1

PRIMĂRIA

Ş I

CONSIL IUL

LOCAL

G R Ă D I N A R I

C A R A Ş -

S E V E R I N

R O M Â N I A

C E N T R U L

C U L T U R A L

„CARAŞUL”

G R Ă D I N A R I

C A R A Ş -

S E V E R I N

R O M Â N I A

Scripta Manent

C A S A C U L T U R A L Ă „ C A C O V A ” D I N G R Ă D I N A R I

C E N A C L U L L I T E R A R „ P A N Ă C Ă R Ă Ş A N Ă ”

* A n u l V * n r . 3 ( 1 9 ) * s e p t e m b r i e 2 0 1 3 * 2 0 p a g i n i

Cu sprijinul

primarului

comunei

Grădinari

În acest număr semnează :

Iryss C. (2); Paloma Goldea, Camelia Constantin (3);

Gabriela Saviski , Cosmin Pincu (4); Alexandra Samoilă, Iulian Barbu (5);

Dorina Enuică, Lorin Cimponeriu (6); Eugen Buică, Ionel Bota(7);

Lenuţa Sfercoci(8 -9); Ben Todică (10-11); Codruţ Anca (12- 20);

ISSN 2284 – 7960

2

Născându-ne-n iubire trăim totuşi în ură

Plângându-ne mereu că viaţa e prea dură

Ne năpustim c-ocară pe soartă că ne-a dat

Atâta neputinţă şi gânduri cu păcat.

Căutându-ne în inimi nu ne găsim vreo vină

Nu ne-mpăcăm deloc cu soarta cea haină

Că ne-am născut ca victime să fim

A gândului că într-o zi murim.

La început de viaţă privim cu-ngăduinţă

Spunând că toate trec de ai puţin credinţă

Ajuns pe malul gropii, dacă priveşti în urmă

Glasul se-nnoadă-n lacrimi şi vocea ţi se curmă.

Vezi inutilitatea din viaţa ce-ai trăit,

Îţi vezi himera dulce ce-ţi spunea c-ai iubit,

Îţi vezi nimicnicia, grăunte de nisip...

În faţa hâd-a morţii poţi face vreun tertip?

Că ai venit pe lume a fost o întâmplare.

Că n-o să mai exişti , pe cine crezi că doare?

Vor fi zile senine, vor fi zile cu ploi

Copacii ieri cu floare, azi desfrunziţi şi goi.

Ai drept s-alegi vecia de va fi jos sau sus

Depinde cum învârţi al vieţii tale fus...

Nu capeţi de la viaţă nimic, şi totuşi speri:

Iubire, fericire... să ai şi să oferi...

Din vis te-aştept să te cobori

La piept să te primesc cu dor,

Să-mi fac din dezmierdări izvor

Din vis la mine când cobori.

De fericire pot să mor

Când mă cuprinzi încetişor,

Pe frunte mă atingi uşor...

De fericire pot să mor,

Când îmi şopteşti cuvinte dulci

La pieptu-mi capul când ţi -l culci

Pe culmi înalte mă aduci

Când îmi şopteşti cuvinte dulci.

Dar nu-i aievea, ci e vis.

Alunec, văd, din paradis,

Nu-i fericirea ce-ai promis

Că nu-i aievea, ci e vis.. .

Să păşesc vrednică nu -s,

În paradisul tău de sus.

În suflet dorul mi -e nespus

Dar să păşesc vrednică nu -s...

Rămân cu sufletul în sânge

Cu lacrima ce se prelinge,

Tot fug de foc şi nu se stinge.

Rămân cu sufletul în sânge.. .

Durerea mea, povestea lui

A ta şi-a ei şi-a orişicui.

O strig şi eu, şi tu o spui.

Durerea mea şi -a orişicui.. .

3

Paloma Goidea

sub umbra

nopţii

sufletul

îmi este îngenunchiat

în cufărul

de cuvinte,

să aleg o întrebare?

s-adun cuvinte

ce oglindesc

răspunsuri

în privirea

ruptă din pământ,

ce se izbeşte

de a ta

tâmplă

într-o îmbrăţişare

prelungă

ce eşti ...

Camelia Constantin

PROMISIUNE

În vara asta caldă şi imensă

voi locui în gândul tău o vreme,

în frământări şi-n alte vechi dileme,

în ceaţa albă, crâncenă şi densă.

În vara asta nu-i decât o cale,

e unic sensul şi departe duce

o noapte-albastră, grea ca şi o cruce,

printre bromelii şi-alte tropicale

uitări ce mă respiră-aproape toate

cum cântecul din stele căzătoare,

când palmele-ţi atât de gânditoare

putere n-au spre mine să înoate.

Voi reveni în altă viaţă, poate ,

ca un torent amăgitor şi rece,

în sudul tău, în toamna care-o trece,

să-ţi povestesc de cele ne-ntâmplate.

4

Gabriela Savitsky

Ghirlanda

Te iubesc atât de frumos şi înalt

Am uitat cine sunt, cum mă cheamă şi ce caut aici

Am uitat tot ce-am ştiut,

Ce-am trăit mai ‘nainte

Sunt de-o dată cu primul cuvânt pe care l-ai spus.

Cu o putere de neîngăduit

Am pornit cu hergheliile soarelui

Pe sub pământ

Şi le mân peste pajişti cu iarba albastră

Dacă nu am fi fost din aceiaşi lumină

Universul n-ar fi avut niciun rost

Cred că nici n-ar fi existat

Nu putem înceta.

Uneori, după ce s-a-nnoptat,

Înţeleg că noi nu suntem ca fiinţe distincte.

Suntem o singură tijă, un lujer

O spirală înceată.

Încărcată cu flori iubitoare

Pentru cei ce le văd.

Pentru prima şi ultima dată.

Cosmin Pincu

departe

pământul și cerul

se țin în brațe...

acolo

tu și eu

abia

am început

sa ne iubim.

Cosmin Pincu

plouă,

apa stârnește

belșugul

și-i bine...

nimic nu-i mai greu

pe pământ

ca dragostea ta

în mine.

Colectivul de redacţie :

Mihai Lazarov: redactor şef adjunct;

Dorina Enuică : procesare, corectură;

Vichentie Molin : activit. cultural religioase şi cântări;

Codruţ Anca : relaţii interne – internaţionale

şi tehnoredactare.

5

Alexandru Samoilă

E-n noaptea rece gândul meu un rug

Lanuri de maci se înroşesc şi ard Iluzii

strânse aprig de-un belciug

Când trec năluci răpite de hazard

De răsucesc şi astrele pe cer.

Câte-ntrebări se zbat, zăgazuri rup

Ca să dezlege tainicul mister

Mi-e trupul gând şi gându-mi este trup

Prin el se trec fantasme şi furtuni

Tăceri ce dor şi zâmbete dansând

Jarul aprins ce-nvie din tăciuni.

De ce mi-e gândul doar de alb flămând?

Lăsat e trudnic să se zbată-n van

Nedesluşit, lumini se-ntrezăresc

Apar… dispar pe straniul ecran

Dar, oare, şi nălucile gândesc?

Iulian Barbu

învaţă să devii oţel

când metafora bea legendele din crini.

învaţă să naşti viaţa în şoapta iubirii.

învaţă sa fii cuvânt

când sângele devine vin

la margine de câmp.

învaţă să ieşi prin şoim

înspre inima martiră.

învaţă să fii inima morţii

plutind cu mâinile în viaţă

spre eternul cuvântului.

Călugăra

Doamne,

În lumină

Muntele e

Strigătul şoimului

Cu inima

Prinsă de mănăstire.

Doamne,

Cobor muntele

Cu sufletul

Îngheţat în mâna Ta

De teamă

Că voi fii singur

Lângă izvor.

6

Lorin Cimponeriu

În umbra unui mugur de ţigară

La poalele unui zeu de zăpezi

Se ascut livezile şi se pregătesc să

moară

În rugăciunea pământului.

Poem din bârne de linişte,

Feţele şterse ale iubirii

Într-un zbor de berze

Rugăciune şi frig.

Goi zburăm către altare

Împotriva firului de nisip.

*

Memorie arsă

Doar inima cântătoare

De la pământ la Mare

Singur poetul spre sinucidere cântă

Partidul glorios îşi înalţă castele

Pe nişte mâini de ţărani

Răstignite de cer.

De luni de zile plouă

Între cocoş şi dimineaţă

Doar speranţa unui cuib de cuc

Neconfiscat

Îşi păstrează memoria ceasornicului.

De m-ai cunoaşte…

De m-ai cunoaşte aşa cum sunt

Mi-ai pune aripi ca la sfânt

Şi mi-ai trimite-un curcubeu

Să-mi lumineze drumul meu.

De m-ai cunoaşte aşa cum sunt

Mi-ai rupe slove din cuvânt

Şi buzele mi le-ai lipi

Să nu vorbesc, să pot privi.

De mai cunoaşte aşa cum sunt

Mi-ai rupe şoaptele de vânt

Şi-ai asculta în pragul serii

Doar melodia adierii.

Ai face totul să se poată:

Să rupi din mâine o bucată,

Să păstrezi clipa în străfund,

De m-ai cunoaşte aşa cum sunt.

Mi-ai da cu nerăbdarea-ntreagă

Secunda asta cea pribeagă

Şi înspre mine-ai alerga

Dorind să fiu numai a ta.

Mi-ai da sensul şi chemarea

Ai trece muntele şi marea

M-ai cuceri dintr-un avânt,

De m-ai cunoaşte aşa cum sunt!

Greoni 26 sept. 2013

7

Eugen Buică

Ai fost …

Frumoasă,frumoasă,frumoasă:

Natura nedreaptă;

Plină de sinceritate,

Colorată.

Miros,miros,miros:

Un aer periculos,

De la crucile de pe margine…

Contagios.

Simt,simt,simt:

Cum ar fi fost?

Să te strâng pufos,

Să-ţi simt gâtul proaspăt

Şi buzele cărnoase…

Sunt curios.

Rapid,rapid,rapid:

Ai plecat înainte să mă sting

Şi să mă topesc

De pe sfeşnic,

Dar aşa e veşnic…

Târziu,târziu,târziu:

Acu e prea târziu,

Dar important e că ştiu

Că am realizat:

Că toată lumea e de rahat!

Ai fost cum te-am visat,

Ai devenit:de nemâncat…

Ionel Bota

cartea poetului

Amaliei

în camera copiilor păpuşile îşi refuză visul

în camera noastră cafeaua deschide mantra

antilopei

o dată cu vântul care mătură spre dimineaţă stelele

cerului

o dată cu vacanţa fachirului când spectacolul

flăcărilor mistuie ceremonia

monumentul mamei reproduce

dorul întârziat în cochilia unei himere

în vreme ce poetul deretică prin tablouri deghizat

în templier

în vreme ce pisica prinde revelaţia în şireturile

inevitabilului

poştaşul ameninţă întâmplarea

neagă vehement timpul în care cavalerul intră în

iatac

îşi pune sufletul pe masă

şi lângă suflet cartea poetului se răsfoieşte singură

8

VIAŢA CULTURALĂ A SATELOR BĂNĂŢENE

Activitatea culturală din Grădinari

Sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al - XX-lea

Analizând climatul cultural bănăţean la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul

secolului al XX-lea, remarcăm caracterul prin excelenţă angajat al culturii bănăţene.

Culturalizarea maselor a fost înţeleasă ca o necesitate obiectivă a luptei naţionale.

Realizarea acestei sarcini a imprimat culturii bănăţene o anumită specificitate, a determinat

situarea Banatului pe nişte coordonate culturale care nu se regăsesc în alte regiuni ale ţării.

Sunt numeroase mărturiile vremii care atestă dimensiunile de masă ale culturii bănăţene.

Şcoala confesională, mişcarea corală şi teatrală, bibliotecile publice etc. au cunoscut o

dezvoltare cum nu se poate proba în alte ţări. În 1904, dr. Liviu Lemenyi afirma că ,, prin

părţile Banatului s-a născut prima mişcare pentru cultivarea poporului şi a limbei sale, prin

părţile aceste s-a înfiinţat primul institut pedagogic, din care au purces apostolii învăţători,

cărora trebuie a se mulţumi faptul că puţini ţărani afli în acest ţinut,- fie dintre cei mai

bătrâni – cari nu ştiu carte”.

Reuniunile corale bănăţene au constituit la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul

secolului al XX-lea, adevărate şcoli de educaţie naţională a maselor populare. A rămas

celebră expresia lui Iosif Vulcan, rostită într-un moment de admiraţie pentru realităţile

culturale cărăşene: ,,Om ca românul şi oraş ca Oraviţa –ba”. În ceea ce priveşte mişcarea

corală, se poate constata că după exemplul orăviţenilor, au fost create şi alte coruri în

întreagă Valea Caraşului, de pildă: Vărădia, Cacova, Ticvaniul Mare, Ciclova Montană etc.

Grădinari (Cacova)- centru al vieţii culturale în Valea Căraşului.

Actuala comună Grădinari a purtat numele de Cacova, dar în 1965 devine Grădinarii,

iar în 1968 i se scurtează numele cu o literă, adică: Grădinari.

Definitorie pentru profilul cultural al comunei este în primul rând tradiţia şcolară,

veche de două secole. Seria învăţătorilor din Grădinari, cunoscuţi până acum, începe cu un

anume Nicolae Stancov şi se continuă cu alţi numeroşi slujitori ai şcolii între care amintim

învăţătorii Traian Linţa şi Ioan Cioc, care şi-au legat definitiv numele de istoria celor două

coruri de aici.

Interesul pentru carte, pentru lectură al locuitorilor comunei Grădinari este

evidenţiat şi de crearea , în 1887 a unei societăţi de lectură ,,KaKovaer Leseverein” din care

făceau parte români, germani, maghiari.

Imaginea vieţii culturale din Grădinari, din ultimele două secole ar fi incompletă dacă

nu ne-am referi la activitatea culturală sub egida ASTREI. În anul 1898 a fost constituit

Despărţământul „Oraviţa” al Asociaţiunii. Primele agenturi ale acestui ,,despărţământ” au

fost create la Grădinari, Ticvaniul - Mare, Sasca Montană şi Moldova Nouă. Agentura Cacova

a fost, fără îndoială, cea mai însemnată din cadrul despărţământului. La 6 august 1899 are

9

loc aici ,,adunarea cercuală”, aceasta fiind prima manifestare a ASTREI în Grădinari.

Evenimentul a fost marcat printr-un concert coral şi prin câteva conferinţe publice.

Cert este că la adunarea de la Grădinari, din 6 august 1899 s-au înrolat în cadrul

ASTREI încă 38 de noi membri. De-a lungul anilor, activitatea ASTREI din Grădinari s-a înteţit

şi uneori s-a împletit cu activitatea corală. Despre corul din Grădinari se ştie că a fost înfiinţat

în anul 1899 de către învăţătorul Traian Linţa.

Mişcarea teatrală bănăţeană a căpătat la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul

secolului al XX-lea, largi dimensiuni de masă. Începuturile mişcării teatrale de amatori din

Grădinari trebuie legate de înfiinţarea Reuniunii române de cântări. Pe măsură ce se

consolidează Reuniunea română de cântări, mişcarea teatrală de amatori din Grădinari

devine şi ea tot mai prosperă, concertele corale fiind însoţite de ,,producţiuni” teatrale şi de

recitări. Seria spectacolelor teatrale propriu-zise începe cu ,,Ruga de la Chizătău”.

,,Stagiunea” anului 1890 va fi dominată de reprezentarea acestei cunoscute comedii

populare, de inspiraţie bănăţeană, a lui Iosif Vulcan. Premiera de la Grădinari a avut loc la 20

februarie ,,în sala ospătăriei”. Din cronica publicată de ,,Familia” rezultă că piesa a fost jucată

,,cu mare succes de corul vocal al plugarilor români”. ,,Diletanţii” lui Traian Linţa au debutat

la o cotă superioară artistică.

În cele aproximativ, trei decenii de teatru, amatorii din Grădinari, fie conduşi de

Traian Linţa, fie de Ioan Cioc, au desfăşurat o activitate rodnică a cărei finalitate era

culturalizarea maselor, educarea gustului şi sensibilităţii artistice.

Paralel cu teatrul promovat în cadrul corurilor , în perioada dintre cele două

războaie mondiale, începe să se afirme o altă categorie de slujitori ai Thaliei. Este vorba

despre,, tinerimea intelectuală adică despre elevi şi studenţi din Grădinari, placaţi la diferite

şcoli şi care în vacanţele şcolare se îndeletniceau cu organizarea unor manifestări cultural-

artistice de bună calitate. Amploarea mişcării teatrale de amatori a impus organizarea unor

competiţii periodice republicane şi pentru acest gen de formaţii. Căminul cultural din

Grădinari, pentru cel de-al treilea concurs artistic pe ţară din 1954 se înscrie cu o echipă de

teatru formată din 15 persoane şi trei recitatori.

Cu ocazia unor asemenea confruntări artistice, formaţia de teatru din Grădinari s-a

situat adesea printre cele mai bune din fostul raion Oraviţa. Ce-a de-a patra ediţie a

Festivalului bienal de teatru „Ion Luca Caragiale” a oferit formaţiei din Grădinari posibilitatea

unei noi afirmări a potenţialului ei artistic. Repertoriul teatral va fi completat în 1966 cu

piesa „Deşteapta Pământului” de V. I. Popa. Judecând în perspectiva timpului constatăm că

de la primele afirmări şi până astăzi teatrul de amatori din Grădinari a constituit nu un facil şi

gratuit mijloc de amuzament ci a fost în primul rând un instrument eficace de educaţie

cetăţenească şi artistică a maselor.

La acest moment se încearcă printr-un parteneriat între Şcoala din Grădinari şi

Căminul Cultural Cacova menţinerea şi amplificarea vieţii culturale artistice din comuna

Grădinari.

10

O P E R S O N A L I T A T E C U L T U R A L Ă C Ă R Ă Ş A N Ă

STABILITĂ ÎN AUSTRALIA

BEN TODICĂ

Grădinile Naționale Rhododendron

din Munții Dandenongului

și

Festivalul Cireșilor Înfloriți

Eu iubesc florile!

Azi am fost cu soția, Eric și familia Li(n.r. familie japoneză) să vizităm aceste grădini

minunate din zona noastră, cu ocazia Festivalului înfloririi cireșilor, o sărbătoare japoneză

organizată odată pe an, pe o perioadă de o săptămână.

Grădina Națională Rhododendron este ca o bijuterie, este considerată una din

comorile pădurii Dandenongului. Noi locuim la douăzeci de minute cu mașina. O plimbare

prin grădină este îndeajuns ca să poți vedea de ce acest loc binecuvântat este o bijuterie

horticolă. Încadrată în munții de cenușă cu cei mai înalți copaci cu flori din lume, ea se întinde

pe 104 hectare de flori colorate strălucitor. Aceasta este casa multor păsări, printre care:

lyrebirds, papagali, rosellas, rațe și alte specii care se adună lângă diferitele iazuri și lacuri

care ornamentează peisajul, aducând un plus de culoare, lumină și armonie.

Datorită Societății Australiene Rhododendron și a Comisiei Forestiere, zona de

grădină a fost selectată din pădurile de stat Olinda, de pe creasta estică a Muntelui Dandenong

și astfel s-a născut în 1961 Grădina Națională Rhododendron. Aceasta a fost concepută ca o

combinație de diferite grădini individuale și spații. Din 1995, Grădina intră sub conducerea

Instituției Parcurilor și Căilor Navale din interiorul Melbournului.

Grădina are peste 280000 de flori.

Inițial, concepută ca un exemplu și colecție națională de specii de Rhododendron,

Grădina Națională Rhododendron, numită în japoneză “sake” - se mândreste cu 15000 de

rododendroni -aproximativ 550 de specii. În plus, grădina este casa a 12000 de azalee, 3000

de camelii, 250000 de narcise, lupini, ciocuri de aur, laburnumi, protease și cireși.

Când se apropie primăvara, în luna august grădina este transformată într-un ecran

multicolor în care predomină galbenul narciselor strălucind ca un soare. Până în noiembrie

rododendronii și azaleele vor înflori de un portocaliu puternic, în aceeași măsură plin de

mister și, poate prea îndrăzneț. Decorul este completat de florile roz, aducând un aer suav,

copilăresc și gingaș, împlinit de roșu incandescent, ca simbol al desăvârșirii. Grădina, o

11

adevărată oază de încântare cromatică și olfactivă este locul perfect pentru creatorii de artă,

dar și pentru consumatorii de creații artistice. Invită la plimbări romantice pe cei îndrăgostiți,

la relaxare pe cei obosiți. Sau, pur și simplu este o alternativă frumoasă de petrecere a

timpului în diferite zile cu încărcătură specială (Ziua Mamei…) și fotografii cu ocazia unor

evenimente importante din viața noastră (nuntă...).

Sakura japoneză în zona Dandenongului

Prin existența acestei grădini, National Garden Rhododendron, nu trebuie să călătoriți

tot drumul până în Japonia în luna martie ca să vă bucurați de Sakura, sau Festivalul Cireșilor

Înfloriți. Cu o suită de cireși, Cherry Tree Grove, grădina aduce acest festival de renume și

foarte venerat, de primăvară japoneză la Melbourne, în septembrie, în fiecare an.

Cireși în plină floare. Este o priveliște spectaculoasă și Hanami, Festivalul Cherry

Blossom Garden vă oferă un picnic între flori mici, albe și roz sorbind ceai japonez.

Asigurați-vă, notând data și luna festivalului din 22 septembrie în calendarul dumneavoastră,

în cazul în care sunteți pe cale de a planifica o nuntă cu temă japoneză.

Hanami este un important obicei japonez și are loc peste tot în Japonia, în primăvara

anului. Hanami, literalmente, înseamnă vizualizarea florii; da, se indică, în general, să vedeți

în persoană floarea de cireș. Se spune că originea Hanami datează de acum peste o mie de ani,

când aristocrații se bucurau privind florile frumoase de cireș și scriau poezii.

În zilele noastre, oamenii din Japonia se distrează vizitând florile de cireș, unde se

adună și aduc mâncare și băutură, întind mese și petrec. Este ca un picnic sub copaci. Oamenii

aduc mâncare gătită acasă, fac grătare sau cumpără de la alimentară bunătățuri preparate

pentru Hanami. În unele locuri mai populare, de Hanami se organizează concursuri pentru

cele mai bine amenajate grădini. Dacă nu vă place în mulțime, puteți merge în parcuri de

cartier, grădini sau în alte locuri liniștite. Cel mai popular tip de cireș japonez (copac Sakura),

care poate fi găsit peste tot în Japonia este Somei-Yoshino (Yedoensis). Copacii Sakura

înfloresc în momente diferite pe teritoriul Japoniei, iar perioada de înflorire a Somei-Yoshino

este de obicei scurtă.

În concluzie, a fost o zi minunată și ne-am întors din această vizită cu o sumedenie de

fotografii imortalizând imagini superbe.

Ajunși acasă ne-am așezat la povestit, împărtășindu-ne bucuriile trăite în aceste locuri

pline de mireasmă.

Ce bine-i printre flori!

I-am murmurat la ureche lui Ming.

Ben Todica/Melbourne

12

A N S A M B L U L F O L C L O R I C „ C A R A Ş U L ”

L A F E S T I V A L U L R O M Â N I L O R

D I N B A L C A N I

J I T C O V I Ţ A – S E R B I A , 2 1 i u l i e 2 0 1 3

Direcţia artistică şi coregrafia: Codruţ Anca, solist vocal: Petrică Popovici

13

A N S A M B L U L F O L C L O R I C „ C A R A Ş U L ”

H E R N I A C O V A - T I M I Ş , T V T 8 9

2 4 i u l i e 2 0 1 3

Coregrafia : Codruţ Anca, producător : Luminiţa Istudor

14

În cadrul parteneriatului între :

CENTRUL CULTURAL CARAŞUL

din Grădinari, Caraş -Severin

şi

NVO ASOCIJACIJA BANAT-UL

din Doloave,

comuna Panciova, provincia autonomă Voivodina,

Serbia

În data de 08 august 2013 am marcat prima colaborare

internaţională a CENTRUL CULTURAL CARAŞUL din Grădinari

concretizată prin participarea noastră ca organizatori la spectacolul:

VARĂ DOLOVANĂ

În cadrul acestei manifestări, pe lângă calitatea noastră de organizatori

am fost reprezentaţi de solistele vocale Georgiana Marişescu şi Alexandra

Inţa , două t inere talente ale cântecului bănăţean.

Spectacolul s-a desfăşurat în aer liber, pe platoul din faţa casei

Culturale 25 mai din Doloave - Serbia.

Codruţ Anca

15

Codruţ Anca

16

A N S A M B L U L F O L C L O R I C

„ C A R A Ş U L ”

L A Z I L E L E C U L T U R I I R Ă C Ă Ş D I E N E

1 6 A U G U S T 2 0 1 3

D i r e c ţ i a a r t i s t i c ă ş i c o r e g r a f i a : C o d r u ţ A n c a ş i C i p r i a n C u r t

17

SĂRBĂTOARE MULTIETNICĂ

LA POJEJENA

DIRECŢIA ARTISTICĂ ŞI COREGRAFIA:

CODRUŢ ANCA ŞI CIPRIAN CURT.

SOLISTĂ VOCALĂ – GEORGIANA MARIŞESCU

18

ASOCIAŢIA CULTURAL – EDUCATIVĂ INTERNAŢIONALĂ

(ACEI)

“TRADIŢII FĂRĂ FRONTIERE”

La pensiunea LAGUNA din municipiul Beiuş , judeţul

B ihor , în data de 29 august 2013, s -a const i tu it Asoc iaţ ia

Cul tural – Educat ivă Internaţ ională (ACEI ) „TRADIŢI I FĂRĂ

FRONTIERE” având ca scop conservarea t radi ţ i i lor culturale

t rad iţ ionale d in state le membre. După dobândirea

personal i tăţ i i jur id i ce vom reveni cu noi in formaţ i i .

19

ANSAMBLUL CARAŞUL

LA CEI 18 ANI AI LUI DENIS AELENEI

30 august 2013

20

SĂRBĂTOAREA ŞTRUDELULUI

LA DOLOAVE – SERBIA

În data de 07 septembrie 2013, în localitatea Doloave din

Serbia, cele două entităţi culturale partenere: CENTRUL CULTURAL

CARAŞUL din Grădinari şi NVO ASOCIJACIJA BANAT-UL din Doloave,

au sprijinit desfăşurarea manifestării :

Ş T R U D E L E A D A D O L O V A N Ă

având ca principal i organizatori Asociaţia femeilor din Doloave

şi Căminul Cultural „25 MAI” din Doloave.

Cu mare o prezenţă artistică remarcată de auditoriu, a fost

prezentă şi reprezentanta CENTRULUI CULTURAL CARAŞUL din

Grădinari, Georgiana Marişescu.

Participanţii au fost recompensaţi cu premii şi diplome în

urma unui clasament realizat de un juriu competent.