TERI SCANDINAVE:

SUEDIA $1NORVEGIA

NOTE DE DRUMSI CONFERINTE

DE

N. IORGA

BLICUREM

Editura Casei Scoalelor1929

Cl

TERI SCANDINAVE :

SUEDIA $1NORVEGIA

NOTE DE DRUMSI CONFERINTE

DE

N. IORGA

4

BUCURESTI

Editura Casei Scoalelor1929

. .

NO,

I.

In drum. Germania de dupii razhoiu.

Am strabatut o Polonie pe care ar trebui s'o cu-noastem mai bine. Pe aurul granelor care acoparfiecare colt al fecundei Galitii o populatie Intreagilstd. aplocatd, cu bucuria liber.tatii castigate; niciohaina murclard in toiul lucrului; nicio atitudine le-tie* nicio privire nemulpinitd. E ca mobilisarepasnicd a unui popor agricol. Spre garile inflorite(le muscate se Indreaptd carele cu snopii grei.

Muffle s'au pdstrat. Ele dau farmecul varieldtiicelei mai pline de neasteptat fondurilor intunecate,adanci care Incunjurlt acest spectacol de idila plu-gareasca.

Apoi, cand nisipul se intinde peste tot, IntramIn iadul de munca al minelor cu sutele de co-uri rdsdrind de-asupra inaltelor ziduri, al carorrosu de cAramidd libera e inegrit de fumul tuturorsfortdrilor dureroase ale unei omeniri care sufereIn aceastd viatd de iad, dar nu se lasd.

Langd Katowitz siluetele Inane, masive ale paz-nicilor frontierei germane. In cuvinte de comandase face revisia cdRitorilor si a bagajelor.

Un Berlin inoit, chiar fatd de acela, in plinatransformare, spre democratie si petrecere, d'inain-tea. rdzboiului. Un Berlin de sAlbatecd tunnea per-fect organisata, in urletul miilor de masini supuse in-

4

flexibilelor regulamente proclamate prin luminile mul-ticolore ale semnalelor, in alergarea pripita a mes-chinelor velocipede, in value ile de mul,ime care intra

iese din fabrici si din magazine, Capita la po-itrivita a unei teri care si-a refacut monedamama" patruzeci de lei, care si-a popularisat basaeconomics, atragand pe muncitori la opera indus-triei grele", care a anulat actiunea comunitilor cubate succesele for electorate pests patruzeci de

procesiunile 509.000 in April trecut laBolin). Se poate refusa admiratie acestor intensesuccese, aces!ei uriase desvoltari a tuturor puterilor o-menesti nu mai putin, preciiunii de ceasornic,linistii de laboratoriu, in care se petrec toate acestelucruri, asa de mart?

Alaturi insa, pentru tine nu cauta numai bilantmleconomic nivelul de bunA stare", scaderi, triste

iremediabile scaderi. Tot ce era prestigiu, iendintade a impune" imponieren s'a dus. Pajureaprusiand pe care raposatul pictor Lccomte du Not lyni a clarui'-o, de dragul regelui Carol la Curtea-de-Arges, mai iigureaza pe frontonul cladhilor publice,pe casutele galbene ale Postii; Germania e inch unReich. Dar foarte rar se vede armata gesturile pecare le mai incearca adttc zimbete un sentimentde pronuntata. antipatie. Pana coiful cu tep adisparut de pe strata, inlocuit la sergentii de stradAprintr'un ciacou de forma austriaca. Nu mai trececa odata garda cu tuiul de coada de cal pe care su-nau clopoteii. Cei sari se gandesc la trecut si vi-breaza la semnele lui, exists si sant multi, dar nuse vad decat la anume demon,tratii. Pe fostul ofiter11 sin* doar, in multimea care-1 coteste pe dam-sull , dupa caul. Mira ascutita, poruncitoare, in caree si o umbra de melancolie.

clepulal

i

sio

si

si,

si

sisi

si

Vale In muntii Suediei.

14. Ff77

1-41,241111!tr .

E.N1AFT'VAN

5

Lucrul se face bine si la timp, dar nu cu migalapedants de odinioara. La restaurantul garii uncle necoborim parchetut nu e curAtit din vremuri imemo-riale, chelnerii poarta haine care par culese dingunoiu, lumea care se adung se Imbracti pestritadesea cu oarecare neing,rijire. De si represintand omuncg atilt de bine rasplatita, ei par sgraci $i, cuCoate ca infrangerea li-a fost usoarg, nu au fig,uri mul-tamite. Pe strada, la aproape noun ceasuri, aici maiin margine, stau raspandite hartii, coji de fructe pecare nu le mdturd nimeni, 0 mare pan.carta arataunde se pot adresa doritorii de munca. Se -cermtein treacat, cu cari postale ilustrate

Ura contra Francesilor pare a fi dispgrut. Foilerepublicane inseamna recun.oscatoare buna primire acolonieL de copii trimeasg. in Franta pe care ova primi la Hotel de Ville din Paris insusi d. Her-riot; se dau scrisori care vorbesc cald de oaspetiide dincolo de Rin; se arata satisfactie pentru sosireaa catorva copii de acolo cu colegii germani Intorsi.

Democratia niveleazg. Nu mai poti osebi peburghes de lucrator, afara numai cand acesta vine,cum e dose on casul, din vre-un colt de prow incie,cu vechea lui haing ponositg., aducandu-.i nevastabgtrana cu palgrie arhaicg. In cap. Incolo aceiasitinuta de oameni ocupati, foarte, ocupati. Rar taleo pgreche de Pumphosen pretentiosi, ca i cum aiciar fi In programul zilei o suire pe multi; privirichiorase urmaresc orice sfortare de elegantg. Grijipolitico agita acum pe cei cari Wail se lasau insama Imparatului oamenilor ltti cari, pang la ul-timul functionar, vstiu ce fac". Pe ziduri se cetescinscriptii cu creta: contra marxismului, contra ex-tremei drepte, pentru acest republicanism, care seen.erveaza de orice atac mai ales din partea oamenilor

lard.

gi

ai

pi

ai

1i

6

traditiei; un ziar ataca pc istoricul Delbriick, a caruicarte, o aduratura de articole, razand de raposatulpresedinte Ebert, s'a impartit la premii.

Ccia ce loveste desagreabil in aceste minunatii aletehnicei celei mai Inaintate e lipsa de originalitate.Genunche femeiesti goale mai mutt decal la Paris,palar:oare-cutiute pe capetele tunse, eleganta deimprumut, blocuri de piatr. QU putine $i sumbreornamente de-a lungul dreptelor strazi lard !armee.

acesta insa a imprumutat totleauna, cusarguin',a inimilabil'l. Supt Frederic al II-lea mo-delul era Franta lui Ludovic al XV-lea, supt Wil-helm I-iu aceia a lui Napjleon al III lea; acumaAmerica, adevarata invingatoare a tuturora, sta Ina-inle i o-hilor cu farmecul bogatiei puterii sale. 0firma se chiama Hermares: aceasta imparechere intrezeul Comertului si al liazboiului, aceasta stramutarea militarismului necruptor in dorneniul productieleconomice caracteriseaza momentul. De ce ar aveao literature Si a arty, de oe si-ar pastra rangul ve-chea stiinta ideologica?

Zabava de o zi pentru plecarea in Scandinavia.Trcnul de Sassnitz are un singur vagon pentru Oslo,cuprin7and trei locuri de clasa I si cinci de a II-a,care se dau si de doua ori. De unde imlkulzeala,cearta. Locurile acestea abia cuprind un om si evorba de un drum care tine vre-o docilizeci de cea-suri. N'avem deci numai not privilegiul acestor ne-ajunsuri. Ele sant aici asa de mari incat trebuie sdai jos din tren bagajele s astepti un momentmai prielnic. Conductorul surade democratic" in a-cest haos: asa sant vremurilel

Cercetez din nou dupe aproape jumatafe de

Bcrlintil a

gi

gi

7

veac o parte din Museul de antichitati. Loveste ne-pldcut incercarea de a da un cadru contemporanpentru expunerea obiectelor. Greoaiele coloanelzugravelile de de-asupra distrag atentia. sSi e pacat,cdci astdzi colectiile cuprind resultatul bogatelor sa-pdturi din Mi let, din Cipru si din toata aceastd re-giune In care arhaismul are i un pronuntat caracterasiatic. Intre obiectele romane splendide figuri alego-rice decorative din Forul lui Traian, scene de na-turalism gratios ca tandrul sclav cu gluga trasa pestecapul lui de copil, si, Intre figurile imperiale, su-perbul cap al lui August, puternic si delicat desfAcutdin concavitatea cadrului sau. Egiptul, unde,albdstriturile de contrafacere de pe pdreti distreazdca si bizarele scarf aurite, pe mai multe randuri,Ramses al II-lea si Sesostris sant uriasii gardieni.Dar lucruri cu totul noun se adaugl mai ales pentruepoca elenistica. Vechile chipuri fard expresie de lacapul mumiilor se transforms. E acum o picturd na-turalista, care noteazd diformatiile. vrastei ca si osebi-rile trdsaturilor. Pictura crestina din catacombe aplecat, in mare parte, de aid. Relieful se adauge iune on intreg trupul se presinta cu imbracdminteaingrijit redatd. Se merge pAnd la prefacerea sicriuluimEr'o statuie de lemn cuprinzand trupul. 0 bogataculegere de papirusuri cu contracte si scrisori indemotica, apoi in greceste, panel la exercitii de scoald,urmeaza.

echiut student ce eram eu acum nu mai putin devre-o pairuzeci de ani n'a cunoscut nimic decat dru-mut la liniversitate, drumul la Bibliotecd sl drumulla Arhive, de unde am adus corespondenta consulilorPrusiei la Iasi si la Bucure5ti, pe langd atatea\

re-ela'ii um trecutul no,tru. Acura abia ajung a vedea

rosii,

iargsi,

\

8

ace:e imrrejurimi ale Bcrlinului, in care munca ome-neasca a izbutit a face din pustia dund de nisip cusalba'c'e lacuri pierdute frumtbeta unei Elvetii nor-dice prin. oglinzile de ape Aline de luntri cu panzelealbe in mijlocul facliilor rosii ale trunchiurilor demolifti. Si abia acum coltul de Franta pe care Fre-deric al II-lea 1-a creat in aceusta margene, laPotsdam, imi vine Inaintea ochilor.

Ca A. ajungi la aceasta incantatoare oaza de ver-deata incunjurand cu o pioasa iubire castelele uneiNieti de eleganta disparuta, de ,,bune maniere", defrantuzeavica voltairiand si de concerte cu flautul,strabati ce pogte fi mai urat in ce a dat modernis-mul beat de tehnica banalei Capita le prusiene. Imi-tatie a turnului Eiffel, Funkturmul, pe care. joacanoaplea luminile electrice, soseaua lui Stinnes pentrucursele de automobile, cu valurile unei decadente-rapezi, defileul ciclistilor cu sapci si a ciclistelorvoinice cu trupul plin cuprins in flanele rosii i inplulitoare invelisuri de stamba multioolora, alergareagrabita pe aceleasi roti a muncitorilor cari se uitacu o franca anlipatie la trasurile de lux. Fotografiambulanti ne chiama vanturanduli operele si in-vartindu-si spre ispitire .masinele. Rar ici si colo'se mai pastreaza casuta joasa cu greoiul acoperimtinca de muschiu ca in bdtranele cetati sasesti aleArdcalului. Pretutindeni s'a infipt masiva cladirede vila din timpurile noastre.

Esti in aceiasi imparatie a vulgaritalii utile si Ina-inlea bisericilor Potsdamului, puternica Sf. Nicolae,biserica garnisonei, inalta zidire fard stil, taiata inlung (le ferestle marl. Si totusi in aceasta din urmaeste mormantul cuiva care a lost mai mult decal tollpurtillorii de coroanit ai vremii sale. Frederic-cel-Mare.

: +'\

'1

Bruno Liljefors ; Elan.

t..

-*- -

t.'

\it

r' ;Jr, 1'.

,..-4 ...-,..----::.. .' . - ;

. ...-.4 1 i4 Jtr-, ---1 : :' , 1. ,...: . ,'... 4/ , P .1.% , ... ;. , 4, ... .,F!. , -4 t Iv !'` TIO/ (' r . '

r...

4:jet.' 4

i,t;t11 ,

4 r-1st

7

JA":_ iii 4 .. N. I ..,,t.e.'-...b-, .,1-14 i,t. '.."'s..

v.': . 4.0:r, f i tei*,04 ..; 14 . 1,,, 1.4;:i ;. -.',

..

,

;

,44-1;r7 '''Y 5P* 0q ... . i ,,Ao - I_Q

44; -- ,t.. A . i.,.f',. 4.1;....;:k...,..u._,,,....44,4 f.-...,-,ark: ,.,..,,. 2,4.,. -"a

9

0 indicatie pe zidul bisericii le trimete, ca pentruc a mai ne'rebnica din curiositali, la usa In reparatie,in dosul careia o batrana plictisita vinde pentru doud-zeci cinci de pfennigi dreptul de a vedea morma.n-tul creatorului Prusici moderne. 0 mare hall peslecare fluturd. In mai multe siruri steagurile stator bi-ruinte gilligate de perfectul instrument militar pecare el 1-a creat. Lode aurae, pe,cetluite cu coroanepentru stapanitori can s'au dos. Acelea5i coroaneinfipte de-asupra stalurilor goalei biserici luterane.Inleun colt o alta femeie istovita geme explicatia re-retold de mii de ors.

Acolo sant mormintele. Inlr'o simply adanciturda zidului de cardmizi pe care-1 acopere rapanul gal-ben al. vapselilor ce se cojesc se oJilinesc de o parteasprul sergent" care a fost Frederic Wilhelm Liu,pdrintele erutator al ostirii pe care asa de larg eras'o chellidasca liul salt. Mormiint gol, sec, aspru cuma fost ccl de desupt; to miri de aural cusut ins1eagul care se plead asupra celui care n'a vrut sa5 i2 de cheltuietile zadarnice. Nimeni nu i-a dat coroane (le flori si panglici. De parlea cealaltd, co-plesit de ofrandele amatdrilor de viclorii revartsa,.simplul sicriu de metal al eroului.

Attila pentru eel mai mare orn pe care 1-a dat dinpropriile ei mijloace Prusia armatelor. Si gandulse intoarce la recunostin;a solemnd a gentiletei de si-flel laline pentru Imparaiul care, o clipd, s'a in-china aici In fata ranad5itelor inaintasului: domullarg deslasurat asupra sarcofagului de porfir al luiNapoleon.

Si totusi afar* clrept inaintea bisericii mari si car-p.d.noase, un monument celor dzuti. pentru Imperiu

Imparat. Regat Rege" in marele razboiu. Paredera pe aici o republics... 0 si sin* cand la o co-si 9i

10

li'ura c'e drum numel2 strazii Imparaiuluic ciocarlit de un ciocan democralic la WW1 defiintatde revolutie. E aici, imi spune patrunzatorul mientovaras, o ciudata antinomie: pentru Imperiul ce arImperiul, care, sprijinit pa. arme, a fost. Dar, dealtfel, nu respecta un popor mice, indata ce i-a datfi azi sprijinit pe arme, groazd, insa marire, pentrusufletul si carnea sa insasi ?

Mai mull decilt In aceasta nin-da hruba Frederic ein creatiunea lui, acoia prin care acesl mester casti-gatcr de biruinte a vrut sa se vesniceasca mai presus.si decat prin ispravile lui militare. Acola mule ta-tal trdise, spre (Lsl erarca nevestei hanovriene curude In Anglia regale, cetitoare de literature francesd,in vechile chichinate afumate de tabac pe care lemostenise, Frederic si-a afirmat guslul, atal de deo-sebit, prin grati-msela nim;curi de cichela ornamen-tatie francesd, de la Sans-Souci, in fata morii legendare care-si desfasura Inca aripile negre, de la Orangenie, prin scarile si grolele, basenurile si tisnirilede ape ale gradinilor nesfarsile. Si nu departe deacolo, acelasi gust frances, al unei epoci de solemniiintepeneala a dat frontoanele cu statui pseudo-clasicede-asupra ferestilor de Versailles si cupolele de a-rama, imensele caldari rasturnate, de la Palalul Nou.

Mina mai ieri aici i i petrecea verile urmasul ca-ruia Frederic ii lasase numai ambitia, palima de adomino, nu romantismul ne'n'ranat c 'paha de a-1 ducin prapastii, venindu i de aiurea. Acuma por(ile deher care duc la pajistile imbalsamate in jurul trun-chiurilor uriase sant deschise orisicui. Parechi seinfunda prin aleile in care Incepe a rasari cite uncolt de iarba, De-o parte tineri la brat cari simt ne-voia do a si ascunde dragostea In acest colt de poe-sic naturala neasamanatil, de alta batrani ale ca.-

sau

Wilhelm

11

ror femei tiirasc cu tristetd moda din alie timpuri.Cu ei se strecoard melancolic o epoca detronataumilila. Si iatd ca o femeie in vriista apare,suraid in zilbranicul negru ce atarnd de pe ralAriademodall pusa pe o pieptAnaturd din alte timpuri,o rochie neag,rd de pe atunci se lasd pAnd la pa-mant. Singurd, dreapta severd ea trece Inainte foraa privi pe nimeni. E o nobletd deosebita in pasulei care samand sd lunece pe parchetul unei sAli debal la curie. Ajunge in faia terasei in care bleep acreste puieti de ulin si de frasin pe earl, lcu toatAlingrij'irt"o admirabild, nu i smulge nimeni. Sc opreste,cuprinde cu o priv:tre fatada oarbd, mutt, apoi,smulgiindu-se cu un gest, piere in usoara cettia aserii racoroase care coboard.

.,Ziva Constituiiei" e la 11 August. Se ieau masuripentru impodobirea orasului; primarul din Berlincere invederandu i folosul .,organisaiiei ce-lei mai democratice", sd scoata steagurile; se daupremii scolilor cartea lui Delbriick s'a retras). Darla Munchen se refusd de cdtre Consiliul comunalorice serbare. Serbarea nu are un caracter oficial:nu vor fi steaguri.

In acelasi limp insd, moartea fostului Mare Ducede Baden, Fredric al II-lea, un bun bdtrOn cu o-chelari, de saptezeci unul de ani, de tiouazeci deani bolnav de inima, trece ca un simplu incident,macar aici, de si se recunoaste cat bine a faeut a-cela a carui mamq era mult ittbita hied a lui WilhelmI-iu, Luisa. Mai mull loc se acordit auui dispartil, cri-ticul de arti de la unul din ziarple berlinese.

Cunostt.atn pc yremuri un singur acela carede la aleeie umbroase are Thiergartenului, pe supt.

siinn-

si

$i

popula'id,

si

Berlin:

12

poarta intrarii triumfale de la 1871, cu victoria deour zbalandu-si aripile de-asupra coloanei, ducea prinsolemna primblare a Teilor" la Universitatea cu unasa de sever fronton, la Biblioteca arcuindu-si stalpiielasici, la Palate: al Impaaratesei Frederic cu slat-pii reslauratiei antice, al Imparatului cu fatada-idin secolul al XVII-lea, la biserica Domului, carese ddrama atunci ca sa fats loc unei zidiri maimad dupd planurile tanarului despot imperial,care era inlretinut in credinla ca se pricepe latoate mai bine decat cei can trebuie sa se priceapa,la Primaria de infocatd caramidd rosie, $i undevape acolo prin fund la Archive. Friedrichstrasse Laaacest complex de distinse cladiri solemne si grele.Abia incepea sa se zbuciuine de o noun viata, astazialai de invalmasild, Leipzigerstrasse. In acest cuprinsistoric se purta intreaga viata a Capita lei incununalede victorie; pe aici trecea fulgerator, cu vandtorul im-panat pe capra, palidul Suveran aldturi de grasuta,zimbitoarea lui Impdrateasa, pc aici se purtau inalaiu trdsurile Curiii cand se aducea tale un mareoaspete strain, invisibil dupa geamurile intunecateale cupelei, ca Nicolae al Ru.siei, pe aici parada ve-chea garda cu ciacouri Inalte fredericien.e on cu coi-ful de argint sprijinind mandra acvila imperials.

Acum e liniste si o oarecare discreta tristela.Cate o barbs surd aplecata ganditor spre pamanlulcare nu se mai cutremura de trufase cavalcade. Totce supravietuieste acestui romantism trece nebagatin sama: printii si generalii din piete si de pe poduri,figurile alegorice care-si incoarda muschii $i Intindsabiile. Eroismul" acesta de comandd" pare a fiuilat acolo de un negustor care nu si-a aflat clientele.El impiedeca, incurca. si trezeste sentimente dejenii. De la Arsenalul dada de Frederic I-iu, man-

13

drul prim rege, pitic cu picioarele strambe, numai iese un public cu fata aburita de mandria de afi vazut steagurile catigate in atatea lupte. Reichs-wehrul trimete pe strdzi tinerii in uniformA verdeca a campiilor de brand. si a padurilor ocrotitoare,.i ei n'au arme in India

Mai departe mult decat Primaria intrecutd de a-tatea alte clddiri care rasar necontenit din sparturavechilor case modes:e este actualul centru, cu necon-tenita procesiune a automobilelor pe doua, pe treiranduri, manevrate cu o perfeciie neimitabild a ges-tului de blondul sergent span al Schupoei Schutz-polizei), in care nu mai e nimic din brutalitatea pre-decesorului cu favorite de la 1870 supt coiful cu varf.Prav Alii de loata mana, cu acelasi aspect, niciuna din.ele cu vre-o invitatie la luptd si la glorie: se invoclineutralitatea, se chiana toate natiunile fara exceptie.si Pang gimnasiul rou din fata casei uncle stliteamodata, acum aproape o jumdtate de veac, din Doro-theenstrase, cu amintirea mamei celui de al doileaFrederic, 11n restaurator pofteste in englezeste, pecunoscAtorii" In materic de gatire.

Totul intr'o ordine perfecta, pc cel mai bun pa-vagiu din lume, asfalt sau granit, fiecare, in calcululperfect al datoriei sale, facand cat mai putina mi-care aldturi, cat mai putin zgomot. Idealul masineiumane de laboratoriu economic. Nicio ispita., niciun.farmec: fiecare la locul lui, i cat trebuie. 0 atmos-fell de anonimat peste case ca peste oameni. Ma-Onatia cea mai precisa In continua actiune, la luminazilei ca i noaptea, cand e o 'eerie de lumina de laun capat la altul. 0 nein.cetatd. rostogolire In ritmsurd, monoton, a vehiculelor in dosul cd.rora e omulcare In el Insusi nu mai intereseaa

si

si

14

Iata-ne In cartierele muncitoresti. E o uimire,o fapta bung. fara pareche. 0 minte luminata, o

neinfran.ta vointd, o supraveghere de fiecare moment,care misca in lungul zilei de-a lungul pajistilor ma-sinile de taiat iarba, au creat maximul de fericire ma-teriala la care pogte aspira si lucratortil eel maipretentios pentru dansul si familia sa. Case conve-nabile, cu cite doua-trei randuri, solide, exemplarde curate, nu fara o originalitate de stil care nu ddin modernismul exagerat, largi ferestre, balcoane ae-rate, si, mai ales, de la un capat la altul al fa-tadei, randuri intregi de flori, rose, rosii, ca niste ae-riene brine de frumuseja vie, de ieftend si proas-pata poesie prin care se imblanzesc pe incetul sisufletele cele mai dare. Spatii largi pentru joculcopiilor, padurici bine imprejmuite, cinematografe,sail de petreceri, gradini: un babilonic magazin debate cele se cladeste in beton. Tree femeii Imbri-cate ca burghesele cu -ceva stare si se zbeguie co-pii sandtosi si dragalasi.

E resolvirea chestiei sociale? Inca nu. Munca nu easig,urata, de si, cand o capita cineva, e asa de remu-neratoave. Vezi omul acela cu obrajii galbeni scobitide filed., ducand de mina o femeie cu ochiicare-si tine In fusty copilul, si el ing,rijorat Ora a pri-cepe totul... Par a fi destui. Asa o cere lupta ano-nima pentru castig cu banul, cules de pretulindeni,al capitalistului totdeauna absent.

Dar mai e ceva. Nu mai e cine, in aceasta ireligiosi-tate a protestantismului vested, sa vorbeasca sufle-tului, inimii, macar cum o face catolicismul sen-timental aplecat asupra capetelor de simplicitate bunaale femeilor si copiilor. Cultura laica nu servestenimic in ce privete adancurile. N'am vantt in lun-gul i in lalul cartierelor decal o bialI librarioara in-

$i.

pEinsi,

Ii

15

gusta, -si, pe o piata saraca, un singur anticvar decarti clasice. Chioscurile ziarelor nu dau literatarg.Copiii, dupa o ancheta recenta, nu cetesc decal mai-numai literaturg criminala sau rusinoasa, Se constatacg. intaia nu produce deck aprobari teoretice; ceade-a doua pare mai proclucatoare de resultate.

Arta ea insasi deserteaza de la datoria ei, Am vi-sitat in palatul, de allfel destul de meschin in ran-dul de locuinta al stapanilor, $i de-a dreptul Ora-cacios, in varful scat -nor intortochiate, pentru perso-pal, in care locuia Printul Mostenitor, iar inainte lu-minata mama a lui Wilhelm al II-lea, Imparatea.saFredericmuseul de aria moderna inslalat in odailedespoiate de mobile. Ceva, sanatos Inca din productiaullimului Vert al secolului al XIX-lea, dar fall plan,lucruri raslete, cu subiecIe diverse, dupa comenzi sicu varialii neasteptale de inspiratie la acelasi pictor.Intr'un culoar o rand colectie de picture $i sculpturefrancesa: patru Rodin, doug portrete de o extraordi-nary fineta si pulere de expresie si statuia Gandito-rului, aplecat intr'o linistita incordare a tuturor mus-chilor asupra cugetarii care se desface. Un Manet dincele mai frumoase in claritatea si naturaleta lui, cale-va pane mici de Monet, un pointille de Sisley,unul de Signac, viguroase schite de Degas, flori deCezanne, un, portret de Renoir, o fall. de tail custrabgtatoarea privire indelun.gg, care spun o Intreagg psihologie ruralg, un Pissaro. Nu se putea face omai fericita alegere. In celelalte sail zburda Insa ceamai destrabalata nebunie, I(okoschka Maga Picassosi intreaga serie a maniacilor si sarlatanilor claridesonoreazil epoca noastra, in manifestatiile prin caremai ales sant a se judeca societatile omenesti. Unneom dintre atia a pus cu creionul suet un cap pa-trol. dublu, cateva Unit* ca rAdacinile, a scaldat

16

totu1 Inteo zama de 1.:oloare vagd, i a intitulat lu-crarea lui: pescuitorul cu undita. Un amestec de liniiInvalmaite din care se desfac (loud sinuri i un capde coco de }Artie se chiama Erotica". 0 Intorto-chiere de craci roii e tripla simfonie" sau aa ceva.Rare ori, In flori, in peisagii, o oarecare visiunenoun. Ware a redat Intr'o presintare 'n lung stradade azi, cu deirarea in mai multe linii a automobilelori autobuselor. Curentul pare ca vine spre tine.Niciodata ca in aceasta epoca nenorocita dreaptajudecald nu s'a plecat mai ruinos inaintea insani-tatii, care a palmuit-o. Si din acestea sufletele mun-citorilor trebuie sd iea atinosfera marala grin care,iesiti din vuietul mainelor, viata li se poate facetolerabila...

Comunismul aduce in sine ilusii ale unei poesiisociale in local careia burghesia, oricat de ,Iilantro-pica, nu dd. nimic. In Neu-Coln locuitorii au vo-tat in numar strivitor pe aceia cari vorbesc de oalit). viatd. Nu acum Intaiai datd o realitate tolera-bild e sacrificata de nelinititul suflet omenesc spe-rantelor care niciodatd nu se pot Infaptui.

Tolui pentru intelectualii inca tolerati pe lume,Germania, cu Prusia lo frunte, lucreaza mai multdeedt mice alts lard. Dintr'o statistics recenta extragaceste cifze: 24.866 opere noua in, 1927, 6.860 de re.\isle. Biblioteca Statului din Berlin are 2.128.707 cartitipdrite, 56.810 manuscripte; 113 alte biblioteci iistau aldturi. Budgetul ordinar se 'idled. la 267.000.000de marci our (de 40 de ori mai multi lei), eel extra-ordinar la 265.000.000.

Incep cele d'intaiu steaguri ale serbarii Consti-tutiei. Spiritul republican prinde." Ba chiar in mai

Casa de teran norvegian din Rofskus (Telemark).

,t

,re lesaAl :

OAri

,+Mr,", .t4t.% tOra4nikijA:

17

mai multe sensuri. La Hamburg, ca masurd de pre-cautiune, se opresc procesiunile oficiale. De catevaluni, stanga comunista e in crestere. Ni se spune catotusi mentin lefile de neaparata atar-flare a proletarului". acesta, cultivat, legat straitsprin asociatii, vorbeste limbagiul libertatii dupil sin-gura gramatica ce-i sta la indemand: a comunismului.AlIii o ieau pe calea atacurilor individuate, ca in filmete americane: ieri seara, cu bicicleta mecanica,s'a atacat, in trei, un automobil.

Dar orice forma de Stat ar fi sau ar veni, un lucruramane: imensul avant constructiv. Dupa exemplulAmericei, uncle casa cu cinci randuri (limita e treizeci

sase) sant decretate, la New-York, teren de con-structie, intregi blocuri de frumoase cladiri se eva-cueaza pentru a se distruge. Berlinul se reface in-treg" dupa ambitii pe care razboiul nu le-a potolit$i care se ascund numai cand e vorba de a sabota pecreditorii Statului.

Si ce nu se reface, In aceasta mare Cara absolutnepradata? Amabilul agent de la raspintii e un sub-ofiter care peste cativa ani va face loc altuia, Ga-drele se pregatesc oricand armata poate rasari in-treaga, ca data.

capitalistiiSi

si

si

II.

Peisagii scandinave. Spre Norvegia

La Trelleborg, dimineata, dupd o linistita str.11yiterein ferry-boat a Marii Baltice, a Baltii" scandinavo-rusesti. Iardsi privelistea, in aierul ozonat al dimi-netii, a simpaticului port cu casele rosii, bisericarosie, numai ziduri rosii, in jurul carora se rolestepraful zburator al randunelelor. Indata incepe cam-pul: grau cu bronzatul spit greu, ovas Inca verdepe care-1 past splendide vile cu parul alb si ne-gru ca de cafea, trifoiu in floare, dughie chiar. Pesosea tree cdruti trace de cai dintr'o veche rasascurld, voinica. In fund supt pomi grupe de casittecu inaltul coperis in doua ape, de tiglri, dar adeseade indild, de scanduri, chiar de stub. Mori de vantiii inalta neho1ararea aripilor largi rasfirate.

Ma ImO presinta de-a lungul canalului, si in fata1\larii de un albastru siniliu, inverosimil, pe carespuma apare ca o scama raspanditd, catcdrala i ro

sirul de case in aceiasi coloare si piata hi careyin cartitele teranilor din imprejurimi cu call scurtiin picioare si. vacutele invariabil negre cu all). Lacativa chilometri, cu acelasi puternic turn rose. cuacelasi grup de case si desperarea agilata a mord

sic,

19

de vant in fund, acelasi spectacol. Pe alocuri, alaturide frumoasa recolta, pepiniere, gradini de flori. Ceamai stricta si, adaug, mai eleganta impartire a pa-mantului.

Toate acestea sant scoase din padure, din vecheapadure gotica. Indata ea apare, cu desisurile ei ne-strabatute. Nume le satelor o anuntau: aceste torpa(doll) i rada (de la ruden , rune" (v. Runcul Dor-nei . In numirile de localitati si grave (gruben),gropi", bude i holmi (Xngelsholm, Laholin), hol-muri v. Cohalmul, holmul de piatra, din KOhalont,in Ardealul nostru). In mijlocul pamilntului inva-lurat pe neasteptate se deschid lacuri a caror oglindade un adanc albastru se desface dur din verdeataintunecata a papurisului.

Mergem pe margenea Marii, caci la Gravie dungaapelor nelinistite tiveste din nou orizontul. Dar dinviata istorica nimic: nici veche biserica, nici cartelIn mina, nici ziduri de aprtrare. Parc'ar fi un coltde colonisare canadiana.

La Falkenberg santem In regiunea brazilor si amolizilor, can cresc ca padure pe coastele rotunjite.Spre GrOteborg un muschiu ros-violet imbraca piatragoalk si totusi, alaturea, sant cele mai frumoase sa-manaturi, dese si pline. Niciun colt utilisabil nu epierdut; gramezile de gunoiu sant gatite langa ara-tura proaspatt, langa lespezile sure pe care le IdIttepla sa cete,,,ti rune. La \Varberg santem iaratii peinalul Marii lirmele pesr.arilor si eumat wi:or depeste incunjura statia plina de trenuri. Ceva maiincolo maruntaiele de piatra ale dealului se hie. Von'trece intre apele verzii care se coboara din laculYc niter si aceasta aspra coasta de granil funntriu,imbracal pe alocurca cu aceiasi iarbl violeta: pentruin aia oars vad caleN a of vise:m(1 o marfene de

yi

20

Ian. Pe alocurea spectacolul e ca in sierrele pustii aleCastiliei, dar indata veselul lan gala de seceri radela soare. $i in curand padurea, tot mai deasa, im-braca piatra.

Goteborg Implantd In aceastd natura piina de an-tinomii puternicele-i case de piatra, lipsite i ele deorice element istoric. Un singur castel rotund, Taraacoperi, pe o culme, in mijlocul acestei teranii,i apoi nd reia pddurea cu bolovanii ei suri i braziilargi In brate. 5i, totui, i pe aici vezi teranii la lu-cru: tdind cu picioarele pand la genunchi in bandpapura, on arand un ogor cat o ndframa cu sin-gurul for calut rotungior, voinic i mandru. La ca-suta de lemn rou nu lipsesc florile. Vitele nu te-salate, ci pieptanate cu cea mai mare ingrijire pascIn luminiuri.

Trollhattan. Goada lacului Venner stapanete prinochiuri de m1dtini toate lmprejurimile. Dar pe pia-tra goala apele nu poarta mal i nu desfac miasme.Un ascutit albastru de mare prinde de la soarele caldrasfrangeri de otel. La Oxpered e punctul princare el, prefdcut in ran, se coboard spre Mare. La-cul e in,cunjurat pe la Mellerud. De pc dealul care,la schimbarea de directie, domina un splendid peisa-giu cald, aproape italian, el se vede supt dealuriledin fund, dominand toatd zarea. Apoi reintram inpddurea de brazi.

Tingvalla: n.ume ca in Edde i in Saga lui Frith-jof". Zeii scandinavi trebuie s mai umble candvaprin pustiul acestor nesfarite paduri. Ei iii vor iiapdrand brazil sacri de a deveni hartie de export.La Ed abia cateva vile se adund in punelul undo cmai vastd panza de ape a celui mai sprinten dinlacurile Suediei. Micdri de mare-i incretesc insaluciul de un albastru metalic. Si aici zeii \Valhallei

Biserica de lemn din Hallingdal_ (Non,egia)la Skansen, Oslo.

. ,191111

F,16174Ni

. al,

21

s'ar regasi in ciuda Tehnicei care si-a reservat invremea noastra dreptul de a face minunile.

Si iata cd. In varful pietros al bradetului casutelede lemn din rosii bleep a fi cenusii. 0 splendidd so-sea margeneste culmea. Miroasd a hotar. Si in ade-var la gara cu cardmida aparentA vapsild row,Kornsjo, firma de ,,tollkontor" arata ca in adevaraici e despartirea intre cele doua OH, reunite decongresul de la Viena pentru a despk,crubi pe Ber-nadotte, devenit rege al Suediei, de pierderea, catreRusia, a Finlandei, necontenit IndusmAnite,apoi, prininvidii de vecini, ajunse a fi legate numai prinfiinta aceluiai rege definitiv despartite acumatreizeci de ani.

Nici functionari cari s alerge din loc in loc, nicivamesi cu limba scoask nici soldati de o parte si dealta, nici zarva unui capat de Cara, unui inceputde alts. Ora. Ciudat. Aflu insa a trenurile acceleratese revisuiesc la Friedrikshahn, vre-o treizeci de chi-lometri mai departe.

gi

si

Munte norvegian pang la Oslo

Acel munte, aceiasi brazi. Aceleasi oglinzi al-bastre de lacuri in, padure. Aceleasi case de lemn,care une on I i permit a nu fi cenusii, ci tot rosiica dincolo, ceia ce Infra in simfonia locala. Corn,de mult, oamenii nu se vad, nu poate fi vorba deo deosebire Intre costume si Intre figuri.

Mergem pe drumul lui Carol al XII-lea, pe ulti-mul lui drum. De la Tighinea in cateva luni a lit-sarit aice leul nebiruit", lacom de rasplatiri, de bi-ruinte, de cucerire. Pe aici a pornit pentru ultimaoara nestlnsa lui sete de a ciocni armele $i de aface s se infrunte steagurile. Din urma 11 manaMoartea, si ea lacoma, de a-1 avea pe dansul, pradacum nu mai putea s aiba alta, si el, cu ochii in a-celasi cer de un asa de senin albastru, n'oMani din acelea care tree din oameni in oameni,nesaturate, neogoite, fl manau Inainte. Nu putea

steie pe loc: nu-1 Linea pamantul. Cetatea care-1sfida la hotar, cuibul regelui danes, incunjurat degurile tunurilor, trebuia luat, cu orice pret. Nu stiael ce mare va fi acest pret, ce sublima nebunic vaveni la scadenta.

Rapede, de-a lungul firelor de fier despartitoare.

simtia.

sa

23

Acuma e buna pace pe aici: buna pace a loourilorunde nu e nimeni. Nici sat, nici co de fabrica, niciogor, nici paune In poiana. Suveran e aici bra-dul, pe ambele laturi. Casa cenuie, casa roie se in-fratesc, fiind Monte din acelai lemn. Undeva indesi morminte proaspete, pe care le pazete unturn, i In sfarit un furnal inalt. Apoi stapanireapadurii ramane intreaga; noaptea grin ramuri poisufla In voie misterioasele pasiuni de odinioara, dela tail, la tail, de la rege la rege.

Cea mai inalta, mai stranicd piatrd e aid, laNorvegieni, In bolovani uriai ravnind la ceruri, cai cum s'ar voi s/ impiedece i intrarea zmeului ce-lui mai aprig In naval/. Intr'un loc maruntaiele mun-telui sant rupte, dar in loc de granil coherent cantbolovanii rostogolirilor de ghetari prinsi inteun bidmoale aluat vulgar. De cealaltd parte ins/ staudrept, fac front, brazii cu carnea roie cu tepoaseleramuri, ca grenadirii lui Carol al XII-lea.

Un joc de caluei langa lacul larg i clAdArii descanduri la un tampsas", fierastrau cu aburi, strio/ilusia. In loc de nuferi, buteni plutesc pe apaneagra supt cotul ce fumega. Tisdedal, o vale" deindustrie, cu multe fatade Instalatii imense,aducAtoare de mult catig. Vanzoleli de copii go1a$iin. drum, nobile intreceri la locurile de tennis. Dar a-ceastA obraznica oaza modern/ se trece raped.e. Sinot santem cu trenul nostru In curentul invasiei,i, pemargeni de prApAstii, fugim, fugim iute catre antu-rile de skim de la Fridrikshall. Picaturi roii a-tarnl de pe ramurile sorbului.

Dar gara larga, de un vag caracter modern, zicenumai Halden. Zidiri nouA rasar in toate colturile.copleind vechile coperiuri de olane roii-adanc.Frederic Danesul e gonit din numele localitatii sale

cenuii.

24

de noul nationalism, ca si Cristian de la Oslo, odatao Cristianie. Dar nici amintirea suedesa nu poatenlacea. *i de aceia trebuie drum la cetatea de susla piatra lui Frederic, Frederiksten, cu Jorturileei, ale ,,leului de aur" (Guldenloeve) si ale Varfuluide munte" (Overbjerget). sSi numai aa ti se poatearata locul tocmai unde glontele cu izvor necunoscutstrabatu fulgerator capul sperantelor fara sfarit siunde batrani astasi ridicara pe umerii for obositi tru-pul regelui care apasase prea greu asupra vremiisale. Acuma soare, sus, se joaca pe pietre, unde acelsange a fost spalat de atatea ploi roditoare, si incurand va fi o lipsa de gust fata de democrafiesa se rosteasca si numele aceluia in care Alexandrual Macedoniei parea a se fi intrupat din nou.

La gara, in nevoia de a gasi uniforme inedite, re-gasesc vechiul ciacou negru austriac cu dungute tiefir pe margene. Nici aici, picior de soldat. Doar inlocul crucii galbene pe albastru e crucea albastra.,tivita cu alb, pe row. S'a descoperil un nou seasal granitei, care e cel mai putin imposant, darpoate nu si cell mai rau.

Trecem poste bratul de mare intrat aici, sau pestedrumul de ghetare deschis in stand., si intrain insinguratatea muntelui care-si plateste vama cheres-telei si fabricei de hartie.

In margene- sam.anaturi, oval, cartofi, ba chiarsfecla, varza, cam intarziate. Norvegia n'are bogatacampie de Ling mare a terii vecine. Cu atat maiharnic taie ea din trupul codrilor de brazi pentrua se hrani In locurile unde hrana n'o da o Mare, aNordului, de o alta bogatie decat, pentru Suedia,Baltica, Impartita de aproape cu Rusia, cu Fin-landa, cu noile State ale Estoniei, Letoniei, Livoniei.

Biserica din Segl ra (Skdnsen de la Stockholm).

4

6 9

25

Rani vite, cu o infatisare mai slaba. Cai de aceiairasa, marunti, rotafei, past prin desisuri.

Indusiria de lemn urmeaza. Sarbsborg: poduri in-jghebale peste prapastii, cladarii de scanduri, va-goane pline de prada muntelui. Ca locuitor, un mun-citor oarecare. Lang gara cel mai uria depositlemnos, pe care 1-am vazut, de-asupra caruia eleva-toarele-si deschid aripile. Jos, apa e prinsa de miisi mii de butuci. E gel mai mare macel de bradce se poate inchipui, si este de unde, caci aicibogatiile sant exploatate cu o atenta socoteala. Pecamp case de lucratori ca dintr'o cutie de jucarii,tot mai multe, si cu o bisericg. In felul lor.

Scanduraria epicg. apare si la statia urrnatoare, cuaceiasi risipa printre bolovani negri a caselor ce-nusii, cu aceleasi plute calatorind pe apa. Par cu-rioase lanurile de ovas cartofi care se intercaleaza.

0 regiune mai larga, ea un mai determinat ca-racier agricol, urmeaza. Sate le cenusii, toate de lemn,dar cu basa de piatra, si aici, sant grape de fermieri,de aparenta foarte noud. Ele merg Intr'una, aproapelard Intrerupere. Foarte Ingrijite, avand adeseagradini de flori amestecate, de un caracter mai va-riat ca in Suedia-de-jos. 0 deosebita buna-stare.Frederikstad: satul ajuns oral. Cateva case de pia-

Cimitire care sant de la un capat la altul numaio floare.

In margenea golului de Mare, Moss, locul unde a-dunarea populara a hotarat acea unire cu Suedia,care trebuia sa tie abia trei sferturi de veac, im-portanta manifestare, aproape cu totul In afara deobiceiurile politice ale timpului, prin care un poporiii arata vointa altfel dec'at dupa reteta lui Jean Jac-ques Rousseau.

Drumul se intoarce spre interior ca sa ajunga la

$i

Ira.

si

26

Ski. La opt si un sfert soarele abia se apropie deApus si se aprind cele d'intaiu lumini. Cerul eincd arzator de flacari si va mai trebui un teaspentru ca splendoarea norilor aprinsi sa se sting,ldsand in urma o si mai trainica ramasita de ht-mind. Pe apa largd a golfului se coboard tot au-rul cerului splendid.

Apoi, supt Intunerecul care cade foarte incet, caun usor fum, care nu impiedeca leetura de la distantaa firmelor i anunciurilor, ne urcam necontenit prinnesfarsile paduri de brad printre ale caror trun-chiuri strdlucesc la ferestile caselor ascunse cele d'in-tdiu lumini. Comparatia cu drumul Prahovei se im-pune: aceleasi cdrari serpuitoare, prin aceleasi de-sisuri, aceleasi surprinderi din partea caselor pi-tite In umbra lor. Apoi, sus pe platou, o gard des.tul de banall, nu prea ing,ramdditd in. ciuda con-gresului de istorie, care, vddit, nu intereseazd si nuimpresioneazd de loc, pentru orasul de-abia (le300.000 de locuitori pe care-1 serveste.

IV.

Oslo0 strada cu cladiri de granit de o Inaltime mijlo-

cie. Altele se deschid In dreapta si In stanga, pelinii perfect perpendiculare. La lumina electricti eco-nomicoasa o oarecare uniformitate si, cum, Sam-bata seara, toate vitrinele sant Inchise, si o oarecaretristeta. Cu toata frumuseta acestor amurguri pre-lungite se vede el nu e un oras care-si traiestenoptile. Numai parada otelurilor veghiazd, cu auri-turile matasurilor si catifelele pentru snobi.

A doua zi, la noun de dimineata, Dumineca, lumeanu e Inca sculata. Ma primblu prin strazile cu as-falt si granit ca prin cararile unui solemn si pustiuermitagiu. Tramvaiele albastre in vesnica miscaresant pe trei sferturi goale. Cateva automobile suna pen-tru distractie, cad nu e nhneni in calea lor. Maitarziu grupe de familie plecate spre excursii, ca-mioane cu elevi adusi de aiurea, batrane cu preisto-rice capele cu bride, duse la biserica de nepoate.

In voie strAbat strada regelui loan (Koning Jo-hannsgate), purtand si acum numele lui BernadotteSuedesul, strada Printului (prinssinsgate), Strada Bi-sericii (kirkensgate), piata pe care paradea75. cupalaria-i larga rasfranta si barbuta a la Richelieu

28

cineva de pe vremea regelui danes Cristian (unclealbume se mai in.lituleazd ale Cristianiei , care a re-facia in. veacul al XVII-lea orasul cel vechiu, absolutdistrus. Cateva mari cladiri, care cuprind banci,musee, Universitatea, Teatrul, marele Storting rosu,Camera, cu linii de mandstire, fare ca exteriorul saarate ca ar fi potrivita pentru cutare usagiu. In.fundul strazii principale, cu un. pare strans intr'ununghiu, Palatal regelui Haakon si at reginei Mauddesfasura o fatada incovoiata care nu e lipsita deeleganta. De sus pan jos granit solid; alaturi suptlacurile cenusii pari a gaci lemnul, si sant asa desimpalice anume vechi cladiri scapate de refacere,cu Ina 'tele coperisuri de olane rosii... Ceramic noun

veche la feresti. Cateva librarii.Observarea vitrinei for e interesantd. Malt, aici,

pentru distractie. In norvegiand, carlea vanatoruluisi a pescarului", caleva romane moderne. Patine tra-duceri. Colectii complecle de english novels; alaturi cuacestea, alte carti englese, Lucruri vazute in Norve-gia", Norvegia fiordurile ei", ghiduri. Patina lite-ratura franctsa, de un caracler neserios on picanl: ne-gotul cu sclave albe in Argentina (si in traducere).Ceva literature moderna suedesd. Malta preistorienorvegiana (si In nemteste), o carte despre ve-chea culture teraneasca. Doar o brosura catolica des-pre Sf. Olaf. 0 singura carte despre Moss si eli-berare. Un singur exemplar din memoriile lui A-mundsen cel pierdut. Nimic din clasicii lor, alecaror statui impodobesc pietele; Kierkegaard roman-ticul, Bjoernson, Ibsen. Ceva stiinta aplicald. Pa-tine carti populare: una studenteasca o bro-sure de doud-lrei coli o coroand = 35 de lei . Des-

sisi

si

si

ci

Teran din Nas (Dalarna).

(4!

29

musics (si cantece populare). Pentru artd, maimult importatie germana.

Soldati cu bereta scotiana pe ureche, cu uniformasprintenA, de caracter strain, arata ei ct reginae fiica lui Eduard al VII-lea $i Norvegia-si spri-jind pc Anglia inclependenta si desvoltarea. Niciurmd de politie, de niciun fcl. N'ai pe cine intreba:cu loath' asigurarea Germanilor ca mice om cultstie nemteste une on vorbeste, n'ajungi la ni-mic cu vre-o limbs straina, nici la Universitate, preaputin si la otele.

Cereetam cel d'intaiu Muscu: galeria de picturdsculpturd asezatd in dosul Universitatii, Intr'o zi-dire noud de cdramida rosie, pe coperisul cdreiapazesc grifoni ca pe editiile lui Cotta de la Stutt-gart. Partea de jos o cuprind bogate, reproduceri inipsos si cateva statuete romane. Din pictura strdindun curios de Deus, Flamand din secolul al XVII-lea, care arata se fi trait In Spania lui Murillo, dupdcoloarea, figura si atitudinea eroilor sai, S'a facuto incercare, in adevar, sa inceapd a intatisa in-treaga desvoltare a picturii norvegiene abia cu se-colul al XIX-lea, cand apar cefe d'intaiu portrete co-piate dupe cele francese, urmate indata de cele d'in-taiu peisagii, maH, circumstantiate, tapene, cu oinfatisare onesta cruda de cromolitografie. Atmos-fera terii nu e catusi de putin inteleasa, tipul de aiciroman Inca sit fie descoperit. Incetul pe Incetul insitincepe a se desface originalitatea de visiune in am-bele domenii. Cu Dahl, Tidemand, Krohg ea se pronunta. Peisagiul lui Munthe e acuma un impresionantadevar. Cel care, ni se pare mai caracteristic, EricWerenskiold' n. 1813 , cuprinde toate aspectele pd-mantului, toate gesturile omului. Cei de la tart, fe-tele dupe gardul de vreascuri strambe, cea imbro-

tula

sica

si si

st

si

30

bodita si codana, amandoua cu aceleasi luminite decicoare supt grdul parului bogat, in aceleasi hainede calugari;e franeiscane: in fata for zarea care furyochii; terani la ingropare, privind movila de ternaproaspala, pe cand pastorul sever si impasibil ce-teste mangaierea earth vesnice. Cei de la oras :pianiste eu manile prinse pe clape, Ibsen caspectator linislit al vietii atat de framantate cutragicul ei. Dinire cei ai generatiei urmatoare, lie-yerdahl, mort in 1913, da o interpretare perso-nald a vietii ce ne incunjurd Inca. RAsar la aceastaland koala fonduri de lirism albastru pe care seprofileazd fantasmatic arborii ingrAmaditi capricios aipadurilor patriei. Cutare, ca Fritz Thaulow, aleargapentru alts coloare la pietele arse de soare, la ca-stle albe eu profiluri maure ale Cordovei. La cei detot noi, mai putina nebunie anarhica decat aiurea.

Rar public in aceasta zi de Durninecd. Une onterani de Coate vrastele, atenti. Se opresclung unde-si vad casuta si ogorul; privesc, inteleg siaplauda. In plata, jos, musica milliard, Incunjuratdde mul4ime, se invi e lniceste de acievarate mantle la4iipublice.

Dupd. amiazi deseopar in dosul Palalului regal,precedat de statuia desrobitorului Bernadotte, si avaslului pare, deschis and regina lipseste, un intreg cartier, acela pe care 1-a treat capitala, -pecare 1 creste ambitia independentei. Case de locuintase insird de-a lungul unui nou esichier de stratidrepte, perfect pavate cu acel granit care e uneon in forma de stanca naturald la ternelie. Arhitec-turi convenabile, utilitare. Un ansamblu placut. Nulipsesc grddinile. Cea mai mare, la Frogner, In coltulNord-Vest al orasului, se deschide largd copiilor, cuboschete, leagane, calusei, si In mijloc un modest

serioyi,

31

Museu al orasului. La celalt capdt ii raspundedina Botanica.

Vantul a adus nori. Tot spectacolul feeric a dis-Ora In fundul zarii se chinuie aprig un colt deMare murdard. Cu doud ceasuri inainte seara a ve-nit. Agonia lenesa a zilei luride e mai trista decatla cdderea subita de perdea in locurile noastre.

Dar lumea se intoarce de acolo, de la Mare, invaluri necontenite. Femeile sant sprintene si co-chete. Cautd colorile cele mai vazdtoare. E un pilo-resc amestec de rosu, de violet, de albastru, de verdecare se cuprinde Intre cele cateva sute de metri aipietei centrale. Nimeni Imbracat rau sau negligent,nimeni parand trist. Sfarsitul de serbatoare cu trupInviorat suflet refacut al unei societati absolut sa-natoase. Se bucura bietele batrane In negru, cuneinchipuile pene la paldriutele pescuite in fundul

si tree vorbarete strada, facand ascutite sem-ne de umbreld tramvaielor In piing tinereta caredue un adevarat roiu de lume multicolord zimbi-toare. Copii cu perisorul de in se zbat in hainuterosii ca niste flori de camp in bataia vantului. Langchioscul cuigari, singura prdvalie deschisa, trei sol-dati cu larg lampas la pantalonii largi gadild na.-sul cu motul negru al cdciulitelor scotiene.

Dar, cu seara, vine ploaia. Ca o perdea s'a traspe tot cerul, ploud. Pand tarziu in apa carecade asteapta tramvaiul salvator. Pentru bu-curia zilei de lumina si frumusetd, cu toate costu-Imele acestea de fluturi lity2r exhibate, n aura,. crudit,

iea vama.

A doua zi, pe troluarele tide micarea c cvlraordi

Gra-

ii

i

Ii

i

lumea

Ilizi lor,

32

nara. Ea continua toata ziva supt cerul amenintator.Fara nervositate si amaraciune. Incet, aproape co-mod, cu o vadita placere. E ceva meridional in a-cesti oameni ai Inaltelor latitudini. Ei gusta vara,dumnezeieste de lung in lumina, gandindu-se laintunecoasele ingustAri ale zilelor de iarnd. Ansam-blul e foarte simpatic.

Niciun gest de brutalitate (stiu oamenii acestia sdinjure?). Sergentul de strada care se iveste cu cia-coul lui dirige miscarea automobilelor cu un usorjoc de degete ca al unui pianist expert. Omul cu,sacaua Primariei to asteapta sd treci. Sentinela dela palatul regal, in marea uniforma cu pene devanator si cu pusca pe umar, sta O. discute cu d-taasupra posibilitatii de inscriere In registrele Curtii.Comertul se face cu cele mai alese preveniente. Doarnecunostinta limbilor strain pune piedeci la inte-legere. Dar aceasta intelegere fiecare o vrea in-treaga, chiar data s'ar pierde vremea, oricat demulta. Cine a mai vazut un gazetar, o gazetara",care in mijlocul conversatiei declara ca n'a intelestot si asteapta noile lamuriri pe care amicul mienKaradja, fiu de Suedesa si elev al scolilor Suediei,le da in cealalta limba a peninsulei, pe care o inte-leg toti, si cei cari n'o vorbesc?

In margenea orasului, la punctul de plecare alunei mici peninsula, din vremile vechii Tegalitati aHakonilor si Olafilor, se ridicase o fortareata apa-ratoare a capitalei. Regii danesi o recladira, si as-tazi ea mai presinta, cu podul ei ridicator, cu saa-.turile adanci, cu incunjurul de ziduri, deschise pen-tru a se putea cuprinde cu ochiul intregul golf cucele cateva insulite samanate intr'insul, cu turnu-rile ascutite, tin impresionant ansamblu. Inauntrxi, pe

Erik Werenskiold: Ingropare de teran.

-Si

d

CI

v4aleiSta a. wogiy1,12 1

33

Wig cateva camitrute In colturi, se Intind lungicamaii de primire i petrecere, pe paretii carora seinsiruiesc regi i regine in portrete co Bove i cojiteAa cum este, castelul represinta singurul elementpdstrat din viata istorica. a Cristianiei.

Palatul Regal e in interior o iniruire de goalesail In stil pseudo-clasic cu coloane dorice i co-voare mai mult democratice. Impreund cu congre-sul istoric am fost primit intr'o seara pentru obis-nuita defilare pana in obinuita said de ceaiu. Re-gele Halton, odinioard Carol de Danemarca, e im-potriva oricarii etichete i SUN eranul popular at Nor-vegiei se pierdea aproape in mul,imea invitatilor ti-neri batrani ai b'etei noastre regiaa e fiicalui Eduard al VII-lea i a and princese danese;despre tandrul print Olaf se spune ca e dcoscbit dept ieicnos cu toata lumea i, deci, i iubit.

Mus,u1 de antichita;i cuprinde o foarte bogatd c )-lectie elncgrafica din Siberia i Gronlanda, din Insu-lele Sondei i din arhipelagurile ocean:ene, ca i dinatte regiuni ale Extremului Orient, i la vre-o suta demii de monede i medalii. Dar pe langd aceste cloudelemen.le altul de cea mai mare insemndtate tiinti-lied. Pilmantul norvegian ca i cel suedes inchide te-saure de preistorie care iese necontenit la ivenla. Ne-srar,ite sant dulapurile care presinta ramdOtele epo-cei de piatrd i ale celor de bronz i de fier. Millecare s'au gasit la not la Drajna sant represintate aicii prin cateva splendide exemplare, perfect conser-vale. La aceste urme ale trecutului fara insemnariscrise se adaugd cateva bucati de aur. Ceramicac i ea foarte bogata e toata decoratia vaselornoastre ri altor manifestatii de arty populard. Sec-tia evului media e ins o uimire prin noutatea $i

si slinti;

34

valoarea artistica a lucrurilor care se Infaj e .zx Ni-cad In lume lemnul n'a avut o mai dibace si In-drazneata Intrebuintare. 'mints de toate triumfalasculpture a usorilor din biserieile disparute, Cu mul-tele for turnulete Ine4lecate unele pestle allele cain unele Inghebiri din Ardeal si Moldova muntoasa.Puternicele linii impleticite scriu un capitol deoiebilIn isloria artei. 0 lantastica Inflorire a fost realisaticu un admirabil simt al spatiului, cu un perfect in-stinct al naturii. Tot ce s'a mai Meta aiurea In acestgen ramane manifest inferior. Imaginatia nordicaa Intrecut tot ceia ce Sudul, pe care 1 -am credemai inzestrat In aceasta privinta, a putut iscodi. 0-rientul a dat acestor mesteri totdeauna not leii re-dusi la Inco Meld de pisici salbatece, pasarile ma-iestre cu gaturile lungi, ciudatele animate de prada,laleaua bogat desfasurata drept de- asupra Intrarii.(Jar total se intortochiaza totul se desluseste desa-Ntir4it prin talentul necontenit spornic al acestor marlcreatori.

Ei Impodobiau trasurilo uriase cu lnaltele roate,-paturile de parade, leturile Inflorite ale sefilor.nu mai putin luntrile, dintre care cate una, ca acea-din Oseberg, a fost gasita Intreaga In adancimilepamantului, bun pastrator. Tinte In toate colorilebal margenile, inflorind negreata fibrei macerate in.apa salcie cu albastrul sau verdele for de margica..Boturile se sapa. In flare de pe alts lume, cucite Intinse cascati, misttrioasa impresio-manta amenin;are pentru duman.

Pe langa cateva retaples pe lemn, din veacurileat XIV-lea si NV -lea, pictura e represintata ,prinintregul plafond multicolor al unei biserici distruse.E acolo o v,O.dita influents. a Bizantului, care atra-gea retina pe Varegii Intregii Scandinavii. liar

orbit

11

si

si

gi$i

1i 1i

35

e in acelasi limp si o minunata spontaneitate po-pularit ca in bisericutele francese din veacurile alXI-lea si of .XII-lea, S. Savin, Liget. Aceiasi duiosiede pastoralit crestind retrdita in bunele suflete sim-ple, nesecate izvoare ale unei Clare poesii. Maic,aDomnului se intalneste cu Ana ca dou.a pdstoritela un teas de sears, spuie tainele zilei;inaintea piituceantilui uncle zace pruncul, bizare bcs-lii Isi itiesc cap2tele, pe cfind, ingrijoratit, fe-meia Ingrijitoare se apropie de obosita mama; l elangrt Isusul In glorie, care vine direct din Orient,llastignirea se chinuieste in spasme de durere peleinnul Crucii. Totul In usoare tonuri ruginii.

In mijlocul fiordului capilalei norvegiene se des-face ca o panza, la Apusul orasuld, peninsulaI$vgdO. Cine uu cunoaste frumuseta de natura side munca omeneasca Inchise acolo n'a capatat no-tiunea exacta de ce poate face aceasta clasd, munci-toare fdra a se chinui, din putinul fond pAinfitiLsscce i-a fost dat.

Stanca a fost lasata pentru drumuri, terns s'a a-daus pentru inaltii pini cu coaja rosie si acele rils-firate, pentru o intreagd vegetatie de gradina depomi, in care atarnd mere si pere care nu stiu ctindsi cum s'ar coace (un bogatas Ricea sa i se coacapiersicile la razele ultra-violete , pentru trandafiriacatritori rdsfatd florile in cununite, pentru unintreg parter multicolor (une on ce e mai fraged seacopere seara in valuri). Casele lumii bogate scullaproape Tara exceptie din lemn, vapsite in alb, incenusiu, in brun; feresti largi se deschid In seninafor fatada; totul e de cea mai de aproape Ingrijire,cum n'o poate visa nici cel mai bun gospodar.

Si regele-i are aid. locuinta obisnuitd, un alb cas-

avanci salt

rurale

36

tel sprinters, de-asupra caruia se ridicA un elegantturnulet; gradini bogate fl incunjura.

Dar la Bygdo trebuie sa vie arheologul, care cautIaid una din cele trei luntri (le ingropare ale regilorvechi, ca i cercetPitorul populare norvegiene.

Un loc !Mins, cu plantatii de toatd frumuseta, cu-prinde toate satului, nu in reproduceriroricat de dibace, ci in piese autentice, stramutateaiti. Incite cladiri negrii, al cdrar interior, ca lacasele sasesti din Ardeal, cuprinde grelelemesele 16.zile impiestrite, scrinurile, paturile sculp-tate, blidarele in care se prind farfurii cu flori ve-sele; de-asupra se Incruciaza griniile grele. S'ttadus i o odaie de baie i uri, cotete care rasar dinde de bradet 0 bisericali grr.mAdeste una pestealta, in patru-cinci etaje, coperiurile-i awutite desindila mAruntd ; part( a de jos cu stalpi samdna cmgaleria din earful turnului la Injghebdrile ardelenecorespunzatoare. Un museu strange aliituri(le ornamentatie.

Ni a foot dat sd vedem acolo costumele popularecele mai caracteristice. Femeile cu cozile pe spate,cu sinul pries in corsetelul colorat, cu fu.,,ta de citInfoaiata, iar peAe toata imbracamintea groasele nu-ruri roii. Barbatii Intr'un port asamanator, cu pan-talonii pand la genunchi i lungi ciorapi de lanl.tarcatd ca la satenii nNtri de la Dunare.

Au cantat i an jucat la caderea noptii, in racoa-rea pAtrunzAtoare a brazilor. Cantecul pentru can-tec vine din Franta, cu notele4 dare, Cu indrazne-tele i ridicdri i neateptatele capricii: e jucarie 1c chemare. Altfel cantecul pentru dant, care-i arelenevirile orientate. Irl rdspunde danturilor insei,.de o mare variatie i de un malt interes. Une one hora, cu unele prelungiri de mini, i mai ales cu

InfAtidrile

blind,

151.11

piesele

si

Dant suedes.

C

rr

=-31arm,,,:,

_sW

vi

3dl

td.1.

37

Incetul ritm gray al unui act religios;, alie on fe-tele tree supl manile imbinate, ridicate sus, ale Wile--tilor baietii, la randul tor, supt manile fetelor.Jocul in doi, une on fata la spatele baiatului, liceparte iarasi din strayechile noastre IndemAndri.Candpicioarele bat pAmantul, pare cA atepti chiuiluraromaneasca. Dantul cu cinchituri la pdmant, cara-ghioase, cu sarituri peste cap, cu azvarlirea prin-teo miscare din picior a pdlariei pe care o tine,-sus, fala, trimite la datine slava, ca acelea oglinditeIn cAzaceasca" de la noi. laid, spune Intr'un randvecinul mien Frances, un dant cutat breton. Dar deaici dintr'o poesie curata si eland, sfintita $i ea deinspiratii religioase e dantul faclelor pe care le in s snaafi in fata sirului de fete, purtan I in 'Irani Iininite, p;..n'ru ca ele sh.' se petreaca necontenit prinpara flacilrilor Si plaaia de scantei, 'desemnand cu onesfarsita graje figurile cele mai grele si mai pe-ric uloa.se.

Din Orient yin unele din aceste cantece, din acestei. Din Orientul bizantin servit de Varegi. Din

aceiasi lume care a dat luntrilor forme de gondolei li a pus lei ieratici monstri rAsdriteni la prom,care a prefAcut in rame de usi Impletiturile fan-tastice incunjurand aceleai dihanii de fabulA, aceiasilei cinchiti, In iconostasele ortodoxiei. Ca $i prinaria popular* de inspiratie traded, santem vecini

toyarasi peste atatea marl ter'...

'CercetAm ziva aceste casute de lemn unse cuaceste solide chalets In care cu adeyArat .i au

trait viata atatea generatii de terani norvegieni. Tol-deauna sculpturi In fatada: din etc n'a putut plecaInsa nesfarsita impleticire de linii care impodob-steintrarea In biserici. Raportul acelora fat* de aces-

si

si

si si

ra-pint,

38

tea e at podoabelor de flori, de pasdri care se in-talnesc pe casele noastre leranesti dupa tiparc delemn Wale de la orn,amentele de piatrd ale bi-sericilor domnesti boieresti. Arta nu vine (lejos, ci se coboara acolo, la materialele simple, usoare-ce sant la dispositia saracului. Pentru a intelegea fi drept trebuie inversat raporlul.

In'Auntru,covorasulca g onetrice intins pes'e-paiele patului, une on peste masurd de scurt, masa,blidarul, scaunul n'au nicio sdpaturd pe dansele.Nimic din acele tesKturi bogate care fac la noi man-dria caselor teranesti. Nu sant scoarte pe pdreti,nici perdele la ferestile mdrunte. Fantasia are urncerc restrans un loc limitat. Pe o scarita to duei larandul de sus, unde e adese on patul si care se des-chide asupra unui balconas.

Biserica are la us un cadru de sculpturd bo-gala. Randuirea ei intern'," e foarte curioasd. Puter-nice coloane sustin un larg pronaos unde se adunitmultimea. Accastu e biserica. Ceia ce formeaza lanoi naasul, nava, se reduce la un mic patrat, ase-zat pe un plan mai lnalt. In fat's se afld pe alo-curea o adevarata catapiteasma cu fata delicat sculp-tata chiar cu sirul de sfinti care deosebeste pecea din Orientul ortodox. Picturile din dreaptadin stanga n'au randuiala strict' rdsdriteand: multeflori, apoi, nefiind cupola si pendentive, doi aptly-toll stilisati aproape bizantin; cloud scene oarecareli se alatura. In altarul ingust, o mare zugraveald,cuprinzand intreaga absidd, presinta Cina ceataint, cu o nota oarecum germanied. Pe aldturi, la.dreapta, e pridvorul, razimat pe colonete ca ae,elea_de la bisericile noastre.

Trei cladiri de Museu se desfac din ansamblul

isi

de

16-

39

ditelor de lemn gudronate. Una, cea mai impor-tanta, presinta odaia norvegiana, mai ales a chasefor de sus', In cursul veacurilor, pAnd in pragul \ re-mii cand dai de salonasul lui Ibsen, in rataedruia i s'au- randuit respectuos, onest, dar slanga-ciu toate diplomele de onoare. De la primilivul stilsItesc se trece imediat la un rococo terdnesc si bur-_ghes care-si rdsfatd florile invoalte, rosii, de ldzide Brasov'', In mijlocul bogatului frunzi verde, pe-najele toate cochetariile naive si greoaie. De-acoloinainte pentru toate epocele avem a face cu impru-muturi, pdnd la palidele figuri femeiesti prince (lenedibaci mesteri ambulanti de portrete.

Intre aceste camarute care invie treculul in toateinfdtisarile lui materials, o said ingusta, cu scauneleei asezate in rfinduri de amfiteatru cu spatiulgol reservat in to face nnpresia unui mic teatrude societate parasit. Acolo insa, in acesle modestedimensiuni i cu aceastil complecta lipsa de mice

i-au Unlit sedintele de la 1814 inainte deputatiiNorvegiei libere. Este drum de acolo pinta la imensaclddire de granit, sur, cu aspoctul de biseric.1 medic-vala, care adaposteste aslazi, in drept mijlocul o-raultd, pe rei,r,s:ntan,ii tuturor chisel( r regatutui.

Arta de biserica da, in alt'd cladire, liguri marlcu fetele busnate, cu gesturile naturale i vulgare, In care e foarte mult din influen:a germand depe continent. E acomodarea la gustul terdnese abielsugului de chipuri cioplile prin care se umpleacu nemiluita golul bisericilor de la inceputul epoceimoderne.

De un mare inheres 6 insd marea colectie, in vre odoudzeci de camere, a ariei populare in toate dome-niile. Si aici, in blidare, in imblaciile eye Nita rufele, In formele pentru branza unt, in margenile

noastre,

si

rosii,

i

si

40

de paiuri in atatea unelte ale caror rost 11 gdsestimai mult sau mai putin e lupta intre doud sti.luri. Intaiul, cu stelele si zimtii lid, nu altul de-ck acela pe care-1 cunob.stem si la noi, ramasita pre-tioasa a vechii arte preistorice a Traci lor. Celalt des-crie lucrurile, reproduce natura, o adauge si o umfl.i,dar n'o destrama si n'o reduce la tipurile ei pri-mitive; In local t mului de vechiu fildes at lemnuluiintarit de vreme se astern de-asupra colorile caremangaie ochiul si acelea care-1 satura. Vestul, enrealismul lui, a batut necontenit in tradilia milenaraa artei geometrice si a izbutit a o invinge cu WW1.Proportia obiectelor de caracter apusean e zdrobi-toare. Te crezi In odlitele unui at sasesc din Ardeal.

Daca mai toata ceramica afara de cate o in-cercare neizbutitd si confusd are florile albastrepe fond alb pe care le cunoastem, e alifel cu co-voarele si tesaturile. Tot ce se arata aici intr'undomeniu si in altul e ca la noi, absolut ea la noi,daed se intatura Vsaturile influentate de tapiteriaoccidentald, care aseaza in mijlocul unui cadru sti-lisat calareti in lupta, magnifici regi burtosi, lucre-meniti unul fangs altul supt coroanele for grele cumulte varfuri, gen pe care-1 imita ateliere de aziin frumoase lucrari complexe, fermi labil de scumpe.Floricelele iilor i scoartelor sant repetate In stilede modele, din care nu e unul singur in care sa sepoata ivi vre-o in.doiald.

Multa lume teraneasca in hainb de oral se prim-bla grin larga brradina. De la ei si pentru ei etotul: aceasta o vad si se indeamna astfel, simtindantic ca tara este in adevar a for. Undeva, in aierliber, se joacd ,,Tatar bled ", Sange tiganesc"Ta-tar" e Tiganul si aici ca si In Suedia si ca Tatarasulnostru, pentru cs bunii nostri lautari se trag din au-

C

E. Werenskiold : Din Telemark (Norvegia).

:

=

or'

E.MAIWt

41

xiliarii de razboiu ai Tatarilor ndvalitori In secolulal XIII-lea. De acolo, in sunetul musicei, pleacd i7-bucniri de glasuri care rasund Nfld. deparle. , S itul"lipic norvegian a trebuit sa-si alba, Mire allele, siscena sa.

La doi pasi insa, in singurnate, suet inaltul aco-peris care de-asupra lui inlocuieste cu sciinduri loealbastrul cerului de-asupra vast 'tor mdri periculoase,trecutul rasei inrsti al alaturi cu presentul ei srinlrupeaza In mandria razboinicd el.ganja artis-tica a vasului vichingilor, as nuenea cu care alleledoua sant expuse la Oslo, langd Universitate. GAMde lebdda se desface nobil, puternic arcuit, taiat 1'trnijloc de osul axei centrale, de-asupra cuprinsuluiin care se inchidea Banda intreaga a cavalerilor 1)1tranei aventuri de vitejic si de jaf. In fatd, pregalindaparilia capului de bestie amenintaloare din vartulclobantului, daniela animalelor mist srioase indrainetstilisate este margmea. Dupa lungi riitaciri lemn itnegru, de pe care valurile sp ilau s ingele luptelor, a.ajuns la batra.nete sa clued la rnormant trupul re-ginei adormite.

intampla, asupra celci de a doua Dumineci pecare o petrecem aici, ca seara tarzie sa cadd in cclmai desavtirsit senin. Mama se vede pand cleparte inzari adorrnind cu o linistitd voluptate. Cerul de unalbastru dulce, cu nuante nesfarsit de delicate, se in-fasura de amurg in vdluri rose destasurate larg cainspiratia vechiului mester in halite de sculptura aleunei vechi biserici de lemn. In acest cadru lumeacare se intoarce acask e ca beats de bucurie.

Museul de arta industriald cuprinde splendide co-iectii de ceramics, mai ales chinesd, cloud aripi pli-.nc de mobilit veche, allele presir tftnd lucritri in me-

$i

tip

Se

42

tal, obiecte antice, tesaturi copte, dar ceia ce lute-reseaza mai mutt si aici e aceiastarta populara, pen-tru care este in Norvegia un adevarat cult, pe careea it merila pe deplin. De-a lungul parelilor se in-sira covoarele: de o parte, in tapene siruri de fi-guri solemne si naiv-ridicule, imitasiile gobelinuriloroccidentale, intre flori si fructe, presintand Biblia a-iIturi de scene istorice, Cavalerul calare din Hedemarken, de pe la 1180; de alta, in. alta gamy decol tri. mai stearsa, mai trta. decat in scoartele noas-tre Lit mai multi uniformitate, mergand pang lanionitonfe, figurite geo.netrice, numai pe margoni.sau ocupand tot campul. In vitrine camasile nu se-deosebesc decat une on in cromaticrt de ale noastre;lipsesc insa benzile, de pe inere, si figurile stilisatese Ingramadesc intr'un biefsug disgratios pe piept.Si aici, in al treilea Museu deci al productelor popu-lare, ImblacTe, hgndetraek, putetruek, de ambvie fe-tut preistoric si apusean. Si aid lazile larg inflorite,wile zugravite vesel. Lucrul, care poate fi datat prininscriptii, continua pawl la sfarsitul secolului alXVIII-lea. Unele covoare, cu name de donatori, santinchinate bisericilor, ca aiurea tablourile si sculptu-rile.

In fala se intinde o grading. ca un raiu, de-asu-pra ingrijitelor straturi ale careia, cuprinzand toateflorile Nordului, se ridica inalti in.2steaelini cu planga-toarele ramuri. Coloane si arme, dar mai ales stele"negre, cu varfurile artiliciale slaramate si roase, Para insemn.a in rune ispravile vechilor regi. Aici e cclmai ingrijil poate din cimitirele lumii. Se unestepompa mormintelor scumpe, cu sculpturi adesea fru-moase, si miscaloarea simplicitate a simplelor les-pezi, insirate una langil. alta, toate asemeni, cuschimbarea numelui singur al membrilor aceleiasi

is

si

43

familii. lei si colo e asezat vasul pentru Mutura pasarilor care tupaie pe toate cararile si par a aducescilie de la cei vii in vast a imparatic a mortilor.

Pentru acei carora Norvegia li datoreste recunos-tinta e un loc inalt i singuratec, o \\raffia la cu pa-jistile largi de care nu se poate apropia nicio fu-nebra vecinatate. Chipul lui Wergeland se desfacede pe o stela fara alte podoahe. Unde e numai stea-gul terii cu faldurii de piatra risipiti asupra

rosu doarme BjOrnsterne Bjornson, si unde nu-mai stalpul cernit se ridica de-asupra lespezilor eIbsen si sotiia lui. Aid in mijlocul oamenilor, introflori, nu deparle, pentru motive, laudabile, de s.ilubri-tate Si langa locul uncle se arunca allele din gcl-noaiele pe care vista le lasa in urma ei, stau de pazacreatorii morali ai patriei tor, pazinclu si de suptbrazda opera.

In fata, alt cimitir. brazde, aceleasi flori.aceleasi litcre de our pe gran:tul negru, aceiasi pa-ce pang. la care zvonul strazilor a murit. Cea maiveche hiserica a orasului, cu pietrele randuite Incain veacul al XII-lea, dar temeinic restaurate astazii cu un "interior got si proaspat zugravit care-iarts banalitatea protestanta, in.sira lungu-i pranaos,scuxtul cor patrat, absida altarului si aceia a prosco-midiei. Mic turn modest, acoperi cob wat peste co-laterale; nimic din inaltimea i complicatia cate-dralelor unde dorm regii. La cea mai mare dinbisericile de aici, a Maicii Domnului, Freselskirke,in fata careia sant galerii de convert ca la hanurilonoastre bisericeti, e Boar monumentul cu mestesugitIgrill de fier, de la sfarsitul secolului al XVII-lea, atunui general, Frumoasele broderii episcopate se alla.astazi ]a Museul de arta industrials.

grani-tului

Acelea4i

V.

Imprejurimile capitalei Norvegiei

Oslo c intr'un fiord si visitarea lui se face in douIceasuri de vas,. care aduna Dumineca si serbatoarealame de prolutincleni: fete de pravalie care-si m 1-nanca Inteun collsor modestul dejun, multa allylume femeiasca si cale un barbat doritor de odihriadupa munca mecanica a saptamanii.

De la plecare pang la intors to gasesti numai in-tre vase cu panzele albe, ca un stol, larg risipit,de pasari marine, intre barci cu motor si mici luntriIn care vaslesc tined goi pana la brau, fete veselech.-i pot incerca puterile. Towle insulilele de granitbrazdale regulat, ea un piep1ene, de navala atatorvaltfri, sant acoperite, iarasi, ca de o coborare dogoelanzi, de aceasta lume alba, albastra, rosa," in-tinzandu-se, oferindu se siarelui, zburdand de viala,de s.anatate si de bucurie, fara umbra vre-unei in-tentii urate. Vasul trece pe langa Inotatori cari sedim in Mud $i rad ca Inteo feerie a unei marl fan-tastice. MR de oameni Impoporeaza un capat deplaja. Pe tot terinul, unde asteapta casutele imacu-late in mijlocul vercletei, a gradinitelor cu bro-boane rosii de ciresi, copii sroameni In toata firea,femei de toata vrasta aleargit, sar, se arunca in apii.

-

Por

t din

Ska

ne (

Sue

dia)

.

r

Port din Skane (Suedia).

*r,

45

scutura la soarele amestecat cu plead de ploaietrupurile inviorate de ciocnirea undelor. In aceastil.ImpOratie a celui mai vesel dintre loctiitorii oceania-nului Neptun nu e deosebire de clasa: sus pe dealscant micutele adaposturi ale lucratorilor si cu operfecta demnilate ei ieau parte la aquatica zbc-guire dominicala a unci intregi naliuni.

Si au dreptate sit iasa din aceasta frumoasa capi-tall care supt mull:etc de sus i,i rasfira intr'o asa dearmonioasii coborfire miile de case. La fiecare pas eo surprindere. caplusiti cu brad si smaltiticu floarea vesela a locuinlilor de lemn se sucesc, seintortochiaza, par a se inchide pentru a permiteapoi lunecari discrete prin canaluri inguste, Ei para fi produsul capriciului nesfarsit al unor neastam-parate genii marine a caror opera de fantasie arputea sa dispara de-odat de-asupra apelor unitein sfarsit cu ale Marii deschise. Marii aceleia de de-parte, cu valuri marl, care duce la Stavanger cu an-tica-i biseric5, la Bergen cu catedrala, refticutd, a ye-chilor incoronari, la Trondjem, crealiunea altuia din-tre regii neastampdrului medieval, creator cu pute-rea acestor insulari a unui ducat, a clout regale, a a-tator formatiuni rasaritene, scaldandu-se In apele sre-rori ale MArilor calde.

Dar acolo, deocamdata, n'am putut ajunge.

Paretii

ai-ai

VI.

Spre Suedia prin munti. Peisagiisuedese din Vest

Spre Stockholm, drum In munti supt ploaia in-.ceata., indaratnic4, Invaluind zarile. Intregi carlierede lucratori cu micile case de lemon brune. Luminielectrice au ramas prinse de trunchiurile brazilor.De cealalla parte, Maga fierastraiiAle cu aburi, railLagen card butucii. De la LillestrOm se paritsqlevalea Gudbrandsdal, cantata. de Wergeland, care-i a-vea casuta aici. De aici se merge langa apa Glam-menului, larg desvoltata ca urt lac. Langa casutelerisipite Inalte cladiri de fabrica.: se lucreazd lemnul,se face hartie. La Kong,svinger ne apropiem deholarul Norvegiei taiat intre piduri in care bradule amestecat cu copacii vailor. Nicio samanatura.:

cosit se usuca de atata ploaie pe un fel de gar-duri.

Lang,a Magnor despartirea, in. mijlocul paduriicu pamantul umed i framantat, e insemnata prin-tr'un monument care presinta vecinii scandinavi 'M-il-Mill. In putine teri s'ar putea incerca in piatra.un asemenea simbol.

Linia merge tot pe rang irul dealurilor acoperite.cu paduri. Numai in. margine caleva lanuri Inguste.

la-nai

47

Totul samanat cu casutele rosii, care au revenit. La-Ottebol statia se desface dintre lilie i, si puternicul'rein care o umbreste e 1a acest starlit de August inplina floare. Pdmantul padurii e raseolil pentruvecina fabrica de turbg. (torf).

Terenul e mai favorabil samAngturilor. Fertile marl-desfasura paretii rosii acoperiti cu tigle. Cdpite deftin au forma unor bulbi cu varful in sus. Inmargenea lacurilor, la care ne-am intors, se Insirdun grup de case curatele, inctinjurgnd biserica,,ea de lemn. Cardmida, foarte rosie durd, e

numai la cladirile de fabrica.Tot mai larg _e. ILcul ocupat de lacuri, care se

inlind pe toata zarca. Drumul se cohoara spreStu!, prin Tinuturi de agriculturd. La Kil santpnl a-proape de Venner, care se intinde ca o Mare.

Prin locuri din ce in ce mai deschise spre Kristi-nehamn, Portul regin.ei Cristina", unde largilealei de pare anuntd un oras mai insemnat. De laLaxa, in coada lacului, linia urmeazd apoi drept laBasarit, spre Stockholm, tdind regiuni din cc in cemai populate. Niciiri insd, pang. in vecinatatea ime-diald a capitalei, urine de trecut: arare ori, de-asuprainjghcbarilor de lemn., turnul, strgbatut de feresti ohlonge, al bisericii, totdeaun.a noua sau refacutd. Dela Laxa forta electricd mana rapede trenul spre

printr'un Tinut unde fabricile se indesec.

intre-Itin.tata

Capi-

1i

1i

halt,

VII.

Stockholm

In seara care se lasd incet, cu aceiasi cenusie um-bra indelungd, ca supt subita spaimd a unei eclipse,pridurile adanci de brad se oglindesc negre in apele-slatiltoare care pe rand iii aratd Si iii ascund

Apoi, dupd un sir de gilri marunte care -flislrecoard o clipd strain-err-a fugara, toata zarea seample de miile de lumini rdsfirate in valuri aleStockholmului.

Venetia Nordului" are farmecul lacului saucanalelor care pornesc de la dansul. Pe granitul dural capdtului de munte se inaha mari palate in sillflorenlin. Al regilor intrece cu mult tot ce s'a maiadaus in umbra lui: Ministeriului de Exter-ne, pretentiosul Parlament, severa Academic cufa'add clasica, biinci, imense clddiri de locuinia, res-taurante cu turnurile terminate in terasa, MuseulNordic, de aceiasi aspra maiestate, chiar masa ro-ie, de ciirdmizi aparente, a noii Primiirii, cu in-draznetul turn masiv biruind puterea inaltelor zidurilaiate prea rar de mici feresti gotice Si sprijinindu-silalurea de clItre apd pe coloane prea mdrunte. Cuele Impreund, el formeaza ca o cetatuie interioara,ca un nucleu de necucerit, un adevarat Gremlin at

lu-citirile.

si

cladirea

gi

Port din Setesdal (Suedia).

L ;Tti t: :5

IFF tWt _

49

slapanului de pe vremuri, al aceluia care a pgstratsterna celor trei coroane ale Uniunii din Calmar. Culungile lui siruri de feresti rampele care se taiearmonios el are cu mult mai mult prestigiu in ve-chile lui pietre din secolul al XVI-lea deck ceia cevremea modernA, cu tirania claselor imbulzealapartidelor, a lAsat monarhiei conslitutionale. Urma-sii lui Bernadotte privesc de acolo cu ingrijorarefantomele de distrugere care cu steaguri rosii ispitescde pe apropiata Mare a Rdsaritului.

In acest cuprins ingest se taie strazile pietruitecu acelasi granit din care stint fdcute, in Cara caselorde lemn, pachetele marilor cladiri ale burghesimiide functii si de comert. In asa de putin spatiu ora-sul de alatea sute de mii de locuitori i i aruncd

turbata alergaturd camioanele automobileleinaintea cdrora fuge o lume ingrozitd. Din tot no-bilul calm de acum un siert de veac tehnica invin-giltoare n'a Idsat aproape nimica. Necontenitul vuietsurd al marilor capitale rdsund aici in aceastascolca de gamed tare care se prinde de stancoaselelemeiuri ale prelungirii de munte. Un tip omenescinalt, tare, vanjos, In faptura cdruia Scandinavulde rasa se amestecd adesea cu FinesuI, Vii, cred,cu un oarecare tip Baltic, care nu e de obiceiu fru-mos, corespunde aceleiasi hotardri darze a naturii.lici nu mai e poetica semintie a vichingilor avert-iturosi, blonzi Germani pur-san.ge, ci substratul po-lilicei razboinice de pe vremuri iese din aceastdinteresanta sintesd omeneascd.

Museul Nordic Intrece tot ce se putea inchipui,ca bogatie ca bund oranduiald.

Partea de jos e inchinata istoriei. Si aici ce do-mind e regalitatea care se lupta. Steagurile ei stea-

si

si

si

si

si

In-

si

50

gurile cucerite de dansa pqnd la zdrentele mosco -rvite cu dubla pajure pe ele, atarnd de pe bal-coane, unul dupa altul, in grupe dupa suc-cohive. Caratele cu aurul asa de nou doming. custralucitoarea for masd. In cutare loc se expune undrdgut leagan regal. Armuri de carusel stau in pi-cioare amintind pompe cavaleresti parasite. Sdbil;pusti, pistoale, care au apartinut suveranilor saucelor de supt imediata for comanda, daruri de me-tale scumpe pietre rare venind de la Hanii tatarisau de la alai domni ai Orientului. Prinosul Crimesale Ardelcanul Gabriel Beth len, un cumnat, prin so-4ia sa Caterina de Brandenburg. Prada orientala.castigald de avantul epic al lui Carol al XII-lea. 0imensa figura regald ciudat zugravita se presintridrept in fata cui intrd. $i nu lipsesc nisi amintiriletragediilor de luptd sau de palat: Ca lid lui Gustav-Adolf in lupta de la Lilizen in care el a cazut de.arma chiurasierilor lui Piccolomini, coiful lui, na-frama Si cdmasa care poartd Inca urmele sangeluice s'a scurs din teribila rand, biata paldrie de pielea lui Carol al XII-lea la Bender, simpla-i tunicd-albastrd, tricornul Witruns de glonte, vesmantul decurte stropit cu Ordine masca de veselie intoarsaIn spaima mor(ii a lui Gustav al III-lea, ooratIe AnkarstrOm la un bal.

Dar, sus, in cloud randtiri, pentru Suedia insasichiar, cat de bogat1, pentru Norvegia, este celalt,cu toate ale lui: teranul Care dg. pe plugar si peostaS. $i aici covoarele in stil geometric, cele careimita in biet folklore naiv tapiteriile cu subiecleistorice religioase, nesfarsit de mune, camasi,care ar pdrea sa vie de la noi, lucrari in lemn de

infinitd varichte, ea mai multa predomnire deckla Norvegieni a arici preistorice, lucrdri in Fier,

viol wii

o

si

5i

si

si

51

-de la lacate pana la grile, lazi de lard lazide breasla, paturi cu lemnul mhiestru lucrat, mo-1 ile de tot f-lul. Materialul e randuit dupa provincii.In dulapuri apar deosebitele costume, cu pieptarasei pestelcule, ale femeilor, si nu lipseste nici fotacu )durigile in lat. Pentru a da impresia vietii citeo femeie care pazestei poarta vesmantul provincieisale.

Seara, la o sccietate religioasa de femei, carora, cuamnabila traducere a d-lui Karadja, li vorbesc des-pre Romania. Oaspete din Finlanda au venil, vre-osula: palide figuri.care apartin in genere altei rase,dar care pastreaza Inca iubire pentru Cara de careodinioara locurile for s'au tinut. Femei, fete dinclasele mai adanci se amesteca In acest public special,care nu e neinteresant. Un protestantism mistic dom-neste aici: cantece religioase din voace si la piano,,c.uvantari de evocatie a lui Isus, care apare in ta-blouri i in platru, coruri de o impresionanta sinceritate, pe cand figurile, uncle brazdate de lacrimi,se pleaca adanc. Indata se va vorbi, se va glumi,se va rade, de sigur, dar in toata aceasta comuniuneentusiasta cu divinitatea e ceva din pregatirea reli-gioasa a ostilor celui cazut la Latzen, care in corurica acestea, cu cartile de slujba deschise in fata tor,se gatiau de ultimul rise si de supremul sacrificiu.

Iesit din lunga opera a ilustrului arheolog Monte-lius, partea istorica a Museului National ptesintaInteo uimitoare bogatie seria urmelor nescrise aleactivitatii omului preistoric, din Nord pang. la mar-genile evului mediu, caci aici antichitate nu este sivechile forme de viata se continua foarte departe inepoca moderna se mai intrebuintau runele, care,.cum se stie de altfel, nu sant decat o imitatie avechilor litere grecesti, luate din Bizant). Lucrul au--

$i i

52

rului se adauge la puternica industrie a fierului.Forme pe care scoala suedesa le considera ca ,,gotice"se alcatuiesc si -se desvolta. Ce este alaturi ca pic-tura de altar e tarziu $i in general slab; influentagermana donmeste rivala.

Randul de sus e galeria de tablouri. Cele strainesant multe si bine alese. Nu e putin lucru ca ace-

odaie sa cuprinda un grup din cele mai frumoaseportrete de Rubens. Madona lui Jordaens, puternica luiSusana sant din cele mai rare opere ale maestruluiflamand. Italia a dat un dureros Crist al lui Bellini,un gratios Botticelli, Bronzino infatisand cu-tare doamn.a din n.eamul Medici,itor. Nu lipsOe sus,un Mantuitor bizantin profund iinpresionant, iooa-na de proportii marl si de o mandra conceptie.Pictura francesa mai mica din socolul al XVIII -lcae langa odaita care adund o schita a lui Delacroix,mai multe bucati de Corot, Courbet, Dupre. Catdespre pictura suedesa, ea trece de la onestitatea o-perelor pline de un armonios realism din marele sa-lon la nebunia, pretutindeni acceptata, a scolilormoderniste. Zorn zugraveste scene si figuri de unputernic realism, chemand din toate colturile satelorviata adevarala a claselor rurale; Lindholm, Trollcontribuie la aceiasi visiune sincera. 0 nota mai In-tunecata, mergand pana la tragic, o represinta Jo-sephson. Liljenfors vrajeste aspectele unite ale unei.clime care amesteca ziva cu noaptea in cele maidelicate sintese. In acelasi gem, cu mai larg ori-zonl si mai multa poesie discreta, printul Eugeniu,fratele regelui, prMde cu maestrie amurgul fara razecare zaboveste asupra loeurilor pierdute Mire stanci.Nu se poate un mai entusiast imn, ridicat de gla-suri diferite, care se confunda totusi In aceiasi ar-monie, patriei. Cu atat mai trista e decadcrea in

Brit

tin

iasi

Femeie din Oktorpsgarden Skansen-Stockholm.

z

111-71_1.

7-L.;

"4:Mtkina

53

confus si exagerat, in strident si anormal, care ur-meaza.

Pe local vechilor fan furi, deci la Skansen, un en-iusiast romantic al comorilor terii sale, Hazelius. ainceput ca student sarac adunarea elementelor 11/.-1* din care se putea face icoana vietii suedese de laCara. Azi in imensul pare care se deschide cu bus.,lul lui de bronz si in care se pastreazd en sfinteniecasuta de lemn in care el ca batran sfarsit zilelese cuprinde casa teraneased In toate aspoctele ei,mai pu(in caracteristied in stil si in fatada de-cat cea din Norvegia, dar plina de intreaga ei zes-ire, asamanatoare cu aceia din cealalta Cara scandi-nava. 0 casa de preot e de la jumatatea secolului alXVII-lea: pe parete sant Inca portretul lui Carolal MI-lea si al parintelui sa'u. 0 biserica intreagimutata aici n'are prea mult caracter, dar e de eelmai pitoresc aspect clopotnita, ai carii stalpisant acoperili cu asezata in siruri ca solzii.Case intreg,i au acelasi Apare si cortul-casaal Laponului, cu vatra ih mijlocul celor cateva obiecteprimitive. Cum $i aici, omul locului trebuie s sevada in casula lui, Lapona cu ochii oblici si umerii43brazului iesili se invarte in spatiul zgarcit ca inadevdrata ei gospoddrie din Nordul departat.

In jur e flora si fauna terii, aceasta pang. la ui-iimiirimbri, pang. la castorii din ntou aclimatisatiin Nord, la ursii albi si la greoaiele fore cu trupulde cartabosi si capul de bancher batran. Aici, ca siaiurea in aceasta Cara de bunatate si viata, veveritelesprintene cu coadd in evantaliu isi joacd pe iarbd. sipeste cdrari mogaldetele alunli. Mai departe, ca inregiunile cercului polar, cireada de reni, de la pu-iul abia deprins cu mersul pand la formidabilldpalriarh cu coarnele larg inrdmurite, se gramildeste:

inaltisindila

Inve lis.

54

In colibe pe mesele lungi de lemn alb s'a adus a-nume pentru dansii muschiul albastru-sur al Writfor de origin. Dupd toata truda vietii lui acest sin-gur ajutator al omului in regiunile .unde, limp dejumatate de an, e noaptea in amiazi, va fi jert-fit de stdpdnul tovarasul sau si in ospatariile do'la lard se va vinde neagra lui carne afumata in smo-curi tunede care par taiate vii. 0 lume care incetulpc incetul se indepartea7d, se pierde, se stAngede cand cazmaua izbest in stan-a for rosie care(Id fierul. Danturi se joaca pe platforina ca laOslo, si iata parada p' care si-o fac intre ei baieti sifete, complimentele dire public, usoara purtare deo aleasa genliletd de cavalleria rusticana".

In fa'a 1 este intinderea de apa, acoperita de vase,.In cdderea serii miile de lumini se aprind in morii sila,uri de asupra negrului granit.

La capatul unor lungi alci, cu desisuri seculare,cu poduri pitoresce, pe care le ridica la trecerealuntrilor de primblare fete sprintene care dantandInvart macaraua, prin toata aceasta frageda Sviterdseptentrionald, ajungem la castelul asezat Intre la-curi, in punctul chiar de unde privirea imbratiseazain acelasi Limp padure, intindere de ape, blocuride inalld ziddrie, prinsd pe granit. Acolo un bancherbogat, Thiel, a adunat, pe Fang un grup de Rodin,un sir de schite francese de-ale lui Carriere, ce emai caracteristic In pictura contemporand a teriisale. Totul e aid din privelistile fantaslice ale te-rii cu zilele cede mai mari urmand noptilor celormai lungi: albe zari ninse, zori triumfale, seri culumina trecuta prin situ, vietati rasdrind de suptstanca, vulturi rapezindu-se din vazduhuri, lebedealbe plutind in albastrul add= al luminii farit

si5i

si

55

soare, termuri de mare sam'inata cu valm4agulpasarilor luciului. Se merge pang la mariie 1rtretetrace din indraznete linii albastre ale lui Janson. As-tazi Statul e stipan comoara adunata de boggta-sul evreu care n'a voit ca bogata lui recoltd 8'1 ra-maie dupa usi Inchise.

Duminecd, pe cel mai vesef cald soare pe care1-am apucat in aceste locuri ale Nordului, strabatstrazile, mai libere putin de alergarea tn-bala aautomobilelor. Totul e inchis ; prdvalii, Musee, bi-blioteci, chiar restaurantele cafenelele, pang laceasul unu', cand se mantuic serviciul in biserici.Acestea sat One, dar cu o perfecta randuiala pestalele de unde nu se clinteste nimeni. La bisericagermana, destul de cercetatd, largul cuprins rd-build de cuvintele predicei.

Printr'o deosebita favoare putem N'eJea pa-latului nobilimii. Dintre cele trei state" de ()di-nioara al teraullor fiind represintat, cum sevede din cutare tablou, de un rural birbos plelos,cu un fel de jaeheta ruseasca legatd la mijloccu cizme In picioare numai acest ordo equestris"

pdstrat casa. Vasty cladire cu fatada impodobita,pe care e insert-maid. devisa arte et marte". NIbilarea, foarte distinsa, apartine la deosebite epociale trecutului. Sala cea mare, unde se pdslrertzd lo-curi deosebite pentru fiecare de o parte conlii, dealta n;i, in fata nobilii obisnuiti , e tapisata in-treaga cu stemele familiilor nubile, pe fiecare in-semn'andu-sc, si data intrdrii in ordin. Nu mai poatefi vorba de un rot politic, dar clasa se simte Inca:dispunand de o avere t ittu;i imemnatd, ea se in-grijeste de cei nenoroci din're no-bill. Intamplator, aceitn,i ald, domina a de ul luiGustav-Adolf, e Inchiriald pentru conars_se

saile

i

p-

5i

5i 5i

gi

5i

5i ,c1patchi,

56

Merg o humid de vreme, condus de experientade o viatd a prietenultd- Karadja, crescut aici prinvechiul Stockholm, plin de amintiri istorice si decladiri care au fost marture ale trecutului. Stramtestradite de odinioara cu serpuitoarea linie plina desurprise, case intunecate cu porti pe fron.lonul sculp-tat al carora se gasesc date din secolul al XVII-lea,pieti pe care au cazut capete in lupla Cu monar-hia Danemarcei, s'au inaltat ruguri pentru rebelisi au ars caryile calolicismului detronat. Strada de co-mert taind ace