Proiect pachete.docx

7/29/2019 Proiect pachete.docx

1/45

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE CIBERNETIC, STATISTIC I INFORMATIC ECONOMIC

Proiect Pachete Software

Bucureti

2012


2/45

Firma aleasa pentru exemplificarea proiectului in cele patru pachete software cerute este

METRO Cash & Carry.

METRO Cash & Carry International a deschis primul magazin in Romania in octombrie

1996, fiind si prima firma care a introdus pe piata locala sistemul de vanzare Cash & Carry, cea

mai moderna forma de comert en-gros, cu plata la ridicarea marfii.

Firma a avut un mare succes pe piata romaneasca si si-a extins rapid reteaua de magazine,

ajungand in prezent sa detina 32 de magazine in toata tara, cu o suprafata de aproximativ

190.000 metri patrati. In anul 2010, firma detinea aproximativ 5716 angajati, inregistrand o cifra

de afaceri de 1.137 miliarde de Euro.

METRO Cash & Carry este dedicat comerciantilor, afacerilor mici si mari din orice

domeniu, unde se gasesc toate produsele necesare dezvoltarii afacerilor la un raport calitate

pret foarte bun.

Accesul se face pe baza de legitimatie METRO, clientii avand acces foarte usor la toate

produsele, precum si la serviciile de consultanta oferite in orice magazin de catre echipele de

specialisti.


3/45

In continuarea proiectului vom urma urmatoarele specificatii:

A. Definirea problemeiB. Informatii necesare pentru rezolvareC. Metode de calcul, algoritmi, formule de calculD. Prezentarea rezultatelorE. Interpretarea economica a rezultatelor


4/45

1.EXCEL

I) Functii logice

A. Se doreste ca pentru toate magazinele METRO sa se reduca cu 10% cheltuielile cu

salariile pentru angajati daca acestea depasesc 1.500.000.

B. Vom folosi fisierul Excel Baza date,foaia de lucru cu acelasi nume,.

C. Pentru aplicarea acestei reduceri, vom crea o noua coloana ce va face legatura cu

coloana E. Aceasta se va numi Valoare salarii reducere.

Valoarea primei linii din aceasta noua coloana va fi:

=IF(E3>1500000, E3-0,10*E3,E3).

D. Tabel 1.1

E. Observam in urma analizei tabelului ca 11 magazine din 30 au cheltuieli cu salariile

mai mari decat 1.500.000 u.m.

II) Scenariu

A.Se va crea un scenariu pe baza datelor din foaia de lucru Baza Date, unde se

urmareste efectul scaderii TVA de la valoarea de 24% la 21%.

B.Avem nevoie de foaia de lucru Jonctiuni, pagina Produse.

C. Pasii pe care trebuie sa ii urmam sunt urmatorii: Data -> Data Tools -> What If

Analysis -> Scenario Manager. Aici alegem un nou scenariu (ADD) si vom denumi noul


5/45

scenariu TVA. Apoi la Changing Cells selectam celula unde TVA = 24% (C19). Apasam OK si

introducem noua valoare de 21% si apoi selectam Summary.

D. Rezulta output-ul din tabelul 1.2

Tabel 1.2

E. In coloana a doua se observa noile valori ale TVA-ului pe care il platesc clientii in

urma scaderii acestuia la 21%.

III)Grafice

A.Vom realiza in continuare un grafic de tip PIE pentru a vedea ponderea pe care o are

fiecare din produsele comandate de catre clienti.

B. Pentru a realiza un grafic avem nevoie de foaia Produse, din fisierul Excel Jonctiuni.

C. Selectam coloanele Denumire Produs, TIP si Cantitate si apasam Insert -> Chart Pie.

Editam graficul prin click-dreapta Add data labels pentru a arata exact ce cantitate revine

fiecarul produs si ce procent din vanzarea pe care o face magazinul.

D. Rezultatul se gaseste in tabelul 1.3


6/45

Figura 1.3

E. Se observa ca cea mai mare pondere o au produsele IT si anume CD-urile (21%), dupa

care urmeaza produsele alcoolice cu 18% pondere reprezentand vanzarea de coniac.

IV)Goal Seek

A.Profitul magazinelor Metro pe anul analizat a fost negativ.Managerii lantului de

magazine vor sa stie ce valoare ar trebui sa fi avut vanzarile,ca profitul sa fi fost 0.

B.Vom folosi fisierul Excel Baza date,Sheet 2.

C. Pasii pe care trebuie sa ii urmam sunt urmatorii: Data->What-If analysis->Goal Seek .In

fereastra ce ne apare la Set cell,selectam celula profitului ,la To Value o sa setam 0 ,cat neam dori sa fie

profitul,iar la By Changing Cell selectam celula Valoare Vanzari.


7/45

D.In tabelul 1.5 putem vizualiza rezultatul.

Tabel 1.4

Tabel 1.5

E.In celula Profit vedem ca acesta are voloara 0,iar Valoare Vanzari sa

modificat,crescand de la 72.675.274,79 la 74.016.979,79.Ca profitul sa fi fost 0,Metro ar fitrebuit sa aiba vanzari cu 1.341.705 mai mult.

V) Pivot Table

A.Metro realizeaza anual cate un raport ce contine campurile Numar Salariati,Profit,si si

Valoare Vanzari anuale,pe judete.Cel mai important judet este Bucuresti avend cei mai multi

clienti si avand 5 magazine.De accea in raport va fi prezentat judetul Bucuresti.

B. Avem nevoie de fisierulBaza date,foaia de lucru Pivot Table.

C. Pasii pe care trebuie sa ii urmam sunt urmatorii: Insert-> PivotTable .Pasul 1:Selectam celulele ce contin datele folositoare pentru tabelul pivot, si selectam NewWorksheet,fiind locul unde va fi realizat tabelul.Pasul 2:Selectam campurile din Pivot Table Field List pe suprafaa de lucru, astfel:

- La Report Filter plasam campul Judet.- La Row Fields plasam campul Sucursala Metro.


8/45

- La Values plasam cmpurile Numar Salariati,Profit si Valoare Vanzari pe an.Pasul 3: Filtram datele din tabel astfel incat sa apara numai magazinele din judetul Bucuresti.

Figuara 1.5

D.Dupa executarea pasilor de mai sus rezulta urmatorul tabel.

Tabel 1.6

E.Puteam vedea in tabelul 1.6 raportul pe judetul Bucuresti.Magazinele din acest judet au

un total de 542 de salariati.Toate cele 5 magazine au avut profit negativ pe anul analizat,maximul

fiind inregistrat de magazinul Bucuresti Baneasa.


9/45

2.AIMMS

1. Problema de transport

A. Managerii magazinelor Metro trebuie sa se aprovizioneze o data la 3 luni. Astfel ei

trebuie sa se decida cum vor aproviziona fiecare magazin in parte din depozitele de vinuri situate

in orasele Buzau, Braila, Urziceni, Constanta, Bucuresti. Se stiu capacitatile de pastrare adepozitelor si necesarul ce revine furnizorilor. In tabelul 2.1 se gasesc costurile de transport.

TABEL 2.1

B. Incercam sa gasim un mod de livrare de la depozite catre furnizori astfel incat sa seminimizeze costul total de transport, cu respectarea constrangerilor legate de capacitatile de

depozitare si necesarul fiecarui magazin.

Vom utiliza programul AIMMS pentru a putea rezolva problema de transport.Incepem prin declararea identificatorilor (Depozit si ClientiMetro), parametrilor

(Oferta, Cerere, CostTransport), variabilelor (Transport, CostTotalTransport) si restrictiilor

(RestrictieOferta, RestrictieCerere).

In urma apasarii butonului expandde langa Declaration va aparea bara cu butoanele

necesare crearii parametrilor, variabilelor, restrictiilor etc.Pentru a crea identificatorii vom apasa butonul S, fiecare din cei doi avand index d,respectiv c.(Tabelul 2.3, 2.4) Pentru a crea parametrii oferta si cerere vom apasa butonul P,acestia avand index domain d, respectiv c.(Tabelele 2.5, 2.6) Pentru parametrulCostTransport, in dreptul Index domain vom completa cu (d,c).(Tabelul 2.7) Toti trei parametrii

vor avea range: free. Asta reprezinta ca pot lua valori intreinfinit si + infinit.Variabilele se creaza cu ajutorul butonului V. Variabila Transport va avea ca index

domain (d,c), iar pentru campul range vom selecta non-negativ (ia valori intre 0 si + infinit.).

De la / CatreMetro

BaneasaMetro

ConstantaMetroSibiu

MetroArad

MetroIasi

Oferta

Depozit VinuriBuzau

110 230 292 560 294 800

Depozit VinuriBraila 213 178 401 674 271 600

Depozit VinuriUrziceni

60 200 333 606 348 300

Depozit VinuriConstanta

226 36 507 780 434 500

Depozit VinuriBucuresti

42 225 280 555 406 700

Cerere 900 500 500 700 300


10/45

(Tabelul 2.8) Variabila CostTotalTransport o vom defini in campul Definition prin urmatoarea

formula:

sum [(d,c),CostTransport(d,c)*Transport(d,c)].(Tabelul 2.9)

Raman restrictiile de adaugat pentru a putea rezolva problema. Cu ajutorul butonului C le

vom crea si le vom defini prin urmatoarele formule:- RestrictieOferta: sum [c,Transport(d,c)] = Cerere(c); (Tabelul 2.11)

Aceste doua restrictii vor avea ca index domain d pentru RestrictieOferta si c pentruRestrictieCerere.

Tabelul 2.2 reprezinta forma output-ului in AIMMS a declararii variabilelor, parametrilor

variabilelor si restrictiilor.

In urma declararii tuturor parametrilor vom alege Mathematical Program si il vomdenumi MinCostTransport, avand in dreptul campului Objective variabila CostTotalTransport.

(Tabelul 2.12)

Tabel 2.2 Tabel 2.3


11/45

Tabel 2.4 Tabel 2.5 Tabel 2.6

Tabel 2.7 Tabel 2.8

Tabel 2.9

Tabel 2.10


12/45

Tabel 2.11

Tabel 2.12

In continuare vom completa datele problemei de transport. Astfel pentru identificatoriiDepozite si Clienti-Metro vom popula tabelul cu datele problemei(Tabelele 2.13, 2.14).

Parametrii de cerere si oferta sunt reprezentati de ultima linie, respectiv ultima coloana din

Tabelul 2.1(Tabelele 2.15, 2.16), iar variabila CostTransport are ca date matricea 5x5 din tabelul

initial. (Tabel 2.17)

Tabel 2.13 Tabel 2.14 Tabel 2.15 Tabel 2.16

Tabel 2.17


13/45

C. Rezolvarea problemei de transport se face deschizand MainExecution si completand in

campul Body urmatoarele formule(Tabelul 2.18):

Solve MinCostTransport;If(MinCostTransport.ProgramStatus'Optimal')

Thenempty Transport, CostTotalTransport;

Endif;

Tabelul 2.18

Pasul urmator in rezolvare este: apasam click-dreapta pe MainExecution apoi selectamRun Procedure. Pentru a putea vedea rezultatele deschidem Transport -> Data(Tabelul 2.19):

Tabelul 2.19

D. In urma analizei tabelului observam ca necesarul pentru Metro Baneasa(Cerere 900)

este acoperit de Depozitele din Urziceni si Bucuresti, pentru Metro Constanta(cerere 500) totnecesarul este acoperit de Depozitul din Constanta. Magazinul Metro Sibiu(cerere 500) se

aprovizioneaza din depozitele din Buzau, Braila si Bucuresti, Metro Arad(cerere 700) este

aprovizionat in totalitate de catre depozitul de vinuri din Buzau, iar Metro Iasi(cerere 300) seaprovizioneaza din depozitul din Braila.

E. In urma analizei costurilor de transport, managerii Metro se hotarasc sa aprovizioneze

magazinele din Bucuresti, Constanta, Sibiu, Arad si Iasi conform rezultatelor din tabelul 2.19,deoarece reprezinta costul cel mai mic de transport intre depozite si clienti. Acest cost are o

valoare de 712000 de unitati monetare.


14/45

In continuare vom construi o pagina pentru prezentarea datelor de intrare si a rezultatelor.

Selectam Page Manager, cream pagina Date de intrare si iesire(Tabel 2.20). Deschidem paginasi desenam un tabel care va cuprinde CostTransport, Oferta si Cererea. (Tabel 2.21).

Tabel 2.20

Tabel 2.21

Construim doua grafice, unul pentru cerere, iar celalalt pentru oferta.(Tabelele 2.22, 2.23)

Tabel 2.22 Tabel 2.23


15/45

Vom crea in continuare tabelul care contine variabila Transport si vom construi un Bar

Chart petru prezentarea rezultatelor. Vom adauga si un camp care va contine costul total de

transport (Scalar -> CostTotalTransport). (Tabel 2.24)

Tabel 2.24

Adaugam un buton cu titlul Rezolva Problema astfel incat, in momentul in caremodificam costurile de transport, cererea sau oferta, butonul va rezolva problema si va afisanoile costuri.

- Se modifica oferta pentru depozitul din Urziceni, devenind 600 (Tabelul 2.25):Tabel 2.25

Astfel costul total minim de transport devine 681100 unitati monetare.


16/45

- Se modifica costul de transport din depozitul de vinuri din Constanta, acesta devenind280. (Tabel 2.26)

Tabel 2.26

Astfel costul total minim de transport devine 822300 unitati monetare.


17/45

2.WINQSB

1.Problema Drumului Critic ( Analiza PERT/CPM)

A. Lantul de magzine Metro doreste sa inlocuiasca detergentii actuali din gama proprie de

produse cu unii mai ecologici si mai concentrati.Se doreste acest lucru pentru a putea concura cuacelasi tip de produse dezvoltate de competitori. In tabelul 3.1 se gasesc costurile si duratele

implementarii acestei strategii.

TABEL 2.1

Activitate Descriere Predecesori Durata(sapt.) Costuri(EURO)

Normala Crash Normala Crash

A Analiza

Situatie

2 1 1500 2000

B Stabilirea

Obiectivelor

A 3 2 2000 3100

C Realizare

Sondaje

A 5 3 3500 4900

D Analiza

Rezultatelor

C 4 2 2200 2900

E ConturareaStrategiei

B,D 5 4 2500 3300

F Implementarea

Strategiei

E 3 2 4000 5500

G Feedback D,F 2 1 3300 4700

Scopul nostru e de determina care va fi durata minima de terminare a proictului astfel

incat toate activitatile sa fie incheiate.

B. n fereastra de dialog care apare n urma selectrii opiuniiNew din meniulFile sespecific un titlu pentru problem, numrul de activiti,unitatea de msur pentru durataactivitilor, tipul problemei (CPM sau PERT), formatul de intrare a datelor (matricial saugrafic), iar pentruproblemele deterministe (CPM) se vor specifica i datele existente (durata


18/45

normal, crash, cost normal, crash, cost efectiv, procent de realizare). Pentru exemplul de maisus sunt disponibile informaii legatede durat (normal si crash) i cost (normal i crash). Amales introducerea datelor n formmatricial, dup cum se poate observa n Figura 3.2.

FIGURA 3.2

Programul construiete automat i graful aferent problemei,prezentat n Figura 3.3.

FIGURA 3.3

C. Putem rezolva problema utiliznd duratele normale (Solve Critical Path Using NormalTime) sau cele crash (Solve Critical Path Using Crash Time) si analiza de senzivitate.

I.Rezolvarea problemei utiliznd duratele normale

FIGURA 3.4


19/45

In Figura 3.4 sunt prezentate rezultate in urma rezolvarii probleme utilizand duratele

normale,iar in urmatoarele doua figuri sunt prezentate drumurile critice si graful aferent.

FIGURA 3.5

Se observ c durata proiectului este de 21 de sptmni, costul proiectului este de 19.000EURi exist 2 drumuri critice conform figurii 3.6,primul cu un cost de 17.000 EUR,iar cel de-al doilea cu un cost de 10.500 EUR. Modulul ofer posibilitate vizualizrii activitilor de pedrumul critic, prin selectarea opiunii Show Critical Path din meniulResults(Figura 3.6)

FIGURA 3.6


20/45

Pentru construirea graficului Gantt aferent problemei estedisponibil opiunea GanttChart, tot n meniulResults. Graficul este construit att pentru timpii cei mai devreme ct ipentru timpii cei mai trziu. Drumul critic este redat cu rou pentrutimpii cei mai devreme i curoz pentru cei mai trziu, iar pentru activitilenecritice se folosete albastru nchis pentru timpiicei mai devreme i albastru deschis pentru timpii cei mai trziu.Pentru problema dat, graficul Gantt este prezentat n Figura 3.7.

FIGURA 3.7

Pentru analiza costurilor implicate in realizarea proiectului,in forma talbelara,avem

optiuneaResultsPERT/Cost-Table.Rezultatele unei astfel de analize pentru timpii normali sunt

urmatoarele:FIGURA 3.8


21/45

In Figura 3.8 are loc o planificare saptamanala si totala a costurilor,bazata pe timpii ceimai devreme si timpii cei mai tarzii.

Exista si o forma grafica din optiunea ResultsPERT/Cost-Graph:

FIGURA 3.9

II.Rezolvarea problemei utiliznd duratele crash


22/45

FIGURA 3.10

In Figura 3.10 sunt prezentate rezultate in urma rezolvarii probleme utilizand duratele crash.

FIGURA 3.11

Se observ c durata proiectului este de 13 de sptmni, costul proiectului este de 26.400EURi exist 2 drumuri critice conform figurii 3.11,primul cu un cost de 23.300EUR,iar cel de-al doilea cu un cost de 13.500 EUR. Modulul ofer posibilitate vizualizrii activitilor de pedrumul critic, prin selectarea opiunii Show Critical Path din meniulResults(Figura 3.12)

FIGURA 3.12


23/45

Pentru problema dat, graficul Gantt este prezentat n Figura 3.13Drumul critic este redat cu rou pentrutimpii cei mai devreme i cu roz pentru cei mai

trziu, iar pentru activitilenecritice se folosete albastru nchis pentru timpii cei mai devreme ialbastru deschis pentru timpii cei mai trziu.

FIGURA 3.13

Pentru analiza costurilor implicate in realizarea proiectului,in forma talbelara,avem

optiuneaResultsPERT/Cost-Table.Rezultatele unei astfel de analize pentru timpii normali sunt

urmatoarele:

FIGURA 3.14


24/45

In Figura 3.14 are loc o planificare saptamanala si totala a costurilor,bazata pe timpii cei

mai devreme si timpii cei mai tarzii.

Exista si o forma grafica din optiunea ResultsPERT/Cost-Graph:

FIGURA 3.15

III.Rezolvarea problemei utilizand analize de senzivitate

Managerii Metro vor sa grabeasca implementarea proiectului si doresc ca acest lucru sa

fie posibil in 10 saptamini.In cazul in care proiectul este terminat mai repede se ofera 1000 de

EUR pe saptamana,iar in cazul unei intarzieri vor fi penalizari de 500 de EUR pe saptamana.

FIGURA 3.16


25/45

FIGURA 3.17

Proiectul nu poate fi terminat mai repede de 18 de sptmni, n acest caz cu o penalizarede 4.000 de EUR. Costul total sugerat de program este de 24.200, cu 1.200 de EUR peste costul

normal de desfurare a proiectului.

D. In urma rezolvarii problemei prin metoda bazata pe duratele normale am obtinut un timp

de 21 saptamani si un cost de 19.000 de EUR,iar prin metoda bazata pe duratele crash am obtinut

un timp de 13 saptamani si costul aferent de 26.400 de EUR.Daca managerii Metro ar dori sagrabeasca implementarea proiectului acesta nu ar putea fi terminat in mai repede de 18

saptamani.

E. In urma analizei de senzivitate a rezultat ca proiectul poate fi implementat in 18

sapatamani ,cu 3 mai putin decat timpul normal ,cu costul aditional de doar 1.200 de EUR fata de

costul normal.

2.Problema de Drum Minim

A. Lantul de magazine Metro doreste ca pentru anul 2012 sa incerce o achizitie de un produs

nou.Singurul furnizor al acestui produs se afla in Spania.Metro doreste sa importe o cantitate a

acestui produs.Acest transport va trece prin 6 localitati intermediare pana sa ajunga la depozitul

din Bucuresti.Sa se determine drumul minim intre punctul de plecare si cel de sosire al

transprtului.


26/45

B. Folosim modululNetwork Modelingalegem din meniu FileNew Problem.

Dupa aceea vom completa urmatoarele date:

- tipul problemei :Shortest Path Problem

- obiectivul:minimizare- formatul de intrare:Spreadsheet Matrix Form

- titlul problemei:Import

- numar de noduri:8

Vom obtine tabelul uramtor in care dam nume nodurilor selectand din meniu Edit-Node

Names si vom completa tabelul in functie de distantele dintre capetele de frontiera si de

vecinatate astfel:FIGURA 3.18

C. Pentru a rezolva problema drumului minim intre Spania si Romania,selectam Solve and

AnalyzeSolve the Problem din meniu si obtinem:FIGURA 3.19


27/45

D. Observam ca drumul minim dintre Spania si Romania este de 3900 km si urmeaza ruta

Spania-Franta-Elvetia-Austria-Ungaria-Romania

E. Daca managerii aleg alta ruta ,prin Slovenia drumul ar fost de 4531 km.


28/45

4. SAS

1. Importul unui fisier non-SAS si crearea de tabele de date SAS.

A.Sa se importe in SAS foaia Excel: Baza date.xlsxB. Din meniul SAS File vom alege optiunea Open Data si selectam fisierul Excel pe

care dorim sa il importam. Alegem foaia de calcul Sheet1 si bifam optiunea First row of range

contains field names. Apasam Next, iar la pasul urmator putem defini fiecare coloana in parte,

sau selecta doar coloanele care ne intereseaza pentru output. Ultimul pas contine cateva optiuni

avansate, printre care: Embed the data within the generated SAS code si Remove characters

that can cause transmission errors from text-based data files. Prima optiune daca o bifam

SAS va include un nou program care se poate rula din nou, sau poate fi distribuit catre alti

utilizatori, iar a doua optiune o bifam in cazul in care importam caractere speciale, din alte limbi,

pe care SAS este posibil sa nu le recunoasca. Apoi apasam Finish.

C. Tabel 4.1

D. Rezultatul obtinut este o tabela de date SAS care contine toate sucursalele METRO

Cash & Carry din Romania, prezentand date referitoare la venituri, cheltuieli, profit.

De asemenea, urmand pasii din wizardul obtinut, in urma selectarii FileImport, putem

sa importam fisiere de tip text (.txt), sau html (.html).


29/45

2. Interogari

A. Sa se selecteze din tabela Baza date campurile Sucursala Metro, Nr. Salariati,

Cheltuieli cu salariatii/an si Profit, pentru care cheltuielile cu salariatii sunt mai mari decat

1.500.000u.m.

B. Din Process Flow se alege optiunea Query Builderpentru tabela SAS. Selectam in

tab-ul aparut pe ecran cele 3 coloane pe care dorim sa le afisam(Tabel 4.2). Apoi adaugam filtrul

in tab-ul Filter Data, sa se afiseze doar magazinele care au cheltuielile cu salariatii mai mari

decat 1.500.000 u.m. (Tabel 4.3)

C. Tabel 4.2

Tabel 4.3


30/45

D. Va rezulta urmatorul tabelul 4.4 care afiseaza toate sucursalele Metro care cheltuie

peste 1.500.000 u.m anual cu salariile pentru angajati.

Tabel 4.4

E. Observam ca sucursalele care platesc salarii anual mai mari de 1.500.000 u.m au un

profit negativ, cu exceptia a 5 dintre ele. Astfel, managerii trebuie sa ia decizia daca mai

continua cu acelasi numar de angajati sau iau masuri cu diminuarea salariilor.

Alt exemplu

A.Sa se creeze o coloana noua care sa contina impozitul pe profit(16%) pentru toate

magazinele care au profit mai mare decat 0.

B. Avem nevoie de coloanele Sucursala Metro, Profit.

C. In Query Builder selectam coloanele de la punctul B si alegem optiunea Add a new

computed column. Aici alegem Advanced Expression si calculam valorile pentru impozitul pe

profit ca fiind 16% din Profit (Tabelele 4.5, 4.6), dar daca acesta este mai mare decat 0.


31/45

Tabel 4.5

Tabel 4.6

Urmatorul pas pe care trebuie sa il realizam este sa schimbam formatul pe care il va lua

noua coloana si anume: va aparea ca format moneda, cu marime de 6 cifre si 2 zecimale.

(Tabel 4.7)


32/45

Tabel 4.7

Dupa ce stabilim si filtrul, ca la exemplul anterior, vom rula programul (Tabel 4.9). Filtru

presupune ca toate valorile din coloana Profit sa fie mai mari decat 0 (Tabel 4.8).

Tabel 4.8

D. In urma rularii programului obtinem urmatorul tabel:

Tabel 4.9


33/45

E. Se observa astfel care este impozitul pe care fiecare sucursala trebuie sa il plateasca

statului, dar se mai observa si magazinele care au profitul mai mare decat 0. In urma analizei, din

31 de magazine imprastiate in toata tara putem afirma ca numai 16 dintre acestea au profit mai

mare decat 0.

3. Jonctiuni

A.Pentru a realiza jonctiuni intre tabele am creat fisierul Excel Jonctiuni. Vom

importa in SAS foile de lucru numite Produse, Comenzi, Clienti.

Sa se afiseze toti clientii care cumpara bauturi alcoolice (tabelul trebuie sa contina

numele clientului, numele produsului, cantitatea, pretul produsului, valoarea comenzii si tipul

acestuia).

B.Dupa ce importam toate foile de lucru din fisierul Jonctiuni, vom selecta in SASTasks - > Data - > Query Builder pentru a crea legatura interna intre tabele si a rezolva

problema.

C. Adaugam tabele Produse, Clienti si Comenzi in Query Builder(Tabel 4.10) si realizam

legatura intre ele folosind Join Tables si anume: tabelele vor fi legate astfel: t1(Produse) cu

t3(Produse) prin Cod Produs si t3 cu t2 (Clienti) prin ID Client. (Tabel 4.11)

Tabel 4.10


34/45

Tabel 4.11

Pasul urmator este de a alege din toate cele 3 tabele campurile care ne intereseaza, dupa

care vom aplica filtru pentru a selecta doar clientii care cumpara bauturi alcoolice (Tabel 4.12,

4.13) . Dupa care vom rula programul.

Tabel 4.12 Tabel 4.13


35/45

D. In urma rularii vom obtine urmatorul tabel care contine toti clientii care au comandat

si cumparat bauturi alcoolice. (Tabel 4.14)

Tabel 4.14

4. Jonctiune externa

A. Clientii cu ID-urile intre 1 si 5 renunta la comenzi. Realizati o jonctiune externa

pentru a evidentia care sunt acestia si ce nu mai comanda.

B. Avem nevoie de toate cele trei tabele la fel ca la exercitiul precedent.

C. Pentru a realiza o jonctiune externa dupa ce selectam tabelele si realizam jonctiunea

intre ele vom deschide Options -> Options for this Query. Aici bifam Override the

corresponding default settings si selectam Data View. (Tabel 4.15)

Tabel 4.15

Aplicam in continuare un filtru pentru a putea vedea care sunt clientii cu ID-urile intre 1

si 5 (Tabel 4.16) si rulam programul.

Tabel 4.16


36/45

D. Rezulta tabelul 4.17 care contine clientii care au renuntat la cumpararea produselor.

Tabel 4.17

E. In urma analizei tabelului observam ca firma Metro pierde 5 clienti care faceau

comenzi la o perioada regulata de timp in valoare totala de 38100 u.m. Managerii Metro

Cash&Carry trebuie sa gaseasca o solutie sa nu mai piarda clienti, ci sa ii atraga.

5. Interogare cu parametru si Raport

A. Sa se realizeze o interogare cu parametru pentru a se afisa toate produsele care au

pretul mai mare decat o valoare data. Sa se realizeze un raport al produselor rezultate

B. Avem nevoie de tabela Produse.

C. Alegem optiunea Query Builder pentru tabela Produse. Selectam optiunea Prompt

Manager - > ADD. In fereastra Edit Prompt, textboxul Name punem numele parametrului

(Pret_Limita), iar in textboxul Displayed text vom scrie: Afisati produsele cu pret mai mare de.

Tabel 4.18


37/45

In tabul Prompt Type and Values alegem valorile: Tipul Numeric, User enter values,

Number of values: Single Value, Default Value:0. (Tabel 4.19)

Tabel 4.19

In continuare vom aplica filtrul pe coloana Pret+TVA: (Tabel 4.20)

Tabel 4.20


38/45

Dupa aplicarea filtrului, in tabul Results selectam urmatoarele optiuni:

Tabel 4.21

In urma rularii interogarii ne va aparea o fereastra ce ne va cere sa introducem valoarea

dupa care dorim sa facem filtrarea.(Tabel 4.22)

Tabel 4.22

D. Am ales sa vedem care sunt produsele care au un pret mai mare decat 60 u.m

Tabel 2.23

E. Se observa ca 6 din cele 15 produse au un pret mai mare de 60 u.m.


39/45

6. Prelucrare statistica si grafica

A. Creati o tabela de frecvente unidimensionale pentru a calcula cantitatea de produse

comandate de fiecare client. Apoi creati si graficul aferent.

B. Se creaza o interogare care sa realizeze o jonctiune intre tabelele Clienti si Comenzi.

C. Pe baza rezultatului interogarii se creaza tabela de frecvente folosind prelucrarea One-

Way-Frequencies dupa Client si Cantitatea de produse cumparate.

Tabel 4.24

Pentru realizarea graficului pornim de la aceeasi interogare si utilizam prelucrarea PIE

Chart din tabul Graph, care va fi realizat tot dupa client si cantitatea produselor cumparate.

Bifam in cadrul optiunilor ca graficul sa aiba legenda si rulam.

D. Rezultatul in urma prelucrarii One-Way-Frequencies este evidentiat de tabelul 4.25,

iar graficul de tabelul 4.26.


40/45

Tabel 4.25

Tabel 4.26

E. Observam in urma analizei celor doua tabele ca cele mai multe produse sunt

cumparate de catre Pastinaru Andreea si anume 1200 unitati.


41/45

7. Format definit de utilizator

A. Pe baza rezultatelor obtinute la punctul anterior sa se defineasca un format de afisare

al cantitatilor vandute catre fiecare client si sa se afiseze rezultatul prelucrarii.

B. Vom crea un nou format, substituind coloana Cantitate la interogarile viitoare.

C. Pentru a crea un format vom selecta Data -> Create Format dupa care vom completa

conform tabelelor urmatoare (tabel 4.27, 4.28):

Tabel 4.27

Tabel 4.28


42/45

Pentru a putea afisa trebuie sa modificam tipul de format pe care il are variabila Cantitate.

(Tabel 4.29). Specificam in dreptul format numele care denumeste formatul creat anterior.

Tabel 4.29

D. Rezultatul va fi urmatorul:

Tabel 4.30

Se observa cum cantitatile au luat valorile formatului creat.


43/45

8. Crearea unui document compus

A. Sa se creeze o tabela agregata care sa contina valoarea totala a produselor vandute

B. Avem nevoie de importul tabelei Produse

C. Pentru a incepe selectam Tasks -> Describe -> Summary Statistics Wizard, iar in

fereastra aparuta vom trage coloana Pret+TVA ca variabila de analiza si Denumire Produs ca

variabila de clasificare (Tabel 4.31)

Tabel 4.31

La pasul urmator selectam Box and Whisker si rulam programul.

D. Rezultatul este format dintr-un grafic unde se observa distributia preturilor de vanzare

a produselor.

Tabel 4.32


44/45

9. Stiluri create de utilizator

A. Sa se personalizeze stilul de afisare al rezultatelor

B. Vom folosi de exemplu tabela Produse.

C. Am ales ca rezultatele obtinute sa fie salvate in format HTML(Tabel 4.34). Cu

ajutorul instrumentului Style Manager vom crea un stil propriu, numit Style,(Tabel 4.33) si il

vom seta implicit pentru restul rezultatelor obtinute.

Style Manager se deschide din meniul principal de la tabul Tools.

D. Rezultatele sunt prezentate ulterior.

Tabel 4.33


45/45

Tabel 4.34

Proiect pachete.docx

Documents

Transcript of Proiect pachete.docx