IN PRIMUL RAND... TANYA: Scoala a fost intotdeauna ingrozitoare pentru mine. O urasc total. Nu cred ca
mi-a placut vreodata scoala – Intotdeauna obtineam calificativul ,,F” si uram asta . . . Daca vrei sa stii adevarul, am vrut de multe ori sa abandonez. Nu am nevoie de asta Oamenii intotdeauna m-au ales si eu mereu m-am simtit prost.
Cum ai devenit membru al bandei? !a inceput au facut cunoscut faptul ca au inceput. "oata lumea abia astepta sa fie c#emata la intalniri. $and era cald toata lumea statea pe la colturi si vorbea si, stii tu, oamenii abia asteptau sa afle data sigura cand se vor intalni.
 A fost pur si simplu un grup sociala atunci cand a inceput?  !a inceput nu. %a a avut un  punct, un scop. Ne-am intalnit intotdeauna cu un motiv.
Care a fost motivul? &n motiv au fost Slobs 'nume peiorativ pentru membrii bandei (loods). stii, $rips si (loods si c#estii. *m presupus ca motivul este de a-i pune fata in fata sa se bata pe (loods si pe $rips, sa se omoare unul pe altul, asa ca unul a fost ucis. Obiectivul a fost ca (loods sa fie eliminat. &n alt motiv este ca eu ma bateam tot timpul si aveam nevoie ca cineva sa ma prote+eze. *sta e tot ce am vrut sa fac la inceput. Dar atunci oamenii au inceput sa foloseasca cutite si arme si alte c#estii, iar eu nu am vrut sa fiu impuscat.
Tanya &n copil m-a poreclit $#elul si toti copiii din clasa au ras de mine, c#iar si "im. lnterviewer  Deci, ason te-a c#emat un nume +ignitor si, cand toti copiii au ras, c#iar si
"im, tu n-ai putut face fata *ceasta este o informatie foarte importanta. Nimeni nu are dreptul sa faca glume pe seama ta sau sa te tac#ineze referitor la parul tau. *sta a un gest crud si ti-a ranit sentimentele
Tanya Nu-mi place cand ma aleg pe mine, oricum am un timp foarte greu pentru ca eu nu pot sa-mi fac prieteni.
ERIC este un prescolar. ln cuvintele mamei sale, /%l este ocupat. % #iper .... dar este foarte inteligent, foarte perspicace./ %ric petrece apro0imativ 1 ore pe zi la $entrul pentru copii, un centru de tratament de zi pentru copii mici cu probleme grave emotionale si de comportament. 2rofesionisti de la acest centru il a+uta pe %ric sa dezvolte comportamente, dintre care unul este de a invata cum sa se e0prime verbal, mai degraba decat lovindu-i fizic pe ceilalti.
S-a apelat la $entrul de $opii deoarece %ric se batea mereu, musca, lovea si tipa. in plus, avea mari dificultati in a raspunde sarcinilor, acordand mai degraba atentie sustinuta diferitelor  sarcini adecvate varstei sale. 2si#ologul centrului il descria ca fiind /cel mai #iperactiv copil care l-am testat./ inainte de a veni la centru, %ric a fost dat afara din mai multe centre de ingri+ire de zi, din cauza comportamentelor agresive si neconforme.
Deasemenea, si mama lui %ric in e0perientele sale cu %ric, a intampinat greutati in gestionarea comportamentului lui /3a simt intr-un fel vinovata, dar trebuie sa spun adevarul, nu-mi place fiul meu. N-am putut sta in prea+ma sa prea mult timp, adica nu mai mult de 45 minute. %l ar putea in fiecare zi sa strice ceva din casa”.
!a $entrul de copii, %ric are posibilitatea de a interactiona cu profesionisti foarte talentati si gri+ulii. %l isi petrece cea mai mare parte din zi cu doi terapeuti pentru copii, care raspund cu  pricepere la starile lui negative, precum si la comportamentele sale pozitive. 3ai mult decat atat, in fiecare saptamana, %ric are sansa de a intalni fata in fata cu im, un terapeut pentru copii,  pentru terapie individuala prin +oc. $el putin o data pe saptamana, mama lui se intalneste cu Dorot#6, un asistent social talentat, care o a+uta pe mama lui %ric cu treburile personale si ii ofera sugestii pentru a-i face fata lui %ric acasa.
 
mereu de el. In scoala elementara, ec#ipa profesorilor de asistenta a incercat o varietate de interventii
menite in a-i aduce comportamentul sau sub control, inainte de a-i face un referat. $u toate acestea, el a continuat sa fie neconform, problematic in perioada pauzelor si, in general, dificil de gestionat.
ln clasa a sasea a fost transferat intr-o sala de clasa de sine statatoare pentru elevii cu tulburari de comportament. 2e peracursul scestui an i-a fost destul de bine, relationa bine cu doamna (ac7man, profesorul sau de clasa speciala si dobandea din ce in ce mai mult auto- control in relatiile cu colegii si cu cei mai multi dintre profesori. in anul urmator s-a mutat in  Nort#8est, la o scoala intermediara din cartierul sau. Din nou, el a fost plasat intr-un cadru de invatamant independent, educatia speciala fiind centrata pe oportunitati de implicare in alte cursuri, cum ar fi educatia fizica si arta.
%l a facut progrese semnificative in primul sau an la Nort#8est, in parte datorita  programului de sarcini sociale al profesorilor si a e0pertizei relatiilor dintre ei. *cum, el a fost acum maisensibil la redirectionare verbala si mult mai putin reactive la critici. Datorita  progreselor sale si modificarilor comportamentale, el a fost pregatit sa-si petreaca cea mai mare  parte a timpului in afara salii de clasa cu invatamant special. De fapt, in prezent el participa la un  program pentru studentii care sunt talentati cateva ore din zi.
3ama lui vede viitorul copilului sau in acest mod /$red ca Nic7 are un viitor foarte luminos, dar el trebuie sa-l vrea..../, afirmatie cu care sunt de acord si profesoprii lui.
AMY este o tanara femeie foarte atragatoare si talentata. 2e la +umatatea clasei a saptea ea a inceput sa se planga de dureri de stomac persistente si, in acelasi timp, mama ei a inceput sa  primeasca plangeri continue din partea personalul scolii, referitor la comportamentul ei. De fapt, de-a lungul ultimului an, viata ei a plecat de la /frumos la sumbra/, asa cum este descrisa de mama ei. %a nu a mai fost in stare sa manance, a fost de multe ori ostila si cu tendinte suicidare si nu am dormit bine. $omportamentul ei la scoala a /scapat de sub control/, moment in care unul dintre medicii care lucrau cu mama ei i-a prescris lui *m6 2rozac. 2este un timp, mama ei i-a scos acest medicament, crezand ca aceasta ca n-o a+uta, ci contribuie la /problemele ei la scoala si acasa”.
in cele din urma, *m6 a fost inscrisa intr-o clasa de sine statatoare la un liceu diferit de unul la care ar fi participat in mod normal. Inscrierea ei in aceasta clasa a fost bazata pe o serie de probleme persistente, inclusiv pe o lipsa de control a furiei, ciocniri consistente cu autoritatile, episoade de lipsa de concentrare si activitate scolara superficiala.
!a varsta de 49 ani, dupa ce a fost vazuta de mai multi specialisti, s-a descoperit ca are o forma severa de endometrioza.4 %a a suferit o interventie c#irurgicala pentru aceasta si, treptat, lucrurile pareau sa imbunatateasca.
*cum, *m6 isi petrece fiecare dimineata la un centru de formare te#nica, unde se  pregateste sa devina asistent stomatolog. in timpul amiezei, ea a participat la mai multe cursuri speciale, cum ar fi biologia. Seara lucreaza cu un stomatolog, care contribuie la formarea ei ca asistent stomatolog.
3ama lui *m6 o descrie astfel /acum *m6 este capabila, destul de fericita, bine facuta  pentru un copil de 4: ani. In urma cu doi ani ea era retrasa, ostila ... cu ganduri suicidare – nu stiai niciodata ce urmeaza sa faca. Nu putea manca, nu putea dormi, dar a progresat foarte, foarte  bine eu sunt atat de mandra de ea. /
TULBURARI EMOTIONALE SAU DE COMPORTAMENT 2ersoanele cu tulburari emotionale sau de comportament, cum ar fi %ric, Nic7, *m6,
 prezentate anterior, intampina mari dificultati in relationarea corespunzatoare cu colegii, fratii,
1%ndometrioza reprezinta cresterea anormala a celulelor endometriale 'celulele care se desprind de peretii uterului in fiecare luna la menstruatie) in afara uterului;
 
 parinti si profesori. %i au, de asemenea, dificultati in realizarea sarcinilor academice si sociale, componente esentiale ale scolarizarii, evidente, in unele cazuri, in comportamentele lor. De e0emplu, plasarea lui %ric in centru pentru copii a avut rolul sau in comportamentul necooperant si agresiv. In alte cazuri, persoanele cu probleme comportamentale sau emotionale nu si-au insusit abilitatile sociale necesare pentru a participa cu succes la programele institutiilor de invatamant, dupa cum a demonstrat Nic7. %l, din multe motive, nu a invatat cum sa relationeze  bine cu colegii si sa accepte corectiile profesorilor. *m6, asa cum este descrisa de mama sa, si-a  pierdut treptat apetitul, i-au aparut ganduri suicidare si a afost tratata de catre profesori si apropiati intr-un mod inacceptabil. $u toate acestea, acum ea face mari progrese cu a+utorul cadrelor didactice, a formatorilor profesionali si cu stomatologul cu care lucreaza.
1. Identificarea comportamentului normal  3odul in care percepem comportamentele celorlati este influentat de numerosi factori
convingerile personale, standardele si valorile care constituie comportamentul normal.  Nivelul nostru de toleranta variaza foarte mult, fiind influentat de situatie si de comportament. $omportamentele agresiv si de opozitie ale lui %ric nu au fost tolerate la gradinitele unde a fost inscris pentru perioade foarte scurte de timp. In plus, ce poate fi privit ca normal de unii, poate fi vazut de catre altii ca fiind anormal. De e0emplu, parintii pot avea o minima baza pentru determinarea unui comportament normal, deoarece perceptiile lor sunt adesea limitate, in general, de lipsa de e0perienta cu copiii. %i pot vedea comportamentul copilului lor ca fiind oarecum provocator, dar nu anormal.
$onte0tul in care apar comportamente influenteaza dramatic opiniile noastre privind gradul de adecvare. De e0emplu, profesorii si parintii se asteapta ca copiii sa se comporte destul de bine in mediul in care au lucruri interesante de facut sau cand fac ce le place. Sunt numeroase situatii cand acesti copii cu tulburari emotionale sau de comportament se comporta necorespunzator. &neori, ei par a nu mai vedea mediul in care se afla. &nii au abilitatile sociale  pentru a actiona in mod corespunzator, dar aleg sa nu le foloseasca.
&neori intensitatea sau frecventa cu care apar anumite comportamente ne face sa suspectam prezenta unui comportament sau problema emotionale. 3ama lui %ric a devenit dezorientata, nu numai datorita intensitatii comportamentelor fiului ei ci si a frecventelor lor. 2area ca nu e zi in care %ric sa nu rupa sau sa deterioreze ceva din casa.
2. Variabile in tulburari emotionale sau de comportament  $omportamentul persoanelor cu tulburari emotionale sau de comportament este
influentat de numerosi factori stilul managerial al parintilor si profesorilor; mediul scolar sau familial; valorile sociale si culturale ale familiei; climatul social si economic al comunitatii; raspunsurile colegilor si fratilor; caracteristicile academice, intelectuale, social-emotionale ale  persoanelor cu tulburari.
Scurtele discutii cu %ric, Nic7 si *m6 ne a+uta partial sa intelegem severitatea diferitelor  tulburari de comportament. Desi comportamentele lui %ric au fost destul de severe si persistente inainte de a fi inscris in centrul de copii, acesta a facut progrese considerabile in mai multe domenii. Nic7, care a fost plasat initial intr-o sala de clasa de normala, acum isi petrece cea mai mare parte a zilei in clasele de educatie generala si unele pentru supradotati ale scolii. "imp de < ani comportamentele lui *m6 au fost destul de severe. $u toate acestea, ea este acum in prag de absolvire si pare a fi destul de bine pregatita sa intre pe piata muncii ca asistent stomatolog.
3. Externalizarea si internalizarea tulburarilor  %ste remarcabil faptul ca profesionistii au fost folositi numerosi termeni pentru a descrie
 persoanele cu probleme emotionale, sociale si de comportament. *cesti termeni includ, printre altii, tulburarile de comportament, inadaptare sociala, tulburari emotionale. 2roblemele de comportament din copilarie, varsta adolescentina sau adulta pot fi grupate in  doua mari
 
categorii care se suprapun tu!"urari de e#ter$a!i%area &i de i$ter$a!i%are. *ceasta din urma categorie se refera la comportamente care par sa fie indreptate mai mult spre sine decat spre altii. Depresiile si fobiile sunt e0emple de comportamente care sunt internalizate; unii medici ar des- crie persoanele cu aceste stari ca fiind instabile emotional.
$opiii care prezinta tulburari de e0ternalizare pot fi descrisi ca avand actiuni care ii anga+eaza in comportamente indreptate mai mult spre altii decat spre ei insisi. *ceste compor- tamente pot avea un impact observabil asupra parintilor, fratilor si profesorilor. Delicventul  +uvenil care se anga+eaza frecvent in infractiuni care implica pagube materiale sau vatamarea altor persoane ar putea fi clasificat ca fiind neadaptat social. Distinctia dintre cele doua categorii nu este clara. De e0emplu, localizarea controlului la adolescentii care au depresii severe este interna sau emotionala, c#iar daca familiile lor sunt foarte afectate.
2e parcursul acestui capitol, termenul de tulburare de comportament  este folosit pentru a descrie persoanele cu ambele probleme interne si e0terne 'emotionale). &tilizarea acestor  termeni de catre noi reflecta interesul pentru comportamentele observabile. Observatiile noastre si cele ale altora a+uta pentru a determina daca un copil sau de tanar este deprimat, agresiv, cu tendinte suicidare, an0ios, delincvent, #iperactiv, retras social sau e0trem de timid. Deci, tineti cont de faptul ca tulburarile de comportament poate fi interne 'emotionale) sau>si e0terne 'sociale). !e constientizam prezenta in functie de capacitatea noastra de a le observa si masura.
DE'INITII SI CLASI'ICARE a) Definirea persoanelor cu disabilitati, supuse actului educativ (IDE) "ulburarilor de comportament ale persoanelor au fost definite in numeroase feluri.
Denumirea actuala, folosita in concordanta cu normele care reglementeaza punerea in aplicare a actului educativ al persoanelor cu dizabilitati 'ID%*), este urmatoarea /Instabilitate emotionala serioasa/ si este definita ca 'i) stare care prezinta una sau mai multe dintre urmatoarele caracteristici, pe o perioada lunga de timp si intr-o masura semnificativa si afecteaza negativ performantele scolare
'*) Incapacitatea de a invata, care nu poate fi +ustificata de niveluri scazute ale inteligentei, senzoriale sau stare de sanatate;
'() incapacitatea de a construi sau mentine relatii satisfacatoare cu colegii si profesorii; '$) comportamente sau sentimente neadecvate in conditii normale; 'D) stare generala globala de nefericire sau depresie; '%) tendinta de a dezvolta simptome psi#ice sau fobii, asociate cu probleme personale sau
  scolare. 'ii) "ermenul include copii care sunt sc#izofrenici sau acustiti si nu include copiii care sunt neadaptati social, cu e0ceptia cazului in care se constata ca sunt serios instabili.
*ceasta descriere a instabilitatii emotionale severe sau a tulburarilor de comportament a fost derivata dintr-o definitie anterioara creata de (o8er '4?9?). Definitia ID%* pentru tulburari de comportament a fost aspru criticata din cauza lipsei sale de claritate, considerata incompleta si a e0cluderii indivizilor, descrisi ca fiind neadaptati social. In plus, conform definitiei, evaluarea  personalului demonstreaza ca tulburarea afecteaza in mod negativ performanta scolara a elevilor. In multe cazuri, elevii cu astfel de tulburari grave de comportament de alimentatie, depresie, tendinte suicidare si inadaptare sociala, nu primesc ingri+ire si tratament adecvat doar pentru ca realizarile lor academice in scoala pare a fi normale sau peste medie. In unele cazuri, acesti elevi sunt talentati.
b) ! noua definitie a consiliului copiilor exceptionali  @ecent, diverse comitete si asociatii de sanatate profesionala si organizatii educationale
 
Tulburarile emotionale sau de comportament (EBD se refera la o stare in care raspunsurile comportamentale sau emotionale ale unui individ in scoala sunt diferite de normele general acceptate adecvate varstei, etniei sau culturii, care afectea!a negativ perfor" mantele educationale in gri#a fata de propria persoana, relatiile sociale, autocontrol,  progres academic, comportament in clasa, sau adaptarea la sarcina.
 EBD este mai mult decat un proces de tran!itie, este anticiparea unui raspuns la factorii de stres din mediul copilului sau tanarului si pot persista c$iar si cu interventii individuali!ate, cum ar fi feedbac%"ul individului, consultatiile cu parintii sau famlia si&sau modificarea mediului educational.
 Deci!ia de eligibilitate trebuie sa se ba!e!e pe mai multe informatii referitoare la  functiile comportamentale sau emotionale a individului. EBD trebuie sa fie e'puse in cel putin doua situatii diferite, cel putin una dintre ele trebuie sa aiba legatura cu scoala. EBD pot  coe'ista cu alte conditii pronosticuri astfel cum sunt definite in alta parte in pre!enta lege (DEA.
 Aceasta categorie poate include copii sau tineri cu sc$i!ofrenie, tulburari afective sau cu alte tulburari, sustinute de conduita, atentie sau adaptare.
In 4??5 Departamentul de %ducatie al S&* au scos termenul de autism din categoria disfunctiilor emotionale serioase. *cum autismul este o categorie de sine statatoare a ID%* 'Apersoane cu dizabilitati supuse actului educativ).
$aracteristicile acestei nou propuse definitii reprezintB avanta+e semnificative in detrimentul definitiei anterioare, si anume
4 - includerea deficientelor comportamentului adaptativ, cum reiese din diferentele emotionale, sociale sau comportamentale;   < - utilizarea standardelor normative de evaluare din mai multe surse, inclusiv luarea Cn considerare a factorilor culturali i  > sau etnici;   = - e0aminarea sesizarii preinterventiilor i  ale celorlalte eforturi pentru a a+uta copiii Cnainte de clasificarea lor oficiala ca #andicapati ;   1 - poten iala includere a indivizilor anterior marcati ca fiind neadaptati social.
2resiunea de a include copii considerati a fi neadaptati social potrivit definitiei federale de tulburari emotioanale grave, continua sa fie o problema intens dezbatuta '$larizio, 4?:; I'ell6, 4?; Nelson, @ut#erford, $enter, % Eal7er,4??4; Slen7ovitc#, 4?=).   3ulti specialisti sunt de parere ca un numar considerabil de copii cu tulburari de comportament vor primi tratament preventiv daca definitia mai cuprinzatoare va fi adoptata. *stfel, se va diminua nevoia unor tratamente si servicii intense si costisitoare mai tarziu in vietile copiilor.In plus, multi medici sunt de parere ca aceasta definitie va conduce la a+utarea unui numar mai mare de copii cu nevoi speciale.
c) "lasificari  Sistemele de clasificare duc la servirea mai multor scopuri pentru specialistii serviciilor 
umane. n primul rGnd, ele oferB un mi+loc pentru a descrie diferite tipuri de probleme de comportament ale copiilor. n al doilea rGnd, ele oferB un set comun de termeni pentru a comunica cu alte persoane. De e0emplu, copiii care sunt identificati ca avand sindromul Do8n, un tip de retard mintal, Cmpartasesc unele caracteristici destul de distincte a se vedea capitolul.H. n al treilea rGnd, medici i alti specialisti  de Cngri+ire a sanatatii vor folosi aceste caracteristici i alte informatii ca baza pentru diagnosticarea si tratarea acestor copii.
 
surprinzBtor faptu lcB multe abordari au fost utilizate pentru a le clasifica. &nele sisteme de clasificare descriu persoanele fizice Cn conformitate cu categoriile derivate statistic , prin urmare, modele de comportamente strGns legate sunt identificate prin te#nici statistice sofisticate. *lte sisteme de clasificare sunt orientate clinic; ele sunt derivate din e0perien ele  mediclor i si ale altor oameni de stiinta sociali care lucreazB direct cu copiii i adul ii cu   tulburBri de comportament.
- Si&teme deri(ate de c!a&i)icare &tati&tica De cativa ani, cercetatorii au colectat informa ii   despre copiii cu tulburBri de
comportament. Datele au fost colectate de la parinti si profesori prin intermediul c#estionarelor, interviuriurilor i scalelor  de rating comportamental, care au fost analizate folosind o varietate de te#nici statistice avansate. *nalizele statistice ale datleor obtinute din aceste studii, au depistat doua categorii mari de comportamente si anume e0ternalizarea simptomelor si internalizarea
simptomelor. %0ternalizarea simptomelor se concretizeaza in comportamente ca furtul, mintitul, neascultarea si bataia. Internalizarea simptomelor cuprinde dureri fizice, fobii, ingri+orare si retragere sociala.
*lti cercetatori, '%ua6, 4?:9, !?:?; Kon Isser, eua6, L !ove, l?5) folosind metodologii similare, au identificat Cn mod fiabil patru categorii distincte de tulburBri de comportament la copii 1. "ulburari de conduita, care implica caracteristici precum agresiunea desc#isa 'atat verbala
cat si fizica), negativism, iresponsabilitate, sfidarea autoritatii si alte comportamente care sunt in contradictie cu e0pectantele scolii sau ale altor institutii sociale.
2. *n0ietatea-retragere se aflB Cn contrast considerabil cu celelalte tulburari si implica an0ietate, retragere sociala, sensibilitate si alte comportamente care implica retragerea si evitarea mediului social mai degraba decat un raspuns ostil la acesta.
3. Imaturitatea, care implica preocupari neadecvate, interval prea scurt al atentiei concentrate, visare, tembelism si alte comportamente care nu sunt in acord cu un anumit stadiu de dezvoltare.
4.  *gresiune sociala, implica activitatile in banda, furtul, intrare prin efractie, etc $omportamentele legate de fiecare din aceste categorii pot fi foarte severe, pentru o
natura foarte temperata. @eflactand la aceste categorii, invocam descrierile lui %ric, Nic7, i   *m6 Cn instantaneele de desc#idere. &nde ar putea fi ei incadrati in acord cu aceste
clasificari *re %ric deficit de atentie
- Si&teme deri(ate de c!a&i)icare c!i$ica Sistemul utilizat medical de catre personalul medical si de catre psi#ologi este
Diagnostic and Statistical, 3anual of 3ental Disorders '1t# ed.) 'DS3-IK). * fost dezvoltat si testat pentru utilitatea sa de catre grupuri si comitete de psi#iatri, psi#ologi, si alti specialisti in domeniul sanatatii. $ategoriile si subcategoriile lui DS3-IK au fost dezvoltate dupa ani de investigare si testare.
3anualul curent, DS3-IK '*merican 2s6c#iatric *ssociation, 4??1), identificB zece grupe ma+ore de tulburBri care pot fi e0puse la sugari, copii i adolescenti . 3ai multe dintre aceste afectiuni se suprapun cu alte conditii cum ar fi retard mintal, autism i tulburBri  de deficit de aten ie   - Tulbur)ri perva!ive de de!voltare.  "ulburari acestor copii sunt omniprezente i grave si
afecteaza diverse domenii de dezvoltare. In aceasta categorie pot fi incluse problemele semnificative cu parin ii, fratii sau alti membrii ai familiei, abilitati de comunicare foarte sarace
i comportamente neobisnuite manifestate prin gesturi, posturi corporale, e0presii faciale s.a.. n
general, aceste tulburBri sunt Cnsotite de probleme cromozomiale, anomalii structurale Cn sistemului nervos i infectii congenitale. *ceste tulburBri sunt in general evidente la na tere sau
 
Criterii de diag$o&ticare a!e tu!"urari!or de com*ortame$t *. &n pattern repetitiv si persistent a unui comportament in cadrul caruia drepturile
fundamentale ale celorlalti, normele sociale si regulile sunt incalcate, manifestat de prezenta a trei sau mai multe din criteriile ce urmeaza in ultimele 4< luni
 Agresiunea oamenilor si a animalelor*   - adesea ii bate, ameninta si intimideaza pe ceilalti;   - adesea initiaza lupte fizice;   - a folosit o arma care poate provoca leziuni fizice grave ;   - a fost fizic crud cu oamenii;   - a fost fizi crud cu animalele;   - a furat in timp ce confrunta victima.
 Distrugerea proprietatii celorlalti   - a fost implicat in cauzarea unui incendiu cu intentia de a provoca daune;   - a distrus lucruri ce apartineau celorlalti.
 +alsitate si furt    - * intrat prin efractie in casa cuiva sau in masina;   - 3inte adesea ca sa obtina favoruri sau sa evite obligatiile
 ncalcarea serioasa a regulilor    - Intotdeauna sta pana seara tarziu afara, in ciuda interdictiilor puse de parinti, sub varsta de 4= ani   - * fugit de acasa noaptea tarziu de cel putin doua ori.   - * c#iulit adesea de la scoala, inainte de a implini varsta de 4= ani.
(. "ulburarea comportamentala cauzeaza o deteriorare clinica semnificativa in sfera sociala, academica, profesionala.
$. Daca individul are 4 ani sau mai mult, nu mai este indeplinit criteriul de incadrare in categoria persoanelor cu tulburarea de personalitate antisociala   " tipuri specifice in functie de varsta 
- copilarie - faza de debut aparitia a cel putin unui simptom caracteristic tulburarilor de comportament inaintea vasrtei de 45 ani;
  - adolescenta - absenta simpomelor caracteristice tulburarilor de comportament inaintea vasrtei de 45 ani
  -  severitate specifica   - usoara - cand comportamentul specific este manifestat e0cesiv si, datorita caruia
copilul provoaca daune minore celorlati   - moderata - probleme de comportament i efectul lor asupra altora celorlati, situate
  in faza intermediara, Cntre u oarB i severB
  - severa - cand comportamentul specific este manifestat e0cesiv si, datorita caruia copilul provoaca daune ma+ore celorlati.
"riterii de dia#nostic ale tulburarilor opozitionale *. &n model de comportament negativist, ostil, i  sfidBtor care dureaza de cel pu in  H
luni, timp Cn care patru 'sau mai multe) dintre urmBtoarele simptome sunt prezente 4. *desea isi pierde cumpatul; <. *desea se cearta cu adultii; =. de multe ori sfideaza Cn mod activ sau refuza sa dea curs cererilor sau regulilor 
adul ilor;   1. Deseori se enerveaza Cn mod deliberat pe oameni; 9. De multe ori da vina pe altii pentru greselile sau indisciplina lui; H. %ste de multe ori deran+at de al ii;
:. %ste plin manie i resentimente;
. %ste de multe ori dusmanos sau razbunator.
 
( 2erturbarea Cn comportament determina depreciere semnificativa din punct de vedere clinic in func ionarea  sociala, academica sau la locul de munca.
$. $omportamentele nu apar e0clusiv Cn cursul unei tulburari psi#otice sau de dispozitie. D. $riteriile nu sunt Cndeplinite de tulburari de comportament, iar, Cn cazul Cn care
individul are varsta de 4 ani sau mai Cn varsta, criteriile nu sunt Cndeplinite de tulburare de  personalitate antisociala.
Tulbur)rile de an'ietate " $ategoria tulburBrilor de an0ietate din copilarie sau adolescenta este foarte asemanatoare cu categoria an0ietate - retragere, derivat statistic din cadrul sistemului de clasificare. $opiii cu tulburari de an0ietate au probleme cu situatiile care  provoaca an0ietate i  cu separarea. De asemenea, au gri+i nerealiste despre evenimentele viitoare, Cngri+orare despre capacitatea de realizare, nevoia e0cesiva pentru asigurare i  plangeri somatice.
Tulburari de alimentatie " &na din aceste tulburari este Mpica” si se refera la #ranirea cu substante nonnutrivitive, de e0emplu, panza, ipsos, vopsea, detergent, etc. *nore0ia si bulimia sunt tulburari de alimentatie comune care ies dintr-un comportament alimentar neadecvat.In cazul anore0iei , indivizii au o perceptie distorsionata asupra greutatii corporale si a propriilor  forme, atitudinea fiind una de scarba .In cazul bulimiei , individul se indoapa apoi isi induce stari de voma voma. *mbele din aceste tulburari sunt cauzate de depresie, stima de sine scazuta , izolare sociala.
Tulburari tic "  Se manifesta sub forma unor miscari, vocalize, repetate ostentativ, involuntare si rapide. *desea stresul genereaza aceste stari.
Tulbur)ri de eliminare comportamentele specifice acestei tulbirari constau in a fcace murdBrie i  de umectare, ambele fara control, la copii mai mari. $opiii care continua sa aiba  probleme grave cu controlul intestinului si a vezicii urinare dupa varsta de 49 ani pot fi diagnosticati ca avand tulburari de eliminare, in situatia in care aceste comportamente nu se datoreaza unei alte tulburari psi#ice.
 Alte tulburari ale copilariei mici, copilariei sau adolescentei DS3 IK plaseaza aceste tulburari in alta arie. *n0ietatea de separare este o tulburare caracterizata de o frica e0agerata de a fi lasati acasa de catre persoanele apropiate, de care copiii sunt atasati. $omportamentul caracteristic include refuzul persistent de a merge la scoala, gri+a e0cesiva pentru obiectele  posedate, pre+udicii aduse propriei persoane sau membrilor familiei, refuzul de a merge la culcare si acuzari de dureri de cap, stomac sau greata.
O alta conditie, mutismul electiv, consta in refuzul sistematice de a vorbi in mediul social, la scoala sau lucrul in grup. *ceasta tulburare este foarte rara, 4 fiind procentul  persoanelor diagnosticate cu acest tip de tulburare. *ceasta tulburare poate avea un impact semnificativ pentru functionarea in societate sau educationala ale copilului.
- C!a&i)icare i$ )u$ctie de &e(eritatea com*ortame$tu!ui Diferi i cercetBtori au Cncercat sB diferen ieze nivelurile tulburBrilor de comportament,
identificand probleme de la usoare, moderate, pana la grave. %ste de asteptat ca trasaturile comportamentale caracteristice persoanelor cu tulburBri de comportament severe sa fie identificate mai usor decat a celor cu tulburari u oare.
Stainbac7 i Stainbac7 '4?5) au scos in evidenta diferentele dintre caracteristicile
 peroanelor cu tulburari usoare si severe. $opiii cu tulburBri severe de comportament diferB semnificativ de cei cu tulburBri u oare, Cn multe domenii academic, social. 2ersoanele care
 prezintB tulburBri de comportament severe sunt adesea descrise ca fiind psi#otice. 3unca lui Ne8comer '4?5) clarificB alte caracteristici importante ale tulburarii de
 
capacitatea copilului de con tientizarea sau de Cn elegere a problemelor sale de comportament.
%ste copilul con tient de comportament deviant *u inteles ei care sunt motivele pentru care se
comporta intr-un anumit fel i impactul acestuia asupra siesi, familiei, celor din +ur &n alt
 parametru de o importan B similarB este capacitatea de autocontrol, care se referB capacitatea
copilului de a incerca sa se controleze i gradul Cn care astfel de tentative au succes.
RASPANDIRE 
CARACTERISTICI +. I$te!ige$,a $ercetatorii din diverse discipline au studiat capacitatea intelectuala la persoanele cu
tulburari de comportament. Intr-un studiu timpuriu la nivel national asupra copiilor inscrisi in scoli publice, ma+oritatea acestor copii au obtinut scoruri peste medie. "otui, cercetari mai recente au aratat un tablou diferit. @ubin i (alo8 '4?:) au studiat = grupe de copii. 2rimul grup a fost compus din elevi care au fost identificaPi cu probleme de comportament de catre  personalul medical i psi#ologi, dar nu de profesorii lor. 3ediile QI la doua testari diferite, au fost 45? i 45:. %levii din al doilea grup, care au fost identificaPi cu probleme de coportament de catre profesori, au avut mediile QI ?H i ?<. *l treilea grup, in care elevii au fost identificaPi sporadic de catre profesori ca avand probleme, au avut medile QI 45< la ambele testari. (o8er  '4?<) a comparat mediile QI ale copiilor care aveau probleme cu cele ale copiilor sanatoi. * descoperit ca copiii care aveau probleme, aveau mediile QI ?<, iar colegii sanatoi aveau media QI de 45=.
*lte imagini ale funcPionarii intelectuale raman studiile pe copiii identificati ca avand  probleme psi#otice. $ercetatorii au descoperit ca ma+oritatea acestor copii au un QI in limitele retardului. (ineinteles, unii dinre aceti copii au QI mediu sau peste medie, dar sunt in minoritate.
2repnderenPa dovezilor conduce la concluzia ca copiii care au probleme de comportament tind sa aiba media QI mai mica comparativ cu cea a colegilor. In plus, copiii cu tulburare de comportament severa tind sa aiba QI apropiat de intervalul retardului. *ceasta inferenta se apropie de concluzia la care a a+uns auffman, in 4?9.
$e impact are inteligenPa asupra performanPei educaPiei i apatarii sociale a copiilor cu  probleme de comportament %ste capacitatea intelectuala a copiilor care au astfel de probleme un bun predictor @aspunsul este da. auffman '4?9) a afirmat ca ,, QI unui copil cu probleme  pare a fi singurul si cel mai bun predictor al realizarilor academice i sociale. !imita inferioara a mediei QI a multor astfel de copii contribuie semnificativ la incercarile pe care ei le e0perimenteaza in sarcinile academice i sociale i in alte medii.
-. Com*orame$t ada*tati( Indivizii cu probleme de comportament intampina diverse probleme in adaptarea la
coala, acasa sau in comunitate. In plus, ei au dificultaPi privind sociabilitatea i responsabilitatea  pe care ar trebui sa le aiba fata de colegi, parinPi, profesorii i alte figuri autoritare.
*scultarea, cerand a+utorul profesorilor, aducand materiale la clasa, urmarind indicatiile, e0ecutarea sarcinilor i ignorand distragerile, acestea sunt unele din comportamentele adaptative legate de coala care nu vin in mod natural la copiii cu tulburari de comportament. In plus, astfel de comportamente ar putea sa nu fi fost invaPate cu succes de catre aceti copii. Social, ei ar   putea sa aiba dificultati prezentanu-se, incepand sau terminand conersaPia, impartind, +ucandu-se  +ocuri tipice apropiate varstei i cerandu-i scuze. %i ar putea fi incapabili sa faca faPa in mod corespunzator unor situaPii care produc sentimente puternice, precum furia i frustrarea.
 
indeplinirea cerinPelor la clasa sau in alte medii, la care ei trebuie sa participe. Nic7, baiatul agresiv descris in e0emplul de la inceput, a e0perimentat multe dificultaPi in acceptarea consecinPelor ale comportamentului neadecvat, ocupandu-se in mod eficient cu critici i e0primarea afecPiunii. %ric a intampinat dificultaPi semificative in participarea la sarcini, ateptandu-i randul i folosind cuvintele in locul pumnilor pentru a se e0prima. *m6, dintr-o multitudine de motive, nu comunica bine cu figuriel autoritare, in special cu profesorii ei i constant alegea sa nu isi finalizeze sarcinile colare.
3ai sus, in capitolul ,,$lasificare”, au fost revizuite categoriile comportamentelor care erau comune copiilor i adolescenPilor cu tulburari de comportament. *ceste categorii au inclus tulburari de conduita, an0ietatea i retragerea, imaturitatea i agresiunea sociala. $opiii i tineri cu tulburare de conduita se anga+eza in agresiuni verbale i fizice. %i pot sa ameninPe alPi copii,  pot sa le ceara bani cu forta, sau pot sa-i raneasca fizic, fara a fi provocaPi. In clasa, aceti copii i tineri pot sfida autoritatea, refuza sa urmareasca indicatiile profesoriilor i frecvent se anga+eaza in lupte puternice cu profesorii i personalul administrativ.
$opii i tinerii care sunt an0ioi retrasi prezintB frecvent o atitudine timida si insingurata. !or li se pare e0tren de dificil sa intrecPioneze cu ceilalPi la evenimente normale sociale. %i au tendinPa de a evita contactul cu ceilalPi i pot fi gasiPi deseori ca visatori.
*ctivitaPile de banda, abuzul de droguri, furtul in grup, c#iulul i alte acte delicvente caracterizeaza copiii i tinerii care sunt identificaPi ca agresivi social. %i colaboreaza bine unul cu celalalt, dar se anga+eza in acte antisociale care sunt ofensatoare membrilor comunitaPi, acestia fiind afectati de comportamentul lor.
%ste usor de vazut cum comportamentele asociate cu aceste categorii sunt maladaptative i interfereaza cu succesul colar i familial. In plus, este foarte clar cum activitaPile de banda i furtul cooperant al tineret ar antagoniza i agita membrii comunitaPii.
$opii cu tulburari de comportament severe prezinta patternuri comportamentale sociale i adaptative care sunt aproape paralele cu ale copiilor care prezinta retard moderat spre sever. *r   putea avea nevoie de asistenPa e0tinsa in dezvoltarea aptitudinilor de autoa+utor 'e0 mersul la toaleta, imbracatul), competenPelor lingvistice i aptitudinilor sociale care le permite sa interacPioneze adevat cu alPii din mediul lor familial i altundeva.
. Rea!i%ari academice %levii cu tulburari de comportament intampina probleme academice semnificative. In
comparaPie cu alPi elevi cu dezabilitaPi, acestia eueza in mai multe clase i eueza mai frecvent in trecerea competenPelor minime de la e0amen. *diPional, ei sunt adesea mai retrai decat alPi elevi cu dezabilitaPi. !a nivel de liceu, elevi cu tulburari de comportament cu <,5 pantru toPi elevii de liceu cu dezabilitaPi.
*bandonul i rata abslovirii penru elevii cu tulburari de comportamente sunt amePitoare. 95 din aceti elevi abandoneza coala, ma+oritatea inainte de terminarea clasei a 45 a. 1< termina liceul. *pro0imativ 4: din elevi cu tulburare de comportament merg la colegiu.
Studiile care implica anga+aPi cu studile terminate sunt cu totul revelatoare. Doar 14 din elevii cu tulburare de comportament care au terminat liceu sunt anga+aPi < ani mai tarziu, comparativ cu 9? tineri normali care au temrinat liceul. intre = i 9 ani mai tarziu, contrastul este mai vizibil. H? din elevi cu dezabilitaPi sunt anga+aPi, comparativ cu 1: din elevi cu tulburari de comportament.
 
dintre abilitaPile lor ca reprezentand scorurile QI i performanPele lor academice ca reprezenand scorurile la testele de realizari). CAU/E0ETIOLO1IE
De-a lungul istoriei filosofii, fizicienii, teologii i multi alPii au incercat sa e0plice de ce oamenii se comporta intr-un anumit fel. Din punct de vedere istoric, oamenii care aveau  probleme mentale erau descrii ca fiind posedaPi de spirite rele, pentru care tratamentul era religios. 3ai tarziu, Sigmund Freud i alPii au promovat noPiunea potrivit careia comportamentul ar putea fi e0plicat in termeni de femomen subcontient sau ca e0perienPa traumatica timpurie. 3ai recent, unii cercetatori au atribuit tulburarile ca invaPaturi insuficiente i interacPiuni compele0e care au loc intre indivizi i mediul lor. Dintr-o perspectiva biologica, alPii au sugerat ca comportamentul aberant este cauzat de anumite substanPe c#imice, anormalitaPi cerebrale sau rani i nereguli cromozomiale.
$u astfel de e0plicaPii etiologice bogate, este uor de vazut de ce practicienii au ales abordari diferite in tratarea i prevenire diverselor tulburari. "otui, varietatea si perspectivele cadrelor teoretice ofera clinicienilor un numar mare de alegeri in e0plicarea anumitor  comportamente.
4.  Abordarea biologica. $adrul biologic e0plica tulburarea de comportament ca o funcPie motenita sau condiPie biologica anormala in corp sau leziune la nivelul sisteului nervos central. 2roblemele de comportment probabil prezinta o suprafaPa ca urmare a unor boli fiziologice, bioc#imice sau anormalitaPi genetice.
<.  Abordarea psi$analitica. 2rocesele incontiente, predispoziPile sau instinctele i e0perienPele traumatice timpurii e0plica prezenPa tulburarilor de comportament din perspectiva  psi#analitica. 2rocesele interne sunt evenimete neobservabile care au loc in minte, printre constructele psi#ice binecunoscute ale Id-ului 'componenta impulsionala), %go 'componenta realista) i Superego 'componenta continPei). $a indivizi obPin o perspectiva in conflictele lor   psi#ice prin mi+loace psi#oterapeutice, ei pot fi capabili sa-i elimine sau rezolve problemele lor  comportamentale. 2entru a se reintoarce la normalitate pot fi a+utaPi de catre un terapeut sau  profesor. 2entru copii, acest proces teoretic apare in terapia prin +oc, prin care conflictele interne sunt dezvaluite i secvenPial rezolvate prin terapie familiala i +oc terapeutic, e0perimentate cu adulPi suportivi.
=.  Abordarea comportamentalista. *ceasta abordare se focuseaza pe aspecte ale mediului, care produc, recompenseza, diminueza sau pedepsete anumite comportamente. 2rin tratament, adulPii i copiilor le sunt date oportunitaPi pentru a invaPa noi comportamente adaptive  prin identificarea de Peluri realiste i primind reintariri pentru obinerea acestor Peluri gradual, comoprtamentul aberant este eliminat sau inlocuit de catre cele mai adecvate.
1.  Abordarea fenomenologica. Din punctul de vedere al acestei abordari, comportamentele anormale apar din sentimente, ganduri i evenimete trecute legate de percepPia de sine sau conceptul de sine. 2ercepPile greite sau sentimentele sunt ganduri care determina indivizii sa se comporte intr-un anumit fel care este contra-productiv spre auto-imlinire. "erapia care folosete aceasta abordare este centrata pe a+utorul persoanei dezvoltand percepPii satisfacatoare i copmortamente care sunt in acord cu valorile lor.
9.  Abordarea social"ecologica. *cest model conPine de departe cea mai cuprinzatoare e0plicaPie a tulburari de comportament. $omportamentele aberante sunt presupuse a fi cauzate de catre o varietate de interacPiuni i tranziPi cu alte persoane. 2entru unii, comportamentele deviante sunt invaPate ca fiind parte a unei culturi. 2entru alPii, comportamentul este o funcPie de etic#etare. Indivizii etic#eteza delicvenPa +uvenila potrivit cu aceasta perspectiva, graduat adopta  patternul comportamentul care este asociat cu etic#etele alocate. in adicPie, alPii care sunt contienPi de etic#eta incep sa trateze indivizi etic#taPi ca i cum ei ar fi intr-adevar delicvenPi. &n astfel de tratament teoretic promoveza comportamentul delicvent.
 
care dorete sa adere sau sa manPina afilierea.in final, perspectiva social-ecologica vede prezenPa comportamentului aberant ca o funcPie a unor varietaPi de interacPiune i tranziPii, care sunt derivate ditro are larga ale setarilor mediului.
Fiecare dintre aceste modele cazuale ofera diferite e0plicaPii pentru etiologia tulburari de comportament. Din nefericire, clinicienii sunt rareori capabili sa izoleze e0act cauza la un copil cu astfel de tulburare, dar avem o abordare a mai multor condiPii i factori care contribuie la tulburarea de comportament. 3ulPi coincid cu Eic7s, Nelson i Israel '4?1) care au scris ,, $u  puPine, daca nu cu nicio e0pectanta, comportamentul poate fi e0plicat doar prin multiple influenPe i cu interacPiunile lor continue. O arie vasta de variabile-funcPi i structuri biologice,  pot fi moteniri genetice, status emoPional>social, familia, clasa sociala.
Familia i mediul familial +oaca un rol critic in apariPia tulburari de comportament. Saracia, malnutriPia, vagabonda+ul crescut, neinPelegerile familiale,divorPul, practicile de cretere a copilului i abuzul au un impact profund in comportamentul obesrvat al copilului. "inerele mame care sunt malnutrite in timpul sarcinii au probleme de a da natere la copii slabi dezvoltaPi, copii cantaresc mai puPin cu 1-9 7g, au riscul de a dezvolta o varietate de probleme 'e0. tulburare deficitara de atenPie, epilepsie i alte tulburari neurologice). "inerele mame in medile sarace sunt adesea singure i fara e0perienPa in creterea copilului. *ltele sunt e0perimentate in creterea copilului, dar sunt impovarate cu sarcini de supraviePuire ca furnizarea #ranei, #ainelor i adapostirea lor i a copiilor lor. 2uPinul timp i energia ramase pot fi folosite pentru stimularea i interacPionarea cu copii lor. in lipsa stimularii adecvate, aceti copii sufera intelectual, cognitiv, social i emoPional.
 NeinPelegerile familiale i divorPul +oaca, de asemenea, un rol in dezvoltarea tulburarilor  comportamentale la unii copii. Impactul divorPului la copii este influenPat de o varietate de factori 'e0 varsta copilului, statusul financiaral familiei, genul copilului, relatia dintre parinPi) deci este dificil de prezis cu acuratePe care copil va fi afectat cu severitate de divorP. $a o regula,  baiePi par a fi influenPaPi mai negativ decat fetele. Fetele care sunt afecatate, adesea e0perimenteza comportamente asociate cu an0ietatea i retragerea. (aiePi, in contrast, devin agresivi i au comportament #iperactiv.
3anegementul copilului i procedurile dispciplinare, de asemenea +oaca un rol important in dezvoltarea tulburari de comportament. 2arinPi care sunt e0trem de permisibili, prea restrictivi, i>sau agresivi, adesea produc copi care au conduita dezordonata. 3edile familale care sunt lipsite de reguli consistente i consecinPe asupra comportamentelor copiilor, in care supraveg#erea, care reintaresc comportamentul agresiv i cele in care sunt parinPi agresivi sau care au practici ale manegemntului abuziv asupra copilului produc copi care au un risc foarte mare de a dezvolta tulbrari de comportament. De asemnea neinPelegerile, certurile, separarile familiei i divorPul sunt gasie ca fiind mai frecvent in familile copiilor sau tinerilor identificaPi ca avand tulburare de conduita.
*buzul asupra copilului +oaca un rol ma+or in dezvoltarea agresivitaPii i altor  comportamente problematice la copii i tineri. @ogeness, *mrung, 3acedor, Raris i Fis#er  '4?H) au demonstrat ca abuzuri serioase in timpul copilariei tarzii i adolescenPei, au fost urmate adesea de comportamente distructive, noncompliante i agresive la copii. 3acFarlone '4?:) s-a referit la abuzul se0ual ca ,,bomba psi#ologica. Impactul ,,bombeieste o funcPie a catorva factori varsta la care copilul sau tanarul a fost abuzat, gradul violenPei implicate, relaPia dintre abuzator i copil sau tanar, durata abuzului, raspunsul parinPilor sau profesionitilor la abuz i gradul de vina sau disconfort e0primat de catre copilul afectat sau tanar. 3a+oritatea victimelor care raporteza abuzul sunt fete cu varsta cuprinsa intre 44 i 41 ani. 2uPin cercetatori au fost devotati cautarii impactului asupra barbaPilor abuzaPi se0uali.
E2ALUAREA COMPORTAMENTULUI
 
2rimul pas Cn procesul de evaluare este cel de screening 'privire de ansamblu), pentru a identifica cel mai adecvat tratament pentru copii de diferite varste i pentru adolescenti. Screening-ul are la baza convingerea cB identificarea timpurie a problemelor duce la un tratarea in faza incipienta a tulburarii de comportament, care poate reduce impactula cesteia asupra invidividului sau al familie. $u toate acestea, foarte puPine sisteme colare sau agenPii sociale se
anga+eazB intr-o astfel de sarcinB, din douB motive 4. o astfel de sarcinB este Cn general foarte costisitoare i consumatoare de timp, dincolo de resursele financiare i umane; <. ar putea fi identifica i mai mulPi copii decGt ar putea fi trata i corespunzBtor de sistem, coalB sau agen ie
socialB, dei cercetBrile efectuate Cntr-un program de de evaluare nationala nu au confirmat acest rezultat 'Smit#, 4?9).
n cele mai multe scoli copiii sunt evaluati doar dupB ce profesorii i-au observat si au considerat ca este necesar. %0emplu in acest sens o putem da pe educatoarea unei gradinite, care si-a facut gri+i in ceeace il priveste pe o#n, un copil cu comportamente atipice varstei lui vorbea cu #ainele sale, plangea intervale lungi de timp, manifesta agresiviate ne+ustificata fata de alti copii. *ceste comportamente au determinat-o pe educatoarea lui o#n sB ia mBsuri, discutand asta nu doar cu parintii lui, ci si cu directorul institutiei.
Depunerea efectivB a unei recomandari pentru un elev, Cn general este precedatB de o serie de sedinte pBrinte-profesor. Sedintele a+uta profesorul i pBrinPii sa stabileasca mBsurile adecvate, care trebuiesc luate Cn calcul. De e0emplu, problemele unui elev pot fi determinate de probleme din familie, cum ar fi imbolnavirea unui membru din familia e0tinsa, probleme maritale ale  parintilor, provocari finaciare. Daca parintii si profesorii>educatorii sunt in continuare surprinsi de problemele de comportament ale copiilor, insemna ca e momentul sa fie facuta sesizare. *ceasta este intocmita in general de directorul institutiei de invatamant, care s-a consultat anterior cu parintii si apoi o inainteaza psi#ologului sau responsabilului cu evaluarea.
OdatB ce sesizarea a fost fBcutB de cBtre pBrintele sau tutorele copilului, membrii din ec#ipa de evaluare continuB observarea i evaluarea copilului, unde sunt notate punctele tari i
slabe ale acestuia. Sarcina lor este de a determina dacB copilul prezintB o tulburare de comporta- ment i dacB acesta se calificB sau nu pentru tratament, care va fi a+utat de profesor sau pBrinte.
-. 'actori de e(a!uare Severitatea comportamentelor precum cele e0puse de cBtre profesorii din grBdinita lui
o#n pot fi e0aminate prin prisma mai multor perspective. n primul rGnd este necesar sB se determine dacB e0istB orice discrepan B Cntre vGrsta cronologicB i comportamentele pe care le
manifesta Cn mod constant, astfel incat sa poata fi masurata pozitia lui o#n in raport cu normele. De asemenea, trebuie sB se evalueze dacB comportamentul nepotrivit este legat de activitB ile
specifice sau dacB problemele sale continuB i dupB interven ie.
%valuarea include masurarea nivelului de influen B al comportamentului lui o#n Cn
timpul orelor, in rela iile cu profesorii i cu familia. n plus membrii ec#ipei trebuie sB evalueze
contribu ia profesorului la problemele copilului.
. Te4$ici de e(a!uare O varietate de te#nici sunt utilizate pentru identificarea copiilor care au probleme de
comportament emo ional. De obicei diagnosticul real a problemelor comportamentale este
 precedat de un set de procedure utilizGnd liste de control privind comportamentul sau o varietate de dispositive sociometrice 'de e0emplu evaluBrile periodice).
2Brin ii i profesorii sunt Cn general ruga i sB rBspundB la o varietate de elemente de scarB
care descriu diverse stBri potrivit copiilor cu comportamente emo ionale. n aceastB evaluare
 pBrin ii i profesorii sunt ruga i sB ia Cn considerare comportamentul copilului din ultimele ase
luni. "e#nicile de analiza comportamentala sunt, deasemenea, utilizate pentru a face
 
comportamente de interes pentru profesor sau pBrinte. In acelasi timp sunt monitorizate comportamentele unor alti copii. $ompararea celor doua categorii pot fi de a+utor in stabilirea  pattern-urilor comportamentale ale celor doua grupe de copii. OdatB ce procesul de observare s-a Cnc#eiat, speciali ti i>sau consultantii, inclusiv psi#ologii, educatorii speciali, asisten ii sociali
fac evaluBri complete si aprofundate ale copiilor, referitoare la rezistenta emotionala la sarcinile academice si sociale. %i evidentiaza i puncte slabe ale copiilor Cn diferite medii, cum ar fi sala
de clasa, acasB, la locul de +oacB. %c#ipa de evaluare poate analiza interac iunile cu colegii i
 profesorii din timpul +ocurilor din clasa, folosind te#nici ecologice 'observarea frecventei anumitor comportamente sau interactiuni); administrarea unor teste de evaluare a personalitatii,  precum i nivelul de inteligenta; interviu cu pBrin ii i copiii. n plus, ei pot aplica o serie de
 proceduri de evaluare si in mediul familial. Din pBcate, multe instrumente de evaluare, Cn special cele proiective i de personalitate,
nu furnizeazB informa ii fiabile despre diferentele dintre indivizii care au tulburBri si cei care nu
au tulburari 'Telfand et al., 4?). De asemenea, informa iile provenite un urma aplicarii acestor 
instrumente nu pot fi interpretate individual. O valoare predictiva mare o au te#nicile de analizB comportamentala, care oferB un mi+loc concret de evaluare a comportamentelor problematice, selectarea planului de CnvB BmGnt individualizat 'I%2), care sa acopere corespunzator lipsurile,
 precum i evaluarea efectelor interven iei. Din pBcate, acordul Cntre datele de diagnostic si de
evaluare pe de o parte i obiectivele si efectele interventiei pe elevi pe de alta parte, este slab
'Fiedler L nig#t, l?H).
INTER2EN II ASUPRA DE'ICIEN ELOR EMO IONALE
 bord$ri de tratament Interventiile la acest tip de tulburBri includ o varietate de abordBri terapia, terapia prin
 +oc, psi#oterapia de grup, terapia comportamentalB, terapia maritalB i familialB, etc. Din pBcate
multe din aceste terapii nu sunt disponibile pentru elevii cu tulburBrile emo ionale. De regulB
sistemele educa ionale i agen iile de sBnBtate mintalB nu au avut success pentru a dezvolta un
curs cu privire la modele de colaborare care servesc elevii cu tulburBri severe de comportament.
a) %erapia centrat$ spre interior & Include terapa psi#analiticB, nondirectivB i centratB pe
client. *ceastB abordare presupune faptul cB copii care simt furie, respingere i vinovB ie pot
fi a+uta i de un terapeut care se orienteazB pe Cn elegere i Cngri+ire. "erapeutul se strBduie te
sB stabileascB o rela ie cu copilul creaGnd o atmosferB propice pentru sentimentele acestuia.
Scopul terapiei este de a a+uta copilul sB dezvolte Cn elegere, auto-Cn elegere, care asigurB
 baza pentru ameliorarea simpomelor i dezvoltarea de noi comportamentele adaptative.
b) %erapia prin 'oc & "erapia prin +oc pentru adolescen i presupune obiective severe. * fost
desemnatB pentru a oferi a+utorul celor care au gGnduri inco tiente sau abuzate. &n alt scop
este de a oferi oprtunitatea de a interac iona cu gri+B sau sensibilitate. 3i+locul de comuncare
Cntre aceastB terapie este +ocul liber i activitB ile dintre grupuri mai mici. 2rin terapia de +oc ,
copilul C i acumuleazB informa ii despre ei Cn i i. *cest tip de terapie este o sursB valoroasB
Cn cadrul terapeu ilor.
c) %erapia de #rup & "erapia prin grup este folositB mai frecvent pentru adolescen i i adul i.
*ctivitatea acestui tip de terapie pentru copiii este mai degrabB vazutB ca un ”club”. @olul terapeutului este de a modela comportamentul, de a a+uta copiii care au fost abuza i prin
cooperarea i incura+area manifestarii comportamentelor la copiii ru ina i sau retra i.
d) %erapia comportamentala – Interven iile comportamentale pentru copii i tineri se centreazB
 pe dezvoltarea sau CmbunBtB irea diverselor comportamente academice, lingvistice, sociale i
de auto-a+utorare. $re terea ratelor de comportament dezirabil este realizatB Cntr-o varietate
de abordBri. n aceastB abordare, profesorii i personalul de educa ie specialB fac e0tinsB
aceastB utilizare a principiilor de modificare a comportamentului. @ecompensele, punctele
 
sau +etoanele, ce fac parte din sistemul motiva ional de CntBrire sunt utilizate Cn scopul
Cncura+Brii copiilor de a adopta un comportament normal. &n alt punct de centrare al interven iilor comportamentale este reducerea sau eliminarea
comportamentelor dezadaptative. @educerea anumitor comportamente dezadaptative se poate realiza printr-o varietate de mi+loace. De e0emplu, comportamentul agresiv> de luptB al unui  bBiat poate fi redus prin recompensarea comportamentelor sale de cooperare i rezolvare a
 problemelor i prin pedepsirea comportamentelor sale agresive. 2entru anga+are Cn luptB, el poate
 pierde +etoanele acumulate 'costul acelui rBspuns) sau poate fi plasat Cn zona de pauzB, de unde nu poate acuma +etoanele sau de a participa la derularea activitB ilor de clasB. O varietate de
cercetBtori i clinicieni au e0perimentat o abordare relativ nouB de modificare a
comportamentului, cunoscutB sub numele de formare cognitiv-comportamentalB '*ger L cole, 4??4; %tsc#eidt, 4??4). *ceastB abordare pune accentul pe predarea strategiilor verbale interne, ca un mi+loc de Cncura+are i men inere a comportamentelor sociale i academice importante. De
e0emplu, copilul ar putea fi CnvB at urmBtoarea secven B strategicB, care combinB
comportamentul cu gGndirea •  -asul * /nt0r!ierea impulsului nainte de a ac iona opri ivB i gGndi i.
•  -asul 1* Definirea problemei Spune i cum vB sim i i i care este problema
e0actB.  •  -asul 2* 3enerarea de alternative TGndi ivB la cGt mai multe solu ii posibile.   •  -asul 4* 5uarea 6n considerare a consecin elor   TGndi ivB Cnainte la ceea ce s-ar 
 putea CntGmpla Cn continuare. •  -asul 7* mplementarea $Gnd ave i o solu ie foarte bunB, Cncearca i-o
• @ezultatele generate de studiile care utilizeazB aceastB abordare cu copii i tineri
au fost destul de promi Btoare '*ger H $ole, l??l; Rarris L 2ressle6, 4??4).
e) %erapia marital$ i familial$ &  *cest tip de terapie a fost conceputB pentru a a+uta persoanele cBsBtorite i famiile lor sB se bucure de success Cn rezolvarea de probleme, care in de fiecare
membru. *u fost dezvoltate mai multe tipuri pentru terapia de familie. "erapeu ii sunt
interesa i Cn a a+uta membrii familiei sB Cn eleagB dinamica incon tientB i al i factori care pot
influen a interac iunile lor. "erapeu ii familiilor adera la sistemele de orientare direct cu
eforturile lor, care a+utB sB Cn eleagB membrii familiilor, rolurile i func iile pe care le au Cn
sistemul familial.
STUDIU DE CA/
INTRODUCERE !ui 2eter i s-a atras atentia de catre profesori pentru Cgri+irea sa precara. 2rimul sBu
 profesor a raportat cB este adesea foarte agresiv, Cn plus ea s-a plans de faptul cB igiena sa este foarte sBracB i ca vine adesea la coalB obosit. n momentul sesizBrii pBrin ii lui au refuzat sB
 participe la activitB ile colii i s-au aratat ostili fa B de personalul colii.
n ciuda acestor probleme 2eter are abilitB i intelectuale peste medie,de i rezultatele
academice nu confirma asta. !a coalB, apro0imativ :5 din zi si-o dedica activitB ilor 
e0tra colare. 2rofesorul sBu nu a sim it faptul cB nevoile lui 2eter nu ar mai fi fost Cndeplinite Cn
cadrul flu0ului principal. %valuBrile ini iale au arBtat faptul cB 2eter a fost un copil cu
comportamente necontrolate semnificative care apar apro0imativ la fiecare 9 minute. &nele dintre cele mai periculoase comportamentele ale lui sunt cel din timpul orelor i se
manifestB prin sBrirea pe birouri, lovirea, scuiparea altor colegi sau c#iar a profesorilor, iese Cn stradB, refuzB sB lucreze la activitB ile date de profesor. 2Brin ii acestuia au reusit sB elimine
aceste tipuri de comportamente atunci cGnd el era acasB. %i au declarat cB Cn mod constant se i-a la lupte cu fratele sBu mai mic i cB are patul umed Cn fiecare noapte, dar i faptul cB love te
 
%valuarea fBcutB acasB a relevat o situa ie e0treme de restrictivB. 2Brin ii rareori
interac ioneazB cu copiii lor. *veau o Cn elegere a normelor de dezvoltare pentru copii e0primate
 prin sentimente ostile fa B de ace tia. @ela ia lor intrafamiliala este una e0plozivB, deoarece Cn
timpul unui episod al unuia dintre copii, a fost rBnit i a fost plasat Cntr-un sistem de asisten B
socialB pentru o perioadB scurtB de timp. *gen ia de protec ie a copiilor a considerat cB a fost un
 poten ial considerabil de abuz.
INTER5 A1EN I DE 6N1RI7IRE I SER2ICII INTENSI2E BA/ATE PE 'AMILIE
O ec#ipB interdisciplinarB format din pBrin i i repreprezentan ii sBnBtB ii mintale i a
serviciiilor sociale i de educa ie au luat contact cu pBrin ii lui 2eter. %c#ipa interdisciplinarB s-a
CntBlnit pentru a stabili trei aspecte • SB planifice i sB coordoneze servicii diferite asupra familiei i a copiilor 
• SB ofere agen ii multiple de proprietate cu privire la servicii, precum i finan are
 pentru a discuta despre atilizarea privatB a celei de a III – a parte a plB ii • SB masoare toate eforturile care au fost depuse pentru a oferi Cngri+ire mai pu in
restrictivB Cnainte de orice destina ii de plasare a copilului Cntr-o unitate cu
 programe educa ionale sau reziden iale mai costisitoare sau restrictive
Din necesitatea de a intervenii imediat pentru a preveni copilul de a fi plasat Cntr-un mediu mai restrictiv, evaluarea ecologicB global a efectuat o interven ie Cn urma aplicBrii. Deoarece
 procesul de evaluare progreseazB, serviciile i planurile au fost revizuite pentru a rBspunde
nevoilor individuale de familie, copil i coalB.
&n specialist de familie a intrat Cn casB timp de : ore de la sesizare i a ini iat programul de
interven ii conceput pentru a a+uta pBrin ii Cn dezvoltarea unei alternative %valuarea individualB
Cn curs de desfB uare a pBrin ilor a relevant faptul cB ace tia nu tiu cum sB se +oace cu copiii lor 
i faptul cB se simt nesiguri asupra interac iunii cu ace tia. Interven iile au fost apoi aplicate
 pentru a educa situa ii noi asupra +ocului cu copilul. n toate etapele procesului accentual a fost
 pus pe identificarea nevoilor pBrin ilor Bn asistarea serviciilor de dezvoltare. De i idenficarea
nevoilor cBtre pBrin i nu au coincis Cntrotdeauna cu prioritB ile clinicianului. "imp de doi ani,
familiile cu e0perien B asupra programului intensiv de acasB au efectuat o varietate de interven ii
menite sB satisfacB nevoile individuale ale copilului dar i douB programe de educa ie pet imp de
varB pentru a a+uta copiii Cn clBdirile din apropriere sB aibB siguran B, aptitudini sociale i sB fie
cooperativi la +oacB.
PRIMELE INTER2EN II ALE COPIL8RIEI
Sistemele de livrare a serviciilor pentru tinerii copii cu tulburBri de comportament sunt numeroase i variate. %0istB patru sisteme utilizate pentru a oferi spri+in copiilor cu acest tip de
dizabilitB i sistemul bazat pe interven ii la domiciliu, sistemul bazat pe interven ii la domiciliu
urmate de impicarea Cntr-un centru specializat, sistemul bazat pe centru i domiciliu i sistemul
 bazat pe centru. 2rogramul la domiciliu oferB copiilor servicii specializate prin intermediul unui profesor de
casB. 2rofesorul Ci a+utB pe pBrin i sB foloseascB modificBrea comportamentului i alte proceduri
terapeutice pentru a a+uta copiii lor Cn CnvB are. Interven iile comportamentale la domiciliu par sB
 producB rezultate mai bune pentru copiii cu tulburBri de comportament decGt alte sisteme de livrare a serviciilor.
INTERAC IUNI 6N CADRU NATURAL AL OAMENILOR CU TULBUR8RI
EMO IONALE SAU DE COMPORTAMENT
 
- Deveni i implica i Cn formarea ca pBrinte i alte servicii comunitare de sBnBtate
mintalB. - !ucra i Cndeaproape cu personalul de spri+in familial 'asisten i sociali, asistente i
grup de pBrin i voluntari) Cn dezvoltarea unor strategii eficiente de gestionare a
copilului. - Folosi i acelea i strategii de interven ie la domiciliu, care sunt utilizate Cn mod
eficient Cn stabilirea pre colarB.
- Stabili i rutine familiale, programe i sisteme de stimulare care recompenseazB
comportamentele pozitive. - *lBtura i-vB grupurilor de sus inere i suport parental.
• 8faturi pentru educatori* - !ucra i Cndeaproape cu personalul de suport din grBdini B 'director, psi#olog, asistent
social, educatori speciali, etc.) pentru a identifica strategii eficiente i realiste.
- Stabili i programe clare, rutine de clasB, reguli i consecin e pozitive pentru to i copiii
din clasB. - $rea i un mediu social i de CnvB are pentru toatB lumea.
- 2reda i comportamente sociale specifice tuturor copiilor 'urmBtoarele direc ii, salutul
altor copii, parta+area +ucariilor, utilizarea cuvintelor pentru a- i e0prima furia, etc.).
- Nu fi i ovBitor Cn a cere a+utor de la personalul de suport. ine i minte, colaborarea
este c#eia.
• 8faturi pentru personalul de la gr)dini )  - Folosi i copii mai mari cu, competen e sociale, pentru a asista la formarea abilitBrilor 
de pregBtire i a abilitB ilor sociale.
- *+uta i pe al ii sB tie ce sB facB Cn gestionare copiilor cu tulburBri de comportament.
- Face i toate eforturile pentru a implica copii Cn toate activitB ile colare.
- nvB a i i orienta i pe ceilal i copii pre colari modul Cn care ar trebui sB rBspundB la
colegii cu probleme de comportament. - $olabora i cu pBrin ii Cn utilizarea acelora i sisteme de conducere din sala de clasB,
care sunt la fel utilizate i acasB cGt i Cn alte setBri de specalitate.
• 8faturi pentru prieteni i vecini
- Familiariza i-vB cu lucrurile pe care trebuie sB le facB un vecin i un prieten pentru
a rBspunde la comportamentele pozitive i negative ale unui copil cu tulburBri de
comportament. - *ve i rBbdare cu pBrin ii care CncearcB sB se ocupe de copilul lor cu acces de furie
sau alte comportamente la fel de provocatoare Cn magazine alimentare sau alte medii. - Oferi i pBrin ilor ceva timp Cn care ace tia pot sta departe de pre colarul lor fBrB sB
Cl supraveg#eze pentru cGteva ore. - Implica i copilul Cn activitB ile voastre de familie.
- *+uta i pBrin ii sB devinB con tien i de grupurile de sus inere i suport familial.
- ncura+a i pBrin ii sB- i implice copilul Cn vecinBtate i Cn evenimentele
comunitare.
 II E*E-E%I/I-I I "!I*+IEI • 8faturi pentru familie
- &tiliza i Cn mediul de acasB te#nici eficiente de control, care sunt utilizate i Cn
clasa copilului dumneavoastrB. - *+ut i al i copii 'care nu sunt deran+a i) sB dezvolte o Cn elegere a tulburBrilor de
comportament.
 
- Stabili i reguli, rutine care sB se potriveascB cu interesele i vGrsta copilului tBu.
- 2rofita i de instruirea parentalB i suportivB a grupurilor care sunt disponibile Cn
comunitatea ta. - *+uta i pe al i copii i prietenii lor sB Cn eleagB lucrurile pe care le pot face pentru
a vB a+uta Cn cre terea copilului cu tulburBri de comportament.
• 8faturi pentru 6nv) )tori 
- *sigura i un mediu de clasB structurat 'stabilirea clarB a regulilor, CnvB area cu
aten ia a rutinei din clasB, etc.).
- 2reda i abilitB ile sociale la to i copiii 'acceptarea criticilor, etc.), cu a+utorul
membrilor ec#ipei de asisten B a cadrelor didactice.
- Folosi i strategii de CnvB are prin cooperare, pentru a promova CnvB area la to i
copiii i pentru a dezvolta rela ii pozitive Cn rGndul elevilor.
- Nu fi i ovBitori Cn a cere a+utor de la membrii ec#ipei sau de la pBrin ii copiilor.
• 8faturi pentru personalul colar 
- Furniza i medita ii, coac#ing, i alte tipuri de asisten B Cn dezvoltarea abilitB ilor 
academice i sociale ale copiilor cu tulburBri de comportament.
- Dezvolta i un program colar de control care sB consolideze realizBrile individuale
i de grup.
- !ucra i Cndeaproape cu ec#ipa de asisten B a cadrelor didactice pentru a crea un
mediu colar Cngri+it
- &tiliza i te#nici de rezolvare a problemelo, cu care colaboreazB, atunci cGnd se
ocupB cu probleme dificile sau persistente de comportament. - *+uta i to i copiii din coalB sB dezvolte o anumitB Cn elegere a modului Cn care ar 
trebui sB rBspundB Cn fa a elevilor cu probleme de comportament.
• 8faturi pentru prieteni i vecini
- Implica i copilul cu probleme de comportament Cn activitB i e0tra colare 'cluburi,
evenimente recreative etc.). - Invita i copilul sB- i petreacB timpul cu familia dumneavoastrB la evenimentele
recreative 'Cnotul). - nva a i al i copii 'care nu au probleme de comportament) cum sB ignore sau sB
sus inB anumite comportamente care pot sB aparB.
- $a lider al tinerilor, antrenor sau specialist de agrement vB a+unge sB cunoa te i
 bine fiecare copil cu tulburare de comportament, astfel CncGt sB pute i rBspunde cu
Cncredere Cn desfB urarea activitB ilor sale.
 II 0E"DI/ DE %I IE 
• 8faturi pentru familie - $ontinua i eforturile pentru a vB concentra asupra comportamentelor pozitive ale
copilului dumneavoastrB cu tulburBri de comportament. - Da i-vB o pauzB de la postul de pBrinte i bucura i-vB de o activitate recreativB, care
este total plBcutB pentru dumneavoastrB. - *tunci cGnd vB sim i i cople i i sau stresa i, cere i a+utorul serviciilor comunitare de
sBnBtate mentalB, preotului sau unui prieten apropiat. - $ontinua i-vB implicarea Cn grupuri de su inere i suport parental.
• 8faturi pentru profesori - $rea i rela ii pozitive Cn sala de clasB prin CnvB area cooperativB, desfB uratB Cn
ec#ipe. - Folosi i to i studen ii Cn crearea standardelor de conduitB i a consecin elor pentru
comportamentele pozitive i negative.
 
- !ucra i Cndeaproape cu al i profesori pentru a putea con tientiza comportamentele
cadrelor didactice, care ar putea Cn mod negativ sau pozitiv sB afecteze performan a elevilor.
- @ealiza i faptul cB sc#imbBrile Cn comportament apar de cele mai multe ori treptat, cu
 perioade de regresie i uneori, cu perioade tumultoase.
• 8faturi pentru personalul colar 
- $rea i un climat colar pozitiv i de sus inere.
- Oferi i studen ilor o mai bunB Cn elegere a rolurilor i responsabilitB ilor pe care le
 posedB Cn fa a colegilor cu #andicap.
- $ere i colegilor a+utorul pentru a face fa B situa iilor stresante i pentru a oferii alte
interven ii i terapii de sus inere.
• 8faturi pentru prieteni, vecini i poten iali anga#atori  
- DacB ave i o anumitB e0pertizB Cntr-o anumitB zonB de con inut 'englezB, matematicB
etc.) oferi i asisten B periodicB la teme sau alte sarcini colare pentru elevii cu
tulburBri de comportament. - Oferi i oportunitB i elevilor cu tulburBri de comportament sB se anga+eze Cn afacerea
dumneavoastrB. - ncura+a i al i copii, fBrB tulburBri de comportament, sB se ofere voluntari Cn calitate
de parteneri egali, antrenori la locul de muncB i formatori de competen e sociale.
- Nu permite i altora, Cn prezen a dumneavoastrB, sB tac#ineze, #Br uiascB sau
ridiculizeze tineri cu tulburBri de comportament.
V0% D*% • 8faturi pentru familie
- $ontinua i sB construi i standardele necesare pentru a dezvolta independen a i
interdependen a.
- 3en ine i contactul cu medicul personal Cn cazul Cn care individului Ci sunt
administrate un fel de medicamente. - 2regBti i al i copii sau alte persoane care sB Ci Cngri+eascB i sB C i asume
responsabilitB ile atunci cGnd dumneavoastrB nu pute i.
• 8faturi pentru prieteni, vecini i anga#atori
- Fi i dispu i sB face i a+ustBri rezonabile Cn mediile de lucru.
- Fi i con tien i de a+ustBrile care ar trebui sB aibB loc cu privire la medicamentele noi
i regimul de tratament.
- Fi i dispu i sB-l implica i Cn vacan e i evenimente corespunzBtoare, cum ar fi
aniversBrile i activitB ile sportive.
- Fi i aten i la ceea ce ar putea sB Ci producB iritare sau discomfort individului.
 E%E/ %E III/ 0EVI"II I%E0E DE + *E "!*II 
Din cauza dificultB ilor de centrare a situa iilor, a fost stabilitB o ec#ipB de bazB a colii
formatB din profesorul de clasB, un muncitor Cn servicii sociale, un educator special, un pBrinte, un specialist Cn integrare coalarB i o asistentB coalarB. *ceastB ec#ipB s-a CntGlnit sBptBmGnal,
timp de o orB, pentru a coordona o varietate de programe colare menite sB-l a+ute pe 2etru Cn
a+ustarea i CmbunBtB irea competen elor academice i pentru a urmBri progresul sBu Cn coalB.
Din nou, toate serviciile utilizate au fost centrate pe copii din diferite medii colare i concepute
 pentru a satisface nevoile lui 2etru. Specialistul Cn integrare colarB, atribuit ec#ipei formate Cn scopul de a-l a+uta pe 2etre, a
furnizat o varietate de servicii de formare a cadrelor didactice Cn managementul>controlul comportamentului, de analizB comportamentalB a comportamentelor lui 2etru Cn cadrul colii, de
asisten B te#nicB Cn planificarea i punerea Cn practicB a proiectului, i de monitorizare a
serviciilor de tratament Cn cadrul colii i Cn cosilierea directB a lui 2etre. $onsilierea orientatB
 
sale i de a- i genstiona propriul comportament. *ceste programe au fost suplimentate de cBtre
consilierul colar i profesorul clasei, prin +ocuri, care erau desfB urate cu Cntreaga clasB i aveau
ca scop formarea competen elor sociale i a comportamentelor cooperative. *ceste servicii de
consiliere colarB au fost furnizate, Cn medie, de patru ori pe sBptBmGnB.
n afarB de consilierea individualB i de grup, 2etru i Cntreaga clasB au fost implica i i
Cntr-un program care se concentra pe CmbunBtB irea timpului de realizare a sarcinii i a muncii.
De-a lungul timpului, s-a considerat cB 2etre ar putea beneficia de interac iuni pozitive mai
structurate cu al i copii i profesori. Din acest motiv, profesorul clasei>dirigintele a anga+at o
CntBrire programatB lui 2etre. * fost instruit sB foloseascB o voce moale, sB lucreze la sarcina care Ci revine Cn urma cooperBrii i sB- i a tepte rGndul. *ceastB consolidare a avut loc la fiecare cinci
minute i a scBzut pGnB la +umatate de orB, la finalul anului.
 E-%  2GnB Cn prezent, 2etre i familia sa au primit acasa i la coalB o serie de servicii intense de
tratament. n anul <54<, au participat la planificare serviciului i au fost, Cntr-un moment sau
altul, implica i Cn sBnBtatea mentalB, serviciile sociale, sistemele educa ionale i recreative de
Cngri+ire. *borda i de toate aceste servicii, 2etre i familia sa continuB sB aibB acces la ele CnsB,
nevoile lor sunt mai pu in intense decGt erau Cn urmB cu doi ani. 2Brin ii lui sunt mult mai
capabili sB-i gestioneze comportamentul i petrec mult mai mult timp interac ionGnd Cn fel de fel
de activitB i. n plus, ambrii pBrin i sunt pe deplin participan i Cn ec#ipa de planificare colarB.
2etre necesitB mai pu inB aten ie de i, o interven ie este Cn curs de desfB urare pentru stimularea
abilitB ilor sociale suplimentare. n acest moment, componenta ma+orB a planului presupune
urmBrirea i evaluarea, pe termen lung, a progreslui pe care Cl face 2etre. *ce tia trebuie sB
Cn eleagB cB furnizarea serviciilor suplimentare se va face doar Cn cazul Cn care sunt necesare.
&n program la domiciul, poate fi urmat de un program specializat la centru sau o combina ie a celor douB. *ceste programe furnizeazB patru sisteme secven iale de obiective
interdependente pentru programele de la centru i domiciliu. n general, copiii servesc aceste
instruc iuni la domiciuliu CncB de la na tere, pGnB la vGrsta de apro0imativ trei ani. O variantB a
sistemului de livrare a serviciilor la domiciliu este i 2rogramul de Interven ie @  egional. *ceste  programe Ci fac pe pBrin i sB serveascB ca ni te terapeu i primari pentru proprii lor copii, ca
formatori principali pentru al i pBrin i i furnizori de servicii medicale pentru al i copii mici cu
tulburBri de comportament. $u opinia cB familiile i pBrin ii pot efectua sc#imbBri Cn opera iunile
care au loc Cn casele lor, acest program Cmputernice te abilitB ile acestora de a #rBni i Cngri+i
copiii.
INTER2EN II PENTRU COPIII DE 29RSTE ELEMENTARE
  $opiii de vGrste elementare cu tulburBri de comportament pot avea o performan B a cititului
i a matematicii dar i Cn alte domenii specifice programei CnvB BmGntului sub medie. 2e lGngB
 problemele lor academice, ace tia pot CntGmpina dificultB i Cn rela ionarea cu alte persoane, Cn
urmBrirea regulilor orelor i Cn manipularea situa iilor emo ionale. 2roblemele academice pot fi
adresate cu a+utorul unor instruc iuni specializate i a materialelor furnizate de cBtre un profesor 
de consultan B. $opiii mici cu tulburBri de comportament pot fi Cndruma i de elevi mai mari i
capabili din punct de vedere academic. &nii copii sunt asista i de consilieri sau profesori de
educa ie generalB cu materiale venite din partea consultan ilor sau a profesorilor cu educa ie
specialB a resurselor. DificultB ile comportamentale pot fi abordate Cntr-o varietate de moduri. &neori, abaterea
este o func ie unde lipsesc regulile satisfBcBtoare, rutinB i structurile din cadrul clasei. *stfel,
 profesorul de consultan B poate asistB profesorul din cadrul colii Cn dezvoltarea unui sistem de
management al clasei benefic tuturor elevilor. Se pot formB grupuri mici de cBtre profesor pentru a a+utB un tGnBr Cn dezvoltarea lui socialB i Cn rezolvarea problemelor abilitB ilor. nvB area
structuratB este un program care utilizeazB modelarea , actoria , feedbac7ul performan ei i
 
transferul de formare. Se finalizeazB, Cnainte de toate , o evaluare pentru a determinB competen ele care trebuie CnvB ate prin intermediul secven elor de CnvB are structurate. 2rima
fazB de formare constB Cn modelarea activitB ilor Cn care elevii observB mai multe tipuri de
comportamente prosociale. * douB fazB este +ucBrea rolurilor, unde elevii repetB i +oacB anumite
comportamente care au apBrut Cn prima etapB. *poi urmeazB feddbac7ul legat de performan B lor 
Cn primele < etape. DupB ce au demonstrat nivelul solid al performan ei Cn cadrul grupului mic ,
le sunt oferite mai multe oportunitB i pentru a pune Cn practicB noile abilitB i CnvB ate Cn timpul
claselor i acasB. $ercetBri privind eficacitatea programului au Cnceput sB apBra. *ceste
interven ii au fost considerate eficiente Cn procesul de predare al aptitudinilor sociale specifice
elevilor cu tulburBri de comportament Cn medii bine controlate, dar transferul acestor aptitudini Cn timp , acasB i Cn situa ii de anga+are sunt dificil de ob inut.
2roiectul @e-%d a fost unul dintre cele mai bune programe pentru copiii cu tulburBri ale comportamentului, avGnd un interes ecologic. Interven iile directe nu erau doar la copii dar i la
familiile acestora , colii i comunitB ii.2rogramul a fost unul reziden ial. 2rin profesorii
consilieri, elevii au primit suport terapeutic i educa ional Cn condi ii speciale. n acela i timp ,
familiile i personalul colii au fost informate Cn legBturB cu progresul copiiilor de cBtre profesori
de legBturB. *ce ti profesori de legBturB erau de asemenea respon
*ceste discu ii i activitB i privind dileme morale Ci a+utB pe tineri sB C i dezvolte noi
modalitB i de gGndire i ra ionament i Ci pune Cn situa ii Cn care Cnva B cum se simt cei care au
fost rBni i, abuza i sau cei de la care s-a furat. n plus, acestea Ci Cnva B pe tineri cum sB se
comporte cGnd se confruntBcu dileme morale, adoptGnd modalitB i noi i adecvate din punct de
vedere social. &n alt program care a Cnceput sB atragB aten ia este cel de Cngri+ire individualizatB
'personalizatB). $azul lui 2eter este un e0emplu e0celent pentru acest tip de Cngri+ire. ngri+irea individualizatB ca i concept formalizat, a Cnceput odatB cu ini iativa pentru tineretul din *las7a
'*las7a Uout# Initiative, KanDen(erg, 4??) i are la bazB ase principii.2rimul este principiul
Cngri+irii necondi ionate, care sus ine faptul cB ace ti copii i tineri vor fi Cngri+i i indiferent de
comportamentul lor, cu multB responsabilitate. $el de-al doilea principiu este cel care sus ine ca Cngri+irea sB fie cGt mai pu in restrictivB,
adicB tinerii sB fie muta i Cntr-un mediu mai restrictiv 'fa B de cel de acasB sau cel de la coalB)
numai dacB ace tia reprezintB un pericol semnificativ pentru cei din +ur sau pentru ei Cn i i sau Cn
cazul Cn care nu a dat niciun fel de rezultat ceea ce s-a fBcut pGnB Cn momentul respectiv. $el de-al treilea principiu se referB la o Cngri+ire centratB atGt pe copil 'tGnBr), cGt i pe
familia acestuia, inGnd cont de nevoile lor. 2rincipiile patru i cinci se referB la fle0ibilitatea
 programului de Cngri+ire, pe de-o parte, i la fle0ibilitatea finan Brii, pe de altB parte, adicB la
oferirea de servicii acolo unde este nevoie i cGnd este nevoie i respectiv, la capacitatea de a se
folosi de fondurile disponibile la momentul potrivit. De e0emplu, o familie aflatB Cn crizB s-ar   putea sB beneficieze Cntr-o mBsurB semnificativB de serviciile unui specialist Cn astfel de interven ii dacB acesta locuie te CmpreunB cu familia pe toata durata crizei.
&ltimul principiu pe care se bazeazB Cngri+irea individualizatB este cel conform cBruia planul de interven ie este creat, men inut i modificat de cBtre o ec#ipB interdiscplinarB formatB din
copilul avGnd probleme de comportament, pBrin i sau cei care au gri+B de el i persoanele
specializate provenind de la agen ii de sBnBtate mintalB, servicii sociale i institu ii de
CnvB BmGnt. O componentB importantB este sistemul 2$" 'proactive client trac7ing s6stem) care
oferB tuturor membrilor ec#ipei sBptBmGnal informa ii legate de progresul pe care l-a fBcut
copilul. *stfel, se implicB to i membrii ec#ipei i, CmpreunB, pot preveni poten iale crize.
 Incluziunea i educa ia copiilor i tinerilor cu tulbur$ri comportamentale 
&nul dintre pu inele aspecte care s-au bucurat de aten ie Cn literaturB este incluziunea, Cn
special inclu!iunea total)  a copiilor i tinerilor cu tulburBri comportamentale. '(raaten,
 
educa ional.*ceste servicii au ca obiective CmbunBtB irea abilitB ilor de socializare ale
studen ilor, ale rela iilor acestora cu colegi i profesori, consolidarea abilitB ilor academice,
 precum i sc#imbarea atitudinii colegilor care nu prezintB tulburBri fa B de cei care prezintB
'Snell, 4??5; Stainbac7 L Stainbac7, 4??5). $ei care sus in aceastB incluziune totalB a tinerilor cu tulburBri comportamentale considerB
cB sistemele de plasare Cn coli sau clase speciale ar trebui Cnlocuite de un model de educa ie care
sB e0iste Cn colile din cartierele unde locuiesc ace ti tineri i la care ace tia sB poatB merge,
indiferent de condi ia lor. $u alte cuvinte, ace tia sugereazB desfiin area colilor i claselor 
specialeCn sc#imbul includerii tinerilor cu tulburBri comportamentale Cn clasele de copii fBrB tulburBri. (ineCn eles, e0istB i pBreri contra criticii sunt Cngri+ora i de impactul pe care l-ar 
 putea avea aceastB incluziune asupra tinerilor, atGt pe termen scurt, cGt i pe termen lung,
argumentGnd cB e0istB prea pu ine cercetBri care sB sus inB acest lucru, iar CnvB Btorii, profesorii
i personalul Cn cauzB nu sunt bine pregBti i pentru a face fa B nevoilor speciale, mai ales Cn
conte0tul clasei i al colii '(raaten et al., 4?; Fuc#s L Fuc#, 4??1; auffman, 4??=; Eal7er 
L (ullis, 4??5). 2GnB Cn prezent, #otBrBrile +udecBtore ti sunt pro-incluziune. $onform acestora, tGnBrul
 prezentGnd tulburBri comportamentale va fi inclus Cntr-o clasB cu elevi fBrB tulburBri dacB Cndepline te urmBtoarele condi ii nu ridicB CnvB Btoarei probleme, nu interfereazB cu procesul de
CnvB are al colegilor sau cu siguran a acestora i poate beneficia Cn urma unui curriculum similar 
cu al colegilor Cn conte0tul clasei. i totu i, este interesant cB ma+oritatea elevilor avGnd tulburBri comportamentale beneficiazB
de servicii Cn conte0te diferite de cele ale unei clase obi nuite 'nitzer, Steinberg, L Fleisc#,
4??5). %ste mult mai probabil ca ace ti elevi sB beneficieze de servicii Cn coli speciale, Cn
compara ie cu al i elevi prezentGnd alte tipuri de tulburBri sau deficien e. O cincime dintre elevii
i studen i din coli speciale i +umBtate dintre cei care beneficiazB de servicii la domiciliu sunt
copii i tineri cu tulburBri comportamentale 'o6angi L Taines, 4??=; &.S. Department of 
%ducation, 4??1).
 ezumat privind eficien a pro#ramelor de servicii pentru copii i adolescen i cu tulbur$ri   
comportamentale n concluzie, pentru ca un program de servicii pentru copii i adolescen i avGnd tulburBri
comportamentale sB fie Cntr-adevBr eficient, acesta trebuie sB prezinte urmBtoarele caracteristici sB includB interven ii bazate pe date care au fost observate, evaluarea i monitorizarea sB fie
continue, sB e0iste oportunitB i frecvente de practicB pentru studen i unde sB C i foloseascB
abilitB ile noi CnvB ate, ec#ipa interdisciplinarB CmpreunB cu pBrin ii sB identifice problemele
asupra cBrora sB aplice tratamente i strategii, tratamentelesB fie direc ionate atGt cBtre tinerii cu
 probleme, cGt i cBtre familiile acestora, sB asigure transferul abilitB ilor i comportamentelor noi
CnvB ate i Cn alte conte0te, precum la coalB sau Cn familie i, Cn cele din urmB, sB e0iste un
anga+ament conform cBruia interven ia pentru ace ti copii i tineri cu nevoi speciale sB fie
sus inutB atGta timp cGt este nevoie 'Nelson L 2earson, 4??4; 2eacoc7 Rill Eor7ing Troup,
4??5). ndeplinind toate aceste caracteristici, oferim copiilor i tinerilor cu tulburBri
comportamentale o ansB mai mare de a- i atinge poten ialul i de a se integra Cn comunitatea din
care fac parte.