învăau limba, arta +i ar"itectura. )E

După războaiele purtate de 2apoleon 8$area 1ălătorie( a fost înlocuită

treptat cu voia-ul în masă. Aiecare progres, ce a urmat în te"nică +i economică, a

avut un efect imediat în preul +i volumul călătoriei.

1oncentrându*ne atenia asupra fenomenului din zilele noastre, potrivitcifrelor +i faptelor turismului mondial al anilor QJ4, voia-ele pe Terra au devenit

una dintre cele mai mari industrii de eport, ea antrenând peste 3444 miliarde de

dolari


25/42

din totalul sectorului teriar. Turismul beneficiază de bunurile economice ale

altor sectoare în valoare totală de )444 miliarde de dolari


26/42

Turismul interna ional este singurul domeniu care înregistrează cre tereț ș

economică de la an la an, c"iar i în perioada de criză, iar despre România seș

spune ca are un poten ial turistic uria , pu in valorificat, i care poate fi o solu ieț ș ț ș ț

pentru comunită ile locale i nu numai.ț ș

. ANALIA /RINCI/ALELOR $LUBURI TURISTICE

INTERNA IONALEȚ

Cn flu turistic este reprezentat de 'un număr de persoane care circulă

între un bazin de cerere +i unul de ofertă( turistică, iar modul de formare +i

amploarea acestuia sunt condiionate de caracteristicile celor două bazine,

precum +i de o serie de factori, de o mare diversitate, care determină intensitatea

+i structura circulaiei turistice internaionale. Din această perspectivă, turismul

internaional poate fi considerat a fi totalitatea fluurilor ce iau na+tere între

ările sau regiunile emiătoare +i cele receptoare de turi+ti.34

Dacă turismul emiător este concentrat într*un număr redus de ări ale

lumii, având economii dezvoltate +i, în mod corespunzător, locuitori ale căror

venituri sunt suficient de mari pentru a*+i permite să cumpere produse turistice,

ările receptoare de turi+ti sunt cu mult mai numeroase, cuprinzând atât ări cueconomie dezvoltată, cât +i ări în curs de dezvoltare.

Bazinele de cerere turistică se află, deci, în principal, în ările dezvoltate,

din punct de vedere economic, unde trăiesc persoane cu venituri ridicate, care

î+i pot permite să plătească preul unor călătorii internaionale. !ceste ări se

mai numesc +i importatoare de turism %de servicii turistice&, deoarece călătoriile

20 Cristiana 1ristureanu, ,, Economia i politica turismului internaţional”, ditura !beona, :ucure+ti, )JJ3, p. E).

28


27/42

rezidenilor în alte ări presupun efectuarea de c"eltuieli valutare, în mod similar

cumpărării de bunuri din import.3)

Bazinele de ofertă turistică se află în zonele unde eistă atracii turistice

%naturale +i antropice& deosebite, iar ările unde se află locurile respective sunt

considerate eportatoare de servicii turistice, acestea beneficiind de încasări

valutare din vânzarea prestaiilor turistice, ca urmare a c"eltuielilor realizate în

ările respective de către turi+tii străini care le vizitează.

Mec#nismul 'e form#re # fluurilor turistice intern#ion#le.

Aluurile turistice internaionale reprezintă una dintre cele mai dinamice

componente ale sc"imburilor economice internaionale. Ponderea cea mai mare,în circulaia turistică internaională, o au fluurile turistice interne +i cele intra*

regionale %realizate între ările situate în aceea+i regiune turistică&.33

$orm#re# n s!#iu # fluurilor turistice intern#ion#le

ările cu economie dezvoltată reprezintă atât marii emiători de turi+ti,

cât +i principalele destinaii turistice ale lumii, astfel că ambele 'capete( ale

fluurilor turistice mondiale sunt situate, în principal, în uropa +i !merica de 2ord. De fapt, la nivel mondial, eistă trei mari bazine de destinaie turistică sau

'trei mari lacuri de vacană ale lumii(, cum le*a denumit 0eorges 1azes,

amplasate în -urul periferiilor meridionale ale marilor regiuni emiătoare, care

reprezintă 'inima( sistemului, precum +i la frontierele destinaiilor turistice

emergente.

1el mai important dintre acestea este bazinul euro*mediteranean, cu oconcentrare turistică mai mare pe ărmul nordic al $ării $editerane. 1elelalte

două sunt/ bazinul !merica de 2ord F 1araibe, zonă denumită +i '$editerana

americană( +i bazinul !sia de st +i Pacific.

21 Rodica $inciu, ' Economia turismului”, diia a ===*a revăzută +i adăugită, ditura Cranus, :ucure+ti, 3446, p.65.

22 0abriela


28/42

Repartiia fluurilor turistice în -urul celor trei mari bazine de destinaie

evideniază caracterul discontinuu al spaiului turistic +i caracterizează, la scară

mondială, inegalităile, observabile pe plan economic, al nivelului de dezvoltare

sau al puterii de cumpărare ale diferitelor regiuni ale lumii.

Aluurile turistice internaionale se împart în două mari categorii, care se

completează sau se alimentează reciproc, respectiv/39

1+ $luuri intra-regionale % în interiorul acelora+i regiuni turistice &.

1ategorii de fluuri turistice intra*regionale/

1ele create de cererea turi+tilor care î+i au re+edina în ări aflate în

aceea+i regiune cu ările vizitate % de eemplu, turi+tii italieni care vizitează


29/42

Cn alt flu turistic important este cel ce pleacă din !merica de 2ord spre

uropa +i spre #rientul @ndepărtat, atât pentru turismul de afaceri, cât +i pentru

cel de vacană. La acestea, mai poate fi menionat +i fluul, aflat în cre+tere, al

turi+tilor europeni, spre continentul african % în câteva ări ale !fricii de 2ord +i

în !frica de


30/42

perioadă care să nu depă ească )3 luni, scopul principal al vizitei fiind altulș

decât eercitarea unei activită i remunerate în ara vizitată.ț ț

Sosirile cuprind numărul vizitatorilor străini înregistra i la intrarea în ară.ț ț

/lec%rile cuprind numărul vizitatorilor români care călătoresc în

străinătate i sunt înregistra i la ie irea din ară.ș ț ș ț

!ceea i persoană din străinătate poate realiza, în perioada respectivă, maiș

multe călătorii în ară, fiind înregistrată de fiecare dată ca o nouă sosire. @nț

acela i mod se procedează la plecările vizitatorilor români în străinătate..ș 36


31/42

$igur% 1


32/42

@n Raportul 1omisiei uropene pentru Turism ?Tendin e i Perspective?,ț ș

în trimestrul == al anului 34);, România se situează pe locul )4 din 39 de ăriț

din punctul de vedere al cre terii numărului sosirilor turi tilor în uropa.ș ș

Locul Rom-niei n cee# ce !ri*e te num%rul 'e turi ti sosi iș ș ț

T#0el nr.1

1G=2! #L!2D!

L#1CL >

L#1CL >==

L#1CL =X

L#1CL X

Sosirile *i3it#torilor str%ini n Rom-ni# comparativ cu plecVrile

vizitatorilor români în străinătate.Figură 3


33/42

Totalul plecărilor către alte ări a turi tilor români a fost cu 3)6;;Eț ș

persoane mai mare fa ă de anul anterior, altfel spus a crescut cu ),3H fa ă deț ț

anul 34)3.

Sosirile vizitatorilor străini în România, repectiv !lec%rile vizitatorilor

români în străinătate, după mi-loacele de transport utilizate.

Figura 4


34/42

vizitate. De asemenea, efectele turismului se răsfrâng +i asupra calităii

mediului, a utilizării timpului liber +i nu în ultimul rând asupra legăturilor dintre

naiuni.

1u toate acestea, turismul are +i pări mai întunecate % efecte negative & de

care nu se poate face abstrac ie, supraaglomerate, standardizarea, distorsionareaț

i manipularea obiceiurilor i artei locale, tendin a de imita ie sau 'efectul deș ș ț ț

demonstra ie(, cre terea criminalită ii.ț ș ț

@n toate regiunile de dezvoltare, valorificarea atraciilor turistice este în

mare parte limitată de calitatea infrastructurii de mediu, a serviciilor, în general,+i a serviciilor de cazare +i agrement, în special, toate acestea constituind

obstacole în dezvoltarea turismului. ste de a+teptat ca implementarea acestei

ae prioritare a P#R, prin îmbunătăirea infrastructurii zonelor turistice +i a

serviciilor de cazare +i agrement, să determine cre+terea calitativi, la standarde

europene, a ansamblului condiiilor de practicare a turismului, cu impact direct

asupra cre+terii cererii de turism pentru România, ca destinaie turistică

europeană.

România are de promovat un potenial turistic de o mare diversitate, care

oferă posibilitatea practicării întregii game de forme de turism +i pe toata durata

anului. Privatizarea sectorului turistic a contribuit la realizarea de investiii

pentru modernizarea infrastructurii turistice +i în consecina a calităii +i

diversităii serviciilor turistice oferite. !par +i se dezvoltă noi produse turistice+i noi forme de turism de ni+ă, cum este turismul ruralagro +i turismul de

aventură.


35/42

Til#n'# este o ară asiatică de o diversitate unică, îmbinând culoareaț

turcoaz a mării cu ospitalitatea recunoscută a populaiei, tradiiile +i cultura

milenară, creând astfel o destinaie turistică completă, locul de na+tere al

pisicilor siameze +i de asemenea, al gemenilor siamezi. De peste )44 de ani,

magnetismul +i valoarea turistică a T"ailandei atrage vizitatori din întreaga

lume, facându*i să î+i dorească să se întoarcă aici an de an.

Regatul T"ailandei este un stat situat în partea de sud*est a !siei,

mărginită de apele 0olfului T"ailanda în partea de sud +i sud*est +i de apele$ării !ndaman +i ale ietnam

în partea de est, 1ambodgia în partea de sud*est +i $alaezia în partea de sud.

ste o ară a contrastelor, de o varietate aproape infinită, cu munii înalti +i

înceo+ai, cu râuri limpezi +i sinuoase, precum +i cu -ungle impenetrabile, cu

animale +i plante eotice, câmpurile de orez din 1âmpia 1entrală, pla-e cu nisip

fin +i insulele tropicale de pe coasta estică. T"ailanda este o ară a or"ideelor +i

a safirelor albastre +i strălucitoare, unde vârfurile semee ale acoperi+urilor

templelor locale pătrund adânc într*un cer nesfâr+it +i senin, unde soarele

mângâie cu razele lui pitorescul golf


36/42

T"ailanda atrage mai muli turi ti decât orice altă ară din sud*estul !siei,ș

prin combinaia irezistibilă de peisa-e naturale, staiuni +i pla-e însorite, temple

+i monumente, dar +i prin interesul pe care poporul t"ailandez îl provoacă

asupra locuitorilor statelor occidentale/ tradiii, cultură, misticul religiei, dar +i

dorina de a întâlni o altfel de civilizaie, de a trăi în 8paradisul t"ailandez(.

2u eistă o altă ară în lume care să concureze cu T"ailanda din punct de

vedere al numărului de sărbători +i evenimente de peste an. Aestivităi religioase

nenumărate continuă pe toată durata anului iar dacă vacana voastră coincide cu

desfă+urarea uneia dintre ele, vei fi martorii unor spectacole fantastice, bucurie

+i distracie fără limite.

Printre acestea se numără/ !nul 2ou F ) ianuarie, Revelionul F 9)

decembrie, $a"a :uc"a F luna plină din februarie, zi in care se sărbatore+te

amintirea învăăturilor lui :udd"a, isa"a :uc"a F luna plină din mai,

când are loc pomenirea lui :udd"a, Wiua împăratului F 6 decembrie, sărbătoare

oficială pe străzile luminate ale :angoului +i ale altor ora+e, Wiua împărătesei


37/42

parte a #ceanului =ndian la vest. $a-oritatea centrelor de scufundări sunt găsite

în -urul resorturilor din PattaOa %în 0olful T"ailandei& +i P"uet %în $area

!ndaman&.

Cro#3ier# !e r-ul /# S#G c%tre "#ng7/# Inn este un eemplu al

ar"itecturii t"ailandeze unde se poate vizita Palatul de >ara al Regilor

T"ailandei, i insulaș /&uGet unde se pot vedea grădina botanică i un bogatș

acvariu cu pe ti eotici.ș

O0iecti*e turistice Til#n'#/

Insulele 'in @olf7Ho Cng sunt recunoscute pentru natura sălbatică din

o" P"angan, i circuitul o Tao.ș

/#go'# /r# /#t&om C&e'i este cel mai înalt monument budist din lume

i are o vec"ime de aproimativ ).444 de ani, unde se pot admira dresura deș

elefan i i dansurile tradi ionale t"ailandeze.ț ș ț

39


38/42

Tem!lul #t Tr#imit este celebru pentru eisten a lui :ud"a de !ur,ț

adică o statuie din aur masiv înaltă de 9 metri i greutate de 6 tone i -umatate.ș ș

Tem!lul lui "u' 'e Sm#r#l' găzduie te cea mai respectată imagine aș

lui :ud"a din T"ailanda, i Panteonul Regal un pavilion folosit pentru păstrareaș

statuilor regilor deceda i din dinastia 1"ari.ț

Tem!lul #t /&o %Templul lui :udd"a culcat& este situat în spatele

Templului lui :ud"a de


39/42

To! 3ece %ri n cee# ce !ri*este !ro*enien # *i3it#torilor str%ini sosi iț ț ț

n Til#n'#

ări Ț Locul

C&in# I

M#l#e3i# II

Rusi# III

8#!oni# IV

Coree# V

In'i# VI

M. "rit#nie VII

L#os VIII

Austr#li# IB

@erm#ni# B

Din datele oficiale ale autorităilor t"ailandeze, numărul turi tilor români,șcare i*au petrecut vacan a în această ară în anul 34)9, au fost pu in pesteș ț ț ț

34.444 de români. Din datele preliminare, +i în anul 34); au fost tot cam atâia.

Potrivit datelor, românii stau în -ur de )9 zile în T"ailanda +i c"eltuiesc, în

medie, )46 euro pe zi pe cazare, mâncare, băutură +i ecursii. La suma totală de

).976 de euro, se adaugă +i preul biletului de avion, care a-unge, în medie, la

E44*E64 de euro. @n total, peste 3.)44 de euro. !tfel putem concluziona că în -ur de 34.444 de români c"eltuiesc anual pentru vacane în T"ailanda mai mult de

;3 de milioane de euro.


40/42

Figura 1

Din figura de mai sus putem observa o cre tere semnificativă a număruluiș

de turi ti români tenta i să viziteze această destina ie, astfel că în 34)3 fa ă deș ț ț ț

34)9 numărul acestora a crescut cu aproimativ 3444 turi ti, aproimativ )4H.ș

Putem spune fără îndoială că T"ailanda este una dintre cele mai

accesibile destina ii pentru o vacan ă eotică perfectă. !re sute de pla-e, de laț ț

paradisul tropical al insulei o"


41/42

!ctivitatea turistică în ansamblu sau, eprimată sintetic prin indicatorul

circulaie turistică mondială globală, este evaluată la peste 9,4 miliarde călători,

rezultând că mai mult de -umătate din populaia Terrei face turism. 1ererea

naională fiind în proporie de 54*E4H.

Principala componentă a fluurilor turistice internaionale o reprezintă

turismul intr#region#l * 39 din cererea turistică internaională e reprezentată de

deplasările între ările aceluia+i continent.

1ererea, în prezent, este mai abundenă în uropa +i !merica %în

principal !merica de 2ord& care concentrează aproape E4H din cererea turisticămondială. !ceasta concentrare este argumentata de puterea economică a acestor

tari, tari ce oferă locuitorilor largi posibilităi de călătorie, datorită faptului că

ele adăpostesc un imens +i valoros potenial de atracii +i de eperiena turistică

a acestor zone. Ritmul evoluiei fiecărei zone a fost diferit, astfel uropa, zona

ce cea mai intensă activitate turistică, a înregistrat, în ultimii ani ritmuri mai

modeste de cre+tere, ceea ce s*a concretizat în reducerea proporiei acesteia la

circulaia turistică.


42/42

1u toate acestea se estimează că uropa va deine +i în următorii 34 de

ani poziia de leader în ierar"ia zonelor turistice, însă preferin ele turi tilor seț ș

modifică, devin din ce în ce mai informa i, iar cei afla i în industrie trebuie săț ț

ină pasul i să fie la curent cu tot ce apare nou i are poten ial de dezvoltare.ș ș ț

Turisumul in Romania

Documents

Transcript of Turisumul in Romania