STUDIU COMPARATIV 2009-2014 PRIVIND STAREA DE...

Romanian Journal of Medical and Dental Education

Vol. 3, Issue 1, January - June 2014

9

STUDIU COMPARATIV 2009-2014 PRIVIND STAREA DE SĂNĂTATE

GENERALĂ ŞI ORALĂ A POPULAŢIEI DIN ZONA MOLDOVEI

Norina Consuela Forna Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa" - Iași, România,

Facultatea de Medicină Dentară, Departamentul Implantologie şi Protetică Dentară

*Autor corespondent : Prof. Univ. Dr. Norina Consuela Forna

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa" - Iași, România,

Decan, Facultatea de Medicină Dentară

e-mail: [email protected]

COMPARATIVE STUDY 2009 – 2014 REGARDING THE GENERAL AND ORAL HEALTH STATUS

OF POPULATION IN MOLDOVA AREA (Abstract):

The 6th

Edition of General and Oral Prophylactics Days, which took place at Iasi between May 30th

– 31st,

2014, became already a tradition in Iaşi and a good occasion to make sanitary education, to distribute

products of oral hygiene and to collect new data regarding the population general and oral status of health

through data screening. This year a record number of 5444 people participated at this event and used the

services offered by the “Caravan of Prophylactics”, in 5 working points from the city of Iasi. The article

presents the results obtained with the occasion of this special event.

Key words: populational screening, edentulous rate, general status, oral pathology

INTRODUCERE

Cea de a VI-a Ediţie a Zilelor Profilaxiei

Generale şi Orale, derulată la Iaşi, în data de

30-31 mai 2013 - coordonator Prof. Univ.

Dr. Norina Forna, a avut o componentă

importantă reprezentată de Caravana

Profilaxiei, devenită deja tradiţională, ce a

reunit un număr superior faţă de anii

precedenţi de puncte de lucru în oraşul Iaşi -

cartierele Alexandru, Podu Roş, Copou,

Nicolina, Tătăraşi şi zona Teatru Naţional,

în cadrul cărora s-au realizat în mod gratuit

consultaţii şi s-au oferit broşuri de educaţie

sanitară şi produse de igienă orală.

MATERIAL ŞI METODE

În acest an, un număr record de 5444

persoane din oraşul Iaşi (fig. 1) au beneficiat

de serviciile oferite cu ocazia Caravanei

Profilaxiei, care a avut drept titlu generic

„Trecut, prezent şi viitor în Profilaxia

Generală şi Orală”. Participarea importantă

a ieşenilor la acest eveniment relevă o

preocupare mai accentuată a acestora pentru

starea de igienă orală, consecinţă posibilă a

campaniei de conştientizare desfăşurată prin

intermediul acestui eveniment, care are deja

o vechime de 6 ani.

O premieră faţă de anii anteriori o

reprezintă şi amploarea crescută a

evenimentului, care a cuprins şase puncte de

lucru în oraşul Iaşi, în principalele cartiere

ale sale, cu o afluenţă importantă de

participanţi în toate aceste puncte.

Numărul generos de produse de

igienizare orală (peste 15.000) de care

ieşenii au beneficiat în mod gratuit sperăm

să constituie o motivaţie permanentă pentru

o mai bună conştientizare asupra importanţei

menţinerii stării de sănătate orală,

influenţată şi aflată în strânsă

interdependenţă cu starea de sănătate

generală a organismului.

Un moment important al ediţiei din acest

an îl reprezintă şi lansarea volumului „6 Ani

de Profilaxie în Moldova”, care reprezintă o

mailto:[email protected]



10

însumare a rezultatelor înregistrate de

Caravana Profilaxiei de la înfiinţarea sa,

cuprinzând rapoartele statistice complete ale

studiilor întreprinse cu ocazia celor şase

ediţii dar şi cele mai reprezentative

conferinţe dedicate acestui eveniment.

Figura 1. Numărul total de cazuri investigate în cadrul „Caravanei Profilaxiei” – ediţia 2014

Figura 2. Distribuţia cazurilor pe cartiere

REZULTATE ŞI DISCUŢII

În ceea ce priveşte caracteristicile

generale ale eşantionului de ieşeni care au

participat astfel la studiul nostru privind

starea de sănătate generală şi orală în anul

2014, se remarcă aceeaşi uşoară

preponderenţă a femeilor (53.3%) faţă de

bărbaţi (46.7%), situaţie comună cu celelalte

ediţii. Populaţia cuprinsă în studiu a fost

uşor mai în vârstă decât la celelalte ediţii, cu

o vârstă medie de 43.34 ani şi a provenit în

exclusivitate din mediul urban.

Am observat de asemenea o

preponderenţă a salariaţilor (42.9%) şi a

pensionarilor (28.4%), elevii şi studenţii

având în acest an o participare mai redusă.

Au prevalat de asemenea persoanele cu

studii liceale (47.0%) şi superioare (34.5%)

– fig. 3.

Se remarcă în schimb o creştere a

gradului de afectare a stării generale în

mediul urban (55.2%) faţă de anii anteriori

(fig. 4).

2724 2920

2004

3526

4503

5444

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

2009 2010 2011 2012 2013 2014

Nr. total cazuri investigate

1062 1037

851

659

1241

594

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

ALEXANDRU PODU ROS NICOLINA TEATRU TATARASI COPOU

Distribuţia cazurilor pe cartiere



11

Figura 3. Caracteristicile generale ale lotului de studiu

Figura 4. Starea generală de sănătate în lotul de studiu

În ceea ce priveşte patologia generală

urmărită, am constatat pe parcursul celor 6

ani de screening următoarea evoluţie:

Se remarcă o uşoară creştere a

9.6%

7.7% 42.9%

28.4% 10.4%

0% 50% 100%

urban

Structura lotului pe ocupaţii

elevi

studenti

salariat

pensionar

faraocupatie

1.2%

4.8%

12.5%

47.0% 34.5%

0% 50% 100%

urban

Structura lotului pe nivel de studii

prescolari

primare

gimnaziale

liceu

superioar

st.gen. buna, 44.8%

st.gen. afectata,

55.2%

0% 50% 100%

urban

Structura lotului pe stare generală şi domicilii

68.4%

53.1%

63.9%

39.9%

64.6%

40.1%

82.9%

59.2%

71.3%

44.8%

31.6%

46.9%

36.1%

60.1%

35.4%

59.9%

17.1%

40.8%

28.7%

55.2%

0% 50% 100%

urban

urban

rural

urban

rural

urban

rural

urban

rural

urban

Starea generală de sănătate vs. domicilii de provenienţă

buna

afectata

2009

2010

2011

2012

2013

2014



12

afecţiunilor cardiovasculare în mediul urban

(28.9%) faţă de anul 2013, fără însă a se

atinge maximele din anii 2011 - 2012. În

cazul afectărilor hepatice situaţia este însă

relativ staţionară (fig. 5).

Incidenţa diabetului (9.9%) a crescut faţă

de anul 2013, apropiindu-se de maximul

înregistrat în 2012 (fig. 6).

Figura 5. Prevalenţa afecţiunilor cardiovasculare şi hepatice în lotul studiat

0.0%

5.0%

10.0%

15.0%

20.0%

25.0%

30.0%

35.0%

40.0%

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2010 2011 2012 2013

21.3% 19.2%

37.4% 37.6%

27.8% 28.9%

9.1%

20.8%

9.6% 8.3%

Afecţiuni cardiovasculare - situaţie comparativă pe ani şi domicilii de provenienţă

urban rural

0.0%

2.0%

4.0%

6.0%

8.0%

10.0%

12.0%

14.0%

16.0%

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2010 2011 2012 2013

2.1%

8.3%

13.8% 14.4%

10.4% 10.1%

6.1%

14.6%

3.4%

5.0%

Afecţiuni hepatice - situaţie comparativă pe ani şi domicilii de provenienţă

urban rural



13

Figura 6. Prevalenţa diabetului în lotul studiat

În ceea ce priveşte starea de sănătate

orală, s-au constatat următoarele:

Incidenţa leziunilor odontale se

caracterizează însă printr-o creştere constantă

de la an la an, situaţie clinică ce subliniază

necesitatea terapiei stomatologice în ambele

medii (fig. 7).

Figura 7. Prevalenţa leziunilor odontale în lotul studiat

Leziunile parodontale au crescut

semnificativ ca incidenţă în mediul urban

(48.2%), faţă de anul 2013, evidenţiind acelaşi

trend fluctuant – caracteristic de altfel şi

mediului rural (fig. 8).

În ce priveşte resturile radiculare, incidenţa

acestora a ajuns la un maxim în mediul urban,

unde situaţia este totuşi mai puţin gravă decât

în mediul rural, rezultat probabil al

programelor de prevenţie şi de educaţie

sanitară mai frecvente (fig. 9).

În ceea ce priveşte patologia locală

protetică (fig. 10a, b, c, d, e), se observă

următoarele:

• Cazurile de edentaţie unidentară (pierderea

unui singur dinte) au crescut de asemeni

faţă de anii anteriori (12%);

• Cazurile de edentaţie parţială redusă,

respectiv edentaţie parţial întinsă

(pierderea mai multor dinţi) s-au menţinut

0.0%

2.0%

4.0%

6.0%

8.0%

10.0%

12.0%

14.0%

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2010 2011 2012 2013

4.1% 4.6%

8.5%

10.2%

6.4%

9.9%

1.2%

12.4%

2.7%

0.7%

Diabet - situaţie comparativă pe ani şi domicilii de provenienţă

urban rural

34.9%

63.4% 64.7% 65.5% 72.8% 74.7% 72.6% 68.5%

57.9% 62.9%

0.0%

20.0%

40.0%

60.0%

80.0%

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2010 2011 2012 2013

Leziuni odontale - situaţie comparativă pe ani şi domicilii de provenienţă

urban rural



14

staţionar sau cu o creştere uşoară în oraşul

Iaşi;

• Cazurile de edentaţie subtotală şi totală au

crescut de asemenea uşor comparativ cu

anul anterior.

Figura 8. Prevalenţa leziunilor parodontale în lotul studiat

Figura 9. Prevalenţa resturilor radiculare în lotul studiat

Figura 10a. Prevalenţa edentaţiei unidentare în lotul studiat

10.4%

44.4% 51.2%

46.1% 39.2%

48.2%

24.6%

42.7%

18.4% 23.5%

0.0%

10.0%

20.0%

30.0%

40.0%

50.0%

60.0%

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2010 2011 2012 2013

Leziuni parodontale - situaţie comparativă pe ani şi domicilii de provenienţă

urban rural

3.2%

29.3%

25.8%

28.0%

25.5%

31.1%

23.2%

36.0%

16.0%

27.8%

0.0%

5.0%

10.0%

15.0%

20.0%

25.0%

30.0%

35.0%

40.0%

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2010 2011 2012 2013

Resturi radiculare - situaţie comparativă pe ani şi domicilii de provenienţă

urban rural

3.3%

13.0%

5.7%

7.9%

9.7%

12.0%

7.0%

2.8%

5.9%

3.7% 0.0%

2.0%

4.0%

6.0%

8.0%

10.0%

12.0%

14.0%

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2010 2011 2012 2013

Ed. unidentară - situaţie comparativă pe ani şi domicilii de provenienţă

urban rural



15

Figura 10b. Prevalenţa edentaţiei parţiale reduse în lotul studiat

Figura 10c. Prevalenţa edentaţiei parţiale întinse în lotul studiat

Figura 10d. Prevalenţa edentaţiei subtotale în lotul studiat

12.6%

22.0%

38.3% 32.8% 31.5% 31.3%

16.8% 16.9%

11.1% 12.0% 0.0%

5.0%

10.0%

15.0%

20.0%

25.0%

30.0%

35.0%

40.0%

45.0%

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2010 2011 2012 2013

EPR - situaţie comparativă pe ani şi domicilii de provenienţă

urban rural

8.0%

14.6%

23.5% 25.6%

19.0% 21.0%

8.9%

22.5%

9.1% 12.2%

0.0%

5.0%

10.0%

15.0%

20.0%

25.0%

30.0%

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2010 2011 2012 2013

EPI - situaţie comparativă pe ani şi domicilii de provenienţă

urban rural

0.7%

3.1%

5.9%

4.2%

3.3%

4.3%

2.1%

5.1%

1.0% 1.4%

0.0%

1.0%

2.0%

3.0%

4.0%

5.0%

6.0%

7.0%

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2010 2011 2012 2013

Ed. subtotala - situaţie comparativă pe ani şi domicilii de provenienţă

urban rural



16

Figura 10e. Prevalenţa edentaţiei totale în lotul studiat

Tratamentul edentaţiei, acolo unde este

cazul, se realizează preponderent prin

restaurări protetice fixe. Se observă scăderea

constantă a pacienţilor fără edentaţie,

respectiv creşterea numărului de pacienţi cu

restaurări protetice fixe; pentru cazul

protezelor mobile sau al soluţiilor mixte,

procentajele sunt mult mai reduse şi în general

cu fluctuaţii de mică anvergură (fig. 11a, b, c).

0.4% 4.4%

11.9%

7.7%

4.3% 5.1%

1.3% 3.9%

2.2% 0.9%

0.0%

2.0%

4.0%

6.0%

8.0%

10.0%

12.0%

14.0%

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2010 2011 2012 2013

Ed. totala - situaţie comparativă pe ani şi domicilii de provenienţă

urban rural

48.9% 35.9% 10.8%

4.3%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

urban

Tratamentul edentaţiei (%) vs. domiciliu

nu e cazul r. fixe p. mobile ambele

89.4%

57.0%

43.1%

46.8%

54.5% 48.9%

9.6%

31.5%

34.3% 37.2%

33.3% 35.9%

0.4%

6.1%

14.4%

8.8% 6.7% 10.8%

0.7% 5.4%

8.1% 7.2% 5.5%

4.3%

-10.0%

0.0%

10.0%

20.0%

30.0%

40.0%

50.0%

60.0%

70.0%

80.0%

90.0%

100.0%

20

09

20

10

20

11

20

12

20

13

20

14

20

09

20

10

20

11

20

12

20

13

20

14

20

09

20

10

20

11

20

12

20

13

20

14

20

09

20

10

20

11

20

12

20

13

20

14

Tratamentul edentaţiei - situaţie comparativă pe ani Mediul URBAN




17

Figura 11a, b, c. Statistici privind tratamentul edentaţiei

În privinţa utilizării produselor de igienă

orală, pasta de dinţi rămâne produsul utilizat

cel mai frecvent (97.8% din cazuri. Apa de

gură continuă să fie utilizată de aproape

jumătate dintre ieşeni, observându-se însă o

uşoară creştere a procentajului de persoane

care folosesc aţa dentară, faţă de anii anteriori

– rezultat de asemenea al campaniilor tot mai

intense de popularizare a acestor mijloace de

igienizare orală (fig. 12a, b, c, d).

85.7% 88.2%

86.1% 85.1%

11.6% 6.2% 9.8% 9.3%

2.3% 5.6%

2.4% 2.9%

0.5% 0.0%

1.7% 2.8%

0.0%

10.0%

20.0%

30.0%

40.0%

50.0%

60.0%

70.0%

80.0%

90.0%

100.0%

2009 2010 2011 2012 2013 2009 2010 2011 2012 2013 2009 2010 2011 2012 2013 2009 2010 2011 2012 2013

Tratamentul edentaţiei - situaţie comparativă pe ani Mediul RURAL


97.8% 41.2% 18.6%

0.0% 50.0% 100.0% 150.0% 200.0%

urban

Utilizarea produselor de igienă orală (%)

pasta de dinti apa de gura ata dentara

0.0%

20.0%

40.0%

60.0%

80.0%

100.0%

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2010 2011 2012 2013

98.8% 98.9% 97.0% 98.2% 98.1% 97.8% 96.4%

82.0%

96.5% 91.2%

Utilizare produse de igienă orală - situaţie comparativă pe ani şi domicilii de provenienţă - PASTĂ DE DINŢI

urban rural



18

Figura 12a, b, c, d. Statistici privind utilizarea produselor de igienă orală

Cea mai frecventă pastă de dinţi utilizată

este Colgate, la fel ca şi în anii anteriori,

înregistrându-se însă şi creşterea utilizării altor

produse (Sensodyne şi Parodontax) în mediul

urban – ceea ce atestă o îndreptare a populaţiei

spre utilizarea pastelor de dinţi cu efect

medicinal şi nu numai cosmetic (fig. 13).

Figura 13. Statistici privind tipul de pastă de dinţi utilizată

0.0%

10.0%

20.0%

30.0%

40.0%

50.0%

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2010 2011 2012 2013

9.1%

46.1% 43.9% 42.1% 41.7% 41.2%

17.2% 18.0% 20.6%

16.8%

Utilizare produse de igienă orală - situaţie comparativă pe ani şi domicilii de provenienţă - APĂ DE GURĂ

urban rural

0.0%

5.0%

10.0%

15.0%

20.0%

25.0%

30.0%

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2010 2011 2012 2013

3.5%

25.4%

13.1% 14.3%

18.0% 18.6%

6.2% 3.9% 3.4%

7.2%

Utilizare produse de igienă orală - situaţie comparativă pe ani şi domicilii de provenienţă - AŢĂ DENTARĂ

urban rural

0.0%

20.0%

40.0%

60.0%

Co

lgat

e

Blend-a-…

Sen

sod

yne

Par

od

on

tax

Ora

l B

Laca

lut

Aq

ua

Fres

h

Cri

stal

Alt

ele

Co

lgat

e

Blend-a-…

Sen

sod

yne

Par

od

on

tax

Ora

l B

Laca

lut

Aq

ua

Fres

h

Cri

stal

Alt

ele

56

.1%

7.2

%

12

.5%

7.0

%

0.7

%

1.4

%

2.9

%

3.4

%

5.3

%

TIPURI DE PASTĂ DE DINȚI UTILIZATE (%) - 2014

mediul URBAN



19

Majoritatea persoanelor realizează 2

igienizări pe zi (52.3%) sau chiar 3 (17.8%),

ceea ce reprezintă de asemenea un element

pozitiv (fig. 14a, b).

Figura 14a, b. Statistici privind numărul de igienizări pe zi

Figura 15. Statistici privind numărul de înlocuiri periuţă / an

urban

0.0%

20.0%

40.0%

60.0%

< 1 1 2 3 4

1.7%

24.3%

52.3%

17.8%

1.2%

Nr. igienizări / zi (%) vs. domiciliu

1.4%

12.1%

59.9%

24.2%

2.1% 0.3%

3.0%

13.2%

54.9%

25.2%

2.4% 1.3% 4.8%

20.0%

52.2%

18.8%

3.0% 1.1% 2.8%

18.4%

56.0%

18.9%

3.3%

0.6%

6.1%

17.5%

57.2%

16.2%

2.3% 0.8% 1.7%

24.3%

52.3%

17.8%

1.2% 0.2%

-10.0%

0.0%

10.0%

20.0%

30.0%

40.0%

50.0%

60.0%

70.0%

<1

1 2 3 4 >4 <1

1 2 3 4 >4 <1

1 2 3 4 >4 <1

1 2 3 4 >4 <1

1 2 3 4 >4<1 1 2 3 4 >4

Nr. igienizări / zi - situaţie comparativă pe ani Mediul URBAN

2009 2010 2011 2012 2013 2014

urban

0.0%

5.0%

10.0%

15.0%

20.0%

25.0%

1 2 3 4 5 6 >6 lanevoie

16.1%

21.9% 21.7% 20.7%

3.9% 5.1% 4.7% 5.1%

Nr. înlocuiri periuţă / an (%) vs. domiciliu



20

În ce priveşte înlocuirea periuţei dentare, în

mediul urban aceasta se realizează cel mai

frecvent de 3 sau de 4 ori pe an (fig. 15).

La fel ca şi în anii anteriori, majoritatea

pacienţilor (41.5%) se prezintă la medicul

stomatolog doar în situaţii de urgenţă („la

nevoie”); se remarcă în continuare creşterea

cazurilor în care pacienţii îşi fac controale

anuale (35.7%) şi chiar de 2 ori pe an (15.4%),

ceea ce reprezintă un aspect pozitiv pentru

starea de sănătate orală (fig. 16).

Figura 16. Statistici privind numărul de vizite la medicul stomatolog / an

Figurile următoare (fig. 17 – 43) prezinta

sintetic rezultatele statistice privind

parametrii de sanatate generala si orala, la

nivelul oraşului iasi, comparativ pe cartiere

si ani. Consideram ca prezentarea vizuala a

rezultatelor este suficient de explicita,

comentariile si interpretarea fenomenelor

ramanand la latitudinea cititorilor, care vor

putea evalua complexitatea studiului facut si

fondul valoros de date avute la dispozitie.

Figura 17.

urban

0.0%

20.0%

40.0%

60.0%

1 2 3 4 >4 la nevoie

35.7%

15.4%

3.1% 1.7% 1.8%

41.5%

Nr. vizite la medicul stomatolog / an (%) vs. domiciliu



21

Figura 18.

Figura 19.

Figura 20.

Figura 21.



22

Figura 22.

Figura 23.

Figura 24.

Figura 25.



23

Figura 26.

Figura 27.

Figura 28.

Figura 29.



24

Figura 30.

Figura 31.

Figura 32.

Figura 33.



25

Figura 34.

Figura 35.

Figura 36.

Figura 37.



26

Figura 38.

Figura 39.

Figura 40.

Figura 41.



27

Figura 42.

Figura 43.

CONCLUZII

Rezultatele statistice înregistrate în urma

acestei ediţii a Caravanei Profilaxiei

reprezintă o certitudine a faptului că starea

de sănătate orală şi generală a populaţiei

trebuie îmbunătăţită în ambele medii, urban

şi rural, însă un real semnal de alarmă

trebuie tras pentru mediul rural, la care

parametrii ce caracterizează starea de

sănătate generală şi orală sunt semnificativ

mai scăzuţi decât în mediul urban..

STUDIU COMPARATIV 2009-2014 PRIVIND STAREA DE...

Documents

Transcript of STUDIU COMPARATIV 2009-2014 PRIVIND STAREA DE...