Strategia Cirnateni

8/15/2019 Strategia Cirnateni

1/108

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A SATULUI CÎRNĂŢENI

2012-2022

Document realizat cu suportul Consiliului Raional CăuşeniSprijin Autorităţilor Publice Locale din comunităţile raionului Căuşeni pentru elaborarea

Strategiilor de Dezvoltare Durabilă în manieră participativă bazate peDrepturile Omului şi Egalitatii de Gen

APROBATPrin Decizia Consiliului Local

Nr. ______din ____________2012


2/108

STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022

© Centrul Informaţional Tighina, 2012 2

Autori:

Unitatea Specializată pentru Planificare Strategică

Coadă Anatolie – primar de CîrnăţeniDemean Ana – secretarul Consiliului Local CîrnăţeniSavca Natalia – contabil primăria CîrnăţeniCatana Sergiu – directorul casei de culturăPaniş Natalia - director Liceul Teoretic „Grigore Grigoriu”Harti Ion – specialist pentru reglementarea regimului proprietăţii funciareDamian Zinaida - asistent socialCoda Agafia – şefa grădiniţei de copii-creşă „Andrieş”

CONSILIUL PARTICIPATIV LOCAL

Coadă Anatolie – primar de CîrnăţeniDemean Ana – secretarul Consiliului Local CîrnăţeniSavca Natalia – contabil primăria CîrnăţeniCatana Sergiu – directorul casei de culturăPaniş Natalia - director Liceul Teoretic „Grigore Grigoriu”Harti Ion – specialist pentru reglementarea regimului proprietăţii funciareDamian Zinaida - asistent socialCoda Agafia – şefa grădiniţei de copii-creşă „Andrieş”

ECHIPA DE EXPERŢI AI CENTRULUII NFORMAŢIONALTIGHINA:

Cîşlaru Tudor - Expert în Administraţia Publică LocalăCîşlaru Olga – Expert - Asistent


3/108



CUPRINS :

Nr d/o Denumire PagI Necesităţi şi priorităţi de dezvoltare a comunei 71 Potenţialul socio-uman 91.1 Resurse umane 91.1.1 Dinamica numărului populaţiei 91.1.2 Caracteristici ale aspectelor demografice 121.2 Caracteristica grupurilor de persoane vulnerabile 171.2.1 Populaţia săracă 171.2.2 Persoane cu dizabilităţi 181.2.3 Minorităţi etnice/lingvistice 191.2.4 Minorităţi religioase 191.2.5 Victime/supravieţuitori ale/ai violenţei în familie? 201.2.6 Persoane în etate 201.3 Forţa de Muncă 211.3.1 Aspecte ocupaţionale 211.3.2 Migraţia forţei de muncă 241.3.3 Preocupări pentru drepturile omului 251.4 Servicii Sociale 261.4.1 Instituţiile de învăţământ 271.4.2 Cultura 281.4.3 Ocrotirea sănătăţii 301.4.4 Protecţia socială 311.4.5 Serviciile sociale 331.4.6 Activităţi pentru tineret şi sport 341.4.7 Culte 35


4/108



Nr d/o Denumire Pag1.5 Concluzii 362 Economia Locală 382.1 Mediul de afaceri 38

2.2 Sectorul Agricol 412.3 Servicii 442.3.1 Serviciile financiare 442.3.2 Comerţul 442.3.3 Alte servicii 452.4 Infrastructura 462.4.1 Apă canalizare 472.4.2 Servicii de telecomunicaţii 472.4.3 Sistemul de gazificare 48

2.4.4 Serviciile de transport auto de pasageri 482.4.5 Reţeaua drumurilor 482.4.6 Fondul locativ 502.4.7 Zone de agrement 512.4.8 Accesul la infrastructură 512.5 Concluzii 523 Starea Mediului Ambiant 533.1 Resurse Naturale 533.1.1 Resurse funciare 53

3.1.2 Flora şi fauna 543.1.3 Resurse naturale 553.2 Factori de Poluare a Mediului 553.3 Concluzii 584 Capacitate Instituţională 594.1 Management Administrativ 594.2 Reprezentarea şi participarea politică 64


5/108



Nr d/o Denumire Pag4.3 Transparenţa decizională şi participarea cetăţenească 704.4 Societate Civilă 714.5 Finanţe Publice 72

Concluzii 75Concluzii şi recomandări 77II Cadrul general al Strategiei 78

5.1 Viziunea 795.2 Misiunea 795.3 Valorile Strategiei 795.4 Obiective Strategice 80

III Cadrul operaţional al Strategiei 816.1 Obiectiv Strategic 1 81

6.2 Obiectiv Strategic 2 836.3 Obiectiv Strategic 3 836.4 Obiectiv Strategic 4 84

IV Implementarea şi Monitorizarea Strategiei 857.1 Etape de Implementare 857.2 Monitorizarea Strategiei 867.2.1 Cadrul instituţional de monitorizare 867.2.2 Raportarea şi Indicatorii de monitorizare 897.3 Riscuri şi Impedimente de Implementare 93

V Planul de acţiuni 958.1 Obiectiv Strategic 1 958.2 Obiectiv Strategic 2 1028.3 Obiectiv Strategic 3 1058.4 Obiectiv Strategic 4 107

Abrevieri 108


6/108



Introducere

Strategia de dezvoltare durabilă a satului Cîrnăţeni reprezintă un document complex elaborat în cadrul

acţiunii Sprijin APL din comunităţile raionului Căuşeni pentru a elabora Strategiile de dezvoltare durabilă înmanieră participativă bazate pe drepturile omului şi egalitate de gen. Proiectul este implementat de cătreCentrul Informaţional Tighina (ONG) în 27 localităţi din raionul Căuşeni şi este realizat cu sprijinul financiaracordat de către Consiliul Raional Căuşeni.

Scopul proiectului este:(I) promovarea principiilor Dezvoltării Durabile la nivel local;

(II) consolidarea capacităţilor beneficiarilor în Planificarea Participativă pentru Dezvoltarea Durabilă;(III) asistarea localităţilor partenere în elaborarea Planurilor Strategice de Dezvoltare Durabilă;(IV) promovarea unei guvernări locale eficiente şi responsabile şi a unui proces decizional participativ.


7/108



I. Necesităţi şi priorităţi de dezvoltare a satului Cîrnăţeni

Date Generale, Scurt IstoricDenumirea: Cîrnăţeni

Anul şi data atestării 1651

Poziţia geografică Localitatea Cîrnăţeni face parte din componenţa raionului Căuşeni şi esteamplasată în partea de est a raionului Căuşeni la o distanţă 8 km şi la 5 km destaţia căii ferate Căuşeni. Lungimea ariei localităţii de la nord la sud este de 15km, de la est la vest 10 km. Satul este amplasat pe traseul naţional R-30.1Chişinău–Căuşeni–Ştefan Vodă–Palanca. Distanţa de la punctul vamal Palancaeste de 70 km, iar distanţa de la centrul comercial Odesa este de 125 km.

Suprafaţa totală 3165,11 haNumărul de locuitori 2840 persoaneReţeaua stradală 34,77 kmPrimarul satului Anatolie COADĂ

Teritoriul satului Cîrnăţeni se caracterizează printr-un relief de înălţimi plate, care prin pante coboarăspre lunca rîului Botna. Schimbările climaterice depind de direcţiile din care pătrund curenţi de aer:

pătrunderea curenţilor din partea de sud – ne aduc ploaie, iar din partea de nord-est scăderea temperaturii.În trecut teritoriile înalte ale satului erau ocupate cu păduri şi copaci fructiferi, iar lunca rîului Botnaera inundată favorizînd creşterea stufului, papurei. Avînd aşa floră şi faună băştinaşii se ocupau cu pescuitulşi creşterea bovinelor.

Satul Cîrnăţeni s-a format în anul 1651, prin sat trecea drumul ce lega sudul ţării cu tîrgurile centruluiCăuşeni, Tighina ş.a. Celora ce veneau de la depărtări mari li s-a potrivit locul de odihnă pentru noapte,unde erau nutreţuri în deajuns pentru vite, iar sub poalele pădurii se puteau dosi de vînturi şi ploi. Deoarece


8/108



populaţia băştinaşă se ocupa cu creşterea bovinelor, bucatele erau pregătite mai des din carne şi sepregătea mai ales cîrnăciori, de la ce mai apoi a şi provenit denumirea localităţii Cîrnăţeni. Cu timpul,

stabilindu-se mai mulţi locuitori, a început despădurirea parţială a pămînturilor şi creşterea cerialelor.

Legenda Satului Cîrnăţeni

„Odată un mare negustor din Tighina a stat la popas pe aici. S-au oprit şi alţi negustori, drumeţi şi şi-au exprimat dorinţa că bine ar fi de-ar fi pe meleagurile acestea vre-un tractir, vre-un olac, trecătorii s-arodihni şi ar mesi la popas. Marele negustor din Tighina auzind una ca asta a poruncit să se construiască oprăvălie-olac. Drumeţii se opreau, se odihneau şi mîncau pe meleagurile satului. Aici se pregăteau cîrnăcioride mai multe feluri şi foarte gustoşi. Vestea lor foarte repede s-a răspîndit prin acest ţinut. De la aceşticîrnăciori gustoşi a şi provenit denumirea satului Cîrnăţeni.”

Satul dispunea de 5 mori de vînt, o biserică din lemn cu Hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril, care sesărbătoreşte şi pînă astăzi la 21 noiembrie în fiecare an.


9/108



1. Potenţialul socio-uman

1.1 Resurse umane

1.1.1 Dinamica numărului populaţieiPopulaţia totală a s. Cîrnăţeni la 01.01.2012 constituia

2840 persoane. Structura populaţiei pe sexe estereprezentată de 1448 bărbaţi (51%) şi 1392 femei (49,%),numărul femeilor fiind mai mic decât numărul barbatilor cu56 persoane (1,97% din totalul populaţiei). Numărulpopulaţiei satului deţine o pondere de 3,2% din totalulpopulaţiei raionului Căuşeni (89140 locuitori) şi 4,2% din

totalul populaţiei rurale (67480 locuitori).Comparativ cu 01.01.2009 numărul populaţiei satului acrescut cu 3 persoane. De remarcat că numărul bărbaţilor acrescut cu 45 persoane (1,76% din populaţia totală), iar alfemeilor a scăzut cu 42 persoane (1,79 % din populaţia totală).

Rata migraţiei în localitate reprezintă 31,9% şi a crescut cu 7,9 % în 2011 faţă de 2008.Conform datelor sporul natural este pozitiv, natalitatea avansează mortalitatea cu 9 persoane începînd cuanul 2010.

Tabelul 1-1 Dinamica populaţiei după genuriIndicatori 01.01.2009 01.01.2010 01.01.2011 01.01.2012 2012/2009

Populaţia 2837 2834 2841 2840 +3Bărbaţi 1403 1402 1398 1448 +45Femei 1434 1432 1443 1392 -42Sursa: Primăria s. Cîrnăţeni

1434

1403

1432

1402

1443

13981392

1448

1360

1380

1400

1420

1440

1460

2009 2010 2011 2012

dinamica populatiei dupa genuri

Femei Barbati


10/108



În componen ța popula ției satului Cîrnăţeni, ponderea cea mai mare o deţin persoanele cu vârstacuprinsă între 18 – 60 ani, de 65,5%. Acest fapt este favorabil pentru implicarea categoriei date apte de

muncă în dezvoltarea locală.Din totalul de 1083 de familii existente în sat, 963 sunt familii sărace, în conformitate cu datele

prezentate de Direcţia Asistenţă Socială. Această categorie a populaţiei se confruntă cu probleme economicegrave, cum ar fi: lipsa de surse financiare pentru procurarea lemnelor şi a carburanţilor de foc, pentruacoperirea coşului minimal de consum şi cei mai mulţi dintre ei necesită acordarea ajutoarelor materiale.Efectiv această stare de lucruri nu diferă mult de la un an la altul. De asemenea, ponderea gospodăriilorconduse de femei constituie 25,85%, din totalul de 1083 gospodării existente.

În ultimii ani a crescut numărul persoanelor în etate singure: 28 persoane. Această categorie apopulaţiei se confruntă cu probleme economice grave, cum ar fi: lipsa de surse financiare pentru procurarealemnelor şi a carburanţilor de foc, şi lipsa în apropiere a unui azil pentru bătrâni. Deşi pensiile au fostmajorate, acestea nu acoperă coşul minimal de consum şi cei mai mulţi dintre ei necesită acordareaajutoarelor materiale. Efectiv această stare de lucruri nu diferă mult de la un an la altul.

Este în creştere şi numărul locuitorilor cu invaliditate – 110 persoane în a. 2011 faţă de 97 în a. 2008.Situaţia social-economică şi nivelul de trai scăzut au influenţat negativ asupra nivelului de trai al populaţiei.

Tabelul 1-2 Structura populaţiei 1 Populaţia satului: Bărbat: 1448 Femeie: 1392 Total: 2840

Printre aceştia:- De vârstă preşcolară (1-6 ani) 92 102 194

Dintre aceştia frecventează instituţiile preşcolare 75 56 131- 6 (7) -18 ani (de vârstă şcolară) 186 162 348

Dintre aceştia elevi în clasele 1-4 63 52 115Dintre aceştia elevi în clasele 5-9 96 79 175Dintre aceştia elevi în clasele 10-12 27 31 58

- 18 - 34 ani 511 455 966- 35 - 60 ani 386 507 893- Persoane cu dizabilităţi (invalizi) 70 40 110


11/108



1 Populaţia satului: Bărbat: 1448 Femeie: 1392 Total: 28402 - Persoane sărace (în conformitate cu Direcţia de Asistenţă Socială) 1181

Total:Numărul de familii: 1083Dintre acestea:

3 - Sărace (în conformitate cu Direcţia de Asistenţă Socială) 963

Numărul de gospodării: 886

Componen ța etnică a localităţii este constituită preponderent din moldoveni - 99,5% minorităţile etnicedeţinând doar 0.49% (5 persoane de naţionalitate rusă, 5 persoane de naţionalitate ucraineană şi 2persoane bulgari, 2 persoane găgăuzi).

Tabelul 1-3 Componenţa etnică a populaţiei 3 Componenţa etnică a populaţiei Total

Moldoveni 2826Ruşi 5Ucraineni 5Bulgari 2Găgăuzi 2

Total 2840Sursa: Primăria s. Cîrnăţeni

În localitate este prezent fenomenul migraţional. Conform datelor primăriei putem constata că numărullocalnicilor care pleacă oficial din localitate cu diferite scopuri se află în creştere: de la 20 de persoane(0,7% din numărul total de locuitori) în anul 2008 pînă la 23 locuitori (0,8%) în anul 2011. De menţionat căacestea sunt datele oficiale, datele neoficiale sunt cu mult mai mari.


12/108



Cel mai reprezentativ grup al emigranţilor îl constituie grupul de vârstă 20-50 ani. Aceste persoanereprezintă un segment al forţei de muncă care ar putea fi atrasă pentru dezvoltarea localităţii. Cele mai

solicitate ţări pentru emigrare a populaţiei din localitate sunt Rusia, Italia şi Spania.Migraţia ilegală peste hotare a persoanelor are consecinţe nefaste asupra dezvoltării localităţii:

determină apariţia şi dezvoltarea unor fenomene sociale negative: fenomenul copiii fără grija părintească,familii defavorizate, sat fără tineret şi fără forţă de muncă. Fluxul de migraţie continuă cu regularitate,intensificându-se, mai ales, în timpul lucrărilor sezoniere, motivul emigrării fiind îmbunătăţirea calităţii vieţiişi căutarea unor condiţii mai bune de trai.

Tabelul 1-4 Migraţia populaţiei4 Migranţi (pe ţări de destinaţie) Bărbaţi: Femei: Total:

Rusia 436 390 826Portugalia 1 3 4

Spania 1 4 5Italia 15 34 49Franța 1 3 4Irlanda 3 3 6SUA 2 1 3Turcia 2 3 5Izrail - 3 3

Total 461 444 905Sursa: Primăria s. Cîrnăţeni

1.1.2 Caracteristici ale aspectelor demografice

Structura după vârste a populaţiei se prezintă, pentru anul 2011, ca una favorabilă (pentru prezent),deoarece grupele de vârstă cele mai reprezentative constituie populaţia activă, dar poate devenidefavorabilă pentru perioade mai extinse (medii şi de lungă durată), unde se preconizează o îmbătrânire a


13/108



populaţiei. Această situaţie este cauzată de faptul că prima grupă mare de vârstă (0-14 ani) care va

asigura completarea contingentului populaţiei activedin punct de vedere economic este în stagnare.Localitatea se va confrunta în următorii 5 ani cu osporire a procesului de îmbătrânire a populaţiei,care va determina o presiune demografică îndescreştere. Asemeni, Republica Moldova seconfruntă la nivel global cu un proces de

îmbătrânire demografică, datorat în principalscăderii natalităţii care a determinat reducereaabsolută şi relativă a populaţiei tinere (0-14 ani).Astfel că, creşterea numărului locuitorilor în vârstade peste 60 ani, care constituie 15% din totalul

populaţiei, relevă că satul întră în categoria satelorcu tendinţe de îmbătrânire a populaţiei.

Tabelul 1-5 Structura pe grupuri de vârstă a populaţiei, persoane la începutul anuluiAnul 2008 2009 2010 2011bărbaţi femei bărbaţi femei bărbaţi femei bărbaţi femei0-4 119 109 89 68 75 54 77 735-9 102 112 119 109 89 68 75 54

10-14 142 136 102 112 119 109 84 6815-19 148 160 142 156 102 112 119 9920-24 162 155 148 160 142 129 102 11225-29 163 166 162 155 148 153 142 12930-34 107 98 163 166 162 165 148 13335-39 99 99 98 98 113 113 162 15540-44 68 83 69 79 86 88 113 113

structura populatiei dupa virsta,%

virsta apta de

munca55%

scolari10%

prescolari

6%

virsta inapta de

munca29%


14/108



29

45 37

3236

4138 34 39 37

0

10

20

30

40

50

2007 2008 2009 2010 2011

Evoluţia natalităţii in ultimii cinci ani

nascuti decedati

Anul 2008 2009 2010 2011bărbaţi femei bărbaţi femei bărbaţi femei bărbaţi femei45-49 82 69 68 77 69 99 86 7850-54 86 32 81 63 68 77 69 7955-59 38 52 56 32 81 80 68 7760-64 14 47 38 52 56 32 81 6365-69 16 26 14 47 38 52 56 3270-74 19 29 16 26 14 47 38 5275-79 24 29 19 29 16 26 14 4780-84 10 24 10 11 16 26 10 1885+ 4 8 8 12 5 14 4 10

Sursa: Primăria s. Cîrnăţeni

Numărul persoanelor plecate neoficial la muncă peste hotare în 2011este de 905 persoane. Numărul lor este în creştere fată de anul 2007,când au plecat 530 persoane. Migranţii selectează din destinaţiile ce leoferă, în primul rând, oportunităţi favorabile de angajare. Majoritateacelor plecaţi preferă Rusia. Lipsa de oportunităţi economice, însoţitede un nivel de guvernare sub aşteptările populaţiei sunt unii dinfactorii principali ce îi forţează pe migranţi să părăsească ţara.Majoritatea emigranţilor moldoveni încearcă să scape de şomaj sausărăcie, sau ambele. În cel mai des caz fiind o migraţie voluntarămotivată de factori economici. Conform datelor oficiale în localitate în

2011 au revenit 2 persoane şi au plecat 35 persoane.Numărul populaţiei se menţine în descreştere, sporul natural fiind negativ, necătînd la faptul că în

ultimii doi ani (anii 2010-2011) numărul celor născuţi a fost cu 6 persoane mai mare decît numărulpersoanelor decedate. În anii 2007-2011 natalitatea a înregistrat un număr de 179 copii născuţi şi respectiv189 cazuri de deces în rândul populaţiei.


15/108



Tabelul 1-6 Natalitatea, mortalitatea şi migraţiunea populaţiei, persoane la începutul anului

Perioada NăscuţiDecedaţi Numărul

persoanelorvenite, oficial

Numărulpersoanelor

plecate,oficial

Numărulpersoanelor

plecate,neoficial

Total inclusiv copiipână la 1 an

2007 29 45 - 20 23 5302008 37 32 - 19 15 6802009 36 41 - 29 24 7502010 38 34 - 19 22 8702011 39 37 - 31 30 905


Durata medie a speranţei de viaţă în satul Cîrnăţeni se prezintă mai mică decît media pe RepublicaMoldova (de 69,1 ani). Aceasta oscilând din an în an, de la 69 ani în 2007 la 67 ani în anii 2011, 2007,2008.Media speranţei de viaţă la bărbaţi este mai mică ca la femei, acest indicator nu poate lăsa indiferentăpopulaţia localităţii şi, în deosebi APL Cîrnăţeni, care necesită atitudini şi acţiuni întru re-direcţionareatendinţei indicatorului spre sporirea acestuia.

Tabelul 1-7 Durata medie a speranţei de viaţă la naştere2007 2008 2009 2010 2011

Ambele genuri 69 68 68 67 67Bărbaţi 68 67 67 66 65

Femei 71 70 70 69 69


16/108



Printre principalele cauze de deces a populaţiei localităţii sunt bolile cardiovasculare, hepatice, cancer,

traume, otrăviri şi alte consecinţe ale cauzelor externe, boliale aparatului respirator, sunt cazuri de alcoolism.

Între cazurile de morbiditate predomină afecţiunileaparatului digestiv. În localitate avem bolnavi detuberculoză 5 persoane, nu sunt înregistraţi narcomani,bolnavi de SIDA.

Tabelul 1-8 Morbiditatea de diferite boli

2007 2008 2009 2010 2011Boli cardiovasculare 62 65 65 69 73Cancer 2 2 4 1 5Boli ale aparatului respirator 50 52 50 51 55Boli ale aparatului digestiv, inclusiv 126 128 127 130 138Hepatice 41 44 49 51 62

Traume, otrăviri şi alte consecinţe ale cauzelor externe - - - - -Narcomani - - - - -Alcoolici 72 70 74 74 81Tuberculoza 2 2 1 0 5SIDA - - - - -


cauzele morbidităţii, 2011

SIDA0%

cancer3%

alcoolici4%

hepatice5%

traume,otraviri

9%boli aparatrespirator

9%

boli aparat

digestiv21%

Bolicardiovascular

e49%

tuberculoza0%


17/108



1.2 Caracteristica grupurilor de persoane vulnerabile

1.2.1 Populaţia săracă

Categoria populatiei sărace în s. Cîrnăţeni constituie 41.6% din numărul total al locuitorilor satului,ponderea cea mare o detin femeile, urmaţi de bărbaţi şi copii. Persoanele în etate si persoanele cudisabilităti, au preponderent venituri din gospodăriile agricole individuale, practică o agricultură desubzistentă si participă foarte putin la schimburile comerciale. Principalele cauze ale saraciei sunt specificemajoritatii localităţilor rurale din republică: venitul familiei nu corespunde cheltuielilor elementare de

întreţinere, salariile şi pensiile sunt mizere, iar lipsa locurilor de muncă în sat şi mai mult înrăutăţescsituaţia.

Un număr de 766 de gospodării sunt conduse de categoria săracă a populatiei, dintre care 6 gospodării

doar de bărbat si 4 doar de femei.Menţionăm că comparativ cu multe localităţi rurale din republică rata sărăciei este înregistrată a fi

mare, constatăm un nivel de trai departe de a fi numit decent.

Tabelul 1-9 Populaţia săracăTotal săraci Procentul din

populaţiatotală

Numărul degospodării

Vârstnici Persoanecu

dizabilităţi

Romi Gospodăriiconduse de

femei

Gospodăriiconduse de

bărbaţi1181 41.6% 766 425 87 - 4 6



18/108



1.2.2 Persoane cu dizabilităţi

Numarul de persoane cu grad de invaliditateeste considerat a fi mediu şi constituie 3,9% dinpopulaţie. Majoritatea lor sunt cu dizabilitati fizice(70,9%), ponderea constituind bărbaţi (63,6%). 2persoane se deplaseaza cu scaune cu rotile. Lipsade acces pentru scaune cu rotile la institutiilepublice, magazine creaza obstacole pentruobtinerea unor servicii elementare. Conditiilesanitar-igienice in care traiesc ei suntnesatisfacatoare. Indemnizatiile pe care le primesc, nu acopera nici strictul necesar de cheltuieli. Majoritateasunt in incapacitate de munca. De mentionat ca asistentii sociali sunt receptivi la necesitatile lor siautoritatea locala se implica dupa posibilitate in solutionarea problemelor lor.

Procesul de incluziune a acestora în societate este în derulare, deoarece vizează schimbarea uneimentalităti, şi este unul de durată şi care trebuie abordat prin activităti constante si consecvente.

Motivul pentru care persoanele cu dizabilităti nu se bucură de acces comun, cu celelalte persoane, laspatiul public este pentru că acestora nu le este oferită o distribuire uniformă în societate, ci sunt sprijinitedoar de anumite instituţii.

Tabelul 1-10 Persoane cu dizabilităţiInvalidit

ateabsolută

Cudizabilităţi mintale

Cudizabilităţi fizice

Bărbaţi cudizabilităţi

mintale

Femei cudizabilităţi fizice

Copii cudizabilit

ăţi

Persoanecare augrijă defemei cu

dizabilităti

Persoanecare augrijă de

bărba ț i cudizabilită ț i

Dupăgradul deinvaliditat

e

22 10 78 5 31 9 2 2 110Sursa: Primăria s. Cîrnăţeni

0

20

40

60

80

persoane cu dizabilitati 78 10 31 5 9

fizice mintale femei barbati copii


19/108



1.2.3 Minorităţi etnice/lingvistice

Minoritatile etnice sunt reprezentate de 14 persoane, dintre care majoritatea sunt rusi (0,17% dinpopulaţie) şi ucraineni (0,17% din populaţie). Femeile constituie 42,8% din aceasta categorie. Fiecare dintrereprezentantii numiti formeaza familii locale impreuna cu un membru din comunitate. Toti reprezentantiiminoritatilor etnice in comunitate vorbesc limba romana (poseda grad diferit de cunoastere), se implica sibeneficiaza de toate serviciile comunitatii la egal cu toti ceilalti membri.

Tabelul 1-11 Minorităţi etnice/lingvisticeMinorităţi

etniceBărbaţi

aparţinândminorităţilor

etnice

Femeiaparţinând

minorităţiloretnice

Ucraineni Ruşi Bulgari Gagauzi Romi

14 8 6 5 5 2 2 -Sursa: Primăria s. Cîrnăţeni

1.2.4 Minorităţi religioase

Cu privire la minorităţi religioase, populaţia satului Cîrnăţeni este constituită 98,96% din creştiniortodocşi, care frecventează cu regularitate, în proportie de cca 30% biserica crestin-ortodoxa “Sf.Arhangheli Mihail şi Gavril”, se datează din anul 1818, cu hramul care se sărbătoreşte la 21 noiembrie .

Ca minoritate religioasă pe teritoriul localităţii convietuiesc 12 persoane de religie baptistă, ceea ceconstituie 0,42% din populaţie.

În localitate nu au fost înregistrate conflicte religioase. Persoanele de confesiune baptistă susţin că nuau remarcat fapte de discriminare, mulţi din ei fiind antrenaţi în instituţiile publice şi se implică în procesuldecizional local.


20/108



1.2.5 Victime/supravieţuitori ale/ai violenţei în familie?

Termenul de „violenta in familie” in majoritatea cazurilor este acceptat ca o norma de viata, femeile nuconstientizeaza gravitatea problemei. Cu regret aceasta situatie poate fi atribuita pentru majoritateacomunitatilor rurale din republica.

Adresari oficiale ce tine de violenta in familie au fost, sunt înregistrate 3 cazuri, neoficial aceastaproblemă este de proporţii mai mari.

Principalele cauze ale violentei în familie o serveste sărăcia, alcoolismul, neocuparea în câmpul muncii.Nedeclararea violentei în familie este rezultat al fricii, rusinii, lipsei de informare cu privire la drepturileomului si la serviciile existente, oferite gratis de organele nationale, sustinătoare în acest domeniu. Dementionat ca fenomenul migrational care a lasat multe familii cu unul din soti „a contribuit” la scadereanumarului de cazuri de violenta.

1.2.6 Persoane în etate

Tabelul 1-12 Persoane în etateTotal persoane

în etateFemei în etate Persoane

singure înetate

Femei în etatesingure

Vârstnici cudizabilităţi

Femei în etatecu dizabilităţi

103 75 8 6 6 3Sursa: Primăria s. Cîrnăţeni

Persoanele în etate reprezintă una din cea mai vulnerabilă categorie socială existentă în localitate,majoritatea dintre care trăiesc în sărăcie. Cu regret este evidenta imbătrînirea populaţiei, ca rezultat alscăderii natalităţii si migratiei tinerilor. Persoanele in etate reprezinta 3,62% din populatie, dintre care72,8% sunt femei. Dintre acestea 18 persoane au virsta cuprinsa intre 80-84 ani si 10 persoane cu virsta depeste 85 de ani. Majoritatea persoanelor din categoria data detin un teren agricol, pe care-l ingrijesc pentrua-si asigura existenta.


21/108



Această categorie a populaţiei se confruntă cu probleme economice grave, cum ar fi: lipsa de sursefinanciare pentru procurarea lemnelor şi a carburanţilor de foc, şi lipsa în apropiere a unui azil pentru

bătrâni. Deşi pensiile au fost majorate, acestea nu acoperă coşul minimal de consum şi cei mai mulţi dintreei necesită acordarea ajutoarelor materiale. Efectiv această stare de lucruri nu diferă mult de la un an laaltul.

Situaţia social-economică şi nivelul de trai scăzut au influenţat negativ asupra nivelului de trai alpopulaţiei. În general populaţia satului se confruntă de următoarele problemele: Starea economică precară,Lipsa locurilor de muncă, Sporul natural scăzut, Pensii mici, Potenţialul redus al administraţiei publice localede a ajuta categoriile social-vulnerabile.

1.3 Forţa de Muncă

1.3.1 Aspecte ocupaţionale

În perioada analizată predomină populaţia aptă de muncă, care constituie 65,5% (1859 persoane) dinnumărul total al locuitorilor, însă doar 1637 persoane sunt active, adică 88,1% din totalul celor apţi demuncă. O analiză mai detaliată a forţei de muncă după domeniile de activitate relevă că o particularitate apopulaţiei satului este dependenţa excesivă de agricultură, şi respectiv, de condiţiile climaterice.

Tabelul 1-13 Dinamica structurii populaţiei după domenii de activitateCategorii sociale /

Anii2007 2008 2009 2010 2011

Populaţie activă 1261 1412 1479 1596 1637Populaţie ocupată în economie, inclusiv:- în agricultură 535 535 530 525 530

Învăţământ şi educaţie preşcolară 98 98 98 99 100Ocrotirea sănătăţii 41 41 41 41 40Servicii şi comerţ 10 10 10 10 10Administraţie Publică Locală şi asigurarea ordinii publice 15 15 15 15 15


22/108



Categorii sociale /Anii

2007 2008 2009 2010 2011

Altele 535 685 755 875 910Şomeri 2 3 5 6 7Populaţie inactivă 1576 1425 1355 1245 1203Sursa: Primăria s. Cîrnăţeni

Astfel, marea majoritate a populaţiei este ocupată în agricultură. În această ramură activează circa32,4% din populaţia activă. Sfera învăţământului cuprinde 6,1%, în sfera comercială activează 0,6%persoane, iar în administraţia publică locală activează 0,9% persoane.

Populatia inactiva constituie 42,4% din populatia totală. Aceasta situatie este mai aproape decatastrofala pentru dezvoltarea economică locală.

Tabelul 1-14 Ocupaţia populaţiei, la începutul anului, persoaneNr. Indicatori 2007 2008 2009 2010 2011

1. Total populaţie (r.2+r.5) 2837 2837 2834 2841 28402. Populaţia economic activă 1 1261 1412 1479 1596 16373. Populaţie ocupată în economie 2, inclusiv 560 560 555 550 5554. Şomeri3 2 3 5 6 75. Populaţie inactivă 1576 1425 1355 1245 1203

Populaţia angajată în câmpul muncii în anul 2011 reprezintă doar 720 persoane, circa 38,7% din

totalul populaţiei apte de muncă, numărul de femei angajate depăşeşte cu 100 persoane (14%) numărul debărbaţi angajaţi. Numărul persoanelor angajate cunoaşte o tendinţă de creştere.

1 Populaţie economic activă – persoane care constituie forţa de muncă disponibilă, capabilă de muncă, incluzând populaţia ocupată şi şomerii.2 Populaţie ocupată în economie – persoane care desfăşoară o activitate economică sau socială producătoare de bunuri şi servicii în scopul obţinerii unor venituri în formăde salarii sau alte beneficii.3 Şomer – persoană în vârstă de muncă, care nu lucrează şi este în căutarea unui loc de muncă.


23/108



Tabelul 1-15 Numărul populaţiei angajată în muncă, persAnul 2007 2008 2009 2010 2011

Total 724 724 719 715 720bărbaţi 315 315 310 310 310femei 409 409 409 405 410

Din numărul total al populaţiei apte de muncă 0,37% sunt şomeri, oficiali înregistraţi la Agenţia deOcupare a Forţei de Muncă. Numărul şomerilor este în creştere în ce priveşte partea femenină: de la 1persoană în 2007 la 6 persoane în 2011 şi cu 85,7% mai mult în anul 2011 comparativ cu bărbaţii.

Tabelul 1-16 Numărul şomerilor, pers:Anul 2007 2008 2009 2010 2011

Total 2 3 5 6 7bărbaţi 1 1 1 1 1femei 1 2 4 5 6

Conform repartizării după forme de proprietate, în 2011, populaţia a fost ocupată în unităţi cu formade proprietate privată în măsură mai mare, de 34,5%, precum şi în unităţi cu forma de proprietate publică,9,46%. Acest fapt se datorează unui proces de dezvoltare a micului business în localitate. Referitor la alteforme aici sînt incluşi migranţii din localitate care activează în străinătate şi nu este cunoscută forma deproprietate a întreprinderilor în care activează.

Tabelul 1-17 Repartizarea populaţiei ocupate pe forme de proprietate, persAnul 2007 2008 2009 2010 2011

Total 1261 1412 1479 1596 1637Inclusiv:

publică 154 154 154 155 155privată 570 570 565 560 565alte forme 537 688 760 881 917


24/108



Majoritatea celor economic activi au studii medii (41,5% din total), şi doar 5,8% sunt cu studiisuperioare şi 25,5% au studii speciale.

Numărul persoanelor cu studii superioare complete este în creştere lentă, cu 12 persoane, din 2007 până în2011.

Din lipsa unui proces de dezvoltare a situaţiei social-economice locale se atestă lipsa locurilor vacantede muncă în toate sectoarele economiei.

Tabelul 1-18 Nivelul educaţional al populaţiei economic active, persoane2007 2008 2009 2010 2011

Total 1261 1412 1479 1596 1637Studii superioare 83 87 90 92 95Studii superioare incomplete - - - - -Studii speciale 138 275 325 394 417Studii liceale 420 425 430 440 445Studii medii (9 clase) 620 625 630 670 680Studii primare - - - - -Fără studii - - - - -

1.3.2 Migraţia forţei de muncă

În afara localităţii activează 53 persoane, care zilnic se deplasează în centrul raional. În afară deaceasta peste 30 de persoane în vârstă aptă de muncă îşi fac studiile în diverse instituţii de învăţământsuperior. Nu sunt angajaţi în câmpul muncii peste 30 de persoane, majoritatea cărora o constituie tinerii dela 18 la 25 ani, adică peste 1,05% din numărul total al populaţiei. Din lipsa locurilor de muncă în localitate şidin lipsa posibilităţii de a beneficia de cote de teren, cu excepţia cazurilor de donare sau moştenire,majoritatea tineretului emigrează la muncă peste hotare.


25/108



Pe termen îndelungat, cu caracter stabil, sunt plecaţi peste hotare 500 de persoane (17,61%), iar405 persoane (14,26%) merg anual la lucrări sezoniere. Rezultatele unui studiu realizat asupra cetăţenilor

plecaţi peste hotare este reprezentat în tabelul ce urmează.

Tabelul 1-19 Migraţia forţei de muncăCategorii sociale Nr. de persoane Structura

%Total populaţie: 2840 100Din ei activează în afara satului 958 33,74

Inclusiv:- emigraţi în afara satului 53 1,87- în alte localităţi 905 31,87

Din ei cu caracter stabil 500 17,61Sezonier 405 14,26

Sursa: Studiu realizat de Primăria s. Cîrnăţeni

1.3.3 Preocupări pentru drepturile omului

Numarul de someri oficial inregistrati este mic deoarece persoanele care deţin cote de teren înproprietate nu pot fi înregistrate ca şomeri iar populatia inactivă constituie 36% din populaţia totală.

Numărul şomerilor este în creştere în ce priveşte partea femenină: de la 2 persoane în 2007 la 7

persoane în 2011.În satul Cîrnăţeni angajări neformale sunt, majoritatea sunt cu caracter sezonier. Locuri de muncaunde populatia se angajeaza neoficial sunt: angajarea cu ziua la proprietari de terenuri mici agricole,acordarea servicii transport / confecţionare / comerţ / frizerie / reparaţii / construcţii / sevicii de specialitate

/ s.a.


26/108



Din categoria angajaţilor neformali majoritatea sunt agenţi ce activează în domeniul agriculturii.Majoritatea angajaţilor sunt sezonieri; conform datelor neoficiale la lucrări participă împreună cu părinţii şi

copiii.Principalii furnizori de servicii de ocupare a forţei de muncă în cadrul comunităţii sunt institutiile de

invatamint, instituţii de menire social-culturala, primăria, gospodarii ţărăneşti, întreprinderile din comerţ şiproducere, persoane individuale.

Tabelul 1-20 Principalii furnizorii de servicii de ocupare a forţei de muncă în cadrul comunităţiiFurnizorii de servicii de ocupare a

forţei de muncăDescrierea serviciului Principalii beneficiari

APL Servicii publice Populatia localitatiiInstitutiile de invăţămînt Instruire, educare Copii si elevi din institutieInstituţii de menire social-culturală Asistenta sociala, organizarea

activitatilor culturaleGrupurile social vulnerabile,populaţia localităţii

Centru medicilor de familie Asistenta medicala Bolnavii din localitateGospodarii taranesti Servicii agricole ConsumatoriiPersoane individuale Servicii specializate Persoane fizice şi juridiceAgenti economici Servicii, comerţ, producere Populaţia, consumatorii

1.4 Servicii Sociale

Satul Cîrnăţeni, precum şi toate localităţile din republică, are tradiţii frumoase în ceea ce priveşte

educaţia copiilor, care menţin nivelul moral şi spiritual al comunităţii în general. Sistemul educaţionalexistent în localitate este reprezentat de următoarele niveluri: Preşcolar (grădiniţă de copii), cu o capacitate de 140 copii, frecventează 140 copii, Primar/Secundar (liceu), cu o capacitate de 620 elevi, frecventează 391 elevi.

Obiectul major al procesului educaţional este formarea şi pregătirea copiilor pentru viaţă şi activitate într-o societate democratică, precum şi adaptarea lor la condiţiile mereu schimbătoare ale societăţii.


27/108



1.4.1 Instituţiile de învăţământ

Tabelul 1-21 Instituţiile de învăţămînt Instituţia Cine frecventează Cîţi copii Limba de predare Accesibilitatea

(localizarea)Grădiniţa de copii Copiii din localitate

de vîrsta preşcolară140 Română Pînă la 2 km distanţa

Liceul Teoretic „Grigore Grigoriu”

Copiii din localitate 391 Română Pînă la 2 km distanţa

Educaţia preşcolară

Educaţia preşcolară în satul Cîrnăţeni se realizează în cadrul grădiniţei de copii. Grădiniţa esteamplasată în centrul satului şi are o capacitate de 140 locuri, este frecventată în mediu de 140 copii, ceeace constituie 100%. În localitate locuiesc 140 copii de vîrstă preşcolară, băieţii avînd o pondere de 47,4%din total. Din total 3 copii sunt cu dizabilităţi (1 fată şi 2 băieţi).

Din categoria copiilor ce nu frecventează grădini ța menţionăm: 4 persoane din categoria săracă,inclusiv 1 persoană din gospodărie condusă doar de femeie şi 3 copii din gospodării cu 4 şi mai mul ți copii.

Corpul didactic al grădiniţei este constituit din 13 persoane, fiind suficient pentru asigurarea buneifuncţionări a instituţiei. Instituţia dispune de 7 săli de studii. Starea tehnico-edilitară a grădiniţei estesatisfăcătoare. Edificiul grădiniţei a fost construit în anii 1976 ai sec.XX şi actualmente necesită o reparaţiecapitală şi anume la schimbarea ferestrelor. Problemele principale ale grădiniţei ţin de dotarea cu materialedidactice şi mobilier.


28/108


29/108



Nu dispunem de date pentru ultimii doi ani pentru o analiza comparativa a situatiei, dar din

informatia oferita de catre primarie există o crestere mică anumărului de cărţi pentru o perioada de trei ani. Constatam cabibliotecile necesită dotare cu cărţi. Numarul mediu de abonaţi

variaza in jurul de 280 persoane.Problemele existente în acest domeniu: Baza tehnico-materială insuficientă a casei de cultură şi a

bibliotecilor Fondul de carte mic Potenţial redus al administraţiei publice locale de susţinere

financiară a instituţiilor culturale. Lipsa sistemului de încălzire în casa de cultură

Tabelul 1-22 Instituţiile de cultură din localitateInstituţia Servicii prestate? Accesibilitatea (localizarea,

etc.)Biblioteca publică fond de carte existent 10396 exemplare Centrul satului

Biblioteca şcolară fond de carte existent 7186 exemplare Centrul satului

Casa de cultură . Capacitate de 420 locuri, 2 cadre didactice.Manifestări culturale.

Centrul satului

7186

10396

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

biblioteca şcolară biblioteca publica

fondul de carte, buc.

2011


30/108


31/108

S D D Ă CÎ Ă 2012 2022


32/108



Tabelul 1-23 Beneficii şi servicii de asistenţă socială, 2011 Beneficii de asistenţă socială Numărul

beneficiarilor

Sumacheltuielilor

lunare (mii lei)

Sursa

Indemnizaţii unice lunare pentru copii 58 19,5 Bugetul de statCompensaţii nominative (gaz, lumină, apă)Transport 359 10,02,2 Bugetul de statBugetul de statAlocaţii sociale pentru invalizi şi participanţii la război 27 8,4 Bugetul de statAjutor material de la FSP 263 88,8 Contribuţii socialePensii sociale 2 0,2Pensii pentru limită de vârstă şi invaliditate 530 471,0 Bugetul asigurărilor

socialeSursa: Primăria s. Cîrnăţeni

Indemnizaţiile plătite sunt mici, de exemplu pentru îngrijirea copilului până la 1,5 ani ea constituiedoar 300 de lei (25 USD) sau pentru persoanele asigurate - 600 lei (51 USD) şi nu acoperă nici cele maielementare necesităţi. Acelaşi lucru poate fi menţionat referitor la compensaţiile nominative.

Tabelul 1-24 Mărimea compensaţiile nominativeTipul de servicii 50%

Energia electrică lunar 9 leiApă rece 6 leiGaz lichefiat 17 lei

Cărbune şi lemn de foc 0.5 t şi 1 m3 875 lei anualSursa: Primăria s. Cîrnăţeni

STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012 2022


33/108



Persoane care au fost eligibili pentru a beneficia şi au primit prestaţii/plăţi sociale în ultimele 12 luni: 58 femei au solicitat, au fost consideraţi elegibili şi beneficiază de îndemnizaţii pentru îngrijireacopiilor;

388 persoane (332 bărbaţi şi 75 femei) au solicitat, au fost consideraţi elegibili şi beneficiază decompensaţii pentru perioada de iarnă.

19 de persoane care fac parte din categoria săracă a populaţiei, cu vîrsta cuprinsă între 18-45 ani au fostconsiderate neeligibile pentru plăţi/beneficii sociale din motiv că venitul calculat de instituţiile de specialitateprevalează minimului garantat de Stat.

1.4.5 Serviciile sociale

În cadrul comunităţii pentru categoriile vulnerabile sunt oferite servicii de către următoarele instituţii: Centrul local de asistenţă socială a Direcţiei raionale de asistenţă socială, care deserveşte persoanele

din categoriile vulnerabile şi în etate din localitate. Serviciul dat este finanţat de către stat şi deseorisunt cazuri de insufucuenţă financiară pentru activitate. Biserica din localitate, care acordă consiliere şi ajutor material persoanelor vulnerabile din localitate.

De menţionat că numărul de persoane care au nevoie de servicii este în creştere, şi aceasta necesităacoperire financiară mare.

Tabelul 1-25 Furnizorii de servicii sociale în cadrul comunităţiiFurnizorul existent de

servicii socialeNumele,tipul de

organizare

Clienţii serviciilorsociale

Care sunt criteriilede eligibilitate în

selectarea clienţilor

Modelul definanţare

Centrul local de asistenţăsocială a Direcţiei raionale deasistenţă socială

Public Persoane dincategoriilevulnerabile, în etate

Gradul devulnerabilitate

De stat

Biserica Asociaţieobştească

Populaţia social-vulnerabilă

Gradul devulnerabilitate, nivelulde trai

Donaţii, ajutoare



34/108



De asemenea în s. Cîrnăţeni sunt inregistate 2 asociatii obstesti: Asociatia Părintilor si Pedagogilor şi „Noua speranţă” ONG.

1.4.6 Activităţi pentru tineret şi sport

În localitate contingentul de tineri între vârsta de la 18 la 29 de ani numără aproximativ 594 persoane.Până în anul 2005 în cadrul serviciilor Primăriei activa specialistul în problemele tineretului şi sportului.Atribuţiile principale ale serviciului erau asigurarea organizării şi desfăşurării activităţilor şi măsurilorsportive în localitate. Conform noii scheme de încadrare această unitate este redusă.

Manifestările pentru tineret includ organizarea manifestărilor cultural-sportive anuale, cu diferiteprilejuri:

Anul Nou, Crăciunul (Uratul, Colinde) Ziua Satului, Hramul Satului (diverse activităţi cultural sportive) Ziua Sportivului, Concursuri sportive raionale Ziua Naţională a Limbii Materne.

Problemele principale cu care se confruntă tineretul din localitate sunt: Migraţia tineretului la oraşe şi plecarea la muncă peste hotarele ţării Lipsa sprijinului financiar pentru organizarea diverselor măsuri cultural-sportive Stadionul public nu este amenajat cu mijloacele necesare pentru desfăşurarea măsurilor sportive.

Persoanele cu dizabilităti din satul Cîrnăţeni au un acces destul de slab la activitătile cultural-sportive,acestea nefiind accesibilă fără ajutorul extern, însă cu un acces suficient de bun la grădinită, instituţii de

învătământ.Elevii liceului ca ocupatii extrascolare au oportunitatea de a frecventa 3 secţii sportive şi 5 cercuri de

interese, care sunt frecventate de 120 elevi. De o mare popularitate se bucură secţiile de tenis, volei şibaschet. De asemenea cei mai buni elevi din localitate participă la olimpiadele raionale si republicane, pediferite discipline.



35/108



Motivele pentru care anumite grupe nu prezintă interes pentru activităţile extraşcolare sunt lipsainteresului (nedorinţa) şi o capacitate slabă de comunicare.

De asemenea in localitate sunt prestate de catre ”APP Noua Speranţă” ONG servicii ce tin de informareşi instruire a femeilor din localitate, fetele de asemenea se adresează după asistenţă şi consultanţă.

Tabelul 1-26 Parametri principali ai instituţiilor de învăţământ şi cultură din localitateTipul instituţiei Număr Limba de

predareCapacita

teaTotalelevi/copii

Totalclase/grupe

Totalsăli destudii

Fond decarte

Totalcadre

didacticeGrădiniţe 1 Română 140 140 6 7 40 13Licee 1 română 620 391 21 24 7186 33Biblioteca publică 1 română 1 10396 1Case de cultură 1 română 420 2

Tabelul 1-27 Instituţiile de sport din localitateInstituţia Servicii prestate? Pentru cine? Numărul debeneficiari

Accesibilitatea(localizare, etc.)

Sala de sport a liceului Antrenament sportiv pentru tineriidin localitate

85 Liceul din localitate

1.4.7 Culte

Localitatea dispune de o biserică creştin-ortodoxă cu hramul Sf. Mihail, care regulat este frecventatăde cca 60 persoane. Este un locaş pe o suprafaţă de 0,3 ha, ornamentat în stil vechi care prezintă o artă şiarhitectură a satului. În prezent biserica necesită reparaţie capitală interioară şi exterioară.

Reprezentantii minoritatii religioase vietuiesc pasnic in comunitate impreuna cu toti locuitorii satului, iarcopiii lor pot alege impreuna cu parintii sa frecventeze sau nu cursurile de ortodoxie predate in scoala; incaz de refuz reprezentantii sus numiţi indeplinesc o cerere.



36/108



1.5 ConcluziiPuncte tari Puncte slabe

Infrastructura socială este dezvoltatămoderat,

Imbunătăţită starea drumurilorpublice,

Impulsionata activitatea culturală asatului,

Asistenţa socială este oferita la unnivel satisfăcător,

Existenta specialistilor de diversedomenii,

Număr satisfăcător de persoane aptede muncă, Convieţuire paşnică a reprezentanţilor

minoritatilor etnice cu comunitatea, Minoritatile religioase antrenaţi în

instituţiile publice şi se implică în procesuldecizional local,

Distanţa mică pînă la centrul raional Potenţial bun al administraţiei publice

locale.

Majoritatea populaţiei este antrenată în lucrările agricole, Sistemul de aprovizionare cu energie electrică învechit, Este prezent fenomenul migraţional, Numărul persoanelor active este scazut, Numărul şomerilor este în creştere, Beneficii şi servicii de asistenţă socială primite de la bugetul

de stat nesatisfăcător, Lipsa centrului comunitar, Insuficienţa de cadre medicale, Instituţiile de învăţămînt necesită amenajare şi dotare tehnică, Populaţie îmbătrânită din punct de vedere demografic, Numărul mare al persoanelor cu invaliditate, Ponderea gospodăriilor sărace, Starea economică precară, Lipsa locurilor de muncă, Pensii mici, Numărul angajaţilor în descreştere lentă, Baza tehnico-materială insuficientă a bibliotecilor, Lipsa sistemului de încălzire în casa de cultură, O pondere mare a populaţiei neîncadrate în sistemul

asigurărilor obligatorii de asistenta medicală, Stadionul public nu este amenajat cu mijloacele necesare

pentru desfăşurarea măsurilor sportive, În prezent biserica necesită reparaţie capitală interioară şi

exterioară.



37/108



Oportunităţi Pericole Numărul populaţiei satului in crestere,

lentă, Sunt funcţionale edificii de meniresocială, Rata mare de incadrare a populatiei

active in muncă, Potentialul de bunuri publice, Mari rezerve de completare a

efectivului populaţiei adulte dinsegmentul populaţiei tinere,

Grupele de vârstă cele maireprezentative constituie populaţiaactivă,

Ddezvoltarea micului business înlocalitate.

Dependenţa excesivă de agricultură, Economie locala dependenta de condiţiile climaterice, Majoritatea tineretului emigrează la muncă peste hotare, Rata inalta a somajului, Nivelul scazut de trai, Gradul sporit de imbolnaviri, Migraţia în creştere lentă, Lipsa de oportunităţi economice, Gradul de deces mare, Numărul persoanelor cu studii superioare incomplete şi

superioare complete în descreştere lentă, Slab dezvoltat sectorul asociativ, Lipsa sprijinului financiar pentru organizarea diverselor măsuri

cultural-sportive.



38/108



2. Economia Locală

2.1. Mediul de afaceri

Principalul domeniu de activitate economică în localitate este agricultura, care angajează un numărmare din populaţia satului, şi industria de prelucrare. Pe teritoriul localităţii activează 951 de gospodăriiţărăneşti, sunt înregistrate 5 SRL (SRL Loticons, SRL Vasion Agro Prim, SRL Colinarg Agro, SRL Cîrnăţeni,SRL Comod Lux), 13 întreprinderi individuale inclusiv 9 agenţi economici activează în comerţ şi anume (Î.I

„Damian Valeriu”, Î.I „Iordan Iurie”, Î.I „Paniş Sergiu”, Î.I „Ţurcan Alexei”, Î.I „Dilan Tudor”, Î.I „IordanVitalie”, Î.I.”Golan Aliona”, Î.I. „Carauş Valeriu”, Î.I. „Baltacov Ivan”, Î.I. „Dilan Pavel”, Î.I. „LozanSergiu”, Î.I. „Paniş Nicolae”, Î.I.”Chiriac Valeriu”) . Numărul de agenţi înregistraţi a suferit schimbări peparcursul ultimilor 5 ani. În ultimii 3 ani pe teritoriul localităţii activează 2 ONG-uri – ”Asociaţia Părinţilor şiPedagogilor” şi Noua Speranţă.

Tabelul 2-1 Repartizarea agenţilor economici după forma organizatorico-juridicăAgenţi economici 2007 2008 2009 2010 2011Total: 978 978 979 1004 1004Întreprinderi cu drept de persoane fizice, inclusiv: 970 970 970 995 995- întreprinderi individuale 14 14 14 13 13- gospodării ţărăneşti 954 954 954 982 982- patentă 2 2 2 - -Întreprinderi cu drept de persoane juridice, inclusiv: 6 6 7 7 7- societăţi pe acţiuni - - - - -

- societăţi cu răspundere limitată 5 5 5 5 5- cooperative 1 1 1- întreprinderi de stat 1 1 1 1 1- asociaţii de gospodării ţărăneşti - - - - -Uniuni de întreprinderi (necomerciale) - - - - -Instituţii şi organizaţii neguvernamentale 2 2 2 2 2



39/108



Analiza ramurală a întreprinderilor existente, denotăcă cea mai mare parte din întreprinderi activează în comerţul

produselor alimentare. Agricultura specifică pentru majoritatealocalităţilor rurale din republică este reprezentată de către 3agenţi importanţi în localitate: activează 99% din agenţii

înregistraţi. Apoi urmează administraţie publica; învăţământ;sănătate şi asistenţa socială.

Activităţile practicate în localitate şi ponderea lor ramuralăse prezintă după cum urmează:

Tabelul 2-2 Repartizarea agenţilor economici pe tipuride activităţi

Tipuri de activităţi 2007 2008 2009 2010 2011

Total, inclusiv: 978 978 979 1004 1004Agricultură, silvicultură, economia vânatului, pescuit 957 957 957 984 984Industrie extractivă, de prelucrare - 1 1 1 1Construcţii şi tranzacţii imobiliare - - - - -Comerţ cu ridicata şi amănuntul, Hoteluri şi restaurante 15 14 15 13 13Transport si comunicaţii 1 1 1 1 1Administraţie publica; învăţământ; sănătate şi asistenţa sociala 4 4 4 4 4Alte tipuri de activităţi 1 1 1 1 1

Distribuţia serviciilor este uneori inexistentă în localităţile rurale. Situaţia acestui sector reprezintă obarieră în calea dezvoltării altor activităţi rurale, pentru crearea de oportunităţi ocupaţionale alternative.Sprijinirea furnizării serviciilor în comunităţile rurale reprezintă un factor important pentru ridicarea calităţiivieţii şi de sporire a atractivităţii zonelor rurale.

Domeniul de prestare servicii in s. Cîrnăţeni este reprezentat de catre Î.I„Carauş Valeriu”, careactiveaza in domeniul serviciului de morărit . Total angajati la intreprinderea data sunt 2 persoane, bărbaţi.

Structura ramurala a agentilor economici, 2011

comert; 13;1%

serviciipublice; 4; 0%

alte; 1; 0%

agricultura;984; 99%



40/108



Primele zece întreprinderi din localitate după volumul de vânzări asigură cu locuri de muncă 334persoane, numărul de angajaţi fiind in crestere odata cu inceperea activitatilor de sezon. Aceste

întreprinderi activează preponderent în astfel de domenii ca cresterea culturilor agricole .

Tabelul 2-3 Lista principalilor 10 agenţi economici (după volumul de vânzări) la 1.01.2011Denumirea Domeniul Forma depropriet Volumulvânzărilor,

Mii lei (2010)Nrangajaţi Profit/Pierderi, Mii lei

(2011)Impozite înbugetullocal, mii lei

СP Munten Agro Agricult Privat 1580,0 15 28,0 34,0SRL „Loticons” Industr. Privat 567,6 3 375,5 2,3Î.I Iordan Vitalie Comerţ Privat 460,0 1 33,3 5,5Î.I Dilan Pavel Comerţ Privat 66,2 1 4,8 3,0Î.I Golan Aliona Comerţ Privat 61,4 1 4,4 2,6Î.I Damian Valeriu Comerţ Privat 61,4 1 4,7 2,0

Î.I Chiriac Valeriu Comerţ Privat 43,8 1 3,2 2,6Î.I Carauş Valeriu Comerţ Privat 24,8 1 1,7 2,0Î.I Ana Savca Comerţ Privat 24,0 1 5,6 2,0Î.I Baltacov Ion Servicii Privat 24,0 1 5,6 2,6


Factorii ce influenţează negativ activitatea agenţilor economici din sat sunt preţul de cost înalt al producţieişi nivelul mic de obţinere a profitului. Piaţa de desfacere este preponderent cea locală, raională.



41/108



structura fondului funciar, ha, 2011

407; 13%300; 9%656,5; 21%

1544,5;49% 257; 8%

teren arabil intravilanplantatii pomi-viticole pasuni/finete

alte terenuri

2.2. Sectorul Agricol

Conform Legendei Hărţii de soluri a satului alcătuită în anul 2000de către Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agronomie (ICPA)

„Nicolae DIMO” localitatea dispune de o suprafaţă totală de 3165,11ha, din care terenuri cu destinaţie agricole - 2054 ha cu ponderea de84,4% din suprafaţa totală, terenuri ale fondului silvic – 287,67 ha;drumuri, străzi, pieţe, construcţii şi alte terenuri neagricole – 32,87ha. Analiza tipurilor de sol întâlnite în localitate denotă că prevaleazăsolurile de tip ciornoziom şi de luncă.

Din cauza defrişării plantaţiilor pomi-viticole această ramură este în declin, deşi ar putea fi mai profitabilă decât creşterea culturilor decâmp. In prezent plantatiile pomi-viticole reprezinta 8% din fondulfunciar al localităţii.

Tabelul 2-4 Fondul funciar al satului, 2011 (ha)Suprafaţa, ha Pondere, %

Teren arabil 1544,5 48,8Plantaţii pomi-viticole 407 12,9Păşuni şi fâneţe 300,0 9,5Intravilan 257,0 8,1Alte terenuri 656,5 207

Total 3165,0 100,0%



42/108



Produsele principale care sunt crescute în localitate sunt: grâul, porumbul, floarea soarelui,creşterea fructelor şi legumelor. Datele de mai jos, denotă că în creştere permanentă incepind cu anul 2007

au fost mai multe culturi: cultura de floarea soarelui şi griu. Volumul de producere a culturii de grîu estesemnificativ pentru perioada analizată.

Tabelul 2-5 Principalele produse agricole, toneDenumire 2007 2008 2009 2010 2011

Grâu 2100 2010 1800 1940 1860Floarea-soarelui 109 120 70 60 120Porumb - - 100 90 110Sfeclă de zahăr - - - - -Tutun - - - - -Legume - - 40 60 50

Fructe 40 20 30 - -Sursa: Primăria s. Cîrnăţeni

Privatizarea în agricultură este extrem de importantă, însă nu soluţionează în întregime problemeleagriculturii. Una din problemele reformelor agricole este crearea pieţei funciare. Acest proces în satulCîrnăţeni este analizat sub două aspecte: tranzacţiile cu terenuri aferente şi tranzacţii cu terenuri agricole.

În anul 2011 au fost tranzacţionate doar 2 terenuri agricole cu suprafaţa de 3,6 ha în valoare totală de18 mii lei. Cotele de teren echivalent se comercializează în dependenţă de locul aflării terenului şi defertilitatea lui.

Tabelul 2-6 Piaţa funciară 2008 2009 2010 2011Nr. Tranzacţiilor cu terenuri agricole 7 7 4 2Suprafaţa terenurilor agricole, ha 12,3 12,3 7,1 3,6Valoarea terenurilor agricole, mii lei 61,5 61,5 35,5 18,0Sursa: Primăria s. Cîrnăţeni



43/108

G VO U S U U Ţ


0

1

2

34

5

6

7

8

2008 2009 2010 2011

numar tranzactii

0

10

20

30

40

50

60

70

2008 2009 2010 2011

valoarea terenurilor agricole, mii lei

Nivelul mecanizării gospodăriilor agricole acoperă în mare parte necesarul de maşini agricole.Majoritatea gospodăriilor ţărăneşti reuşesc să îndeplinească în termen lucrările agricole programate şi deaceea obţin indicatorii de performanţă necesari.

Tabelul 2-7 Dotarea cu tehnică agricolăTipul tehnicii agricole 2007 2008 2009 2010 2011

Combine 4 4 5 4 2Tractoare 26 27 27 29 24Camioane 9 9 10 9 9

La finele anului 2011 în sat erau înregistrate 9 autocamioane, 24 tractoare şi 2 combine, 2 tractoarefiind procurate în ultimii patru ani. Tehnica agricolă asigură parţial serviciile agricole şi de transport şi are ungrad înaintat de uzură.

Dotările existente nu sunt de ultimă generaţie şi nu reprezintă o soluţie pe termen lung pentru oagricultură performantă.


44/108



45/108

Ţ


2.3.3. Alte servicii

Analiza sferei serviciilor sociale din localitate denotă că, atât ca număr cît şi ca calitate, se afla la unnivel mediu de dezvoltare. Descrierea serviciilor sociale este prezentată în Capitolul 1.4 Servicii sociale.

Accesul persoanelor cu dizabilităţi la instituţii de menire socială din localitate este de nivel bun ce tinede gradinita, liceu si primarie, dar necesită imbunătăţiri substantiale pentru asa instituţii ca casa de culturaşi centrul comunitar.

De asemenea populaţia s. Cîrnăţeni au posibilitate să organizeze timpul liber. Gama de activităţiextraşcolare în comunitate este prezentată în tabelul ce urmează:

Tabelul 2-9 Activităţi

extraşcolareDescrierea Furnizorul Cum este finanţat

serviciulActivităţileculturale

Anul Nou, Ziua Îndrăgostiţilor, Sărbătorile de Paşti, 9Mai, Ziua copiilor, Ziua Independenţii, Ziua Limbii,Hramul satului

Casa de cultură Buget local

Activităţisportive

Deschiderea sezonului sportiv, fotbal, tenis de masă Sala de sport Buget local, şcoalasportivă

Activităţireligioase

Activităţi de caritate, cultural-religioase Biserica Donaţii,sponsorizări

Majoritatea reprezentantilor din grupuri social vulnerabile ale populaţiei participă la astfel de activităţi,conform datelor prezentate de catre primarie.



46/108

Ţ


2.4. Infrastructura

Localitatea Cîrnăţeni face parte din componenţa raionului Căuşeni şi este amplasată în nord-vest la 3 dekm de la centrul raional. La Nord satul este delimitat cu teritoriul s.Ursoaia, la Sud cu s. Popeasca, la Est cu

oraşul Căuşeni şi la Vest cu s. Plop-Ştiubei.Tabelul 2-10 Caracteristici ale infrastructurii satului5. Distanţa până la centrul raional (km.) 9 km

Distanţa până la centrul s. Cîrnăţeni 2 kmDistanţa până la cel mai apropiat sat de s. Cîrnăţeni 4 km

6. Tipurile şi starea drumurilor : 15 km drumuri publice- Până la centrul raional Asfalt- între sate Asfalt

- în interiorul satului Cu îmbrăcăminte rigidă sunt 5 km.7. Regularitatea comunicaţiilor de transport: 3 rute

- Public (întreprindere de transport) 1 rutăBTA–1, Căuşeni

- Privat (închiriate) - -8. Disponibilitatea servicii de comunicaţii

(telefonie fixă, telefonie mobilă, Internet,acoperire a populaţiei (în %), etc.)

telefonie fixă: 780 case din s. Cîrnăţeni suntconectate (76.5%)telefonie mobilă: Moldcell, Orange, Unite

Internet: Filiala Moldtelecom Căuşeni.Liceul Teoretic „Gr. Grigoriu” – 16 computerePrimaria s. Cîrnăţeni – 3 computere

9. Sursa de apă potabilă : Alimentarea cu apa potabila nu este regulată.248 case din s. Cîrnăţeni sunt conectate laapeduct (24.3%)


47/108



48/108


2.4.3. Sistemul de gazificare

Reteaua de asigurare cu gaze naturale a fost construita in anii 2004-2006. La construcţia gazoductuluis-au folosit: pentru presiunea medie 2100 m şi pentru presiunea joasă 9790 m. În prezent sunt asigurate cugaze naturale 482 de gospodarii din totalul 1019 de gospodării, respectiv 47.3%.Totodată APL împreună cu sectorul neguvernamental şi întreagă comunitate se implică în procesul deatragere a potenţialilor investitori prin participarea la concursurile iniţiate de FISM şi alţi donatori (PNUDMoldova, Banca mondială, Programul de Dezvoltare regională din Moldova ş.a.) pentru extinderea reţelei degazificare de tensiune medie şi joasă.

2.4.4. Serviciile de transport auto de pasageri

Localitatea dispune de 3 rute de transport, care circulă zilnic, directia centrul raional si Chişinău: unaapartine BTA 36 Căuşeni şi altele Î.I „Camenşcic”. Zilnic aceste unităţi efectuează rute la Bender, Chisinău şila Căuşeni. Printre mijloacele de transport existente în sat se numără 214 de autoturisme. Totuşiinfrastructura de transport existentă nu îndestulează necesităţile populaţiei.

2.4.5. Reţeaua drumurilor

Reţeaua drumurilor constituie 27 km de destinaţie locală, dintre care 5 km sunt cu îmbrăcăminterigidă.

Din punctul de vedere al desfăşurării vieţii comunităţii şi al activităţilor economico-sociale, APLconsideră că în infrastructura locală cea mai mare problemă este legată de drumuri locale. Reparaţiacapitală necesită cel puţin 25 km de drum local în variantă albă.APL Cîrnăţeni consideră că amplasarea geografică favorabilă, determinată de distantele accesibile ale căilorde acces la sat, afectată mult de starea deplorabilă a drumurilor locale, au determinat un nivel de dezvoltareeconomică şi socială moderată.


49/108



50/108


2.4.6. Fondul locativ

Suprafaţa totală a fondului locativ la 01.01.2012 este de 46.300 m², inclusiv în case particulare.Numărul total de case (locuinţe) este de 1019, ceea ce rezultă o suprafaţă totală medie a unei case de cca

45 m².Numărul total de gospodării (curţi) este de 1083.În anii 2007-2011 nu au fost date în exploatare nici o locuinţă.În satul Cîrnăţeni dispun de sistem de canalizare: Liceul Teoretic ”Grigore Grigoriu”, grădiniţa de copii

„Andrieş” şi 5 case de locuit.

Tabelul 2-12 Caracteristica fondului locativ:Indicatori 2007 2008 2009 2010 2011

I Nr. caselor 1019 1019 1019 1019 1019

nzestrate cu apeduct 248 248 248 248 248Înzestrate cu canalizare 5 5 5 5 5Asigurate cu gaze naturale - 310 310 482 482Conectate la reţeaua telefonică 650 680 730 764 780Conectate la reţeaua electrică 1019 1019 1019 1019 1019Conectate la reţeaua de încălzire - - - - -

II Nr. caselor noi date în exploatare - - - - -Sursa: Primăria s. Cîrnăţeni



51/108


2.4.7. Zone de agrement

Localitatea dispune in centrul satului de un parc pe o suprafaţă de 0.3 ha şi un parc de lîngămonumentul eroilor căzuţi în timpul celui de al II-lea Război Mondial şi conflictul armat pentru apărarea

integrităţii şi independenţii din anul 1992 în mărime de 0,2 ha. In anul 2009 parcul a fost amenajat cudiverse specii de arbuşti şi arbori coniferi, este ingrijit de Administraţia locală.În satul Cîrnăţeni nu exista locaţii de cazare turistică.

2.4.8. Accesul la infrastructură

Categoriilor de persoane ce nu au acces laserviciile de infrastructură sunt persoanelesărace, urmate de gospodăriile cu persoane cu

dizabilităti, persoanele în etate, în deosebigospodăriile conduse de persoane solitare.Principala cauză a accesului limitat sau

lipsa acestuia la serviciile de infrastructură oreprezinta lipsa mijloacelor financiare, lipsalocurilor de muncă stabile, tarifele înalte deconectare si întretinere.

Accesul în comunitate la serviciile deinfrastructură se prezintă astfel: apă potabilă–24.3%, aprovizionare cu gaze naturale–47.3%, telefonie fixa–76.5%.

Preocupări privind drepturile omului

Printre proiectele de infrastructură ce au contribuit la îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi calităţii vieţii în s.Cîrnăţeni putem menţiona proiectul "Apa potabilă sigură”, care a fost implementat în anul 2012 şi a avut cascop asigurarea cu apă potabilă a 248 gospodării din localitate.

1019 1019 1019

780

1019

5

1019

248

0

200

400600

800

1000

1200

retea electrica retea telefonica canaliyare apeduct

beneficiari de servicii de infrastructura, gospodarii

total case case beneficiare



52/108


2.5. Concluzii

Puncte tari Puncte slabe In ultimii ani au fost implementate

proiecte semnificative de infrastructură, Priorităţile de dezvoltare în localitate sunt

legate de infrastructura fizică dinlocalitate,

Administraţia locală are experienţă deatragere a resurselor prin proiecte,

Acces la gazoduct, Procesul de tranzacţii cu terenuri agricole în creştere

Asociaţia de Economii şi Împrumut (AEÎC) nu activează, Localitatea nu dispune de o zonă de odihnă amenajată, Tehnica agricolă are un grad de uzură ridicat, Insuficienţa locurilor de muncă, Potenţialul redus al administraţiei publice locale de a ajuta

categoriile social-vulnerabile, Spatii limitate pentru constructii, Ramura serviciilor slab dezvoltată, Lipsa pietei de desfacere pentru productia locală, Conectare parţială la servicii de telecomunicaţii, Reteaua de asigurare cu gaze naturale acoperă doar o parte din

necesarul, Lipsa sistemului de canalizare, In sat nu exista locatii de cazare turistică, Acces limitat sau lipsa acestuia la serviciile de infrastructură

pentru persoane vulnerabile, Grad de uzură ridicat la tehnica auto. Numărul unităţilor de comerţ în descreştere

Oportunităţi Pericole Localitatea este situată la o distanţă

relativ mică de centrul raional, Amplasare favorabilă lângă un drumul

naţional spre vama cu Ucraina, Existenţa reţelei telefonice optice, Accesul la gazoduct, Ponderea terenurilor arabile cu bonitate

înaltă

Preţul de cost înalt al producţiei şi nivelul mic de obţinere aprofitului influenţează negativ activitatea agenţilor economici dinsat,

Populatia imbătrîneşte cu fiecare an, Nivel scăzut de trai al populaţiei, Scăderea puterii de cumpărare a cetăţenilor, Aprovizionare cu apă potabilă pe un segment mic din sat, Starea deplorabilă a drumurilor locale


53/108



54/108


Tabelul 3-2 Clase de soluriClase de soluri Bonitatea,

grade/haSuprafaţa,

haPondere

a, %Utilizare

Clasa I (foarte bune) 81-100 154 8,4 Teren arabil

Clasa II (bune) 61-80 244 13,3 Teren arabilClasa III (mijlocii) 41-60 1100 60,1 Teren arabil, vii, livezi, păşuniClasa IV (slabe) 21-40 332 18,2 Teren arabil, vii, livezi, păşuni, păduriClasa V (foarte slabe) mai mică de 20 - PăşuniSursa: Harta tipurilor de soluri ICPA „Nicolae Dimo”, 2000

3.1.2. Flora şi fauna

Vegetaţia naturalăÎn lunca inundabilă a râului Botna se păstrează o varietate mai mare de vegetaţie. În rest lumea vegetalăeste reprezentată de specii de plante secundare. Pe coline din partea de vest a satului s-au păstrat sectoarede pădure primară de carpen. Terenurile afectate de alunecări nu au fost împădurite. Pădurile satului suntalcătuite din salcâm, ulm, frasin, plop etc. Vegetaţia păşunilor este extrem de degradată, ca rezultat alsuprapăşunării.

Vegetaţia culturală este reprezentată prin culturile tradiţionale cultivate: grâu, porumb, orz, floareasoarelui, legume etc. Plantaţiile multianuale au fost defrişate ca rezultat al repartizării cotelor de pământechivalent proprietarilor particulari, degradării lor şi neprelucrării acestor terenuri.

Fondul forestier al satului constituie 12,0 ha proprietate publică a satului. Spaţiile verzi în sat alcătuiesc1,6 ha. Fîşiile verzi de protecţie constituie 66,7 ha proprietate publică a satului.

Pentru sat gradul de împădurire este de 9,1% (247 ha). Aceste cifre sunt puţin mai mici decât mediape republică (9,6%) iar raportate la standardele internaţionale (minim 13%) această situaţie denotă că laacest capitol trebuie depuse multe eforturi.



55/108


Pe suprafeţele plantate cu pădure şi fîşii forestiere cresc iepuri de cîmp, fazani. An la an in localitate seintorc cocostîrcii, care şi-au facut cuib in centrul satului lingă Casa de Cultură din localitate.

3.1.3. Resurse naturale

Bazine acvaticePe teritoriul satului curge râul Botna cu lungimea de 3,5 km. Satul dispune de un iaz cu o suprafaţă

totală de 3,98 ha, o fântână arteziană şi 120 fântâni de mină. Debitul de apă potabilă de care dispunelocalitatea nu este suficient pentru îndestularea cerinţelor zilnice. În mediu, pe cap de locuitor zilnic revinecirca 60-70 l de apă, media pe republică fiind de circa 100 l. În anii secetoşi, majoritatea fântânilor dinpartea de sus a satului seacă. Toate fântânile din sat conţin apă poluată. Din aceste considerenterevitalizarea sistemului de apeduct şi construirea unor noi porţiuni este o problemă prioritară pentrulocalitate.

Bogăţiile subterane ale satului sunt reprezentate prin resurse de argilă şi prundiş, care sunt folosite înconstrucţia caselor. Satul dispune de o carieră de nisip care în prezent este mină privată. Din acesteconsiderente resursele subterane extrase sunt transportate, în mare parte, în alte localităţi.

3.2. Factori de Poluare a Mediului

Calitatea aeruluiIn satul Cîrnăţeni volumul noxelor degajate în atmosferă este minim, reieşind din faptul că pe teritoriulsatului nu exista depozite de îngrăşăminte şi pesticide, nu au fost construite benzinării. Principalele surse de

poluare a mediului constituie transportul auto, gunoiştile autorizate şi neautorizate, gazele eliberate decazangeria şcolii, arderea tuturor tipurilor de combustibil în gospodăriile personale, arderea ilegală a miriştiişi deşeurile de la animale din gospodăriile personale.



56/108


Calitatea solului

Principalul factor de degradare al solurilor este eroziunea. Activitatea economică a condus laintensificarea proceselor de degradare a terenurilor şi învelişului de sol. Reducerea exagerată a aplicării

îngrăşămintelor conduce la epuizarea conţinutului de elemente fertile în soluri şi la scăderea productivităţii

terenurilor. Practica agricolă demonstrează că, capacitatea de producţie şi recoltele cresc prin utilizareatehnologiilor avansate, maşinilor şi uneltelor perfecţionate, utilizarea îngrăşămintelor şi pesticidelor,efectuarea lucrărilor de irigare, desecare, drenare, de prevenire şi combatere a eroziunii solului, etc.Nerespectarea acestor cerinţe duce la micşorarea roadelor şi degradarea solurilor. În localitate suntproprietari de terenuri agricole care utilizează tehnologii avansate de producere agricolă, folosind diversechimicate, pesticide, ceea ce respectiv influienţează asupra calităţii solului. De asemenea impactsemnificativ are arderea miriştelor. Pe teritoriul satului au fost atestate alunecări de teren, care au fost maitirziu acoperite cu arbori şi arbuşti plantaţi.

Calitatea apei potabile

Analiza apei din fântânile satului, iaz, râu, efectuată în anul 1999 de către expediţia „Izvor –ECO 99”, ascos în evidenţă faptul că apa potabilă a 90% din fântânile supuse analizei are un procent înalt de nitraţi,nitriţi şi urme de amoniac ce întrec cotele admisibile. Foarte poluată este apa fântânilor situate pe partea desud a satului, în care concentraţia substanţelor poluante este de 6-10 ori mai mare decât norma admisibilă.Analizele repetate efectuate în anul 2000, au demonstrat că apa potabilă din fântânile localităţii nu s-a

îmbunătăţit. În 6 fântâni au fost depistate bacterii patogene, iar în circa 20 – o concentraţie sporită anitraţilor, sărurilor de fier, calciu şi magneziu. Apa râului Botna şi a iazurilor localităţii este poluată de

gunoiştile improvizate pe malurile lor. De asemenea în râu se scurg murdăriile de la gunoiştile neautorizateamplasate pe maluri sau în apropiere.



57/108


Gestionarea deşeurilor

Gestionarea deşeurilor, ca si in majoritatea localitatilor din republică, este o problemă existentă şi laCîrnăţeni. Deşi primăria a alocat teren pentru amenajarea gunoiştilor, cu o suprafata de 2,2 ha, unde seface nivelare o dată pe an, în afară de gunoiştile autorizate pe teritoriul comunei sunt create încă câteva

gunoişti neautorizate. Gunoiştile autorizate sunt ieşite din graniţele lor, iar gunoiul este aruncat în modarbitrar. Nu se efectuează diguirea şi compostarea gunoiului. Atitudinea iresponsabilă a locuitorilor faţă deamenajarea gunoiştii autorizate şi depozitarea gunoiului în locuri interzise (margini de drum, malurile râuluişi a iazului, pe păşuni, în păduri) contribuie la crearea unor focare de infecţie cu influenţă asupra sănătăţiilocuitorii şi cu grav impact asupra mediului înconjurător.

Poluarea şi distrugerea fondului forestier şi fâşiilor de protecţie

Fondul forestier şi fâşiile de protecţie sunt în special afectate de tăierile ilicite ale copacilor care aucrescut în ultimii ani, păşunatul vitelor şi de depozitarea ilegală a gunoiului.

Localitatea nu dispune de o zonă de odihnă amenajată.



58/108


3.3. ConcluziiPuncte tari Puncte slabe

Atragerea investitiilor pentru revitalizareainfrastructurii fizice a satului,

Volumul noxelor degajate în atmosferă esteminim, Existenta gunoistilor autorizate, Existenta ONG-lui in domeniul mediu, Procentul in crestere a plantaţiilor

forestiere, Împădurirea terenurilor degradate

Lipsa zonelor de odihnă, Resursele subterane folosite nu pentru sat, Depozitarea incorectă, neorganizată şi inexistenţametodelor de neutralizare a deşeurilor, Folosirea incorecta a terenurilor destinate pentru

pasunat, Scăderea suprafeţelor de teren cu plantaţii

multianuale, Lipsa serviciului comunal in localitate, Alimentarea parţială cu apă potabilă, Indiferenţa populaţiei cu privire la problemele de

mediu, Resurse infime de bogăţii subterane

Oportunităţi Pericole Disponibilitatea terenurilor pentru largirea

fondului forestier, Posibilitatea de obţinere a proectelor de

mediu pentru ONG-uri si APL, Atragerea cetăţenilor la implicarea in

rezolvarea problemelor de mediu, Ponderea solurilor de tip cernoziom

Necunoaşterea de către populaţie a nivelului depoluare a mediului ambiant,

Prelucrarea incorectă a solului pe terenurile supuseeroziunii,

Resurse acvatice insuficiente şi poluate, Tăierea ilicită a fondului forestier, Un grad de împădurire a satului mai mic decât media

pe republică, Poluarea mediului in urma apariţiei gunoiştilor

neautorizate, Dispariţia faunei si viităţilor in aria localităţii, Arderea miriştelor, Păşunatul ilicit in fişiile regenerate



59/108


4. Capacitate Instituţională

4.1. Management Administrativ

Capacitate managerială şi MRU:Printre cele mai importante concluzii se poate specifica că personalul primăriei, de și nu dispune în

marea sa parte de studii superioare, este destul de abil în activită țile curente. Pentru o eficientizare aactivită ților aparatului primăriei se solicită o antrenare în activită ți a unor speciali ști cu pregătiri speciale înAPL. Desigur, va fi cazul să se enun țe și abilitățile scăzute de operare cu TIC, care se prezintă drept odeficiență puternică a activită ților purtate de primărie. Multe dintre deficien țele func ționalității primăriei dinpunct de vedere al personalului se explică prin veniturile insuficiente pe care le au angaja ții.În astfel de împrejurări se recomandă:

Perfecţionarea continuă a personalului trebuie să fie permanent în vizorul primăriei, cu valorificareatuturor posibilităţilor de instruire, vizite de documentare, schimburi de experienţă, seminare, cursuri deperfecţionare etc.

Se impune necesitatea cooperării cu organizaţiile neguvernamentale naţionale, instituţiile specializate îndomeniul dezvoltării profesionale, dezvoltări abilităţilor privind: implementarea tehnologilor informaţionaleşi comunicaţionale; gestionarea bazelor de date, limbile străine.

Este necesar de elaborat şi aplicat o politică pro-activă de recrutare şi dezvoltare profesională apersonalului, implicarea mai activă a tinerilor în viaţa publică a localităţii.

Promovarea şi implementarea unor metode alternative de motivare non-financiară, aşa ca perfecţionarea

profesională, creşterea responsabilităţilor, promovarea, recunoaşterea şi aprecierea eforturilor depuse. Procesul de consolidare a echipei primăriei necesită abordarea echilibrată pe proiecte de dezvoltare acomunităţii.

Antrenarea voluntarilor din comunitate pentru a îmbunătăţi capacităţile de identificare şi atragere aeventualilor finanţatori internaţionali.



60/108


Cadru organizatoric, funcţional şi procesul decizional:

În general CL și primăria fac fa ță solicitărilor curente, în pofida faptului că sunt dificultă ți de finan țare șia disponibilităților locale. Consiliul local a înregistrat în perioada analizată activită ți moderate, determinate

de solicitările de decizie specifice unei localită ți mici. Aceleași activități moderate sunt specifice și primărieisatului. Aceasta î și desfă șoară activită țile în baz

Strategia Cirnateni

Documents

Transcript of Strategia Cirnateni