No. a tin num6r 25 ban! MercurY 28 rebruarle 18787 Mantis

TM.

MONITORUL OFICIALABONAMENTUL :

PB AN, muil-pECT *.ÉSE ; 0,SE LIINL 20 LEI

intêtd Ianuarie 1 fintéln Tube )

AL ROMANIEIAITUNCTURILE :

LINIA DE TREI-DECI LITERE. TREI-KMOI BANI

inserarea il-a i mal departe, 20 .b.)

Pretul unel publica4il judiciare,One a cincl-qeci MIMI let; ell mai

mare de einei-4eci leee lei

tiUMARPARTEA OPIOTALA.Ministerul de Plance:

Decret. Preseurtare de deeret.Ministerul de justifie: Decret.Ministerul de imterne : Decrete. Prescurtare

de decretMinisterul de resbel : Prescurtare de decret.Ministerul cultdor, ci instrucflund, puldice :

Decisitme.PA RTEA NEOFECIAL A.Depest telegrafiee.

AclunkeT deputatilor de la 22 Februa-rie.

Anunciurï ministeriale, judiciare, administra-tive si particulare.

PARTEA OFICIALÀ.

Bucurescf, 22 Februarie 1878.

MINISTERUL DE FINANCE

CAROL I,Prin gratia lui Dumnec,Iet i vointa na-

tionalg, Domn al RomAnilor,La top', de facia ri, viitoei, stnatate.V6c,lend raportul ministrulul Nostru

secretar de Stat la deparramentul definance, cu No. 7,105 ;

re'dênd votul AdunareT deputatilor§i SenatuluT, din 22 Decembre 1877si 13 Februarie anul curent ;

Avênd in vedere si art. 32 si 93din ConstitOune,

Am. sancionat si sanctionam ,Am promulgat i prornulgam cele

ce urméza:

Loge pentru ratificarea transactinneI propusfi deD. Anton Constantin, pentru stingerea datorielsale si a fratelui sëü clefunctul Luca Constan-tin din arenda de mosit

Art. I. Transactiunea propusA de D.Anton Constantin in numele ski direct siea mostenitor al frateluï st Luca Constan-tin, ca din suma de le 188,305, bani 18,

DIRECTIIINEA :strada GermanA, curtea :;,erban-Vodg.

Scrisorile nefrancate se refusä

datorit6 din arenda mosiilor Bogza si 11A-ria, Mandresci cu trupurile, Dragosla'venicu trupurile, Vertescoiul, Cioresciï, Lan-rile sari Gologanul , Blidarele Domnita,Golesciï din judetul Ramnieu-SArat, Ne-tezescii din Ilfov , Latinul - VoinéseaCremenari satí Joita din Braila, pe perio-dul 1863-1868, 21 plAtéseA lei una sutg,patru deci si dad de miï, se admite.

Art. II. Guvernul este autorisat a primiacéstA suma de la D. Anton Constantin, intermen de ua' lima de la data notifieärdce se va face D-lut Constantin, despre ra-tificarea transactiunei, i tóte pretentiuniledin partea Statului si a D-lui Anton Con-stantin, derivând din contraetele de aren-darea mosiilor de mai sus , vor r6mâneastinse pentru tot d.a-una.

Art. 111. In cas eand D. Anton Con-stantin nu va rOspunde Statuluï In arta-tal suma de 145,000 lei', transac-tiunea de facia,' se va considera nulä dedrept Mr somatiune, si Statul va renadneatu drepturile sale an teri4e.

Acésta lege s'a votat de Adunareadeput4lor, in sedi4a de la 22 De-cembre 1877, si s'a adoptat on majo-ritate de 38 voturi, contra a 25.

Presedinte, C. A. Rosetti.Secretar, Dimitrie Iórt Ghica.

(L, S. A. D.)

Acésta lege s'a votat de Senat, Insedi* sa de la 13 Februarie 1878,

s'a adoptat ca majoritate de 38 vo-turi, contra 15.

Vice-presedinte, D. Dratianu.Secr8ar, Germani.

(L. S. S.)

Facem cunoscut ri ordonam' ea le-gea de facia', investita cu sigilini Sta-tului, sa se publice prin Monitorul o-

ficial, s,i sa se aduca la cunoscinta ce-

Insertiï si reclame, 6o b.inserarea II-a si mal departe, 30 ban! Pais

Anunciu rile Se primese i eu anal,

lor in drept, óra miniAriï Nostril se-cretart de Stat la departamentele dejustitie i cel de finance sunt trisarci-naV cu esecutarea acestul decret.

Dat in BucurescI, la 20 Februarie1878. CAROL.

(L. S. St.)Ministru Reenetar de Ministru seeretar -de

Stat la departamentul Stat la departamentuljustitieï, financelor,

Erg. Siliteson. L EampluOnr.No. 360.

Prin inaltul decret sub No. 326,din 17 Februarie 1878, dupa propu-nerea facuta, prin raport, de D. mini-stru secretar de Stat la departamentulfinanceler , D. Ión Borsi s'a numit inpostul de controlor si agent de urma-rire la jude0.1 Némtu, in locul D-luiG. Lazariu, pus in disponibilitate.

Dreptul la retributiune se considerade la data depunereT juramêntuluT sia intrarel inlucrare.

MINISTERUL DE JUSTITIE.

CAROL IPrin gratia lui Dumneded si vointa na-

tionarg, Domn al Romitnilor,La tog de faciá si viitor, eánétate.V6dênd raportul ministruhfr Nos-

tru secretar de stat la departamentuljustifei, cu No. 1,773 ;

Avend in vedere ca resedinta jade-catoriei de ocol din Giurgiu s'a stra-mutat in comuna Comana, pénè ce in-prejurarile vor permite a se retrans-fora in Giurgiu ;

iitioNrPoiLw OFIciaL AL iii 23 Febi uarie (7 Martie, 1878

Avend in vedere ct acum tmpreju-rhrile permit acésth retransferare ;

Am decretat decrethm ce urmézh:Art. I. Judechtoria de oeoldin Giur-

giu , cu resedinO, in Cornana , se re-transferh in resedin0 s'a ordinarh.

Art. II. Ministru Nostru seeretar deStat la departamentul justiVei este au-torisat cu esecutarea acestuT decret.

Dat in Bueuresd, la 21 Februarie1878. CAROL.

Ministru secretor de Statla departameutul justiief,

Eng. Stqtesen. No. 368.

MINISTERUL DE INTERNE.

CAROL I ,Prin gratia luï Dumnedert si vointa na-

tionalä, Doran al Românilor,La tort de facia si viitor, sánNate.Asupra raportulul ministruha Nos-

tru secretar de Stat la departamentulde interne, sub No. 3,281 ;

In virtutea art. 46 si 76 din legeaelectoralh ,

Am decretat i decrethm :Art. I. Colegiul I electoral pentru

senatori din judeVil Bolgrad este con-vocat , tu 6lioa de 6 Aprilie 1878 ,spre a implini, prin none' alegere, va-ca* declarath in Senat.

Art. II. Ministru Nostru secretar deStat la departamentul de interne es-te inshreinat cu esecutarea acestaidecret.

Dat in Bucuresei, la 18 Februarie1878. CAROL.

Ministru seoretar de Statla departamentul de intsrne,

I. C. BrAtiaun. No. 351.

CAROL I,Prin gratia luï Dumneded í vointa na-

tionalA, Domn al Romanilor,La toA de faciá si viitor, sánNate.Asupra raportuluT ministruldi Nos-

tru secretar de Stat la departamentulde interne, sub No. 3,288 ;

In virtutea art. 46 si 76 din legeaelectoralh,

Am decretat i decrethrnArt. I. Colegiul I electoral pentru

senatorT din jude.N1 Cahul este eon-vocat, In clioa de 6 Aprilie 1878, sprea implini, prin none' alegere, vacanO,

declarath in Senat, In ulna demisio-närel Nut Alexandru Exarchu.

Art. II. Ministru Nostru secretar deStat la departamentul de interne este in-shreinat cu esecutarea acestuT deeret.

Dat In BucureseT , la 18 Februarie1878. CAROL.

Ministra secre'ar de Statdepartarnentul de interne.L C. BrAtiann. No. 345.

CAROL I,Prin gratin luT Dumnedeg i Toin-ta na-

tionalà, Domn al Romanilor,La to0 de facia si viitor, sánRate.Asupra raportuluT ministruluT Nos-

tru secretar de Stat la departamentulde interne, sub No. 3,289 ;

In virtutea art. 46 si 76 din legeaeleetoralh ,

Am deeretat si decrethmArt. I. Colegiul III electoral pentru

deputaV din jude01 Ilfov este convo-cat, in gioa de 6 Aprilie 1878 , sprea alege dotaï deputaV, in locul D-lorD. Ioneseu si Dr. Sergiu , ale ehroralegerT s'aii invalidat de Adunare.

Art, II. Ministru Nostru secretar deStat la departamentul de interne estehishreinat en esecutarea acestuT deeret.

Dat în Bucuresci, la 18 Februarie1878. CAROL.

Ministru secretar deStat la departamentulde interne,

I. C. BrAtianu. No. 346.

CAROL I,Prin gratia lui Dumnedeii si vointa na-

tionalA, Domn al Romanilor,La tor de faciá si viitor, sánátate.Asupra raportuluT ministruluT Nos-

tru secretar de Stat la departamentulde interne, sub No. 3,282;

In virtutea art 46 si 76 din legeaelectoralh ,

Am decretat i decrethm:Art. I. Colegiul III electoral pentru de-

putat,T din judetul Mein este convocat,In (lion de 6 Aprilie 1878, spre a im-plini, pnin nou6 alegere, vacan0 de-elarath in Adunare, in ulna invalidh-reT alegereT ofectuath la acest colegifi,in (-lion de 11 Iunie anul trecut 1877.

Art. II. Ministru Nostru secretarde Stat la departamentul de interne

este Inshrcinat eu esecutarea acestuTdecret.

Dat in Bucuresci, la 18 Februarie1878. CAROL.

Ministru secretar de S tatla departarnentul de interne,

L C. BrAtiann. No. 343.

Prin decrete cu data din 18 Febru-arie curent, dupe propunerile fIcute,prin raporturT, de D. ministru secretarde Stat la departamentul de interne ,

sunt numiVD. Alexandru Brhescu, fost prese-

dinte de tribunal, sub-prefect la plasaRAchciunT, din jude0.1 Putna, in loculD-lul N. Bene, demisionat.

D. Anton Stefhnescu, fost directorde prefecturä si sub-prefeet, pol4aitila orasul Chilia, judepil Ismail, in lo-cul D-luT G. Antonin, demisionat.

D. Ión Singurénu, fost sub-prefect,po14aiii la orasul Giurgiu , judetul%sea, in locul D-luT Teodor Mhreu-lesen.

MINISTERUL OE RUBEL.

Prin mnaltul decret eu No. 336, din18 Feb ruar:e 1878, duph propunereaMena de D ministru secretar de Statla departamentul de resbel , prin ra-portul No. 39, s'a acordat dreptul de

purta medalia Virtute mlitar, ofi-eihrilor si gradelor inferióre ce urmé-

pentru fapte meritoriT de curagiiidevotamentD-lnï medic principal clasa I, Severin

Emanoil, din serviciul central.D-luï major militian Malénu Alexandru.D-luï locotenent Ionescu Dimitrie, din

corpul tiotileLD-10 sub-locotenent Irimscu Ilie, din

corpul flotileï.D-10 sub-locotenent Georgescu Con-

stantin, din corpul flotiletD-1111" sub-locotenent Mavrodi Ión, din

corpul flotileï.Sergentului-major Ponta zi Grigorie, din

corpul fi Wei.Sergentilor Barbieri Nicolae, Trandalr

Ion si Dogaru Petre, din corpulCaporalilor Bercénu Ión Lambru Mi-

chairi si Ián Constantin, din corpul &Md.Soldatilor Munténu Nicolae, Vasile Ión,

Costache Räducanu Manole si Dumi-tru Marin, din corpul

Masinistruluï Anton Radici, din corpul

Pebruarie (7 Martie) 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 1159

MINISTERUL CULTELCtRSI INS TRUCTIUNEI PUBLICE

Decisiune.Pe base recomandatiund jurialui esa-

minator, instituit la directia conservatoru-lui de musicA, ministerul a numit, conformart. 382 din legea instructiune, pe D. Eli-odor Bianchi, profesor cu titul provisoritila catedra de musicA vocalA de la acalacentrall de fete din Bucaresci, ce ocupapane acum ca suplinitor.

No. 1,756.

PA RTEA NEOFICIALA

Bucureact, 22 Februarie 1878.

DEPE*I TELEGRAFICE(Serviciul priyat il Monitortelui)

Londra 5 Martie. Camera commie-lor. D. Hardy, secretar de Stet la resbel,espune ca. budgetul resbelularT este cu to-tal un budget de pace, care nu permitetare de a face resbel.

D. Hardy, continuand, dice cA mArireabudgetului resbelulai nu este datoritA mA-rireT armata, ci cheltuelilor ocasionate prinsporirea materialului de resbel. Secretarulde Stet la resbel este mal putin satisfecutde armata de reservA de cat de armata ac-tivA. Cea din urmA se afiA in conditianïescelintï. Armata numera aprópe 110,000ómeni sprijiniti de 400,000 trupe auxiliare.

D. Hardy terminA esprimancl sperantacA armata va putea fórte bine sh nu facAserviciti activ, dérà in cas cana fi che-matA trebue sA fie pusA la inAltimea mi-shine sale. Armata ai marina engleza, ,dice ministrul, vor face astA-di ca altA datAonare terei. D. Hardy propane de a ureaarmata la 135,450 amenf.

Londra, 5 Martie. Se telegrafiazadin Viena cAtre Times cu data de 4 : Seerecle cA negocierile privitare la oraaul incare trebue a se intruni congresal mergdestul de repede pentru ca sa, fie permis ase crede cA intrunirea va ayes loc cAtrecea din urmA septAmanh din Mantle.

Londra , 5 Martie. Se telegraficzAdin Viena cAtre Daily-Telegraph, cu datade 4: !La deschiderea congresuluT, uAmotiune va fi inatodusA probabil de dele-gatul german, In seop de a propane anexa-rea la Austria a Bosnia i Hertzegovinei.

Principele Bismark a exprimat din noilpArerea sa in favarea acestei anexArT".

Paris, 5 Martie. Condiaiunile 'Acenu sunt oficial publicate; se asigurA cA sunturmAtórele :

nReforme pentru Armenia ; durata con-pArei BulgarieT aese luni; Ruaii, indatAdupA ratificarea pAcei, vor incepe a eve-

cue Rumelia; Principele Bulgarielanu va filuat dintre principi unatare ; tributul Bulgaria nu ,este fiat ; intimp de doui ant Bulgaria va stApani por-lul de la Kavala; Ruaii se vor imbarce peMarea de Marmara, dérA nu vor intra InConstantinopola fortAretele Bulgaria vorfi rase; aid tra trapA turcescA nu va re-manea in Bulgaria."

Constantinopoll, 5 Martie. D. Onon,vechia prim dragoman a avut eri tra, au-dientA la Sultanul. El l'a felicitat din par-tea Marelui Duce Nicolaee ea ocasiuneasub- scrieriT pace. Generalul Ignatief, in u-niformA militarA a venit astA-di la Cons-tantinopolï. El a dat visitA primului mi-nistru , ministrului afacerilor straine aiambasadorilor. Generalul Ignatief s'a intorsin aceeaaï séra, la San-Stephano.Marele Du-ce-va visita Joui satiSâmbtitti pe Sultanul.Conditiunele pAcei sant in general admise.DespAgubirea de reabel care se urea la 40miliane de livre sterlinge a fost malt re-clusa.

Consantinopoll, 5 Martie. piareleturcesci spun cA in cas de resbel europén,Turcia va pAstra neutralitatea. Ele desmintsgomotul una anal* ofensive ai defensivecu Rusia.

Londra, 5 Martie. Times crede cAcongresul se va intruni -la Berlin. Cei treicancelari vor asista. D. de Bismark ar con-simti sA primascA preaedinta.

Viena, 5 Martie. Se anunciA din St.Petersburg cAtrePolitescheCorrespondenzcA in cercurile oficiale se ocup despre con-gres. El se va intruni la Berlin. Se sperAcA D. de Bismarck va adera la acestA idee.

(Havas)

ADUNAREA DEPUTATILOR.

SESIUNEA PRELUNG[TA ORDINARA.

pdinta de la 22 Februarie1873.

Presedentia presedinte C. A. Ro-seti, asistat de D-niT secretarl N. Ciaman,R. PAtArlAgénu, I. D. Ghica ai Gr. Ish-cescu.

§edinta o deschide la una orA ai jar-metate dupA amédi.

Presenti 79 Dail depute-V.Nu respand la apelul nominal 67 ai a-

nume :

Bolnat4 :

D-nii P. Arbore, N. Atanasiu, P. Cer-nAtescu, C. Fusee, V. Mania, H. ZugrA-vescu, Gr. Serurie.

In eongediu:! D-nii St. Bechianu, C. Bobeica, A. Ca-

,

ravasile, D. Castroian, D. Donici, G. N.! Gamulaa, A. Gheorghiu, G. GitA, I. LA- .

teseu, D. Leca, G. Miclescu, Gr. Menteor,D. Pruncu, A. endrea, D. Sofronie. I.Sturdza, G. Teen, A. Varnali, V. Vidraa-era N. Lupaacu.

Fará aratare de motive:D-nif A. Agioglu, D. Anghe], T. Bag-

dat, T. Boa], A. Gr. Douche, N. Bujoré-nu , Sc. Calinescu, A. Candiano-Popescm,I. Carabatescu, C. Climescu, P. Constan-tin, L. Costa), C. Eleva, D. Frunda, G.Ghitescu, D. Giani, C. Giuvdra , P. GrA-diatena, A. Holban, T. Ian, G. Livedénu,G. T. Maori, G. Magheru, D. MArgAri-tesen, Fr. Milesca, G. Mortan, I. Nico-lau, N. Nicorescu, C. G. Peaiacov G. Ra-dovica, M. Roseti, Sc. Roseti, M. Schina,C. oarec, A.. Stirbei, G. Vernescu, M. Via-dimirescu, P. Cazoti, M. Ghelmegianu, A.VAseseu.

Sumarul aedintei pracedente se aprobA.Se acordA congedia d-lai deputat Gr.

Monteo r.Se respinge congedial cant de D. de-

putat C. §oarec.Se trAmite la comisiunea de petitiuni

petitiunea D-Ior Radianu Radianolf, IvanTodoroff Teodor Blastoff.

Se trAmite la comisiunea de indigenatpetitiunea D-lui M. Zaharoff.

Se trAmite la sectiunä urmAtorele proie-tul de lege pentru modificarea art. 6 ai 11din legea de constatarea contributianelordirecte (provenit din initiative d-lor de-putaff) i projectul de lege relativ la li-berarea tinerilor earl' duph coronae lor, allfost angajati a servi in armatA ca voluntaripe timpul campania.

Se comunicA AdunAriT cererea de con-gedia a d-lui deputat V. Vidraacu.

D. N. Dimaneea. Ve rog sA nu maiacordati congediT, cAci ne descompletAm aiorT ne hotAram sA ne ducem toti a casA,ori sA InerAm serios aci. D. Vidraacu a maicerut alaRA-ieri un congeditr care i s'a re-fusat ; acum cere din non congediti airog sA, '1 respingeaT ai acum.

In seurt, ve rog sA nu mai acordati Indun congediti, afarA de casuri esceptionale.

D. Gr. Cozadinl. S'a respins in ade-ver congediul D-lui Vidraacu pentru tatAsesiunea, dar acum D-sa modificA conga-dial cerand name pane' la 10 Martit.

In principib. stint ai ear de pArerea D-luiDimancea, pentra cA nu e just ca anti aAstea cate trei lunl absenti; ea tate acesteasA fim just)" cAtre toll; sA chemAm pe eelcari n'ati venit de loc i sA, acordAm con-gediti D-lui Vidraacu ca un sentiment decolegialitate care se intrebuintézA in tateCamerele ai ca recunaseere a anal dreptal fie-cAr uT deputat.

Se pane la vot congediul D-lui Vi-dream ai se aprobl.

D. N. Furenleseu. D-Ior eli cred ca,atat in detrimental Ora cat ai al aceloraearl fae des cereri de congediu s'a ealeat

1160 ISION1TORUL man AL ROMANIEI 28 Februarie ( 7 Martie) 1818

si se calca neeontenit cu consimtimentultacit al biurouluT art. 34 din regulamentcare dice ca la ora 12 incepe sedinta sisa termina la 5 ore. Cu t6te acestea se-dinta se desehicla aprépe la 2 ore; prinurmare perdem aprépe junaltate din tim-pul pe care trebue sa, '1 dam afacenlortéreT; faeem adica ua, incloita, sesiune sieheltuina indoit baniT tAriT pe clad am puteanumaT eu jumétate din aceT banT sa satis-facem interesele tëreT i sa, nu silim pemuly deputay a cere congediT find. reela-may de interesele D-lor, cad in acéstaCamera nu sunt numaT a4vocay care se-dénd In BucureseT ar putea veni dupaplae, ci sunt si alte categoriT de cetatenT,

preeum agricultorT, comercianyale caror interese sufera din causa intar-dieriT Thr aci. Prin urmare rog pe biurousa aplice pe cat se p6te art. 24 din regu-lament.

D. pre§edinte. Biuroul primesce in-vitarea D-luT Furculescu si respundenu e art. 24 de care \Tea s vorbeasca D.Furculescu, ci art. 22, cal e dice el lace-putul sedintieT se hotarasce pentru ora deamédT; insa vine art. 25 si dice ca pentruynerea mid sedinte Adunarea trebue safie in eomplect. Prin urmare biuroul nupOte s deschida, sedinta de cat cu com-ploctul cerut de regulament, afara, dacaAdunarea (la un rot prin care s inapunabiurouluT ea la ora 12 sa faca apelal no-minal, i daca va constata cà Adunareanu este In numér, ea ridice sedinta pentruacea i.

D. N. Fleva. D-lor deputay, davemnimie de pus la vot, pentru c regula-mentul nu se pune la vot. Tot ce se póteface este s rugam pe D. presedinte a fimai sever cu noT, si la ora 12 st, fad, a-pelul nominal. CU modul acesta etí roT fieel d'antat care voT lua numaT jumétatediurna cad nu voT putea veni tot-d'a-unala 12. Causa pentru care nu se complec-tézA Camera este pentru el multi din dom-llÏ deputay sciind ea apelul nominal seface maT 01140, nu se grabese a veni acila amiadi; dar daca ar sci cA Fe face ape-lul nominal la 12, vr, asigur ca ar veni.toy.

Prin armare, find ea suntem là finitulluT Februarie, i find c abea acumcepem cu budgetele, fac apel la totT dom-ni deputay sà ne impunem rigórea regu-lamentara péné dud vom vota budgetelesi péné vom face aeele doué, trel logT im-portante pe care le astépta tara.

D. pre§edinte. Ca sa, se péta, hotariceva, trebue ea Adunarea sa fie in corn-plect. Autorisati-mé, daca putey, sa aplicart. 22 fara a fi Camera in numérul regu-lamentar, si atund putetT adjunge la re-sultatul ce cloriti.

D. N. Dimancea. Ceea ce se cere decatre D. Fureuleseu si de eatre D. Flevanu se póte aplica; fiind c Adunarea nu

póte s dea un vot prin care sa cérA de labiurot sa violeze regulamentul. Dupa re-gulament sedinta nu se 'Ate deschiclebiuroul nu póte face apelul nominal decat cand Camera va fi in complect. (Intre-rupee, sgomot).

Asa dar, pénè cand noT insine nu vomlua angajamentul ea la ora 12 sA ne aflamaci regulamentul nu se péte aplica in a-césIA privinta, orT co s'ar c,lice si orT ces'ar face.

De aceea, fiind ca in adevér deschidereasedintelor asa de tardit este si in pagubafisculuT si in pagubatéreT, pentru ea, nu 'Tconsaeram in luerare tot timpul ce suntemdaturT s T dam, ne hotaram cu totiTafi la amédT la sedinia, acesta find singu-rul mijloe de a inlatura ineonvenientuldeschidereT sedintelor prea

D. ministru eultelor §i instructju-net publice. Regulamentul interior al A-dunareT nu se póte viola prin deeisiunilemajoritateT si chiar ale unanimitatei Ca-mera, dar când. un articol din acel regu-lament pOte da locla diferite interpretArT.nu se péte contesta c Adunarea e in drepta hotäri cum sa, e interpreteze el. Art.25 dice ea sedintele nu se pot deschidede cat fiind un complet anume prevèglut,art. 22 de alta parte fixéza Inceputul se-dintelor la 12 ore. Acum e intrebarea dacala 12 ore se póte face apelul nominal sprea se constata daea Adunarea e in numér.D. presedinte a dis ca, nu se péte face a-pelul nominal, dupa cum nu se p6te facenicy ua altA lucrare, pe cat timp Camera nue in complect Ia 12 ore. Et cred ca ape-

nominal trebue sa se faca la 12 ore,si nefiind complectul cerut , biuroul seconstate acésta, i apoT or sl astepta corn-plectarea or sa, anunte sedinta pe a douadi. Dar apelul nominal trebue sa, se facalsi se face si asta-dT, ccï Insemnarea deceT veniy ce se tine de un impiegat estetot apel nominal.

. ET bine du regulament , ceea ce seface dincolpao, ar trebui sa se faca de carebiurot aci la 12 ore fix, si daea nu e com-plectulitrebuitor, sa, se siie eel putin caredeputay nu vin sA 'sT indeplifiésea dato-ria.

AltminterT , or cAte angajamente aïlua, or cate promisiunT atT face si or catde solemne ar fi acele promisiunT, et credea nu vor avea efieacitatea ce se reeo-mauda prin procedarea acésta. Biuroul sa,bine-voiasca a face la 12 ore apelul no-minal pe acea tribuna, i acolo se va ve-dea cine a venit si eine nu. Dar and sase deschicla sedinta? Deschiderea sedin-teT, si eli lateleg deschiderea pentru lu-(ware, aceia neaparat c nu se p6te facede cat când este numérul complect, pecând pentru a se vedea daea numérul estecomplect apelul nominal trebue flout la12 ore. . . ,

D. pre§edinte. Bine-voiasel a spline

.......-01.

D. ministru de culte, ce fac &and nu 01-sese la 12 ore numérul complect? Radiosedinta pentru t6ta dioa?

D. ministru de culte. La intrebareaD-luT presedinte cum are sa, procéda da-ca facénd apelul nominal la 12 , nu gA-sesee numérul complect, eT bine,1 riguroseste ea sa, nu se tina sedinta in acea di, pen-tru ea 50 de deputay earl stall de diminétaaicT nu este drept sa astepte pe eineT salísése elrora le place sa, vinlí pe la 2 si 3ore. Dad, insa, Adunarea va voi sa astepte,vom astepta.

D. pre§edinte. Nu se póte lua nicT uaresolutiune.

D. ministru de culte. Nu este resoln-tiune ; eine pOte sa oprésea, pe ceT 50 easa astepte ?

D pre§edinte.Cine constata pe ceY 50?136, voce. Biuroul.D. ministru de eulte. Biuroul are a-

cost drepi, dupe regulament.D. pre§edinte. AtuncT bine-voitT a

crede ea, D-v. tocmaT, carT cerey aplicarearegulamentuluT, nu voitT sa vé supuney a-celuT regulament.

D. ministru de culte. OrT de câte orTse va sei de unil din deputay el apelulnominal nu se face de cat la 2 ore sat a-tuna când vor fi eomplect nu vor veni la1 2 ore.

D. L. Eraclide. Mie naT pare bine eaD. ministru a intervenit in acésta cestiunede regulament, i as ruga pe D. presedinteea in sensul cum arata D. ministru sa, seaplice regulamentul.

D. pre§edinte. Marturisese eà nu am a-vut fericirea sa, inteleg pe D. ministru;prinurmare rog pe D. Eraclide sa bine-voésela'enT esplica D-sa.

D. Eraclide. Articolul 22 dice catego-ric Ca sedinta se deschide la 12 ore ; a-tuna se face apelul nominal pentru ea sase scie daca Aclunarea este sat nu in com-plect ; dad, nu este in compleet,presedin-tele trebue sa ridice sedinta. Nu mé unesccu D. ministru cand dice ea sa se astepte,pentru ca de multe orT Camera este corn-plecta, si nu 'Ate tinea sedinte din causaabsenteT ministrilor. De aceea la 12 oretrebue sa se constate causa pentru care nuse p6te tinea sedinte ea slí o cunósca, si Ora.

SA se amâne eedinta necontenita pénéce D-niT deputay earT obieTnuese sa TinamaT Unit se vor convinge ea D-lor suntcausa necomplectariT sedintelor si vorceta cu sistemul de a ne face sà perdemtimp ul.

Prin urmare rog pe D. presedinte sa fagapelul nominal la 12 ore si dad, Adunareanu va fi complecta, sa, riclice sedinta i s'oanunte p'a doua

D I. Agarici. D-le presedinte, cestiunTde natura acésta s'at ridicAt in maï multeCamerei eta cum s'ati transat. D-v. nuavey alt rnijloe de cat asta-dT sa, luatT uldecisiune i sa, dicey el 'Wine se va face

23 Februarie (7 Martie) 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

apelul nominal la 12 ore, si toti cleputatiiearl vor lipsi, sa piarda diurna i sa se pu-blke numele lor In Monitor; cad ast-fellucrul are sa se indreptede.

Se pune la vot propunerea D-lui A-garici si se adoptaa

D. Gr. Cozadini. D-le presedinte , asdort sa fac ua, rugaciune D-lui ministru definance. Dupe legea ruralA , pe proprieth-tile unde nu a ajuns pambt a-rabil , s'a dat losuitorilor loeuri aeoperiteeu Wart De atunei i 0116 acum sunt 14ani , i Statul tad, nu a v6ndut acele pa-dud.

D. pre§edinte. Acésta este Ill inter-pelare.

D. Gr. Cozadini. Este ul cestiune caresA p6te resolva la moment.

D. pre§edinte. D-v.puteti sl anunciatiinterpelarea ; nu aveti insa cuventul minapentru a o desvolta.

D. Gr. Cozadini. Atunci voi depune uainterpelare inscrisa.

D. DM Ionescu. Sunt mai multe c,lile

de când am avut onóre sa anunt ua inter-pelare U-lui ministru, si dupe ce a trecuttermene peste termene, D. ministru in sfr-sit a dis ca mai are trebuinta a studia ce-stiunea si a cerut un alt termen. ET bine,Reel termen s'a niei n'amavut parte sl 'mY desvolt interpelarea.

Acum anuntidin noA tot acea interpela-re ca sa bine-voésca D. ministru a hotarldud erede ea, va putea rëspunde , cad' etconsider resolutiunea ce se va lua de Ca-mera, tn acésta cestiune ea ua, resolutiunecare privesce Ora tntréga.

D. ministru de finance. Mie nu'mi a-partine mai malt de cat un singur lucru :sA N. la dispositiunea D-lui interpelatorcând. va voi WO' desvolte interpelarea D-sale. Rog pe onor. D. Ioneseu sa bine-vo-ésea, a nu'si atrage tot meritul ai a rasatOte desavantagele asupra guvernuluï.Daea ell a fost la ordinea ci1eï u alta ce-stiune care a primat interpelarea domniei-s ale, acésta nu este vina guvernulni; càcï eade clar cà sunt gata a respunde la acéstainterpelare in ori-ce moment.

D. A. Vizanti. Cer euvêntul.D. pre§edinte. In eestiunea acésta nu

ye pot acorda euv6ntul.D. P. Buescu. Trebue sa limpedim si-

tuatiunea.D. pre§edinte. Situatiunea este lim-

pec,lita de sine.D. P. Buescu. D-le preaedinte, când

e ua cestiune independenta de ordinea sli-lei, ua eestiune relativa la tra esplicare cevoesce un deputat a cere de la biuroti sade la guvern, biuroul trebue sa acorde eu-vdntul aceluia ee '1 cere. In aeest cas afost D. Ioneseu; D-sa a cerut u esplicareministrului pentru ce nu rOspunde la in-terpelarea D-sale, de 6re-ce termenul eei-sa aeordat s'a implinit erï?

Iatit u. cestiune de esplicat qi ered

ea preaedintele póte sa nu acorde euv6n-tul . . .

D. pre§edinte. D-v6stra, ati lnat eu-v6ntul spre a vorbi pentru D. Ioneseu ?

D. P. Buescu. acordat euvdn-tul pentru ua esplieare, si vA rog sa 'nai-1lasati . . . .

D. pre§edinte. Nu v acord cuvêntulpentru ea sa esplicati D-vóstr jisele D-lui Ionescu, acésta este tréba.D-lui.

D. P. Buescu. Regulamentul nu dice«a in acelasi timp sa vorbesc si etr ai pre-sedintele. . .

D. pre§edinte. Itegulamentul slice sav6 opresc cand esiti din cestiune. PentruD-yOstra puteti vorbi, pentru D. Ionescunu

D. P. Buescu. Apoi dad, am dreptulea sa, cer esplicarï, voiti ruga pe D. mini-stru de finance ea sa bine-voésca a ne spu-ne pentru ce dud se acorda un termenpentru ua interpelare, si se fixéza ua dipentru a el' desvoltare, D-sa nu bine-Yo-esee atund sa. fie gata sa respunda?

VocI. S'a esplieat acésta. (sgomot)D. P. Buescu. EA cred ca daca nu pu-

tem sa clesvoltam interpelarile in iIelefixate, atunel acest drept scris n Consti-tutiune, este eu desä'vêrsire anulat ; si aXdori sa sciti atât de la onor. biuroti, cat side la D. ministru daea aeest drept '1 maiavem in realitate sat_ daea el este ua fie-

D. ministru de finance. Am avut o-n6re a rèspunde D-lui Ioneseu, si vi maïdeelar fuel ua-data e sunt gata a ras-punde la interpelarea D-sale chiar aeum.§i. aeum bine-voesca D. Bueseu a nu 'ma'face IA positiune mai grea de cat o merit.

Am avut onOre sa na6 adresez la D. Io-nescu, când a anuntat interpelarea sa,

cestiunea coprinsa, in interpela-rea D-sale este atAt de mare si atAt deimportanta, in cat trebue ce-va maimult de cat trel dile ea sa pot respunde.§i onor. D. Ionescu m'a inteles, si a bine-voit sa, 'mi acorde un termen de opt dile.Acest termen s'a implinit ieri, cand am sideclarat ca sunt gata a rAspunde; dór de-ea Adunarea a dat preferinta altor lucrari,acesta nu cade n r6spunderea guvernului.

Voci. Ordinea dilei.D. pre§edinte. La ordinea slilei avem

votarea din nor'' pentru luarea in conside-ratiune a projectului de lege privitor laimprumutul comund

Adunarea procede la vot, i resultatulscrutinuldf este eel urmator :

Votanti . . . . 69Majoritate reg.. . 38Bile albe . . . 55Bile negre . . . 14

D. pre§edinte. Adunarea a luat in con-sideratiune projectulul de lege.

Art, 1 qi 2 $e adopta Wit diseuliune.

1161

Se pune la vot cu bile projectul delege in total, 0 resultatul scrutinului esteeel urmator :

Vo . , . . . . 66Majoritatea reglementara 38Bile albe . . . . 54Bilenegre 12

D. pre§edinte. Adunarea a priimit pro-jectul de lege.

Acum D-lor, avem la ordinea dilei dis-cutiunea generala asupra projectului delege pentru taxele comunel

D. 1. Ionescu are euvéntul.D. I. Ionescu. Incep, D-lor deputati,

prin a eonstata ea déca D. preacdinte alCamera bine-voesce a lua in considerarecererea D-lui Cantili de a se tipari acestproject de lege, noi nu perdem ieri ug, ju-mAtate de ora, dérä asta-dï, cu yotul eeam dat ratia si dispositiunii co D. pre-sedinte a luat de a se publica a doua c'Ain Monitor tot ce s'a Merit in Camera Inaedinta precedenta, am putut vedea In Mo-nitor tiparit acest project de lege ai amrèreas f6rte indestulat cu tot votul ce adat Camera de a nu se tipari caci projec-tul de lege s'a tiparit. Acura dera dupace l'ana citit si eA eu multa bagare de se-ma, 'mi voiti permite de a .1 combate;pentru ea sa, '1 combat, voiA lua in ajuto-rul meli, nu nascocirile fiscale care tind dea pune imposite pe t6te luerurile din lu-me, ci voiti lua in ajutor selintafinanciara.Cred a intro noi nu se gasesee nimeni caresa 'mi fac ver-ua bagare de shad, ver-uaimputare cum mi s'a Merit la 1860 cândexplicknd 1 un curs ca euvêntul de fiscale ua nurnire urita care nu mai merita dea se pronunta asta-0, un ministru de fi-nance de atunci aflânduse fata la acea nu-mer6sa Adunare uncle facena un cursde finance dup. ce a audit a fisc insem-nésla dord panere care la Romani se pu-néri pe un magar pe care agentii -de pertceptiune '1 ducea din ora in om de pune-in ele darile, a credut ca l'am %cut pe elmagar si a mers la voa, Cuza de a ceruainchiderea cursului (Ilaritate).

Cursul s'a inchis, dera sciinta e nemu-ritóre, ea nu s'a inchis. Un tipograf dinIasi a venit la mine, 'raï a cerut cursul, latiparit i cartea a eait in public chiar du-pa cate-va dile. Acea carte nu e facuta demine cad. nu eti sunt inventatorul seim-

eY, e sunt un umilit propagator al ei.Acea carte este a D-lui. Iosef Gamier, pro-fesore la seóla de poduri i aosele din Pa-ris. Cu ajutorul der% al sciintei coprinsain acésta earìe, voilt veni sa, combat pe a-mieul med D. Pastia, eu seop de a nu '11A-sa sa dea in grópa, cad mi se pare eaa luat urmele pe drumul fiscalitatei, pu-nêndu-ne la biruri de cum ne naseem, deeum ne creseem, de euni ne insuram, deeura remânem v6duvi, de cum ne divor-

1162 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

Om, de cum murim ehiar, si c,lic de eummurim, cad ne pune 4ece, cinci-spre-dece galbent ea taxa pentru clout co-0 depament, ca S ne ingropam (Intreru-pert).

Da, D-lor, asa este, cititt si yeti vedeaea, ni se core dout-apre-dece galbent pen-tra proprietatea mad mormént, opt-spre-dece galbent pentru doue morminte, done,-deet si patru pentru trel morminte etc.

Apot, drept este, D-lor, sa platim sipentru acet doni coti de pament, in carene inmorrentam ? Acésta nu s'a mat po-menit tnca 1Y;ne acum in Ora Romaniesca.

Ua voce. Este A, lege speciala pen-tru cimitirurt.

D. I. Ionescu. DatFmï voc, D-lor, eìincep prin a ye pune Inainte ea Romanitstremosiï nostri at fost cc:A mat Inaintattin rutina fiscalitatet, in mijlOcele de apune imposite pe tote lucrurile omulut,

pe acelea cart nu voese si le numesc,numat ca s aduca bent in visteria taret.Apot, pe acésta cale a rutinet fiseale tre-bue s ne ducem noi 6ment de progres ?

Acésta este Intrebarea pe care voeseo fac ()nor. raportor, care, din neno-rocire este si inventatorul acestor taxe...

D. Pastia. Nu sunt raportor.D. I. Ionescu. Dera 't tit loeul ;

prin urmare, Yet permite , onor. D.Pastia, s te intreb de ce at venit cuaceste imposite indirecte, imposite caresunt contrarie progresulut, contrarie sciin-tet moderne, i fOrte nedrepte, caci ele facsì platésca saracul mat mult de cat bo-gatul.

Cand D-vostra punett uit taxa atat degrea chiar pe sare, a caret estractiune nucosta pe Stat de cat póte un ban ocaoa,pe eine credetti ca ,are sit lovesca acesta,taxa ? Pe D. Cantacozino, pe D. DimitrieGhica sat pe altt oment bogatt ? Negre7itca nu ; ci are sa, lovesca pe Ion al Tudoretsi pe altul ca densul care are patru-cincicopit si cate-va 01, ast-fel va avea tre-buinta are sa, consume na mai mare canti-tate de sare de cat boierul cel begat.

Iata, D-lor, cel d'antaiti argument careme face pe mine sa, fit contra impositelorpropuse de comuna Iast,imposite care suntreprobate de sciinta. Not am avut in acéstaOra ua multime de imposite indirecte siforte sugrumatóre pentru Arad ; v adu-cep aminte cand a venit regulamentul or-ganic, ca boierit cet betrant cand ati vedutnumerul insemnat de asemenea imposite,s'at vedut névoiV sa parasésca acea cale,

sa intre pe u alta cale mat rationala,atunei at desfiintat oeritul, jugaritul,draritul, pogonaritul, gänkitul ii chiarimormntaritul D-lut Pastia si divortarituldumnélut. i beraritul si vinäritul tot aldumnélut i alte asemenea imposite, i ailfacut un singur imposit pe cap, numit ca-pitatie pe care not mat alalta, ert l'arn des-fiintat ea gamin}, ca sa imbunatatim sta-

rea financiarti a taxeï, insa nu am imbuna-tatit nimic ei am schimbat numat denu-mirea, dicendu't impositul cailor de co-municatinne, in loe de capitatie ceea ceeste tot una, cad i acest nou imposit sepercepe tot pe cap.

De aceea, D-Ior, rn dresez la D-v. carerepresentati partidul liberal national si verog sa nu ve punett pe acésta cale de im-posite care sunt puse tot-d'auna pe celsarac.

Nu voiu s intru in amantintele acestutproject de lege, dar ve voiu spune ca dupace boierit regulamentart au desfiintat toteimpositele indirecte si au lasat unmet ca-pitatia si venitul vamilor, apot noi am in-ceput sa adoptam din nou acest sistem deimposite indirecte. Ye adue aminte ca sub!ainisterul Catargiu, cand s'at discutatchestiunea acestor imposite, ministrul deinterne a declarat in plina sedinta ea nu-merul lor a trecut peste una suta! si totatunci s'a facut si legea maximulut acestortaxe comunale. Va sil died not nu de as-tadi suntem pe acesta eale retacith, nu deastadt am lasat calea sciintet si am ajunsla IA suta do felurt de imposite indirecte;ci de cap: va ant deja am apucat acestdrum al rutinet fiscale, si in loc ea not,Camera liberale, sa cantam a sta la loe simild, a Re intórce Inapot de pe acesta cale,not ar trebui óre sit mergem si mat departe ?

Et ered ca nu putem merge mat de-parte de cat ceea ce s'a infiintat prin le-gea maximulut impositelor indirecte. Ga-vernul, voind sa vina in ajutorul deseen-tralisaret, pe care Ott o dorim, a hat pro-jeetul primariet de last si l'a adus in Ca-mera; dar acest project vine, nu maul eupropunert de birurt nout, ei si en sporurtpeste cele vecht, peste maximul deja fixatde lege. Pentru aceste sporurt, pentru a-eeste creart de noul imposite , pentru da-toria ee avem catre dreptate si stiinta, verog sa nu luatt in consideratiune un ase-menea project, cact att apnea pe calea ru-tine!, pe calea fiscalitatet si atunct ve voiddice ca nu mat suntem omenit progresulutsi at sciintet, ei at trecutulut in contra ca-l-ilia ati luptat, 1i ceea ce att condemnat sidesfiintat ca OA in trecut, nu putett sa '1Ina-0 asta-dt ea bun , ea luau util pentrudesvoltarea economica a acestet tea. Sta-rea economica i financiara a teret nu sepóte desvolta nict ua data, mat bine de catatund and fie-care va plati dupa puterilesale, iar nu cand saracul va da indoitimpatrit de cat bogatul, sad &id yeti faceinaccesibile pentru densul artieole de con-sumatiune care 'I' sunt de prima necesita-te. Saracul, ca sil bea un pahar de vin,

nu vorbesc de betivi, muncitorul, careare trebuinta sa, bea un pahar de rachitpentru ea, el se nutresee eu mamiliga a-ceea slaba, punett un spor de atatala pahar, de atatea fraud la vadra! Dacavoitt sa mat amaritt viata aceea trista

23 Februaie (7 Martie 1878

ritil sporitt aceste imposite propuse si sus-Vinute de amicul met D. Pastia, pe caredoresc si sunt dator sa vin inaintea D-v.el '1 impedie de a apnea calea cea gresita

pe care din nesciinta se duce; caci sepote ea D-sa, ca unul ce se ocupa cu bir-tasie sil 't convint de a pune atâtea paralela vadra, dar not , pe cart ne atinge, nuputem admite aceste sporuri de imposite;ci din contra staruim ea sa renuntam lat6te impositele indirecte si sa stabilim uniMposit pe care sa '1 platésca ort-cine du-pil averea sa. Not nu voim sa, facem ea A-racul sa platésca mat mult de cat bogatul.

M'am obosit; stall aci çii alta data voatmat dice ceva.

D. pre§ediute. Atunci, D. Vizanti areeuventul.

D. I. Ionescu. Cu tote aceste 'nat amInoit puterile si voiese sa continut. (Ila-ritate).

D-lor, ceea ce ve rog s. facett, calea pecare ve indemn sa apucati nu este ua ealeinventata de mine, nu sunt et acela caream dovedit in lume ca, impositele indi-recte sunt mat asupritóre pentru sarac decat pentru bogat ; nu sunt et acela caream pus in sciinta principiul c. societatiletrebue sa tinda la imposite directe, pen-tru ea sa ajunga ea fie-care sa platéscadupa puterile sale. 'MT permit sa ve a-ret din care fluter ve spun acésta. Vespun acesta dupa nisce oment superiori,dupe nisce óment practict, dupa nisce 6-ément cart ail aprofundat acésta materie,oment ca renume europén, si intro acesttoment vett vedea done mart figuri financi-are; acestt clout aunt sunt din Englitera,anume Huskinson si Robert Peel. ET bine,ve pot, cita pe scurt ceea ce at facut a-cestt clout marl' barbatt. Las pe Ruskin-son care este cel d'anteit, si nu ar trebuish '1 las, cad' si not am apucat calea gre-sita, cand am sporit tacsa timbrulut, pre-cum si el le a gasit sporite (ladle i s'aapucat de lea scadut, si cu acésta venitu-rile Statului ail crescut cu mult peste ceace ere' dad acele tacse erati sporite. Canavoit veni la budgetul ministerulut de in-terne, al caruia et sunt raportator, unclevoi vorbi despre timbre, acolo am sa, in-treb pe D. ministru care este resultatulsporiret ce am facut la tacsa timbrulul ?MT pare ca are sh fie un scadamânt, eranu un spor, si aci D-lor, trebue sit titY,ca este un târg, un ce simplu cil done si donefac patru era nu earn qice evreul ca faeeinci adiaa done si done facpatru siuna do-banda, cinct (ilaritate).

Huskinson se ocupa cu diminuarea taeseiasupra sacharulut; uncle se platea, de e-semplu, un schilling, el a redus acesta tacsa,la ua a decea parte, si poste cât-va timp eon-sumatinnea sacharului marindu-se lumeas'a indulcit, veniturile Statuhit all sporitli poporul sa bucurat.

DOM mC grabese a vC yorbi i de eel de

28 Februarie (7 Martie) 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 1163

al doilea barbat mare Robert Peel. Se vespun ce a faeut el: impositele indirecte,se Oce n acéstA carte, earl erat u numerde 857, el le a desfiintat p3 töte, si deunde era in budgetu Statului engles an de-ficit de 7 sijumIate miliöne livre sterling,cari fae 280 miliOne fraud, ceea nu esteua, gluma, eï bine, ce sA ve spun? nu tre-curl, douï, cinci ani, i veniturile acestease indoira. Pe dud saracul mancaIn Englitera panea scumpa, veniturileStatului cram mid ; déra calla el a a-juns se mance pane bunl si eftina atunciveniturile Statuluï au crescut si budge-tul s'a echilibrat. Iata, D-lor, cum proeedómeniï marl* in finance, si a7,si clod mult,ea pe unul dintre noi se '1 asemen eu Ro-bert Peel; pe D. Pastia nu'l pot asemana;cAci D-sa a apucat ua alta cale, pe caresciinta moderna o condamna, ca cea maigresitA.

Nu voi se ve mai vorbese si de alp'barbati mail financiari, ie numai c re-m6ne constatat In sciint, daca este vorbase avem seiinte, afara numai daca fie-carear inventa sciinta pre cum sunt multi (i-laritate); daca este vorba die se avem sei-

apoi ea ne spune el impositele indi-recte sunt oneróse pentru popor si eaast-fel trebuesc desfiintate, si in local lortrebue infiintate imposite directe.

Et atinsei numaï punctele generale;remêne ea, cei ce vor lua euvêntul In urmamea, se intre In delalie si sA combata a-césta, luerare pe articole.

Pentru aceste cuvinte et v'asi ruga serespingetï acésta sistema de imposite, pen-tru ea sal, nu se dic . el, ul Camera libe-ralA a votat ua lege reactionara, uä legenedrépta. Acésta lege este si draconianasi nedrépta.

Din acest punct de vedere, v rog serespingeti luarea in consideratiune a aces-till project de lege.

Acum, D-ler, cu adeverat am sfArsit(apla us e).

D. And. Vizanti. D-lor, ve spun drept,ca simt u sfiéla a lua cuvêntul dupl, o-norabilul nostru coleg D. Ión Ionescu,barbat cunoscut i prin cnnoseintele sisi prin studiile sale intr'ua asemenea ma-teria.

D. I. Ionescu. Nu am nevoe de di-ploma D-tale (ilaritate).

D. And. Vizanti. MY ruga pe D. Io-neseu se puna verva D-sale juvenil Inaperarea unei cause mai juste de cat aceeacare se presinta inaintea Domnieï-vóstre.Eì primese consiliele D-sale; dar nu pri-mese, resping imputArile sat insinuArilepe cari a avut adinea-ori aerul de a le face.

Mai adaog mud, el 'mï pare rgt candvM, cA inteo asemenea cestiune se puneatâta animositate, in cat et singur me intrebadi : ea este acésta ? Ce este acest resbelcare s'a declarat D-lui Pastia ? Ce insém-

espresinuile neparlamentare intrebuin-

tate, ea acea de birtas ete7 De aceaD-lor, in local D-lui primar de Iasi, scitice as respuncle ? Iata : Daca aveti eeva enmine'provocati-me; dar ce aveti eu emu-na Iasi? si in adever : daca aveti eeva euD. Pastia regulative eu D-lui batetive ,dar ea ,comuna ce aveti? vin acum la ces-thine.

D. Ion Ionesen, care nu este din Iasi,si care vine rar pe acolo ar trebui s credael noi cetatenii locuitorii In acea urbe eu-nóstem mai bine póte suferintele si inte-resole acelei comune, si nu voi dice ea unonorabil orator care a vorbit deunkli sia c,lis ea nu se ocupA de interesele comu-nale, clef sunt sigur c i D-sa se intereség;ci din contra ca me interez i sunt chiardator s mg ocup de prosperitatea com-ae; tome pentru ea nu s'a prea oeupat top'de interesele col-Mind Iaï, pentru acésta aajuns asta-di 'Mena, stare asa de deplora-bila. Domnilor, cumse presinta cestiunea ?Este fórte simpla?

Actualul consiliul comunal de Iasi aprimit ua mostenire detestabilA i ca sAvg dat un esemplu trebue se ve spun eacomuna de Iasi este angagiata prin uncontract in regula a plati 700,000 fr.pe an until' intreprindetor pentru pava-rea cu astfalt a Iasilor. Pavagiul acestaeste minunat, dar sA mg eredeti cA ne us-turd real incat not' care avem eeva acolototi care locuim aeolo plAtirn si direct siindirect u§, multime de dart Acéstaeausat mare struncinare intereselor comu-nei si se tntelege c noi trebue sa, eau-tam a pune regula in adiministrarea ei.

Iata ce si-a propus actualul consiliucomunal i n'am de cat sa '1 felicit cadaci nu este eestiune de reactionari ,,si li-berali; consiliul comunal in unanimitate,as putea dice adica si partitul actual siaeela de mai fnainte, earl' at representantiIn consiliul, a venit si a luat mesuri pecare le at crec,lut mai nemerite pentru asete comuna Iasi din nomolul tu care sagAsesee. Pentru acésta a format mai multeprojecte. A venit cestiunea transformareitaxei pavagiului, si refusand 2 decimi s'aprodus deficit. A venit eestiunea impru-mutului. LasA cA eh personal in ceea cemg privesee as fi fost mai fericit daca co-muna IaÏ fAcea un Imprumut cu termenmai indelungat de cat un Imprumut sidari a elrora sarcin s cadA numai pespatele generatiund actuale. Dar in fine,el s'a propus i s'a votat, urmand ea cu a-oésta sl se mantue de mai multe obliga-tiuni cArora comuna Iai trebuia sa le facafata. Dupa acésta, pentru asigurarea platiacestui imprumut si pentru asigurarea tu-tor platilor din trecut, comuna a credutnecesarit se mai creeze i bre care venitu-ri indirecte, ea sa p6tA face MA tutor a-celor datoril.

Aei vine cestiunea aeea mare pusa, In-ainte i combatuta de D, Ieneseu In nu-

male sciintei, darile directe sat indi-recte ?

In privinta acésta daca 'mi aduc amin-te, In tun din sedintele trecute, s'an coin-batut darile directe i s'ati sustinut aceleindirecte in eat pentru a rgspunde la ar-gumentele D-lul I. Ioneseu, n'am de catsa '1 rog a se raporta la cuvintele elocenteale D-lui N. Ionesco, care a bicinit dariledirect,) sustinand pe acele indirecte.

Cum vedeti, acésta este uà eestiune desonata, done opiniuni opuse intre careD-v. aveti sa alegetl.

Dail nu e cestiunea aei. Cestiunea esteea atuncea cand cine-va combate untrebue sa ne spuna ce sA facem. Cana pro-pain sa dAram, trebue sa propul i ce osa cladim, eu töte c aid comuna singurae suverana.

D. I. Ioneseu, dice; ret face comuna; eibine la randul nostru, venim i facem a-pel la opiniunile D-sale, la esperientaD-sale, '1 rugAm sa, ne invete cum sA fa-cem mai bine ea sa scótem comuna Iaïdin nonaolul In care este.

Dace, nu vom cerceta astA-di acest pro-ject de lege, cine seie cand vom mai aveaocasiune ea sa ne mai ocupgan eu densul.

Pe de altä parte, datoria ereste, pro-centele sA mAresc, maine póte comuna Iasisa, fie nevoita sA InchidA usa tutor credi-torilor ei. Apoi seiti D-v. cA sergentii deoras nu sunt platiti de 7 si 8 lunT, multiagenti si impiegati ai comunei asemeneatop.' acestia sunt esploatatl de usurieri.multime de sareine stan in suferinte si a-césta din ce eausa?

Consiliul comunal actual at ereat a-ceste groutAti? Nu, D-lor, noi darn facutaceste eheltueli, din contra partitul nos-tru a fAcut economii. Apra' cand vedeti caeonsiliul comunal este compus, asa c.tdte nuantele sunt demn representante;and In capul comunei avem un bArbatonest si econom cum este D. Pastia, andin fine, tóte ne dati garantiA cA nu se vorfrustra interesele cetAtenilor, pentru canoi sA venim aei sA aruncAm vorbe i cu-vinte care at aerul de a pune bete in réte?D-lor, cestiunea impositelor este fórte po-pulari, n'as avea de eat sA fac si eA o ca-telinarA i doi i doi la tirade. . . . dacAen cuvinte nu se plAtesc datoriile, trebuelueruri positive, idei practice.. .

VocI. Economii.D. Vizanti. Se facem economii? ET bine

D-lor, flout mai mult de cat econo-mii. EA am tinut chiar de ret pe consiliulcomunal, cAci a mers en economia pang atlia i léfa preotilor: din 50 franci atredus la 15, adicA 50 banï pe i. S'a fa-cut tot posibilul, dar dad ve spun (A asupra budgetului comunei Iasi', care nu seridicA de eat la 1,200,000 franci, 700,000,o ia neela care a pavat eu astfalt, ce '1 mairemane pentru iluminat, pentru apA, gazcurAtit etc.?

1164 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 23 Februarie (7 Martie) 1878

Voiti sa resiliem contractul? Bucuros ;dar dati un vot. As fi multumit.

Asa dar, vas ruga sa nu puneti atata a-nimositate 'in discutarea acestuT project delege. P6te sa fie un articol care sh suferemodifieatie n'aveti de cat sä le propunetT,dar nu uitáti cA noi nu putem merge eututela pane a impieta In mod simtitor asu-pra resolutiunilor comuneT JaÏ. Asemeneatrebue s. v ganditi ch nu inted, singurhsedinta i cu ocasia acestui project o shputeti reforma basele impositelor de lanoT din Ora, pentru a le inlocui eu altelemaT rationale si maT echitabile sustinutede economistii moderni.

D. I. Ionescu a inceput a tipa in contrataxei pentru morminte, dar ce voiti? E uàlege pe care numaT desfiintand'd o vetiputea sterge sat desfiinta; i cat pentrumarimea ei nu uitati eh' in comuna Buen-resci se ia mai mult, se ia 350frand pen-tru un loc de inmormântare.

D-lor, nu voese st, insist maT malt ;rog numa s votati acésta lege si daeaTeti gsi inteênsa ceva prea strigator lacer cum çlicea D. Ioneseu, puteti sa, corn-bateti i s sterge-ti, cu oeasiunea vothreipe articole.

D. I. Poenaru-Bordea. D-lor, tin real'antait sh' asigur pe D. Vizanti c n'avernnimic in contra comunei Iasi, ci din con-tra voim s vedem acesta comuna into-rind tot asa de bine ca si comuna Bum-resci.

Ua voce. Ba feréset, Dumnedet !D. I. Poenaru-Bordea. Am voit sä

she eh as dori si et sh infloresca comuaaIasi cum as don s mnfiorésc i comunaBucureseT; fiind-ca, nici unul din noT nuse multurneste a vedea eomuna Bucurestiin starea de adi si peste 50 anï si pentruea fie-care din noT are aspiratiuni catreinflorire, de aceea rog pe Camera sa crklach' nici et nu me multumesc pe inflorireade asta-di a comuneT Bueuresei si as oisit infloresca, cat se póte mai malt.

D-lor, °and am luat cu J(Intul inteacestacestiune a fost ea sh aret onor. Camereaceste taxe ast-fel cum sunt propuse deprimaria comunel Iasi nu sunt nici juste,nícÏ echitabile, nici proportionate si nicinu vor atinge scopul de 1, crea veniturireale comuneT i voiti proba acésta c,1 le-gea in mad*. D-ler, prima taxa este 25bani de la vadra de vin indigen peste 50banT care esista acum. Acest articol esteinjust pentru eh' lovesce vinurile in gene-ral adiea, se pune aceiasi taxa si vinurilorvechi, earl' aduc mai mare profit proprie-tarilor, vandandule maT scump, eat si vi-nurilor noi; cu alte cuvinte proprietarulcare póte sh' tina, un vin not pane de-vine vechit ua suma de anT in pivnitacare póte sa, '1 vènc,la p6ne la einci-decifraud vadra sa. plat6sea aceiasi taxaca i nenoroeitta acela care av(Ind nevoede banY ni póte s In-tea-die nici d di du-

ph, fabricarea vinuluT si care e silit sa, '1vanda, eu ori-ce pret. Prin art. 2 se puneasupra berei ug, taxa de trei franci,adica Incadoui frand peste until esistent asupra be-rei care intra In oras. Acésta , D-lor, nuva aduce comunei niel un venit pentru eatoti vor fabriea berea in oras si ast-fel co-muna nu va avea de unde sa pereépá a-cesta, taxa.

D. B. Mania. Te combati singur.D. I. Poenaru-Bordea. M mir cA D.

Maniu nu Intelege un kern asa de sim-plu. In acest articol nu se face distinctiu-ne intre berea straina, si cea indigena a-

intre berea fabricata in ora i cea a-fara, din oras.

EY bine, et am dis si sustin c berea nuse va fabrica nicaeri afara, ei numai in o-ra i ast-fel comuna nu va percepe nimicpentru eh nu se pune nici u taxa asupraberei fabricata in oras. vev dice pótes'ar lovi industria indigena; apol, D-lor,tot industria indiged este si aeeia carese face in oras si aeeia care se face in ve-cinhtatea orasului.

Se mai pune patru fraud si 25 banipentru oeaua de parafinh si se c,lice c cumodul acesta se Uncle a se distruge fa-bricarea ce se face cu acest articol atat devamAor n fabricatiunea lumtnarilor. Et,D-lor , respund c mijloeul acesta va daloc la faptul ca comuna nu va pereepenimie i fabricatiunea falsa prin parafinatot va continua prin contrabanda, mai cusaid' in partea Iau1nï unde sunt multi deaceia cari se pricep la fabricatiuni false,adich 6meni lacomi de castig earl' vor in-trebuinta t6te mij16cele spre a introduceea si in Bucuresci acest articol prin mij-loeul contra-bandel. De aeeea die ca a-eeste taxe devin vexatoriT i c departe dea erea comunei un venit, din contra va fiun venit numai pe hartie si in realitate co-mud, IasT tot va suferi cle lipsa banilor.Et am vedut, D-lor, i o spun eu siguran-ta ca obiectele earl' sunt taxate asa de multea parafina gasese diferite mij16ce de a seintroduce prin contrabanda.

Se mai pune ua taxa, de 15 banl de vitacare intra in oras cu povara, adic inea 3bani peste 12 care esista. Apoi in comunaBucuresei nu se percepe de cat 5 bani devita si den pentru Iaï puneti D-v. 15 b.de vita impuneti u1 taxa neumanainjustä. Mai malt inch ved. aci ea, se pune1 franc pentru fie-care piele de vita marece se va esporta din oras.

El' bine, seiti ce va aduce acésta taxa ?Ca 0-to pieile de vite din oras sa, nu semai vanda, cad' a pune la ul piele uä taxaatat de esorbitanta ca aceea de un let, estea face ea nici u piele de vita din oras slnu se mai vancla, este a se sili pe cumpe-ràtorï sh se cinch' toti sit le cumpre dinalte locuri unde le vor gasi mai eftine ne-fiind impusa ua asa taxa, , i ast-fel a silipe posesoriT de asemeni pie): dupe un timp

6re-care s6 fie silii ale sc6te i s platesca1 fr. fara sa, le fi vêndut, si prin urmare

traga, un beneficit.Me marginese aei eu esemplele ee vo-

lam sh dat din aceste taxe. Cred destulpe acelea ce v'am citat spre a ve convinge

taxele propuse aci de comuna IaÏ suntinjuste , necalculate, necumpanite ,ceea ee este si mai ret, e c prin ele nu seva ajunge niel cum la resultatul de a seerea venituri nuoi reale pentru comunä,de aceea voi fi contra hard in eonsiderare.

D. Vizanti Insa ne-a intrebatf ce M. fa-cem ? Cu ce sä acoperim deficitul cel mareal comunei? Noi v respundem la acéstätntrebare : suntem gata a ve ineuviinta oriee alte dad pentru a acopeH acel gol bu-getar al comunei , numai ele sa, fie ratio-nabile, bine studiate si cumpanite , nu eacale de aei. Veniti se ne propuneti altetaxe drepte si folositóre i noi le vom dis-cuta i vi le vom acorda ; dar taxe ea eeleacum propuse , cari nu vor area de *feetde cat a face sa, se vada c noi n'am avutniei 0, bash, nici d data positiva, aid uncaleul cand le am aeordat , nu putem sävi le votam. Pentru aceste cuvinte rog peon. Camera sa respinga acest project detaxa, ia in considerare.

D. Agaricl. Eg as ruga pe toti on. meicolegi ea atunci cand e vorba de projecteea acesta de interes comunal local , carinu vin nici din partea guvernalui, nici dininitiativa Camerii, si cad nu contin nimicce sa dea loc la animositati, laldiscutiuniviuT politici , s le discute mai cu sangerege. E in puterea eomunelor. D-lor , de

impune dupe buna lor chibsuinta, dudearl' ghsesc c sunt mai nemerite pentruele; comunele all dreptul aeesta neclintitprinted, lege specialit. §i se administréza,de sine.

De este dar adevérat ea D-v. tindeti totia da drepturile autonome comunelor , nueste tocmai logica ampieta asupra lor , eidin contra de a respeeta pe acelea c eleat deja si'mi permiteti dar a ve atrage a-tentiunea ea, nu este bine a trata eu preci-pitare asupra uneY eestiuni care a fost de-liberatä deja de un corp constituit ,

si care este neaperat trebuitor, nu este unlux, nu este ceva eare ar fi ua, fantasie amembrilor comuneT, i atunci Camera aredreptul de veto.

D-lor, comuna Iasi ea mai multe comu-ne din a fost push in necesitatea dea erea resurse pentru a face facia anga-giamentelor eontractate In treed; nu pu-teti D-v6stra, admite ea angagiamentelecomunelor ca si ale Statului ea nu trebuesa fie respectate ca, nu trebue sa se ca-ute midlóce pentru a le achita onest. Daeanu pute-ti esi din acésta, dilema atunci oriincoteo voiti sa apueati nu veti gasi calede eat tot in imposite , fie acestea sataltele.

Am audit yorbiudu-se un cuOnt la a.

23 Febeuarie (7 Martie) 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 1165adbdresa D-lui primar actual; et ye rog sä,credeti eä, in ceea ce privesce pe D. Pastiasit bucurä mult de stima eetätenilor, ii

rugat sä stea la afacerile comuneT; tocmaipentru sfarsitul ca s pótA echilibra chel-tuelele cu venituri, si a face ea comuna sämergi regulat eu plata angagiauaentelorce are. Daca YoitT sä, aft-0' in ce stare 11-sase D. Pastia comuna inainte do 70 canda maï fost primar, yeti sci ci D-sa a là-sat'o cu 40,000 galbeni. ET bine, capitalulacela s'a epuisat, s'a angagiat lucrAri demilii5ne, in cat comuna plAtesce astä-dianuitAti de 750,000 *and pe an ; voitiD-vósträ, sä, se punä, sequestru pe venitulcomunei, sä, se stingA luminkile dupA u-14e ea la GalaY , sh nu se mg' plAtésetsergentii i altele. (intreruperi)

Am dis cà comuna Galati a fost puslintrista positiune de a 'i-se stinge luminA-rile dupà ulite cA, nu plAtea . . .

D. P. Mantu. Galati si iluminézi engaz, nu cu lummnäri. (ilaritate)

D. Agarici. D. Ión Ioneseu a dis cit

sistemul impositelor este vicios, i eh; tre-bue schimbat; respect pe D. Ionescusciinta D-sale, care o are si D-sa de la altiómenT mai marl de cat dell '1 in-t:.eb, ce va face comuna 1360 ce vom schim-ba noi sistemul dkilor, si nu numai co-muna ci chiar i Statul? Voiti sä, decla-rAm rebeliune contra creditorilor nostri?Acésta et nu sunt deprins a o face.

Aï ruga pe D. Ionescu sä ne spunä 1A-murit asupra acestei cestiuni.

D-lor, daca este constatat nä-datä, cAcomuna are necesitate de a 'sï crea resurse

dreptul de a le pune , nu inteleg cumam putea sä venim noi si sä negim acéstä,necesitate, mg' ales chid aceste däri atitrecut prin WO, filiera legei comunale siasupra cArora (Ma publicate in comunAn'a protestat nici un cetiténu; find eä, re-cunosceat cu totii necesitatea de a se im-pune aceste däri din care sä, se plAtéseädatoriile eomunei fäcute pentru lucrArilefolositóre ce s'a fAcut. Comuna Iasi arecAT de comunicatiune, are apA bunt, areiluminatie, are atatea i atâtea imbunAti-tirï in cat asi dori ea sä fie multe orase intam nóstri in stare de imbunAtAtire in ca-re se gisesce orasul IaY. Ei bine, tóte a-cestea s'a ficut ca bani strAini si acelbant trebuesc plittiï. Apoi dacA D-vóstrinu acordati resurse comunei, de:unde vor fiplätite? WM, afarA de acésta D-vóstri vo-tarAti IA lege pentru imprumut, si in acealege ati dis ca comuna va acoperi acelimprumut prin resurse call se vor ci ea.

Apoi daca dumnia-vóstri, respingeti re-sursele care se cer, cum rëmâne eu acea lege?

s'a c,lis de unii a se respinge ast-felde da'rï pentru cit ar fi condamnate de sci-intA, fiind indirecto altiï dic a se respingeast-fel de dill pentru eä ar fi indirecte.Apot D-lor, eine mai pe,te sit nteleagi a-cest sistem?

D. I. Ionescu. Ceea ce a lepädat boeriide la regulament, D-ta voesei sä, le pu'lla loc.

D. I. Agarici. D-lor, et nu tin la unsistem de dAri sail la un altul; nu dati pre-ferintä unuia mai mult de cat altuia; dérAceea ce v6 spun este eä, comuna se aflä da-Ore si datoriile trebuesc plAtite, spre anu ajunge a se pune sequestru pe venitu-rile comunit?

D. I. Ionescu. Vor veni cei bogativor plAti.

D. I. Agarici. Acesta este alt sistem.Puneti acest principit in discutiune si a-tunci vom veclea. Pen6 atunci insi eti ve'rog sä, nu scipati din vedere mai ant6itcestiunea eu care ne ocupka acum si siluati in consideratiune projectul de lege,si (led, la articole va fi ce-va de modifi-cat yeti propune niodifickile ce yeti credede euviintä si noi le vom adopta (led, levom gäsi rationabile.

yoci. Inchiderea discutiunii.D. N. Fleva. D-lor, eli v'as ruga sä nu

inchidep discutiunea pentru mi se pa-re cA s'a deplasat cu totul cestiunea. Noidiscutim asupra unor taxe ce uit comunä,in dreptul ei de autonomie, consacrat delegile tërei, si le-a impus. . . .

voce. Vorbiti in contra inehiderii;nu intrati in fond.

1.1A, voce. SuntetT in eróre.D. Fleva. Tocmai pentru eä D-v. ere-

deti cit eti sunt in eróre, et ered ei D-v.suntetï in eróre, si de aceea cred ci nutrebue sä inchideti discutiunea spre a nelumina mai bine si a vedea care din noi seafiä, in eróre.

D. P. Ghica. Et v rog sit inchidetidiscutiunea, Mel Camera in virtutea drep-tului ce are, atat de la Constitutiune catsi de la legi, póte sä examineze ori ce im-posit s'ar propune, fie de consiliele comu-nale, fie de consiliile judetene; i apoi a-céstä, cestiune s'a discutat in destul subtóte punctele de vedere, i in cat privesceviiile ce ar presinta legea in total, satunele articole ale ei acésta se póte dis-euta si indrepta canh vom veni la articole.De aceea vë rog sä inchidetï discutiunea,

sä nu mai pordem timpul In zadar.Se puny la vot inchiderea discutiu-

nei, si se priimesce.Se puno la vot luarea in considera-

tiune a projectului de lege si resultatnlscrutinului este eel urreAtor :

Votanti. . . . , 67Majoritate reglem. 38Bile alb e 58Bile negre . . 9

D. pre§edinte. Adunarea a luat in con-sideratiune projectul de lege.

D. M. Kogâlnicênu , ministru deesterne. Rog pe Camera sA bine-voiascia fixa uä, In care secliunile sit fie che-

mate a se rosti in privinta conventiundcomerciale incheiatä, cu Germania. i étipentru ce : pentru ei se simte

voit avea onórea a 1f6 spune in sectiunipentru earl motive,ca discutiunea sä, seurmeze tot nä-dati in Berlin ea si in par-lamentul din Bucuresci.

D. Sc. Pastia dä, citire art. 1 dinprojectul de lege pentru taxele comuneime.

D. M. Ferichide. D-lor, sunt in contraacestei taxe insi, pentru euvintele arë-tate de D. ión Ioneseu, de si m6 unesc intotul ca opiniunea emisä de D-sa, in ceeace privesce sistemul financiar preconisatde D-sa ; dérA, et cred cA atund cand estestabilit un sistem financiar contrarit pen-tru tóte impositele earl' sunt asedate intérA, nu putem pretinde ca reforma sä sefact, incepênd de la tiä, eomunà óre-care.Si et stint din acei carl cred cit trebue ase face uh reforrnal in asedarea impositelor,la noi insi trebue sä, ineepem en reforma-rea impositelor de la Stat; i pe cati vremeimpositele comunei sunt asedate dupe sis-temul impositelor generale ale Statulul,na putem astä-di face alt-fel de eat amentine acest sistem.

Este insä, un alt cuv4nt care m6 face sitfit in contra impositului care vècl ci sepune asupra vinului indigen . Conventiu-nea eu Austro-Ungaria stabilesce un dreptde taxi peste care nu se póte urea taxaasupra vinurilor co se vor importa de acolo;déca dérA se va pune incA nit taxA asupravinurilor indigene, cari vor intra in co-muna 1aï, acea taxi nu se va putea apli-ea, i asupra vinurilor ce ar veni dinAustro-Ungaria si prin acésta este a secrea un privilegit pentru vinurile ungu-resci, prin urmare vinurile indigene vorfi lovite. Acest imposit '1 cred vätämätorsi de aceea voit vota in contra lui.

D. E. P. Protopopescu. Onor. D. IónIonescu a avut multä dreptate in argu-mentatiunea D-sale, argumentatiune insicare privesce numal asedarea principiilor.

In adevër, sciinta financiarA eombatecu argumente fórte puternice sistemul im-positelor nurnitei aesize. In tërile inain-tate uncle s'a discutat eestiunea acsiselorqi uncle s'a eäutat a se atinge adevëratisisternä a asedärei impositelor pe cat FL-U* este, s'a desfiintat taxele asa numiteacsize. Tendinta nóstrA este bine sä, fie a-ceea de care a fost animate tërile cele maiinaintate. Tendinta nósträ, die, catä sit fiespre desfiintarea acsiselor. Dérit pentru aajunge la anularea acestor taxe, ne tre-buesce In adevOr un sistem compleet, dupi,cum dieea i onor. D. Ferichide, care säreguleze pe de uä, parte impositele in fa-vórea Statului si de altä, parte impositelein favfa'vea comunelor.

In starea legislatiunei nóstre finaneiarein care ne gäsim astä-di n'am putea, hpropos de cererea comunel Iai, sit refor-

1160 MONITORUL OFICIAL AL It'OMANIEI 23 Febrnarie (7 Martie) 1878

miina intregul sistem al impositelor, de a-ceea parerea onor. D. Ión Ionescu nu póte

fie admisa asta-A nu e oportuna. Ne-gresit, rèmâne a se lua in consideratiunecu anti oeasiune.

Ast-fel déra gAndese c cata neaparatsa dam de IA cam data satisfacere orasu-luT Iasi, care reelama un adaos óre-carede taxe.

Cu tóte acestea, nu e maï putin adevg-rat el déca disele D-lui Ión Ioneseu nu

oportunitatea, noi sa admitem pro-jeetul comund IaeT tale quale cum se cere.

D-lor, déca m inserit in parte con-tra unor taxe din project, este a co-muna IasT urma s ne arate nu numaïdeficitul ski budgeter dar si mijlócele cadsunt create si de care dispune, sa ne a-rate asemenea n ce mgsura taxele care lereclaml astl-di ar putea sa satisfaca greu-tatile sail lipsele acelei comune. Noug nuni s'a presentat date statistiee relativ lacrearea acestor noi dad sub forma de a-xise. Ni s'at afirmat continuii a este de-ficit, ca, comuna Iasi, din cause facerei pa-vagiului trebue sa platésea ua anuitateóre-care ni s'a argtat chiar cifre, relativela pavagifi, dar nu ni s'a aratat a nume lacata suma se urea veniturile comunale de

si la cAt are sa se urce probabilvenitul ee se creaza din aceste noi taxe.Dace ne-ar fi argtat cuantumul acesta a-tunci am fi putut i noT sa ne pronuntam incunoscinta de causa ad nu scut' daca a-ceste taxe ail sa acopere aeele cheltuelisail are sa mg lase qi ele un deficit óre-care.

Tome pentru ca discutam pe articole,gasese dator sa arat vederile mele a-

supra fie-carui paragraf.ET bine, mie 'nai se pare a in cea-ce

privesee art. I si a nume eel 25 bani peste50 la vadra de yin, ar trebui sa ni se do-vedése c eu acest adaos, ineasAnduseIA suing, óre-care de bee, acésta sum/ arfi de o asa importanta in cât sl diminuezetntru eeva acel deficit fail a jigni intr'unchip simtitor comerciul vinulaY, i de óre-ee nu mi se dal date statistice, nu pot slfac calcul sa vgd dace trebue sa votez uataxa de 25 bani peste eel 50, sag .dacatrebue sa yotez ul, taxa maï mica.

Acésta ea punet de plecare.Apoi ea aplicatiune, redaetiunea aces-

tuT paragraf asa cum este facuta in projecteste eondamnabila si e sunt contra.

Intr'adevk sa dice In articolul acesta :25 banT de la vadra de yin indigen, peste50 bad de adi.

VedeÏ ca comunaIaÏ, merge phig a colocu protectinnea pentru vinurile de prove-ninta strgina, in at le scutesce de acestadaos de 25 banT?

Acésta este frapant.Nu cum-va cä comuna IasT s'a ferit de

Conventiunea cu Austro-Ungaria de care ;ne-a vorbit onor. D. Ferechide ? Apriori

voï combate acest argument cu Conven-' tiunea in mAna.

Iat ce c,liee articolul final al acesteiConventiuni : (cites ee).

Ultimele legi, la call sa refera Conven-tiunea in eea-ce privese axisele, sunt pos-terióre leger maximului si in tóta aeéstaserie de legi gasim taxe mult maï supe-ri6re lege maximului. Prin urmare su-pra taxa de 25 bani, care se core de co-muna Iasi, nu trece peste maximul prevg-dut de legile mentionate In ConventiuneaAustro-Ungara.

Aredeti dar ea n'avem sa ne impediamde Conventiune.

D. ministru cultelor. Conventiuneaprey ede taxe pentru vinurile Austro-Un-gare i aci este vorba de vinurile indigene.

D. P. Protopopescu. Data m'atT fi la-sat sa termin ati fi védut ce voese

Dace dar Conventiunea eu Austro-Un-gria na ne impedia de a ridica taxele lamaximul prevklut pentru tóte vinurile ingeneral fle indigene fie straine, chiar si celeAustro-Ungare, atunci ce ne opresce ea shnu introducem acest adaos de 25 banT layinurile in general?...

D. ministrul cultelor §1 al instruc-punel publice. Asa se póte.

D. P. Proiopopescu. Vedeti a am a-vat dreptate D-le ministru.

Asa dar, acésta espresiune de indigen,n'are ratiune de a fi, de vreme ce ne ga-sim in limitele legei, care consacra Con-% entiunea incheiata eu Austro-Ungaria.

Trebue dar sa inlaturam euvéntul deindigen, ea vgtamator propiilor nóstre in-terese.

Mai la vale articolul acesta din projectdice :

Pentru tot vinul ce va intra in oresdin tóte cele alte judete, rémAind seutityinul din judetul Iaï, mime de suprataxa de 25 bent..."

D-lor, doug parti coprinde acésta partefinala a articolului. Prima parte pune eaprincipiti A numaï vinurile care vine dinalte judete in judetul lasT sa plAtésea a-césta taxa, éra nu si aeele din judetulIasi. ET bine, D-lor, acésta este tot cepóte fi maï inie, ma strigator, mai revol-tator chiar.

Eli cred a nu putem sA infiintana noiceea ce era mai 'nainte in véeul de mijlocin Germania unde se plAtea atAtea taxeate bariere despartea provineiele Ger-mane, nu putem sa facem i noi taxe asu-pra produetelor terei Roma' nesei la treee-rea lor din un judet in altul. Economistigermani s'a luptat ea A. des fiinteze acelebariere si nu ceed cA e bine s venim sale introducem astAdi la noi. Asa déra,fiind-ea nu putem admite in legea nóstraacésta idee strania, propun ea tóte vinu-rile câte vor intra In Ias1 sPre consume-tiune, cad aeelea care intra ca transitsunt sentite de taxe, si, fie supuse la a-

césta taxa de 75 bani in total.Ca sa vin la a doua parte a frasei, vg

intreb pentru ce vinurile din judetul IaÏsag din raionul comunei sa fie scutite deaasta taxa? Peara care cusênt acéstafavóre facuta judetulni sag comuneiin vreme ce aceste taxe se percep toonaaïin profitul orasului Iasï? (Aplause).

Apoi toemaT pentru ea aceste taxe suntin favórea comund Iaïcred el a fortioritrebue sa aplicam easta taxa si asupravinurilor provenite din judetul Iai ichiar din rejoin]. comma. (Aplause).

U. voce. Ce fad eu alegkorii.D. P. Protopopescu. Ah ! D-lor, a-

asta este alta cestiune, si and e vorbade interesul general al comunei, nu tre-bue sa ne preocupam de interesul parti-cular al alesilor din acea comuna.

Voci. Faceti un amendament. Preabine.

D. E. Protopopescu. Am si flout unamendament in sensul aeesta, mnsa Inaintede a '1 citi void sa adaog cate-va cu.-vinte. Déca eti prin amendamentul met,am seadut taxa de 25 bani la 10 banT, amfled acésta pentru ea sa nu fie o preamare deosebire intre taxele de acésta na-tura din eele-lalte comune. Am pus 10bani la vinul nog si am mentinut taxa de75 banT in total la vinul vechig; am floutacésta, D-lor, pentru ea eil fez lea deose-bire intre vinal vechig de un an si vinulnog. Vinal vechig se consurna mai cuséma de ace call pot sa platésea un pretmare, de acei cArora le da mâna sa se re-galeze la mesele lor ca vin vechig. Peand vinul not se consumA numai de 6-menT same!.

Pentru aceste motive am seadut taxa de25 ban! la 10 ban!, éra pentru vinul ve-child am Wet tale de 25 bent Déca con-ventinnea ar permite, eA as ridicataxa la unu i chiar la doui lei, pentru casunt animat de dorinta de a veni in aju-torul Iasuluï; déra fiind-ca nu mg lasAconventiunea mg marginese la taxa de 75bent

D. sc. Pastia. Conventiunea vg per-mite, déra, legea comunala v opresce.

D. E. Protopopescu. latA D-lor cumam redaetat acest amendament. (Citesce).

Am fost nevoit sa pun in parantes on-vintele : fabricat de un an deplin" pen-tru ea la comuna Bucuresci uncle esistadeosebire de Yin vechig si vin not s'a disea yin 'whit este acela care a suferit primulpretoc, adiea dupe Martie, pe cAnd in reali-tate nu este aa, vinul vechig este numa1 a-eela caruia 'ï a urmat o noa recoltl. Pentruacésta, D-lor, am credut de euviinta sa punin parantes euvintele de un an deplin,

D. N. Fleva. As dori sa'mi spuna D.Protopopescu dad taxa de 75 de banT estepeste eea actuala sag tn total.

Voci. Negresit cA it total.D. Sc. Pastia, Onor, D, Protopopesca

23 Februarie (7 Martie) 1878

a inceput prin a se plânge ca n'are u 1A-murire statistica despre ceea ce produce da-rea acésta. D-lor, seiti ca, ea sa se 136,-0 pune a priori un pret asupra unlitobject, trebue sa se dea In intreprindere,eact intreprinderea fixéza, pretul; si afar%de acesta legea de comptabilitate core a seda n ntreprindere.

Pentru ea sa vä arät eft a produs acesta,taxa in trecut, vä voit spline dupä statis-tica, ca ea a produa 240,000 ley pe an, siadaosul ce primim acurn v aduce inca,60,000 let ; prin urmare, venitul total alacest )r taxe, va fi in viitor de 300,000 let.

D. P. Protopopescu. Dar de ce nune-att spus acésta in espunerea de motive?

D. Sc. Pastia. Et nu sunt raportorsi nu stit ce sa vä spun tn acésta pri-vinta.

Asa dar, dupa ce am arätat D-luiProto-popeseu care era produsul acestet taxe întreeut, aeum iraï vett permite sa, vä spunpentru ce nu se vorbesce nimie despre vi-nurile straine.

Asupra vin rilor strAine este al taxa pecare o percepe comuna.

D. Pache Potropopescu. Cat?D. Sc. Pastia. Nu vä pot spune acurn

cat, dér vä spun ca este la taxa care sapereepe, si ea aei nu s'a pus de cat taxaasupra lucrurilor de la eare nu s'a perce-put niet uA taxa.

Daca vom trece acésta taxa si asupra vi-nurilor stritine, care sunt superiare, atundmä tern ca comuna va provoca ua conen-rentä, Intre vinerile indigene noug si introcele straine....

D. Packe Protopopescu. Dar et nuam calificat acele vinurt.

D. Pastia. Att dis vinua vechi.D. Pache Protopopescu. Nu, acele

vinurt superiare straine, cum le numitidomnia-vóstra, sunt vinurt fine, de óre-cenot nu vorbim aicsi de cAt despre vinurt

vinurt de un an.D. Sc. Pastia. Mä tern aa nu stricati

acest articol prin adaosul euvintelor devinurt straine i vinurï indigene, fiind-ca,vett face o mare coufusiune.

Acum vin la ceea ce se ,tice ea prin a-cest artieol comuna Iasi a atilt ua, distine-tiune intre vinurile din last si intre vinu-rile ce provin din cele alte judete dintéra.

Apol tót lum,a saie ea vinurile din ju-detul Last sunt inferiare celor provenitedin alte judete, de esemplu, vinurile pro-venite din Cotnari, din Odobestt $i altelesunt superiare vinulut provenit din jude-tul Is sï, acés.a este de notorietate pu-blica, i pentru acest motiv s'a pus a easta,restictiune.

D-v6stra singan ai facut dietinctiuneamntr vinurile vecht i non): ; D-v. singurtati recunoscut superioritatea unui vin asu-pra celut alt. Prin urmare, indata ce attreennosent superioritatea unlit vin asupra

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

and vin, atunei trebue sa recunastett su-perioritatea vinurilor din cele-alte Oltasupra vinurilor din jurul

Vinul care se produce in giurul Ia-silor nu se vinde de cât cu un franc si ju-mätate, eel milt dout franeï vadra; pe andvinurile de Cotnart, de Odobeset, se vendvadra ea 5 si 6 fraud, si mat mult.

Ei bine, cum voitt D-v. se asimilati vi-nurile cart se vênd ea 1 si 2 frand vadra,on vinurile cart se vend cu câte 6 0 7 fr.vadra? De aceea distinctiunea acésta tre-bue s esiste, si de o yeti suprime, atunctAT face ua, vatemare producetorilor de vindin jurul IaiIor. i pentru ce se faceti a-caste? Pentru ce se omorltï ut industrie dincare traese locuitorif Iasilor ?1Lasatt déraa) t. cum este, cad este bine combinat.

Afara de acésta cred ca dupa legea co-munala nu putetT D-v. modifica aceste ta-xe alt-fel de cum ele sunt combinate deconsiliul municipal; eact aceste taxe atttrecut prin filiera legala, ele s'at publi-cat de comuna; totT le seit, si nimeni n'aant nici ua reclamare In contra lor. A-farA de acdsta, ele nu sunt impovoratóre;pe când déca, ne uitäna la alte comune,la comuna Bucuresci, de esemplu, vedemcit aceste taxe sunt de douä orï mat martde cât acestea.

D. A. Vizanti. D-lor numai douä ca-vinte am se die, relativ la amendamentulD-lut Pache; D-sa a fault ua distinctiunelntre vinurile nouf si vinurile vechi; D-saa pus 10 bant la vinul not, si la vinu-rile vechä mi se pare ca, a pus 50 de bani,

stergênd distinctiunea, sat mat binefavorisând ninurile cart se produc in ju-rul Iasilor.

D. Em. Protopopescu-Pake. Nu facfavóre pentru

D. A. Visanti. Nu die ca facettfavare,voesc s sold (idea asa att inteles.

Ett cred ca, in ceea ce privesce distinetiu-nea acésta, preväduta prin art. I, ea tre-bue sä se mantilla, si eta pentru ee: et numä ocup acum de vinurile de prin judetesi de vinul veehiti sat not. Cestiunea esteacésta ca lash' jur Imprejur , cum sciti,este tneongiurat eu vii, eel' mat multi atcasele lor acolo uncle at podgoriile ; lo-cuese acolo, ali pivnitele lor aeolo. Dérce se titêmplä : Unit vênd vinul not,mustul, cum se dice; altii vend in-data. Apot, pe aceia cart 1111 at vändut vi-nul indatá, pentru ea de esemplu nu atfost daraveri lasat u jumätate dean, sat un an, este drept ea pe acestia41' condamnati se platésca uä taxa de 50bara $i mai mult, in loc de 10.

D. ministru lucrärilor publice. Seinvechesce vinul.

D. A. Vizanti. D. ministru lucrarilorpubliee dice el vinul se invechesce. Déradéca se strica ?

D. Berendeht Se face otet. (11aritate).

1167

D. A. Vizanti. Si de multe oil nu prin-de pe dénsul niet pretul vinulut not. Mbine, v'as ruga sa'rat spunett ee se face a-t (met ?

Acet amenT pate ea, n'ati niel pivnitïwade sa '1 conserve. De aceea f as ruga eaarticolul sa rämâna ast-fel cum a lost re-daetat.

Adaog, D-lor, ca luând euvântul in a-cesta cestiune nu o fac ea ta reclama e-lectorala, cad nu sunt deputat al Iasilor.

Tja voce. Pate sa fitt.D. A. Vizanti. Niel nu le-am solicitat

voturilo, dar ered ca, acésta, eestiune estearte drépta.

D. E. Vergati. D-lor, observatiunileacute de D. Protopopescu-Pake stint fartebane, i trebue s scitt ea nict sa mat statiun rn ment la indoiala de a le admite, in-tru ceia ce privesce distinctiunea dintre

.muffle nouï, i vinurile vecht, cad' esteun fiagel de abusurt din partea contraccii-lor en pereeperea acestet taxe. Cât frisa,pentru. eeea ce privesee amendamentulD-sale ca sa, se fixeze In contra pronunta-mentalui decisiunel comunet Iasi' ea sataxarn si vinul produs din jurul fasuluT,et ncl suut de acésta parere, i MA de ce :Domnia-lor at ineuviintat bine , sat ret,ea pentru -Late vinurile indigene ce se im-por in ora$ din alte judete , afara de a-cola din jurul orasulut, sa dea atâta su-ma. Pentru ce ? Pentru ea at avut scopulacela de a st petrece in oras vinurile D-Ion Nu impedica prin acésta pe niment.(Intrerupert). Domnia-lor pot sa faeaasemenea concesiuni, spre a 'st putea des-face vinurile in comuna. Pentru aasta atdecis ea sa puna 20 de bant mat mult pecele-alte vinurt.

Mi se pare ca acésta, mäsura, nu este ar-bitrarie.

Acum, mnsa, D-vastra vretT sa taxativinul din Iqi; fOrte bine. Dar intrebareaeste : putett D-vastra in contra legei co-muna le, si de la D-vhstra, chemati num ttsa controlati si sA respectatt in acelasttimp autonomia cornunala, putett sa facetia se pune taxe pe cart comuna nu le-aprimit, cart nu s'at publieat, cart n'at fostvädute, si cart n'at fost combatute de lo-cuitorit Iasilor. Asa dar, vä rog, dad, sapóte ea sa, fina de acord asupra acestutpunct, cad trebue sa respectarn autonomia comunala , si sa nu mat punem taxepe cart comuna nu le-a primit, asupra ca-rom ea nu 'si-a dat euventul sät, cad alt-minterea ar fi a se impieta asupra autono-mid comunet, çi asupra descentralisareï,pe cart cu totii o dorim.

Voci. Inchiderea diseutiunet.D. N. Fleva. D-lor, nu ne-am lamurit

asupra acestut articol.D. Em. Protopopescu-Pake. Nu sun,

tern de lac lamuriti.D. N. Fleva. Vedetï ca s'a propus un

amendament si nimeni n'a luat euvOntui

1168 MON TORUL OFICIAL AL ROMANIEI 23 Februarie (7 Martie) 1878

in contra lut. Nu p'utett lAsa nediscutatteestiunea dad eel din last , cart stint con-sumatort din eras, trebue st plAtóscA taxaacésta pentru vinul care intrA in oras sicare este prod.us n jurul acestul eras. Tre-bue dar a se discuta cestiunea &et putettpune taxa care n'a fost primitt, de comu-IA. Data D-vóstrA Inchidett diseutiunea,atunci punett taxe care n'at fost fixate decomuna, ast-fel in cat targovetit vor plAtitaxe si pentru vinul care se produce in

jurul Iasilor.Inteleg rationarnentul D-lut Brotopo-

peseu, asupra vinurilor din judet care seintroduc in eras; dar mie care fac iin tneras cum putett st, 'rat impunett ea sA pli-

tesc?Se pune la vet inehiderea discutiund

nu se primesee.D. pre§edinte. D. Fleva are euve'ntul.D. N. Fleva. Am votat luarea in eon-

sideratiune a acestut project. Ve mArturi-sese cA in eestiunea de 6,0, de si suntpentru infiintarea acestor dArt, mnst voltea ele sA fie cat s'ar putea maï moderate.Not suntem chema s. dam aprobareasat desaprobarea unor taxe eerute decomuna last.

U. voce. Biurou de InregistrareD. N. Fleva. Me ertatt, am dis cA a-

vein dreptul st, aprobAm si se desapr o-bum; acéstA nu va st diet, el suntem unbiurou de inregistrare, cu tóte acestea, eadovadA et nu avem un drept absolut, asintreba pe D. Poenaru, care me intrerupe :desfiintAnd una din aceste doug taxe pro-puse de comunt, putem not se punem altain loc? Cred et nu. Cred cA, dreptul nos-tru este se respingem taxele inice, se lemodificArn in minus si se desfiintAm pe a-celea care ating interesele generale, deore ee not aci representAm interesele Ordintregt.

Vocl. Acésta faeem.D. N. Fleva. Acuma ce este in ches-

tiune? Taxa vinurilor. Cum a votat comu-na ? A votat cifra de 25 bant pentru vinulee va intra n eras spre consumatiune. Notavem dreptul se reducem taxa acésta. Prinurmare, amendamentul D-lut Protopopeseueste rationale, (Act vine si face distinctiuneintre vinul vechiu si not.

Amendamentul D-lut Protopopescu, esteearitst nationale In ee priveste suprimareaaeelor privilege pentru particulad. Cornu-na nare dreptul st, diet : cutare care Intro-duce vin sA plAteaset; dar cutare sit nuplAteaset. Prin urmare dispositiunea inlege relativa la vinurile ce intrA din judetIn comuna Iaï este ul dispositiune careconstituie o atingere la interesele generaleale judetulut si de aceea nu trebue sA o ad-mitem. DesfiintAnd acéstA dispositiune ,dAm la o parte privilegiul ce comuna avoit sA constituie pentru uA clast de pro-duetted...

Onor. D. Constandinescu dice : at dre-

ptul st conteste. Dar nu veden cA nu eaci vorba de imposite care se impun con-tribuabililor din oras, ci de un impositaplicat asupra acelor care vor introducein oras vinul din afart?...

D. Pastia. FAcând distinctiune.D. N. Fleva. La acestA distinctiune

care se face pentru comuna last, en tot in-teresul ce am pentru D-v. primar, sA 'mYpermitA D-sa a 1 spune c aci este vorbade un interes locale pe care legiuitorul1 a supus aprobArei sat desaproblrei pu-teret legiuitóre. D. primar ne spunevinul din last nu e de aceasl calitate eaacel de la OdobestY. Apol dad este vorbade calitate, acesta provine de la culturt;stint cultivator-I diu last care produe vi-nurt mat bune de cat unit cultivated dela OdobestY. Prin urmare. obiectiunea D-lutprimar nu este fondatt.

Este o parte bast, a arnendamentulutD-lut Pache Protopopeseu care mi se pareel nu este dreaptI si nu trebue sA ut vo-tArn. Dar inainte de a vorbi de amenda-mentul D-lut Protopopescu 'mY a mat ve-nit tit ideet, s'a dis sA nu amestectm sivinurile strAine. D. primar at dis : sA nutaxAm vinurile strAine pentru cA acesteaplAtese deja nA taxt. Apol, dact vinulstrAin plAteste uA taxt acesta ut plAtestesi eel indigen. i acestA platt se face dincausa neeesitAtilor in care se gAseste ac-tualmente comuna. Consiliul comunal agAsit de euviintA se mal punt Ind, utsupra taxii care se privésel atât vinurilestrAine cat si acele indigene. Inteleg pre-ocupatiutiele cele alte, el taxele plAtiteazi de vinuri streine sporite prin taxa D-v.ar introduce maximal prevedut prin legeadin 1875. Dacteste ava, ne isbim de u.A fortt,majore care ne impedeel se infiintAm a-céstA noul tail. Este conventiunea euAustra-Ungaria. Dar acest spor nu intrecemaximul si idea conventiunit Austra-Un-gart a fost ea sA nu intrecem maximulprevedut.

Iatt ee avém de dis in privinta vinurilorin general.

Aeuma ut ultimit consideratiune rela-tivä la vinurile din rada orasulut, desprecare se ocupt arnendamentul D-lui PaeheProtopopescu. Viile ce cad In rada ora-sului nu ered cA este drept sA le supunettla taxe. Taxele In genere sunt puse a suprabeuturilor care intrA in eras; dar orI cebëuturt se va face in eras, nu ut putettsupune la text, clot nu este votatt deconsiliul comunal. De am voit avea o-nóre sA propun un sub amendament, ca stse desfiintede dispositiunea propust prinamendamentul D-lut Paehe Protopopescucare dice di vinurile produse de vfile dinrada orasulut sA fie supuse la taxe.

D. pre§edinte al Consillulul. D-lor,ace cad att fost la prirnarit seitt cA seplAtese taxe pentru tóte beuturile fie elefabricate In ortql fie afarit din oraq. Prin

urmare acéstA st, nu ye ingrijeascA, cAcitóte intrA In regult generale, si a seótepe unile din acéstA regull ar fi al nedrep-tate. Am mat audit pe D. Poenaru vorbinddespre vinurt vecht si none.

EA ve vorbeseu ea om eompetintein materiA i vA spun cA nu este asa cumspunea D. Protopopeseu, cA acela care vin-de un vin mai not castigt mat putin i cAacela care 'Id last sA se invechiaset *-tiga mat mult. Industria vinurilor vedettcA nu prea prinde rAdAcint in Ora Romt-néset, eel putin pAnt acum, si ast intrebape eel earl cultivA vinurt dect in 7, 8 anisA luat ceva dupe vniurl, Cad cA pent a-cum nu a ajuns lumea la not ea in altepArti sA plAtéscA, bine consumatiunea vi-nurilor. Afart de adsta se mat fae i Titmultime de abusurl, del la intrare vinu-rile nu sA prea cunose den sunt vechl skinoul, afarA numal aka ati voi sA li se facttit analist, chimict. Cu amendamentulD-lui Protopopeseu nu se face de cat selovesce uA industrie care abia a inceputse dA loc la ut mul-time de fraude. De a-eea rog pe D. Protopopescu st nu maisus-tint amendamentul D-sale, ci st se la-se nA, tacsA uniformA pentru vinurr, cadacésta e i in folosul particularilor si co-muna ar câstiga mat mult de cât deco, s-arface deue categoril de vinurl.

Se cere Inehiderea discutiunei i. pu-indu-se la vet se primesce.

D. pre§eclinte. Intreb Camera Um Inconsideratiunea luertrilor color multe ceavern voesee st se prelungéset, sedinta pe-nt la 6 ore.

Vocl. Da, da.D. Pre§edinte. Camera mai in unani-

mitate a udoptat prelungirea sedintet pentla 6 ore.

D. E. Protopopesett. In urma insis-tentet D-lul presedinte al consiliulul ammodificat amendamentul met In sensulurmAtor deue-deei i cincl banlIde fie-care vadrA vin, poste 50 bant ee se per-cope acy la intrarea in eras. La tacsa to-talt de 75 bani de vadrA va fi sups vi-nul fabricat in rada commie Iasi'.

Se pune la vet acest amendament si seprimesee.

Se eitesce paragraful al douilea pri-vitor la bere.

D. Em. Protopopescu Pache. Pentruea st fim scurtt in desbatere i fiind-cA a-mendamentul ee am st ve propuu are a-ceeast bast ea eel votat, mA multAmésenumal a vi 111 eiti. Iatt coprinderea amen-damentulul :

Dent let de la vadra de bere ce va in-tra In comunt, set se va fabrica In comunt".

D. Se Pastia. Iatt, D-lor, care a fostidea ce a militat In favórea punerit aces-tel tacse, votatt de consiliul comunal de

pe când et mA gAseam la Adunare.Bertriile din Iasi sunt supuse la mat multecontributiunY, aqa in efit déca ar fi

23 Februarie (7 Martie) 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 1160

late cu cele de afara din comuna li s'arpune uA tacsA prea mare; cad, berAriiledin Iasi stint supuse la tacsa t supra orc,lu-hii, la foncierA, i altele. De aceea vt rogsA, mentineti articolul aa cum e redactat.

Se pune la vot amendamentul D-luiE. Protopopescu si se prime ce.

Art. 3 se primesce fArA diseutiune.Se citesce art. 4.

D. G. Fulger. Rog pc) D. raportore st,bine voeascA a esplica Ca Intelege D saprin cuvintele Cearg, de Japonia". IntelegtacsA pentru parafina, érA, nu si pentru cé-rA de Japonia.

D. Sc. Pastia. Ceara da Japonia estetot un fel de parafint, care OJAI u. numi-re specialA, si s'a pus aci pentru ea st, nuse crédA ca céra de Japonia este esceptatt.

D. Poenaru-Bordea. D-lor, mi se pareesorbitantA tacsa, de 4 lei 25 bani, ce sepune asupra parafinei. SA fie sigur D. pri-mar local si comuna ca aplicand acéstAtacsA mare, va 'ajunge a nu mai percepeniel un ban dinteênsa. Comparatï tacsa cese cere aci cu aceea ce se percepe la Bu-curesci, i yeti vedea cA este uA diferintAenormA la Bucuresci se percepe 2 lei deoca, si comuna lasT voesce SA impunA 4lei 0 25 bard.

Cad ar fi motivele ce ati indemnat pecomunA a pune u tacsA asa de mare nuscim; ori earl' ar fi insA, fie sigurA comuua

va ajunge a nu mai percepe nimic, cuatât mal ales cA, mArimea tacsei va da loca se introduce parafina transformatA chiarin lumtnAri de eérA, si ou acest mod se vadistruge i industrialocalA de luminArT de

De aceea et propun un amendament cataesa asupra parafinel sA se reducl la ceacare se percepe in Bucuresci.

D. Sc. Pastia. S'a pus, D-lor, tacsain adevk mare de 4 lei si 25 bani asupraparafinei, pentru cA parafina se speculédAin Iasi de nA clasA de 6meni pe care nuvoesc sA o numesc, si prefaee lumânArilede 0611 in lumanAri de parafina, call deabia cat se aprind prin biserice si se *Augsi cad. Ast-fel cA este un adevërat scan-dal ce se produce cu acéstA fraudA. Cutâte mèsurile luate de comuna de a sestarpi acest scandal, nu s'a putut obtineresultatul trebuitor, i acest abus care lo-vesce nu numal indrustria nóstrA, a albi-uelor, dar care atinge si credinta persistA.Atunci comuna s'a gandit la mijlocul dea spori mult tacsA pentru a face ea scan-dalul sA ineetese, si de aceea a propus a-céstA sporire.

D. Poenaru a objectat cl se va produce,uA fraudA mare in paguba coraunel pentrucA falsificatoriT yor introduce parafina inoras sub forma, de lumântri de eérA.

Acésta nu se va putea face pentru cAaci se prevede tacsa atât pentru parafinabrutA cât i tran sformatA sub ori-ce formA.

Se pune la vot paragraful si se pri-mesce.

Se citesce succesiv si se primesce fA-rA discutiune tacsele propuse péné la pa-ragraful privitor la divortiuri.

D. N. Ionescu. D-lor fiind cA'paragrafulrelativ la tacsele asupra divortulul estesusceptibil de uA mai intinsA discutiunecred cA ar fi bine sA '1 lAsAm mal tardit.

Voci. Prea bine.Se citesce paragraful relativ la rachit

sachar, si asupra chirii carciumelor,otele-lor si cafenelelor.

D. E. Protopopescu. D-lor acèste tac-se sunt destinate a inlocui tacsa de pres-tatiune, si pentru cA prin acésta s'ar creaun privilegit scutinduse contribuabilii deun imposit asupra prestatiunel comunalecer suprimarea lor pentru motivul cA suntanti constitntionale.

D. Sc. Pastia D-lor, legea drumurilordin 1868, dA voe comunelor urbane sA in-locuiascA prestatiunea comunale prin orI-ce alte dArl in bani, i acest e. dAei coprin-se in paragrafele de faeiA sunt infiintatesi se percep incA de la 1869, cu aproba-rea ministerului de interne, fArA a se fi

supus atunci aprobtrileorpurilor Legiuitá-re, pentru cA s'a cre ut de prises acéstAformalitate, de óre-ce legea acordA primre-neI facultatea acésta.

Acum, insA, pentru cA ministerul credecA s'a fAcut nA. eróre de nu s'a supus a-probArel Cameril aceste tacse, a cerut case le supunem noi, si de aceea s'at trecutin acest project de lege; insA daca D-v6s-trA voiti sA le desfiintati, atunci trebue seavetl in vedere cA suprimati , nisce tacsecare esistA si se percep in yirtutea legeldrumurilor.

D. G. RiLdescu. D-lor, v6 rog se su-primati aceste taxe, si sA ne permitA D.primar de Iasi a nu crede cA aceste taxe sepercep astA-cli de comuna

D. S. Pastia.Protestez nu pot vor-bi in parlament de cat adevtrul. Acestetaxe se percep hid, de la 1869, si men-tin afirmatiunea mea.

D. G. Ittidescu. D-lor, noT trebue se fimscrupulosi, dael respingem unele taxe,din acest project de lege, acesta n'o facemdin spirit de opositiune, darl pentru aavea grije si de cele-alte eomune dintérA. DacA astA-di am acorda acest dreptcomund Iasi, mane nu vom putea respin-ge asemenea cereri când ar veni din par-tea comunei Târgovistea. Cum diee pro-verbul; j6ca ursul mn yeeini. D-lor co-muna IaÏ percepe la vad.ra de rachit 3leT si 88 bani; mal adAogati acum inch'2 lei sl 12 bani, face 6 lei; mai punetiincA i un franc si cati-va bani, taxa cese ia de fisc i yeti_ avea peste 7 francitaxA la vadra de rachit. AÏ intreba darAcu ee pret se va vinde tuica, rachiu?

D. So. Pastia. Nu este vorbA de tuiet,aci, ci de rachit.

D. G. Ritclescu. Fie de rachit.q,Apoiva ajunge ca sA se Tins% yadra de rachittcu 40 de lei. §i daca este asa, atunel fa-ceti mal bine ul lege prin care se ester-minati plantatiunea prunilor si a viilor(sgomot). Pentru aceste motive sunt incontra acestui paragraf.

D. N. Fleva. Et y'asi ruga, D-lor, sevotatl acest articol, pentru cA comunA aredrept, dupA legea drumurilor; de a tran-sforma taxele asa cum va gAsi ea mal ra-tional. Marl de ace-to v rog se le votatisi din alt punct de vedere. D- yóstrA sci-

cA, dupA legea drumurilor, ofi-ce omtrebue se plAtéscA, uA prestatiune de 12lei . . .

D. ministru de culte. DupA categoril.D. N. Fleva. Prestatiunea este pe cap,

eu singnrA deosebire el acel cari sunt pa-tentari plAtesc eu ace ea cad at vite, i cAad cari sunt cuménile plAtesc cued ttranicad sunt cu mânile.

D-lor, prestatinnea in comune e pe cap,0 ea este mal grea in comunele urbanede cat in cele rurale, fiind-cA in comunelerurale un nenorocit care n'are cu ce plAtip6te se mérgA se lucreze, pe cand cel dincomunele urbane trebue se plAtéscA nu-maT in bani. Ast-fel acésta lege a drumu-rilor nedréptA in tóte, este nedreptA i inmodul cum cere sA se platéscA prestatiu-nile ; cAcT eel bogati cari at trAsuri i ca-rl stricA mai mult drumurile, nu plAtesede cat numal ea eel earl sunt cu mânile.

Ua voce. Le stricA tèranil cu carele.D. N. Fleva. Apol, dacA am face so-

cotélA cat plAtim noT cu trAsurile, si catplAtese ttraniY, vom vedea eA noi plAtimmult mai putin decal VIOL

voce. Este yorba de orase, iar nude comunele rurale.

D. N. FleVa. D-yóstrA sciti cA atât inprejurul capitalel, cat si imprejurul ori-cArui orasi locuesc uA multime de sAtenicari fac plugAria i muncesc intocmal caeel de la tart,. El bine, ee '0 a dis cornu-na IaÏ ? Se repArtéset, acéstA contributi-utine in mod mai just. Nu dic cA a facia toc-mai bine cum o propune, eta putea seo repArtéscA pe yenit; insA si asa totusla fAcut eeva mai bine decal cum cere le-gea prestatiunilo r....

D. E. ProtopopesCu. D arA a pus 4bani la oea de zahAr.

D. N. Fleva. Acésta nu vrea se dicAnimic, Reel bogati cArora le place luau'dulce, se plAtésel 4 bani mai mult...

D. E. Protopopescu. DarA zahAruleste necesarit si pentru sAract

D. N, Fleva. Este mal necesarA péneadecat zahArul, cAcT D-ta când. nu vel aveazahAr poti se mAnénei pane si sit nu mori,pe când eel sAraci and nu vor avea panevor muri de fóme cu zahArul D-tale (in-treru p erl) .

Mal diceti el s'a pus taxl pe cafeneleEi bine 7

etgAsesejustA atéstAtaxa

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

cafenele vin strainii ; se jóca biliard, sefie cleltueli de placere, i pote fórte bineori-cine se duce la cafenea se platesca,ceva maT mult.

MaT tice c s'a pus taxa la vadrade rachia. §i acésta, taxa o considerjusta ; cad este necesaria a se scumpirachial , pentru c consumatiunea le flU ede prima necesitate i nid vre un folos nua duce societatii.

Objectio.nea tug), co voiesc sä fac este cami vM sa fie specificata pe grade.

lia voce. Este specificata in legea ma-ximului taxelor.

D. N. Fleva. Daea, este specificata, numai am nimic de dis.

Se pune la vot paragraful acesta si seprimesce.

Se citesce paragraful relativ laidivorturi.D. N. Fleva. D-lor, vd ea si comune-

le, ca i Statul , at.i nceput s fae6 ua, o-pera de reprasalie si de reprimare contradivorturilor. NoT D-lor, nu suntem chematiaci de a judeca daca este bun sail reil di-vortul; dar vedand cit la noi sunt cam multedivorturi am priimit ideea de a pune uta,taxa mare de 200 lei.

D. N. Dimaneea. Dar s'a admis si ac-tul de paupertate.

D. N. Fleva. Da, dar aci s'a admis nu-maT pentru femei.

D-lor , daca acésta taxa s'ar fi perceputla intentarea procesului, atunci ar fi pututsa delibereze acel care intenta procesul ,

vada daca, el póte sa, se desparta defemeea sa saa nu, sail daca nu este bine aintroduce armonia In casa si a remane totimpreuna. Dar acesta taxa se cere dupe ces'a capätat divortul, dud trebue a se in-scrie sentinta la oficerul start): civile. ET

orn care nu ar putea sa platescaacésta taxit, ganditi-ve in .ce situatiune lipuneti ? Seiti ca pentru ca sa, capete di-vortul trebue s mérga la tribunal , sidupe cate-va infatiseri daca ajungecapete, neapärat ea atund situatiunea par-tilor este deja sdruncinata, ¡amnia nu maiare prestigiul social care '1 avea; i nepu-tand ca socii sa, se unésca, spre a trad Im-preuna, precum nici a plati taxa din lipsede mijlóce, va trebui saa sa, incepa, din notjudecata, saa va trai separati, faxa ca el säse póta casatori , precum asemenea nieTfemeea lui. Vedeti dar ca acésta, taxa nueste numai nedrépta, dar si fauesta pentru

daca ea. nu am 200 lei ca sa platesctaxa pentru inscrierea hotartrei in terme-nul fatal de 2 lunY, lucrul judecat îï per-de valörea lui, i s anuléda si atund vinepartea cea rea; cad dach din acea casato-rie sunt copii, acei copiT nu seia in contro

apuce de care din soci sa, se apropie,si ast-fei prestigiul familiei se duce.

Ud,voee. SA ia certificat de paupertatedaca nu are ou ce plAti taxa.

D. N. Fleva. Dar daca nu póte capätaeertificat de paupertate ?

D-lor,gasesc c acésta, taxa, lovescein prestigiul familiei , çi este de natura aaduce chiar coruptiunea in societatea nsträ, si de aceea sunt de parere a nu sepune imposite si contributiuni earl' ail con-secuente asa de funeste.

D-v. diceti sa se ia :10 fraud de la unlucrator. Apoi daca lui 'T trebue 10 fraudpentru acésta inscriere a hotartreld, idivort,

mai trebue alï siece fraud pontru man-carea i intretinerea copiilor, de aceia eilcer ea pentru lucrator acésta taxa sa sestérga ou totul. (IntreruperT).

And pe D. Dimancea dicend ca, aces-VItax6 sa, se platésel la intentarea proce-suhil ; dar ar fi ua taxa judecatoresca, iarnu ua taxa comunala, si trebue ca hota-rirea sil. rilmae definitiva ca sa ajunga, a seinscrie in registrul ofiteruluï civil, careeste primaria, ca ast-fel s aiba ea drep-tul a cere uä taxa, pentru inregistrarea u-nei hotariri de divort. Prin urmare, tre-bue sa se pereépa, la inscrierea hotarirei,iar nu la intentarea procesului. Eil nu dieca nu trebue sa, fie acésta taxa , insa dieea, pentru lucratori numaT sa fie suprimataii pentru eeT Patti sa, fie cat se póte deredusa,

Asa de esemplu: pentru meseriasi, saapatentari cari platesc ua patenta de 60lei, sa fie u6 taxa de dece lei, iar nu decinci-deci lei cum se propune; pentrudivortul unui patentar care pMtesce uapatenta de la 60 lei in sus sipreveduti in acel paragraf sa fie ua, taxade 50 lei, in loc de 150 cat se propane.

§i pentru divortul capitalistilor, ban-cherilor, proprietarilor mari, etc., sa fie100 de lei in loc de 300 cum se propune.

D. E. Protopopeseu. SA nu perdemdin vedere D-lor, regulele care trebue sàne ghideze cand votain imposite. Un in-posit nit tredue sa fie creat in faverea mo-ralitateT sail imoralitateï, ci in vederea u-neT trebuinte T cu ocasiunea unni servi-cia ere-care pe care '1 da autoritatea sinu trebue sa cautam a impune acele lu-cruri carT sunt irnorale ca ocasiunea a-césta, pentru cii lucrurile imorale 'si aftsanctiunea lor in legile penale. Noi acisuntem chemati sa gäsim mijlócele prinearl comuna sa 'si acopere trebuintele;prin urmare, eata. 56 vedem ce anume ser-vicie face comuna Iaï diferitilor locuitorisi pentru acestea cerem compensarede la denii pentru coma,.

Este adevèrat ca, comuna Iasi inscrie eaofiter al stare civile hotaririle de divorta unei pers6ne? Evident ca, da! ET bine,primaria comunei este in drept sapercépa,!IA taxa pentru noel servicil ce 'I face, du-pa cum este in drept sli percépa ua, taiä,pentru serviciul care '1 face eu ocasiuneaunni act de botez, de casatorie, etc.

Acum, asupra quantumului acestei taxetrebue sii discutam. UIt data ce am stabi-lit di comuna este legitim sa, percepa, uà

23 Februarie (7 MAO 1818

taxa pentru un servicia ce face, sh vedemcat trebue sa, tie acésta, taxa.

Mie mi se pare ca. eel mai drept rem-neraria nu póte sa, fie altul de cat acelproportional care este adeverata basa a fie-càrui imposit. Proportionalitatea dar mise pare ca, trebue sa, fie luata, de normg siin materie de divort, si cu atat mai multca, este constant ca ceT mai multi earl sedivortéza sunt tocmaT acei call all ua, po-sitiune sociala. Saracii dupa, datele sta-tistice, fórte rar se divortéza. (Sgomot,intreruperi), §i dad, saraciT se divortezaacestora trebue ca primaria sa le faca ser-viciul gratis; cad' ei nu ajung la acéstade cat numal când nu mai pot trai impre-una, éra nu din alte considerante; i curianu li se iea taxa la facerea casatoriei easaraci, tot asemenea sa, nu li sà ia nieTpentru divort.

D-lor, et nu sunt de Were ea taxa sàse percepa cand sa intenteda procesul dedivort; cad' nn se scie daca se va face di-vortul s'ail nu. §i apoi e destul cà li secere la intentare uà taxa judecatorésca;sa nu li se maT céra si acésta. Dar IA data,hotarirea remasa definitiva cand va venicu ea la oficernl stare &Ale sà o inregis-treze atunci pôte Sà li se ia uli taxa; insasi acesta sa, fie proportionala, cu averea,eu dote ce s'a constituit cu ocasiunea a-cel I casatorii. Asedat ast-fel acest, imp ositmi se pare ca corespunde cu regulele sci-intei de care trebue sà fim ghidati candasepm imposite.

D. minstru de finance. D-lor depu-tati, cred c acésta taxa de divort in prin-cip nu pete sa fie na taxa cornunala. §iin adever, sa examinam utilitatea si just-&area impositelor. Un imposit se punesalí &and sa creada ua bogatie, si aci candfacem aplicatiunea acesteI regule la di-vorturi, neaperat este uà calamitate, eranu uà bogatie; fiind-ca, cand casa omuluise sparge, se sparge si averea lui mai a-dese ori. Daca este ca uà remunerarea serviciului dat, dupa, cum a dis D. Pro-topopescu, atunci, fiind ca se inscrie inregistrul oficerului starei civile, care estependinte de primarie nu trebue sit se iade cat IA mica taxa, i prin urmare, atundnu se mai pete admite nici gradatiunea.

D-lor, in idea multora pae sa mai fieacestä taxa pusa, si din alt punct de ve-dere, fiind-ca, oil cat taxele asupra divor-turilor vor fi mai marl cu atât se vor facemai putine divorturi. Nu discut daca a-cost prineipití este just; sail insa un lu-cru, ca, nu este de resortul unel legi iso-late comunale se stabilésea acest princi-

Prin urmare din acest punct de ve-dere, nu legea comunall este In drept sàimpue trit ast-fel de taxl, i acesta estecu atat de adeverat, ca daca ar fi unuldin D-vóstra, care ar admite taxareadin acest punct de vedere s'ar lovi de unlucru ferte strania, cad' alt-fel ar fi de-

Februarie (1 Martie) 1818 MONITORUL OFICIAL AL RotAilill

stribuirea justitiei 'in alt-fel in Bu-curesci alt-fel in BrAila, etc., pe cand ne-aparat destribuirea justitiei trebue sl fieaceea in OW localitAtile din tarA.

Din acest pullet de vedere dar, cred ea,taxa acésta trébue sa. fie suprimatA, sidaca este sl se mentie , sA nu se mentiede cat ca remunerare de serviciti, si atundintr'o suma fúrte minimA.

D. P. Ghica. N'o primim nici asa.D. ministru de finance. Ma cred au-

torisat sA sus-tit acesta pentru cA neinscri-erea acestei taxe n'ar aduce uA mare 1ips1in comuna

D. Sc. Pastia. Dati-mi voie s vë daduA esplicatiune.

D. P. Ghica. Inchiderea discutiunel.Nu ne mai dap' nici uA esplicatiune. A-césta e iiti taxA imoralA si o respingem.

D. raportor, Sc. Pastia. Apol o avetila Bucuresei i voiti sA keep uA eseepti-une pentru Iasi.

Voci. La vot; inchiderea discutiunei.Se pune la vot inchiderea discutiu-

nei si se primesce.Se pune la vot amendamentul pen-

tru suprimarea taxei de divort si se pri-mesce.

Se citesce paragraful relativ la taxade uA c,lecime din pretul caselor de asigu-rare pentru ineendit° si viatA.

D. Sc. Pastla. Dati-mi voe s. v daturmat6rele esplicatiuni la acéstA taxA.

Comuna IaÏ cheltuesce uA sunal enor-mA eu intretinerea pompierilor pentru pazaorasuld de foc ; érA pe de altA parte socie-tAtile de asigurare Tin si percep de lacasele emenilor uà multime de bauT pen-tru a le asigura in contra focului, in vre-me ce pompierii pAzese casele 6menilorfiirA ea comuna sa, se folosescA cu nimic.De aceea dérit, va rog sA primiti acéstAtaxA.

D. E. Protopopescu. Este constantD-lor, in tarA la noT societatile nu pros-per , bilantul atât al societatei Dacia"cat si al societAtei Romania aratA ca, a-ceste societAti sunt Intr un deficit f6rtsmare, causa provine de acolo cA produc-tele neputênd a se vinde de care acel carlle-a asigurat, din causA cti esportul in nl-timil ani a fost neinsemnat , prefer sa, ledesfaca de cat sa, le vada putrelind, si dinacésta causA capitalul acestor societAti sevede reducêndu-se pe fie-care gi; pentruaceste motive clérA, v rog sA nu primitlacéstA taxa, care agravézA positia societa-Won

D. So. Pastia. Et v'am arAtat utilita-tea si nevoia care este pentru acestit taxitsi renunt de a mai vorbi.

Se pune la vot si se primesce taxarelativA la uA cilecime de la easele de asi-gurare.

Se citesce articolul relativ la taxelepentru inmormântare in cimitirul eorau-nei

D. P. Glilca. D-Ior, adineuri &and onor.D. Poenarn-Bordea fAcea uà observatiunefOrte justA, i s'a r6epuns cA acéstit taxlpentru inmormântAri esistA si in Bum-resci. Este adeOrat ea esista imn Bucu-reset ; este asemenea incontestabil cif, a-céstA taxA esistA in t6te trile civilisate;de cat mal este un lueru adevèratpe care -1-a perdut din vedere onor. D.raportor si D. primar la Iasi precum si D.Era elide. Este acésta, cA in tóte partiledin lume este ceea ce se numesce u. gr6-pa, comunA, un loc unde se inmormantézAsAracii.

D. Se. Pastia. Este si aci.D. P. Ghica. Asemenea nu e mai putin

adevarat oti aceste taxe trebue sl le pu-neti in raport cu mic,116cele tutulor 6me-nilor.. . . .

U. voce. Este ultima dare.D. P. Ghica. Tonle pentru eg e ultinaa

dare, nu trebue sA supuneti la uA dare askde oner6sA dreptul omului de a tumor-mântat; cad acest drept nu este in facul-tatea lui de a 'sil esersa sat nu, si inteli-genta D-v. ea fia-care om care are putinaafectiune si clurere de iniml pentru cel cenaóre din familia lilt, sirnte uA dureremai mare calla e silit sa '1 arunce in gró-pa comunA din causa el lipsesce ungalben sat doui ca sti cumpere un loc.In numele umanitAtel dérl nu punetï taxeasa de mall. . . . .

D. Pastia. Este de clasa antha ac6stittaxA.

D. P. Ghica. Apoi dupa, ce calculatiD-v. clasa ?

D. Pastia. Dupl cererea ce face parteainteresatA.

D. P. Ghica. Piceti cA dupa cererea ceface partea interesatl, i D-v. o credetipe cuvAnt ?

Apol mai este si alt ce-Ta de observat.Nu sal déca si comunitatea israelitA estesupusa, la acéstA platg.

D. Pastia. Este, este.D. P. Ghica. Atunci nu mai am nimic

de Os, de cat cA aceste taxe sunt preamarl si et a propune un ameudament princare sa, reclucem taxa de clasa Antaa lalei 80, de a doua la 60 si de a treia la 40lei, cazï mi se pare ea, e destul ca omul sitplAtéscA acestA taxii cand móre dupl cein tot eursul victim sele a platit ua, multi-me de alte taxe.

D. ministru cultelor. Am sit rog peonor. D. raportator sA bine-voiaseA a re-forma cu totul redactiunea acestui project.

Mai ântéiti, nu ar trebui sa se vorb6scAin galbeni pe cand t6te cele-alte para-grafe sunt in lei. Adsta o 4ie pentru cAmane sat poimâne ar putea sA nu se gl-s6scA galbeni in comuna Iaï si atunci nuscim cum are"sa, ealculede perceptorul a-cestA taxa,. AfarA de acésta nu numainu-m6rul locurilor ar tr itebui s fie un elementde pretuire, ci i averea acelul care cum-

..ameliase=226

pitrA, sat clasificarea lor, &TA voiti. Esteul lege a eiruitirelor, si décti nu ma inselfin legea acea se gasesce Ewa impartirese face un plan, se faclinii, strade se des-tinA raç1A; se face in fine clasifiCArl, ea-tegoril de locuri, de ântèia manA, de adoul mânA, si de a treia mânA; dupl aceeaavet'l locurl pentru trelmorminte, pentrudoug morminte, si pentru unul. Apar tre-bui sA redigeati articolul.

Dupa, acea vine la gropile comune; ni-citiri nu se cere vre-ua, taxit pentru a aveacine-va dreptul ea sa, arunce cadavrul u-nul ora in grópa comunit. D-v. insA c,liceti;pentru locurile comune, un mormântva fi gratis dóra. voind familia a mai innuntil sit doué locuri in grópa cornunAsA plAtéseA ate sése franci. El bine nueste aci pe plAcere ca sti ia cine-va matmulte morminte; este un loc coma!' des-tinat pentru cel ce nn pot plati, pen-tru cei ce nu pot sa. ia un loc in perpe-tuitate pentru ca sA clAeléscl pe el. Acolose ingr6p1 toti eel fär mij16ce. El bine,cum mai veniti Oepti cA dacA un ase-mene om ar mai lua locuri pentru 2-3 mor-minte, i cu drept de a pune cruel pe mor-minte, va trebui sa, plAtescA sése fraud ?Dupa, modul, cum va esprimati ati aveaaerul, eA voiti s vindeti si crucile.

D. Pas tia. N'am redactat et artieolul.D. ministru cultelor §i instructiunif

publice. Ori-cine l'a sods, nu trebuieprimiti o asemeriea redactiune;11satigr6pacomunl gratis pentru to-V.

D. Pastia. D-lor, voit rèspunde amtalt.D-lui P. Ghica si in urnal voit respundeD-lui ministru.

D. P. Ghica, ee recun6see cit. intóte terile, i ehiar in Bucuresti se pll-tesee uà taxi'', de 40 galbeni pentru un locde imorrantare la cimitir, D-sea cere eanumal Iaiï sti nu ia niel uti taxa pentrupam6ntul ce ceelézit, pAmênt care arecumperat, pAm6nt pe care a clAdit u ea-pell, pAmênt pe care a flout plantatiuni,unde are 6menil cad fez morminte pA-mênt pentru care sa. tine un der, carl t6teaeestea reclama, uA chieltuialA de, 20,000lei pe fie-care an. D. Ghica voesee ca a-cost servicit sA fiti gratis, voiesce ca fie-care sa, se ducA ea intfun hie al nirnAnul

acolo faca ori-ce i-ar plitcea. Tocmalpentru ac6sta comuna care face cheltuell,trebue a fi despAgubit.A.

Asa dar, antait este uA cestiune de des-pAgubire, si al douilea este ul cestiunede reglement, i reglementul prevècjanduä clasificare, cum s'ar mai putea pAstraacésta clasifieare daca nu s'ar imparti incategoril i daca nu s'ar percepe titi taxA ?

daca n'ar fi ac6stA taxa, s'ar duce unulde la clasa din urma la clasa cea d'antaiti

atunci nu ar mal fi clase i s'ar cAlca le-gea cimitirelor.

D. P. Ghica. Cimitirele clasificat,

1172 MONITORUL OFICIAL AL MIIANIBI 23 Februaria (7 Margie) 1878

D. Sc. Pastia. Satí clasificat in cindclase.

D. P. Ghica. AÏ instituit aristocratiasi aci.

D. Sc. Pastia. Venitt de abrogati le-gea din 1864 si atunct me' voit uni cuD-vóstrA; derA pe cata vreme legea din1864 si regulamentul et a impArtit cimi-tirele pe clase, acéstA clasificare trebue sAesiste. D6cA nu ar fi taxA, nu ar fi clasA,si fie-care s'ar duce i ar ocupa clasa careT-ar plAcea si atuncï legea ar fi abrogata.

Asa dérA rog pe D. Ghica sA nu privezepe comuna last de acestA taxA pentru unservicit ce ea aduce publiculuï.

D. P. Ghica. Stint prea scumpe lo-curile.

D. Sc. Pastia. Taxa nu este asa greaea cea de la Bucureset.

Acum voit respunde D-lut ministru, cAacéstA, taxA se va preface in fraud, i apotredactiunea articolulut se va modifies, del'ea last, ceva de dorit.

Dell la sfarsit D-sa a esprimat uà mi-rare in privinta gropilor comune. D-saqis : ce insemnéza acea taxA de 6 fraud?lath' ce este. Se ingrópA nu om; n urmAvine familia sa si dice : pAstrézA'nai un localAturt cu acesta, cAcï voiti avea trebuintAde el peste 20 sat 30 de ant.

VocY. Atund nu este grópA comunt.Vocl. Nu se póte.D. Sc. Pastia. Tocmat acesta este ca-

sul prev6dut. Déct, merge la grópa comu-nA, atunci sA remanA ri dreptul comun:fie-care sA vinA la rêndul set. DérA duddice : pAstreamt un loc alAturt cu acelain care este ingropat fratele met, atuncttrebue sA plAtescA ut, taxA.

D. ministru cultelor §i instructin-nel publice. Atund nu mat este grópAcomunt.

D. Sc. Pastia. Dcà reclaml un loc a-Wart cu morm(Intul fratelut sM dupe 30ant, atund negresit cA cere unsi décA cere un privilegi, trebue sA p1A-Ugh, 6 fraud pentru privilegiul ce cere.SA renunte la acest privilegit si atunct nui se va cere nimic. De aceea as ruga pe D.ministru sA credit cA nu s'a fAcut eeva ab-surd, ci ceva Mite drept....

D. ministru cultelor §i instructiu-nef publice. Grópa comunA sA fie gratis.

D. Sc. Pasta. 1T6' rog, D-lor, sA votatïaceste taxe cart sunt drepte, cad precumv'am spus, comuna face cheltuielY, si aldouilea, pentru cA legea cere sA se facAclasificArt, si acestea nu s'ar paten facedécA nu vor fi taxe.

D. G. Mantu. D-lor, nu inteleg cumD. primar de Iasi' vine cu o nouà clasifi-care cand esistA IA lege. §i noi la Galattavem uà taxA. Este un regulament, esteW. lege de inmormintArt,si acea lege pre-

vede numaï tret clasificArt si dispune ast-fel : este locul comun pentru care se p1A-tesce 4 fraud, si pentru Arad' so dA gra-tis. Apot sunt loeurï pe 10 ant eu 2 gal-bent, si in al treilea randTvin locurt pe 30ant ell 6 galbenï si pe perpetuitate, eu 25galbent. Dad, ia eine-va douà locurt a-tund plAtesce 60 galbent. Acésta este Ott,coprinderea leget.

Nu inteleg cum D. Pastia vine si modi-ficA legea. M'am rugat ut, datA de D. mi-nistru ea sà putem reveni asupra acestetlegl, spre a se injumetAti taxele. D. mi-nistru a respuns : nu se pOte ; este uàlege. Nu scud cum Iasi ar putea sl aibA,ut, lege a parte.

DécA este sA facem uAnouà lege, atundsA facem uA, lege pentru tóte comunele,érA nu numat pentru Iasï. §i de aceea verog sA respingep propunerea acesta i sAvà tinett de legea care esistA astà-dï pen-tru tótA téra.

D. Sc. Pastia. D-lor, volt respundeD-lut Mantu eh' D-sa nu a studiat binelegea. Nu legea prexede taxele, ci regu-lamentul din 1864., si ministerul de in-terne nu vrea sA tinä compt de regula-ment, Met el este anterior Constitutiunei.§i când Iasi in anul trecut a dis : am in-fìinat cimitir, aprobA sA, percepem taxedupe regulamentul die 1864; ministerula dis : nu admitem, pentru cA este ante-rior ConstitutinneT, si duph Constbitiuneaceste taxe trebue votate de CorpurileLegiuitóre.

De atunci comuna a permis sA, se ingró-pe acole cu obligatiune ca sA p1A-téseA in urmd locul de inmormesntare.

In privinta acósta s'a tinut uA cores-pondentA intre minister si comunA. InsustD. Vernescu, care a venit la fata loculut,ne-a dis: nu percepett nict uà taxA, càciv6 vom chema la respundere. De atuncicomuna n'a perceput niel uà taxA.

Asa dar, aceste taxe sunt prevedute, nuIn lege, ci In regulamentul din 1864, sipentru cA acest regulament este posteriorConstitutiunet, care nu permite infiinta-rea niet unlit imposit fàrà incuviintareaCorpurilor Legiuitóre, s'a interdis comu-net Iasï de a percepe vre un imposit.

D. I. Marghiloman. Intreb pe D. ra-porter, sA bine-voiaseA a'nat esplica cartsunt cimitirele comune si care sunt celealto? Catolicil si ebreit, at si et cimitire?

D. Sc.,Pastia. Legea de inmormêntArá,nu s'a aplicat la last de cat in anul tre-cut : mat -nainte se imorm6nta in oras Im-prejurul bisericet; astA-dt am infiintat ci-mitire i pentru ebret, lipovent i pentrucatolici si am interdis cu desAvhsire in-mormêntArile in oras.

Ne mat Maud niment cuvêntul, sepune la vot suprimarea taxei de la gropecoming si se primesce.

Se pune la vot projectul de lege in to-

tal si scrutinul se declarA fàrà resultat,ne mat fiiud Adunarea in num6r.

§edinta se ridicA la 6 ore gra, anun-tandu-se cea urmAtóre pe adoua c,li 23 Fe-bruarie.

120.4 ra1.0643.7.02111110.,11.11.65M.

Ministerul adreskA multumire publicAperceptorulut comunei Cordeni, D. §tefanCostin, pentru zelul i activitatea depuslin strangerea veniturilor fiscale, achitândtot debitul i remAsitele aceT comune Onela finele anului 1877.

No. 4,942. 1878, Februarie 20.

Banditul Nicolae Grigore Pocris , tre-c6nd cu cat de furat prin districtula fost prins in dioa da 17 ale curentet, deprimarul conaunel Meteleu.

AN UNCIURI MINISTERI ALE

MINISTERUL DE INTERNE.'

PrimAria urbei BrAila publicA spre ge-nerala cunoscintA lista definitivA inseratAmat jos , de pergnele eligibile la Senat,incheiatt conform aliniatulul I de sub art.37 din legea electoralA, in urma espirArettermenulut de contestatiune.

Ceï nemultumitï pe hottririle date deconsiliti , pot apela la tribunalul local intermen de tret gptemani de la data afisA-ret acestet liste, órà in contra hotAririlortribunalulut , la inalta curte de cas atiunein termen de 30 de dile de la primirea sen-tintet tribunalulut.

D-nit: Apostol Teodor, Argintoianu Cos-tache, Berlescu Costache, ConstantinescuDimitrie , Costache I. Cofetaru , CostovictI. Vasile, Filipescu Grigore, Filiti Chris-todor, Mares Vasilache, Marino san Geor-ge , Nalbantof S. Dimitrie , Nicolescu Io-sofache, Petrescu Costache colonel , Pe-teu Gheorghe, Protopopescu Nicolae, Rae-tivan Anton, Sutu C. Grigorie, §erbAnes-cu. Iordache, Sulioti Joan, Tenof Nicolae.

No. 610. 1878, Februarie 16.

Directia general& a telegrafelor §1postelor.

Fiind cA D. P. Cecropide, nici in armasomatiunet ce i s'a fAcut, nu s'a presentatca sA, incheiA contractul pentru curseleGiurgiu-Alexandria-MAgurele si vice-ver-sa , si Alexandria , Zimnicea si vice ver-sa ce i se aprobase in urma ofertet sale,mnregistratA la No. 31,635 , si sà ineópA,serviciul la timpul precis, Directiunea pa-blich uà altA licitatie pentru concedareaacestor curse, cu condijiunile No. 16,577,

(Supliment)

23 Februarie (7 Martie) 1878 MONITORUL OVICIAL AL ROMAN IEI (Supliment)1173

publicate in Monitorul oficial No. 239 ,din 1877.

Lieitatia va fi en oferte sigilate si se vatine atat la acestA directiune cat si la pre-fectura de Teleorman, in dioa de 14 (46)Martie 1878, de la orele 2-4 p. m.*No. 3,480. 1878, Februarie 17.

(3-3).

Se publid u nout 1icitaie pentrudarea in antreprist a transportulut expe-ditiet Statulut si de pasagert de la 'Fur-nu-MAgurele prin Rusit..de-Vede la garaStolnici si vice-versa; licitatia se va tine indioa de 13 (25) Martie 1878, atât la di-rectia general a telegrafelor i postelor,cat si la prefectura de Teleorman, i va ficu oferte sigilate cart se vor primi in aceadi p6n6 la ora 4 p. m.

Conditiunile cu care se dA, in antreprist,aceste curse , sunt aceleast ca i pentrucursele Giurgiu-MAgurele , si care suntinserate in Monitorul oficial No. 239, din1877, sub No. 16,577.

Spre a fi admist la licitatie, concurenVfvor depune ut cautiune provisorie in nu-merar sat efeete ale Statulut in valóre delet 2,500, care, in cas et, persóna asupracaria se va adjudeca transportul , nu vaveni imediat dupt, ce i se va notifica apro-barea s inchee contractul , sat nu va in-cepe cursele la timp, va rtmanea in profi-tul Statulut frt ca acea persónt, sà aibtvre-un drept de pretentiune, si &it al seface ver uä somatiune sat altA punere tuintardiere.

Taxa de timbru i inregistrare va ficonform leget timbrulut in sarcina antre-prenoruluï.

Pe Mngt acestea , coneurentit vor aveain vedere art. 40-57 din legea asupracomptabilitAtet generale a Statuluï.

No. 3,482. 1878, Februarie 17.(3-3).

Directiunea general& a serviciuluisanitar.

D. decan al facultAtet de medicint, dinBucuresct , prin adresa No. 71 , aratt, ct.D. Beldi Carol , cu diploma de doctor inmedicinl. obstetrid qi chirurgie de la Fa-cultatea din Viena, conform prescriptuleverbal al juriulut esaminator , a obtinutdreptul de libera practid in tért, ca doe-tec in medicint.

icesta se publid spre sciinta generall,.No. 601. 1878, Februarie 22.

MINISTERUL FINANCELOR.

Directia general& a v&milor §1 con-tributiunilor indirecte.

Maï multt comerciantt de spirtóse s'atpresentat la minister, cu cereri a li se da

brosurt Legea asupra impositulul btuturi-lor spirtóse.

Ministerul,"av6nd un num6r do brosurteditia din 1874 si cart contin :

Bropira I.a) Legea asupra impositulut.b) Reglemeutul do aplicatiune al leget.

Broprac) Conditiunile eu 'cart Statul a arenl

dat venitul impositulut cAtre actualii a-rendast

Ali regulat a pune la dispositiunea co-merciantilor acele brosurt cu plata de 30bant brosura I si 15 bant brosura II.

Aceste brosurt:Isunt depuse la tótei'ca-sieriele generale.

No. 4,632. 1878,Vebruarie 17.

La 1 Martie 1878, se va tine licitatiu-ne la acest minister pentru vênderea a tretscrisurt fonciare urbane No. 8,272, 8,273si 8,274, a una sutt let fie-care , cu ate19 cupóne, in care intrA si eel exigibil deIanuarie 1878.

Doritorit se vor presenta la ministerulde finance, in dioa arttatt, me sus, spre adepnne ofertele lor pant la 3 ore dupa a-médt.

No. 4,423. 1878, Februarie 15.(18, 20, 22, 25 si 28 Febrtarie).

Consiliul de-administratie al obliga-tiunllor

Consiliul de administratie, in sedinta sadin 7 Februarie, a decis prin tncheereaNo. 6, ca incep6nd de la 15 Februarie cu-rent, st se achite detentoril cuponulut ru-ral, ecsigibile la 23 Aprilie 1878, numaïeu scomptul de 8 0/0 in loc de 10 13/0 catse ficsase maT 'nainte, calculate pe numtruldilelor de la data plAtd phit la scadentl.

Consiliul se grAbesce a aduce acéstt, adoua decisiune a consiliuluT la cunoseintadetentorilor de cupcine rurale.

No. 252. 8-4 1878, Februarie 10.

MINISTERUL AGRICULTUREI, CO-MERCIULUI I LUCRARILOR PUBLICE

Se scóte in licita0une reconstructiuneapodulut peste piriul Tutova , de pe caleaTecucit-Bérlad.

Valórea devisulut este de 10,336 let,92 bant.

Concurenta se va tine pe basa detalin-rilor cuprinse in publicatiunea No. 2,699,inseratt, in kIonitorul oficial No. 58, din1876.

Licitatia se va tine la minister si la pre-fectura de Tutova , in dioa de 23 Martie1878.

No. 2,157. 1878, Februarie 21.(23 Martie.)

MINISTERUL DE RESBEL.

La 20 Martio 1878 , urmancl a se tineconcurs, in localul ministerului de resbel,pentru gradu%de majorT,In corpul oficit-rilor militient, se face cunoscut ca tot): et-pitanit cart vor avea vechimea si se vorcrede aptï pentru acest grad, st se pre-senteze divisielor teritoriale de undo facparte , unde vor probe cu acte vechimee,gradul de dpitan, cel pucin en 15 li1e in-ainte de dioa esamenului,-spre a se puteaforma tablourile cuvenite.

intendenta-divisiel a 3-a teritorial&militaret.

.insciintare-pentruIntendenta divisiet a 3-a militant teH-

torialt,"conform ordinulut_ministerulut deresbel cu No.52,275 , face cunoscut cA, in4ioa de 14 Martie viitor, va avea loc Wn-dérea pnin licitatie a 6 cat qi anume: Tun-su, matriculat cu No. 48, Misu cu No. 54,Marita cu. No. 61, Ali au No. 131, Ameliacu No. 119 si Baimec cu No. 192, top dinescadronul cAltrasilor de Cahul.

Licitatia se va tine in pinta oborulut ,

orasul Cahul , la 10 ore a. m. , In dioaluna sus indicatt.

Se publiet acesta pentru cunoscintaconcurentilor.

No. 488. 1878, Februarie 14.(3-3)

MINISTERUL CULTELOR §I INSTR UC-TIUNEI PUBLICE.

Directia scólei publice de comerciddin capitalá.

D-nit comerciantï, agrieultort sat in-dustriast, cart dorese a angagia in servi-dal specialitAtet D-lor tineri cu cunos-cinte compleete de comptabilitate, cores-pondent i administratie, relativt, la spe-cialitAtile de mat sus, sunt rugati a se a-dresa la directiunea scólet in tóte dilele,de la orele 8-11 a. m., uncle vor gAsi re-comandatiuni, referente si garantit nece-sariT pentru eanclidatit propust, cart suntabsolventl aï acestet seóle i dorese a de-buta in cariera domniet-lor cu conditiuntfórte moderate.

No. 1 747.(5-5 la 5 dile).

Administiatia domenielor §1 p&duri-lor Statului.

Fiind-cA arendasit mosiilor Baba-Sima,a monastirel Stavropoleos , din judetulPrahoya, i Yrtina-Român i Baldovi-nesci a monastiret Mimi, din judetul Ro-manatt, pe periodul 1877.-1887 nu s'ati

1174 ef1i1Ta1L C171( JAL L ROMANIEI 23 Pebruarie (7 1VIartie) 1878

conformat nici péne in present dispositiu-nilor art. 22 din regulamentul de licita-tiuni pentru a complecta sat clepune ga-rantiile definitive, administratiunea pen-tru acest motiv, si in virtutea art. 23 dincitatul regulament, seóte In rearendare es-pusele mosii pe restul citatului period, incomptul actualilor arendasi, cu conditiileinserate in Illonitorul No. 204, din 1876,si cu regulamentul publicat prin Monito-rul No. 130, din 1875.

Licitatiunea se va tine in qioa de 11Martie 1878 , la orele 12 din qi atat Inlocalul administratiund casele Stefânes-cu, calea Mogosóeï, in Bucuresci, cat si laprefectura respectivá.

Se publica dara acesta spre cunoscintapersOnelor ce ar dori a lua in rearendarementionatele mosii, de a se presenta spreconcurare in localurile arétate la çlloa siora defiptá, inso tip: de garantiile proviso-nY cerute in valórea i efectele prevédutela art. 10 si 11 din citatul regulament.

No. 7,340. 1878, Februarie 20.3-3.

ANUNCIURI JUDICIARE.

LICITATIUNI

Tribunalul Ilfov sectia , III.D. Salomon I. Bally, de profesiune co-

merciant, domiciliat In Bucurescï, subur-bia Sf. Nicolae , strada Lipscani, No. 47,In basa sentintefor tribunalultif Ilfov, sec-tia comercialá, No. 732, din 1876,0 617,din 1876, investite cu formula esecutorie,a cerut punerea in vêndére cu licitatie amosiei Oresci-Stubeig , din comuna Stu-beiti-Orèsci, plasa Dambovita , judetul 11-fov, averea D-nei Paulina Durma, de pro-fesie rentierá, domiciliatä in capitala Bu-curesei , suburbia Amza , strada Biserica-Amzi, No. 12.

Acestä mosie se compune din locuri dearáturá, fenétd, islaz,padure data in tAereD-1u1 T. Iordan. Pe acestá mosie se aflácasa proprietátei de zid , compusá din 3camere i galerie de giainuri, aláturï alte2 camere i cuhnie tot de zid, invelite cusindrilá, lu curte alte case pentru arendastot de zid, compuse din 4 camere, uá, ma-gasie, rin oprou, grajd si 4 camere de ser-vitori , acestea de gard invelite tóte cusindrilá, fiincl sub un acoperis , la spate-le caselor proprietátei LTA magasie de bu-cate, de gard, invelità ou sindrilá, un pg-tul pentru porumb de nuele , invelit cucoceni si pae, dinaintea caselor uà gradi-nità micà, era in facia caselor nA altá grà-dina mai mare ca pomi roditori , curteaimpr(jmuità cu ulucï, afará de grádina ceamare care e imprejmuità eu sant, vis-a-visde casa proprietátei un han eu 2 camere,práválie, antre si pivnitá de zid 7 invelite

cu pámânt, érá, casele si právália sunt degard, invelite cu scanduri. La drumul ju-detian Bucuresci-Oltenita se aftá un althan de zid i gard, invelit cu ohne, corn-pus din 4 camere si pivnitá, in stare me-diocrá, si un helesten in fata soselei co-munale i judetene. Pe acéstá mosie se afiàca la 30 locuitori improprietáriti dupá, le-gea ruralá; intinderea acestei mosil, afaráde locurile date fostilor clacasi, este ca la1,200 pogOne. Acéstá mosie se invecines-ce ea mosia Piigaia, proprietatea monas-tirei Sf. Spiridon, si cu mosia Piigaia-Máceläréscá, a minorilor Durma, cu mo-sia Oresca a D-lui V. Gugiu, la un cap enapa Dambovitei si la cel-alt cap on mosiaDobreni a D-lui Dimitrie Ghica.

Asupra acestei mosii s'a gásit figurandurmátórele sareini: 1. dosarul No. 1126, din1874, imprumutul fäcut de D-na PaulinaDurma cu 80,000 lei noui de la prima so-cietate de credit funciar roman din Bucu-resci , prin actul inscris la No. 240, din1874; 2. dosarul No.2102, din 1874, vân-dérea cu licitatie a mosiei in cestiune du-pa cererea D-lui Gheorghe Protopopescu,care vânslere era sorocitä pentru clioa de7 Septembre 1877, cand, prin jurnalul in-cheiat sub No. 6,424, din 1877, duph ce-rerea pártilor s'an amanat vândérea fárátermen. 3. Dosarul No. 1,074, din 1877,dosarul in cestiune.

Se face dérá eunoscut in general eh' a-ces% licitatie se va urma in pretoriul a-cestui tribunal, in c,lioa de 21 Iunie 1878,la ora 11 diminéta , având in vedere càtoti acei earl' ar pretinde vre un drept deproprietate, usufruct , servitute, chirie,privilegin , ipotecá, sari veri ce alt dreptasupra imobilului in cestiune, sa se pre-sinte la tribunal, inainte de dioa fixatápentru licitaiune, spre a areta preten-

cáci in cas contrarin verI ce cererise vor ivi, nu se vor mai eonsidera.

No. 2,011. 1878 Februarie 18.

D. Grigore Ionescu, de profesie pro-prietar, domiciliat in capitala Bucurescl,suburbea Ceus-Radu, strada Romulus,No.27, in basa actului de ipotecá inscris deacest tribunal la No. 36, din 1875, si in-vestit cu formula esecutorie, a eerut pune-rea in véndare ca licitatie a urmátórelorimobile, averea D-lui Dimitrie Simonidi,de profesie comerciant, domiciliat in ora-sul Oltenita, strada Concordia, No. 161,pentru cá nu a achitat suma de 850 na-poleoni capete, plus dobénda si cheltueli.

I. Casele cu locul lor, din comuna ur-baná ()Heap, strada Concordia, No. 88,colórea de Rosu, stint de zid, compuse din4 camere, u'à sofragerie si uä bucátárie,avend in curte gérnlâc, de desubptul ca-selor pivnià, invelite cu tinichea, aláturicu aceste case in curte uà magazie descanduri invelità ca ohne, având 3iochiurY,curte a imprejmuit, se, invecinesce cu

un loc viran al decedatului N. Lucopolu,cu un alt loc viran al decedatului N. Pro-topopescu, in fund cu proprietatea D-luiRuse Senin Brutaru si in fa-0, cu stradaConcordia.

II. Magazia ca locul el', din comuna ur-hula Oltenita, strada Privalu , No. 1185,din acest judet, este de zid, invelità cufer, având 6 ochiuri, in curte altá maga-sie de scandurï in fata stradei Prival ,este de zid, invelità cu ohne, avénd 3 o-chiuri si curtea ne imprejmuità, se hive ci-nesce cu. proprietatea D-lut D. Petrov, cupiata No. 5, a orasului Oltenita, in fundcu proprietatea D-lui Matei Cioa, si infao cu strada Privalu.

Asupra acestor imobile s'a mai gásit ur-mátórele sarcini: dosarul No. 110 din 1875,este cel in cestiune, i dosarul 1,727, din1876, D. Dimitrie Simonidi se imprumutàde la D. Vasile Popescu cu suma de leinoai 22,700, cu ipotecg, casele cu locullor din strada Concordia, orasul Oltenita,actril de ipotecá No. 541 din 1876.

Se face dérá cunoseut in general di a-céstä licitatie se va urma in pretoriulcestui tribunal , in dioa de 27 Maig1878, la 11 ore dimineta, avênd in vederecá toti Reel caiï ar pretinde veri-un dreptde proprietate, usufruct, servitute, chink,

ipotecl sari veri-ce alt dreptasupra imobilului in cestiune, sá se arateta tribunal inainte de dioa fixatá pentrulicitatiune , spre a'si aráta pretentiunile;&ad in cas contrariti, veri-ce cereri se vorivi, nu se vor mai considera.

No. 1,655. 1878, Februarie 17.

-D. M. Voiculescu nedepuind la casa dedepuneri si consemnatiunt, suma de lei noui12,050, pretul cu care s'a adjudecat de-finitiv asupra D-sale, prin jurnalul No.7,197, din 1877, casele cu locul lor dincomuna Bucurescï, suburbea St. Ecaterina,strada Principatele-Unite, No 7, avereadecedatulut M. Nicolau, aï cáruia minorise aflá sub tutela D-luï C. Máldárescu, a-rendas, domiciliat Ill capitala Bucurescï,suburbea St. Stefan, strada Verguluï, No.70, si care vendare s'a cerut de D. FedotSmenof, comerciant, domiciliat in subur-bea St. Ión Mosi, strada FAinari, No. 4, inbasa formulei esecutorie puse pa actul deipotedi legalisat de acest tribunal la No.342 si 345, din 1871, si prin jurnalul caNo. 7,944, din 1877, s'a incuviintat revin-derea mentionatului imobil In comptul

adjudecatar.Aceste case sunt de zid solid, compuse

in fata stradei din 3 camere, uä cuhnie sipivnitá, invelite cu sindrilà, In mijloculcurtei altá casá tot de zid, compusá din 5camere, antreu, uá, spálátorie si cuhnie dedesub pivnità, invelite cu sindrilá; in ¡un-did curtei alto case tot de zid, ca doué e-taje, avênd sus 3 camere si jos alto 3 ca-mere, grajd si opron invelite cu fer, cur-

23 Februarie (7 Martie) 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 1175

tea pavath, si imprejmuith, in carte un put,se invecinesce cu proprietatea D-lui Sa-chelarie, cu a D-lui Pascal si tn fath custrada menyonatA.

Asupra acestui imobil se maï afla, ur-mAtarea imprejurare : D. M. Nicolau, seimprumuth, ea galbeni 900 de la D. Nico-lau lón cu ipoteca acest imobil.

Se face dera, cunoscut ln general cA ac6-sth licitatie se v a urma in pretoriul aces-tut tribunal, in dioa de 3 Aprilie 1878,1a11 ore de dimineta, avend n vederetoy ace cari ar pretinde ver un drept deproprietate usufruct, servitute, chide, pri-vilegit, ipótech, sat veil" ce ail, drept asu-pra imobilului in cestiune, sä se arate latribunal, Inainte de clioa fixath pen tru

sp re a 'si ar6ta pretentiunile ;che, in cas contrarit, veri ce cereri se vorivi, nu se vor maï considera.

No. 1,782. 1878, Februarie 17.

-D. M. Nestor, tutorele minorilor de-cedatului N. S. Burlan, de profesie func-tionar, domiciliat in Bucuresci, suburbeaSchitu Magurenu, strada Schitu MAgurénuNo. 33, in basa sentinte tribunalului I12fov, sectia II eivilä, No. 367 si 563, din1875, confirmata prin decisia onor. cm-1ide apel din Bucuresci, No. 54, din 1877,seeya III, investith cu formula esecutorie,a cerut punerea in vêndare cu lieitatie adoug perechi case din comuna Bucuresci,suburbea Fôntâna-Bouluï, strada Numa-Pompiliii, No. 10, si cele din suburbea Bre-zoianu, strada Renascerei, No. 9, avereaD-lui C. Burlan, de profesie pensionar, do-miciliat in Bucuresci, suburbea Fôntba-Boului, strada Numa-Pompilit, No. 10.

1. Casele din strada Nama-Pompilit,No. 10, sunt de zid in paiantA, compusedin 3 eamere cu salh si uà buchtärie cupivnita, uu magazie de scânduri, gradinith,curtea imprejmuith, se invecinesce cu pro-prietatea D-lui Josef Holval, cu a D-luiConstantin Chtunénu si in !firth, eu stradamentionath.

2. Casele din strada Renasceeri, No. 9,de zid solid compuse in total din 7 camere,antret si pivnitA, invelite eu fer, curteamica si imprejmuith, se invecinesce cu pro-prietatea D-lui V. Mares, cu a D-et Pe-nosea, in fund cu uh proprietate necunos-cuth si In fath en strada mentionathe

Asupra acestor imobile nu se mai aflaalth imprejurare.

Se face derA cunoscutin general ch, acéstalicitatie se va urma in pretoriul acestui tri-bunal, in dioa de 29 Martie 1878, la 11ore de diminéta, av 'end in vedere eh toyace cari ar pretinde ver un drept de pro-prietate, usufruct, servitute, chide, privi-legit, ipotech, sat ver ce alt drept asupraimobiiului in cestiune, sh se arate la tri-bunal inainte de dioa fixath pentru

spre a areta pretenyunile; cad

in cas contrarit ver ce cerert se vor ivi, nuse vor mai considera.

No. 1,769. 1878, Februarie 17.

- D. Mina Ión, de profesie libera, do-miciliat suburbea Arhimandrit, strada Ba-teriilar, No. 24, in capitala Bucuresei inbasa formula esecutorie push pe actuf deipoteca legalisat de acest tribunal la No.532, din 1875, a cerut punerea in vendarecu licitatie a locale viran , din comunaBucuresci, suburbea St. Gheorghe-Not,strada Piata St. Gheorghe, averea D-luiIn Popescu, de profesie liberA, domiciliatin capitala Bucuresci , suburbea Vladica,strada Filaret, No. 25.

Acest loc este viran, imprejmuit numalin facia stradei, éra cele alte doue partine imprejmuite , se invecinesce cu HagiDina Panzaru, acum decedat, cu proprie-tatea bisericei Amza; doctoral Chiriazinosi tn facia eu strada mentionath.

Asupra acestui imobil nu se maï aflaalth imprejurare.

Se face cunoscut In general ea acéstalicitaye se va urma in pretoriul acestuitribunal , in c,lioa de 13 Main 1878, la11 ore de climinéta, avênd in vedere el,toy ace' cad ar pretinde ver un drept deproprietate, usufruct, servitute, chide, pri-vilegit, ipotecá sat ver ce alt drept asu-pra imobilulni in cestiune, sh se arate latribunal, inainte de dioa fixata pentru II-citatiune, spre a argta pretentinnile;cad, In cas contrarit, ver ce cereri se vorivi, nu se vor mai considera.

No. 1,734. 1878, Februarie 17.

- D. Dumitrache Nicolau, de profesiebarbier, domiciliat in capitala Bucurese,suburbea St. Ionich, strada erban-VocIA,No. 18, in basa actului de ipotech, lega-lisat de acest tribunal la No. 673, din1875, si investit cu formula esecutorie, acerut punerea in v6ndare cu licitatie a ca-selor cu local lor din comuna Bucuresci,suburbia Staicului, strada Nerva-Traian,No. 139, colórea de Albastru, averea D-neiEcaterina Stavri Tánase, de profesiedomiciliatä in Bucuresci, suburbea Stai-cului, strada Nerva-Traian, No. 139, co-lórea de Albastru.

Aceste case sunt de zid, in paiante corn-puse din 4 camere cu saKinvelite cu jn-drila, alaturi doue magazii de sand-tiff,invelite en sindrilä, grädina cu pomi ro-ditori, curtea imprejmuitä, se invecinescecu proprietatea D-nei Maria Veduva, cu aD-lui Constantin Siraigiu , in fund cu aD-lui Costache Cismaru si in fatä cu stra-da mentionath.

Asupra acestui imobil nu se mai aflaaltá imprejurare.

Se face dérh, eunoscut in general ch a-cesta, lieitatie se va urma in pretoriul a-costal' tribunal in dioa de 13 Mait 1878 la11 ore diminéta, ave'nd in vedere eh, toti

ace' care ar pretinde vre-un drept de pro-prietate, usufruct, servitute, chide, privi-legit, ipoteca sat veri-ce alt drept asupraimobilului in cestiune, sa arete la tribunalinainte de dioa fixath, p entru licitatiune,spre a 'si areta pretentiunile , cad in cascontrar yea ce cereri se vor ivi, nu se vorconsidera.

No. 1,722. 1878, Februarie 17.

-D-nii efori aï spitalelor civile, din ca-pitala Bacuresci, in virtutea s entinte tri-bunalului Ilfov, sectia I civilh, No. 170,din 1874, si investita cu formula esecuto-rie, a cerut punerea in vêndare cu licitaiea urmatorelor ¡mobile, averea decedatuluiMatache'Pitistónu representat prin D-naElena Pitistenu, de profesie liberä, domi-ciliath in Bucuresci, suburbia Amza, stradaPrimavera, No. 25.

1. Casele cu locul lor, din comuna Bu-eureseVsuburbea Amza;strada PrimAverei,No. 25, sunt de zid solid, compuse din maimulte camere, invelite eu tinichea, in cartealta cash' tot de zid solid, invelith tot cutinichea, curtea mare si imprejmuitá, seinvecinesce cu proprietatea D-nei MaritaDogArésa, eu proprietatea D-lui Leca Zu-gravu, cu Solomon Caretasu i in fa-0 custrada Lumine.

2. Local Viran din comuna Bucuresci,suburbea Amza, strada Primaverei esteimprejmuit cu uluel si zidurile casefor ve-cinilor, se invecinesce ea proprietatea D-luiOprea, Bratu, cu proprietatea D-lui Nico-lae Bä'janu, in fund eu proprietatea D-luiSamaras si in fath eu strada sus mentio-natA.

Asupra acestui ¡mobil nu se mal afla,alth Imprejurare.

Se face déra cunoscut in general ea a-cesh licitayune se va urma in pretoriulacestui t ibunal, in dioa de 27 Malt 1878,la ora 11 diminéta ave'nd in vedere , chtoy acei earl" ar pretinde vre un drept deproprietate, usufruct, servitute , chide,privilegit , ipotech sat veri ce alt dreptasupra inaobilului in eestiune sh se pre-sinte la tribunal, inainte de dioa fixatapentru licitaiune, spre a arela preten-tiunile, cad In cas contrarit veri ce cererise Tor ivi, nu se vor mai considera.

No. 1,668. 1878, Februarie 17.

- D. Stan Pa* de profesiune economde vite, domiciliat in judetulplasa Ialomita, comuna Dirga, in basa sen-date tribunalului Ilfov, sectia I corecti-onala, No. 320, din 1876, si a decisiunelonor. cury de apel sectia III, din Bum-resci, No. 50, din 1877, investith cu for-mula esecutorie, a cerut punerea in yen-dére a urmAtorelor imobile, averea D-luiThnase Gheorghe, de profesiunedomiciliat in Bacuresci, suburbea Cara-miclari, calea Vataresci, No.

I. Casele ea local lor, din comuna Bu-

1176 MONITORIIL OFICIAL AL ROMANICI 23 Februade (7 Martie) 1878

curesci, suburbea CArAmidari calea VA-caresei ei strada TAeri-vechi, fArA nuner,sunt de ziel tn paiante, compuse din 3 ca-mere ei pivnitA, invelite cut eitit veche,RUA odae tot sub acelasï aeoperis avêndsi pridvor, uA magazie servind de feritrieei invelite tot eu 00, u fundul curtei ungrajd de nuele, invelit cu eitA, eurtea Im-prejmuitA cu scânduri, se invecinesce,euproprietatea D-nei Tudora Stana, cu. aD-lui Gheorghe Ghetu, in fund ea pro-prietatea D-nei Vita VAduva i in faciA custrada mentionatA.

II. Via din délul VAdiresci,fArA num6r,tot din comuna Bucurescï, este in mArimeca de un pogon luerAtor, se .invecinesee laO. parte ea via D-lui Ión PaUzaru, cu Ma-ria JugArenu i laneu ginerele lui CAuciuei eu via WI' Gheorghe MAruntelu i dru-mu viilor.

Asupra acestuT imobil nu se mai aflAaltA imprejurare.

Se face dérA cunoscut in general el a-céstA licitatie se va urma In pretoriul a-cestui tribunal, in gioa de 27 Mail 1878,la 11 ore climinóta, având in yedere cA, totiacei earl' ar pretinte yre un drept de pro-prietate, usufruct, servitute, chide, privi-legit, ipotecA sal veri-ce alt drept asupraimobilului u cestiune, sA se ar6te la tri-bunal inainte de qioa fixatA pentru lieita-thine, spre a erne pretentiunile, cAei incas contrar verY ce cererï se vor ivi nu sevor mai

No. 1,745. 1878, Februarie 17.

- D. DincA Unnuzache, de profesiuneeomerciant, domiciliat n Bucuresci, su-burbea Precupetii-Noui, strada Her6strAil,No. 127, in base cArtei de judecatA No.886, din 1877, a judelui ocolului II dinBucuresci, investitl on formula esecutorie,a cerut punerea n vdndére eu licitatie acaselor cu locul lor din comuna Bucuresci,suburbea Diehin, strada Telegraf, f. n, a-verea D-lui Alexe Marin, de profesiunezidar, domiciliat hi capitals Bneuresci, su-burbea Dichiì, strada Telegraf, fArA num6r,ei a D-nei Mande Alexe Marin, de profesi-une 1ib3rA, domiciliatA tot in aceste ease.

Aceste ease sunt de zid n paiante, corn-puse din 2 camere ei uA saiA invelite cueindrilA, curtea in dosul casei, se inveci-nesee cu loeul D-lui Viean Precupetu, cual D-lui NitA Zidaru, cu al D nei lónaVAduva, cu Radu Oancea ei cu strada Te-legraf.

Asupra acestui imobil nu se maï aflAaltA imprejurare.

be face d6rA cunoscut in general cA a-céstA licitatie se va urma in pretoriul aces-tui tribunal, in diva de 27 Maid 1878,la 11 ore de dirninétA, avênd n vedere cAtoti acei earl' ar pretinde vre-un drept de

eprietate usufruct , servitute, chirie,Ilipoted veri-Ce alt drept

asupra huobilului he, cestiune, sA se aréte

la tribunal inainte de diva fixatA pentruleitatiune, spre a arna pretentiunile;cAci t cas contrariii veri-ce cereri se vorivi, nu se vor mai considera.

No. 1,689. 1878, Februarie 17.

- Mihalaehe Temlo31e, Ja profesiuneeomerciant, clomiciliat in capitala Bum-resei, suburbea FlAnalnda, strada Olimpu-lui, No. 25, in base cartel de judecata No.9, din 1877, si a sentintei No. 299, din1877, a tribunalulul Ilfov, see4ia II civilA,investitA cu formula esecutorie, a cerutpunerea in vendére ca licitatie via din co-muna Bucuresci , suburbea BArbAtescu-Non, strode, Filentarilor-(dupA mosiacAresci), averea D-nei Velica VAduva, deprofesiune precupétA, domiciliatA In capi-tala Bucuresci, suburbea Filimânda, stradaConcordia, No. 18.

AcéstA vie este luerAtóre neavând nicï uAimbun6tAtire pe Uwe; se Invecinesce cuIordan S6rbu, eu drumu de fer de la Fi-laret, cu un drum ce ese la hanul la Bum-bA,caru i eu NAstase Boulénu.

Asupra acestui imobil nu se maï aflaltA imprejurare.

Se face dérl cunoscut in general cA acéstAlicitatie se va urma tn pretorial acestultribunal, in dioa de 27 Matti 1878, la11 ore de diminétA, aOnd In vedere cA,top acei carT ar pretinde ver un drept depr oprietate, usufruct, servitute, chide, p ri-

Oa

pra imobilului in cestiune, sA se arate latribunal, inainte de elioa fixatA pentra li-eitatiune, spre a erne pretentiunile ;cad, in cas contrarit, yea ce cored se vorivi, nu se vor mai considera.

No. 1,679. 1878, Februarie 17.

- D. preeediute al tribunalulut Ilfov,sectia II eivili. prin adresa No. 7,700 din1877, a cerut punerea iu v*lére eu hei-tatie voluntarA a 2 perechi case, din co-muna Bucuresei, suburbea St. Gheorghe-Vechiti , calea moeilor ei strada PAU-

zarii, No. 11 ei cele din suburbea Curtea-Veche, strada epeari, f n., averea dece-datului Hristofor Mustacov.

I. Casa din Calea-Mosilor i stradaPânzari, No, 11, sunt de zid solid, In 2 e-taje se compune in etajul de sus din 3 ca-mere, jos uA prAvAlie mare, avOnd alAturiun antre de suit sus, care r6spunde ei inprAvAlie, cledesubtul acestor ease pivnitlboltitA de zid solid invelite cu tabll defer; se invecinesce spre strada Mosilor cuproprietatea decedatuld Petra O911 sta n tin,spre strada Panzari cu proprietatea D-luiMerin Hristu, in fund tot cu decedatulPetre Constantin ei In faciA en strada men-tionatA.

II. Casele din strada epeari, f. n., suntde zid solid, compuse din un salon mareei doue camere invelite, eu tablA de ferdérA netencuite, curtea imprejmuitA cu

zidurile vecinilor; se invecinesee eu eurteabisericei Curtea-Veehe cu fosta proprietatea D-lui G. Gherasi, In fund cu proprieta-tea decedatulni [root Androne ei infaciA eu strada §epcari.

Asupra acestui imobil nu se mg allA

altA imprejurare, érA concurenta se va in-cepe de la suma de lei 75,000.

Se face dar cunoscut in general cA a-céstA licitatie se va urma in pretoriul a-cestui tribunal, in dioa de 18 Martie 18787la 11 ore diminéta, având In vedere c totiacei cari ar pretinde vre un drept de pro-prietate, usufruct, servitute, chirie, privi-legil, ipotecA sal veri-ce alt drept asupraimobilulul in cestiune, sA se arate la tri-bunal inainte de diva fixatA pentru licita-thine, spre arata pretentiunile; did incas eontrar veri-ce cereri se vor ivi, nu sevor mai considera.

No. 1,989. 1878, Februarie 18.

--- D. Nevasat Aritonovici, de profesi-une liberA, domiciliat In capitala Bum-resci, Yis-a-vis de ministerul de finance,calea Mogosód, In basa formulei eseen-torie pusA pe aetul de ipoteca legalisat deacest tribunal la No. 56, din 1873, a ce-rut punerea in vêndére eu licitatie a case-lor cu locul lor, din comuna Bucuresci,suburbea Mihai-VodA , strada Isvorului,No. 12, averea decedatului G. Popa Teo-dositi dis i Popovid aï cAruia minori sunt

fesie libera, domiciliatA in comuna Braga-diru-Dobreni-StrAini, plasa Sabaru, acestjudet.

Aceste case sunt de zid solid in 2 etaje,având sus 4 camere ei antra. eu 3 balcóne,jos 3 camere ei 2 bucAtArii ei sub scarA uAcAmArutA invelitA cu tinichea, la pórtA uAcasA de zid in paiantA compusA din ua o-dae cu bucAtArie, in curte uA magasie deseanduri InvelitA cu tinichea, curtea mareei imprejinuitA eu scânduri; se Invecinescecu proprietatea decedatului Decatiru, cu aD-luT loan Ciutlea, cu apa Dâmbovita ei infaciA eu strada mentionatA.

Asupra acestui imobil se allA urmAtóreaImprejurare : ipoteea acestui imobil prinactul No. 117, din 1874, catre D. Ang.Damitreseu pentru lei nod 8,000.

Se face derA cunoscut In geueral eA a-céstA licitatiune se va urma In pretoriulacestui tribunal , in 4ioa de 29 Aprilie1878,1a 11 ore de diminétA, avé'nd in ve-dere cA toti ace cad ar pretinde veri-undrept de proprietate, usufruct, servitute,chide, privilegil, hipotecA sea veri-ce altdrept asupra imobilului in eestiune, sA searate la tribunal, tnainte de Ooa fixatlpentru licitatiune, spre a'eï arAta preten-liunile ; cAci in cas contraril ori-ce eereriso vor ivi, nu se vor mai considera,

No. 1,712. 1878, Februarie 17.

- D. Vasile Vasileseu nedeputOnd la

23 Februarie (7 Martie) 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 1177

casa de depuneri si consemna¡iunT sumade lei foul 250, pre01 eu care s'aú adju-decat definitiv asupra D-sale, prin jurna-lul cu No. 8,440, din 1876, casele cu lo-cul lor, din comuna Bucuresci, suburbeaGhencea, strada Spirea, f. n., avere a D-luiIonitA Oprea, de profesie liberä, domi-ciliat chiar in ele, si care v6nrlére a fostcerutA de D. easier general de Ilfov, prinadresa No. 2,659, din 1875, si In basajurnalului onor. consilid de ministri No.7, si care revindere s'a cerut de D. easiergeneral de Ilfov, prin adresa No. 6,M9,din 1877, si tribunalul, prin jurnalul No.7,748, din 1877, a ineuviinOt acestA re-vindere.

Aceste case sunt de zid, in paente, corn-puse din 2 odAT.eu tindA, invelite cu siVi;se invecinesce eu Adam Costandin , cupreotul Ión, ca Iordand lordan si in faciAeu strada mentionata.

Asupra acestuT imobil nu se maï aflAalta inaprejura re.

Se face dérl cunoseukin general el acéstAlicita-tie se va urma in pretoriul acestuTtribunal in qiva de 24 Martie 1878,1a 11ore dim. ave'nd In vedere cA, toV aee cari arpretinde veri un drept de proprietate, usu-fruct, servitute, chink, privilegiA ipoteeA,sail veri-ce alt drept asupra imobilului incestiuue, sA, se arate la tribunal mnainte dediva fixatA pentru 1icitaiune, spre a'si a-

veri-ce cereri se vor ivi, nu se vor malconsidera.

No. 1,646. 1878, Februarie 17.

- D. perceptor al colorei de Allaastruprin adresa No. 323, din 1874, in basajurnalului onor. consilid de ministri No.27, a cerut punerea_in venclére ea lieita-tie a easelor cu locul lor, din comuna Bu-curesci, suburbea lsvoru strafi Zalhana-'lei, No. 9, avere a decedatuld Simion A-nastase, representatA prin tutorele mino-71or sèi fiT Toma Tonea, de profesie li-berA, domiciliat in Bucuresci,bis-h-vis debariera Colintina. Aceste case sunt degard, eu 4 camere, uu pravAlie i pivnitA,invelite cu iudrilu, curtea ImprejmuitA;se invecinesce ca Nicolae Abagiu, ca Ni-colao Feraru, eu strada SburAtoru, si custrada moOonatA.

Asupra acestuT imobil nu so maT aflAaLu imprejurare.

Se face dérA cunoscut in general cA, ace-stA 1icit4ie se va urma in pretoriul acestuitribunal, In slioa de 22 Martie 1878, la 11ore de diminélA, ave"nd in vedere cA totiacei carT ar pretinde ver un drept de pro-pietate usufruct, servitute, chide privi-legM, ipotecA sad veil ce alt drept asupraimobilulul in cestiune, sA se arate la tri-bunal, inainte de dioa fixatA pentrutaliune, spre a arAta pretenVunile, &AO

in cas contrariii, veri ce cereri se vor ivi,nu se vor considera.

No. 1,870. 1878, Februarie 17.

Tribunalul de Teleorman.

Pentru despAgubirea D-lui OpreaNegulescu, comerciant din Turnu-MAgu-rele, de suma banilor preveLMT in sen-ti* acestuT tribunal, cu. No. 201 si 79,din 1875, precum si in cArtile judelul depace resede4al, cu No. 216, 313, 217,312, 199 si 314, din 1875, tóte investiteeu titlul esecutorid.

S'a ineuviinOt a se vinde cu mod delicitatie, In sala sedintei acestuT tribunal,in Slioa de 20 Maid viitor, ora 10 a. m.,urmAtórea avere imobilA a D-lui Paras-chiva Georgiu, de profesie functionar, do-miciliat In urbea Turnu-MAgurele, plasaCtilmMuiu, acest district, adicA, :

uu pAreche case cu loeul lor, situatein urbea Turnu-MAgurele, plasa CAlmAu-iu, distrietul Teleorman, care se compunedin 4 camere si un salon, un antred , uA

spAlAtorie, bucAtArie, uA odae de servi-torT si 2 private, earl ease sunt sub un a-coperem(Int, inv elite cu table, in nAuntrud'alungul caselor un antreil cu gémlic, zu-grAvite peste tot, ell 2 randuri de géraurizugrAvite, si usile asemenea zugrAvite, decArAmidA, solide, un grajd i opron descAnduri, invelite cu olane, d'asupra graj-dului fuinitiie, si pivnitA, de zid sub odAilede spAlAtorie i acea de servitori, grAdinA,ca pomi roditori, in fundul cuileT boltAde vita, asemenaa grAdinA in ltingul cur-eY despre médA-di, de scandurï un ham-

bar In mijloeul curtei, eurtea ca portï, Im-prejmuite easele cu urlóe de tinichea,carese Invecinesce la re'sArit cu locurile D-luiPandele Nicolopolu, la apus corespundeIii strada Ciorbagi-Thinescu la médii-dicu casele D-lui Petrache D. Popescu si laméda-nópte cu casele D-ei Map Viiso-rénu, foste ale D-lui T. Niculeseu, averea numitului Paraschiva Feorgiu, si careavere, dupA incredinOrea data, de grefA,s'a gAsit supusA la urmAtorea imprejurarepopritóre :

1. In anul 1846, Paraschiva GeorgiagarantézA, impreunA cu Paneu Sailénu, e-pi%ropia ctsei repausatului Nicolae Sai-lénn, ce se ocupA, de Panait Dimitriu.

2. In 1867 idem, ipotecA casele ca lo-cul din Turnu, cAtre Stat, pentru pos-tul de adjutor al percaptiei din Turno,actul legalisat la No. 4, din 1867.

3. In 1869 idem, impreutiA ca socia saPAunica, ipotecA casele 2 pArechi, cu lo-cal lor, cAtre primAria Turno, pentru va-lOrea de 60,800 lei vechi, pentru postalde easier, actul legalisat la No. 38, din1869.

In consecinta cureia, tribunalul publicApria acésta spre cunoscinta generalA a a-matorilor si semézA pe toti aceia cari ar

pretinde veri un drept de proprietate, usu-fruct, servitute, chide, privilegid, ipotecl,sad veil ee alt drept asupra coprinsei a-veri, pusA in vên4ére, ea maT nainte determenul notat mai sus, su se presinte laacest tribunal spre a arAta preteOunilece vor crede cA at, cad, in cas contrarid,lia li se vor mal tine in sémui, nieT un felile asemenea pretentiuni.

No. 3,217. 1878, Februarie 13.

Corpul port&rellor din Bucuresel.

Rectificare. - la publicatiunea cor-pului portAreilor tribunalului llfov eu No.1,712 , inseratA, in Monitorul oficial No.42, din 22 Februarie 1878, pagina 1152,colóna III-a, se va citi : D. prepclinte altribunalului Vlapa , In loc de al tribu-nalulni Ilfov, dupA cum din erke s'a

No. 1 843. 1878, Februarie 22.

CITATIUNI.

Trib. Ilfov, seetia I corectionalit.

Petrache George, cu domiciliai necti-noseut , este citat spre 'a se infAisa la a-cost tribunal, ea prevenit in procesul pen-tra escrocherie , in slioa de 27 Februarie1878, la ora 11 de diminéIA; avénd in ve-dere cA, de nu va fi urmAtor, se va judecain lipsA.

No. 5,764. 1878, Februarie 18.

Tribunalul Prahova, seetia L

D-na Mar4a lui Glii1ui Tudosie, din co-muna CiorAsci-de-Jos, acorn cu domici-liiji se citézA ca, in diva de28 Februarie 1878, ora 10 de dimin4A,sA vie la acest tribunal, spre a se cer-ceta ca:inculPatA in procesulpentra furt ;cunos&Ind cA,-nefiind urMAOrei se va jude-ca causa in lipsA, conform leget

No. 565. 1878, fanuarie 9.

- D. Ión Murgulescu, student la seólade poduri si sosele din Bucuresci, estecitat ea, in qina de 1 Martie 1878, la o-Me 10 dimineta, sA vinA la .acest tribu-nal, spre a se cereeta ca inculpat in pro-cesnl pentru distrugere;.cunosdnd cA, ne-fiind urmAtor, se va judeca causa in lipsA,conform legei.

No. 1,336. 1878, Ianuarie 17.

D. Const. Négu, din comuna CAmpina,acum en domiciliul necunoscut, este ci-tat ea, in diva de 6 Martie 1878, la orele10 diminéta, sA vie 1,a acest tribunal, sprea se cerceta ca inculpat in procesul pen-tru lovire; cunoscênd c, nefiind urmAtor,-se va judeca causa in lipsA, conform legel.

I. No. 1,999. 1878, lanuarie 20.

1178 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 23 Februarie (7 Martie) 1878

Tribunalul Prahova, sectia II.

D. Ión Dumitru, din comuna Valea-Cii-lugarésca, acum cu domiciliul necunos-cute, eAe citat ea, in qiva de 4 Martie1878,1a orele 10 de diminéta, sa vie laacest tribunal, spre a se cerceta ca incul-pat intr'un proces corectional; cunosOild

nefiincl urma,tor, se va judeca in lipsa,conform leget

No. 30,272. 1877, Decembre 23.

D. Stan Stroe, servitor la D. Lazar,Constantiuescu, din comuna Valea-Calu-garésca, acum ca domiciliul necunoscut ,este citat ea, in diva de 4 Martie 1878,la orele 10 de diminéta sä vi3 la acesttribunal, spre a se cereeta ea inculpat in-tr'un proces corectional; cunosce'nd ea,nefiind urmator, 6e va judeca in lipsä,conform leget

No. 30,271. 1877, Decembre 23.

Tribunalul de Buzed.

D-na Maria Dragulinescu , cu domici-liul necunoscut , In urma procesului-ver-bal No. 764, se citéza, prin acesta una sisingura chemare, conform art. 71 din pr.C. civil, ea, In dioa de 29 Aprilie 1878,la orele 10 de diminéta,, sa, se presintela acest tribunal, spre a se infatisa in pro-cesul ce are cu D. Chiriac V. Draganescu,sociul pentru divort ; cunoscêndnefiind urmatóre, procesul se va judeca tnlipsä, conform art. 148 din pr. c. civil.

No. 3,833. 1878, Februarie 15.

Tribunalul de Vla§ca.

D. Gg. Nicolae Stan Ciobanu, ea do-miciliul necunoseut , este citat spre ase infatisa la acest tribunal, in qioa de11 Martie 1878, orele 11 de dimin4a, eaprevenit pentru furt de cat i objecte ; a-vê:nd In vedere ca, d.e nu va fi urmator, seva judeca in lipsa, conform legei.

No. 1,873. 1878, Februarie 17.

D. George Ciobanu, cu domicilialnecan., se eitéza, pentru dioa de 11 Martie1878, la ora 10 de diminéth' , siti villa laacest tribunal, in Bucuresci, spre a se in-falisa in procesul ca inculpat pentru furtde cal i objecte; contrariti, se va urmaconform leget

No. 1,872. 1878, Februarie 17.

Tribunalul de Ialomita.

D. Costache Georgia, din comuna Bala-sin, acum cu domiciiiul necunoscut, secitéza printr'acésta ea, in diva de 2 Mar-tie viitor, ora 10 de diminetA, sit villa ilia,.intea acestui tribunal spre infalisare inprocesul in care este inculpat pentru sus-

tragere de avere seefestrata;cunoschd ea,in cas contrariti, proeesul se va judeca inlipsa, conform legit

No. 855. 1878, ifinuarie 18.

D. Ionita Stan Stoian , din comunaGimbasani, era acum cu domigiliul ne-cunoscut, se citéza printr'acésta ea, in qli-ua de 2 Martie 1878, orele 10 de dimine-ta, sa, vinit inaintea acestul tribunal , spreinatisare In procesul in care esto incul-pat pentru batae; cunoscênd ca, in cascontrarit, procesul se".va resolva in lipsa,conform legit

No. 1,682. 1878, Ianuarie 27.

D. Négu Stan Stoian , din comunaGimbasani, acum eu domiciliul necunos-cut, este citat ca, la 2 Martie viitor, ora10 de diminéta , sa, vie la acest tribunal,spre a se cerceta ea inculpat in procesulpentru Wee ; cunoschad c, nefiind ur-mator, se va judeca cause in lipsa, con-form leget

No. 1,681. 1878, lanuarie 27.

D. Négu Ene Minciog , cu domici-liul necunoscut, se citéza printr'acésta ea,in diva de 2 Martie 1878, orele 10 de di-minéta, sa vina, inaintea acestui tribunal,spre infgisare in procesul in care esteinculpat pentru ea a distrus ut u$ a de laun cosar; cunoscênd ca, in cas contraria,procesul se va resolve in lipsit, conformlegit

No. 2,394. 1878, Februarie 15.

Tribunalul de Dlimbovita.

D. Hristu Teodoru , fost cu domiciliulin Tergoviste, éra, acum in Grecia, satulPisoderi, districtul Bitolia-Monastir, seeitéza ca, la 30 Martie 1878,1a 10 ore di-

sa vie la acest tribunal, spre in-fatisare in procesul ce are cu Statul, pen-tra datorie de bani, derivati din arendaunei mosii; contrarití, se va judeea in lipsa,conform leget

No. 624. 1878, Februarie 15.

Consiliul de resbel permanent din I-adivisie teritoriala.

Noi Baitler Scarlet , *Han raportorpe lâng consiliul de resbel din acéstádivisie, cerem ca D. Popescu Dumitru,soldat din regimentul 1 de dorobanV,compania 5, acum cu domiciliul necu-noseut, sa, compara inaintea nóstra, la gre-fa consilinlui de restel , la 23 Februariecurent, pentru a depune In perstrina asu-pra faptelor relative la sergentul LacheFilip.

Martorul cerut este prevestit prin a-cesta eh, in cas de refits d'a se conformapresente citatiunl, va fi constrans prin

foqa publica, conform art. 98 din codulde just4ie militara.

Data la Crajova, la 14 Februarie 1878.No. 597.

Noi Baitler Scarlat, *Ran rapor-tor pe langa, consiliul de resbel din acéstadivisie, cerem ca D. Nicolae Florea, sol-dat din regimentul 1 de dorobanV, com-pania 5, acum cu domiciliul necunoscut,

compara inaintea nóstra, la grefa tri-bunalului de resbel, la 28 Februarie cu-rent, pentru e depune In persóna asuprafaptelor relative la sergentul Lache Filip.

Martorul cerut este prevestit printr'a-césta ca, In cas de refus d'a se conformapresentel cita0unÏ, va fi constrans prinforta publica, conform art. 97 din codalde just4ie

Data la Crajova, la 14 Februarie 1878.No. 598.

Judele ocolului I din Galati §i a pla.-§ei Siretu.

D. Stan Tucrinos , din Tureia, orasuleste citat ca, la 27 Februarie en-

rent, ora 10 a. m., sä vina la oficiul nos-tru, spre da sciinta ea martor inteunproces de contraven0.e; la neurmare, se vaprocede conform art. 155 pr. penala.

No 612. 1878, Februarie 16.

Vanghelie Xidias, din Turcia, ora-sul Sulina, este citat ca, la 27 Februariecurent, ora 10 a. m. , s villa la oficiulnostru, spre da sciina ca martor in-tr'un proces de contravenliuni ; la neur-mare, se va procede conform art. 155 pr.penald.

No. 613. 1878, Februarie 16.

MANDAT DE ARESTARE.

Judele de pace al ocolului I din on-lörea de Ro§u.

In numele legei si al M. S. Domnului,Noi N. R. Munténu, jude de pace din a-

cest ocol, avêncl in vedere cartea de jade-catä No. 925, din 1875 , pronunciata, denoi irèmasdefinitiv, mandam si ordo-nam tutulor portareilor si agenti ai pu-tereipublice, de a aresta si conduce la a-restul politienese din Bucureset pe I. M.Dediu, domiciliat In suburbia CreOlescu ,strada Academiei , No. 7, condamnat inputerea art. din codul penal, prin mai susarOtata nóstra carte de judechta,, la inchi-sóre de 5 dile.

Mandan si ordonam custodelui diseiinchisori, do a primi si a avea sub paza penumitul I. M. Dediu, in tot tiMpul deter-minat prin sentinta mai sus citatit.

Invititm pe to0 depositarii puterd pu-blice a da inba, de adjutor, la cas de tre-

23 Februarie (7 Martie) 1878 MONITORUL comm., AL ROMANIEI 1179

buinta , pentru esecutarea presentuldmandat.

No. 3,218. 1877, August 26.

SECHESTRU.

Corpul portáreilor tribunalululIlfov.

Pe basa adresd onor. tribunal Ilfov,see4ia III eivila, eu No. 12,340, in qioade 1 Februarie 1878 s'a urmarit venitulcaselor D-luT Cata, Nicoleseu, din Podul-Mogosód, ce se tin eu chirie de D. loco-tenent Lahovari , pentru despagubireaD-luT Paul Chiriteseu; pentru care se pu-blic a. conform art. 481 pr. eivila.

No. 1,157. 1878, Februarie 6.

ESTRACTE DE DECISIUNI

Tribunalul de Olt.Prin sentinta acestuï tribunal No. 867,

din 1877, individul Carstea Barbu, cudomiciliai necunoscut, pentru faptul defurt de objecte, s'a condamnat la inehisó-re corectionala pe timp de 6 lud.

Se publica acésta spre a ajunge la en-noscinta numituld condamnat, spre a uzade ya yoi de dreptul opozitid i apeluld

termenile prescrise de lege, cunoscéndca, aceste termene se socotese de la pu-blicarea presentuld estract prin Monito-rul oficial.

No. 1,013. 1878, Februarie' 6.

Tribunalul de Buzed.Prin sentinta corectionala cu No. 167,

de la 24 Ianuaria 1878, pronunciata. deacest tribunal , s'a condamnat individulIon I. Poteca, fost cu domicilial in corn.Foidesci, era aeum necunoscut, s stea lainchis6re pe timp de 3 ad de c,lile 0 in-terdictiune pe acelas timp, de a perdedreptul la pensiune cum si de a me o-cupa functiud publiee pe tóth. viéta.

Acésta se publica spre cunoseinta in-culpatuld, daca va voi s useze de drep-tul de apel si opositie.

Judele ocolulul IV din BucurescI.

D. Haralambie Iconornu, de profesiunebrutar, fost domiciliat 'in suburbea Bise-rica-Alba, strada Crajovd, si aeurn necu-noscut, prin cartea de judecatä No. 1099,din 1877.

In virtutea art. 393, alin. 7 din e. pe-nal, este condamnat la amenda comunallde leï nod 25, pentru ca, a pus in consu-matie jimbla lips la dramurï.

Cartea pronunciata in prima instanta, eudreptul de opositie si apel, conform art.149 si 171 pr. penala.

Data si citit n sedinta publica asta-0,30 Nombre 1877.

ANUNO. ADMINISTRATIVE

Primitria urbel

La 1 Martie viitor, ora 10 a. m., se vatine licitatie u biuroul primarid,pentrudarea prin licitatie a 5 pogóne aninf , a-flatT pe proprietatea comund, langa apaDoftana, care are grosimea de la 2 palmein jos; se publica de acésta spre cunos-cinta tutulor ca, amatorii ce vor voi,se presinte spre coneurenta.

No. 256. 1878, Februarie 16.

Comitetul permanent de DAmbovita.

In slioa de 8 Aprilie 1878, se va tinein sala sedintelor acestdi comi-

tet, pentru compératórea de obligatiudrurale si domeniale ale Statuld cu sumade Id nod 215,000, si eu conditiunileurmätóre:

1. Licitatia se va face prin oferte sigi-late, 'in care se va artta pretul oferit, a-tat

litere cat si in cifre, notându-se in fie-care oferta, c obligatiunile nu sunt esitela sortï, i c vor avea, ol ligatiunite ru-rale cuponul de 23 Aprilie 1878 si obli-gatiunile domeniale cuponul de 1 Iulie1878. Ofertele se vor deschide la orele 4dupa améslY, in aceeasi di, i acelea earlse vor gasi ca, nu indeplinese aceste con-ditiud, se vor refsza.

2. ConeurentiY, spre a fi admid la liei-tatie, vor depune mal ântairt pe masa co-mitetuld, u garantie de 10 la sutä, satleI 21,500 In efecte publice ale Statulut

3. Plata pentru cumOratórea acestorobligatiud se ya face de comitet, véndé-toruld obligatiunilor, u moneta sunat6repe cursul fisculd, in termenul de 30 qile,prev6slut de art. 8 din legea easel de de-paned si consemnatiud, uncle se afia, de-pusT banit Cererea la casa de depuneeconsemnatiud pentru liberarea banilor,se va face da comitet u termen de 5dile de la confirmarea licitatid de carecomitet si primirea de la concurent a o-bligatiunilor vêndute de dAnsul comite-tuld.

4. Comitetul reserva dreptul a ac-cepta nume acele oferte in cari ya vedeapretul eel mal scadut al obligatiunilor, sia refusa t6te ofertele déca i se va pareapreturile esagerate.

5. PersOna asupra careia se Va adjude-ca acésta licitaie, va fi datóre a preda co-mitetuld, tu termen de 3 slile de la apro-barea licitatid de catre comitet, tóte o-bligatiunile rurale i domeniale yéndute,insocite de cate un borderot pentru fie-care fel de obligatiud, in care se va a-rata seriile i numerile efeetelor véndute,valórea fie-card titlu, çi cate cup6ne arefie-care. Neconformându-se acea persónaintru t6te eu obligatiunile stipulate prin

acest artieol si artieolele precedente yaperde in folosul easel judetuld, WA carsde judecata, cautiunea depush conformart. 2 de me sus.

No. 1,726. 1878, Februarie 18.(3-3)

Prefectura de Tecuciii.

Prin budgetul drumurilor acestd judet,pe esercitiul anulul eurent, fiind prevé-dut un inginer-sef de servicit, cu salaritde 300 let si diurna 100 ld, pe luna.

Acest post de inginer fiind vacant, sepublica spre cunoseinta acelora dintreD-niT ingineri, cad se pot oferi in servi-ciul acestd judet , sa bine-voésca a sepresenta in camera comitetuld permanent,

slioa de 1 Martie viitor , presintand a-tuneï i actele legale ce vor fi posedand.

THEATRU NATIONAL

Joni, 23 Februarie 1878, mare represen-tatiune data, de D. viconte

A LFRED de CASTONatiosul concurs al D-s6rd Keller,

directrice a theatruld frances, al D-lniRiga, cist al acestaï theatru, si al artis-

tilor theatruld national.

Pretul locurilor : benoar si loge rang. I,40 fr. loge rang. HI, 20 fr., fotolit d'or-ehestja, 10 fr. stal I, 6 fr stal II 3 fr.1 .7 '7galerie 1 fr.

Inceputul la 8 ore sera.Biletele so gasesc la D. de Caston, otel

agues 10, si la casa theatruld.

ANUNCIURI P A RTICULARE

De arendat. Mosia nóstrX Iléna-Podari, din distrietul Ilfov, plasa

Mostistea, se arendéz1 de la Sf. Geor-ge 1878 , impreung, eu 367 pogénesemAnate cu. grâü i 154 pogóne enrapiig, cat-11)60 astAdï sunt in fórtebune condip. DoritoriT se vor adresaIn comptuarul nostru, strada Germa-nl, No. 23.(4-2z) Dimitrie sti Menelas Ghermani.

Jilaya este de dat cu arenda, do-ritoriT de a o lua sa, poftésca sa se

tnteléga, cu proprietara mosid, avere pa-rafernala a D-nd Anastasia Algiu, nascu-ta Petroyitz Armis, in tóte slilele de la 10

Ong la 2 ore din 4i si de la 5 pênt h 8séra, (1)

1180 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 23 Februarie (7 Martie) 1878

Epitropia bisericei Amza §i Sf. lónMoldovenl.

Pentru a doua ót so publicA spre ku-noseinta amatorilor ca imprejurul bisericeIAmza sunt de inchiriat, pe tre1anY, 14 prà-AIR construite din noti ca Vte dependin-lele lor, pentru or1--(.e comert vor voi D-niTdoritor1. Licitntia se va trie la 5 Martieviitor, iu cancelaria epitropieT, m'n curteabiserice; doritoriT p.Th6 h dioa licitatia-

pot vizita acest, przivtliq spre a luaecesariile esplicatiunY.

Epitropia seminarulig NifonMitropolitul.

GrAdina si via numitA Gramon, proprie-tatea acestor fundatiunt, iimpreunh cu ca-sele afiate in acestA grAdinA, se inchiria-zA de la Sf. George viitor, , pe termen detret ant, pentru care se va tine licitatie lacancelaria epitropiet, strada Filaretu,No.2.Amatorit se vor presinta n qioa de 1 Mar-tie viitor, la cancelaria epitropiet, spreconcura la licitatie, Hind insocitt si de cu-venitele garantit in numerar sat efectepublice. (ldjd)

No. 13. 1878, Februarie 9.

e dA cu arendA, pentru mat multt ant,mo;sift Uzuni, din, jucletul Vlasca, pla-

sa Calniste, cu tóte pogónele et de arAtu-rA, de la St George viitor 1878. Doritorilse vor adresa in BucurescY, strada DreptA,No. 12, sat Fratit Dimitriu Giurgiu. (1)

Epitropia seminarulul NifonMitropolitul.

In dioa de 25 Februarie curent, se TEItine lici.atie la cancelaria'epitropiet, stra-da Filaretu, No. 2, pentrii darea prin an-treprizh a cArnet i painet necesarh pen-tru nutrimentul elevilor i personalulutde servicit, pe termen de un an, cu ince-pere de la 11 Martie viitor. Amatorit dea se inshrcina cu asemenea antreprish, sevor presinta in a nata i, orele 12, sprea concura la licitatie, fiind insocitt si decuvenitele garantit in numerar sat in efecte

publice ; ér conditiunile se pot vedea inori-ce di de lucru la cancelarie.

No. 14. (ldjd) 1878, Februarie9.

Adurea Mlaca, ca uit intiudere cam de500 pogóne, lemne de constructie de

pe mosia Potlogi (judetul Dâmbovita), prc-prietate a case D-nei Zoe Brâneovénu, sedh in there. Doritorit sunt rugatt a se a-reta la 1icitaia ce se va tine in dioa de 6(18) Martie, orele 12, la cancelariastrada Dómnet, No. 8. (2)

VERITABLE LIQUEUR

DE L'ABBAYE DE FECAMP (FRANCE)ESCELINT-A, TONIC& DIGESTIV-A SI APERITIVA

CEA MAI BUINX DIN TOTE LICORILE

IJQIIEUR NANATICTINB-.F.revetée en prance et rEtraager.

jt,k4

A se cere todéuna injosulú flecArei sticle,eticheta Otrata' purtlin-dtt semnatura directore-lui generale.

Adeverata licóre Benedictzna se gaasesce numat la.

D-nil Gubler Wartanovitz et Comp., agenVi general ; I. Atha-liasin et 1. Klee, A. Fialirowbki, I. Ovessa, lulius Kaiser, tottnegnOtoii; Thomas Axtoniu, Dimitrie Marinesoa, Const. Sa-razi,l3r. et D. ThAnäsescu frall,; G. Constautin,sou, G. Hilda-leseu et loneseu, tot,: eofetarl; Const. LaooviÇà, farmaeist, §i

oele mat bune ease din eele-alte ()rap.

CURSITL BUCURESCI

CASA DE SCIIIMBTOMA TACIU

No. 60. - Strada LipscanI. - No. 60.

Pe dioa de 22 Februarie 1.878

Oblig. male . . . .

d orneniale . .

casa pensiunilorde (300 lei bucata) .

Scrisu rl funciare rurale.),

urbane.Imprumut municipale .

cu prime Bu-mesa (20 lei bucata)

Imprumut Oppenheim .Stern. . .

Renta românh . . .

Actiile Dacia (500 1. b.)România(1001.b.)

ObHga.9 egt la sort11Rur le!Domeniale .

CupóneDe oblig. rurale exigib.

" domenialeseds. funciarerurale exigib.scris. funciareurbane exigib

Impranunicipal

DiverseArgint pe aur . .

Florina val. Austria&Rubla de chârtie . .

Cumpex Vêndute

94 94 '/289 89 1/2

145 15082 V2 8372 7281 82

21 '/.2 22

12545

3

23/4

1%2.122.67

13050

2 '/

2 1/4

3/4"/2.132.69

/MMI=MN

CURSUL BUCURES CI

PRIMA CASA DE SCHIMBLA

/131TRSA"No. 68. Strada LipscanI.L.No. 68.

22 Februarie 1878.

00/00blig. rurale . . .

esite la sortt80/0 domeniale . .

esite la sortt, Casa pens.3001.

dob. fr. 10 . .

7% Sens. func. rurale . .

, urbane. .

3% Imp. municipal . . .

U pr.Buc.(bil.201.)Actiuni Dacia". . . .

Româ nia" . .

Cupóne rurale exigibiledomenialescrisurt

Argint contra aurRubla hârtieFlorinu

Cursul din Viena5 Martie

NapoleonulDucatul

Cursul din Berlin5 Martie.

Oblig. càil. ferate româneActiunilePriorithttOppenheimRuble hârtie

Cumuli din ParisFebruarie.

Renta românA . . .

Cump. Vêndut

941/2 95

891/s 89i/902 97

150 152821/2 83713/4 721/82 821/2211/2 22

40 45

--30/0 21/2o/c

7/841/0 84%2 71 2 722 12 2 121/2

9 491/25 60

71 7524 257293

220 75

florini

mArct

ranciISAC. M. LEVY.

AMPRIMERIA STATULUI.DIRECTOR : N. T. ORA§ANU.