Strategia c.Zaim

8/15/2019 Strategia c.Zaim

1/111

STRATEGIA DE DEZVOLT ARE DURABILĂ A COMUNEI ZAIM

2012-2022

Document realizat cu suportul Consiliului Raional Căuşeni Sprijin Autorităţilor Publice Locale din comunităţile raionului Căuşeni pentru elaborarea

Strategiilor de Dezvoltare Durabilă în manieră participativă bazate pe Drepturile Omului şi Egalit atii de Gen

APROBATPrin Decizia Consiliului Local

Nr. ______din ____________2012


2/111

S TRATEGIA DE D EZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEIZAIM 2012-2022

© Centrul Informaţional Tighina, 2012 2

Autori:

Unitatea Specializată pentru Planificare Strategică Ion Veste - primar de ZaimTonu Tatiana – secretarul Consiliului Local ZaimCiocoi Natalia – contabil- şef primăria Zaim Carare Olga – specialist în percepere fiscală Braguţa Grigore – d irectorul casei de cultură Cernat Rica – directorul LT „A.Mateevici” din s. Zaim Vieru Mihail – specialist pentru reglementarea regimului proprietăţii funciare Munteanu Nina – şef al bibliotecii săteşti Zaim Marianciuc Eugenia – coordonator, Centrul de Sănătate Zaim

CONSILIUL P ARTICIPATIV LOCAL

Ion Veste - primar de ZaimTonu Tatiana – secretarul Consiliului Local ZaimCiocoi Natalia – contabil- şef primaria Zaim Carare Olga – specialist în percepere fiscală Braguţa Grigore – directorul casei de cultură Cernat Rica – directorul LT „A.Mateevici” din s.Zaim Vieru Mihail – specialist pentru reglementarea regimului proprietăţii funciare Munteanu Nina – şef al bibliotecii săteşti Zaim Marianciuc Eugenia – coordonator, Centrul de Sănătate Zaim Savca Zinaida – pro fesoară, LT „A.Mateevici” din s.Zaim

ECHIPA DE EXPERŢI AI CENTRULUI I NFORMAŢIONALT IGHINA :Cîşlaru Tudor - Expert în administraţia localăCîşlaru Olga – Expert - Asistent


3/111



CUPRINS :

Nr d/o Denumire Pag

I Necesităţi şi priorităţi de dezvoltare a c omunei 71 Potenţialul socio -uman 91.1 Resurse umane 91.1.1 Dinamica numărului populaţiei 91.1.2 Caracteristici ale aspectelor demografice 131.2 Caracteristica grupurilor de persoane vulnerabile 171.2.1 Populaţia săracă 171.2.2 Persoane cu diz abilităţi 181.2.3 Minorităţi etnice/lingvistice 19

1.2.4 Minorităţi religioase 191.2.5 Victime/supravieţuitori ale/ai violenţei în familie? 201.2.6 Persoane în etate 201.3 Forţa de Muncă 211.3.1 Aspecte ocupaţionale 211.3.2 Migraţia forţei de muncă 251.3.3 Preocupări pentru drepturile omului 261.4 Servicii Sociale 271.4.1 Instituţiile de învăţământ 271.4.2 Cultura 291.4.3 Ocrotirea sănătăţii 311.4.4 Protecţia socială 321.4.5 Serviciile sociale 341.4.6 Activităţi pentru tineret ş i sport 351.4.7 Culte 371.5 Concluzii 38


4/111



Nr d/o Denumire Pag2 Economia Locală 402.1 Mediul de afaceri 402.2 Sectorul Agricol 43

2.3 Servicii 452.3.1 Serviciile financiare 452.3.2 Comerţul 452.3.3 Alte servicii 462.4 Infrastructura 472.4.1 Apă canalizare 482.4.2 Servicii de telecomunicaţii 482.4.3 Sistemul de gazificare 492.4.4 Serviciile de transport auto de pasageri 49

2.4.5 Reţeaua drumurilor 492.4.6 Fondul locativ 502.4.7 Zone de agrement 512.4.8 Accesul la infrastructură 512.5 Concluzii 533 Starea Mediului Ambiant 543.1 Resurse Naturale 543.1.1 Resurse funciare 543.1.2 Flora şi fauna 55

3.1.3 Resurse naturale 573.2 Factori de Poluare a Mediului 583.3 Concluzii 604 Capacitate Instituţională 614.1 Management Administrativ 614.2 Reprezentarea şi participarea politică 674.3 Transparenţa decizională şi participarea cetăţenească 72


5/111



Nr d/o Denumire Pag4.4 Societate Civilă 734.5 Finanţe Publice 74

Concluzii

Concluzii şi recomandări II Cadrul general al Strategiei 815.1 Viziunea 815.2 Misiunea 815.3 Valorile Strategiei 815.4 Obiective Strategice 82

III Cadrul operaţional al Strategiei 836.1 Obiectiv Strategic 1 836.2 Obiectiv Strategic 2 85

6.3 Obiectiv Strategic 3 866.4 Obiectiv Strategic 4 87IV Implementarea şi Mon itorizarea Strategiei 87

7.1 Etape de Implementare 877.2 Monitorizarea Strategiei 897.2.1 Cadrul instituţional de monitorizare 897.2.2 Raportarea şi Indicatorii de monitorizare 927.3 Riscuri şi Impedimente de Implementare 96

V Planul de acţiuni 98

8.1 Obiectiv Strategic 1 988.2 Obiectiv Strategic 2 1018.3 Obiectiv Strategic 3 1028.4 Obiectiv Strategic 4 104

Abrevieri


6/111


7/111


8/111



Comuna Zaim este o localitate moldovenească cu tradiţii de peste 470 ani, amplasată în ZonaBugeacului basarabean. Aşezarea fizico-geografică creează avantaje în special ceea ce ţine de accesul la

căile magistrale Chişinău -Odesa şi a pieţei de desfacere din centrele urbane apropiate Căuşeni, Ştefan Vodăşi Tighina.

Din înscrierile istorice se menţionează că în anul 1827 localitatea cuprindea 90 case de locuit şi 9bordee de pămînt cu 86 familii de români şi 3 familii de ucraineni. Acestor ţărani le aparţineau 2 helişti, 165cai, 1045 vite mari şi 550 oi, 594 de priseci cu stupi de albine, 7 vii, 14 fîntîni. Localitatea dispunea de 8mori de vînt, o biserică din lemn cu Hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril, care se sărbătoreşte şi pînă astăzila 21 noiembrie în fiecare an. La 1886 se construieşte biserica ortodoxă din piatră cu proiect arhitietonic ,biserică care a activat pînă în anul 1960 cu întrerupere pînă în anul 1988 din cauza regimului totalitarcomunist. Astăzi biserica este renovată şi încadrează un centru spiritual de excepţie.

În anul 1850 în localitate erau 851 locuitori, 114 ogrăzi, 1890: 1727 locuitori, 1904: 2039 locuitori,inclusiv 2009 români, 2 nemţi, 28 evrei.

În anul 1930 localitatea număra 600 gospodării de români -moldoveni.Localitatea Marianca de Sus a fost infiinţată ca colonie a persoanelor de origine germană în anul 18 92cu numele „Mariewka”. În anul 1918 după Marea Unire satul a fost numit „Marianca de Sus”, ce constitue

denumirea localităţii pînă -n prezent. Marianca de Sus se caracteriza ca o localitate bine aranjată cu oagricultură dezvoltată. În anul 1938 ca rezultat al împrejurărilor politice din Germania aceşti oameni au fostrechemaţi în Patrie, fiind nevoiţi să lase în grabă toată averea lor. Nemţii erau foarte muncitori şi satul eramai amenajat chiar şi ca Zaimul. Acest fapt este recunoscut de vechii gospodari ai satului. Însă n -au plecattoţi, cîteva familii sînt şi pînă astăzi.

Localitatea este specializată în recoltarea culturilor cerealiere, grăunţoaselor, fructelor, producereapueţilor şi strugurilor. Gospodarii satului se mai ocupă cu creşterea bovinelor, porcinelor, ovinelor şi unii cu

albinăritul. În localitate activează Primăria, liceul „A.Mateevici”, o grădiniţă de copii, un punct medical, oCasă de Cultură, o bibliotecă publică, o bibliotecă pentru copii, biblioteca şcolii, biserica, muzeul „A.Mateevici”, Casa de spiritualitate romănească a sudului Basarabiei, Asociaţia de consum, filiala poştaMoldovei, filiala Bancii de Economii, Asociaţia de Economii şi Împrumut a cetăţenilor din sat.


9/111


10/111



Femei 2358 2342 2331 2330 -28În componenţa populaţiei comunei Zaim, ponderea cea mai mare o deţin persoanele cu vârsta

cuprinsă între 18 – 60 ani, de 65%. Acest fapt este favorabil pentru implicarea categoriei date apte demuncă în dezvoltarea locală.

Din totalul de 1472 de familii existente în comună, 86 sunt familii sărace, în conformitate cu dateleprezentate de Direcţia Asistenţă Socială. Această categorie a populaţiei se confruntă cu probleme economicegrave, cum ar fi: lipsa de surse financiare pentru procurarea lemnelor şi a carburanţilor de foc, pentruacoperirea coşului minimal de consum şi cei mai mulţi dintre ei necesită acordarea ajutoarelor materiale.Efectiv această stare de lucruri nu diferă mult de la un an la altul. De asemenea, ponderea gospodăriilorconduse de femei constituie 17%, din totalul de 1472 gospodării existente.

În ultimii ani a crescut numărul persoanelor în etate singure: 14 persoane. Această categorie apopulaţiei se confruntă cu probleme economice grave, cum ar fi: lipsa de surse financiare pentru procurarea

lemnelor şi a carburanţilor de foc, şi lipsa în apropiere a unui azil pentru bătrâni. Deşi pe nsiile au fostmajorate, acestea nu acoperă coşul minimal de consum şi cei mai mulţi dintre ei necesită acordareaajutoarelor materiale. Efectiv această stare de lucruri nu diferă mult de la un an la altul.

Este în creştere şi numărul locuitorilor cu inva liditate - 156 persoane în a. 2011 faţă de 147 în a. 2008.Situaţia social -economică şi nivelul de trai scăzut au influenţat negativ asupra nivelului de trai al populaţiei.

Tabelul 1- 2 Structura populaţiei 1 Populaţia comunei: Bărbaţi: 2220 Femei: 2330 Total: 4550

Printre aceştia:

- De vârstă preşcolară (1 -6 ani) 145 139 284Dintre aceştia frecventează instituţiile preşcolare 82 71 153- 6 (7) - 18 ani (de vârstă şcolară) 315 285 600Dintre aceştia elevi în clasele 1 -4 113 103 216

Di ntre aceştia elevi în clasele 5 -9 134 120 254Dintre aceştia elevi în clasele 10 -12 68 62 130

- 18 - 34 ani 644 665 1309


11/111



1 Populaţia comunei: Bărbaţi: 2220 Femei: 2330 Total: 4550- 35 - 60 ani 819 837 1656- Persoane cu dizabilităţi (invalizi) 42 51 156

- Persoane sărace (în conformitate cu Direcţia deAsistenţă Socială)

109 113 222

2 Total

Numărul de familii: 1472Dintre acestea:

- Sărace (în conformitate cu Direcţia de Asistenţă Socială) 863

Numărul de gospodării 1472

Dintre acestea numărul de gospodării conduse de femei 250

Comp onenţa etnică a localităţii este constituită preponderent din moldoveni - 98,7%, minorităţileetnice deţinând doar 1,3% (33 persoane de naţionalitate rusă, 12 persoane de naţionalitate ucraineană şi13 persoane alte etnii).

Tabelul 1- 3 Componenţa etnică a populaţiei 3 Componenţa etnică a populaţiei Total

Moldoveni 4492

Ruşi 33Ucraineni 12Găgăuzi 3Altele 10

Total 58Sursa: Primăria com. Zaim


12/111



În localitate este prezent fenomenul migraţional. Conform datelor primăriei putem constata cănum ărul localnicilor care pleacă oficial din localitate cu diferite scopuri se află în creştere lentă: de la 58 depersoane (1,27% din numărul total de locuitori) în anul 2008 pînă la 69 locuitori (1,5%) în anul 2011. Demenţionat că acestea sunt datele ofici ale, datele neoficiale sunt cu mult mai mari.

Cel mai reprezentativ grup al emigranţilor îl constituie grupul de vârstă 20 -45 ani. Aceste persoanereprezintă un segment al forţei de muncă care ar putea fi atrasă pentru dezvoltarea localităţii. Cele maisol icitate ţări pentru emigrare a populaţiei din localitate sunt Italia, Rusia, SUA, etc.

Migraţia ilegală peste hotare a persoanelor are consecinţe nefaste asupra dezvoltării localităţii:determină apariţia şi dezvoltarea unor fenomene sociale negative: fenomenul copiii fără grija părintească,familii defavorizate, localitate fără tineret şi fără forţă de muncă. Fluxul de migraţie continuă cu regularitate,intensificându -se, mai ales, în timpul lucrărilor sezoniere, motivul emigrării fiind îmbunătăţirea calităţii vieţiişi căutarea unor condiţii mai bune de trai.

Tabelul 1- 4 Migraţia populaţiei4 Migranţi (pe ţări de destinaţie) Bărbaţi: Femei: Total:

Rusia 20 16 36Italia 6 12 18Fran ț a 1 1SUA 5 7 12Turcia 2 2

Total 32 37 69

Sursa: Primă ria com. Zaim


13/111



1.1.2 Caracteristici ale aspectelor demografice

Structura după vârste a populaţiei se prezintă, pentru anul 2011, ca una favorabilă (pentru prezent),deoarece grupele de vârstă cele mai reprezentative constituie populaţia activă, dar poate d evenidefavorabilă pentru perioade mai extinse (medii şi delungă durată), unde se preconizează o îmbătrânire apopulaţiei. Această situaţie este cauzată de faptul căprima grupă mare de vârstă (0 -14 ani) care vaasigura completarea contingentului populaţi ei activedin punct de vedere economic este în stagnare.Comuna Zaim se va confrunta în următorii 5 ani cu osporire a procesului de îmbătrânire a populaţiei, careva determina o presiune demografică în descreştere.Asemeni, Republica Moldova se confruntă la nivelglobal cu un proces de îmbătrânire demografică,datorat în principal scăderii natalităţii care adeterminat reducerea absolută şi relativă a populaţieitinere (0- 14 ani). Astfel că, creşterea numărului locuitorilor în vârsta de peste 60 ani, care constituie 15%din totalul populaţiei, relevă că comuna întră în categoria localităţilor cu tendinţe de îmbătrânire apopulaţiei.

Tabelul 1-5 Structura pe grupuri de vârstă a populaţiei, persoane la începutul anului

Anul 2009 2010 2011bărbaţi femei bărbaţi femei bărbaţi femei0-4 115 122 120 118 119 1115-9 150 144 140 144 141 153

10-14 139 143 140 134 147 13415-19 167 151 142 137 142 13620-24 206 226 198 208 187 196

structura populatiei dupa virsta,%

virsta apta demunca

55%

scolari11%

prescolari5%

virsta inapta demunca

29%


14/111



Anul 2009 2010 2011bărbaţi femei bărbaţi femei bărbaţi femei25-29 199 198 217 211 228 240

30-34 187 202 190 188 173 17535-39 182 183 189 186 190 18840-44 142 140 158 159 167 16845-49 155 161 151 152 148 14750-54 145 150 146 158 147 15655-59 149 150 147 157 146 15360-64 104 110 101 118 102 11665-69 54 65 50 61 51 6270-74 58 61 54 58 56 60

75-79 44 57 41 59 40 5980-84 36 56 38 58 35 52

85+ 5 23 5 25 1 22Sursa: Primăria com. Zaim

Numărul persoanelor plecate neoficial la muncă peste hotare în 2011 este de 114 persoane. Numărullor este în descrestere fată de anul 2007, când au plecat 132 persoane. Migranţii selectează din destinaţiilece le oferă, în primul rând, oportunităţi favorabile de angajare. Majoritatea celor plecaţi preferă Rusia. Lipsade oportunităţi economice, însoţite de un nivel de guvernare sub aşteptările populaţiei sunt unii din factorii

principali ce îi forţează pe migranţi să părăsească ţara. Majoritatea emigranţilor moldoveni încearcă să scapede şomaj sau sărăcie, sau ambele. În cel mai des caz fiind o migraţie voluntară motivată de factorieconomici. Conform datelor oficiale în localitate în 2011 au revenit 38 persoane şi au plecat 35.

Numărul populaţiei se menţine în descreştere, sporul natural fiind negativ. În anul 2009 natalitatea a înregistrat cel mai mare număr de copii născuţi - 51, pe când în anul 2011 s -au înregistrat doar 46 de copiinăscuţi, şi respectiv 57 cazuri de deces în rândul populaţiei.


15/111



Tabelul 1-6 Natalitatea, mortalitatea şi migraţiunea populaţiei, persoane la începutul anului

Perioada Născuţi Decedaţi Numărul

persoanelor

venite, oficial

Numărulpersoanelor

plecate, oficial

Numărulpersoanelor

plecate,neoficial

Total inclusiv copii

până la 1 an 2007 40 79 0 21 43 852008 44 65 0 36 52 962009 51 55 1 39 49 1052010 45 51 0 39 54 1022011 46 57 0 38 35 114

Sursa: Primăria com. Zaim

40

79

44

65

5155

4551

4657

0

20

40

60

80

2007 2008 2009 2010 2011

Evolutia natalitatii in ultimii cinci ani

nascuti decedati

43

21

52

36

49

39

54

3935 38

0

10

20

30

40

50

60

2007 2008 2009 2010 2011

Evolutia migratiunii in ultimii cinci ani

Persoane plecate Persoane reintoarse

Durata med ie a speranţei de viaţă în comuna Zaim se prezintă mai mică decît media pe RepublicaMoldova (de 69,1 ani), aceasta oscilând din an în an, de la 62,5 anii 2009 la 68,5 ani în anul 2011.


16/111



Media speranţei de viaţă la bărbaţi este mai mică ca la femei, în medi u cu 8 ani; acest indicator nupoate lăsa indiferentă populaţia localităţii şi, în deosebi APL Zaim, care necesită atitudini şi acţiuni întru re -

direcţionarea tendinţei indicatorului spre sporirea acestuia.

Tabelul 1-7 Durata medie a speranţei de viaţă la naştere 2009 2010 2011

Ambele genuri 62,5 64 68,5Bărbaţi 61 57 65Femei 64 71 72

Printre principalele cauze de deces a populaţiei localităţiisunt bolile cardiovasculare, hepatice, boli ale aparatuluidigestiv. Între cazurile de morbiditate predomină afecţiunileaparatului cardiovascular.

În localitate sunt înregistraţi bolnavi SIDA, tuberculoză,alcoolism.

Tabelul 1-8 Morbiditatea de diferite boli2007 2008 2009 2010 2011

Boli cardiovasculare 361 378 382 396 421Cancer 42 46 54 56 52Boli ale aparatului respirator 43 46 49 42 48Boli ale aparatului digestiv, inclusiv 80 78 76 82 76

Hepatice 50 54 52 56 60Traume, otrăviri şi alte consecinţe ale cauzelor externe 12 9 7 4 8Narcomani 2 2 - - -Alcoolici 46 48 44 42 41Tuberculoza 2 3 - 1 8SIDA 5 7 8 6 5


cauzele morbiditatii, 2011

SIDA1%

hepatice8%

alcoolism6%

cauze

externe1%

boli aparat

digestiv11%

boli aparat

respirator7%

cancer7%

bolicardiovascula

re58%

tuberculoza1%


17/111



1.2 Caracteristica grupurilor de persoane vulnerabile

1.2.1 Populaţia săracă

Categoria populatiei sărace în comuna Zaim constituie 4,8%din numărul total al locuitorilor comunei, ponderea cea mare odetin bărbaţi, urmaţi de femei şi copii. Persoanele în etate sipersoanele cu disabilităti, au preponderent venituri din gospodăriileagricole individuale, practică o agricultură de subzistentă siparticipă foarte putin la schimburile comerciale.

Principalele cauze ale saraciei sunt specifice majoritatiilocalităţilor rurale din republică: venitul familiei nu corespundecheltuielilor elementare de întreţinere, salariile şi pensiile sunt

mizere, iar lipsa locurilor de muncă în localitate şi mai mult înrăutăţesc situaţia.Un număr de 86 de gospodării sunt conduse de categoria săracă a populatiei, dintre care 1 gospodăriedoar de bărbat si 10 doar de femei.

Deşi comparativ cu multe localităţi rurale din republică rata sărăciei nu este înregistrată a fi mare,totuşi constatăm un nivel de trai departe de a fi numit decent.

Tabelul 1- 9 Populaţia săracă Totalsăraci

Procentul dinpopulaţia

totală

Numărul degospodării

Bărbaţi

Femei

Copii

Vârstnici

Persoanecu

dizabilităţi

Romi Gospodăriicondusede femei

Gospodării condusede bărbaţi

222 4,8 86 76 74 72 6 14 - 10 1Sursa: Primăria com. Zaim

structura categoriei sarace a populatiei,

2011

virstnici3%

copii32%

femei32%

barbati33%


18/111



1.2.2 Persoane cu dizabilităţi

Numarul de persoane cu grad de invaliditate este considerat a fi mediu şi constituie 3,4% dinpopulatie. Majoritatea lor sunt cu dizabilităţi fizice (73,1%), p onderea constituind femeile (42%). 4 persoanecu handicap fizic se deplasează cu scaune cu rotile. Lipsa de acces pentru scaune cu rotile la instituţiilepublice, magazine crează obstacole pentru obţinerea unor servicii elementare. Condiţiile sanitar -igienice incare trăiesc ei sunt nesatisfăcătoare. Indemnizaţiile pe care le primesc, media indemnizaţiei pe localitateeste de 250 lei lunar, nu acoperă nici strictul necesar de cheltuieli. Majoritatea sunt in incapacitate demuncă. De menţionat că asistenţii sociali sunt receptivi la necesităţile lor şi autoritatea locală se implicădupă posibilitate in soluţionarea problemelor lor.

Procesul de incluziune a acestora în societate este în derulare, deoarece vizează schimbarea uneimentalităti, şi este unul de durată şi care trebuie abordat prin activităti constante şi consecvente.

Motivul pentru care persoanele cu dizabilităti nu se bucură de acces comun, cu celelalte persoane, laspatiul public este pentru că acestora nu le este oferită o distribuire uniformă în societate, ci sunt sprijinitedoar de anumite institu ţii.

Tabelul 1- 10 Persoane cu dizabilităţi Invalid

itateabsolu

tă

Cudizabilit

ăţimintale

Cudizabili

tăţifizice

Bărbaţi cudizabilităţi mintale

Femei cudizabilităţi fizice

Copii cudizabilit

ăţi

Persoanecare au grijăde femei cudizabilităti

Persoane careau grijă debărbaţi cudizabilităţi

Dupăgradul de

invaliditate

156 42 114 20 25 11 10 13 gr.I -27gr.II – 117gr.III - 7



19/111



1.2.3 Minorităţi etnice/lingvistice

Minoritatile etnice sunt reprezentate de 58 persoane, dintre care rusi (56,8%), ucraineni (20,7%), 3găgăuji şi 17,2% alte etnii. Femeile constituie 71.7% din această categorie. Fiecare dintre reprezentanţiinumiţi formează familii locale impreună cu un membru din comun itate.

Toti reprezentanţii minorităţilor etnice in comunitate vorbesc limba româna (posedă grad diferit decunoaştere), se implică şi beneficiază de toate serviciile comunităţii la egal cu toţi ceilalţi membri.

Tabelul 1- 11 Minorităţi etnice/lingvistice Minorităţi

etniceBărbaţi aparţinândminorităţilor etnice

Femei aparţinândminorităţilor etnice

Ucraineni Ruşi Gagauzi

58 17 41 12 33 3

1.2.4 Minorităţi religioase

Cu privire la minorităţi religioase, populaţia comunei Zaim este constituită 93,2% din creştini ortodocşi,care frecventează cu regularitate, în proportie de 40% biserica crestin -ortodoxă “Arhanghelul Mihail şiGavril”, ce datează din anul 1903, cu hramul care se sărbătoreşte la 21 noiembrie.

Ca minoritate religioasă pe teritoriul localităţii convietuiesc 310 persoane de religie baptistă, ceea ceconstituie 6,8% din populaţie.

În localitate nu au fost înregistrate conflicte religioase. Persoanele de confesiune baptistă susţin că nuau remarcat fapte de discriminare, mulţi din ei fiind antrenaţi în instituţiile publice şi se implică în procesuldecizional local.


20/111



1.2.5 Victime/supravieţuitori ale/ai violenţei în familie?

Termenul de „violenţa in familie” in majoritatea cazurilor este acceptat ca o normă de viată, femeile nuconstientizează gravitatea problemei. Cu regret această situaţie poate fi atribuită pentru majoritateacomunităţilor rurale din republică.

Adresări oficiale ce ţine de violenţa in familie nu sunt inregistrate, neoficial această problemă există. Principalele cauze ale violenţei în familie o serveste sărăcia, alcoolismul, neocuparea în câmpul muncii.

Nedeclararea violenţei în familie este rezultat al fricii, ruşinii, lipsei de informare cu privire la drepturileomului si la serviciile existente, oferite gratis de organele naţionale, susţinătoare în acest domeniu. Demenţionat ca fenomenul migraţional care a lasat multe familii cu unul din soţi „a contribuit” la scădereanumărului de cazuri de violenţă.

1.2.6 Persoane în etate

Persoanele în etate reprezintă una din cea mai vulnerabilă categorie socială existentă în localitate,majoritatea dintre care trăiesc în sărăcie. Cu regret este evidenta imbătrînirea populaţiei, ca rezultat alscăderii natalităţii si migratiei tinerilor. Persoanele in etate reprezintă 2,5% din populaţie, dintre care 73%sunt femei. Dintre acestea 87 persoane au virsta cuprinsă intre 80 -84 ani şi 23 persoane cu virsta de peste85 de ani. Majoritatea persoanelor din categoria dată deţin un teren agricol, pe care -l ingrijesc pentru a- şiasigura existenţa.

Această categorie a populaţiei se confruntă cu probleme economice grave, cum ar fi: lipsa de sursefinanciare pentru procurarea lemnelor şi a carburanţilor de foc, şi lipsa în apropiere a unui azil pentrubătrâni. Deşi pensiile au fost majorate, acestea nu acoperă coşul minimal de consum şi cei mai mulţi dintreei necesită acordarea ajutoarelor materiale. Efectiv această stare de lucruri nu diferă mult de la un an laaltul.


21/111



Tabelul 1- 12 Persoane în etate Total persoane în

etateFemei în etate Persoane

singure înetate

Femei singure înetate

Vârstnici cudizabilităţi

Femei în etate cudizabilităţi

112 82 14 10 5 4Sursa: Primăria com. Zaim

Situaţia social -economică şi nivelul de trai scăzut au influenţat negativ asupra nivelului de trai alpopulaţiei. În general populaţia comunei se confruntă de următoarele problemele: starea economicăprecară, lipsa locurilor de muncă, sporul natural scăzut, pensii mici, potenţialul redus al administraţieipublice locale de a ajuta categoriile social-vulnerabile.

1.3 Forţa de Muncă

1.3.1 Aspecte ocupaţionale

În perioada analizată predomină populaţia aptă de muncă, care constituie 65,2% (2965 persoane) dinnumărul total al locuitorilor, însă doar 955 persoane sunt active, adică 32,2% din totalul celor apţi demuncă. O analiză mai detaliată a forţei de muncă după domeniile de activitate relevă că o particularitate apopulaţiei comunei este dependenţa excesivă de agricultură, şi respectiv, de condiţiile climaterice.

Tabelul 1- 13 Dinamica structurii populaţiei după domenii de activitate Categorii sociale 2008 2009 2010 2011

Populaţie activă 947 957 963 955Populaţie ocupată în economie, inclusiv:

- în agricultură 390 390 395 380Învăţământ şi educaţie preşcolară 98 98 98 98


22/111



Categorii sociale 2008 2009 2010 2011Ocrotirea sănătăţii 11 11 11 11Servicii şi comerţ 45 46 47 49Administraţie Publică Locală şi asigurarea ordinii publice 17 17 17 17Altele 310 310 315 305Şomeri 75 85 80 95Populaţie inactivă 1590 1592 1603 1585


Astfel, marea majoritate a populaţiei este ocupată în agricultură. În această ramură activează circa39,8% din populaţia activă. Sfera învăţământului cuprinde 10,3%, în sfera comercială – 5,1%, iar înadministraţia publică locală activează 1,8% persoane.

Numarul de someri oficial inregistrati constituie 3,2% din popula ţia aptă de muncă, iar p opulatiainactiva constituie 34,8% din populaţia totală. Această situaţie este mai aproape de catastrofală pentrudezvoltarea economică locală.

Tabelul 1-14 Ocupaţia populaţiei, la începutul anului, persoane Nr. Indicatori 2008 2009 2010 2011

1. Total populaţie (r.2+r.5) 4593 4579 4558 45502. Populaţia economic activă 3003 2987 2955 29653. Populaţie ocupată în economie

2, inclusiv 947 957 963 955

4. Şomeri3 75 85 80 955. Populaţie inactivă 1590 1592 1603 1585

Pop ulaţie economic activă – persoane care constituie forţa de muncă disponibilă, capabilă de muncă, incluzând populaţia ocupată şi şomerii. 2 Populaţie ocupată în economie – persoane care desfăşoară o activitate economică sau socială producătoare de bunuri şi servicii în scopul obţinerii unor venituri în formăde salarii sau alte beneficii.3 Şomer – persoană în vârstă de muncă, care nu lucrează şi este în căutarea unui loc de muncă.


23/111


24/111



Conform repartizării după forme de proprietate, în 2011, populaţia a fost ocupată în unităţi cuforma de proprieta te privată în măsură mai mare, de 80,8%, precum şi în unităţi cu forma de proprietate

publică, 16,4%. Acest fapt se datorează unui proces de dezvoltare a micului business în localitate.

Tabelul 1- 17 Repartizarea populaţiei ocupate pe forme de proprietate, persoaneAnul 2008 2009 2010 2011

Total 872 872 883 860Inclusiv:

publică 148 148 140 141privată 699 699 715 695alte forme 25 25 28 24

Majoritatea celor economic activi au studii medii (60,3% din total), şi doar 10,3% sunt cu stud iisuperioare, 4,6% sunt cu studii superioare incomplete şi 16,7% au studii speciale.

Numărul persoanelor cu studii superioare este în creştere lentă, cu 10 persoane, din 2008 până în2011, bazat pe descreşterea numărului de persoane cu studii medii, cu 35 persoane din 2008 până în 2011.

Tabelul 1- 18 Nivelul educaţional al populaţiei economic active, persoane 2008 2009 2010 2011

Total 2803 2775 2815 2809Studii superioare 280 285 289 290Studii superioare incomplete 145 125 125 130Studii speciale 448 450 465 470

Studii liceale 196 215 235 220Studii medii (9 clase) 1729 1695 1696 1694Studii primare 5 5 5 5Fără studii 0 0 0 0

Din lipsa unui proces de dezvoltare a situaţiei social -economice locale se atestă lipsa locurilor vacantede muncă în toate sectoarele economiei.


25/111



1.3.2 Migraţia forţei de muncă

În afara localităţii activează 150 persoane, 30% din ei în centrul raional. Zilnic se deplasează tur -retur peste 150 persoane. În afară de aceasta peste 80 de persoane în vârstă aptă de muncă îşi fac studiile

în diverse instituţii de învăţământ superior. Nu sunt angajaţi în câmpul muncii peste 130 de persoane,majoritatea cărora o constituie tinerii de la 18 la 25 ani, adică peste 2,8% din numărul total al populaţiei.Din lipsa locurilor de muncă în localitate şi din lipsa posibilităţii de a beneficia de cote de teren, cu excepţiacazurilor de donare sau moştenire, majoritatea tineretului emigrează la muncă peste hotare.

Pe termen îndelungat, cu caracter stabil, sunt plecaţi peste hotare 35 de persoan e (0,7%), iar 115persoane (2,5%) merg anual la lucrări sezoniere. Rezultatele unui studiu realizat asupra cetăţenilor plecaţipeste hotare este reprezentat în tabelul ce urmează.

Tabelul 1- 19 Migraţia forţei de muncă Categorii sociale Nr. de persoane Structura, %Total populaţie: 4550 100

Din ei activează în afara comunei 300 6,6Inclusiv:- emigraţi în afara comunei 150 3,3- în alte localităţi

Din ei cu caracter stabil 35 0,8Sezonier 115 2,5

Sursa: Studiu realiza t de Primăria com. Zaim


26/111



1.3.3 Preocupări pentru drepturile omului

Numarul de someri oficial inregistrati constituie 3,2% din populaţia aptă de muncă, iar populaţiainactivă constituie 34,8 % din populaţia totală. Numărul şomerilor este în creştere în ce priveşte ambelegenuri: partea femenină de la 30 persoane în 2008 la 37 persoane în 2011, pe cînd numărul de bărbaţişomeri în această perioadă a crescut cu 13 persoane.

În comuna Zaim angajări neformale sunt, majoritatea sunt cu caracter sezonier. Locuri de munca undepopulatia se angajeaza neoficial sunt: angajarea cu ziua la proprietari de terenuri mici agricole, acordareaservicii transport / confecţionare / comerţ / frizerie / reparaţii / constructii / sevicii de specialitate / s.a.

Din categoria an gajaţilor neformali majoritatea sunt agenţi ce activează în domeniul agriculturii.Majoritatea angajaţilor sunt sezonieri; conform datelor neoficiale la lucrări participă împreună cu părinţii şicopiii.

Principalii furnizori de servicii de ocupare a forţei de muncă în cadrul comunităţii sunt institutiile deinvatamint, instituţii de menire social -culturala, primăria, gospodarii ţărăneşti, întreprinderile din comerţ şiproducere, persoane individuale.

Tabelul 1-20 Principalii furnizorii de servicii de ocup are a forţei de muncă în cadrul comunităţii Furnizorii de servicii de ocupare a

forţei de muncăDescrierea serviciului Principalii beneficiari

APL Servicii publice Populatia localitatiiInstituţiile de invăţămint Instruire, educaţie Copii si elevi di n cadrul instituţiei Instituţii de menire social -culturala Asistenta sociala, organizarea

activitatilor culturale, biblioteciGrupurile social vulnerabile,populatia localitatii

Centrul medicilor de familie Asistenţa medicală Bolnavii din localitateGos podării ţărăneşti Servicii agricole ConsumatoriiPersoane individuale Servicii specializate Persoane fizice şi juridice Agenţi economici Servicii, comerţ, producere Populaţia, consumatorii


27/111



1.4 Servicii Sociale

Comuna Zaim , precum şi toate localităţile din republică, are tradiţii frumoase în ceea ce priveşteeducaţia copiilor, care menţin nivelul moral şi spiritual al comunităţii în general. Sistemul educaţionalexistent în localitate este reprezentat de următoarele niveluri:

Preşcolar (grădiniţa de co pii), cu o capacitate de 150 copii, frecventează 153 copii , Primar/Secundar (gimnaziu), cu o capacitate de 700 elevi, frecventează 603 elevi .

Obiectul major al procesului educaţional este formarea şi pregătirea copiilor pentru viaţă şi activitate într -o s ocietate democratică, precum şi adaptarea lor la condiţiile mereu schimbătoare ale societăţii.

1.4.1 Instituţiile de învăţământ

Tabelul 1- 21 Instituţiile de învăţămînt Instituţia Cine frecventează Câţi copii Limba de

predareAccesibilitatea

(localizarea)Grădiniţa de copii Copiii din localitate de

vîrsta preşcolară 153 Română Pînă la 2 km distanţa

Liceu Copiii din localitate şidin alte localităţi vecine

603 Română Pînă la 2 km distanţa


28/111



Educaţia preşcolară

Educaţia preşcolară în comuna Zaim se realizează încadrul grădiniţei de copii. Grădiniţa este amplasată încentrul comunei şi are o capacitate de 150 locuri, estefrecventată în mediu de 100 copii, ceea ce constituie66,7%. În localitate locuiesc 284 copii de vîrstă preşcolară,băieţii avînd o p ondere de 51% din total.

Din total 20 copii sunt cu dizabilităţi (15 fete şi 5băieţi, dintre care 3 fete şi 2 băieţi sunt cu dizabilităţimintale).

Din categoria copiilor ce nu frecventează grădini țamenţionăm: 1 copil cu dizabilitate, 2 copii din catego riafamiliilor sărace, 10 copii din gospodărie condusă doar de

femeie şi 3 copii din gospodării conduse de bărbat singur, 3copii din gospodării cu 3 şi mai mul ți copii.Corpul didactic al grădiniţei este constituit din 11

persoane, fiind suficient pentru asigurarea bunei funcţionări a instituţiei. Instituţia dispune de 6 clase şi 7săli de studii. Starea tehnico - edilitară a grădiniţei este satisfăcătoare. Edificiul grădiniţei a fost construit înanul 1983. Acesta parţial a fost reparat capital: sistema de încălzire conectată la gaz, sistema de canalizareşi apă, sistemul de energie electrică. La moment e necesar să fie schimbate ferestrele şi uşile, să seefectuieze termoizolarea faţadei clădirii. Problemele principale ale grădiniţei ţin de dotarea cu mater ialedidactice, jucării şi mobilier pentru 4 grupe.

Copiii de vârstă preşcolară care nu frecventează grădiniţa, adică nu sunt înscrişi în grădiniţă: Fete (F),Băieţi (B)

Cudizabilităţi:

Mentale (M),fizice (F)

Gsărace

G conduse de bărbatsingur (incl. în cazul în

care soţia se află lamuncă în străinătate)

G conduse de femeiesingură (incl. în care

soţul se află lamuncă în străinătate)

G cu 3 şi maimulţi copii depână la 18 de

ani

G cuviolenţă

înfamilie

G Non-ortodo

xe

63-B,68-F

1 7 7 15 25 2 12

copii care nu f recventeaza gradinita

1; 1%

2; 3% 12; 17%

25; 37%

15; 22% 7; 10%

7; 10%

G sarace G conduse de barbat

G conduse de femei G cu 3 si m.m. copi i p.18 ani

G cu violenta in famili e G neortodoxe

cu dizabilitati


29/111



Educaţia şcolară

Liceul din localitate are o capacitate de 700 de locuri, clădirea a fost dată în exploatare în anul 1965.Actualmente în şcoală sunt 603 elevi. Capacitatea de utilizare a edificiului este 86%. Şcoala activează într -un singur schimb de la ora 07.30 până la 15.30. Liceul dispune de 28 săli de clasă, o sală de sport,ospătărie, sală de calculatoare cu 16 computere, cabinet psihologic dotat cu tehnică modernă şi mobilier,bibliotecă cu sală de lectură (24 locuri), cu un fond de 21200 exemplare de lectură artistică şi un fond de10120 de manuale, 3 calculatoare, un copiator. Elevii au posibilitatea să frecventeze 3 secţii sportive şi 7cercuri de interese.

În liceu activează 42 de cadre didactice, din care 37 cadre cu studii superioare şi 5 - studii mediispeciale. Vârsta medie a profesorilor este de 40 de ani. Doi profesori deţin gradul didactic I şi 24 cadredidactice sunt deţinătoare ale gradului didactic II. Gradul de şcolarizare constituie 100%, al calităţii – 39,7%, promovabilitatea de – 99,9%. Nota medie de însuşire constituie 7,2.

În liceu sunt copii care au o rată mare de absenţă de la ore, în deosebi în perioada lucrărilor agricole.Din această categorie fac parte în special copiii din familii social vulnerabile, care sunt nevoiţi să muncească împreună cu părinţii pentru a cîştiga surse suplimentare pentru trai.

Majoritatea absolvenţilor liceului îşi continuă studiile la instituţiile de învăţământ din ţară şi de pestehotare.

1.4.2 Cultura

În comună există o Casă de cultură cu 600 locu ri, care a fost dată în exploatare în anul 1967. Aiciactivează 3 specialişti. Casa de cultură nu dispune de mijloace tehnice audio -vizuale, sistem de încălzire,mobilier nou, şi specialişti necesari pentru o activitate productivă. Numărul locurilor satisface necesităţilecomunităţii. Manifestările culturale se desfăşoară ţin de sărbătorile tradiţionale ale neamului şi sunt foarteatractive, dar organizarea lor necesită mijloace financiare care sunt insuficiente.

Casa de cultură se află într -o stare nesat isfăcătoare şi necesită renovare de urgenţă. Discoteca seorganizează, dar necesită încadrarea unui specialist cu repertoriu muzical de calitate.

Ă


30/111



Este deja tradiţional desfăşurarea hramului comunei, care se sarbatoreste la data de 21 noiembrie,in cinstea Sf.Arhangheli Mihail şi Gavril.

Spaţiul rezervat bibliotecilor este mare şi permite completareafondului de carte şi crearea condiţiilor necesare pentru bunadesfăşurare a activităţii. Cu părere de rău o mare parte a fondului decarte este în chirilică, principala sursă de completare a fondului decarte sunt donaţiile şi resursele financiare foarte mici alocate dinbugetul republican. Completarea de carte se face centralizat în grafielatină şi după programa de liceu.

Numărul mediu de abonaţi variază in jurul de 500 persoane labiblioteca publică şi 450 la filiala pentru copii.

Problemele existente în domeniul bibliotecar din comuna Zaim: Lipseşte literatura după programa şcolară Fondul de carte mic de literatură în grafie latină Lipseşte un Centru informaţional de calculatoare

În prezent participăm la un proiect al fundaţiei internaţionale IREX, în vederea planificării unuiprogram care să asigure prezenţa computerilor conectate la Internet şi accesibile publicului larg înbibliotecile publice. În aces t proiect- pilot vor întra circa 50 -60 de biblioteci din Moldova. Biblioteca noastrăare nevoie de 9 calculatoare.

Problemele existente în domeniul cultural: Baza tehnico- materială insuficientă a casei de cultură Casa de cultură necesită reparaţie capitală Lipsa instrumentelor muzicale Potenţial redus al administraţiei publice locale de susţinere financiară a instituţiilor culturale Lipsa sistemului de încălzire în casa de cultură Lipsa specialiştilor profesionişti

21200

12000

6500

0

5000

10000

15000

20000

25000

biblioteca

şcolară

biblioteca

publica

biblioteca

pentru copii

fondul de carte, buc, 2011.

Ă


31/111



Tabelul 1- 22 Instituţiile de cultură d in localitateInstituţia Servicii prestate? Accesibilitatea

(localizarea, etc.)Biblioteca publică Fond de carte existent 12000 exemplare Centrul comuneiBiblioteca filiala pentru copii Fond de carte existent 6500 exemplare Centrul comuneiBiblioteca şcolară fond de carte existent 21200 exemplare Centrul comuneiCasa de cultură Capacitate de 600 locuri, 2 cadre didactice.

Manifestări culturale Centrul comunei

1.4.3 Ocrotirea sănătăţii

În comuna Zaim activează centrul medicilor de familie, cu o capac itate de 30-35 persoane/zi, starea lui

tehnică este este medie, necesită dotare cu mobilier, tehnică medicală, reparaţie capitală. În cadrul centruluinu activează în permanenţă medici de familie, vin de 3 ori în săptămînă 3 medici de familie de la CMFCăuşeni. O ambulanţă ajunge în localitate timp de 10 -15 minute.

Programul de activitate al instituţiilor medicale araionului au avut ca obiectiv major consolidarea şimodernizarea continuă a sistemului de ocrotire a sănătăţii,coordonarea activităţilor organelor centrale şi locale însoluţionarea problemelor de sănătate, organizarea şieficientizarea activităţilor instituţiilor medicale, utilizarearaţională a resurselor umane şi a materialelor în scopulameliorării sănătăţii populaţiei. Un factor extrem de important,care va ameliora situaţia în ocrotirea ocrotirii sănătăţii esteimplementarea asigurărilor obligatorii de asistenţa medicală.În localitate un număr de 2730 persoane dispun de asigurăride sănătate în 2011, 60% din populaţie. În localitate poat e fi

asigurarea obligatorie de asistenţă medicală,pers, 2011

1820; 40%

2730; 60%

persoane asiguratepersoane neasigurate

Ă


32/111



constatată şi o pondere mare a populaţiei neîncadrate în sistemul asigurărilor obligatorii de asistentamedicala, de cca 40% din totalul populaţiei (1820 persoane).

Persoanele fără asigurări de sănătate sunt persoane apte de muncă fără loc de muncă cuprinşi între16- 57 (62) ani. Motivele din care aceste persoane nu au asigurare medicală sunt neangajarea în cîmpulmuncii şi lipsa resurselor pentru procurarea poliţei de asigurare.

Accesul la tratarea bolilor cronice al populaţiei din comună este înalt. Cazuri de îmbolnăvirii se înregistrează cel mai des la populaţia săracă, vîrstnică şi copii. Între cazurile de morbiditate în localitatepredomină afecţiunile aparatului cardiovascular şi digestiv.

Asistenţa medicală pre - şi postnatală sunt de calitate, persoanele sunt asistate de angajaţii Centruluide sănătate.

Indiferenţa, lipsa mijloacelor financiare şi nepunerea la evidenţă reprezintă principalele cauze de careanumite persoane nu beneficiază la timp de asistenţa medicală.

1.4.4 Protecţia socialăProtecţia socială este o componentă a sistemului de protecţie socială a raionului. În comuna Zaim se

asigură asistenţa socială, un număr important de persoane asistate social beneficiază de ajutorul public. Înanul 2011 au beneficiat de asistenţa socială următoarele categorii de persoane: şomeri şi persoane fărăvenituri – 50 persoane (100%), 8 pensionari din 414 pers., 3 copii orfani (100%), 47 familii monoparentale(100%) şi 25 persoane cu probleme de sănătate din total 150. Asistenţa socială a fost oferită la c ca 230persoane (30,6%) din aproximativ 750 persoane din comună care necesită asistenţă socială şi sunt laevidenţa acestor structuri. În ultimii 3 ani pentru asistenţa socială au fost alocate din bugetul local anualsume în creştere: în 2008 – 10 mii lei, în 2009 – 11 mii lei şi în anul 2010 – 15 mii lei.

Beneficiile băneşti exprimate în transferuri directe constituie unul din mecanismele protecţiei sociale şi în marea lor majoritate sunt plătite de la bugetul de stat se constituie din:

Indemnizaţii pentr u copii Alocaţii sociale Compensaţii de diferite tipuri

S D DURABILĂ A COMUNEIZ 2012 2022


33/111



Ajutoare băneşti de la Fondul de Susţinere Socială Alte prestaţii băneşti.

Ajutoare sociale

Conform datelor prezentate de asistentul social, în ultimele 12 luni, prestaţii/plăţi sociale au beneficiat : 75 persoane, îndemnizaţii pentru îngrijirea copiilor 489 persoane, compensaţii nominale (lumină, gaz, apă) şi transport 13 persoane, alocaţii sociale pentru invalizi şi participanţii la război 6 persoane, pensii sociale 846 persoane, pensii pentru limita de vârstă şi invaliditate

Tabelul 1- 23 Beneficii şi servicii de asistenţă socială, 2011 Beneficii de asistenţă socială Numărul

beneficiar

ilor

Sumacheltuielilor

lunare (mii lei)

Sursa

Indemnizaţii unice lunare pentru copii 67 40,0 Bugetul de statCom pensaţii nominative (gaz, lumină, apă) Transport

489 24,7 Bugetul de statBugetul de stat

Alocaţii sociale pentru invalizi şi participanţii la război 13 4,2 Bugetul de statAjutor material de la FSP 380 97,1 Contribuţii sociale Pensii pentru limită de vârstă şi invaliditate 846 Bugetul asigurărilor

socialeCompensaţii pentru produse alimentare 4 1,6 Bugetul de statAlocaţii pentru decoraţii 22 1,1 Bugetul de statSursa: Primăria com. Zaim

Indemnizaţiile plătite sunt mici, de exemplu pentru îngrijirea copilului până la 1,5 ani ea constituiedoar 250 de lei (20 USD) şi nu acoperă nici cele mai elementare necesităţi. Acelaşi lucru poate fi menţionatreferitor la compensaţiile nominative.

S D DURABILĂ A COMUNEIZ 2012 2022


34/111



Tabelul 1- 24 Mărimea compensaţiile nominative Tipul de servicii 50%

Energia electrică lunar 9 leiApă rece 5 leiGaz lichefiat 12 leiCărbune şi lemn de foc 0.5 t şi 1 m3 900 lei anualSursa: Primăria com. Zaim

În ultimele 12 luni 118 persoane (16 bărbaţi şi 102 femei) au solicitat, au fost consideraţi elegibili şibeneficiază de compensaţii pentru perioada de iarnă.

1.4.5 Serviciile sociale

În cadrul comunităţii pentru categoriile vulnerabile sunt oferite servicii de către următoarele instituţii:

Centrul local de asistenţă socială a Direcţiei raionale de asistenţă socială, care deserveşte persoaneledin categoriile vulnerabile şi în etate din localitate. Serviciul dat este finanţat de către stat şi deseorisunt cazuri de insufucuenţă financiară pentru activitate.

Biserica din localitate, care acordă consiliere şi ajutor material persoanelor vulnerabile din localitate.

De menţionat că numărul de persoane care au nevoie de servicii este în creştere, şi aceasta necesităacoperire financiară mare.

In comuna Zaim sunt inregistate două asociatii obstesti: „Minerva” – Asociatia Părinţilor şi Pedagogilorde la LT „A.Mateevici” din s. Zaim şi Asociatia Părinţilor şi Pedagogilor „Viitorul” de la grădiniţa de copiiZaim.


35/111

S TRATEGIA DE D EZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEIZAIM 2012 2022


36/111



Problemele principale cu care se confruntă tineretul din localitate sunt: Migraţia tineretului la oraşe şi plecarea la muncă peste hotarele ţării.

Lipsa sprijinului financiar pentru organizarea diverselor măsuri cultural -sportive. Stadionul public nu este amenajat cu mijloacele necesare pentru desf ăşurarea măsurilor sportive. Lipsa de comunicare în familie, societate. Este încălcată libertatea de exprimare. Neînţelegerea cu părinţii, care duce la o stare tensionată. Violenţa în familie. Lipsa unui Cămin cultural bine amenajat şi dotat cu mijloace moderne. Lipsa unui manager capabil să

lucreze cu tineretul şi să organizeze activităţi atractive pentru tineret. Lipsa cluburilor de noapte moderne. În prezent în localitate sunt numai baruri unde se consumă

alcool şi ţigări.

Cele mai mari probleme ale ti nerilor din Moldova sunt cauzate de sărăcie şi de abilităţile reduse ale lorde a se încadra în societate. Pe lîngă aceasta, ar mai fi şi imposibilitatea continuării studiilor, angajarea şi

încadrarea dificilă în cîmpul muncii, diminuarea influenţei familiei ca factor protector, din cauza că părinţii

sînt plecaţi peste hotare, cunoştinţe reduse referitor la riscurile pentru sănătate, capacităţi minime deadaptare socială a tinerilor, în special a celor din rîndul păturilor vulnerabile, practici comportament aleriscante: violenţa, abuz de substanţe, relaţii sexuale neprotejate.

Persoanele cu dizabilităti din comuna Zaim au un acces destul de slab la activitătile cultural -sportive, lavizitarea bibliotecii publice care se află la etajul II al casei de cultură şi este conectată la Internet, acesteanefiind accesibilă fără ajutorul extern, însă cu un acces suficient de bun la grădinită, institutie de

învătământ.

Problemele cu care se confruntă tinerii din Republica Moldova sînt consecinţele unor lacune înelabo rarea şi implimentarea politicii de tineret:

lipsa unei strategii naţionale pe un termen mediu şi de lungă durată adresată problemelor actuale aletinerilor;

lipsa instituţiilor de cercetare în domeniul tineretului capabile să analizeze situaţia şi problem eletinerilor;

lipsa resurselor financiare pentru politici şi programe de tineret;



37/111



lipsa serviciilor de calitate adresate tinerilor etc.

Elevii liceului ca ocupatii extrascolare au oportunitatea de a frecventa 3 secţii sportive şi 7 cercuri deinterese, care sunt frecventate de 160 elevi. De o mare popularitate se bucură secţiile de volei şi baschet.De asemenea cei mai buni elevi din localitate participă la olimpiadele raionale si republicane, pe diferitediscipline.

Motivele pentru care anumite grupe n u prezintă interes pentru activităţile extraşcolare sunt lipsainteresului (nedorinţa) şi o capacitate slabă de comunicare.

Tabelul 1- 26 Parametri principali ai instituţiilor de învăţământ şi cultură din localitate Tipul instituţiei Număr Limba de

predareCapacita

teaTotal

elevi/copii

Totalclase/grupe

Totalsăli destudii

Fond decarte

Totalcadre

didacticeGrădiniţe 1 română 150 153 6 7 - 7

Licee 1 română 700 603 25 28 21200 42Biblioteci 3 română - - - - 39200 3Case de cultură 1 română 600 loc. - - - - 2

1.4.7 Culte

Localitatea dispune de o biserică creştin -ortodoxă cu hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril, careregulat este frecventată de cca 100 persoane. Este un locaş pe o suprafaţă de 0,3 ha, construită în anul1815, ornamentată în stil vechi care prezintă o artă şi arhitectură a comunei. În prezent biserica estereparată capital atît în interior cît şi în exterior, tradiţional necesitînd doar mici reparaţii.

De asemenea pe teritoriul localitătii există o biserică baptistă de care beneficiază c ei 200 dereprezentanti ai minoritătii religioase din comunitate. Reprezentanţii minorităţii religioase vieţuiesc paşnic incomunitate impreună cu toţi locuitorii comunei, iar copiii lor pot alege impreună cu părinţii să frecventezesau nu cursurile de ort odoxie predate in şcoală; in caz de refuz reprezentanţii sus numiţi indeplinesc ocerere.



38/111



1.5 ConcluziiPuncte tari Puncte slabe

Predomină populaţia aptă de muncă, Localitatea dispune de resurse deforţă de muncă considerabile, Infrastructura socială est e

dezvoltată moderat, Gazificarea a fost realizată

totalmente, Asistenţa socială este oferita la un

nivel bun, Existenţa specialiştilor de diverse

domenii, Convieţuire paşnică a

reprezentanţilor minorităţilor etnicecu comunitatea,

Minoritatile religioas e antrenaţi îninstituţiile publice şi se implică înprocesul decizional local

Majoritatea populaţiei este antrenată în lucrările agricole, Este prezent fenomenul migraţional, Numărul şomerilor este în creştere, Numărul populaţiei comunei in descrestere,

Lipsa centrului comunitar, Starea economică precară, Lipsa locurilor de muncă, Pensii mici, Potenţialul redus al administraţiei publice locale de a ajuta

categoriile social-vulnerabile, Baza tehnico- materială insuficientă a casei de cultură şi a

bibliotecilor, Lipsa sistemului de încălzire în casa de cultură, O pondere mare a populaţiei neîncadrate în sistemul

asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, Stadionul public nu este amenajat cu mijloacele necesare

pentru desfăşurarea măsurilor sportive.

Oportunităţi Pericole Sunt funcţionale edificii de menire

socială, Rata mare de incadrare a populaţiei

active in muncă, Potenţialul de bunuri publice,

Dependenţa excesivă de agricultură, Economie locală dependentă de condiţiile climaterice, Majoritate a tineretului emigrează la muncă peste hotare, Rata inaltă a şomajului, Nivelul scăzut de trai,



39/111



Mari rezerve de completare aefectivului populaţiei adulte dinsegmentul populaţiei tinere,

Grupele de vârstă cele maireprezentative constituie populaţiaact ivă,

Dezvoltarea micului business înlocalitate

Gradul sporit de imbolnăviri, Lipsa de oportunităţi economice, Sporul natural este negativ,

Durata medie a speranţei de viaţă mai mică decît media perepublică, Gradul de deces mare, Numărul persoanelor cu studii superioare incomplete în

descreştere lentă, Potenţial redus al administraţiei publice locale de susţinere

financiară a instituţiilor culturale, Slab dezvoltat sectorul asociativ, Lipsa sprijinului financiar pentru organizarea diverselor măsuri

cultural-sportive



40/111



2. Economia Locală

2.1. Mediul de afaceri

Principalul domeniu de activitate economică în localitate este agricultura, care angajează un numărmare din populaţia comunei. Pe teritoriul localităţii activează 2005 de gospodării ţărăneşti, sunt înregis trate:1 societate pe acţiuni SA „Ghermes Agroservice”, 10 SRL (dintre care cele mai importante sunt Î.M.”Schmidt Agroteh”, ”BVN-COM” SC, SRL „Aran”, SRL „Laznic-Com”), 13 întreprinderi individuale, 4 deţinătoride patentă, 1 cooperativă de consum. Opt agenţi economici activează în comerţ. Numărul de agenţi

înregistraţi nu a suferit schimbări pe parcursul ultimilor 3 ani, cu excepţia înregistrării a două întreprinderiindividuale. În localitate activează o întreprindere mixtă „Schmidt Agroteh” SRL cu capital mixt. În ultimii 3ani pe teritoriul localităţii activează 2 ONG -uri – Asociaţia Părinţilor şi Pedagogilor „Minerva” de la LT

„A.Meteevici” din s. Zaim şi ”Asociaţia Părinţilor şi Pedagogilor „Viitorul” de la grădiniţă.Tot mai evidentă este tendinţa ţăranilor de a utiliza tehnologii mai performante în activitatea lor. Ţăranii

asociaţi utilizează metode de folosire raţională şi întreţinere profesională a tehnicii şi echipamentului agricol,fapt care generează efecte pozitive prin recoltele obţinute.

Activităţile practicate în localitate şi ponderea lor ramurală se prezintă după cum urmează:

Tabelul 2- 1 Repartizarea agenţilor economici după forma organizatorico - juridicăAgenţi economici 2008 2009 2010 2011

Total: 2038 2037 2037 2036 2037ntreprind eri cu drept de persoane fizice, inclusiv: 2024 2023 2023 2022 2023

- întreprinderi individuale 11 12 13 13 14- gospodării ţărăneşti 2010 2010 2008 2007 2005- patentă 3 1 2 2 4Întreprinderi cu drept de persoane juridice, inclusiv: 14 14 14 14 14- societăţi pe acţiuni 1 1 1 1 1- societăţi cu răspundere limitată 10 10 10 10 10



41/111



Agenţi economici 2008 2009 2010 2011- cooperative 1 1 1 1 1Instituţii şi organizaţii neguvernamentale 2 2 2 2 2

În localitate nu există întreprinderi de stat sau întreprinderi municipale, asociaţii de gospodăriiţărăneşti, uniuni de întreprinderi. Numărul întreprinderilor cu drept de persoane juridice a rămas constantpe parcursul ultimilor 5 ani.

Analiza ramurală a întreprinderilor existente denotă că cea mai mare parte din întreprinderi activează în agricultură, comerţ. În această ramură, specifică pentru majoritatea localităţilor rurale din republică,reprezentată de către 2 agenţi importanţi în localitate: SRL „Schmidt Agroteh” şi SRL „Aran”, activează 80%din agenţii înregistraţi. Apoi urmează comerţ cu ridicata şi amănuntul.

Tabelul 2- 2 Repartizarea agenţilor economici pe tipuri de activităţi 2007 2008 2009 2010 2011

Total, inclusiv: 2034 2038 2037 2036 2037Agricultură, silvicultură, economia vânatului, pescuit 2008 2012 2011 2010 2008Industrie extractivă, de prelucrare 4 4 4 4 4Construcţii şi tranzacţii imobiliare 2 2 2 2 2Comerţ cu ridicata şi amănuntul, Hoteluri şi restaurante 8 8 8 8 8Transport si comunicaţii 2 2 2 2 2Administraţie publica; învăţământ; sănătate şi asistenţa sociala 7 7 7 7 7Alte tipuri de activităţi 3 3 3 3 6

Distribuţia serviciilor este uneori inexistentă în localităţile rurale. Situaţia acestui sector reprezintă obarieră în calea dezvoltării altor activităţi rurale, pentru crearea de oportunităţi ocupaţionale a lternative.Sprijinirea furnizării serviciilor în comunităţile rurale reprezintă un factor important pentru ridicarea calităţiivieţii şi de sporire a atractivităţii zonelor rurale.



42/111



Domeniul de prestare servicii in com. Zaim este reprezentat de catre „COOP Zaim”, care activeaza indomeniul comerţ, alimentaţie publică. Total angajati la intreprinderea data sunt 14 persoane, dintre care 5

bărbaţi şi 9 femei.

Primele cinci întreprinderi din localitate după volumul de vânzări asigură cu locuri de muncă 61persoane, numărul de angajaţi fiind in creştere odată cu inceperea activităţilor de sezon. Aceste întreprinderiactivează preponderent în astfel de domenii ca cresterea culturilor agricole şi prelucrarea materiei primeagricole.

Tabelul 2-4 Lista principa lilor agenţi economici (după volumul de vânzări)Denumirea Domeniul Forma de propriet Nr angajaţi

Coop Zaim Comerţ Privat 14SRL „Schmidt Agroteh” Agricultura Privat 12SA „Ghermes Agroservice” Prelucrare Privat 15

SA „Elevator Kelly Grains” Agricultura Privat 16I „Scoarţă Victoria” Comerţ Privat 4Sursa: Primăria com. Zaim

Factorii ce influenţează negativ activitatea agenţilor economici din comună sunt preţul de cost înalt alproducţiei şi nivelul mic de obţinere a profitului. Piaţa de desfacere este preponderent cea locală, raională şi

într -o măsură mai mică cea naţională.


43/111



44/111


Tabelul 2-4 Principalele produse agricole, tone

Denumire 2008 2009 2010 2011Grâu 3050 3506 2800 3675Floarea-soarelui 690 20 25,0 644,6

Porumb 4100 3740 2800 4697Legume 12 14 16 14Fructe 1500 1300 375 400Sursa: Primăria com. Zaim

Privatizarea în agricultură este extrem de importantă, însă nu soluţionează în întregime problemeleagriculturii. Una din problemele reformelor agricole este crearea pieţei funciare. Acest proces în com. Zaimeste analizat sub aspectul tranzacţiilor cu terenuri agricole.

În 2011 au avut loc doar 2 tranzacţii, cu 5 mai puţin faţă de anul 2008. Acest lucru se datorează

insuficienţei de resurse financiare. În anul 2011 au fost tranzacţionate 2 terenuri cu suprafaţa de 1,3 ha învaloare totală de 25,6 mii lei. Cotele de teren echivalent se comercializează în dependenţă de locul aflăriiterenului şi de fertilitatea lui.

Nivelul mecanizării gospodăriilor agricole acoperă în mare parte necesarul de maşini agricole.Majoritatea gospodăriilor ţărăneşti reuşesc să îndeplinească în termen lucrările agricole programate şi deaceea obţin indicatorii de performanţă necesari.

Tabelul 2- 6 Dotarea cu tehnică agricolă Tipul tehnicii agricole 2007 2008 2009 2010 2011

Combine 3 3 4 4 4Tractoare 30 30 32 36 38Camioane 20 22 23 25 30


45/111



46/111


2.3.3. Alte servicii

Analiza sferei serviciilor sociale din localitate denotă că, atât ca număr cât şi ca calitate, se află la unnivel mediu de dezvoltare. Descrierea serviciilor so ciale este prezentată în Capitolul 1.4 Servicii sociale.

Accesul persoanelor cu dizabilităţi la instituţii de menire socială din localitate este de nivel bun ce ţinede gradiniţă, liceu şi primărie, dar necesită imbunătăţiri substanţiale pentru aşa instituţie ca casa de cultură.De asemenea populaţia com. Zaim au posibilităţi să organizeze timpul liber. Gama de activităţi extraşcolare

în comunitate este prezentată în tabelul ce urmează:

Tabelul 2-7 Activităţi extraşcolare în comunitate Activităţi

extraşc olareDescrierea Furnizorul Modelul de finanţare

Activităţile culturale Fanfara din localitate

Cercul dramatic

Casa de cultură Stat, sponsorizări

Activităţi sportive Baschet, volei, fotbal Sala de sport,Teren de fotbal

Stat, sponsorizări

Activităţi religioase Corul bisericesc Biserica Donaţii, sponsorizări

Anumite grupuri ale populaţiei nu participă la astfel de activităţi din mai multe motive: Copii care ajută părinţii în gospodărie şi la prelucrarea terenului agricol. Pasivitate. Informare insuf ucientă.



47/111


2.4. Infrastructura

Comuna Zaim face parte din componenţa raionului Căuşeni şi este amplasată în sud -est la 7 de km dela centrul raional. Comuna este situată la 7 km de la traseul internaţional Chişinău -Tighina-Odesa. La Nordcomuna este delimita tă cu teritoriul localităţilor Baccealia şi Coşcalia, la Sud cu s. Opaci, la Est cu s. Sălcuţaşi la Vest cu or. Căuşeni.

Tabelul 2-8 Caracteristici ale infrastructurii comunei5. Distanţa până la centrul raional (km) 7 km

Distanţa până la centrul com. Zaim 1-3 kmDistanţa până la cel mai apropiat sat de com. Zaim 5 km

6. Tipurile şi starea drumurilor : 30 km drumuri publice- Până la centrul raional Asfalt- între sate Asfalt- în interiorul comunei Cu îmbrăcăminte rigidă sunt 4 km.

7. Regularitatea comunicaţiilor de transport: 2 rute1- 3 ore interval de circulaţie

- Public (întreprindere de transport) 1 rut ă BTA – 36, Căuşeni - Privat (închiriate) 1 rut ă

8. Disponibilitatea servicii de comunicaţii (telefonie fixă, telefonie mobilă, Internet,acoperire a populaţiei (în %), etc.)

telefonie fixă: 1240 din 1707 conectate (72,6%)telefonie mobilă: Moldcell, Orange, Unite Internet:

Liceul Teoretic „Alexei Mateevici”- 19 computere,Primaria com. Zaim - 5 computere9. Sursa de a pă potabilă : Alimentarea cu apa potabilă nu este regulată.

1390 case din 1707 sunt conectate la apeduct(81,4%)



48/111


2.4.1. Apă, canalizare

Reţelele de alimentare cu apă şi canalizare Pe teritoriul comunei curge râul Botna cu lungimea de 5,2 km şi 2 pârăiaşe: Bacceal ia cu lungimea de

2,5 km şi Scurta de 3,8 km. Comuna dispune de 4 iazuri cu o suprafaţă totală de 53 ha, 5 fântâni artezieneşi 43 fântâni de mină. Debitul de apă potabilă de care dispune localitatea nu este suficientă pentru îndestularea cerinţelor zilnice. În mediu, pe cap de locuitor zilnic revine circa 60 -70 l de apă, media perepublică fiind de circa 100 l. În anii secetoşi, majoritatea fântânilor din partea de sus a comunei seacă. Înpartea de jos a comunei apa din fântâni este poluată. Din aceste con siderente revitalizarea sistemului deapeduct prin modernizarea acestuia şi construirea unor noi porţiuni este o probleme prioritară pentrulocalitate.

Localitatea dispune de 27 km retea de apeduct, cinci sonde şi 7 turnuri de apă, din ele functioneazătrei. Apeductul este nou, construit in anii 2007-2008. 4,9 km de apeduct au fost reabilitate in anii 2007 – 2008 cu suportul financiar din partea FEN. Serviciile ce ţin de aprovizionarea cu apa potabilă sunt prestatede către Î.I. „Nicolae Munteanu” şi SC „ V- Tocan” SRL, unde activează: 2 directori, 2 contabili şi 2 lăcătuşi.In prezent sunt 1390 beneficiari ai sistemului.

Asigurarea cu apă potabilă se realizează şi din cele 43 de fântâni din localitate. Sistema de canalizare prin gospodarii lipseşte. La eta pa actuală se implementează proiectul de

canalizare a Liceului şi grădiniţei din localitate.

2.4.2. Servicii de telecomunicaţii

Localitatea dispune de reteaua telefonică. Conectate la reţeaua telefonică sunt 1240 din 1707 case,reţeaua de telefonie fixă asigură serviciile pentru circa 72,6% de gospodării. De asemenea locuitorii auacces în proporţie de 80% la telefonia mobilă (Orange, Moldcell, Unite).

Localitatea nu dispune de mijloace de mass- media proprii, dar pe teritoriu operează următoarelemijloace mass- media (abonare sau acces liber): presa raională din Căuşeni şi regională, presa naţională,mai multe posturi radio regionale şi naţionale, mai multe posturi TV regionale şi cu acoperire naţională.Primăria de asemenea dispune de Internet, de e -mail: [email protected] .


mailto:[email protected]:[email protected]


49/111


2.4.3. Sistemul de gazificare

Reteaua de asigurare cu gaze naturale a fost construită in anii 1996 – 1999. La construcţiagazoductului s- au folosit: ţava pentru presine înaltă 3.948 km, pentru presiunea medie 13.523 km şi pentrupresiunea joasă 23.742 km. În prezent sunt asigurate cu gaze naturale 1143 gospodarii din totalul 1707 degospodării, respectiv 67%.

2.4.4. Serviciile de transport auto de pasageri

Localitatea dispune de 2 rute de transport, care circu lă zilnic, direcţia centrul raional şi Chişinău: 1apartine BTA- 36 Căuşeni şi 1 privată. Zilnic aceste unităţi efectuiază rute Căuşeni -Zaim. Printre mijloacelede transport existente în comună se numără 300 de autoturisme (număr in creştere cu 33.3% faţă d e anul

2007) şi 100 de autobuse. Totuşi infrastructura de transport existentă nu îndestulează necesităţilepopulaţiei.

2.4.5. Reţeaua drumurilor

Reţeaua drumurilor constituie 30 km de destinaţie locală, dintre care 4 km sunt cu îmbrăcăminterigidă.

Din punctul de vedere al desfăşurării vieţii comunităţii şi al activităţilor economico -sociale, APLconsideră că în infrastructura locală cea mai mare problemă este legată de drumuri locale. Reparaţiacapitală necesită cel puţin 8 km de drum local în variantă albă.

Tabelul 2- 9 Infrastructura şi serviciile de transport Indicatori 2007 2008 2009 2010 2011

Drumuri publice, km 30 30 30 30 30de importanta nationala, 4 4 4 4 4



50/111


Indicatori 2007 2008 2009 2010 2011inclusiv cu îmbrăcăminte rigidă de importanta locala 26 26 26 26 26

inclusiv cu îmbrăcăminte rigidă 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5Linii de cale ferată, km 5 5 5 5 5Statii 2 1 1 1 1Mijloace de transport existente

- autoturisme200 220 230 250 300

autobuse 3 3 3 3 3 camioane 12 10 10 11 11

- automobile cu destinaţie specială 2 2 2 2 2Distanţa de la cele mai importante pieţe

Puncte de destinaţie în vânzarea produselor, 8 km Puncte de trecere a frontierei, 35 km Noduri de comunicaţii 9 km

Rute interurbane Nr. de rute 5 Nr. de mijloace de transport 2 Intervalu l de circulaţie zilnic

Rute locale -Servicii taxi -



51/111


2.4.6. Fondul locativ

Suprafaţa totală a fondului locativ la 01.01.2012 este de 182.083 m², inclusiv în case particulare181.758 m². Numărul total de case (locuinţe) este de 1707, ceea ce rezultă o suprafaţă totală medie a uneicase de cca 106,5 m². Numărul total de gospodării (curţi) este de 1707 . Locuinţe noi în ultimii 3 ani nu s -au dat în exploatare. Comuna Zaim nu dispune de sistem de canalizare centralizat.

Tabelul 2-10 Caracteristica fondului locativ:Indicatori 2009 2010 2011

I Nr. caselor 1709 1709 1707Înzestrate cu apeduct 1367 1367 1367Înzestrate cu canalizare 1367 1367 1367Asigurate cu gaze naturale 1143 1143 1143Conectate la reţeaua telefonică 1100 1105 1105Conectate la reţeaua electrică 1680 1680 1680Conectate la reţeaua de încălzire - - -

II Nr. caselor noi date în exploatare - - -Sursa: Primăria com. Zaim

2.4.7. Zone de agrement

Localitatea dispune in centrul comunei de un parc pe o suprafaţă de 0,2 ha. I n anul 2009-2011 parcula fost amenajat cu diferite specii de arbuşti şi arbori coniferi, este ingrijit de APL.

In com. Zaim nu există locaţii de cazare turistică.



52/111


2.4.8. Accesul la infrastructură

Categoriilor de persoane ce nu au acces la serviciile de infr astructură sunt persoanele sărace, urmatede gospodăriile cu persoane cu dizabilităti, persoanele în etate, în deosebi gospodăriile conduse de persoanesolitare.

Principala cauză a accesului limitat sau lipsaacestuia la serviciile de infrastructură orep rezintă lipsa mijloacelor financiare, lipsalocurilor de muncă stabile, tarifele înalte deconectare şi întreţinere.

Accesul în comunitate la serviciile deinfrastructura se prezinta astfel:

Apă potabilă – 80,1%, aprovizionare cu gazenaturale – 66,9%, tel efonie fixă – 74.7%.

Preocupări privind drepturile omului

Printre proiectele de infrastructură ce au contribuit la îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi calităţii vieţii încom. Zaim putem menţiona:

Nr Proiecte pentruservicii/infrastructura Anul Buget Descrierea

1 Apa potabilă sigură (apăcurgătoare)

2008 850,0 mii lei Construcţia apeductului central pe 2,7 km

2 Sistemul de canalizare 2011-2012

1350,0 mii lei Reabilitarea sistemului de canalizare şistaţiei de epurare din s. Zaim

1707 1680 1707

1105

1707

1143

1707

1367

1707

1367

0

500

1000

1500

2000

reteaelectrica

reteatelefonica

gaze naturale apeduct canalizare

beneficiari de servicii de infrastructura, gospodarii

total case case beneficiare



53/111


2.5. Concluzii

Puncte tari Puncte slabe In ultimii ani au fost implementate

proiecte semnificative de infrastructură, Priorităţile de dezvoltare în localitate sunt

legate de infrastructura fizică, Are experienţă de atragere a resurselor

prin proiecte, Existenţa parcului şi spaţiilor verzi, Existenţa gazoductului, Procesul de tranzacţii cu terenuri agricole în creştere,

Grad de uzură mediu la tehnica agricolă, Amplasarea geografică favorabilă

Tehnica agricolă are un grad de uzură ridicat, Insuficienţa locurilor de muncă, Potenţialul redus al administraţiei publice locale de a

ajuta categoriile social-vulnerabile, Ramura serviciilor slab dezvoltată, Lipsa pieţei de desfacere pentru producţia locală, Conectare parţială la servicii de telecomunicaţii, Lipsa sistemului de canalizare, In comună nu există locaţii de cazare turistică, Acces limitat la serviciile de infrastructură pentru

persoane vulnerabile

Oportunităţi Pericole Localitatea este situată la o distanţă relativ

mică de centrul raional, Amplasare favorabilă lângă u n drum spre

vama cu Ucraina, Promovarea parteneriatelor

transfrontaliere,

Existenţa reţelei telefonice optice, Existenţa gazoductului, Ponderea terenurilor arabile cu bonitate înaltă,

Înregistrarea unităţilor de comerţ încreştere

Preţul de cost înalt al producţiei şi nivelul mic deobţinere a profitului influenţează negativ activitateaagenţilor economici din comună,

Populaţia imbătrîneşte cu fiecare an, Nivel scăzut de trai al populaţiei, Scăderea puterii de cumpărare a cetăţenilor, Aprovizionare cu a pă potabilă pe un segment mic dincomună, Starea deplorabilă a drumurilor locale



54/111


3. Starea Mediului Ambiant

3.1. Resurse Naturale

3.1.1. Resurse funciare

Conform Legendei Hărţii de soluri a comunei alcătuită în anul 2000 de către Institutul de Cercetăripentru Pedolog ie şi Agronomie (ICPA), localitatea dispune de o suprafaţă totală de 6782 ha, din careterenuri cu destinaţie agricole - 5791 ha, terenuri ale fondului silvic - 343 ha; drumuri, străzi, pieţe,construcţii şi alte terenuri neagricole - 514 ha.

În funcţie de climă, caracterul vegetaţiei, apelor, reliefului şi rocii -mamă, unde s -au formatcernoziomuri obişnuite, destul de roditoare ce se întind pe înălţimile plane, pe povîrnişuri şi mai ales pepovîrnişul malului stîng, predomină soluri cernoziomo -carbonatic e, iar în lunca rîului Botna – soluri aluvialede fîneaţă, adesea sărăturate. Analiza tipurilor de sol întâlnite în localitate denotă că prevalează solurile de

tip ciornoziom şi de luncă.Tabelul 3-1 Tipuri de soluri

Tipuri Ha Ponderea, %Ciornoziomuri 2654 70Soluri de luncă 758 20Erodasoluri 76 2Solonciacuri 37 1Solurile cu eroziune evidentă 152 4

Soluri mlăştinoase 113 3Total 3790 100Sursa: Harta tipurilor de soluri ICPA „Nicolae Dimo”, 2000

Starea de calitate a solurilor este apreciată pr in bonitatea lor.Terenurile agricole ale comunei sunt cuprinse în 5 clase după nivelulfertilităţii şi nota de bonitate medie ponderată a învelişului de sol.

calitatea solurilor

300; 8%

1100; 29%

2400; 63%

clasa II bune clasa III mijlocii clasa IV slabe



55/111


Tabelul 3-2 Clase de soluri

Clase de soluri Bonitatea,grade/ha

Suprafaţa,ha

Ponderea, %

Utilizare

Clasa I (foarte bune) 81-100 - - Teren arabilClasa II (bune) 61-80 2400 63,0 Teren arabilClasa III (mijlocii) 41-60 1100 29,0 Teren arabil, vii, livezi, păşuni Clasa IV (slabe) 21-40 300 7,9 Teren arabil, vii, livezi, păşuni, păduri Clasa V (foarte slabe) mai mică de 20 - - Păşuni Sursa: Harta tipurilor de soluri ICPA „Nicolae Dimo”, 2000

3.1.2. Flora şi fauna

Teritoriul Moldovei ocupă partea de sud -vest a Cîmpiei Europei de Est. El reprezintă o cîmpie de la nord -vest spre sud-est cu altitudinea me die de circa 150 metri deasupra nivelului mării. Comuna Zaim fiindaşezată pe cîmpia Moldovei de Sud are relief cu lăţime de 186 metri. Mai ridicat relieful este spre sud -est pemalul drept al rîului Botna spre Căuşeni, Saiţi. Aici e şi mai accidentat relieful avînd pante înclinate sub ununghi de 45 de grade spre Valea Botnei. Aici sînt multe rîpi, alunecări de teren, hîrtoape, vîlcele. Ri -dicîndu-se pe înălţime, spre satul Baccealia relieful este mai domol şi unghiul de înclinare constitue aproximativ 2 -6grade, pe alocuri slab erodate cu vîlcele şi văi ale rîurilor Baccealia, Scurta şi Larga.

Valea Botnei în regiunea Zaimului este largă şi are lăţimea de 3 -4 km. Pe versanţii săi pe alocuri ese lasuprafaţă toltrele care prezentau interes ştiinţific în ge ologie. Însă aceste toltre sînt distruse şi oamenii lefolosesc ca material de construcţie.

Clima în comuna Zaim este mai caldă decît în nordul republicii cu temperatură medie a lunii ianuarie de-4- 6ºC, uneori ajungînd şi la -15- 25ºC. În perioada anotimpului de vară temperatura medie a lunii iulie ede +22 de grade, în unele zile se ridică pînă la +30+35ºC, uneori şi mai mult.

Cantitatea anuală de precipitaţii ajunje la 400 mm. În unii ani au loc secete mari, nerodind pămîntul şichiar nici vitele neavînd ce păşuna. Deseori primăvara au loc îngheţuri timpurii.



56/111


Vegetaţia

Datorită climei secetoase în trecut în localitate era dezvoltată vegetaţia ierboasă de stepă. În prezentterenul este aproape pe deplin valorificat de către om. Numai în lunca rîului Botna, pe povîrnişurile abruptes- au păstrat ierburile de fîneaţă, mintă, chirăul, trifoiul, pătlagina, negara, pelinul, cimburelul, pîiuşul, firuţa,cicoarea, păpădia, coada - şoarecelui, traista ciobanului ş.a. Aceste locuri se folosesc pentru păşunat. Pelocurile mlăştinate şi sărăturoase, unde au loc alunecările de teren, se întîlnesc foarte multe ierburi, cacoada şoarecelui, coada calului, podbalul, stuful, diferite rogozuri. Terenurile afectate de alunecări au fostparţial împădurite. Aceste păduri sunt alcătuite din salcâm, ulm, frasin, plop etc. Vegetaţia păşunilor esteextrem de degradată, ca rezultat al suprapăşunării.

Lumea animală este relativ săracă, fiind reprezentată de unele specii de mamifere de stepă, ţistarul,dihorele de stepă, hîrciogul, şoarecele de cîmp şi de pădure, vulpea, mistreţul, căprioarele, iepurele de cîmp.Dintre păsări menţionăm ciocîrlia, vrabia, cioara neagră, cenuşie, stîncuţa, rîndunica, lăstunul, presura sură,

potărnichea, fazanul, codubatura, uliul păsărilor, lebăda albă, gîtlanul. Dintre reptile se întîlnesc şopîrlaverde şi cenuşie, şarpele de casă, foarte rar broasca ţestoasă de stepă. Dintre amfibii: broasca rîioasă şibroasca verde de lac şi în iazuri unele specii de peşti: carp, cărăşelul, plătică, biban, şalău, pescari, marincă,amur alb, amur negru, molitru.

Vegetaţia culturală este reprezentată prin culturile tradiţionale cultivate: grâu, porumb, orz, floareasoarelui, legume, etc. Plantaţiile multianuale majoritatea au fost defrişate ca rezultat al repartizării cotelorde pământ echivalent proprietarilor particulari, degradării lor şi neprelucrării acestor terenuri.

Fondul forestier al comunei constituie 21,3 ha proprietate publică a statului. Spaţiile verzi în comunăalcătuiesc 90 ha. Fîşiile verzi de protecţie constituie 80 ha proprietate publică a comunei.

Pentru comună gradul de împădurire este de 4,3% (293 ha). Aceste cifre sunt mai mici decât media perepublică (9,6%), iar raportate la standardele internaţionale (minim 13%) această situaţie denotă căcomuna se află în prag de catastrofă ecologică. Din aceste considerente anual cu sprijinul populaţiei, elevilorşcolii medii din localitate se sădesc circa 500 arbori.



57/111


3.1.3. Resurse naturale

Bazine acvatice

Prin localitate curge rîul Botna, afluent al rîului Nistru, cu lungimea de 6,9 km. Are ca afluenţi înregiunea satului rîuleţele Baccealia şi Scurta. Direcţia scurgerii rîului Botna este de nord -vest şi în regiuneaZaimului coteşte spre nord -est. Albia rîului e creată de om şi astăzi are o lăţime de 3 -5 m cu o dambăartificială. Adîncimea rîului e de 0.3 - 0.5 m, debitul de apă cu aproximaţie e de 34 ml.m³ pe an, temperaturaapei vara e de +20ºC. Iarna rîul îngheaţă. Se alimentează cu apă din ploaie sau de la topirea zăpezilor şiparţial din apele subterane.

Satu l Zaim

Strategia c.Zaim

Documents

Transcript of Strategia c.Zaim